Embed Size (px)
Citation preview
German Economic Team Moldova
în cooperare cu
Expert-Grup
Seria de documente de politici [PP/01/2014]
Propunere pentru reformarea sistemului de pensii
Ulrike Bechmann și Adrian Lupușor
Chişinău, Februarie 2014
Despre German Economic Team Moldova
German Economic Team Moldova (GET Moldova) consultă Guvernul Republicii Moldova și alte autorități de stat, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, privind o serie vastă de probleme de politici economice. Munca noastră analitică este prezentată și discutată în cadrul întâlnirilor în mod regulat cu decidenți de politici de rang înalt. GET Moldova este finanțată de Ministerul Federal German al Economiei și Energiei în cadrul programului TRANSFORM și succesorul său. Publicațiile noastre sunt disponibile publicului pe site-ul web (www.get-moldova.de).
German Economic Team Moldova
c/o Berlin Economics
Schillerstr. 59
D-10627 Berlin
Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0
Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9
E-Mail: [email protected]
http:www.get-moldova.de
© 2014 German Economic Team Moldova
Toate drepturile sunt rezervate.
Propunere pentru Reformarea sistemului de pensii
Sumar executiv
Sistemul de pensii din Moldova nu funcționează adecvat; există două provocări principale ce trebuie vizate. În primul rând, nivelul pensiei medii este foarte scăzut în termeni absoluți, dar și în comparație cu nivelul salariului mediu. Acest lucru este reflectat de rata de înlocuire de doar 28,4%. Prin urmare, sistemul de pensii eșuează să-și îndeplinească obiectivul principal de a oferi un venit suficient pentru pensionari. Mai mult decât atât, dacă sistemul nu va fi reformat, nivelul pensiei va continua să scadă. A doua provocare ține de situația financiară precară a sistemului. În prezent, sistemul nu este sustenabil financiar și este pe marginea falimentării. Deficitul sistemului de asigurări sociale a însumat 1,2% din PIB în 2012. Dacă parametrii sistemului de pensii nu vor fi ajustați, se preconizează că deficitul se va menține pentru viitorul apropiat.
Motivele acestor două provocări importante pot fi identificate atât pe partea de venituri cât și pe partea de cheltuieli. Cu toate acestea, necesitatea pentru acțiuni prevalează pentru partea veniturilor. Numărul contribuabililor este foarte scăzut în comparație cu populația cu vârstă de muncă, și relativ cu numărul pensionarilor. Aceasta este în mare parte din cauza participării scăzute a forței de muncă, cu excepția câtorva grupuri, și vârsta de pensionare relativ scăzută, în special pentru femei. Volumul contribuabililor este suprimat de practica vast răspândită de a raporta cifre mai mici pentru salarii. De asemenea, există o lipsă de motivație de a contribui la sistem, deoarece pensiile sunt foarte mici.
Pentru îmbunătățirea sistemului ar putea fi luate în considerație câteva opțiuni. Pentru a spori motivațiile financiare de a contribui, relația dintre contribuții și obligațiunile de plată a pensiilor trebuie să fie mai puternică. Aceasta implică faptul că scăderea estimată a ratei de înlocuire trebuie să fie prevenită, iar acest lucru poate fi obținut prin modificarea metodei de calculare. O abordare relativ nouă este de a mări perioada minimă de contribuție la sistem. Contribuția anuală la sistemul de pensii este înmulțită cu perioada minimă de contribuție la sistem. Astfel, o perioada minimă de contribuție mai mare generează obligațiuni de plată a pensiilor mai mari. Perioada minimă de contribuție la sistem trebuie să fie modificată în așa mod încât plătirea pensiilor să fie suficientă pentru a preveni sărăcia la o vârstă înaintată. Prin introducerea unei creșteri abrupte a perioadei minime de contribuție, pentru a remunera anii adiționali în care s-a contribuit la sistem, motivațiile pentru prelungirea perioadei asigurate sunt amplificate.
Pentru abordarea situației fiscale a sistemului de pensii, trebuie să fie sporite veniturile. O măsură este de a mări vârsta de pensionare pentru femei. Aceasta va extinde perioada de contribuție și în același timp va despovăra partea de cheltuieli. Mai mult decât atât, excepțiile, de exemplu pentru fermieri, funcționari publici, etc. trebuie să fie anulate, pentru a crea un sistem în care contribuțiile egale produc pensii egale. Într-un final, reforma trebuie să țintească economia tenebră, întrucât potențialul pentru venituri mai mari din acel sector este considerabil. În primul rând, o distribuție mai egală a plăților de contribuție între angajator și angajat va spori puterea de negociere a angajatului în ceea ce privește nivelul oficial al salariului declarat. Mai mult decât atât, deoarece deseori se declară doar salariul minim, sporirea nivelului ar putea genera venituri mai înalte pentru sistemul de pensii, în cazul în care nu vor exista efecte adverse pe piața muncii.
Autori
Ulrike Bechmann [email protected] +373 7886 9951
Adrian Lupușor [email protected] +373 68953665
Mulțumiri
Autorii doresc să-și exprime recunoștința pentru reprezentanții Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Parlamentului, CNAS, UNFPA Moldova și lui Oleg Grigoroi. Aducem mulțumiri lui Jörg Radeke și Ricardo Giucci pentru comentarii valoroase.
Conținut
INTRODUCERE.......................................................................................................................................... 1
1. STAREA SISTEMULUI DE PENSII DIN MOLDOVA – EVALUAREA DOVEZILOR ... 1
1.1 DESCRIEREA SISTEMULUI ...................................................................................................................... 1
1.2 VIABILITATEA FINANCIARĂ A SISTEMULUI ............................................................................................ 5
1.1.1 Deficitul financiar al sistemului ........................................................................................... 5
1.1.2 Relația dintre contribuabili și pensionari ......................................................................... 6
1.1.3 Rata de înlocuire ....................................................................................................................... 7
1.1.4 Concluzia generală ................................................................................................................... 7
1.3 PROVOCĂRILE SISTEMULUI .................................................................................................................... 8
2. OPȚIUNILE REFORMEI PENTRU CONSOLIDAREA SISTEMULUI DE PENSII ...... 11
2.1 RECOMANDĂRI GENERALE.................................................................................................................... 11
2.2 CONSOLIDAREA LEGĂTURII DINTRE CONTRIBUȚII ȘI OBLIGAȚIUNILE DE PLATĂ A PENSIILOR ....... 11
2.3 ÎMBUNĂTĂȚIREA SITUAȚIEI FINANCIARE ............................................................................................ 13
2.4 MĂSURILE PENTRU A APRECIA SCHIMBĂRILE DEMOGRAFICE ............................................................ 17
ANEXA 1 .................................................................................................................................................... 18
-1-
Introducere
Principalul scop al sistemului de pensii este să ofere un venit persoanelor în etate după
sfârșitul vieții de muncă. Este un instrument important pentru a preveni sărăcia la o
vârstă înaintată și pentru a ameliora efectele stopării venitului din salariu. În pofida mai
multor încercări de reformare realizate în Moldova în ultimii ani, există dovezi puternice
precum că structura curentă a sistemului de pensii din Moldova nu este capabilă să-și
îndeplinească scopul principal. Situația financiară a fondului de pensii necesită acțiune,
după cum indică deficitul în creștere începând cu anul 2009. Mai mult decât atât, plățile
pentru pensii nu sunt suficiente pentru a oferi un trai peste nivelul de subzistență. Nu ne
putem aștepta la o îmbunătățire fără ca să implementăm o reformă comprehensivă a
pensiilor, încât perspectivele pentru dezvoltarea demografică indică o creștere a
numărului pensionarilor și în același timp mai puțini contribuabili în sistem.
Acest document de politici investighează principalele cauze pentru starea problematică a
sistemului de pensii și elaborează opțiuni de reformă pentru îmbunătățirea
sustenabilității. Principala concentrare este asupra primului pilon, deoarece acesta este
fundația fiecărui sistem de pensii.
Acest document este structurat după cum urmează: al doilea capitol evaluează starea
curentă a sistemului de pensii și oferă o analiză de sustenabilitate. În continuare, sunt
investigate principalele provocări ale sistemului. Concentrarea celui de-al treilea capitol
sunt opțiunile de reformă ce ar ajuta la construirea un sistem de pensii mai solid și mai
sustenabil, ce ar putea să-și îndeplinească scopul principal de a oferi venit persoanelor ce
au atins vârsta de pensionare.
1. Starea sistemului de pensii din Moldova – evaluarea dovezilor
1.1 Descrierea sistemului
Sistemul de pensii din Moldova este bazat pe schema „pay-as-you-go”, astfel,
contribuțiile populației apte de muncă curente sunt utilizate pentru finanțarea plăților
pentru pensionarii curenți. Într-un astfel de sistem, nu sunt acumulate fonduri. În
schimbul contribuțiilor, contribuabilii obțin obligațiuni de plată a pensiilor. Sisteme
similare sunt des întâlnite în statele membre ale Uniunii Europene, dar și în multe alte
țări ale Europei Centrale și de Est. Spre deosebire de multe din aceste țări, acest prim
pilon gestionat public încă nu este susținut de un al doilea pilon. Un al treilea pilon, ce
funcționează în calitate de plan voluntar privat de pensii, există, dar relevanța acestuia
este neglijabilă.
Principalii actori din sistemul de pensii din Moldova sunt contribuabilii, persoanele
pensionare care au obligațiuni de plată a pensiilor și Casa Națională a Asigurărilor Sociale
(CNAS).
-2-
CNAS-ul este o instituție publică autonomă, stabilită prin lege1 în anul 2001, cu obiectivul
de a gestiona sistemul de asigurări sociale. În calitate de instituție de stat executivă,
organizația întreprinde politici de stat în toate domeniile securității sociale și gestionează
bugetul total al asigurărilor sociale. Aceasta include colectarea și redistribuirea plăților
pentru pensii. Conducătorul este numit de Guvern. De asemenea, există și un Consiliu
Național al Directorilor, compus din 12 persoane care reprezintă Guvernul, uniunile,
angajații și Consiliul Republican al Veteranilor2.
Numărul contribuabililor la sistemul de pensii a însumat 864,000 persoane în 2011.
Aceasta reprezintă doar 33,6% din persoanele apte de muncă3. Rata joasă de acoperire a
pensiilor poate fi explicată prin faptul că doar jumătate din populația aptă de muncă este
angajată în câmpul muncii. Alte cauze sunt, în primul rând, șomajul, dar și emigrarea,
economia informală și scutirea unor grupuri de la obligația de a plăti, de exemplu
muncitorii în agricultură. În trecut, a existat o scădere considerabilă a contribuabililor, în
mare parte din cauza introducerii participării voluntare în sistem pentru fermieri în
ianuarie 2009. Drept rezultat, numărul persoanelor asigurate din sectorul agricol a scăzut
de la 200,000 la doar 2,000 persoane4.
Pentru comparație, numărul persoanelor pensionare cu obligațiuni de plată a pensiilor
este stabil și a însumat circa 660,000 persoane în anul 20135. Reglementările curente ale
sistemului de pensii stabilesc vârsta de pensionare la 57 ani femei și 62 ani pentru
bărbați, cu unele excepții pentru mamele cu mai mult de patru copii și persoanele ce
muncesc în condiții periculoase și dificile6. În cadrul Strategiei pentru Creștere Economică
și Reducerea Sărăciei din 1998, a fost luată decizia să fie majorată vârsta de pensionare.
Doar cinci ani mai târziu această creștere a fost suspendată, iar nivelul vârstei de
pensionare a rămas același. În comparație cu țările din Europa Centrală și de Est, vârsta
de pensionare pentru Moldova este printre cele mai scăzute (Tabelul 1).
1 Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999. 2 http://www.cnas.md 3 Baza de date a WB, Active Coverage 3Q2013 4 Anusic, Zoran (2010) Republic of Moldova: Policy Options for Further Reform of Pension System,
ECSHD. 5 CNAS (2014) Informaţie privind beneficiarii de pensii, alocaţii sociale de stat şi indemnizaţii
adresate familiilor cu copii, aflaţi la evidenţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale la situaţia de
01.01.2014. 6 Vârsta de pensioare pentru mamele cu mai mult de cinci copii este la 53 ani și 9 luni, vârsta de
pensionare pentru ultimul grup este 53 ani și 9 luni pentru bărbați și 48 ani și 9 luni pentru femei
(Legea nr. 156/1998)
-3-
Tabelul 1: Vârsta legală de pensionare
Țara Femei Bărbați
Bulgaria 60 63
Croația 60 65
Republica Cehă 55-61 62,5
Estonia 60,5 63
Ungaria 62 62
Letonia 62 62
Lituania 60 62,5
Moldova 57 62
Polonia 60 65
România 59 64
Republica Slovacă 59,5 62
Slovenia 56,3 63
Ucraine 55 60 Sursa: Baza de date a pensiilor, WB
Pentru a avea obligațiuni de plată a unei pensii minime, este necesară o contribuție
minimă de 15 ani. După o experiență de asigurare de 30 ani sau mai mult, pensia este
calculată în conformitate cu formula. Contribuabilii cu o perioadă de asigurare de 20 până
la 30 ani au dreptul la o pensie incomplete. Pentru unele grupuri de participanți, de
exemplu funcționarii publici, angajații vămii, judecătorii, procurorii, oficialii aleși, membrii
Parlamentului, membrii Guvernului și oficialii aleși de la nivel local, sunt definite alte
perioade de experiență de asigurare.
Contribuțiile pentru asigurarea socială însumează până la 29% din salariu și sunt deduse
direct din salariu. Astfel, 23% sunt plătite de către angajator, iar restul 6% de către
angajat. Aceste contribuții acoperă nu doar dreptul la asigurarea de pensie, dar și
indemnizațiile pentru șomaj, concediul de maternitate, incapacitatea temporară de
muncă, și pentru veteranii și cetățenii ce au muncit pe urma dezastrului de la Cernobâl7.
O comparație internațională indică faptul că rata contribuției pentru asigurarea socială în
Moldova este printre cele mai joase din regiune (Tabelul 2).
Tabelul 2: Ratele de contribuție
Pilonul 1 Asigurarea socială (toate
programele)
Angajat Angajator Total Total
Bulgaria .. .. 12,8 22,3
Croația 15 - 15 37
Republica Cehă 6,5 21,5 28 36,4
Estonia 0 16 16 25
7 Legea nr. 270 din 23.12.2011 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, Parlamentul
Republicii Moldova
-4-
Ungaria 2 24 26 34
Letonia .. .. 21,7 33
Lituania 1 23,3 24,3 31
Moldova 5 21 26 29
Polonia 2.5 10 12.22 28
România 8.0 21.1 29 33
Republica Slovacă 7.0 12.8 20 35
Slovenia 16 9 24 38
Ucraina 2 32 34 39 Sursa: Baza de date a pensiilor, Banca Mondială, 2013
În Moldova, pensia lunară medie a însumat circa 1000 lei (60 euro) în anul 2013, astfel
fiind sub nivelul de existență. Rata de înlocuire este de circa 28%, ceea ce înseamnă că
plata pensiei lunare medii însumează doar 28% din salariul mediu8. În comparație cu
țările Europei de Est, această rată este foarte scăzută (Tabelul 3).
Tabelul 3: Rata de înlocuire în țările Europei Centrale și de Est în 2012
Țara Rata de înlocuire
Bulgaria 0,42
Croația 0,36
Republica Cehă 0,55
Estonia 0,50
Ungaria 0,58
Letonia 0,49
Lituania 0,45
Moldova 0,28
Polonia 0,58
România 0,67
Republica Slovacă 0,56
Slovenia 0,47 Notă: Pensiile persoanelor cu vârsta între 65 și 74 ani în comparație cu venitul mediu al persoanelor cu vârsta între 50 și 59 ani Sursa: Eurostat, Banca Mondială.
În rezultatul pensiilor joase, multe persoane în etate trebuie să lucreze și după vârsta de
pensionare, pentru a-și permite traiul de zi cu zi. Aceasta ne duce la concluzia că
sistemul de pensii curent nu își îndeplinește obiectivul principal de a oferi mijloacele
necesare pentru pensionarii ce au contribuit la sistem în timpul vieții de muncă. Motivele
pentru acest dezechilibru sunt analizate în următoarea secțiune a acestui raport.
8Pentru comparație, Codul European de Securitate Socială consideră o rată de înlocuire de 40%.
-5-
1.2 Viabilitatea financiară a sistemului
1.1.1 Deficitul financiar al sistemului
În prezent, sistemul de asigurări sociale este nu este sustenabil financiar. Începând cu
anul 2009, acesta a înregistrat un deficit. În anul 2012, deficitul a însumat 1,2% din PIB.
În ultimul deceniu, creșterea volumului cheltuielilor pentru pensii a întrecut creșterea
contribuțiilor sociale. În timp de doar 10 ani, cota cheltuielilor pentru asigurările sociale
cheltuite pe plățile pentru pensii s-a extins de la 54% în 2003 la 85% în 2012.
Transferurile de la bugetul de stat sunt tot mai mult necesare pentru a îndeplini
obligațiunile de plată a pensiilor. În comparație cu standardele regionale, cheltuielile
pentru asigurările sociale în Moldova sunt destul de mari. Pe parcursul unui deceniu,
acestea au crescut de la 9% din PIB la 13% din PIB în 2012.
Proiectările dinamicii sistemului de pensii cu reglementările curente indică un deficit
persistent al sistemului pe termen scurt și mediu: veniturile alocate ale bugetul de stat
pentru asigurări sociale în mod treptat vor întrece cheltuielile ce trebuie să acopere
pensiile persoanelor în etate. În perioada 2025 – 2035 deficitul se va stabiliza, datorită
creșterii numărului de contribuabili, drept rezultat al baby-boomer-ilor anilor 1980 care
vor intra pe piața muncii, dar și datorită unei creșteri înalte a salariilor. Deoarece pensiile
sunt indexate în funcție de evoluția salariilor și prețurilor, creșterea salariilor este
reflectată doar parțial de schimbările în nivelul pensiilor datorită asumării diferitelor rate
de creștere. Cu alte cuvinte, această stabilizare fiscală temporară va avea loc din contul
unei scăderi continue a ratei de înlocuire. Cu toate acestea, începând cu 2035, deficitul
va începe să crească cu o rată exponențială (Figura 1)9.
9 Aceleași rezultate pot fi derivate din estimările balanței fiscale intertemporale, în conformitate cu
Soto, Clements și Eich (2011). Cu reglementările curente ale sistemului de pensii, balanța va fi
negativă, la 3,7% din PIB în anul 2014. Cu alte cuvinte, viitoarele surplusuri nu vor fi suficiente
pentru a acoperi deficitul curent.
-6-
Figura 1: Venituri, cheltuieli și deficitul (status quo)
Notă: Veniturile nominale alocate pentru pensiile persoanelor în vârstă, cheltuielile bugetului de
stat de asigurări sociale (mii lei) și deficitul de bază (%)
Sursa: Calculele proprii în baza datelor BNS
Prin urmare, putem conclude că sistemul PAYG curent este nu este sustenabil, iar povara
financiară ce rezultă din susținerea statusului quo va crește de la an la an, ceea ce indică
necesitatea urgentă pentru reformă.
1.1.2 Relația dintre contribuabili și pensionari
Alți indicatori relevanți susțin această concluzie. De exemplu, este posibil că numărul
contribuabililor efectivi din sistem va continua o tendință de scădere, în timp este
prevăzut că numărul beneficiarilor de asistență socială continua să crească. Drept
rezultat, rata de dependență va scădea mai jos de o unitate. Mai mult decât atât, baza
impozabilă se va micșora, în timp ce valoarea pasivelor se va extinde.
Deteriorarea balanței de bază a bugetului asigurărilor sociale de stat se datorează în
primul rând numărului tot mai mare de beneficiari efectivi ai sistemului, spre deosebire
de contribuabilii săi. Prin urmare, se vor alimenta datoriile pentru pensii, în paralel cu
baza fiscală în scădere (Figura 2).
-7-
Figura 2: Contribuabili și beneficiari (status quo)
Notă: Numărul proiectat al contribuabililor efectivi și a beneficiarilor sistemului de pensii, pentru
metoda de calculate a numerelor efective cf. Anexa 1
Sursa: Calculele proprii în baza datelor BNS
1.1.3 Rata de înlocuire
Dacă se iau în considerare aspectele sociale atunci când se evaluează sustenabilitatea
sistemului, neajunsurile sistemului PAYG curent devin și mai aparente. În 2012, rata de
înlocuire a fost de 28,4%. Estimările indică faptul că rata va scădea treptat cu circa 18%
până în anul 2050. Prin urmare, se preconizează că situația veniturilor relative ale
pensionarilor este proiectată se va deteriora, deja fiind la un nivel scăzut. Este posibil că
scăderea continuă a ratei de înlocuire va contribui la o creștere a dificultății sociale a
pensionarilor.
1.1.4 Concluzia generală
Concluzia generală ce poate fi obținută din analiza de sustenabilitate este că sistemul de
asigurări sociale nu este sustenabil. Fără reformarea sistemului, expansiunea preconizată
a deficitului prezintă o povară considerabilă a bugetului național. În același timp, viitorii
pensionari se confruntă cu un pericol sporit de sărăcie la o vârstă înaintată. Având în
vedere sistemul asigurărilor sociale deficitar și puțin spațiu pentru transferuri mai mari de
bugetul naționale, există o necesitate urgentă pentru reformă.
-8-
1.3 Provocările sistemului
După cum arată secțiunile trecute, sistemul de pensii este aproape de faliment, iar nivelul
pensiilor este în medie prea scăzut pentru a asigura necesitățile de bază ale vieții10.
Pentru a aborda această situație problematică, principalul motiv pentru acest rezultat va
fi examinat în această secțiune.
Provocarea generală a sistemului este că tot mai puțini contribuabili trebuie să susțină un
număr tot mai mare de pensionari. Principalul motiv pentru starea dezolantă a sistemului
de pensii curent poate să fie însumat în trei categorii:
1) Nivelul scăzut al plăților medii pentru pensii 2) Contribuțiile insuficiente pentru a acoperi plățile pentru pensii 3) Schimbarea demografică și migrația
Nivelul scăzut al plăților medii pentru pensii
Motivațiile pentru a plăti contribuțiile la pensie sunt destul de limitate din următorul
motiv: nivelul mediu este doar de circa 1000 lei pe lună, foarte scăzut și doar puțin mai
ridicat decât plata medie pentru pensie, care era la nivelul de 750 lei în 201311. Pentru a
avea dreptul la pensia minimă, contribuabilii trebuie să fie plătiți pentru minim 15 ani.
După completarea perioadei minime de contribuție, partea rămasă a sistemului de pensii
nu este foarte profitabilă.
Pentru identificarea cauzei legăturii slabe dintre contribuții și drepturile de pensii
dobândite este necesar să înțelegem formula după care se calculează pensia și
neajunsurile modului în care contribuțiile sunt recunoscute pentru calcularea nivelului
pensiei. În prezent, formula pentru pensie ce este luată drept bază pentru calcularea
dreptului de pensie este neechilibrată. Aceasta discriminează nu doar între bărbați și
femei (Anexa 2), dar mai înainte de toate între drepturile la pensie dobândite până în
anul 1999, atunci când a fost introdusă o nouă formulă, dar și după 1999. Schema veche
ia în considerație salariul real, în timp ce în regimul prezent, se iau în considerație doar
salariile nominale. Ambele metode de calculare pot fi justificate. Cu toate acestea, având
aceste două scheme stabilite, așa cum este și cazul sistemului moldovenesc de pensii,
rezultatul este tratamentul neechitabil al pensionarilor. Acest sistem favorizează
pensionarii pentru care este folosită vechea formulă de calculare a pensiei, contrar
pensionarilor prezenți și viitori. Acest lucru este reflectat în scăderea puternică a ratei de
înlocuire. Prin urmare, legătura dintre contribuțiile plătite și dreptul la pensie devine tot
mai slabă cu cât mai mare este partea vieții de muncă în regimul prezent.
10 În 2010, pensia medie a însumat doar 70,6% nivelul de subzistență pentru pensionari
(http://particip.gov.md/categoryview.php?cat=227&l=en) 11 CNAS (2014) Informaţie privind beneficiarii de pensii, alocaţii sociale de stat şi indemnizaţii
adresate familiilor cu copii, aflaţi la evidenţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale la situaţia de
01.01.2014.
-9-
Contribuții insuficiente pentru a acoperi plățile pentru pensii
Rata de participare, și prin urmare și volumul contribuțiilor sunt prea joase pentru a
asigura viabilitatea sistemului de pensii. Un număr mare de angajați evită în totalitate să
participe în sistem sau chiar să contribuie la perioada de contribuție minimă sau la
salariul mediu. Motivul este că persoanele nu au multă încredere în sistemul de pensii.
Este bine cunoscut că sistemul nu funcționează bine, ceea ce este reflectat în plata joasă
a pensiilor. Mai mult decât atât, persoanele nu sunt bine informate despre cât și pentru
ce scopuri sunt cheltuiții banii cu care s-a contribuit. Deoarece nu există date oficiale cu
privire la cotele ce determină în ce fel sunt folosite părțile contribuțiilor, este imposibilă a
estimare transparent a balanței în fiecare domeniu al asigurărilor sociale. În rândul
experților internaționali pe probleme cu privire la pensii sunt considerate diferite abordări
pentru estimarea cotelor, ceea ce duce la diferite ipoteze asupra sistemului de pensii, dar
și a sistemului de asigurări sociale ca un întreg. Nu există vreun document disponibil
pentru public despre modul în care banii sunt cheltuiți.
Mai mult decât atât, neîncrederea rezultă din tratamentul inechitabil al diferitelor grupuri
ale populației încadrate în lucru. Există privilegii în ceea ce privește vârsta de pensionare
și perioada de contribuție pentru funcționarii publici, angajații vămii, judecători, membrii
Parlamentului, membrii Guvernului și aleșilor locali. În pofida faptului că, în primul rând,
aceasta nu este o problemă financiară majoră – doar 2,7% din plățile pentru pensii sunt
alocate pensionarilor „privilegiați” – cu toate acestea aceasta subminează moralitatea de
a participa în sistem.
O ieșire „oficială” din sistem, așa cum este posibil pentru fermieri, nu este posibilă pentru
alte domenii ale economiei. În schimb, persoanele „intră” în economia tenebră, care este
larg răspândită în Republica Moldova. Întâi de toate, practicarea economiei tenebre
include faptul că salariile declarate oficial, care sunt baza deducerii contribuțiilor pentru
asigurarea socială, sunt mai joase decât salariile reale. „Salariile în plic”, adică primirea
unei părți a salariului neoficial, în forma de cash, sunt o parte mare a angajării oficiale,
dar și sectorul formal. Astfel, salariul declarat este de obicei la nivelul salariului mediu,
ceea ce are implicații grave pentru veniturile fiscale ale statului și contribuțiile de
asigurări sociale pe de altă parte. De asemenea, aceasta afectează viitoarele beneficii
sociale ale angajatorului. Estimările presupun că o treime din muncitorii angajați informal
muncesc în întreprinderi din sectorul formal12.
Această practică este discutată între angajatori și angajați, având în vedere că motivațiile
pentru angajator sunt de a evita plățile pentru contribuția socială sunt mult mai mari. În
Moldova, cea mai mare cotă, sau 26%, sunt plătite de angajator. Având în vedere și
faptul că datorită situației de pe piața muncii, puterea de negociere a angajatorului este
12 ILO (2011) A comparative overview of informal employment in Albania, Bosnia and Herzegovina,
Moldova and Montenegro, International Labour Office:Geneve.
-10-
mai mare, este foarte posibil că acordurile cu privire la această practică vor fi atinse.
Circa o treime din forța de muncă este implicată în sectorul informal, în mare parte în
agricultură și construcții. Acest număr ar putea să fie și mai înalt, deoarece este dificil de
a identifica numărul persoanelor care primesc salarii în plic.
Schimbările demografice și migrația
Al treilea cea mai mare provocare cu care se confruntă sistemului de pensii este
schimbarea demografică și tendințele migraționiste, ce vor agrava provocările descrise
mai sus. Până în anul 2050, este proiectat că populația Republicii Moldova va scădea cu
800,000 persoane. În același timp, cota persoanelor cu vârsta de 60 de ani sau mai mult
asupra populației generale va crește de la 15,3% în 2012 la 31,0% în 2050. Această
evoluție este cauzată de trei factori: o rată scăzută a natalității, creșterea speranței de
viață și migrația netă. În comparație cu alte țări, migrația netă în Moldova este destul de
înaltă. Pe parcursul ultimilor 10 ani, balanța imigrației și emigrației a fost de circa 30,000
persoane pe an13. Cu toate acestea, poate fi observată o tendință în scădere, motivele
economice fiind unul dintre cele mai importante de a părăsi țara. Ne putem aștepta că
migrația netă va rămâne la un nivel înalt în viitorul apropiat.
Concluziile până în acest moment:
Sistemul de pensii cu specificațiile curente nu este sustenabil. Se preconizează că
deficitul se va menține și va crește pe termen lung. În ceea ce privește sustenabilitatea
socială, nivelul pensiilor și perspectiva pentru o scădere continuă a ratei de înlocuire
sugerează că fără schimbările sistemului de pensii, sărăcia persoanelor în vârstă va
deveni o problemă importantă în viitor. Principala provocare pentru sistemul de pensii
este să asigure un nivel adecvat de pensii și să sporească numărul contribuabililor prin
transferul muncitorilor din economia informal și prin (re)activarea participării lor în
sistemul de asigurări sociale.
Cerința este de a consolida legătura dintre contribuabili și obligațiunile de plată a
pensiilor, astfel evitând o scădere a nivelului relativ al pensiei. Mai mult decât atât,
trebuie îmbunătățită încrederea în sistem. În prezent, contribuabilii nu sunt recunoscuți
echitabil, deoarece în sistem există privilegii. Populația nu este suficient de informată
despre utilizarea contribuțiilor, deoarece nu există astfel de date. Mai mult decât atât,
îmbătrânirea populației va agrava provocările curente în viitor.
Deoarece sistemul de pensii se află într-o situație problematică, sunt necesare acțiuni
imediate pentru a evita o continuă deteriorare a sistemului de asigurări sociale.
Următorul capitol descrie și evaluează opțiunile despre modul de reformare a sistemului
de pensii.
13 UN Population Division, World Population Prospects Database.
-11-
2. Opțiunile reformei pentru consolidarea sistemului de pensii
Îmbunătățirea stării financiare a sistemului de pensii și lucrul împotriva deteriorării
condițiilor sociale ale viitorilor pensionari, pot fi considerate câteva abordări. În acest
capitol vor fi discutate opțiunile de reformă, iar unde este posibil, va fi estimată eficiența
acestora, prin intermediul unor simulări în baza modelelor.
2.1 Recomandări generale
Scopul general al reformării sistemului este de a asigura că sistemul de pensii este în
stare să-și îndeplinească scopul principal, cel de a oferi o pensie adecvată pentru
persoanele în etate, pentru a include toate persoanele muncitoare în sistem, și astfel, de
a reduce numărul persoanelor dependente de asistența socială.
În mod specific, recomandăm:
1) Să se consolideze legătura dintre contribuții și obligațiunile de plată a pensiilor 2) Să se îmbunătățească situația financiară 3) Să se țină cont de îmbătrânirea populației
2.2 Consolidarea legăturii dintre contribuții și obligațiunile de plată a pensiilor
Motivația de a contribui la sistemul de pensii depinde de un calcul simplu: Cu cât
contribuie o persoană pe parcursul vieții la sistemul de pensii și care sunt veniturile
așteptate. Prin urmare, consolidarea legăturii dintre plata contribuțiilor și obligațiunile de
plată a pensiilor este un scop fundamental.
O privire la formula de calculare a pensiei indică trei opțiuni de schimbare a calculării
pensiilor, pentru a ținți la acest scop și a evita scăderea ratelor de înlocuire. Acestea sunt
(i) valorificarea salariilor anterioare (ii) mărirea perioadei minime de contribuție la sistem
și (iii) adăugarea unui factor la formula ce ține de creșterea salariului mediu.
i. Valorificarea salariilor anterioare
Prima opțiune de valorificare a primelor salarii a fost vast discutată în câteva cercetări14.
În prezent, formula pentru pensie utilizează media salariului lunar nominal din anii de
contribuție. Valorificarea veniturilor trecute este realizată prin recalcularea acestor
venituri în termini reali, astfel se iau în considerație și evoluțiile inflației. Drept rezultat,
factorul ce reprezintă venitul lunar mediu în formula pensiei ar crește și ar spori pensia.
Rata de înlocuire ar rămâne între 28% și 26% până în 2050. Se prevede că perspective
14 Confer, for example: IMF (2012) Republic of Moldova: Selected Issues, Washington, D.C.: IMF.,
World Bank (2009) Policy Notes for the Government.,
va afecta pozitiv motivațiile de a plăti
vedere că motivația de a contri
curente ale formulei pensiei,
asupra nivelului pensiei, deoarece salariile se iau în termeni nominali. În cercetări viitoare
ar trebui să se examineze dacă scopul unei reforme a pensiilor constă
persoanele muncitoare să plătească contribu
ii. Majorarea perioadei minime
A doua opțiune încă nu a fost analizată
multiplicare este de a „răsplăti” pensionarii pentru participarea lor în sistem
plata contribuțiilor pentru o perioadă lungă de timp. Coeficientul de multiplicare
factor înmulțit cu contribuțiile anuale
După un prag de 30 ani pentru femei
1,4% la 2,0%. Astfel, perioada minimă de contribu
creșterea plăților pentru pensii
de ambele aspecte, perioada minimă de contribu
mult de un prag trebuie să fie incorporat. Pragurile pot fi stabilite, de exemplu, la fiec
cinci ani, începând cu perioada minimă de contribu
minimă de contribuție la sistem sporește cu fiecare prag fie linear sau exponențial,
pentru ca să se păstreze motiva
setați în diferite moduri și trebuie ajustați în așa mod, încât rata de înlocuire să atingă un
nivel specific.
Figura 3: Alternative pentru coeficien
reglementările curente
Sursa: Calculele autorilor
-12-
țiile de a plăti contribuțiile pentru pensii. Dar trebuie să avem în
ția de a contribui până la extragerea primei pensii scade. În specifica
curente ale formulei pensiei, cea mai recentă contribuție la pensie are cel mai mare efect
asupra nivelului pensiei, deoarece salariile se iau în termeni nominali. În cercetări viitoare
i să se examineze dacă scopul unei reforme a pensiilor constă
persoanele muncitoare să plătească contribuții pentru perioade cât de îndelungate.
perioadei minime de contribuție la sistem
țiune încă nu a fost analizată în detaliu. Idea de bază a
este de a „răsplăti” pensionarii pentru participarea lor în sistem
ntru o perioadă lungă de timp. Coeficientul de multiplicare
ile anuale și astfel crește obligațiunile de plată a pensiilor.
După un prag de 30 ani pentru femei și 32 ani pentru bărbați, această rată crește de la
1,4% la 2,0%. Astfel, perioada minimă de contribuție la sistem consideră două aspecte:
r pentru pensii și răsplata participării în sistemul de pensii. Ținând cont
aspecte, perioada minimă de contribuție la sistem trebuie să fie mărită, și mai
mult de un prag trebuie să fie incorporat. Pragurile pot fi stabilite, de exemplu, la fiec
cu perioada minimă de contribuție de 15 ani. După care, perioada
ție la sistem sporește cu fiecare prag fie linear sau exponențial,
pentru ca să se păstreze motivația, sau chiar să crească (Figura 3). Parametrii po
ți în diferite moduri și trebuie ajustați în așa mod, încât rata de înlocuire să atingă un
Alternative pentru coeficienții de multiplicare curenți,
pensii. Dar trebuie să avem în
bui până la extragerea primei pensii scade. În specificațiile
la pensie are cel mai mare efect
asupra nivelului pensiei, deoarece salariile se iau în termeni nominali. În cercetări viitoare
i să se examineze dacă scopul unei reforme a pensiilor constă și în încurajarea
ții pentru perioade cât de îndelungate.
în detaliu. Idea de bază a coeficientului de
este de a „răsplăti” pensionarii pentru participarea lor în sistem și pentru
ntru o perioadă lungă de timp. Coeficientul de multiplicare este un
și astfel crește obligațiunile de plată a pensiilor.
și 32 ani pentru bărbați, această rată crește de la
ție la sistem consideră două aspecte:
și răsplata participării în sistemul de pensii. Ținând cont
ție la sistem trebuie să fie mărită, și mai
mult de un prag trebuie să fie incorporat. Pragurile pot fi stabilite, de exemplu, la fiecare
ție de 15 ani. După care, perioada
ție la sistem sporește cu fiecare prag fie linear sau exponențial,
ția, sau chiar să crească (Figura 3). Parametrii pot fi
ți în diferite moduri și trebuie ajustați în așa mod, încât rata de înlocuire să atingă un
în comparație cu
-13-
iii. Adăugarea unui factor la formula pentru pensie
Cea de-a treia opțiune pentru adăugarea unui factor la formulă poate fi făcut cu referință,
spre exemplu, la formula pensiei din Germania. Acest factor trebuie să reflecte
schimbarea salariului mediu din cel mai recent an, și astfel plățile pensiilor pot fi
menținute la un nivel definit față de salariile medii. Un alt obiectiv ar putea fi să se țină
cont de aspectele de sustenabilitate. Formula utilizată pentru estimarea acestui factor
trebuie să fie aceeași pentru fiecare an și trebuie să fie specificată ex ante pentru a evita
abuzul unui asemenea instrument.
Recomandarea pentru consolidarea legăturii dintre contribuții și pensii
Cea mai bună opțiune pentru atingerea scopului unui nivel adecvat de venituri să se
sporească perioada minimă de contribuție la sistem. Prin această metodă, nu doar nivelul
pensiilor poate fi crescut la un nivel mai înalt decât status quo, însă este creată și o altă
motivație de a contribui la sistemul de pensii. O perioadă minimă de contribuție la sistem
exponențială amplifică acea motivație.
2.3 Îmbunătățirea situației financiare
Cheltuielile mai mari pentru plățile pensiilor trebuie să fie compensate de o creștere a
veniturilor. Prin urmare, grupul contribuabililor și volumul contribuțiile trebuie să fie
mărite. Pentru a crește numărul contribuabililor, trebuie îmbunătățite motivațiile, după
cum este descris în secțiunea anterioară. De asemenea, poate fi modificată definiția
despre cine este obligat să contribuie la pensie. Parametrii pentru a fi vizați sunt (i)
vârsta de pensionare, (ii) pensiile privilegiate și (iii) salariile tenebre/la plic. Includerea
muncitorilor din agricultură de asemenea ar trebui să fie un scop al reformei pensiei, dar
nu va fi discutat în următoarea parte.
i. Majorarea vârstei de pensionare
Majorarea vârstei de pensionare este o măsură des utilizată pentru a ține cont de
schimbările demografice într-o societate în curs de îmbătrânire. În cadrul reglementărilor
actuale ale sistemului de pensii, femeile pot ieși la pensie mai devreme cu cinci ani decât
bărbații, în pofida unei speranțe de viață mai înalte în cazul femeilor. Pentru a obține mai
multă echitate între participanții sistemului de pensii și pentru a-i îmbunătăți viabilitate,
vârsta de pensionare pentru femei trebuie să fie apropiată sau să fie egalizată cu vârsta
de pensionare a bărbaților. Acest pas, pe de o parte, va îmbunătăți situația financiară a
sistemului de pensii, deoarece va crește numărul contribuabililor și astfel și volumul
contribuțiilor de pensie, în timp ce coboară în continuare perioada plății pentru pensie.
Pe de altă parte, aceasta asigură un tratament echitabil al bărbaților și femeilor.
Majorarea vârstei de pensionare trebuie să fie realizată treptat.
-14-
Simulăm o creștere treptată a vârstei de pensionare a femeilor de la 57 de ani la 62 ani
pentru perioada 2015-2025. Prin urmare, pe parcursul a 10 ani, vârsta de pensionare
pentru femei va crește cu 6 luni în fiecare an.
Impactul unei astfel de măsuri de politici tinde să fie semnificativă pe termen scurt și
mediu, deoarece se va transforma în surplus al bugetului de stat de asigurări sociale
până în anul 2037. Cu toate acestea, deoarece deficitul va începe să se adune iarăși, cu o
rată exponențială (Figura 4)
Figura 4: Venituri, cheltuieli și deficitul (Reforma vârstei de pensionare)
Notă: Veniturile nominale alocate pentru plata pensiilor la limita de vârstă, cheltuielile pentru
pensiile ale bugetului de stat de asigurări sociale (mii lei) și deficitul de bază (%)
Sursa: Calculele proprii în baza datelor BNS
ii. Ajustarea ratei de contribuție
În loc să se vizeze numărul contribuabililor, ar putea fi considerată o ajustare a ratei de
contribuție. Pentru estimarea efectului unei astfel de măsuri, este simulată o creștere a
ratei de contribuție cu un %-vârstă până la 30%. Având în vedere că circa 76% din
aceste resurse sunt utilizate pentru acoperirea pensiilor pentru limita de vârstă,
presupunem o crește în rata contribuțiilor alocată pentru plata pensiilor pentru limita de
vârstă de la 22% la 23%. Simularea nu ține cont de potențialele ieșirile ale
contribuabililor din cauza majorării ratei de contribuție.
Rezultatele simulării arată o scutire ușoară pentru sistemul de pensii. Cu toate acestea,
problema nu este rezolvată, iar sistemul va rămâne cu un deficit (Figura 5).
-15-
Figura 5: Veniturile, cheltuielile pentru pensii și deficitul (Reforma: rata de contribuție)
Notă: Veniturile nominale alocate pentru plata pensiilor la limita de vârstă, cheltuielile pentru
pensiile (cheltuieli proprii) ale bugetului de stat de asigurări sociale (mii lei) și deficitul de bază (%)
Sursa: Calculele proprii în baza datelor BNS
iii. Promovarea echității și transparenței
Egalizarea tratamentului pentru diferite grupuri de participanți din sistemul de pensii este
un pas major. Obiectivul general ar trebui să fie „Contribuții egale – pensii egale”. Mai
multă egalitate poate fi oferită prin includerea pensiilor privilegiate în sistemul pensiilor
obișnuite. Aceasta ar avea următoarele implicații: aceeași rată de contribuție, aceeași
perioadă de contribuție, și aceeași metodă de calcul a pensiei. Efectul fiscal al unei astfel
de metode este destul de mic. Cu toate acestea, ar putea avea efecte pozitive puternice
asupra motivațiilor muncitorilor obișnuiți să participa și ar ridica moralitatea sistemului.
Mai mult decât atât, este necesar ca publicul să fie informat despre principiile și
importanța sistemului de pensii. Pentru a spori încrederea în sistem, este necesară
transparența cu privire la modul în care sunt utilizate contribuțiile și modul în care sunt
calculate obligațiunile de plată a pensiilor. Un prim pas ar fi introducerea unei cote clare
și transparente pentru modul în care contribuțiile sunt atribuite diferitor piloni ai
sistemului de asigurări sociale. În al doilea rând, calcularea obligațiunilor de plată a
pensiilor individuale trebuie să fie explicată cetățenilor. Aceasta nu este doar pentru a
aduce mai multă claritate asupra modului de funcționare a sistemului de pensii, dar este
și o precondiție importantă pentru ca motivațiile să fie efective.
-16-
Pe website-ul CNAS deja pot fi găsite informații utile. Cu toate acestea, modul în care
este prezentată nu este potrivită pentru acest scop. De exemplu, esența principală a legii
ar putea fi explicată, în loc să fie publicat doar documentul integral.
iv. Reducerea economiei tenebre
Probabil, cea mai dificilă sarcină este scoaterea muncitorilor din economia tenebră și
(re)activarea contribuțiilor la pensie. Pe lângă sporirea motivațiilor financiare, după cum
este descris mai sus, pot fi luate în considerare două aspecte: distribuția contribuțiilor la
pensie între angajați și angajatori și nivelul salariului minim. În ceea ce privește primul
aspect, cea mai mare povară dar și puterea de negociere este în prezent pe partea
angajatorului. O divizare mai egală între cele două părți ar putea scădea motivațiile
angajatorului de a evita plățile pentru plata contribuțiilor la pensie. În așa mod, angajații
care sunt dispuși să participe în sistemul public de pensii ar avea o șansă mai bună să o
facă. Pentru a găsi divizarea optimă între cele două părți și pentru a estima efectul unei
astfel de schimbări regulatorii, este necesară continuarea cercetării.
Revizuirea nivelului salariului mediu a fost o măsură adoptată în mai multe țări est-
europene, cum ar fi Republica Cehă, Letonia și Estonia. Salariile medii au fost majorate în
trecut și/sau fixate într-o anumită cotă pentru salarii medii. Raționamentul este că, dacă
un salariu minim mai ridicat sporește motivațiile pentru a declara venitul, în special în
rândul muncitorilor mai puțin calificați sau mai puțin plătiți, deoarece venitul net încă
este la un nivel acceptabil (ILO_2011). Mai mult decât atât, deoarece este des întâlnit să
se declare doar salariul minim, iar restul salariului să rămâne neoficial, un salariu minim
mai mare (în cazul în care este declarat) ar putea mări baza pentru contribuțiile pensiilor.
Cu toate acestea, înainte de modificarea nivelului salariului minim, este necesar să se
țină cont de efectele adverse ale astfel de măsuri asupra pieței muncii. O reducere a ratei
angajării forței de muncă trebuie evitată în orice circumstanțe.
Recomandări pentru îmbunătățirea părții de venituri ale sistemului de pensii
Majorarea vârstei de pensionare este o opțiune rezonabilă, deoarece îmbunătățește
echitatea și ia în considerație diferențele în speranța de viață a bărbaților și femei. Mai
mult decât atât, includerea grupurilor privilegiate trebuie să fie luată în considerare în
scopul asigurării echității și transparenței.
O distribuție mai egală a plăților pentru pensii între angajator și angajat ar trebui
analizate în cercetării viitoare, deoarece acesta ar putea fi un instrument promițător
pentru a viza persoane ce muncesc în economia informală.
Mai multă muncă este necesară pentru promovarea transparenței, prin oferirea
informației ce este ușor accesibilă și ușor de înțeles. În acest context, se recomandă
atribuirea contribuțiilor pentru asigurarea socială într-o cotă fixă pentru pilonii sistemului
-17-
de asigurări sociale. Aceste cote pot fi stabilite în conformitate cu structura cheltuielilor
din trecut, sau în baza practicilor internaționale.
2.4 Măsurile pentru a aprecia schimbările demografice
În contextul schimbării demografice și a îmbătrânirii populației, discuția despre cel de-al
doilea pilon devine tot mai relevantă. Creșterea ratelor de dependență ce devin sub-
unitare și scăderea ratelor de înlocuire pun accentul pe stabilirea veniturilor suplimentare
pentru pensii, prin intermediul celui de-al doilea pilon finanțat și obligatoriu. Scopul celui
de-al doilea pilon nu ar trebui să substituie primul pilon al sistemului de pensii, dar să
ofere o sursă adițională de venit pentru limita de vârstă și să evite o povară insuportabilă
pentru viitoarea populație muncitoare.
Contribuțiile la cel de-al doilea pilon pot să fie adiționale sau substitutive la contribuțiile
de pensii curente. Cea mai semnificativă provocare a introducerii unui astfel de sistem
este ca fondurile să fie gestionate eficient și sustenabil. Elementul principal al unui astfel
de pilon și prin urmare, cererea inelastică, este necesar pentru a evite puterea de piață
excesivă a managerilor fondului de pensii. Această putere de piață rezultă în pierderea
bunăstării participanților, deoarece se prevede că competiția pe acea piață va fi scăzută,
iar investițiile în acest fond pot fi cu mult peste nivelul pieței15. Un al doilea pilon este
foarte vulnerabil față de abuz și trebuie să fie reglementat adecvat.
Recomandări pentru al doilea pilon
În prezent, pilonul doi nu ar trebui luat în considerare, deoarece încă nu există premisele
unui pilon secundar bine-funcțional. Fondurile din acest pilor trebuie să fie gestionate
într-un mod transparent și eficient. Încrederea într-un sistem de pensii finanțat este
fundamental, deoarece fondurile sunt preluate numai după o perioadă lungă de timp.
Aprecierea acestor aspect necesită mai mult timp de pregătire. Reformarea cu succes a
primului pilon ar putea livra semnale pozitive și crea mai multă încredere în abilitatea de
a gestiona unui al doilea pilon.
15 Banca Mondială (2014) Dezvoltarea pilonilor doi din Europa Centrală și de Est – lecții învățate,
discuția de la masa rotundă din data de 21 ianuarie, 2014, Chișinău.
-18-
Anexa 1
1. Descrierea modelului
Simulările sunt derivate dintr-un model actuarial simplu, ce este bazat pe proiecțiile
demografice și macroeconomice pentru perioada 2014-2060. Modelul este construit în
baza ratelor efective pentru a controla diverse scutiri de taxe (de exemplu pentru
muncitorii din agricultură) și rata joasă de acoperire (de exemplu doar 87% din toate
persoanele cu o vârstă de pensie beneficiază efectiv pe pensiile pentru limita de vârstă).
Proiecțiile demografice
Factorii cheie ce influențează creșterea populației și schimbările structurale ale acesteia
sunt ratele mortalității și natalității, ce sunt estimate pentru fiecare vârstă, în baza
ratelor efective pentru perioada 2010-2012.
• Pentru perioada 2014-2019, rata mortalității este egală cu media pentru perioada
2010-2012. Pentru perioada 2020-2029, se presupune că rata mortalității pentru
fiecare vârstă va crește cu 10% (rata mortalității pentru 2014-2019 x 0,9); pentru
perioada 2030-2039 se presupune că rata mortalității pentru fiecare vârstă va
crește cu 5% (rata mortalității pentru 2020-2029 x 0,95); pentru perioada 2040-
2049 se presupune rata mortalității pentru fiecare vârstă va scădea cu 5% (rata
mortalității pentru 2030-2039 x 0,95). Prin urmare, pentru fiecare categorie,
numărul populației este prevăzut în baza acestei formule:
• Numărul nașterilor pentru fiecare an este estimat în baza probabilității alocate
unei femei cu vârsta de 25-30 de ani. După media 2010-2012, probabilitatea
stabilită pentru 2014 este de 15%, ce se presupune că până în 2030 va crește
gradual până la 25%, pentru a rămâne constant între 2030-2050.
• Modelul nu ia în considerare tendințele migraționiste.
În baza ipotezelor menționate, până în 2050 numărul total al populației Republicii
Moldova ar putea scădea cu circa 800,000 persoane. Desigur, acest număr ar putea varia
în dependență de rata mortalității și natalității presupusă, dar și de tendințele
migraționiste. Cu toate acestea, ne construim estimările în baza acestui scenariu de
bază.
Cu toate acestea, îngrijorarea de bază nu ține de scăderea populației, ci mai degrabă de
schimbările structural de vârstă, care sunt mult mai importante pentru sistemul de
asigurări sociale. Prin urmare, cea mai importantă tendință ține de scăderea estimată a
cotei populației tinere, în paralei cu o creșterea cotei populației în vârstă. Fenomenul
general al îmbătrânirii populației s-ar putea accelera în următorii ani (Figura A1).
-19-
Figura A1. Structura vârstei populației, prognoza de bază, %
Sursa: Calculele proprii în baza datelor BNS
Proiectările macroeconomice
Având în vedere faptul că pensiile sunt indexate utilizând media dintre IPC și rata
creșterii nominale a salariului mediu, avem următoarele ipoteze despre aceste variabile:
• Se presupune că IPC-ul anual rămâne constant la 5% pentru perioada 2014-2050.
• Se presupune că rata creșterii nominale a salariului mediu este de 10,5% în 2014,
10% în 2015, și până la 9% în 2020. Se presupune că aceasta se va stabiliza la
8% între 2021-2030, 7% între 2031-2040 și 6% între 2041-2050.
• Este estimate că rata de actualizare va rămâne la 7% în perioada 2014-2050
(IPC-ul anual prognozat la +2 p.p.).
În baza acestor ipoteze, valoare prezentă netă (VPN) a pensiei medii este proiectată să
rămână sub VPN a salariului mediu. Aceasta se referă în special la formula de indexare a
pensiilor, care, prin definiție, este astfel încât pensia crește mai încet decât pensia
anuală, și astfel, subminează rata de înlocuire (Figura A2).
-20-
Figura A2: VPN a salariului și pensiei medii, scenariul de bază, lei
Sursa: Calculele autorilor în baza datelor BNS
Asigurarea socială și proiectările fondului
Veniturile și cheltuielile estimate ale fondului de stat pentru asigurări sociale sunt bazate
pe următoarele prognoze demografice și macroeconomice. Ipotezele principale sunt după
cum urmează:
• Se presupune că rata de contribuție medie la sistemul de asigurări sociale de stat
rămâne la 29%.
• Modelul ia în considerație veniturile alocate pentru acoperirea pensiilor la limita de
vârstă. În conformitate cu legea bugetară pentru anul 2014, din veniturile totale
ale bugetului de stat de asigurări sociale, doar 76% se planifică a fi utilizați pentru
pensiile la limita de vârstă. Prin urmare, putem conclude că din rata de 29%, doar
22 p.p. sunt utilizate pentru plata pensiilor, iar restul 7 p.p. – pentru alte tipuri de
asistență socială. Prin urmare, analiza de sustenabilitate va fi bazată pe estimarea
balanței de bază a bugetului de stat al asigurărilor sociale: veniturile locale (rata
de contribuție 22%) minus cheltuielile pentru pensii (cheltuielile aferente pensiilor
pentru limita de vârstă, cu excluderea tuturor tipurilor de asistență socială).
• Modelul operează cu un număr efectiv de contribuabili (NEC) în sistem. A fost
estimate pentru 2010, 2011, 2012 și 2013 și a fost derivată din următoarea
formulă (exemplu pentru anul 2010):
-21-
• În baza mediei pentru perioada 2010-2012, presupunem că doar 24% din
populația cu vârsta între 15 și 60 ani vor contribui efectiv la sistem cu o sumă
deplină (Rata Contribuției Efective – RCE)
• Veniturile (alocate pentru pensiile pentru limită de vârstă) ale sistemului de stat
de asigurări sociale sunt proiectate după cum urmează:
• Cheltuielile aferente plăților pensiilor la limita de vârstă sunt bazate pe estimările
numărului pensionarilor și pensia medie. Numărul pensionarilor este estimat în
baza proiecțiilor demografice. Presupunem status quo-ul în ceea ce privește vârsta
de pensionare (57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbați). De asemenea,
asumăm că nu toată populația cu vârstă eligibilă pentru primirea unei pensii
pentru limită de vârstă, efectiv o primește. Prin urmare, se presupune că 85% din
pensii sunt acoperite (cota beneficiarilor din cei ce au atins vârsta de pensionare),
în baza mediei din 2010-2013).
• Pensia lunară se presupune a fi indexată în fiecare an, în baza mediei dintre IPC-ul
anual și rata nominală a creșterii salariului mediu pentru anul precedent.
• Cheltuielile pentru pensii din bugetul de stat de asigurări sociale este proiectat
după cum urmează:
-22-
2. Formula pensiei
Specificarea formulei pensiei curente (începând cu 1999)
Unde
este pensia lunară calculată
sunt anii necesari de serviciu asigurat (30/32 ani pentru femei/bărbați)
sunt anii de serviciu confirmați
vârsta reală la pensionare
vârsta standard de pensionare
venitul mediu lunar asigurat (venitul nominal)
Prin urmare, plata pensiei depinde de anii de contribuție, vârsta de pensionare și venitul mediu lunar (cf. https://www.pension.md).
Specificațiile curente ale formulei pentru pensie conduc la o discriminare a bărbaților, după cum arată următorul exemplu:
Un bărbat și o femeie au început să lucreze la 20 ani și au plecat la pensie la 62 ani. Ei au avut același salariu și ambii au lucrat 42 de ani. Pensiile sunt calculate în conformitate cu formula:
Bărbatul:
Femeia:
Femeia nu doar beneficiază de o pensie de lunară mai mare pentru persoanele în etate, dar și de o perioadă mai lungă de plată a pensiilor, deoarece speranța de viață pentru femei este mai mare decât pentru bărbați.
-23-
Lista documentelor de politici recente
• Realizarea potențialului sectorului tehnologiei informației din Republica Moldova, Ciclul de studii de politici 04, de Jörg Radeke, noiembrie 2013
• Politica comercială a Republicii Moldova: Strategia, ZLSAC și Uniunea Vamală, de Jörg Radeke, Ricardo Giucci şi Adrian Lupusor, Ciclul de studii de politici 03, iunie 2013
• Profesiile Liberale în Republica Moldova– un potenţial economic neglijat, de Alexander Knuth şi Marcel Chistruga, Ciclul de studii de politici 02, iunie 2013
• Sustenabilitatea conturilor curente din Moldova: Implicațiile politicilor, de Ricardo Giucci şi Robert Kirchner, Ciclul de studii de politici 01, aprilie 2013
• ZLSAC dintre Moldova și UE – Evaluarea riscurilor, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 03, septembrie 2012
• Atragerea FSD în Moldova: Fapte, potenţial şi recomandări, de Ricardo Giucci şi Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 02, aprilie 2012
• Comercializarea certificatelor de emisii în calitate de catalizator al îmbunătăţirii eficienţei energetice: Opţiunile şi potenţialul Moldovei, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Ciclul de studii de politici 01, februarie 2012
• Creşterea creditului în Moldova: analiza empirică şi recomandări de politici, de Enzo Weber şi Robert Kirchner, Ciclul de studii de politici 03, iulie 2011
Lista notelor de politici recente
• Impactul economic al unei potențiale modificări a regimului comercial al Rusiei vis-à-vis Moldova, de Jörg Radeke, Woldemar Walter și Ricardo Giucci, Notă de politici 02, februarie 2014
• Șocurile comerciale și potențiale remedii: Experiența georgiană și lecțiile învățate, de Jörg Radeke și Ricardo Giucci, Notă de politici 01, februarie 2014
• Impactul economic al crizei din zona Euro asupra Moldovei: Identificarea și evaluarea cantitativă a canalelor de transmitere, de Robert Kirchner, Ricardo Giucci și Adrian Lupusor, Notă de politici 01, aprilie 2013
• Criza din zona euro și impactul asupra Moldovei, de Ricardo Giucci, Notă de politici 03, noiembrie 2012
• Regimul de țintire a inflației 2013-2017: Analiză și recomandări, de Ricardo Giucci și Cyrus de la Rubia, Notă de politici 02, septembrie 2012
• Al treilea pachet energetic şi reforma pieţei energiei electrice, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Notă de politici 01, iunie 2012
• Situaţia creditelor de carbon ale Moldovei după anul 2012, de Georg Zachmann, Notă de politici 09, decembrie 2011
• Comentarii asupra proiectului de lege privind întreprinderile mici şi mijlocii din octombrie 2011, de Alexander Knuth, Notă de politici 08, octombrie 2011
• Propuneri privind reforma documentaţiei primare în Moldova, de Alexander Knuth şi Natalia Cotruţă, Notă de politici 07, octombrie 2011
