1

Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor

Mici şi Mijlocii pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului

GHID LEGISLATIV

în domeniul activităţii antreprenoriale

Chişinău 2009

2

Cuprins

Antreprenoriat în general şi sectorul IMM1. Legea nr. 845-XII din 3.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”…...……………….…. pag. 32. Legea nr. 206-XVI din 7.06.2006 „Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”

……………………………………………………………………………………...…………….…… pag. 163. H.G. nr. 538 din 17.05.2007 „Cu privire la crearea Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii” ……………………………………………………………...………. pag. 21

Înregistrarea întreprinderilor şi licenţierea genurilor de activitate4. Legea nr. 220-XVI 19.10.2007 „Cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali”…………………………………………………………………………. pag. 265. Legea nr. 451-XV din 30.07.2001” Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de

întreprinzător”…………………………………………………………………………………………. pag. 366. H.G. nr. 926 din 12.07.2002 „Privind aprobarea tarifelor la serviciile cu plată, prestate de Camera

Înregistrării de Stat a MDI”…………………………………………………………………………… pag. 47

Forme organizatorico juridice7. Legea nr. 135-XVI din 14.06.2007 „Privind societăţile cu răspundere limitată”……………………... pag. 498. Prevederi legale care se referă la activitatea Întreprinzătorului individual …………………………… pag. 639. Legea nr. 1353-XIV din 03.11.2000 „Privind gospodariile taranesti (de fermier)” ………………….. pag. 6410. Legea nr. 93-XIV din 15.06.1998 „Cu privire la patenta de intreprinzator”………………………..… pag. 73

Domeniul vamal11. Legea nr. 1569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul introducere şi scoatere a bunurilor de pe

teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice”………………………………..……………. pag. 8112. H.G. nr. 1185 din 30.09.2003 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de

introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de catre persoanele fizice”………………………………………………………………………………..……………………….... pag. 88

13. H.G. nr. 600 din 14.05.2002 Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declararea valorii in vama a marfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova …………………………..... pag. 90

Diverse14. Legea nr. 59-XVI din 28.04.2005 „Cu privire la leasing”……………….…………..…………….…. pag. 9915. Legea nr. 198-XV din 15.05.2003 „Cu privire la Arenda în agricultură” …………………………... pag. 10416. Legea nr. 186-XV din 24.04.2003Cu privire la evaluarea conformităţii produselor

……………………………………………………………………………..………………….……….pag. 11217. Art. 49/2 Cod Fiscal R.M. (extras), Legea nr. 1163-XII din 24 aprilie 1997

.……………………………………………………………………...………………………….……. pag. 12318. H.G. nr. 474 din 28.04.1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie

Fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” ………………..…….…….……………………. pag. 12419. H.G. nr. 920 din 30.08.2005 „Cu privire la Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi

certificatelor, eliberate de către autorităţile administrative centrale şi organele subordonate acestorapersoanelor fizice şi juridice pentru practicarea activităţii antreprenoriale” ……………………..…. pag. 136

20. H.G. nr. 517 din 18.09.1996 “Cu privire la aprobarea Regulilor de functionare a reteleide comert ambulant si a Regulilor de comert in pietile din Republica Moldova ……………………. pag. 156

Cadrul normativ aferent unor genuri de activitate…………………………………………………………………………………………………………………. pag. 164

3

CU PRIVIRE LA ANTREPRENORIAT ŞI ÎNTREPRINDERI

Legea Republicii MoldovaNr. 845-XII din 3 ianuarie 1992

(Monitor, 1994, nr.2, art. 33)

Prezenta Lege stabileşte agenţii economici care au dreptul, în numele lor (firmelor lor), să desfăşoare activitatede antreprenoriat în Republica Moldova şi determină principiile juridice, organizatorice şi economice ale acesteiactivităţi.

Prezenta Lege nu se extinde asupra persoanelor juridice şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară o altăactivitate decît cea de antreprenoriat.

Capitolul IPRINCIPII GENERALE

Articolul 1. Antreprenoriatul1. Antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor,

desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe risculpropriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

2. Munca efectuată conform contractului (acordului) de muncă încheiat nu este considerată antreprenoriat.3. Antreprenoriatul în legătură cu crearea şi utilizarea inovaţiilor, raţionalizărilor, descoperirilor ştiinţifice,

operelor literare, de artă şi a altor obiecte ale proprietăţii intelectuale este reglementată atît de prezenta Lege, cît şide o legislaţie specială.

Articolul 2. Antreprenorii1. Antreprenor poate fi:orice cetăţean al Republicii Moldova care nu este îngrădit în drepturi, în modul stabilit de prezenta Lege şi de

alte acte legislative;orice cetăţean străin sau apatrid, în conformitate cu legislaţia în vigoare;un grup de cetăţeni sau de apatrizi (un grup de parteneri) din care se constituie antreprenorul colectiv.orice persoană juridică sau fizică în conformitate cu scopurile sale principale şi cu legislaţia (în redacţia

Legilor Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995; Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).Statul şi autorităţile administraţiei publice locale sînt antreprenori speciali. Atribuţiile de antreprenor la

întreprinderile de stat (municipale) le execută managerul-şef de întreprindere pe baza contractului încheiat cuacesta.

2. Nu au dreptul de a practica antreprenoriatul şefii şi specialiştii din autorităţi ale administraţie publice, în acăror atribuţie intră hotărîrea problemelor legate de desfăşurarea activităţii de antreprenoriat sau controlul asupraunei asemenea activităţi (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

Articolul 3. Întreprinderea1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea.2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată de antreprenor în modul

stabilit de legislaţie.3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta Lege.Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia

răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din

30 aprilie 1997).

Articolul 4. Managerul-şef de întreprindere1. Titularul patrimoniului (antreprenorul) este în drept de a transmite, pe bază de contract, o parte sau toate

atribuţiile de efectuare a activităţii de antreprenoriat managerului-şef de întreprindere.Contractul dintre titularul patrimoniului şi managerul-şef de întreprindere determină drepturile şi obligaţiile

reciproce ale părţilor, inclusiv limitarea drepturilor de folosinţă şi de dispoziţie asupra patrimoniului şi dedesfăşurare a unor genuri de activitate, relaţiile lor reciproce de ordin financiar, răspunderea pentru neexecutarea

4

sau executarea nesatisfăcătoare a obligaţiilor asumate, precum şi termenul valabilităţii, condiţiile de reziliere(modificare) a contractului.

În contract pot fi incluse şi alte prevederi care nu contravin legislaţiei în vigoare.2. Managerul-şef de întreprindere poartă răspundere materială pentru obligaţiile întreprinderii pe care o

conduce, precum şi pentru neexecutarea sau executarea nesatisfăcătoare a obligaţiilor stipulate în contract.Contractul poate să prevadă răspunderea managerului-şef de întreprindere pentru obligaţiile respective cu

întreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectulurmăririi.

3. Titularul patrimoniului şi orice terţ nu au dreptul să se amestece în activitatea managerului-şef deîntreprindere în decursul termenului de valabilitate a contractului, cu excepţia cazurilor prevăzute de condiţiilecontractului sau de legislaţia în vigoare.

Articolul 5. Legislaţia privind antreprenoriatul1. Relaţiile în legătură cu antreprenoriatul, indiferent de forma de proprietate şi genul de activitate, sînt

reglementate de prezenta Lege, de legislaţia civilă şi de alte legi.2. Particularităţile activităţii de antreprenoriat practicate de persoane juridice şi persoane fizice străine sînt

reglementate de asemenea de legislaţia privind investiţiile străine.3. Relaţiile în care una dintre părţi este persoană juridică sau persoană fizică străină se reglementează de

condiţiile acordului internaţional, dacă acestea se deosebesc de normele stabilite în legislaţia privindantreprenoriatul.

Capitolul IIBAZELE ANTREPRENORIATULUI

Articolul 6. Drepturile întreprinderiiÎntreprinderea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul:să practice, sub firmă proprie, activitate de antreprenoriat;să procure (să atragă) de la alte persoane juridice şi persoane fizice bunuri şi drepturi patrimoniale (inclusiv

asupra proprietăţii intelectuale) în scopul practicării activităţii de antreprenoriat;să participe cu patrimoniul său la activitatea altor agenţi economici;să utilizeze, în cadrul activităţii sale, orice resurse, inclusiv naturale, informative şi intelectuale;să-şi stabilească, în mod independent, genurile de activitate, să-şi formeze programul de producţie, să-şi aleagă

furnizorii şi beneficiarii producţiei fabricate (lucrărilor şi serviciilor prestate), să execute, pe bază de contract,lucrări la comanda statului;

să stabilească, preţurile şi tarifele la producţia fabricată (lucrările şi serviciile prestate) (în redacţia LegiiNr.1167-XIII din 30 aprilie 1997);

să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor de operaţiuni de decontare, creditare,încasare etc.;

să angajeze lucrători pe bază de contract (acord) şi în alte condiţii şi să concedieze lucrătorii încadraţi;să stabilească, în mod independent, formele, cuantumul retribuirii muncii şi alte tipuri de venituri ale

persoanelor angajate;să fie agent al relaţiilor economice externe (în redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995);să efectueze operaţiuni valutare;să dispună liber de beneficiul (venitul) obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat, care rămîne după

achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii;să beneficieze de orice venit personal;să se folosească de serviciile sistemului asistenţei sociale de stat, al asigurării medicale şi sociale;să atace în instanţa judecătorească competentă acţiunile autorităţilor ale administraţiei publice şi ale altor

organe care îi lezează drepturile sau interesele legitime (în redacţia Legii Nr.1322-XIII din 25 septembrie 1997).

Articolul 7. Obligaţiile întreprinderiiÎntreprinderea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este obligată:să respecte regulile de comportament pe piaţă în condiţiile concurenţei libere, drepturile şi interesele legitime

ale consumatorilor, să asigure calitatea cuvenită a mărfurilor fabricate (a lucrărilor şi serviciilor prestate);să obţină licenţe pentru genurile de activitate care se desfăşoară în bază de licenţă (în redacţia Legii Nr.333-

XV din 24 iulie 2003);să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii pe care îi angajează la lucru, după caz, şi contracte

colective cu sindicatele care reprezintă interesele colectivelor de muncă. Antreprenorul nu are dreptul de a seopune asocierii în sindicate a lucrătorilor angajaţi pentru a-şi apăra drepturile şi interesele social-economice;

să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să se achite cu bugetul public naţional, angajaţii,creditorii, precum şi să onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de

5

actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei (în redacţia Legii Nr.690-XV din 29 noiembrie 2001);să remunereze lucrătorii angajaţi la un nivel care să nu fie inferior salariului minim stabilit pe republică;să asigure în conformitate cu contractele (acordurile) de muncă încheiate, crearea unor condiţii normale de

muncă, respectarea tehnicii securităţii, normelor de producţie şi sanitare, ale securităţii antiincendiare, precum şiprotecţia mediului înconjurător;

să efectueze asigurarea socială şi alte tipuri de asigurare obligatorie a lucrătorilor angajaţi (în redacţia LegiiNr.1167-XIII din 30 aprilie 1997);

să păstreze, conform termenelor stabilite, documentele create în procesul activităţii sale, iar în caz de încetare aactivităţii, să transmită în arhiva de stat documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şidocumentele privind personalul scriptic (introdus prin Legea Nr.183-XIV din 28 octombrie 1998).

Articolul 8. Statul şi întreprinderea1. Statul creează tuturor întreprinderilor condiţii juridice şi economice egale de gospodărire, garantează

respectarea drepturilor şi intereselor lor legitime, contribuie la dezvoltarea concurenţei libere, conştiincioase întreaceştia, le asigură posibilităţi egale de a folosi resurse tehnico-materiale, naturale, de muncă, financiare şiinformative, neadmiţînd monopolizarea pieţelor acestor resurse, şi reglementează activitatea de antreprenoriat înbaza legislaţiei în vigoare (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

2. Guvernul, autorităţile administraţiei publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pot dadispoziţii întreprinderilor numai în limitele competenţei lor, stabilite de legislaţie (în redacţia Legii Nr.1167-XIIIdin 30 aprilie 1997).

Dacă, drept urmare a emiterii de către autorităţile administraţiei publice sau de către un alt organ a unui act cenu corespunde competenţei lui sau legislaţiei, se încalcă drepturile întreprinderii, acesta este în drept să apeleze lainstanţa judecătorească competentă pentru a se anula actul respectiv (în redacţia Legii Nr.1322-XIII din 25septembrie 1997).

Pagubele, inclusiv profitul ratat, suportate de întreprindere ca urmare a îndeplinirii unor dispoziţii date deautorităţile administraţiei publice şi de alte organe sau de persoane cu funcţii de răspundere ale acestor organe,care au încălcat drepturile întreprinderilor, precum şi ca urmare a neîndeplinirii la nivelul cuvenit, de către acesteorgane sau persoane cu funcţii de răspundere, a obligaţiilor lor faţă de întreprindere, prevăzute de legislaţia învigoare, urmează a fi reparate din buget, din ale cărui mijloace organele menţionate se întreţin, sau din mijloaceleproprii, dacă acestea nu sînt finanţate de la bugetul public naţional. Repararea prejudiciului nu poate ficondiţionată de acordul conducătorului organizaţiei debitoare sau de structura devizului de cheltuieli al acesteiorganizaţii (în redacţia Legii Nr.1163-XV din 27 iunie 2002).

Litigiile privind recuperarea pagubelor menţionate se soluţionează de către instanţa judecătorească competentă(în redacţia Legii Nr.1322-XIII din 25 septembrie 1997).

3. În cazul instituirii, în conformitate cu legislaţia, a stării excepţionale sau declarării unui anumit teritoriudrept zonă a calamităţii naturale, întreprinderile sînt obligate să îndeplinească dispoziţiile autorităţiloradministraţiei publice şi cele ale autorităţilor administraţiei publice locale (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30aprilie 1997).

Articolul 9. Impunerea activităţii de antreprenoriatImpunerea activităţii de antreprenoriat se face în modul stabilit de legislaţia fiscală (în redacţia Legii Nr.1592-

XIII din 27 februarie 1998).

Articolul 10. Reglementarea activităţii de antreprenoriat1. Întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.2. Întreprinderea are dreptul să practice anumite genuri de activitate, determinate de legislaţie, numai după ce a

obţinut licenţa pentru genul respectiv de activitate. Licenţele se eliberează de Camera de Licenţiere şi deautorităţile administraţiei publice învestite cu acest drept (în redacţia Legii Nr.333-XV din 24 iulie 2003).

Lista genurilor de activitate menţionate şi modul de eliberare a licenţelor se stabilesc de legislaţie. Licenţa va fieliberată în termen de 15 de zile de la data depunerii cererii de către întreprindere (în redacţia Legii Nr.333-XVdin 24 iulie 2003).

În cazul refuzului de a elibera licenţă trebuie să se dea un răspuns argumentat. Refuzul de a elibera licenţă nupoate fi motivat prin inutilitatea practicării genului respectiv de activitate (în redacţia Legii Nr.333-XV din 24iulie 2003).

3. Exclusiv întreprinderilor de stat li se permite:(subalineatul 1 exclus prin Legea Nr.333-XV din 24 iulie 2003);supravegherea şi tratamentul femeilor gravide, bolnavilor care suferă de narcomanie, boli canceroase, boli

contagioase periculoase şi deosebit de periculoase, inclusiv de boli dermatovenerice infecţioase, precum şi de bolipsihice în forme agresive şi eliberarea avizelor corespunzătoare (în redacţia Legii Nr.333-XV din 24 iulie 2003);

efectuarea expertizei pentru determinarea pierderii temporare sau stabile a capacităţii de muncă, precum şi aexamenelor şi controalelor medicale periodice şi preventive decretate ale cetăţenilor;

6

tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase;confecţionarea ordinelor şi medaliilor;producerea emblemelor ce confirmă achitarea impozitelor şi taxelor de stat;prestarea serviciilor poştale (cu excepţia poştei exprese), confecţionarea timbrelor poştale (în redacţia Legii

Nr.746-XV din 21 decembrie 2001);producerea şi comercializarea tehnicii militare speciale şi de luptă, a substanţelor explozive (cu excepţia

prafului de puşcă), precum şi producerea oricăror feluri de arme (în redacţia Legii Nr.1307-XV din 25 iulie 2002);evidenţa de stat, înregistrarea de stat şi inventarierea tehnică (inclusiv paşaportizarea) a bunurilor imobile,

restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate şi administrarea acestor bunuri;imprimarea şi baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare de stat;efectuarea lucrărilor astronomo-geodezice, gravimetrice, a lucrărilor în domeniul hidrometeorologiei (în

redacţia Legii Nr.237-XIV din 23 decembrie 1998).4. Pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul Republicii Moldova,

precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, întreprinderea răspunde în mărimea profituluirealizat în timpul cît a durat această încălcare şi i se aplică amendă în aceeaşi mărime. Aceste sume sînt vărsate înpărţi egale în bugetul de stat şi în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective. Totodată, managerul-şefal întreprinderii nu este eliberat de altă răspundere prevăzută de legislaţie (în redacţia Legilor Nr.672-XIII din 28noiembrie 1995; Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; Nr.333-XV din 24 iulie 2003; Nr.154-XVI din 21 iulie2005).

5. Faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, careefectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte 1000 de lei pentru fiecare tranzacţie şi care achită o sumămai mare de 10.000 de lei lunar în numerar pentru impozitele şi taxele administrate de Serviciul Vamal, în bazaobligaţiilor lor financiare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontăriîn numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscalde Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat (în redacţia Legilor Nr.1076-XVdin 23 mai 2002; Nr.1146-XV din 20 iunie 2002; Nr.1163-XV din 27 iunie 2002; Nr.1440-XV din 8 noiembrie2002; Nr.379-XV din 18 noiembrie 2004; Nr.113-XVI din 22 mai 2008).

Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier),titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, iar în cazul impozitelor şi taxelor administrate deServiciul Vamal - doar în limitele prevăzute, de asemenea, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicatecu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de cătreîntreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normativeale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari (introdus prinLegea Nr.690-XV din 29 noiembrie 2001; în redacţia Legii Nr.113-XVI din 22 mai 2008).

În sensul prezentului punct, cuvîntul "intermediar" semnifică persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumăde bani, în numerar sau prin virament, neavînd către aceasta obligaţii financiare directe (introdus prin LegeaNr.1163-XV din 27 iunie 2002).

Termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru achiziţionarea producţieiagricole, ambalajului şi bunurilor de la populaţie, precum şi pentru cheltuielile de deplasare, nu va depăşi 30 dezile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa întreprinderii celtîrziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului (introdusprin Legea Nr.113-XVI din 22 mai 2008).

Pentru utilizarea numerarului în alt scop decît cel pentru care a fost destinat şi/sau nerestituirea în termen anumerarului în casa întreprinderii, organele Serviciului Fiscal de Stat, Centrul pentru Combaterea CrimelorEconomice şi Corupţiei aplică o sancţiune în mărime de 10 % din suma numerarului utilizată în alte scopuri şi/saudin suma numerarului nerestituită în termen în casa întreprinderii (introdus prin Legea Nr.113-XVI din 22 mai2008).

6. Veniturile ilicite obţinute de agenţii economici prin exagerarea costului producţiei, rentabilităţii, adaosuluicomercial, volumului de lucrări efectuate în construcţii şi tarifelor la serviciile prestate, nerespectîndu-se astfelactele normative care reglementează formarea şi aplicarea preţurilor, precum şi amenzile aplicate în cuantumechivalent acestor venituri se percep la bugetul de stat prin decizie adoptată de Curtea de Conturi, de ServiciulControl Financiar şi Revizie din subordinea Ministerului Finanţelor sau de Centrul pentru Combaterea CrimelorEconomice şi Corupţiei (introdus prin Legea Nr.430-XV din 31 octombrie 2003; în redacţia Legilor Nr.224-XVdin 1 iulie 2004, în vigoare 1 ianuarie 2005; Nr.154-XVI din 21 iulie 2005).

Articolul 11. Activitatea de antreprenoriat a cetăţenilorstrăini şi a apatrizilor

Cetăţenii străini şi apatrizii care practică activităţi de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova auaceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Republicii Moldova, în cazul în care legislaţia în vigoare nu stabileşte altfel.

7

Articolul 12. Controlul asupra activităţii de antreprenoriat1. Întreprinderea, indiferent de forma juridică de organizare, asigură evidenţa contabilă şi statistică în modul

stabilit de legislaţia în vigoare (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).2. Întreprinderea, în conformitate cu legislaţia, pune la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice informaţia

necesară pentru stabilirea impozitelor şi funcţionarea sistemului republican de acumulare şi prelucrare ainformaţiei (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

3. Întreprinderea este în drept să nu prezinte date ce constituie secret comercial autorităţilor administraţieipublice, cu excepţia organelor de drept şi celor de control, cărora aceste date se prezintă în limiteleîmputernicirilor lor. Lista datelor ce constituie secret comercial o determină întreprinderea. Lista datelor care potconstitui secret comercial este stabilită de Legea cu privire la secretul comercial (în redacţia Legilor Nr.672-XIIIdin 28 noiembrie 1995; Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; Nr.690-XV din 29 noiembrie 2001).

4. Organele de control, organele fiscale, organele de ocrotire a naturii, organele antimonopoliste şi alteautorităţi ale administraţiei publice cărora li se atribuie controlul asupra activităţii întreprinderii efectuează acestcontrol în limitele competenţei lor şi în modul stabilit de legislaţie.

Rezultatul controlului efectuat se comunică întreprinderii (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

Capitolul IIIFORMELE ORGANIZATORICO-JURIDICE ALE ACTIVITĂŢII

DE ANTREPRENORIAT

Articolul 13. Formele activităţii de antreprenoriat1. Activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice:a) întreprindere individuală;b) societate în nume colectiv;c) societate în comandită;d) societate pe acţiuni;e) societate cu răspundere limitată;f) cooperativă de producţie;g) cooperativă de întreprinzător (introdusă prin Legea Nr.1246-XV din 18 iulie 2002);h) întreprindere de arendă;i) întreprindere de stat şi întreprindere municipală (în redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995).2. Activitatea de muncă individuală are caracter întreprinzător şi se desfăşoară sub forma de organizare

juridică întreprindere individuală sau în baza patentei de întreprinzător (în redacţia Legii Nr.690-XV din 29noiembrie 2001).

3. întreprinderile cu investiţii străine se înfiinţează pe teritoriul Republicii Moldova sub formeleorganizatorico-juridice arătate la punctul 1 al prezentului articol. Deosebirile ce vizează înregistrarea şi activitateaîntreprinderilor respective se stabilesc de legislaţia privind investiţiile străine.

4. Oricare din întreprinderile indicate la punctul 1 din prezentul articol (în dependenţă de numărul de lucrătorişi de alte criterii), în conformitate cu legislaţia, poate fi considerată microîntreprindere sau întreprindere mică (înredacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995).

5. Întreprinderile care practică activităţi bancare, de asigurare, de bursă sau alte genuri specializate seînfiinţează sub una din formele organizatorico-juridice arătate la lit. d), e), h) din punctul 1 al prezentului articol.Particularităţile constituirii, înregistrării, funcţionării şi încetării activităţii unor astfel de întreprinderi sînt stabilitede legislaţia respectivă (în redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995).

6. Pentru realizarea sarcinilor lor statutare organizaţiile obşteşti şi cele religioase, în conformitate cu legislaţia,au dreptul să fondeze sau să participe la fondarea şi coposedarea de societăţi în nume colectiv şi în comandită,societăţi cu răspundere limitată şi societăţi pe acţiuni (în redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995).

7. Orice cetăţean poate fi fondator numai al unei întreprinderi individuale. Persoanele juridice şi fizice pot fiasociaţi numai ai unei singure societăţi cu răspundere nelimitată sau în comandită (în redacţia Legii Nr.1167-XIIIdin 30 aprilie 1997).

8. În cazul în care pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şicare nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional, persoanei în cauză ise refuză înregistrarea unei noi întreprinderi pînă la înlăturarea circumstanţelor menţionate (introdus prin LegeaNr.336-XV din 24 iulie 2003).

Articolul 14. Întreprinderea individuală1. Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau

membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pebaza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie.

În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier) (introdusprin Legea Nr.757-XV din 21 decembrie 2001).

8

Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual (introdus prin Legea Nr.82-XVI din 29martie 2007).

2. Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoanăfizică întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele aleantreprenorului (în redacţia Legii Nr.82-XVI din 29 martie 2007).

Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cuîntreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.

Membrii familiei-posesor ai întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată solidară pentru obligaţiileacesteia cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu facobiectul urmăririi.

3. Modul de constituire, înregistrare şi încetare a activităţii întreprinderilor individuale este reglementat deprezenta Lege şi de legislaţia civilă (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sîntreglementate de Legea nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (introdusprin Legea Nr.757-XV din 21 decembrie 2001).

4. Document de constituire a întreprinderii individuale este hotărîrea cu privire la înfiinţarea întreprinderii,semnată de către fondator (fondatori), incluzînd:

a) numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, cetăţenia, domiciliul cetăţeanului-fondator(fondatorilor-membri ai familiei);

b) numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, domiciliul şefului (directorului) deîntreprindere - în cazul în care acesta nu este fondator;

c) firma întreprinderii inclusiv abreviată;d) sediul întreprinderii;e) data înfiinţării întreprinderii;f) genul (genurile) de activitate a întreprinderii;g) condiţiile reorganizării şi lichidării întreprinderii.În hotărîrea cu privire la înfiinţarea întreprinderii pot fi incluse şi alte prevederi care nu contravin legislaţiei în

vigoare.5. Firma întreprinderii individuale, inclusiv abreviată, trebuie să includă cuvintele "întreprindere individuală"

sau "Î.I.", precum şi numele cel puţin a unui posesor.

Articolul 15. Societatea în nume colectiv1. Societatea în nume colectiv reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi

(sau) persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat,sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate) încheiat între acestea (în redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995).

2. Societatea în nume colectiv nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept capersoană fizică. Pentru obligaţiile societăţii toţi asociaţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întregpatrimoniul lor, exceptîndu-se bunurile care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.

Societatea în nume colectiv nu poartă răspundere pentru obligaţiile asociaţiilor care nu sînt legate deactivitatea acesteia.

3. Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii societăţii în nume colectiv sînt reglementate delegislaţia privind societăţile comerciale, de legislaţia civilă, precum şi de contractul de constituire (de societate).

Articolul 16. Societatea în comandită1. Societatea în comandită reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau)

persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, subaceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate) încheiat între acestea (în redacţia Legii Nr.672-XIIIdin 28 noiembrie 1995).

Societatea în comandită are în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un comanditar.2. Societatea în comandită nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană

fizică. Pentru obligaţiile societăţii comandităţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întreg patrimoniul lor,exceptîndu-se bunurile care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi, iar comanditarii cupartea din averea lor (capitalul investit), transmisă societăţii în baza contractului de constituire (de societate).

Societatea în comandită nu poartă răspundere pentru obligaţiile asociaţiilor, care nu sînt în legătură cuactivitatea acesteia.

3. Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii societăţii în comandită sînt reglementate delegislaţia privind societăţile comerciale, de legislaţia civilă, precum şi de contractul de constituire (de societate).

Articolul 17. Societatea pe acţiuni, societateacu răspundere limitată

9

1. Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată reprezintă întreprinderi fondate de două şi maimulte persoane juridice şi (sau) persoane fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a uneiactivităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate) şi a statutului (înredacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995).

Societatea pe acţiuni sau societatea cu răspundere limitată poate fi înfiinţată şi de o singură persoană juridicăsau fizică (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

În societăţile cu răspundere limitată numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50 (în redacţia LegilorNr.1291-XIII din 22 iulie 1997; Nr.130-XVI din 12 iunie 2008).

Capitalul statutar (social) subscris al societăţilor este divizat în cote (părţi) subscrise ale asociaţilor. Dreptdocumente ce confirmă drepturile asociaţilor asupra cotelor subscrise sînt: în cadrul societăţii pe acţiuni -acţiunea, în cadrul societăţii cu răspundere limitată - adeverinţa cotei de participaţie.

2. Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentruobligaţiile asumate cu întreg patrimoniul lor.

Acţionarii, precum şi asociaţii societăţii cu răspundere limitată poartă răspundere pentru obligaţiileîntreprinderii numai în limitele valorii acţiunii (cotelor) care le aparţin.

3. Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii societăţii pe acţiuni şi a societăţii cu răspunderelimitată sînt reglementate de legislaţia privind societăţile pe acţiuni şi societăţile comerciale, de legislaţia civilă,precum şi de contractul de constituire (de societate) şi de statutul întreprinderii.

Articolul 18. Cooperativa de producţie şi cooperativade întreprinzător

1. Cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de către cinci sau mai multe persoane fizice înscopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pemunca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia. Cooperativa deproducţie este o întreprindere de drept privat cu scop lucrativ (inclusiv comercial) (în redacţia Legilor Nr.672-XIIIdin 28 noiembrie 1995; Nr.1500-XV din 5 decembrie 2002).

Cooperativa de întreprinzător este o întreprindere fondată de cel puţin cinci persoane juridice şi (sau) fizicecare practică activităţi de întreprinzător, ce are scopul de a contribui la obţinerea de către membrii săi a profitului.Prin derogare de la această prevedere, membri ai cooperativei agricole de întreprinzător de prestări servicii pot fipersoanele care produc produse agricole în gospodăriile personale auxiliare (introdus prin Legea Nr.1246-XV din18 iulie 2002).

2. Cooperativele de producţie şi de întreprinzător sînt persoane juridice şi răspund pentru obligaţiile asumatecu patrimoniul lor. Membrii cooperativei de producţie sau ai cooperativei de întreprinzător îşi asumă riscul pentruobligaţiile cooperativei în limitele cotelor care le aparţin, iar dacă patrimoniul cooperativei este insuficient, poartărăspundere suplimentară cu averea lor personală în limita stabilită de lege sau de statutul cooperativei (în redacţiaLegii Nr.1246-XV din 18 iulie 2002).

3. Particularităţile înfiinţării, înregistrării, funcţionării şi încetării activităţii cooperativelor, asociaţiilor lor şiîntreprinderilor fondate de acestea se reglementează de legislaţia privind cooperativele de producţie şicooperativele de întreprinzător, legislaţia civilă, precum şi de statutele organizaţiilor menţionate (în redacţiaLegilor Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; Nr.1246-XV din 18 iulie 2002).

Articolul 19. Întreprinderile de arendă1. Întreprinderile de arendă sînt unităţi fondate de membrii colectivelor întreprinderilor de stat (municipale)

sau ale subdiviziunilor lor structurale, reorganizate în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenor, subaceeaşi firmă, pe baza statutelor şi contractului de arendare a bunurilor statului (municipiului).

2. Întreprinderile de arendă sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cupatrimoniul său. Membrii întreprinderii poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia în limita cotei (părţii) ce lerevine din patrimoniul întreprinderii.

3. Particularităţile creării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderilor de arendă sînt reglementate delegislaţia cu privire la arendă, de legislaţia civilă, de contractele de arendare, precum şi de statutele întreprinderilorrespective (în redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995).

Articolul 20. Întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală1. Întreprinderea de stat se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de Guvern sau de autorităţile administraţiei

publice împuternicit pentru acest lucru.Întreprinderea municipală se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de autorităţile administraţiei publice locale.2. Întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru

obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul lor.Autorităţile administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale nu poartă răspundere pentru

obligaţiile întreprinderii de stat şi ale întreprinderii municipale. Aceste întreprinderi nu poartă răspundere pentruobligaţiile autorităţilor administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale.

10

3. Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat sînt reglementate delegislaţia privind întreprinderile de stat, de legislaţia civilă, precum şi de statutul întreprinderii.

Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii municipale sînt determinate deautorităţile administraţiei publice locale, în baza prezentei Legi, legislaţiei civile şi a statutului întreprinderii.

Articolul 21. Filialele şi reprezentanţele întreprinderii1. Întreprinderea are dreptul de a constitui filiale şi reprezentanţe cu drept de a deschide subconturi.2. Filială se consideră subdiviziunea separată a întreprinderii care este situată în altă parte şi care exercită unele

din atribuţiile acesteia.Reprezentanţă se consideră subdiviziunea separată a întreprinderii care este situată în altă parte şi care apără şi

reprezintă interesele întreprinderii, încheie, în numele acesteia, tranzacţii şi înfăptuieşte alte acţiuni de drept.Filialele şi reprezentanţele trebuie să fie indicate în documentele de constituire (de societate) a întreprinderii

respective.Subdiviziunile care nu sînt filiale sau reprezentanţe ale întreprinderii se înregistrează de către Serviciul Fiscal

de Stat (introdus prin Legea Nr.148-XV din 14 mai 2004).3. Filialele şi reprezentanţele nu sînt persoane juridice. Acestora li se atribuie bunuri din patrimoniul

întreprinderii şi activează în baza regulamentului aprobat de întreprindere.Şeful filialei (reprezentanţei) este numit de întreprindere şi activează în temeiul mandatului ce i s-a eliberat.Filialele au balanţe proprii care fac parte din balanţa centralizată a întreprinderii care le-a constituit.4. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile asumate de filiale şi reprezentanţe, iar ultimele poartă

răspundere pentru obligaţiile întreprinderii.5. Prin derogare de la punctele 1, 3 şi 4 ale prezentului articol, filialele şi reprezentanţele întreprinderilor

statelor străine se înfiinţează ca persoane juridice.Filialele şi reprezentanţele întreprinderilor statelor străine îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia

Republicii Moldova şi cu regulamentele aprobate de întreprinderea fondator. Particularităţile înfiinţării lor sereglementează de legislaţie (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

6. Firma filialei (reprezentanţei) va conţine firma întreprinderii care a constituit-o cu indicarea sediului filialei(reprezentanţei), cuvîntul "filială" ("reprezentanţă"), precum şi, la dorinţa antreprenorului, genul de activitate alfilialei şi altă informaţie care nu este interzisă de legislaţie.

Articolul 22. Uniunile de întreprinderi1. Pentru a-şi coordona activitatea, în scopul creării unor condiţii favorabile pentru realizarea şi apărarea

intereselor de producţie, tehnico-ştiinţifice, sociale şi altor interese comune, întreprinderile au dreptul să înfiinţezesocietăţi sub formă de asociaţii, uniuni, concerne, care vor fi organizaţii necomerciale.

Dacă, la decizia asociaţilor, societatea în cauză va practica activitate de antreprenoriat, o asemenea societate vafi reorganizată în societate economică sau va fi în drept să înfiinţeze o societate economică, sau va participa laactivitatea unei asemenea societăţi economice (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

2. Crearea şi activitatea uniunilor se admite în cazul:a) intrării benevole a întreprinderilor în uniune şi ieşirii din uniune în condiţiile prevăzute de contractul sau

statutul uniunii;b) respectării legislaţiei antimonopol şi a altor acte normative;c) organizării pe bază de contract a raporturilor dintre întreprinderile ce fac parte din uniune.3. Societatea este persoană juridică şi acţionează în baza contractului şi statutului. Societatea trebuie să aibă

firmă (denumire) proprie, patrimoniu separat şi patrimoniu distinct, bilanţ propriu centralizator, cont de decontărişi alte conturi în instituţiile financiare, ştampilă cu firma sa şi alte elemente caracteristice.

Firma societăţii va include unul din cuvintele: "asociaţie", "uniune" sau "concern".Statutul societăţii va cuprinde: firma, sediul (adresa juridică), scopul activităţii, condiţiile formării şi

competenţa organelor de conducere, modul de luare a deciziilor, precum şi modul de distribuire a bunurilorrămase după lichidarea societăţii (în redacţia Legii Nr.1246-XV din 18 iulie 2002).

Societatea ţine registrul asociaţilor săi în modul stabilit de legislaţie şi de regulamentul propriu (introdus prinLegea Nr.1246-XV din 18 iulie 2002).

4. Întreprinderile ce intră în componenţa societăţii îşi păstrează independenţa şi drepturile de persoană juridicăsau fizică.

Asociaţii societăţii, în activitatea lor de antreprenoriat, pot folosi firma societăţii, indicînd apartenenţa lor laaceasta (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

5. Uniunea nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderilor care fac parte din componenţa acesteia, iarîntreprinderile nu poartă răspundere pentru obligaţiile uniunii, dacă documentele de constituire nu prevăd altfel.

6. Înregistrarea şi reînregistrarea uniunilor, condiţiile de activitate, precum şi reorganizarea sau lichidareaacestora se efectuează în conformitate cu prezenta Lege, legislaţia antimonopol şi alte acte normative (în redacţiaLegii Nr.1148-XII din 4 august 1992).

11

Capitolul IVÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERII

Articolul 23. Condiţiile generale de constituire1. Întreprinderea poate fi constituită:de către titularul (titularii) patrimoniului, din proprie iniţiativă, ori de către persoanele juridice sau persoanele

fizice împuternicite de acesta (aceştia);în urma divizării forţate a întreprinderii în funcţiune, în conformitate cu legislaţia antimonopol.2. Modul de constituire a întreprinderii se stabileşte:pentru întreprinderile individuale - prin prezenta Lege;pentru întreprinderile cu o altă formă organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat - prin prezenta Lege

şi prin alte acte legislative.3. Documentele de constituire a întreprinderii sînt:decizia privind înfiinţarea întreprinderii - pentru întreprinderile individuale;contractul de constituire (de societate) - pentru societăţile în nume colectiv şi societăţile în comandită;contractul de constituire (de societate) şi statutul - pentru societăţile pe acţiuni, societăţile cu răspundere

limitată şi cooperativele de întreprinzător. În cazul înfiinţării unei societăţi pe acţiuni sau unei societăţi curăspundere limitată de către o singură persoană, în loc de contract de constituire (de societate) fondatorulîntocmeşte declaraţie de constituire a societăţii. Declaraţia trebuie să cuprindă aceleaşi date ca şi contractul şi seîntocmeşte în conformitate cu cerinţele înaintate faţă de perfectarea contractului de constituire (de societate) (înredacţia Legilor Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; Nr.1246-XV din 18 iulie 2002; Nr.1500-XV din 5 decembrie2002);

statutul - pentru cooperativele de producţie (introdus prin Legea Nr.1500-XV din 5 decembrie 2002);contractul de arendare a bunurilor statului (municipiului) şi statutul - pentru întreprinderile de arendă (în

redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie 1995);statutul şi decizia fondatorului - pentru întreprinderile de stat; statutul şi decizia autorităţilor administraţiei

publice locale - pentru întreprinderile municipale (introdus prin Legea Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; înredacţia Legii Nr.690-XV din 29 noiembrie 2001).

Documentele de constituire trebuie să conţină următoarele informaţii: firma, sediul, data constituirii, genurilede activitate, răspunderea antreprenorului pentru obligaţiile întreprinderii, condiţiile de reorganizare şi lichidare aîntreprinderii, firmele (numele de familie) şi sediul (domiciliul) fondatorilor, iar în cazurile prevăzute de legislaţie,şi ale asociaţilor, precum şi alte condiţii de fondare şi activitate a întreprinderii prevăzute de legislaţia în vigoare.

În documentele de constituire pot fi incluse şi alte prevederi care nu contravin legislaţiei.Documentele de constituire a întreprinderii se aprobă de către fondatorul (fondatorii) acesteia.

Articolul 24. Firma şi utilizarea ei1. Antreprenorul şi întreprinderea constituită de acesta îşi desfăşoară activitatea sub o anumită firmă

(denumire).Filialele şi reprezentanţele întreprinderii îşi desfăşoară activitatea sub firma întreprinderii.2. Firmă trebuie să conţină:a) denumirea concretă a întreprinderii sau alte date care permit deosebirea acesteia de alte întreprinderi, iar

pentru întreprinderea individuală, societatea în nume colectiv şi societatea în comandită, numele de familie (firma)a cel puţin unui posesor al întreprinderii individuale sau al comanditului;

b) indicarea completă sau prescurtată (abreviată) a formei organizatorico-juridice a întreprinderii;c) indicarea genului principal de activitate pentru întreprinderea-persoană juridică.În firma întreprinderii pot fi incluse şi alte date care nu contravin legislaţiei în vigoare (în redacţia Legii

Nr.183-XIV din 28 octombrie 1998).3. Întreprinderea poate să utilizeze şi o firmă prescurtată (abreviată) care trebuie să conţină informaţii

prevăzute la literele "a" şi "b" din punctul 2 al prezentului articol.4. Întreprinderea are obligaţia să utilizeze firma, inclusiv cea prescurtată (abreviată), numai în acea formulă în

care a fost înmatriculată în Registrul de stat al întreprinderilor.De la data publicării în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" a anunţului privind lichidarea întreprinderii,

firma acesteia se va utiliza cu cuvintele "în proces de lichidare" (în redacţia Legii Nr.672-XIII din 28 noiembrie1995).

5. Firma poate fi utilizată şi în calitate de emblemă comercială, cu condiţia înregistrării acesteia conform Legiiprivind mărcile şi denumirile de origine a produselor (în redacţia Legii Nr.183-XIV din 28 octombrie 1998).

6. Firma completă trebuie să figureze pe toate clădirile administrative ale întreprinderilor cu personalitatejuridică.

Articolul 25. Restricţiile privind folosirea unor firme1. Întreprinderea nu poate să folosească firma care:

12

a) coincide sau, după cum constată organul înregistrării de stat, se aseamănă cu firma altei întreprinderi, careeste deja înregistrată;

b) conţine denumirea oficială a statului, a organelor sale, a autorităţilor administraţiei publice locale şi aorganizaţiilor obşteşti ori indică, direct sau indirect, că întreprinderea aparţine acestor organe şi organizaţii.

Aceste restricţii nu se extind asupra întreprinderilor al căror gen principal de activitate este difuzareainformaţiei de masă, dacă fondatorii acestora sînt organele şi organizaţiile arătate la această literă;

c) nu include toate datele arătate în articolul 24 din prezenta Lege;d) conţine date, inclusiv semne grafice, a căror utilizare este interzisă de legislaţia în vigoare (în redacţia Legii

Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).2. Dacă mai multe persoane au prezentat pentru înregistrarea de stat firme ce coincid sau se aseamănă, dreptul

de înregistrare sub această firmă îl are persoana care a depus prima cerere de înmatriculare a firmei respective înorganul înregistrării de stat (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

3. Pentru folosirea în denumirea firmei a numelui unei personalităţi istorice sau al altei personalităţi cunoscuteeste necesară autorizaţia Guvernului sau acordul rudelor personalităţii în cauză.

La cererea persoanelor arătate în alineatul întîi al acestui punct, organul înregistrării de stat este obligat sădecidă scoaterea din denumirea firmei a numelui personalităţii respective.

4. Întreprinderea este obligată să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz privindmodificarea denumirii sub sancţiunea plăţii de daune-interese (introdus prin Legea Nr.337-XV din 24 iulie 2003).

Articolul 26. Dreptul la firmă1. Întreprinderea a cărei firmă a fost înregistrată în modul stabilit de prezenta Lege are dreptul de a o utiliza în

conformitate cu legislaţia (în redacţia Legii Nr.183-XIV din 28 octombrie 1998).2. Persoana care utilizează o firmă străină înregistrată deja este datoare, la cererea posesorului de drept asupra

firmei, să înceteze folosirea ei şi să recupereze acestuia daunele cauzate.3. Întreprinderea care utilizează în activitatea sa o firmă ce nu corespunde celei înmatriculate în Registrul de

stat al întreprinderilor este sancţionată, conform hotărîrii instanţei judecătoreşti competente, cu o amendă de la 10la 100 unităţi convenţionale, care se varsă la bugetul de stat. Unitatea convenţională de amendă este egală cu 20 delei (în redacţia Legilor Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; Nr.1322-XIII din 25 septembrie 1997; Nr.148-XVI din8 iunie 2006).

Capitolul VÎNREGISTRAREA ŞI REÎNREGISTRAREA ÎNTREPRINDERILOR

Articolul 27. Principiile înregistrării1. Întreprinzătorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele şi reprezentanţele (denumite în

continuare întreprinderi), înfiinţate de către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, pînă la începerea activităţii loreconomice, în conformitate cu Legea nr.1265-XIV din 5 octombrie 2000 cu privire la înregistrarea de stat aîntreprinderilor şi organizaţiilor.

Venitul provenit din activitatea întreprinderii neînregistrate se percepe prin hotărîre judecătorească şi se varsăla bugetul de stat.

2. Întreprinderea se înregistrează de Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale lalocul unde se află sediul întreprinderii.

Sediul întreprinderii se consideră locul unde se află organele ei de conducere.3. Întreprinderea se înregistrează, în mod obligatoriu, la organul fiscal pentru a i se atribui codul fiscal în

conformitate cu legislaţia în vigoare (în redacţia Legilor Nr.416-XIII din 29 martie 1995; Nr.672-XIII din 28noiembrie 1995; Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; Nr.417-XV din 26 iulie 2001; Nr.757-XV din 21 decembrie2001; Nr.768-XV din 27 decembrie 2001).

Articolul 28. Procedura înregistrării1. Pentru înregistrare, întreprinderea prezintă actele specificate la articolul 11 din Legea cu privire la

înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor.2. Pentru înregistrare, întreprinderile înfiinţate în urma reorganizării întreprinderilor de stat şi întreprinderile în

al căror capital social statul deţine o cotă-parte prezintă autorizaţia organului central de specialitate respectiv.La reînregistrarea întreprinderii în legătură cu reorganizarea ei, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, taxa de

timbru stabilită se încasează numai din diferenţa dintre cuantumul capitalului social al întreprinderii(întreprinderilor) nou-înfiinţate şi cuantumul capitalului social al întreprinderii (întreprinderilor) reorganizate. Lamajorarea capitalului social în urma reevaluării bunurilor întreprinderii în temeiul deciziei Guvernului, taxa detimbru nu se achită.

3. Camera Înregistrării de Stat, în termen de 15 zile de la data înregistrării întreprinderii, va expedia autorităţiiadministraţiei publice locale respective, organului fiscal, organului de statistică, Serviciului de Stat de Arhiva şiorganului de asigurare socială cîte o copie de pe hotărîrea de înregistrare a întreprinderii, iar în cazul înregistrării

13

întreprinderii în al cărei capital social statul deţine o cotă-parte - şi organului central de specialitate respectiv (înredacţia Legilor Nr.159-XIII din 29 iunie 1994; Nr.320-XIII din 13 decembrie 1994; Nr.672-XIII din 28noiembrie 1995; Nr.753-XIII din 29 februarie 1996; Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997; Nr.183-XIV din 28octombrie 1998; Nr.358-XIV din 15 aprilie 1999; Nr.1224-XIV din 21 septembrie 2000; Nr.417-XV din 26 iulie2001; Nr.690-XV din 29 noiembrie 2001; Nr.768-XV din 27 decembrie 2001; Nr.1276-XV din 25 iulie 2002).

Articolul 29. Înregistrarea modificărilor operate îndocumentele de constituire

Înregistrarea modificărilor operate în documentele de constituire se efectuează în conformitate cu articolul 18din Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor (în redacţia Legii Nr.768-XV din 27decembrie 2001).

Articolul 30. (Exclus prin Legea Nr.768-XV din 27 decembrie 2001).

Articolul 30. Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii1. Întreprinderea, la decizia fondatorului/adunării generale, poate să îşi suspende temporar activitatea, pe o

perioadă care să nu depăşească 3 ani, în cazul în care nu are datorii faţă de bugetul public naţional, precum şi faţăde alţi creditori. Pentru confirmarea lipsei restanţei faţă de bugetul public naţional, întreprinderea va prezenta uncertificat care se eliberează după efectuarea controlului fiscal de către organele abilitate cu administrare fiscală,enumerate la art.131 din titlul V al Codului fiscal.

2. Decizia fondatorului/adunării generale privind suspendarea activităţii întreprinderii, cu indicarea termenuluisuspendării, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Persoanele responsabile de suspendareaactivităţii întreprinderii sînt obligate, cu o lună înainte de publicarea avizului, să informeze în scris despre aceastacreditorii întreprinderii. În termen de 2 luni de la data publicării avizului de suspendare a activităţii, creditorii vorînainta întreprinderii şi oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat creanţele lor.

3. Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii urmează a fi înregistrată, în baza cererii fondatorului/adunăriigenerale, la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat, cu înscrierea menţiunii respective în Registrul de statal întreprinderilor şi cu înştiinţarea despre aceasta a inspectoratului fiscal de stat teritorial de către oficiul teritorialal Camerei Înregistrării de Stat.

Înregistrarea suspendării activităţii se va efectua cu condiţia:1) prezentării de către fondator/adunarea generală a certificatelor de la instituţiile financiare privind închiderea

convenţională a conturilor;2) predării ştampilelor spre păstrare oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat;3) expirării termenului de înaintare a creanţelor de către creditori.4. O dată cu înscrierea în Registrul de stat al întreprinderilor a menţiunii privind suspendarea/reluarea

activităţii de întreprinzător, pe documentele de constituire şi certificatul de înregistrare ale întreprinderii se aplicămenţiunea "Activitatea este suspendată de la _______ pînă la __________ "/"Activitatea este reluată de la_______ ."

5. Pe întreaga perioadă de suspendare a activităţii, întreprinderea este scutită de prezentarea dărilor de seamăfinanciare şi fiscale, precum şi de plata taxelor şi impozitelor, cu excepţia impozitului pe bunurile imobiliare (dacăexistă astfel de bunuri), care se achită şi pentru care se prezintă dare de seamă. În acest caz, plăţile se achită dinmijloacele întreprinderii imediat după expirarea termenului de suspendare.

6. Fondatorul/adunarea generală poate oricînd anula decizia de suspendare a activităţii, solicitînd organuluiînregistrării de stat să introducă în Registrul de stat al întreprinderilor menţiunea privind reluarea activităţiiîntreprinderii.

7. Pe perioada suspendării activităţii întreprinderii este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi deîntreprinzător.

8. Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada de suspendare a activităţii întreprinderii, fărăînregistrarea reluării acestei activităţi, atrage, potrivit legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru practicarea ilegalăa activităţii de întreprinzător.

9. În cazul în care, după declararea suspendării temporare a activităţii întreprinderii, se constată vre-uncreditor, Camera Înregistrării de Stat va anula suspendarea (introdus prin Legea Nr.337-XV din 24 iulie 2003).

Articolul 31. (Exclus prin Legea Nr.768-XV din 27 decembrie 2001).

Capitolul VIREORGANIZAREA ŞI LICHIDAREA ÎNTREPRINDERII

(în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997)

Articolul 32. Reorganizarea întreprinderii1. Reorganizarea întreprinderii se efectuează prin fuziune, asociere, divizare, separare, transformare.

14

La fuziunea întreprinderilor, toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile fiecăreia din ele trec, potrivit actului detransfer, la întreprinderea înfiinţată în urma fuziunii.

La asocierea unei întreprinderi cu alta, la cea din urmă trec, în conformitate cu actul de transfer, toatedrepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii asociate.

La divizarea întreprinderii, la întreprinderile înfiinţate în urma divizării trec, potrivit actului (bilanţului)divizării, drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii reorganizate.

La separarea din întreprindere a unei sau a cîtorva întreprinderi, la fiecare din acestea trec, potrivit actului(bilanţului) divizării, părţile respective din drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii reorganizate.

La transformarea întreprinderii în întreprindere cu altă formă juridică de organizare, la întreprinderea recentînfiinţată trec toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii transformate.

2. Reorganizarea întreprinderii se efectuează la decizia fondatorilor (asociaţilor) ei.3. În cazurile stabilite de lege, reorganizarea întreprinderii prin divizare sau separare se efectuează prin

hotărîre a autorităţilor administraţiei publice autorizate sau prin hotărîre a instanţei de judecată.În cazurile prevăzute de lege, reorganizarea întreprinderii prin fuziune, asociere sau transformare se efectuează

numai cu acordul autorităţilor administraţiei publice autorizate.4. Actul de transfer sau bilanţul divizării va cuprinde prevederi referitoare la succesiunea de drept asupra

tuturor obligaţiilor întreprinderii reorganizate faţă de toţi creditorii şi debitorii ei, inclusiv obligaţiile contestate depărţi.

Actul de transfer sau bilanţul divizării se aprobă de către persoana (organul) care a luat decizia de reorganizarea întreprinderii şi se prezintă împreună cu documentele de constituire pentru înregistrarea de stat a întreprinderiirecent înfiinţate sau pentru modificarea documentelor de constituire ale întreprinderii existente.

Neprezentarea împreună cu documentele de constituire, respectiv a actului de transfer sau bilanţului divizării,precum şi lipsa în aceste documente a dispoziţiei cu privire la succesiunea de drept asupra obligaţiilorîntreprinderii reorganizate atrag după sine refuzul înregistrării de stat a întreprinderii recent înfiinţate.

5. Întreprinderea se consideră reorganizată, cu excepţia cazurilor de reorganizare prin asociere, din momentulînregistrării de stat a întreprinderii recent înfiinţate.

La reorganizarea întreprinderii prin asociere la ea a altei întreprinderi, prima se consideră reorganizată dinmomentul înscrierii în Registrul de stat al întreprinderilor a datelor cu privire la încetarea activităţii întreprinderiiasociate.

Articolul 33. Garantarea drepturilor creditorilor în cazulreorganizării întreprinderii

1. Antreprenorul sau organul care a luat decizia de reorganizare a întreprinderii este obligat, cu o lună înaintede reorganizare, să informeze în scris despre aceasta creditorii întreprinderii.

2. Creditorul întreprinderii reorganizate este în drept să ceară încetarea sau executarea înainte de termen acreanţelor întreprinderii, ca debitor, şi repararea prejudiciilor.

3. Dacă bilanţul divizării nu dă posibilitatea de a stabili succesorul de drepturi al întreprinderii reorganizate,întreprinderile recent înfiinţate răspund solidar de obligaţiile întreprinderii reorganizate în faţa creditoriloracesteia.

Articolul 34. Lichidarea întreprinderii1. Lichidarea întreprinderii conduce la încetarea activităţii acesteia fără trecerea drepturilor şi obligaţiilor pe

cale succesorală la alte persoane.2. Întreprinderea se lichidează prin hotărîre a:a) fondatorilor (asociaţilor), în conformitate cu condiţiile prevăzute în documentele de constituire ale

întreprinderii, inclusiv în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivăsau cu atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată;

b) instanţei de judecată în caz de:1) insolvabilitate a întreprinderii, declarată în conformitate cu legislaţia (în redacţia Legii Nr.1500-XV din 5

decembrie 2002);2) declarare a documentelor de constituire ale întreprinderii ca fiind nule;3) încălcare a cerinţelor, stabilite de legislaţie, privind desfăşurarea unui anumit gen de activitate, prin care se

explică lichidarea întreprinderii;4) expirare a termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivă sau după atingerea scopurilor în

care a fost înfiinţată (la cererea procurorului sau a Camerei Înregistrării de Stat a Ministerului DezvoltăriiInformaţionale), dacă fondatorii (asociaţii) întreprinderii nu au luat hotărîrea de lichidare a întreprinderii (înredacţia Legii Nr.417-XV din 26 iulie 2001);

5) neprezentare conform informaţiei Inspectoratului Fiscal de Stat, a dărilor de seamă contabile, fiscale şistatistice privind activitatea întreprinderii pe o perioadă ce depăşeşte un an (în redacţia Legilor Nr.287-XIV din18 februarie 1999; Nr.768-XV din 27 decembrie 2001).

Întreprinderea poate fi lichidată şi în alte temeiuri stabilite de lege.

15

3. Întreprinderea se consideră lichidată din momentul radierii ei din Registrul de stat al întreprinderilor.

Articolul 35. Procedura de lichidare a întreprinderii1. În hotărîrea de lichidare a întreprinderii se stabileşte procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea,

termenul limită de înaintare a creanţelor de către creditori, care trebuie să fie nu mai mic de 2 luni din momentulpublicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.

Hotărîrea de lichidare a întreprinderii în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţatăîntreprinderea respectivă sau cu atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată se ia de către fondatori (asociaţi) înmodul prevăzut de prezentul articol, anunţîndu-se creditorii cu 3 luni înainte de expirarea duratei întreprinderii sauimediat după atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată şi după publicarea în Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova a avizului despre lichidare.

În caz de faliment, întreprinderea se lichidează prin hotărîre a instanţei de judecată în conformitate cu Legea cuprivire la faliment.

2. Lichidarea întreprinderii se efectuează de comisia de lichidare sau de lichidator, desemnaţi de fondatori(asociaţi) sau, după caz, de instanţa de judecată.

În cazul lichidării întreprinderii prin decizie a instanţei de judecată, aceasta din urmă numeşte în calitate delichidator o persoană fizică majoră cu capacitatea deplină de exerciţiu, care are cetăţenia Republicii Moldova,domiciliază în Republica Moldova, are studii superioare şi posedă cunoştinţe şi experienţă în domeniu şi esteînregistrată ca întreprinzător individual (introdus prin Legea Nr.337-XV din 24 iulie 2003; în redacţia Legii Nr.64-XVI din 30 martie 2006).

3. Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldovainformaţie despre lichidarea întreprinderii, procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea, termenul limităde înaintare a creanţelor de către creditori, precum şi evaluează activele întreprinderii (bunurile şi toate obligaţiilepatrimoniale faţă de întreprinderea care se lichidează), stabileşte creanţele creditorilor, comunicîndu-le acestoradespre lichidarea întreprinderii, ia măsuri pentru perceperea datoriei de debitor.

4. După expirarea termenului de înaintare a creanţelor de către creditori, comisia de lichidare (lichidatorulîntreprinderii) prezintă spre aprobare organului (persoanei) care a înfiinţat-o Procesul-verbal de evaluare aactivelor întreprinderii, lista creanţelor înaintate de creditori şi suma acestora, precum şi rezultatul examinării lor.Aceste documente se aprobă de către fondatorii (asociaţii) întreprinderii şi instanţa de judecată care au luathotărîrea de lichidare şi se aduc la cunoştinţa fiecărui creditor.

Dacă în procesul lichidării întreprinderii se stabileşte că datoriile acesteia depăşesc activele, din care cauzăîntreprinderea nu este în stare să execute creanţele creditorilor, fondatorii (asociaţii) sînt obligaţi să acţioneze înjudecată cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau să-şi anuleze hotărîrea cu privire la lichidareaîntreprinderii. Dacă fondatorii (asociaţii) nu se conformează prevederilor menţionate, comisia de lichidare, întemeiul deciziei sale, este în drept să înainteze în judecată o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate aîntreprinderii (în redacţia Legii Nr.1246-XV din 18 iulie 2002).

5. Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeştebilanţul de lichidare şi îl prezintă, odată cu predarea bunurilor rămase ale întreprinderii, fondatorilor (asociaţilor)acesteia, instanţei de judecată, prin a căror decizie a fost înfiinţată.

6. Prin derogare de la prevederile prezentei legi, particularităţile lichidării întreprinderilor agricole care seprivatizează se stabilesc de Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare (introdus prinLegea Nr.394-XIV din 13 mai 1999).

Articolul 36. Executarea creanţelor creditorilor faţă deîntreprinderea ce se lichidează

1. Creanţele creditorilor faţă de întreprinderea ce se lichidează se execută din contul bunurilor acesteiîntreprinderi în următoarea ordine:

a) creanţele cetăţenilor faţă de care debitorul este răspunzător de prejudicierea sănătăţii lor sau în legătură cumoartea, pe calea capitalizării plăţilor respective pe unitate de timp;

b) creanţele lucrătorilor din întreprinderea ce se lichidează privind plata salariului pentru perioada de pînă la 6luni precedente luării hotărîrii de lichidare;

c) achitarea cu bugetul public naţional pentru perioada de pînă la un an precedent luării hotărîrii de lichidare;c1) creanţele Ministerului Finanţelor pentru împrumuturile acordate sub garanţia statului (introdusă prin Legea

Nr.231-XVI din 2 noiembrie 2007);d) alte creanţe ale creditorilor.Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) începe executarea creanţelor creditorilor din ziua aprobării

Procesului-verbal de evaluare a activelor întreprinderii, listei creanţelor înaintate şi rezultatului examinării lor.Excepţie fac creanţele creditorilor indicate la litera d): executarea lor se efectuează după expirarea unei luni dinziua aprobării documentelor enumerate.

Executarea creanţelor creditorilor din fiecare rînd se face proporţional cu suma creanţelor fiecărui creditor din

16

rîndul respectiv.Executarea creanţelor creditorilor din rîndul următor se face după executarea în întregime a creanţelor

creditorilor din rîndul precedent.2. Creanţele creditorilor, stabilite şi înaintate după expirarea termenului stabilit pentru înaintarea lor, se

execută din contul bunurilor întreprinderii ce au rămas după executarea creanţelor stabilite şi înaintate în termenulstabilit.

3. Creanţele creditorilor asigurate prin gaj se execută indiferent de rîndul stabilit pentru executarea creanţeloraltor creditori şi de termenul de înaintare a creanţelor.

4. Creanţele neexecutate din cauza insuficienţei de bunuri ale întreprinderii persoană juridică (cu excepţiacooperativelor de producţie) se consideră stinse. Creanţele faţă de întreprinderea persoană fizică ce se lichidează şifaţă de cooperativa de producţie se execută de către fondatorii (asociaţii) întreprinderii în modul stabilit de lege.

Se consideră stinse creanţele, nerecunoscute de comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), dacăcreditorii, în termen de o lună de la data primirii înştiinţării cu privire la nerecunoaşterea în întregime sau parţialăa creanţelor lor, nu acţionează în judecată cu privire la executarea acestor creanţe.

5. Bunurile rămase după executarea creanţelor creditorilor se utilizează conform indicaţiilor proprietarului saupersoanei împuternicite de acesta.

Capitolul VIIDISPOZIŢII FINALE

Articolul 37. Răspunderea pentru încălcarea legilor cereglementează activitatea de antreprenoriat

Antreprenorii şi persoanele cu funcţii de răspundere din întreprinderi, persoanele cu funcţii de răspundere dinautorităţile administraţiei publice, din autorităţile administraţiei publice locale sînt sancţionate pe cale juridicăpentru încălcarea prezentei Legi sau a altor legi ce reglementează antreprenorului, înfiinţarea de întreprinderi sauactivitatea acestora, în modul prevăzut de prezenta Lege şi de alte acte legislative.

(Prin Legea Nr.768-XV din 27 decembrie 2001 în cuprinsul legii, sintagma "Registrul de stat al comerţului" seînlocuieşte cu sintagma "Registrul de stat al întreprinderilor").

(Conform Legii Nr.372-XVI din 29 decembrie 2005 în cuprinsul legii, sintagma "Camera Înregistrării de Stat aDepartamentului Tehnologii Informaţionale" se substituie prin sintagma "Camera Înregistrării de Stat aMinisterului Dezvoltării Informaţionale").

PREŞEDINTELEREPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR

PRIVIND SUSŢINEREA SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

Legea Republicii MoldovaNr. 206-XVI din 7 iulie 2006

(Monitorul Oficial, 11 august 2006, nr.126-130, p. I, art. 605)

Avînd în vedere importanţa deosebită a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în asigurarea creşteriieconomice durabile a Republicii Moldova, necesitatea susţinerii acestui sector prin crearea de condiţii juridice şieconomice stabile, propice dezvoltării activităţii de întreprinzător, în temeiul art. 72 alin. (3) lit. r) din ConstituţiaRepublicii Moldova,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Sfera de reglementare(1) Obiectivul prezentei legi este stabilirea unui mediu instituţional, regulatoriu şi administrativ favorabil

dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.(2) Prezenta lege stabileşte temeiurile, formele juridice, economice şi organizatorice ale susţinerii de stat a

17

dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.(3) Criteriile stabilite de prezenta lege sînt unele de bază şi nu privează statul de dreptul de a acorda o atenţie

deosebită sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Articolul 2. Clasificarea întreprinderilor în micro,mici şi mijlocii. Definiţia lor

(1) Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii se constituie din totalitatea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii.(2) Este întreprindere micro agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: număr mediu scriptic anual

de salariaţi de cel mult 9 persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 3 milioane de lei şi valoaretotală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 3 milioane de lei.

(3) Este întreprindere mică agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: număr mediu scriptic anualde salariaţi de cel mult 49 de persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 25 milioane de lei şivaloare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 25 milioane de lei, cu excepţia agenţilor economici carecad sub incidenţa alin.(2).

(4) Este întreprindere mijlocie agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: număr mediu scripticanual de salariaţi de cel mult 249 de persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 50 milioane de leişi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 50 milioane de lei, cu excepţia agenţilor economicicare cad sub incidenţa alin.(2) şi (3).

(5) În sensul prezentei legi, subiecte ale sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt şi agenţii economicipersoane fizice care practică activitate de întreprinzător, cu condiţia corespunderii criteriilor stipulate la alin.(2) -(4).

(6) Sub incidenţa prezentei legi nu cad:a) agenţii economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă;b) agenţii economici în al căror capital social cota membrului fondator (asociatului, participantului,

acţionarului) persoană juridică ce nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii depăşeşte 35%, cuexcepţia organizaţiilor necomerciale;

c) companiile fiduciare şi companiile de asigurare;d) fondurile de investiţii;e) agenţii economici importatori de mărfuri supuse accizului;f) băncile, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, alte instituţii financiare;g) casele de schimb valutar şi lombardurile;h) întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc.(7) De prevederile prezentei legi beneficiază numai categoriile de întreprinderi micro, mici şi mijlocii cu

capital integral privat.

Articolul 3. Statutul de întreprindere micro, mică şi mijlocie(1) Agenţii economici sînt calificaţi drept întreprinderi micro, mici sau mijlocii, potrivit criteriilor stabilite la

art. 2 alin. (2)-(5), în scopul:a) efectuării de lucrări statistice privind evoluţia sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;b) beneficierii de facilităţile sau de scutirile prevăzute pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii prin legi şi

acte normative ale Guvernului (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);c) beneficierii de programele de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;d) exercitării unor alte acţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare.(2) Statutul de întreprindere micro, mică sau mijlocie apare:a) în virtutea Declaraţiei pe propria răspundere (în continuare - declaraţie), în care agentul economic afirmă, pe

propria răspundere, corespunderea sa criteriilor de subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;b) în urma clasificării, conform prevederilor alin.(1) lit. a), efectuate de Biroul Naţional de Statistică în baza

datelor prezentate de agenţii economici în rapoartele financiare şi statistice (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14decembrie 2007).

(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit. b) şi c), declaraţia se depune la organizaţiile (autorităţile, instituţiilepublice, întreprinderile de stat) care administrează facilităţile, scutirile sau programele destinate susţineriiîntreprinderilor micro, mici şi mijlocii. Alte cazuri şi modul de utilizare a declaraţiei sînt prevăzute de legislaţia învigoare.

(4) Declaraţia conţine:a) datele de identificare ale agentului economic (denumirea, sediul, numărul de înregistrare);b) numele şi funcţia semnatarului;c) forma juridică de organizare a agentului economic;d) numărul mediu scriptic anual de salariaţi;e) cifra anuală a veniturilor din vînzări;f) valoarea totală anuală de bilanţ a activelor;g) lista membrilor fondatori (asociaţi, participanţi, acţionari) persoane juridice a căror cotă în capitalul social al

18

întreprinderii depăşeşte 35%;h) numărul mediu anual de salariaţi, cifra anuală a veniturilor din vînzări, valoarea anuală totală de bilanţ a

activelor, forma juridică de organizare a membrilor fondatori (asociaţi, participanţi, acţionari) persoane juridice acăror cotă în capitalul social al întreprinderii depăşeşte 35%.

(5) Lista elementelor declaraţiei de la alin.(4) este exhaustivă şi nu poate fi interpretată extensiv.(6) Dreptul de a beneficia de scutirile, facilităţile, programele destinate susţinerii sectorului întreprinderilor

mici şi mijlocii se exercită în baza declaraţiei.(7) Organizaţia (autoritatea, instituţia publică, întreprinderea de stat) care administrează facilitatea, scutirea sau

programul destinat susţinerii întreprinderilor micro, mici şi mijlocii este obligată să înregistreze declaraţia imediatla recepţionare şi să elibereze agentului economic exemplarul ei al doilea, pe care indică numărul de înregistrare şiaplică ştampila sa.

(8) Agentul economic poate expedia declaraţia recomandat prin poştă cu aviz de remitere în adresaorganizaţiei ce administrează facilitatea, scutirea sau programul destinat susţinerii întreprinderilor micro, mici şimijlocii. Data înmînării indicată în avizul de remitere serveşte ca dată a depunerii declaraţiei (în redacţia LegiiNr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(9) Biroul Naţional de Statistică este autoritatea publică ce deţine baza de date a întreprinderilor micro, mici şimijlocii şi, la solicitarea organizaţiei (autorităţii, instituţiei publice, întreprinderii de stat), administreazăfacilitatea, scutirea sau programul destinat susţinerii întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, verifică corespundereaagentului economic criteriilor de întreprindere micro, mică sau mijlocie de la data depunerii declaraţiei, conformdatelor specificate la art.2 alin. (2)-(4) pentru anul de gestiune precedent anului în curs, şi veridicitatea informaţieiprezentate în declaraţie.

(10) Noii agenţi economici pot beneficia, în baza declaraţiei, de facilităţile, scutirile, programele destinatesusţinerii întreprinderilor micro, mici şi mijlocii. Facilitatea, scutirea, participarea la program rămîn în vigoaredacă, potrivit totalurilor primului an de gestiune, noul agent economic corespunde criteriilor stipulate la art.2alin.(2)-(5). În cazul în care, potrivit datelor din primul an de gestiune, nu corespunde criteriilor stipulate la art.2alin.(2)-(5), agentul economic este privat de dreptul de a beneficia de facilitatea, scutirea, programul respectiv.

(11) Agentul economic este privat de dreptul de a beneficia de facilitatea, scutirea, programul de susţinere aîntreprinderilor micro, mici şi mijlocii dacă:

a) la data depunerii declaraţiei, conform datelor anului de gestiune precedent anului în curs, nu corespundeacriteriilor de la art.2 alin.(2)-(5) şi/sau se încadrează în una sau mai multe dintre categoriile de agenţi economicistabilite la art.2 alin.(6);

b) în perioada de beneficiere, se încadrează în una sau mai multe dintre categoriile de agenţi economicistabilite la art. 2 alin. (6).

(12) Modul, procedura de privare, consecinţele privării şi alte aspecte aferente se stabilesc de legi şi de actelenormative ale Guvernului (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(13) Încetarea corespunderii agentului economic criteriilor stabilite la art.2 alin.(2)-(5) în procesul beneficieriide facilitatea, scutirea, programul de susţinere a întreprinderilor micro, mici şi mijlocii nu poate servi temei pentruprivarea lui de dreptul de a beneficia de facilităţile, scutirile, programele de susţinere a întreprinderilor micro, micişi mijlocii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.2 alin. (6) şi în prezentul articol la alin.(10).

(14) În cazul în care fondatorul (asociatul, participantul, acţionarul) persoană juridică a cărui cotă în capitalulsocial al întreprinderii depăşeşte 35% nu este rezident al Republicii Moldova, calificarea lui drept întreprinderemicro, mică sau mijlocie se efectuează în baza documentelor care atestă corespunderea sa criteriilor specificate laart.2 alin.(2)-(5) şi neîncadrarea sa în una sau mai multe categorii de agenţi economici specificate la acelaşi articolalin.(6).

(15) Calificarea fondatorului (asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică nerezident a căruicotă în capitalul social al întreprinderii depăşeşte 35% drept întreprindere micro, mică sau mijlocie, conformdefiniţiilor date la art. 2, se efectuează pentru ca întreprinderea rezident să poată beneficia de cazurile prevăzute laalin.(1) lit.b)-d).

(16) Documentele justificative vor cuprinde informaţia specificată la alin.(4), cu excepţia lit.g).(17) Valorile indicatorilor financiari (veniturile din vînzări şi valoarea totală de bilanţ a activelor) de calificare

a fondatorului nerezident (asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică a cărui cotă în capitalulsocial al întreprinderii depăşeşte 35% drept întreprindere micro, mică sau mijlocie, în scopurile prevăzute laalin.(15), vor fi transformate din valuta naţională a ţării de reşedinţă a fondatorului nerezident în valuta naţională aRepublicii Moldova la rata de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei de la data înregistrării documentelorjustificative, stipulate la alin.(14), de către organizaţiile prevăzute la alin.(2) şi (3), sau de la data expedieriidocumentelor justificative prevăzute la alin.(14) şi (16).

(18) Documentele specificate la alin.(14) şi (16) se prezintă legalizate oficial în conformitate cu legislaţia ţăriide reşedinţă a fondatorului nerezident (asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică şi legalizate deoficiile consulare ale Republicii Moldova, traduse în limba ei de stat, astfel încît să fie demonstrată corespundereafondatorului nerezident (asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică criteriilor stipulate la art.2.

19

Capitolul IIPOLITICILE, CADRUL INSTITUŢIONAL PRIVIND SUSŢINEREA DE

STAT A SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

Articolul 4. Susţinerea de stat a sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii

(1) Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiază de susţinerea statului.(2) Direcţiile susţinerii de stat a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt stabilite în strategiile de stat

privind susţinerea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.(3) Susţinerea de stat a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se efectuează diferenţiat, în dependenţă de

genul de activitate, de perioada de funcţionare şi de dimensiunile agenţilor economici subiecte ale sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii, cu utilizarea diferitelor forme şi metode de susţinere şi surse de finanţare.

(4) Susţinerea de stat a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se efectuează pe principiul stabilităţii înîndeplinirea obligaţiilor asumate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale faţă de agenţiieconomici subiecte ale sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pînă la realizarea deplină a acestor obligaţii.

(5) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, conform competenţei, să elaborezepolitici şi să întreprindă acţiuni menite să contribuie la protecţia întreprinderilor micro, mici şi mijlocii înraporturile lor cu statul, să simplifice procedurile administrative şi să prevină creşterea nejustificată a costuriloraferente aplicării reglementărilor în vigoare.

Articolul 5. Politicile şi acţiunile privind susţinerea de stata sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

Elaborarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor şi acţiunilor privind susţinerea de stat adezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se efectuează de Guvern, prin intermediul MinisteruluiEconomiei şi Comerţului.

Articolul 6. Subiectele şi obiectele susţinerii dezvoltăriisectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

(1) Susţinerea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se efectuează de către autorităţile publice,conform strategiilor şi programelor de stat aprobate de Guvern, şi de către organizaţii nestatale.

(2) Subiecte ale susţinerii de stat a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt ministerele, alteautorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, alte organe autorizate.

(3) Subiecte ale susţinerii nestatale a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt persoanelefizice şi juridice, inclusiv străine.

(4) Obiecte ale susţinerii de stat a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt întreprinderilemicro, mici şi mijlocii, conform art.2.

Articolul 7. Organizaţia pentru dezvoltarea sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii

(1) Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este una necomercială, de pelîngă Ministerul Economiei şi Comerţului, responsabilă de implementarea politicii de stat privind susţinereadezvoltării întreprinderilor micro, mici şi mijlocii.

(2) Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii implementează politica de statprivind susţinerea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în conformitate cu strategiile de susţinerea dezvoltării acestui sector şi cu alte strategii şi programe ale Guvernului.

(3) Modul de creare şi funcţionare a Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlociise stabileşte de Guvern.

Articolul 8. Fondurile speciale destinate finanţăriiacţiunilor de susţinere a dezvoltăriisectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

(1) În fondurile speciale destinate finanţării acţiunilor de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor micişi mijlocii se colectează veniturile avînd destinaţia finanţării acţiunilor Guvernului sau ale autorităţiloradministraţiei publice locale de susţinere a dezvoltării întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, precum şi mijloaceledin partea donatorilor.

(2) Crearea fondurilor speciale, sursele de venituri şi destinaţia lor se stabilesc prin legi speciale sau prindecizii ale autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Fondurile speciale se includ în bugetele respective în conformitate cu principiile şi regulile de elaborare,aprobare şi executare a acestor bugete.

(4) Fondurile speciale, detaliate pe venituri şi cheltuieli, se aprobă ca anexă la legea anuală a bugetului sau ladeciziile autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale cu privire la aprobarea

20

bugetelor respective.(5) La finele anului bugetar, excedentele fondurilor speciale se reportează, în aceleaşi scopuri, la următorul an

bugetar, dacă actele normative nu prevăd altfel.

Articolul 9. Strategiile de stat de susţinere a dezvoltăriisectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

(1) Strategiile de stat de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt documente deplanificare strategică a politicii de stat privind susţinerea acestui sector care definesc obiectivele şi identificăpriorităţile politicii statului privind susţinerea.

(2) Strategiile de stat de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt aprobate prinhotărîre de Guvern şi stabilesc:

a) scopurile şi obiectivele politicii de stat în domeniul susţinerii întreprinderilor micro, mici şi mijlocii;b) grupurile ţintă de întreprinderi micro, mici şi mijlocii vizate de direcţiile strategice de activitate ale politicii

de stat;c) sarcinile şi acţiunile concrete de realizare a strategiilor, inclusiv costurile acestora;d) sursele de finanţare;e) instituţiile publice responsabile de implementarea strategiilor;f) indicatorii de monitorizare a procesului de implementare şi impactului generat;g) procesul de monitorizare;h) termenele de implementare;i) alte prevederi necesare implementării strategiilor.(3) Elaborarea şi coordonarea procesului de implementare a strategiilor sînt efectuate de Ministerul Economiei

şi Comerţului.(4) Finanţarea procesului de realizare a strategiilor se va efectua prin includerea în legea anuală a bugetului a

resurselor financiare necesare, precum şi prin crearea unor fonduri speciale conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 10. Programele de susţinere a dezvoltăriisectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

(1) Programele de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă un complex deacţiuni (activităţi) indivizibile, interconectate, intercondiţionate, orientate spre realizarea unui obiectiv binedeterminat în cadrul politicii de stat privind stimularea dezvoltării întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, finanţatedin mijloace financiare bugetare şi/sau speciale, inclusiv străine donate.

(2) Programele de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sînt aprobate de Guvern.(3) Ministerele, alte autorităţi administrative centrale sau organizaţii (autorităţi, instituţii publice, întreprinderi

de stat) sînt în drept să elaboreze şi să aprobe de sine stătător programe de susţinere a dezvoltării sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii.

(4) Componentele de bază ale programelor de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlociisînt:

a) subiectul, scopul, principiile şi termenele de implementare a programului;b) recipienţii suportului oferit în cadrul programului;c) suma suportului individual oferit pentru un business-plan în cadrul programului;d) organizaţia (autoritatea, instituţia publică, întreprinderea de stat) care iniţiază programul;e) organizaţia (autoritatea, instituţia publică, întreprinderea de stat) care gestionează programul;f) instituţia sau organizaţia (autoritatea, instituţia publică, întreprinderea de stat) care finanţează programul;g) criteriile de eligibilitate pentru beneficiere de suport şi modul lor de aplicare;h) durata programului de suport.(5) Monitorizarea, coordonarea şi corelarea procesului de implementare a programelor de susţinere a

dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se efectuează de către Organizaţia pentru dezvoltareasectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

(6) Plafoanele cheltuielilor administrative de lansare şi desfăşurare a programelor de dezvoltare a sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii şi cele complementare lor, de monitorizare, evaluare şi control vor fi stabilite laaprobarea bugetului fiecărui program, dar nu mai mult de 10% din valoarea sumelor alocate pentru programulpropriu-zis.

(7) Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,organizaţiile necomerciale sînt în drept să elaboreze de sine stătător şi să implementeze programe de susţinere asectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, să creeze fonduri de susţinere a întreprinderilor micro, mici şi mijlociişi să înainteze propuneri autorităţilor publice privind introducerea proiectelor şi măsurilor în cadrul programelorde susţinere a dezvoltării sectorului nominalizat.

Articolul 11. Activitatea autorităţilor administraţiei publicelocale de susţinere a dezvoltării sectorului

21

întreprinderilor mici şi mijlocii(1) Autorităţile administraţiei publice locale aprobă şi implementează programele locale de susţinere a

dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, elaborate în baza şi în scopul realizării Strategiei de stat desusţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

(2) Ministerul Economiei şi Comerţului acordă asistenţă şi suport autorităţilor administraţiei publice locale înprocesul elaborării programelor locale de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3) Pentru finanţarea implementării programelor locale de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilormici şi mijlocii şi altor acţiuni de susţinere a întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, autorităţile administraţieipublice locale sînt în drept să instituie fonduri speciale conform art.8.

(4) Pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, autorităţile administraţiei publice locale sîntîn drept să implementeze orice acţiuni necesare, în limita competenţei lor, conform legislaţiei în vigoare.

Capitolul IIIDISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 12(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 112-XIII din 20 mai 1994 cu privire la

susţinerea şi protecţia micului business, cu modificările ulterioare.(2) Proiectele de acte legislative şi normative cu impact asupra mediului de afaceri vor fi supuse, pînă la

adoptarea lor, evaluării impactului regulator asupra întreprinderilor micro, mici şi mijlocii.(3) Guvernul va prezenta anual Parlamentului rapoarte despre executarea politicii de stat privind susţinerea

dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.(4) Guvernul, în termen de 6 luni:va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;va institui Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

PREŞEDINTELEPARLAMENTULUI Marian LUPU

CU PRIVIRE LA CREAREA ORGANIZAŢIEI PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUIÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

Hotărîrea Guvernului Republicii MoldovaNr. 538 din 17 mai 2007

(Monitorul Oficial, 25 mai 2007, nr.70-73, p. II, art. 571)

În scopul sporirii rezultatelor pozitive înregistrate în dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii,consolidării eforturilor Guvernului în implementarea politicii de stat pentru susţinerea acestui sector, precum şi întemeiul art. 7 al Legii nr. 206-XVI din 7 iulie 2006 privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 126-130, art.605), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se creează, pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului, Organizaţia pentru dezvoltarea sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii, prin reorganizarea Fondului pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltareamicului business, instituit prin Hotărîrea Guvernului nr. 659 din 21 octombrie 1993 (Monitorul Parlamentului,1993, nr. 10, art.323).

2. Se stabileşte că Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este succesor dedrepturi al Fondului pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea micului business.

3. Se aprobă Regulamentul Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, conformanexei nr.1.

4. Ministerul Economiei şi Comerţului, în termen de două luni, va întreprinde toate acţiunile necesare învederea reorganizării Fondului pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea micului business în Organizaţiapentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

5. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2.

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

22

Contrasemnează:Ministrul economiei şi comerţului Igor DodonMinistrul finanţelor Mihail Pop

Anexa nr. 1la Hotărîrea Guvernuluinr.538 din 17 mai 2007

R E G U L A M E N T U LOrganizaţiei pentru dezvoltarea sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte statutul Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şimijlocii (în continuare - Organizaţia) şi modul de funcţionare a acesteia.

2. Organizaţia este creată în scopul susţinerii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii dinRepublica Moldova, în conformitate cu priorităţile Guvernului, stabilite în strategiile şi programele sale desusţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

3. Organizaţia are statut de organizaţie necomercială, sub formă de instituţie publică, pe lîngă MinisterulEconomiei şi Comerţului.

4. Organizaţia este persoană juridică, dispune de bilanţ autonom, conturi bancare, inclusiv valutar, ştampilă cuStema de Stat şi cu denumirea sa în limba moldovenească.

5. Organizaţia îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu ministerele, alte autorităţi administrative centrale şiautorităţile administraţiei publice locale, agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma deorganizare, din Republica Moldova şi din străinătate.

6. Organizaţia îşi desfăşoară activitatea îmbinînd finanţarea de la bugetul de stat şi din alte surse ce nucontravin legislaţiei în vigoare.

7. În activitatea sa Organizaţia se conduce de Constituţia şi legile Republicii Moldova, decretele PreşedinteluiRepublicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, precum şi de prezentul Regulament.

II. SARCINILE PRINCIPALE ALE ORGANIZAŢIEI

8. Sarcinile principale ale Organizaţiei sînt:a) acordarea sprijinului în implementarea politicii de stat privind susţinerea dezvoltării sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii, conform strategiilor şi programelor aprobate de Guvern;b) analiza sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, determinarea necesităţilor, problemelor şi riscurilor ce

afectează dezvoltarea întreprinderilor micro-, mici şi mijlocii şi formularea recomandărilor pentru soluţionareaacestora;

c) monitorizarea şi evaluarea implementării strategiilor şi programelor de stat în domeniul dezvoltăriiîntreprinderilor mici şi mijlocii;

d) înaintarea la Guvern, prin intermediul Ministerului Economiei şi Comerţului, a propunerilor privindajustarea politicii sale la situaţia şi necesităţile sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi întocmireaunor recomandări pentru instituţiile şi organizaţiile interesate referitoare la acţiunile recomandabile în legătură cucerinţele şi preferinţele acestui sector;

e) facilitarea şi promovarea dialogului public-privat în procesul implementării politicii de stat de susţinere adezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

f) înlesnirea accesului întreprinderilor micro-, mici şi mijlocii la finanţare;g) facilitarea sporirii competitivităţii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;h) dezvoltarea infrastructurii de suport a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;i) facilitarea dezvoltării reţelei de prestatori ai serviciilor de suport în afaceri pentru întreprinderile micro-,

mici şi mijlocii;j) dezvoltarea culturii şi spiritului antreprenorial, în special la tinerii profesionişti şi la femei;k) gestionarea eficientă a resurselor financiare bugetare alocate pentru implementarea programelor şi

proiectelor în cadrul politicii de stat privind susţinerea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;l) interacţiunea cu instituţiile similare din alte state, organizaţiile comerciale şi necomerciale internaţionale în

domeniul susţinerii şi dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv în scopul obţinerii asistenţeitehnice şi atragerii resurselor financiare pentru dezvoltarea sectorului dat.

III. FUNCŢIILE ORGANIZAŢIEI

23

9. În conformitate cu sarcinile principale, stipulate în prezentul Regulament, Organizaţiei îi revin următoarelefuncţii:

a) analiza sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi a evoluţiei acestuia, crearea şi perfecţionarea bazei dedate şi analizei statistice privind întreprinderile micro-, mici şi mijlocii;

b) evaluarea eficienţei acţiunilor statului de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, elaborareapropunerilor pentru perfecţionarea formelor şi metodelor de stimulare a dezvoltării activităţii antreprenoriale şiiniţiativei particulare;

c) elaborarea propunerilor pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniul susţinerii de către stat a dezvoltăriisectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

d) acordarea suportului în elaborarea şi implementarea programelor de susţinere a dezvoltării sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii, acordarea asistenţei metodice la elaborarea şi realizarea programelor localesimilare;

e) întocmirea raportului anual cu privire la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi la măsurilenecesare pentru susţinerea lui de către stat, inclusiv darea de seamă despre utilizarea mijloacelor alocate dinbugetul de stat pentru scopurile indicate;

f) facilitarea dialogului public-privat prin organizarea seminarelor, forumurilor etc., în scopul asigurăriiparticipării sectorului privat la procesul de luare a deciziilor în domeniul dezvoltării întreprinderilor mici şimijlocii;

g) elaborarea propunerilor pentru perfecţionarea sistemului şi mecanismului de susţinere financiar-creditară aîntreprinderilor micro-, mici şi mijlocii;

h) acordarea garanţiilor la creditarea întreprinderilor micro-, mici şi mijlocii;i) crearea infrastructurii informaţionale de asigurare a întreprinderilor micro-, mici şi mijlocii cu informaţie

economică, juridică, statistică, tehnologică, de producţie şi altă informaţie, asigurarea schimbului reciproc deinformaţie;

j) contribuirea la dezvoltarea reţelei de parcuri tehnologice industriale, prestatori ai serviciilor de business,business-incubatoare şi centre de business, societăţi de creditare şi asigurare mutuală şi de alte obiecte aleinfrastructurii de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

k) susţinerea dezvoltării tehnico-ştiinţifice şi informaţionale a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii,precum şi a relaţiilor acestora cu alte state, facilitarea participării la expoziţiile şi tîrgurile internaţionale;

l) desfăşurarea activităţii editoriale, inclusiv de conştientizare publică, pentru realizarea sarcinilor sale, printrecare:

editarea publicaţiilor în domeniu;realizarea şi distribuirea materialului publicitar (broşuri, foi volante, videoclipuri etc.) despre oportunităţile de

afaceri existente;m) crearea unei pagini web în domeniu, care să conţină articole, studii de caz şi bune practici orientate spre

antreprenori şi instituţiile de suport al businessului;n) organizarea, în colaborare cu alte autorităţi centrale, autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul

privat, a expoziţiilor, forumurilor şi concursurilor pentru întreprinderile micro-, mici şi mijlocii, în scopulîncurajării spiritului antreprenorial şi sporirii competitivităţii acestora;

o) susţinerea procesului de pregătire, perfecţionare şi recalificare a cadrelor pentru sectorul întreprinderilormici şi mijlocii;

p) contribuirea la consolidarea capacităţilor instituţionale şi umane ale prestatorilor serviciilor de business;q) prestarea serviciilor de consultanţă, informare şi instruire pentru întreprinderile micro-, mici şi mijlocii şi

prestatorii serviciilor de business;r) participarea la iniţiativele Uniunii Europene şi regionale de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor

mici şi mijlocii;s) atragerea şi gestionarea eficientă a asistenţei tehnice şi financiare donatoare în vederea implementării unor

acţiuni în domeniul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;t) gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în

cadrul strategiilor şi programelor de stat în domeniul susţinerii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şimijlocii;

u) exercitarea altor funcţii, care nu contravin prevederilor legislaţiei în vigoare, necesare pentru realizareapoliticii de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

V. DREPTURILE ORGANIZAŢIEI

10. În scopul realizării sarcinilor şi funcţiilor sale, Organizaţia beneficiază de următoarele drepturi:a) să posede şi să administreze bunurile ce i s-au transmis, precum şi cele acumulate drept urmare a activităţii

desfăşurate în conformitate cu sarcinile şi funcţiile sale;b) să primească asistenţă tehnică şi financiară de la organismele internaţionale, donatorii externi şi interni şi să

24

o folosească în scopul realizării sarcinilor sale;c) să deschidă filiale şi reprezentanţe;d) să instituie fonduri speciale în scopul acumulării resurselor financiare destinate finanţării acţiunilor de

susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;e) să participe, în calitate de membru cu drepturi depline, în activitatea asociaţiilor şi uniunilor regionale şi

internaţionale specializate în domeniu;f) să stabilească, în limitele bugetului anual aprobat de către Consiliul de coordonare al Organizaţiei pentru

dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare - Consiliul de coordonare), salariile pentrupersonalul Organizaţiei;

g) să solicite şi să primească de la instituţiile publice şi alte instituţii interesate documentele şi informaţiilenecesare pentru activitatea sa;

h) să încheie acorduri de colaborare cu organizaţiile similare din alte state.

V. PATRIMONIUL ORGANIZAŢIEI

11. Organizaţia este asigurată cu încăperi de serviciu de către autoritatea administrativă centrală împuternicită,în conformitate cu legislaţia în vigoare.

12. Mijloacele financiare ale Organizaţiei se formează din contul:a) fondurilor alocate anual din bugetul de stat;b) resurselor financiare oferite de către donatori;c) vărsămintelor benevole şi donaţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv ale celor străine;d) altor surse ce nu contravin legislaţiei Republicii Moldova.13. Mijloacele financiare ale Organizaţiei alocate din bugetul de stat se utilizează în conformitate cu devizul

anual de cheltuieli, conform programului de activitate aprobat de Consiliul de coordonare.14. Excedentele financiare şi fondurile speciale neutilizate de către Organizaţie pe parcursul anului nu pot fi

supuse prelevării şi se transferă în contul anului următor, în scopul realizării sarcinilor sale.

VI. DIRIJAREA ORGANIZAŢIEI

15. Dirijarea activităţii curente a Organizaţiei este efectuată de către directorul general, care este numit înfuncţie pe bază de concurs, prin ordinul ministrului economiei şi comerţului.

16. Directorul general al Organizaţiei trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova, cu studii şi calificarecorespunzătoare, să posede cunoştinţe şi o experienţă de minimum 5 ani de activitate în domeniul economic, înspecial în dezvoltarea antreprenoriatului.

17. Directorul general are următoarele atribuţii:a) reprezentarea Organizaţiei în instanţele judecătoreşti, în relaţiile cu autorităţile publice, persoanele fizice şi

juridice rezidente şi străine;b) încheierea contractelor, acordurilor, eliberarea procurilor, deschiderea conturilor în instituţiile bancare;c) elaborarea strategiei şi programului de activitate a Organizaţiei, precum şi a devizului anual de cheltuieli;d) elaborarea structurii organizatorice a Organizaţiei;e) elaborarea şi aprobarea regulamentului intern de funcţionare a Organizaţiei;f) înaintarea propunerilor Consiliului de coordonare privind deschiderea filialelor şi reprezentanţelor

Organizaţiei în ţară şi peste hotarele ei, privind devizul de cheltuieli, structura organizatorică şi schema deîncadrare a personalului scriptic ale acestora;

g) înaintarea propunerilor Consiliului de coordonare privind instituirea fondurilor speciale;h) numirea în şi eliberarea din funcţie a personalului Organizaţiei;i) stabilirea, în limitele bugetului anual aprobat şi ale schemei de încadrare, a salariilor pentru personalul

Organizaţiei;j) asigurarea îndeplinirii deciziilor Consiliului de coordonare;k) emiterea ordinelor, care sînt executorii pentru întreg personalul;l) prezentarea propunerilor pentru ordinea de zi a şedinţei Consiliului de coordonare;m) luarea altor decizii necesare, în limitele competenţei.18. În lipsa directorului general, funcţiile acestuia sînt exercitate de vicedirectorul general.19. Coordonarea şi controlul asupra activităţii Organizaţiei sînt exercitate de către Consiliul de coordonare.

VII. CONSILIUL DE COORDONARE

20. Consiliul de coordonare exercită, în baza prezentului Regulament, coordonarea şi dirijarea activităţiiOrganizaţiei.

21. Consiliul de coordonare are următoarele atribuţii:a) aprobă structura organizatorică şi schema de încadrare ale Organizaţiei;

25

b) aprobă strategia, programele anuale de activitate şi devizul anual de cheltuieli ale Organizaţiei;c) supraveghează utilizarea de către Organizaţie a mijloacelor financiare conform destinaţiilor şi devizului de

cheltuieli stabilite;d) aprobă deschiderea filialelor şi reprezentanţelor Organizaţiei, devizul de cheltuieli, structura organizatorică

şi schema de încadrare a personalului scriptic ale acestora;e) aprobă instituirea de fonduri speciale în scopul acumulării resurselor financiare destinate finanţării

acţiunilor de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;f) soluţionează alte probleme care nu contravin prezentului Regulament şi legislaţiei în vigoare.22. Consiliul de coordonare este compus din minimum 7 membri: 3 reprezentanţi ai Guvernului (Ministerul

Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Industriei şi Infrastructurii), 2 reprezentanţi aiorganizaţiilor neguvernamentale, de reprezentare a intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii, 1 reprezentant aldonatorilor şi directorul general al Organizaţiei.

23. Componenţa nominală a Consiliului de coordonare se stabileşte prin ordinul ministrului economiei şicomerţului.

24. Pe parcursul activităţii sale, în componenţa Consiliului de coordonare pot intra noi membri-reprezentanţi aiorganizaţiilor neguvernamentale, donatori, persoane fizice şi juridice comerciale şi necomerciale, care contribuiela dezvoltarea Organizaţiei.

25. Acceptarea noilor membri în componenţa Consiliului de coordonare se efectuează prin ordinul ministruluieconomiei şi comerţului, la propunerea Consiliului de coordonare.

26. Preşedintele Consiliului de coordonare este ales de către membrii Consiliului de coordonare prin întrunireaa 2/3 din voturile tuturor membrilor Consiliului de coordonare, pe un termen de 2 ani.

27. Şedinţele Consiliului de coordonare pot fi ordinare sau extraordinare. Pentru desfăşurarea şedinţelor estenecesară prezenţa a cel puţin 1/2 din membrii Consiliului de coordonare, inclusiv prezenţa obligatorie areprezentantului Guvernului.

28. Şedinţe ordinare sînt şedinţele convocate în conformitate cu planurile de activitate ale Consiliului decoordonare.

29. Preşedintele Consiliului de coordonare convoacă şedinţele ordinare nu mai rar de o dată în trimestru.30. Ordinea de zi a şedinţelor, la cererea preşedintelui Consiliului de coordonare, se întocmeşte de către

secretarul Consiliului.31. Şedinţe extraordinare sînt toate şedinţele convocate în afara prevederilor planurilor de activitate:a) la iniţiativa preşedintelui Consiliului de coordonare;b) la cererea a minimum 3 membri ai Consiliului de coordonare, dintre care cel puţin unul este reprezentantul

Guvernului.32. Membrilor Consiliului de coordonare li se comunică data, ora şi locul desfăşurării şedinţei şi li se remit

materialele necesare cu privire la chestiunile incluse pe ordinea de zi cu cel tîrziu trei zile înainte de convocareaşedinţei.

33. În lipsa preşedintelui Consiliului de coordonare, funcţiile lui sînt exercitate de unul dintre membriiConsiliului de coordonare, desemnat de către preşedinte.

34. Consiliul de coordonare ia decizii cu majoritatea voturilor membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă.35. Membrii Consiliului de coordonare au dreptul:a) la accesul liber la informaţia privind activitatea Organizaţiei;b) să primească de la directorul general materialele informative necesare pentru activitatea Consiliului de

coordonare;c) să înainteze propuneri privind activitatea Consiliului de coordonare, în modul stabilit de prezentul

Regulament.36. Membrii Consiliului de coordonare sînt obligaţi:a) să participe personal la şedinţele Consiliului de coordonare;b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul îndeplinirii sarcinilor lor;c) să nu aducă prejudicii Organizaţiei prin deciziile pe care le adoptă;d) să faciliteze obţinerea informaţiilor necesare realizării activităţilor Organizaţiei de la instituţiile pe care le

reprezintă în Consiliul de coordonare;e) să susţină Organizaţia la crearea de fonduri speciale, implicîndu-se în procesul de negocieri cu

reprezentanţii instituţiilor sau sectoarelor pe care le reprezintă în Consiliul de coordonare.37. Activitatea membrilor Consiliului de coordonare nu se remunerează. Cheltuielile de reprezentare şi alte

cheltuieli ce derivă din activitatea membrilor Consiliului de coordonare în cadrul Organizaţiei sînt suportate decătre aceştia.

38. Toate deciziile Consiliului de coordonare se fixează în procesele-verbale ale şedinţelor, care se semneazăde toţi membrii participanţi la şedinţa Consiliului.

VIII. EVIDENŢA ŞI DĂRILE DE SEAMĂ

26

39. Organizaţia ţine evidenţa contabilă şi prezintă dările de seamă statistice în conformitate cu legislaţia învigoare.

40. Organizaţia prezintă Consiliului de coordonare, Ministerului Economiei şi Comerţului şi Guvernuluirapoarte - anual şi programe strategice de activitate - o dată la 3 ani.

41. Controlul asupra activităţii financiare a Organizaţiei se efectuează de către organele abilitate. Rezultatelereviziilor se aduc la cunoştinţa Guvernului şi Consiliului de coordonare.

PRIVIND ÎNREGISTRAREA DE STAT A PERSOANELOR JURIDICE ŞI AÎNTREPRINZĂTORILOR INDIVIDUALI

Legea Republicii MoldovaNr. 220-XVI din 19 octombrie 2007

(Monitorul Oficial, 30 noiembrie 2007, nr.184-187, p. I, art. 711)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul reglementăriiPrezenta lege reglementează procedura înregistrării de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor

individuali, ţinerii registrelor de stat ale persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali, precum şi stabileştestatutul juridic al organului înregistrării de stat şi al registratorului.

Articolul 2. Noţiunile principaleÎn sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:act de constituire - document al persoanei juridice (contract de constituire, statut) elaborat în conformitate cu

legislaţia;hotărîre de constituire - document (proces-verbal, ordin, declaraţie) ce exprimă manifestarea voinţei

fondatorilor de a constitui o persoană juridică;înregistrare de stat - acţiune a organului înregistrării de stat ce constă în certificarea faptului constituirii,

reorganizării, lichidării, suspendării sau reluării activităţii persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţeloracestora, precum şi a faptului modificării actelor de constituire ale persoanelor juridice, înscrierii datelor înRegistrul de stat, care are ca efect dobîndirea şi încetarea capacităţii juridice a persoanelor juridice, obţinerea şiîncetarea de către persoanele fizice a calităţii de întreprinzător individual;

întreprinzător individual - persoană fizică cu capacitate de exerciţiu deplină, care practică activitate deîntreprinzător în nume şi pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică, şi este înregistrată în modul stabilitde lege;

număr de identificare de stat (IDNO) - cod numeric unic, atribuit de organul înregistrării de stat persoanelorjuridice şi întreprinzătorilor individuali la momentul înregistrării de stat, care serveşte pentru identificarea acestoraîn sistemele informaţionale ale Republicii Moldova;

Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali (denumite încontinuare Registru de stat) - resurse informaţionale care sînt părţi componente ale Registrului de stat al unităţilorde drept şi conţin date despre persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali înregistraţi în Republica Moldova.

Articolul 3. Sfera de aplicare a legiiPrezenta lege se aplică la înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, şi a

persoanelor fizice întreprinzători individuali, dacă alte acte legislative nu prevăd altfel.Articolul 4. Taxa pentru înregistrarea de stat şi

furnizarea informaţiei(1) Înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, şi a întreprinzătorilor

individuali, precum şi a modificărilor în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, se efectueazăcontra unei sume de 250 de lei pentru persoanele juridice şi de 54 lei pentru întreprinzătorii individuali.

(2) Alte servicii din domeniul înregistrării de stat, prevăzute la art.35, se efectuează contra unei sume ale căreicuantum şi mod de achitare se stabilesc de Guvern.

(3) Sumele indicate la alin.(1) şi (2) se acumulează la contul organului înregistrării de stat şi se utilizeazăpentru desfăşurarea activităţii acestuia.

27

(4) Reînregistrarea persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, condiţionată de modificarealegislaţiei, se efectuează gratuit.

(5) Autorităţilor publice informaţia din Registrul de stat se prezintă gratuit.Articolul 5. Locul şi termenele înregistrării de stat(1) Persoanele juridice, filialele şi reprezentanţele lor, precum şi întreprinzătorii individuali se înregistrează la

oficiul teritorial al organului înregistrării de stat în a cărui rază de deservire se află sediul acestora.(2) Înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, precum şi a

întreprinzătorilor individuali, se efectuează în termen de 5 zile lucrătoare de la data prezentării tuturordocumentelor necesare înregistrării.

Articolul 6. Confirmarea înregistrării de stat(1) Documentul ce confirmă înregistrarea de stat şi luarea la evidenţă fiscală a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali este certificatul de înregistrare.(2) Modelul certificatului de înregistrare pentru persoana juridică şi pentru întreprinzătorul individual se

aprobă de Guvern.(3) Certificatul de înregistrare se eliberează persoanei juridice sau întreprinzătorului individual după

înregistrarea de stat.(4) Duplicatul certificatului de înregistrare se eliberează persoanei juridice şi întreprinzătorului individual în

cazul pierderii sau deteriorării originalului acestuia. Pentru primirea duplicatului se prezintă:a) cererea persoanei juridice sau a întreprinzătorului individual, conform modelului aprobat de organul

înregistrării de stat;b) copia avizului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în care este indicată pierderea

certificatului de înregistrare;c) documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea duplicatului.

Capitolul IIÎNREGISTRAREA DE STAT A PERSOANELOR JURIDICE

Articolul 7. Documentele necesare pentruînregistrarea de stat

(1) Pentru înregistrarea de stat a persoanei juridice se depun următoarele documente:a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de forma juridică de

organizare, în două exemplare;c) documentul ce confirmă depunerea de către fondatori a aportului în capitalul social al persoanei juridice în

mărimea şi în termenul prevăzute de legislaţie;d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.(2) Pentru înregistrarea persoanelor juridice create prin reorganizarea întreprinderilor de stat, întreprinderilor al

căror capital social conţine o cotă-parte a proprietăţii de stat, uniunilor de întreprinderi, asociaţiilor, holdingurilor,corporaţiilor transnaţionale, grupurilor industrial-financiare, instituţiilor financiare, fondurilor nestatale de pensii,organizaţiilor de asigurări, instituţiilor de învăţămînt, muzeelor, teatrelor, circurilor, organizaţiilor concertistice,organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, instituţiilor medico-sanitare şi balneosanatoriale, organul înregistrării destat va solicita autorizaţia (avizul) autorităţii respective, stabilite prin lege.

(3) Autorizaţia (avizul) se eliberează de către autorităţile publice, de regulă, în formă electronică, la cerereaorganului înregistrării de stat, în termen de 7 zile lucrătoare de la depunerea documentelor prevăzute la alin.(1)lit.b) şi c). Dacă autoritatea publică nu va răspunde organului înregistrării de stat în termenul prevăzut în prezentulalineat, autoriuaţia (avizul) se va considera acordată în mod tacit.

(4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lîngă documentele prevăzute laalin. (1) şi (2), se vor depune:

a) extrasul din registrul naţional din ţara de origine a investitorului;b) actele de constituire ale persoanei juridice străine;c) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul competent din ţara sa de

origine şi din Republica Moldova.Articolul 8. Modalitatea perfectării şi prezentării

documentelor pentru înregistrarea de stat(1) Documentele pentru înregistrarea de stat se perfectează în limba de stat şi se depun la organul înregistrării

de stat de către fondator sau de către reprezentantul acestuia, împuternicit prin procură autentificată în modulstabilit de lege.

(2) Documentele electronice pot fi transmise organului înregistrării de stat prin reţele electronice, curespectarea prevederilor Legii nr.264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnăturadigitală şi ale actelor normative din domeniu ale Guvernului.

(3) Dacă, în cazurile stabilite de organul înregistrării de stat sau la cererea solicitantului, informaţia necesară

28

pentru înregistrare poate fi obţinută prin intermediul sistemelor informaţionale electronice oficiale, documentulrespectiv nu se solicită de la fondator.

(4) Se consideră ca dată a depunerii documentelor pentru înregistrarea de stat data primirii lor de către organulînregistrării de stat.

(5) La primirea cererii şi a documentelor pentru înregistrarea de stat, deponentului i se eliberează un bon deconfirmare a primirii cererii, în care se indică numărul cererii şi data primirii acesteia, denumirea oficiului, listadocumentelor depuse, data stabilită pentru eliberarea actelor. În cazul primirii documentelor prin reţeauaelectronică, solicitantului i se expediază prin reţea aceeaşi confirmare.

(6) Organul înregistrării de stat nu este în drept să refuze primirea cererii de înregistrare sau să solicite altedocumente decît cele prevăzute de lege.

Articolul 9. Denumirea persoanei juridice(1) Denumirea persoanei juridice trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute la art.66 din Codul civil.(2) Persoana juridică a cărei denumire conţine denumirea oficială a statului sau a unei unităţi administrativ-

teritoriale se înregistrează dacă utilizarea acesteia a fost permisă în modul şi în condiţiile stabilite de lege.(3) Persoana juridică este în drept să utilizeze denumirea sa din momentul înregistrării de stat.(4) În cazul schimbării denumirii, persoana juridică este obligată, în termen de 30 de zile, să solicite organului

înregistrării de stat efectuarea înscrierii respective în Registrul de stat.(5) Organul înregistrării de stat, la data înregistrării modificării cu privire la denumire, publică despre aceasta

un aviz pe site-ul său oficial şi solicită publicarea, din contul persoanei juridice, a aceluiaşi aviz în MonitorulOficial al Republicii Moldova, sub sancţiunea plăţii de daune-interese.

Articolul 10. Sediul persoanei juridice(1) Organul înregistrării de stat înscrie în Registrul de stat datele cu privire la sediul persoanei juridice indicate

în actele de constituire şi nu este în drept să ceară alte documente pentru confirmarea acestor date. Răspundereapentru autenticitatea datelor prezentate cu privire la sediu o poartă persoana juridică.

(2) În cazul schimbării sediului, persoana juridică este obligată, în termen de 30 de zile, să solicite organuluiînregistrării de stat efectuarea înscrierii respective în Registrul de stat.

(3) Sediul se consideră schimbat şi este opozabil terţelor persoane din momentul înregistrării acestui fapt înRegistrul de stat.

(4) Organul înregistrării de stat, la data înregistrării modificărilor cu privire la sediu, publică despre aceasta unaviz pe site-ul său oficial şi solicită publicarea, din contul persoanei juridice, a aceluiaşi aviz în Monitorul Oficialal Republicii Moldova, sub sancţiunea plăţii de daune-interese.

Articolul 11. Procedura înregistrării(1) Registratorul verifică legalitatea documentelor depuse pentru înregistrare şi, în termenul stabilit la art.5,

adoptă decizia de înregistrare sau de a refuza înregistrarea.(2) Persoanei juridice la înregistrare i se atribuie un număr de identificare de stat (IDNO), care se indică pe

foaia de titlu a actelor de constituire.(3) Persoana juridică se consideră înregistrată la data adoptării deciziei de înregistrare.Articolul 12. Înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor

persoanelor juridice(1) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire

ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora.(2) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană

juridică. Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară proceduriiînregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-XV din 18 martie 2004cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.

(3) Pentru înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor se depun următoarele documente:a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei sau

reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului;c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare;d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor financiare;e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.(4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat

identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.(5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat

indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat.Articolul 13. Refuzul înregistrării de stat a

persoanei juridice(1) Înregistrarea de stat a persoanei juridice nu se admite în cazurile:a) nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare;b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru înregistrare cerinţelor prevăzute de

29

lege;c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activităţii

persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice;c1) constituirii unei noi persoane de către fondatorul persoanei juridice radiată din Registrul de stat ca rezultat

al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul a 3 ani (introdusă prin Legea Nr.145-XVI din 27 iunie 2008, învigoare 1 ianuarie 2009);

d) încălcării, din motive neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru înregistrareamodificărilor operate în actele de constituire sau în datele înscrise în Registrul de stat.

(2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea.(3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.(4) Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării

dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării.(5) Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de

instanţa de judecată.Articolul 14. Decizia de înregistrare(1) Decizia de înregistrare semnată de registrator se perfectează în două exemplare, unul dintre care se

păstrează la organul înregistrării de stat, iar celălalt se eliberează solicitantului.(2) Registratorul este în drept, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, să corecteze în decizia adoptată

erorile care contravin actelor de constituire şi alte greşeli evidente. Pentru aceasta se adoptă o decizie de corectarea greşelilor, care nu anulează şi nu modifică caracterul juridic al deciziei de înregistrare.

(3) Decizia de înregistrare poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de instanţa dejudecată.

Articolul 15. Dosarele persoanelor juridice, ale filialelorşi reprezentanţelor acestora

(1) Pentru fiecare persoană juridică, filială şi reprezentanţă înregistrată, organul înregistrării de stat va ţinedosare de evidenţă, în care se vor acumula toate documentele depuse în legătură cu înregistrarea.

(2) Modalitatea ţinerii dosarelor de evidenţă se stabileşte în regulamentul aprobat de organul înregistrării destat.

Capitolul IIIÎNREGISTRAREA MODIFICĂRILOR OPERATE ÎN ACTELE

DE CONSTITUIRE ALE PERSOANEI JURIDICE ŞI ÎN DATELEÎNSCRISE ÎN REGISTRUL DE STAT

Articolul 16. Înregistrarea modificărilor operateîn actele de constituire şi în dateleînscrise în Registrul de stat

(1) Înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat seefectuează în modul şi în condiţiile prevăzute pentru înregistrarea persoanei juridice, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Persoana juridică este obligată să depună documentele pentru înregistrarea modificărilor la organulînregistrării de stat în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii de modificare a actelor de constituire sau adatelor înscrise în Registrul de stat. În cazul reorganizării persoanei juridice, termenul de depunere a documentelorpentru înregistrarea modificărilor este de 30 de zile după expirarea a 3 luni de la ultima publicare a avizuluiprivind reorganizarea.

(3) Dacă pentru înregistrarea modificărilor este necesară autorizaţia (avizul, permisul, acordul, hotărîrea) uneiautorităţi publice, organul înregistrării de stat va aplica procedura prevăzută la art. 7 alin. (3).

Articolul 17. Documentele necesare pentruînregistrarea modificărilor

Pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat,persoana juridică depune la organul înregistrării de stat următoarele documente:

a) cererea de înregistrare a modificărilor, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de constituire şi a datelor

înscrise în Registrul de stat;c) actul adiţional cu privire la modificarea actelor de constituire;d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare a modificărilor.Articolul 18. Înregistrarea suspendării sau reluării

activităţii persoanei juridicePentru înregistrarea suspendării sau reluării activităţii persoanei juridice se depun:a) cererea de înregistrare a suspendării sau reluării activităţii, conform modelului aprobat de organul

înregistrării de stat;

30

b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice privind suspendarea sau reluarea activităţii;c) actele de constituire;d) copia avizului de suspendare sau reluare a activităţii persoanei juridice, publicat în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova;e) certificatul, eliberat de inspectoratul fiscal teritorial, prin care se confirmă lipsa datoriilor faţă de bugetul

public naţional la situaţia din data adoptării deciziei de suspendare a activităţii, obţinut conform proceduriiprevăzute la art.7 alin. (3);

f) ştampila (ştampilele) persoanei juridice (la suspendare).Articolul 19. Înregistrarea din oficiu a persoanei

juridice pasive(1) Persoana juridică care a activat, însă ulterior, în decurs de 12 luni, nu a prezentat dările de seamă fiscale

prevăzute de legislaţie, se consideră persoană juridică pasivă.(2) În cazul constatării indiciilor prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă din oficiu decizia de înregistrare a

persoanei juridice pasive şi înscrie datele respective, inclusiv menţiunea "pasivă", în Registrul de stat.(3) Înregistrarea datelor privind excluderea persoanei juridice din categoria celor pasive se efectuează la

adresarea persoanei juridice, cu depunerea următoarelor documente:a) cerere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) confirmarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind prezentarea dării de seamă fiscale.(4) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta trimestrial organului înregistrării de stat informaţie despre

persoanele juridice indicate la alin.(1).

Capitolul IVÎNREGISTRAREA PERSOANELOR JURIDICE

SUPUSE REORGANIZĂRII

Articolul 20. Înştiinţarea organului înregistrării de statdespre începerea procedurii de reorganizare

(1) Persoana juridică supusă reorganizării este obligată să înştiinţeze în scris organul înregistrării de stat desprereorganizare în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii respective. Înştiinţarea implică consemnarea înRegistrul de stat a începerii procedurii de reorganizare.

(2) Pentru consemnarea în Registrul de stat a începerii procedurii de reorganizare, la organul înregistrării destat se prezintă hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al persoanei juridice sau de instanţa dejudecată.

(3) Registratorul adoptă decizia cu privire la înregistrarea începerii procedurii de reorganizare a persoaneijuridice şi înscrie în Registrul de stat menţiunea "în reorganizare".

Articolul 21. Documentele necesare pentruînregistrarea reorganizării

(1) După expirarea a 3 luni de la ultima publicare a avizului privind reorganizarea, organul competent alpersoanei juridice supuse reorganizării sau create în urma reorganizării depune la organul înregistrării de staturmătoarele documente:

a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrării, după caz;c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al fiecărei persoane juridice participante la

reorganizare;d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce confirmă plata datoriilor,

după caz;g) autorizaţia de fuziune, după caz;h) actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72 din Codul civil;j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.(2) Pînă la depunerea documentelor pentru înregistrarea reorganizării, persoana juridică care, ca urmare a

reorganizării, îşi încetează existenţa este obligată, pe propria răspundere, sub sancţiunea plăţii de daune-interese,să închidă contul (conturile) bancare şi să nimicească ştampila, după caz.

Articolul 22. Modul de înregistrare a persoanei juridicesupuse reorganizării

(1) Înregistrarea persoanelor juridice supuse reorganizării prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare(divizare şi separare) sau transformare se efectuează în modul şi în condiţiile prevăzute la art.11.

(2) Reorganizarea persoanelor juridice prin contopire se consideră încheiată din momentul înregistrării de stata persoanei juridice create ca urmare a contopirii. Actele de constituire ale persoanei juridice create ca urmare a

31

contopirii vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale alepersoanelor juridice reorganizate prin contopire.

(3) Persoanei juridice create ca urmare a contopirii i se atribuie un nou număr de identificare de stat.Persoanele juridice participante la contopire îşi încetează existenţa şi se radiază din Registrul de stat.

(4) În cazul reorganizării persoanelor juridice prin absorbţie, persoana juridică absorbantă operează în actelede constituire modificări privind preluarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale persoanei juridiceabsorbite.

(5) Persoana juridică absorbantă îşi păstrează numărul său de identificare de stat. Persoana juridică absorbităîşi încetează existenţa şi se radiază din Registrul de stat.

(6) Reorganizarea persoanei juridice prin divizare se consideră încheiată din momentul înregistrării de stat apersoanelor juridice create ca urmare a divizării. Actele de constituire ale persoanelor juridice create ca urmare adivizării vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea, în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective dindrepturile şi obligaţiile patrimoniale ale persoanei juridice divizate.

(7) Persoanelor juridice create ca urmare a divizării li se atribuie noi numere de identificare de stat. Persoanajuridică reorganizată prin divizare îşi încetează existenţa şi se radiază din Registrul de stat.

(8) În cazul reorganizării persoanei juridice prin separare, aceasta operează în actele de constituire modificăriprivind transmiterea, în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective din drepturile şi obligaţiile salepatrimoniale către persoanele juridice existente sau create ca urmare a divizării.

(9) Actele de constituire ale persoanelor juridice existente sau create ca urmare a separării vor conţinedispoziţii cu privire la preluarea, în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective din drepturile şi obligaţiilepatrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin separare.

(10) Persoana juridică reorganizată prin separare îşi păstrează numărul său de identificare de stat. Persoaneijuridice create ca urmare a separării i se atribuie un nou număr de identificare de stat.

(11) Reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consideră încheiată din momentul înregistrării destat a persoanei juridice create ca urmare a transformării. Actele de constituire ale persoanei juridice create caurmare a transformării vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea, în baza actului de transmitere, a tuturordrepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin transformare.

(12) Persoana juridică reorganizată prin transformare îşi păstrează numărul de identificare de stat.(13) Înregistrarea reorganizării ce duce la radierea din Registrul de stat a persoanei juridice reorganizate se

efectuează numai după înregistrarea modificărilor privind excluderea acesteia din componenţa asociaţilor(acţionarilor) altei persoane juridice şi radierea filialelor şi reprezentanţelor acesteia.

(14) Organul înregistrării de stat care înregistrează persoana juridică creată ca urmare a reorganizăriiconsemnează acest fapt în Registrul de stat, precum şi radiază din Registrul de stat persoana juridică reorganizată.

(15) Înregistrarea reorganizării persoanei juridice se efectuează de către oficiul organului înregistrării de stat lacare este înregistrată persoana juridică supusă reorganizării.

Capitolul VRADIEREA PERSOANELOR JURIDICE DIN REGISTRUL DE STAT

Articolul 23. Înregistrarea dizolvării(1) Înregistrarea dizolvării persoanei juridice se efectuează în conformitate cu prevederile art.89 din Codul

civil.(2) Registratorul adoptă decizia cu privire la înregistrarea dizolvării persoanei juridice şi consemnează în

Registrul de stat informaţia respectivă. La înregistrarea dizolvării persoanei juridice, organul înregistrării de statînscrie în Registrul de stat menţiunea "în lichidare". Din acest moment se interzice participarea persoanei juridiceîn lichidare în calitate de fondator (asociat) al altei persoane juridice.

(3) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, cu excepţia cazurilorprevăzute la art.86 alin.(2) din Codul civil. La data înregistrării dizolvării persoanei juridice, administratorulacesteia devine lichidator dacă organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană încalitate de lichidator.

(4) În termen de 3 zile de la numirea sa, lichidatorul notifică desemnarea sa organului înregistrării de stat carea efectuat înregistrarea persoanei juridice şi, pentru înscrierea datelor în Registrul de stat, depune următoareledocumente:

a) cerere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) hotărîrea de desemnare în calitate de lichidator.În cazul desemnării mai multor lichidatori cu dreptul de reprezentare în comun a persoanei juridice, în

Registrul de stat se vor înscrie şi datele acestora.(5) În cazul desemnării unuia sau mai multor administratori fiduciari, acesta (aceştia) notifică desemnarea sa

(lor) organului înregistrării de stat în termenul şi în condiţiile indicate la alin.(4).Articolul 24. Documentele necesare pentru radierea

persoanelor juridice din Registrul de stat

32

(1) Pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de stat se depun următoarele documente:a) cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau instanţa de judecată care a

desemnat lichidatorul;c) documentul ce confirmă lipsa datoriilor la bugetul public naţional, depus în conformitate cu procedura

prevăzută la art. 7 alin. (3);d) copiile avizelor de reorganizare sau lichidare a persoanei juridice, publicate conform art.72 sau 91 din

Codul civil.(2) Pînă la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridică în lichidare este

obligată, pe propria răspundere, să închidă contul (conturile) bancar şi să predea ştampila pentru distrugereorganului abilitat.

(3) În cazul în care este în vigoare hotărîrea instanţei de judecată privind lichidarea şi radierea persoaneijuridice din Registrul de stat, depunerea documentelor prevăzute la alin.(1) nu este necesară.

Articolul 25. Radierea persoanelor juridicedin Registrul de stat

(1) Lichidatorul depune cererea de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat în termenele şi în condiţiileart.98 din Codul civil.

(2) Persoana juridică se consideră lichidată din momentul adoptării deciziei de radiere din Registrul de stat.(3) Registratorul adoptă decizia de radiere în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii de radiere.Articolul 26. Radierea din oficiu a persoanei juridice

din Registrul de stat(1) Persoana juridică care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării, nu a depus dările de seamă fiscale

prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţii pe nici un cont bancar se consideră că şi-a încetat activitatea (încele ce urmează - persoană juridică inactivă).

(2) În cazul constatării indiciilor prevăzute la alin.(1) şi dacă persoana juridică inactivă nu are datorii labugetul public naţional, nu este fondator al unei alte persoane juridice şi nu are filiale şi reprezentanţe, organulînregistrării de stat iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive,adoptînd decizia de iniţiere a procedurii de radiere.

(3) În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de iniţiere a procedurii de radiere din Registrul destat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial şi în Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive.Avizul va conţine şi date cu privire la modalitatea şi termenele de înaintare a cererilor de către persoana juridicăinactivă ce urmează a fi radiată, a creanţelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum şiadresa la care acestea pot fi depuse.

(4) Cererile şi creanţele pot fi înaintate nu mai tîrziu de 6 luni de la data publicării avizului prevăzut la alin.(3).(5) În termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor şi creanţelor de către

persoanele interesate, dacă cereri şi creanţe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiudecizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi o radiază. În cazul depunerii cererilor şicreanţelor, lichidarea şi radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive se efectuează în conformitate cucondiţiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea dinRegistrul de stat a persoanei juridice inactive.

(6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta trimestrial organului înregistrării de stat informaţie desprepersoanele juridice care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării, nu au prezentat dările de seamă fiscaleprevăzute de legislaţie şi nu au efectuat operaţii pe nici un cont bancar, indicînd existenţa sau lipsa datoriilor labugetul public naţional, pentru a decide asupra radierii acestora din Registrul de stat.

(7) Lista fondatorilor cărora li se refuză, conform prevederilor art.13 alin.(1) lit.c1), de a înregistra persoanenou-fondate va fi prezentată Camerei Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale de cătreInspectoratul Fiscal Principal de Stat, conform unui regulament aprobat de Guvern (introdus prin Legea Nr.145-XVI din 27 iunie 2008, în vigoare 1 ianuarie 2009).

(8) În baza informaţiei prezentată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre persoanele juridicecărora li s-au aplicat prevederile art.1741 din Codul fiscal, Camera Înregistrării de Stat va radia persoanelerespective din Registrul de stat (introdus prin Legea Nr.145-XVI din 27 iunie 2008, în vigoare 1 ianuarie 2009).

Articolul 27. Documentele necesare pentru radierafilialelor şi reprezentanţelor din Registrulde stat

(1) Pentru radierea din Registrul de stat a filialelor şi reprezentanţelor, la organul înregistrării de stat se depunurmătoarele documente:

a) cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice care a constituit filiala sau reprezentanţa.(2) Radierea filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine se efectuează în conformitate cu

33

prevederile stabilite pentru radierea persoanei juridice autohtone.(3) Registratorul adoptă decizia de radiere în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii de radiere.

Capitolul VIÎNREGISTRAREA DE STAT A

ÎNTREPRINZĂTORILOR INDIVIDUALI

Articolul 28. Procedura înregistrării de stat aîntreprinzătorilor individuali

(1) Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se depun următoarele documente:a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.(2) Depunerea documentelor la înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se efectuează în modul

stabilit la art.8.(3) La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei fizice.(4) Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, adoptă decizia de

înregistrare sau de a refuza înregistrarea.(5) Decizia de înregistrare se întocmeşte în conformitate cu art.14.(6) Documentele depuse de către întreprinzătorul individual împreună cu decizia de înregistrare se păstrează în

dosarul de evidenţă în arhiva organului înregistrării de stat.Articolul 29. Modificarea datelor înscrise în Registrul

de stat al întreprinzătorilor individuali(1) Întreprinzătorul individual este obligat, în termen de 3 zile de la data modificării datelor anterior înscrise în

Registrul de stat, să depună la organul înregistrării de stat următoarele documente:a) cererea de înregistrare a modificărilor, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) documentul ce confirmă modificarea datelor anterior înscrise în Registrul de stat;c) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare a modificărilor.(2) Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, adoptă decizia de

înregistrare a modificărilor sau decizia de a refuza înregistrarea modificărilor.Articolul 30. Refuzul înregistrării întreprinzătorului

individual(1) Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care:a) persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;b) persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de judecată, de dreptul de a practica activitate de

întreprinzător.(2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea.(3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.(4) Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării

dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării.(5) Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de

instanţa de judecată.Articolul 31. Încetarea calităţii de întreprinzător individual(1) Activitatea întreprinzătorului individual încetează:a) la cererea întreprinzătorului individual în cazul lipsei datoriilor faţă de bugetul public naţional (în redacţia

Legii Nr.145-XVI din 27 iunie 2008);b) prin hotărîrea instanţei de judecată;c) în cazul decesului;d) în alte temeiuri stabilite de legislaţie.(2) Activitatea întreprinzătorului individual se consideră încetată din momentul radierii acestuia din Registrul

de stat.(3) Radierea din Registrul de stat a întreprinzătorului individual din proprie iniţiativă se efectuează pe baza

cererii de radiere, întocmite conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat.(4) Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor menţionate la alin.(1),

adoptă decizia de radiere.

Capitolul VIIREGISTRUL DE STAT

Articolul 32. Principiile ţinerii Registrului de stat(1) Registrul de stat se ţine în conformitate cu legislaţia cu privire la registre, cu prezenta lege şi cu alte acte

normative.

34

(2) Ţinerea Registrului de stat constă în înscrierea în acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusivfilialele şi reprezentanţele acestora, înregistrate, reorganizate şi lichidate, despre modificările operate în actele deconstituire şi a altor date despre persoanele juridice, precum şi a datelor privind obţinerea şi încetarea calităţii deîntreprinzător individual de către persoanele fizice.

(3) Registrul de stat se ţine pe suport de hîrtie (dosarul de evidenţă) şi pe suport electronic prin intermediulsistemului informaţional automatizat.

(4) Registrul de stat se ţine în limba de stat.(5) Registrul de stat se ţine de către organul înregistrării de stat.Articolul 33. Conţinutul Registrului de stat(1) În Registrul de stat al persoanelor juridice se înscriu următoarele date despre persoana juridică:a) denumirea completă şi prescurtată în limba de stat;b) forma juridică de organizare;c) data înregistrării şi numărul de identificare de stat;d) sediul (adresa poştală, telefon, fax, adresa electronică), inclusiv al filialelor şi reprezentanţelor;e) persoană juridică (da, nu);f) ţara de origine a fondatorilor;g) modalitatea constituirii (creată sau reorganizată) şi datele despre succesiunea de drept;h) obiectul principal de activitate şi durata activităţii;i) numele, prenumele, numărul de identificare personal (IDNP), domiciliul, numărul de telefon ale fondatorilor

(asociaţilor) şi administratorului - persoane fizice, numărul de identificare de stat, data înregistrării şi sediul(adresa poştală, telefon, fax, adresa electronică) ale fondatorilor (asociaţilor) - persoane juridice;

j) tipul de proprietate şi sursa de finanţare;k) mărimea capitalului social şi a cotelor de participare ale fondatorilor (asociaţilor);l) date din raportul financiar anual (pentru societăţile comerciale) - în baza datelor furnizate de Biroul Naţional

de Statistică;m) numele, prenumele, datele din buletinul de identitate, domiciliul, numărul de telefon şi alte date ale

administratorului fiduciar şi/sau ale administratorului insolvabilităţii desemnaţi de instanţa de judecată, precum şicomponenţa nominală a organelor de conducere, supraveghere şi control;

n) data înregistrării modificărilor operate în actele de constituire, esenţa modificărilor;o) date cu privire la începerea, suspendarea sau încheierea procedurii de reorganizare, cu privire la intentarea

procesului de insolvabilitate, cu privire la aplicarea procedurii planului sau cu privire la dizolvare, prevăzute delegislaţie;

p) date cu privire la suspendarea şi reluarea activităţii;q) date despre licenţele eliberate, suspendate, retrase, anulate (prezentate de către Camera de Licenţiere);r) modul de încetare a activităţii (prin reorganizare, dizolvare sau radiere din Registrul de stat în temeiul

deciziei din oficiu a organului înregistrării de stat);s) date despre lichidator - numele, prenumele, domiciliul, numărul actului de identitate şi numărul de

identificare personal;t) date cu privire la persoanele juridice pasive;u) numele, prenumele şi funcţia persoanei care a efectuat înregistrarea.(2) În Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali se înscriu următoarele date despre persoana fizică

întreprinzător individual:a) numele, prenumele, numărul de identificare personal, domiciliul, telefonul;b) data înregistrării şi numărul de identificare de stat;c) obiectul principal de activitate;d) date despre licenţele eliberate, suspendate, retrase, anulate (prezentate de către Camera de Licenţiere);e) data şi motivul încetării activităţii (la cerere, prin hotărîrea instanţei de judecată, deces şi altele);f) numele, prenumele şi funcţia persoanei care a efectuat înregistrarea.(3) Datele se înscriu în Registrul de stat în baza documentelor depuse pentru înregistrare.(4) Datele înscrise în Registrul de stat cu privire la telefon (fix, mobil), fax, adresă electronică pot fi

completate şi din alte surse.Articolul 34. Caracterul public şi modalitatea de

furnizare a informaţiei din Registrul de statşi din actele de constituire

(1) Datele din Registrul de stat şi din actele de constituire sînt publice şi accesibile tuturor în condiţiile şi înlimitele prevăzute de legislaţia cu privire la accesul la informaţie, secretul de stat, secretul comercial, protecţiadatelor personale, cu privire la registre, precum şi de tratatele internaţionale din domeniu la care RepublicaMoldova este parte.

(2) Informaţia din Registrul de stat şi din actele de constituire ale persoanei juridice sau persoanei fiziceîntreprinzător individual se eliberează la cerere, în următoarele forme:

a) extras din Registrul de stat;

35

b) copii ale actelor de constituire;c) informaţii din actele de constituire;d) certificat privind constatarea unui fapt.(3) Termenul eliberării informaţiei din Registrul de stat şi din actele de constituire este de 3 zile lucrătoare de

la data adresării solicitantului.(4) Preţul copiilor şi extraselor eliberate din Registrul de stat nu va depăşi costul administrativ al acestora.

Capitolul VIIIORGANUL ÎNREGISTRĂRII DE STAT

Articolul 35. Organul înregistrării de stat(1) Înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi fizice prevăzute la art.3 se efectuează de către Camera

Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale (denumită în continuare Cameră) prin intermediuloficiilor sale teritoriale.

(2) Camera are statut de întreprindere de stat.(3) Principalele atribuţii ale Camerei sînt:a) înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;b) ţinerea Registrului de stat;c) eliberarea extraselor din Registrul de stat;d) acordarea asistenţei juridice şi a altor servicii în domeniul înregistrării de stat persoanelor juridice şi

întreprinzătorilor individuali;e) participarea la elaborarea cadrului legal în domeniul înregistrării de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali;f) contribuirea sau participarea la studii, evaluări şi lucrări de sinteză ce ţin de înregistrarea de stat;g) editarea Buletinului Oficial al Camerei Înregistrării de Stat.Articolul 36. Registratorul(1) Registratorul este persoană împuternicită pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi

întreprinzătorilor individuali. Registratorul activează în cadrul oficiului teritorial al Camerei. În funcţia deregistrator se numesc persoane licenţiate în drept.

(2) Registratorul:a) examinează cererile cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor

individuali, cu privire la înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrulde stat, cu privire la înregistrarea reorganizării, suspendării sau reluării activităţii, precum şi cererile de radiere dinRegistrul de stat;

b) verifică identitatea persoanelor fizice - a administratorului şi fondatorilor persoanei juridice, precum şi aîntreprinzătorului individual, în conformitate cu baza de date a Registrului de stat al populaţiei;

c) autentifică actele de constituire ale persoanelor juridice, precum şi modificările operate în actele deconstituire şi în datele înscrise în Registrul de stat;

d) înregistrează persoanele juridice, întreprinzătorii individuali sau refuză înregistrarea acestora, adoptînddecizia respectivă;

e) examinează cererile repetate cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilorindividuali, cu privire la înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrulde stat, cu privire la înregistrarea reorganizării, suspendării sau reluării activităţii, precum şi cererile de radiere dinRegistrul de stat, verifică respectarea de către solicitant a cerinţelor indicate în decizia precedentă privind refuzulînregistrării de stat;

f) primeşte în audienţă şi acordă consultaţii în problemele înregistrării de stat a persoanelor juridice şiîntreprinzătorilor individuali;

g) prezintă informaţie cu privire la înregistrarea de stat autorităţilor administraţiei publice locale şiinspectoratelor fiscale teritoriale;

h) ţine evidenţa persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali în oficiul teritorial respectiv şi prezintăCamerei informaţia respectivă;

i) asigură integritatea şi păstrarea permanentă a dosarelor de evidenţă;j) exercită alte atribuţii ce ţin de înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.Articolul 37. Conlucrarea cu autorităţile publice(1) Camera conlucrează cu autorităţile publice.(2) Informaţia din Registrul de stat şi din actele de constituire ale persoanelor juridice se eliberează

autorităţilor publice la solicitare, pe suport de hîrtie sau în formă electronică.(3) Camera de Licenţiere prezintă lunar Camerei, în formă electronică, datele privind licenţele eliberate,

suspendate, retrase şi anulate.(4) În cazul depistării documentelor neautentice (false), Camera anunţă despre aceasta organele de drept şi de

control pentru a se întreprinde acţiunile de rigoare.

36

(5) Dosarele de evidenţă ale persoanelor juridice, ale filialelor şi reprezentanţelor acestora şi aleîntreprinzătorilor individuali se remit organelor de drept şi de control numai în cazurile prevăzute de legislaţie.

Articolul 38. RăspundereaÎncălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere administrativă, civilă sau penală, în conformitate cu

legislaţia.

Capitolul IXDISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 39(1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.1265-XIV din 5 octombrie 2000 cu privire la

înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor.(3) Întreprinderile individuale înregistrate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi considerate

întreprinzători individuali şi nu vor fi supuse reînregistrării.(4) Înregistrarea de stat, în calitate de întreprinzător individual, a persoanelor fizice care şi-au încetat

activitatea în baza patentei de întreprinzător din cauza expirării termenelor stabilite la art.18 alin.(2) din Legeanr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător şi în anexa la ea se efectuează gratuit.

(5) Condiţia privitoare la termen, prevăzută la art.26 alin.(1), se aplică şi în cazul în care acesta a expirat pînăla intrarea în vigoare sau în decursul unui an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(6) Guvernul, în termen de 3 luni:a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în corespundere cu prezenta

lege;b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

PRIVIND REGLEMENTAREA PRIN LICENŢIERE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR*(în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007)

Legea Republicii MoldovaNr. 451-XV din 30 iulie 2001

(Monitorul Oficial, 6 septembrie 2001, nr.108-109, p. I, art. 836)(Monitorul Oficial, 18 februarie 2005, nr.26-28, p. I, art. 95)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul 1. Destinaţia şi sfera de aplicarea prezentei legi

(1) Prezenta lege determină cadrul juridic, organizatoric şi economic de reglementare prin licenţiere aactivităţii de întreprinzător, stabileşte genurile de activitate supuse reglementării prin licenţiere şi este orientatăspre asigurarea respectării condiţiilor, stabilite prin lege pentru desfăşurarea genurilor de activitate supusereglementării prin licenţiere.

(2) Procedura de eliberare, reperfectare, suspendare, reînnoire şi retragere a licenţelor pentru genurile deactivitate pe piaţa financiară bancară şi nebancară este prevăzută de legile ce reglementează expres aceste genuride activitate (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 2. Noţiuni principaleÎn sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare

a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită,genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere;

solicitant de licenţă - persoană juridică sau fizică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova încalitate de întreprindere sau de organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,precum şi persoană fizică ce poate practica unele genuri de activitate supuse licenţierii în temeiul unor alte acte

37

legislative, care depune la autoritatea de licenţiere declaraţie şi documentele necesare eliberării licenţei;titular de licenţă - persoană juridică sau fizică ce a obţinut licenţă;condiţii de licenţiere - totalitatea cerinţelor şi condiţiilor stabilite prin legile ce reglementează expres

activităţile licenţiate, a căror respectare este obligatorie pentru solicitantul şi titularul de licenţă la desfăşurareagenului respectiv de activitate;

licenţiere - totalitatea procedurilor de reglementare a activităţii de întreprinzător legate de eliberarea,reperfectarea, suspendarea, reînnoirea şi retragerea licenţelor, eliberarea copiilor şi duplicatelor acestora, ţinereadosarelor de licenţiere şi a registrelor de licenţe, controlul asupra respectării de către titularii de licenţe acondiţiilor de licenţiere, adoptarea prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;

aprobare tacită - fapt prin care se consideră că licenţa este eliberată, reperfectată dacă autoritatea de licenţierenu răspunde solicitantului de licenţă la declaraţia pentru eliberarea licenţei, la cererea de reperfectare a licenţei întermenele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate;

registrul licenţelor - totalitatea informaţiilor cu privire la licenţele eliberate, reperfectate, suspendate, reînnoiteşi retrase;

ghişeu unic - procedură prin care autoritatea de licenţiere, în colaborare cu alte autorităţi publice ori instituţiiabilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control, verifică autenticitatea informaţiei prezentate desolicitantul/titularul de licenţă şi/sau remite actele recepţionate autorităţilor de specialitate pentru aprobare, încazurile în care legislaţia prevede aprobarea lor, în regim on-line, prin intermediul reţelelor electronice la care areacces autoritatea de licenţiere, sau în alt mod stabilit de aceste autorităţi, fără implicarea în acest proces asolicitantului/titularului de licenţă (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 3. Principiile de bază ale licenţieriiPrincipiile de bază ale licenţierii sînt:a) asigurarea egalităţii în drepturi şi a intereselor legitime ale tuturor întreprinderilor, organizaţiilor,

persoanelor fizice;b) transparenţa actelor necesare iniţierii şi/sau desfăşurării afacerii;c) stabilirea unui mod unic de licenţiere pe teritoriul Republicii Moldova;d) transparenţa decizională în domeniul licenţierii;e) previzibilitatea procesului de licenţiere;f) reglementarea materială şi procedurală prin acte legislative a condiţiilor şi procedurilor de licenţiere;g) declararea de către solicitantul de licenţă a răspunderii sale pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la

desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţa;h) neimplicarea de către autoritatea de licenţiere a solicitantului/titularului de licenţă în procesul de verificare,

aprobare a actelor, stabilite de lege spre recepţionare, verificare sau aprobare, conform principiului ghişeului unic;i) aprobarea tacită în cazul depăşirii de către autoritatea de licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea,

reperfectarea licenţei şi în lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de prezenta legesau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate;

j) echitabilitatea (proporţionalitatea) dintre interesele societăţii şi drepturile întreprinzătorilor la efectuareacontrolului asupra respectării condiţiilor de licenţiere, precum şi la suspendarea/retragerea licenţelor (în redacţiaLegii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 4. Criteriile de determinare a genurilorde activitate supuse reglementăriiprin licenţiere

La genurile de activitate supuse reglementării prin licenţiere se atribuie genurile de activitate care corespundunuia sau ambelor criterii indicate la lit.a) şi b), coroborate cu criteriul stabilit la lit.c), şi anume:

a) implicarea utilizării resurselor limitate ale statului;b) necesitatea stabilirii condiţiilor şi cerinţelor speciale de activitate, precum şi verificării respectării acestora

pe parcursul activităţii, pentru excluderea prejudicierii drepturilor, intereselor legitime şi sănătăţii cetăţenilor,mediului înconjurător şi securităţii statului;

c) licenţierea nu dublează alte proceduri de reglementare, stabilite de lege pentru alocarea resurselor limitateale statului şi/sau asigurarea respectării condiţiilor şi cerinţelor speciale pentru excluderea prejudicierii drepturilor,intereselor legitime şi sănătăţii cetăţenilor, mediului înconjurător şi securităţii statului (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 5. Politica statului în domeniul reglementăriiprin licenţiere a activităţii de întreprinzător

(1) Politica statului în domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător este promovată deMinisterul Economiei şi Comerţului.

(2) În scopul realizării activităţilor atribuite conform prezentei legi în competenţa Ministerului Economiei şiComerţului, acesta îndeplineşte următoarele atribuţii:

38

a) monitorizează modul de implementare a prezentei legi de către autorităţile de licenţiere şi prezintăsemestrial rapoarte în acest sens Parlamentului şi Guvernului;

b) generalizează experienţa din domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, elaboreazăşi promovează propuneri privind perfecţionarea legislaţiei în domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii deîntreprinzător, în conformitate cu principiile stabilite în Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire laprincipiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător;

c) verifică şi avizează rapoartele privind analiza impactului de reglementare a proiectelor de acte normative cevizează reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, cu consultarea obligatorie a sectorului privat.

(3) Autorităţile de licenţiere, stabilite în prezenta lege, participă la promovarea politicii statului şi îndeplinescatribuţiile respective în domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător în limitele prevederilorprezentei legi, precum şi ale legilor ce reglementează expres activităţile licenţiate (în redacţia Legilor Nr.130-XVIdin 7 iunie 2007; Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 6. Autorităţile de licenţiere(1) Autorităţile de licenţiere sînt:a) Camera de Licenţiere;b) Banca Naţională a Moldovei;c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.(2) Autorităţile de licenţiere reglementează prin licenţiere genurile de activitate conform competenţelor

stabilite la art.8 (în redacţia Legilor Nr.262-XVI din 27 octombrie 2005; Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 7. Camera de Licenţiere(1) Camera de Licenţiere, denumită în continuare Cameră, este o autoritate a administraţiei publice centrale,

are statut de persoană juridică şi dispune de ştampilă cu stema de stat şi cu denumirea sa. Camera îşi desfăşoarăactivitatea pe baza regulamentului aprobat de Guvern.

(2) În scopul realizării activităţilor atribuite conform prezentei legi în competenţa Camerei, aceastaîndeplineşte următoarele atribuţii:

a) eliberează, reperfectează, reînnoieşte licenţele, eliberează copii şi duplicate ale acestora, realizează acţiunileprevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea, recunoaşterea nevalabilităţii licenţelor;

b) organizează controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere;c) asigură verificarea corespunderii solicitantului condiţiilor de licenţiere;d) remite prescripţii privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;e) ţine dosarele de licenţiere şi registrul de licenţiere;f) comandă şi păstrează formularele de licenţă;g) generalizează experienţa din domeniul de competenţă şi prezintă Guvernului propunerile respective;h) prezintă Guvernului dări de seamă anuale privind activitatea sa.(3) Deciziile Camerei pot fi contestate în instanţa judecătorească (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14

decembrie 2007).

Articolul 8. Genurile de activitate supuse reglementăriiprin licenţiere

(1) Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate:a) de către Camera de Licenţiere:1) activitatea de audit;2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile şi/sau de efectuare a expertizei mărfurilor;3) activitatea burselor de mărfuri;4) activitatea în domeniul asigurărilor (reasigurărilor); activitatea de gestionare a activelor fondurilor nestatale

de pensii (pînă la 1 octombrie 2008);5) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut (pînă la 1 octombrie 2008);6) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet;7) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor, întreţinerea cazinourilor,

exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, stabilirea mizelor la competiţii sportive;8) importul şi comercializarea angro a alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii importate;9) fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii;10) importul şi comercializarea angro a articolelor din tutun; importul şi prelucrarea industrială a tutunului

şi/sau comercializarea angro a tutunului fermentat;11) proiectarea plantaţiilor pomicole, bacifere şi viticole; producerea şi/sau comercializarea seminţelor,

materialului de înmulţire şi săditor;

39

12) producerea, păstrarea şi comercializarea materialului biologic de prăsilă (animale, material seminal,embrioni, ovule, icre şi lavre de peşte, ouă de pasăre şi ouă de viermi de mătase) destinat reproducerii;

13) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii desfăşurate deserviciul veterinar de stat);

14) importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;15) transportul auto de călători în folos public; transportul auto internaţional de mărfuri;16) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-

edilitare, reconstrucţii, restaurări;17) construcţiile de clădiri şi/sau construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţiile,

consolidările, restaurările;18) extragerea zăcămintelor minerale şi/sau producerea şi îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile;19) lucrările de foraj (cu excepţia prospecţiunilor tehnice în construcţie);20) activitatea topogeodezică şi cartografică;21) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale

feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată;22) activităţile nucleare şi radiologice, cu utilizarea surselor radioactive, ce se raportă la categoriile I-III (în

redacţia Legii Nr.115-XVI din 22 mai 2008);23) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice toxice,

articolelor şi produselor chimice de menaj; producerea, importul şi/sau exportul, reexportul substanţelor caredistrug stratul de ozon, precum şi al echipamentelor şi produselor ce conţin asemenea substanţe;

24) confecţionarea şi distrugerea ştampilelor;25) activitatea particulară de detectiv sau de pază;26) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor automate de semnalizare şi de stingere a

incendiilor, precum şi de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în caz de incendiu;27) importul şi/sau exportul, comercializarea armamentului şi muniţiilor, repararea armelor organice, sportive

şi/sau de vînătoare, de tir, de instrucţie, de decoraţie, de colecţie şi de autoapărare;28) importul, depozitarea şi/sau folosirea materialelor explozive (inclusiv a materialelor pirotehnice);

efectuarea lucrărilor de dinamitare;29) importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor criptografice şi tehnice de

protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor îndomeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei (cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publiceînvestite cu acest drept prin lege) (în redacţia Legii Nr.181-XVI din 10 iulie 2008, în vigoare 1 noiembrie 2008);

30) activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope, desfăşurată deîntreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice; importul şi/sau producerea articolelor de parfumerie şi cosmetică;

31) fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică, repararea şi verificarea articolelor de tehnică şi opticămedicală;

32) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private;33) activitatea în domeniul geneticii, microbiologiei şi activităţile incluse în clasele III şi IV de risc,

desfăşurate cu organisme modificate genetic;34) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate;35) activitatea de turism;36) activitatea instituţiilor de învăţămînt privat de toate nivelurile, treptele şi formele; învăţămîntul

complementar (extraşcolar) şi/sau pentru adulţi, cu excepţia celui finanţat de la bugetul public naţional;37) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale;38) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic;39) activitatea de broker vamal;b) de către Banca Naţională a Moldovei:40) activitatea instituţiilor bancare şi unităţilor de schimb valutar;c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare:41) activitatea în domeniul asigurărilor (reasigurărilor); activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale

de pensii (începînd cu 1 octombrie 2008);42) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut (începînd cu 1 octombrie 2008);43) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare;44) activitatea birourilor istoriilor de credit;d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică:45) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat

la staţiile de alimentare;46) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central;

distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate;47) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea

gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate;

40

e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei:48) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor

şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice;49) furnizarea serviciilor de elaborare, întreţinere şi implementare a produselor program, echipamentelor şi

sistemelor informatice de importanţă statală;50) furnizarea serviciilor de proiectare, elaborare, implementare a sistemelor şi resurselor informaţionale

automatizate de importanţă statală (crearea bazelor de date, exploatarea acestora şi serviciile privind furnizareainformaţiei) şi serviciilor de asigurare a funcţionării acestora;

f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului:51) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin

orice alte mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre.(2) Genurile de activitate neindicate la alin.(1) se desfăşoară fără licenţe sau fără alte acte administrative cu

efect similar, cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, normeseparate sub un anumit aspect.

(21) Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii deacumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldovacare nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se eliberează pe bază deconcurs, conform regulamentului aprobat de Guvern (introdus prin Legea Nr.313-XVI din 26 decembrie).

(3) Introducerea reglementării prin licenţiere pentru alte genuri de activitate este posibilă numai prinmodificarea şi completarea listei genurilor de activitate supuse reglementării prin licenţiere, stabilite la alin.(1) (înredacţia Legilor Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006; Nr.262-XVI din 27 octombrie 2005;Nr.34-XVI din 24 februarie 2006; Nr.63-XVI din 16 martie 2007; Nr.202-XVI din 26 iulie 2007; Nr.281-XVI din14 decembrie 2007).

Articolul 9. Conţinutul licenţei(1) Formularele de licenţă sînt documente de strictă evidenţă. Formularele tipizate au serie şi numerotare

continuă. Tipul formularului de licenţă şi al anexei la aceasta se aprobă de Guvern.(2) Licenţa conţine:a) denumirea autorităţii de licenţiere;b) seria, numărul şi data eliberării licenţei;c) denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică a titularului de licenţă, întreprindere sau

organizaţie, persoană juridică sau fizică ori numele, prenumele şi adresa titularului de licenţă persoană fizică;d) data şi numărul certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei, IDNO al întreprinderii

sau al organizaţiei ori seria şi numărul buletinului de identitate, IDNP al persoanei fizice (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007);

e) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare se eliberează licenţa;f) termenul de valabilitate a licenţei;g) semnătura conducătorului autorităţii de licenţiere sau a adjunctului acestuia autentificată prin aplicarea

ştampilei acestei autorităţi (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).(3) Anexa la licenţă este parte integrantă a acesteia şi conţine toate condiţiile de licenţiere.Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea

licenţei(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta

sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prinpoştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit deaceastă autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:

a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele,prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;

b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează săobţină licenţă;

c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectareacondiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitateadocumentelor prezentate.

(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate

al persoanei fizice;b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea

licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele pot fi însoţite şi de copii pe suport electronic.(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică

prin procedura ghişeului unic.

41

(5) Declaraţia pentru eliberarea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, acărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrăriideclaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.

(6) Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.(7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în

scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.(8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea

licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit (în redacţiaLegii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 11. Decizia privind eliberarea licenţei sauprivind respingerea declaraţiei pentrueliberarea licenţei

(1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi documentelor anexate, adoptădecizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la dataînregistrării acesteia.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatealicenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere adeciziei privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei.

(3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziualucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.

(4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către autoritatea delicenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă.

(5) În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţiedupă înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.

(6) Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă întermenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzulînregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privindeliberarea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/saurespingerii declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru care asolicitat licenţa.

(7) În cazul survenirii situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere perfectează licenţa în condiţiileart.14 alin.(1).

(8) Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor emise deautorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul activităţilor care vizeazăregimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor.

(9) Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită (în redacţia LegiiNr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 12. Sfera de acţiune a licenţei(1) Licenţele eliberate de autorităţile de licenţiere indicate în prezenta lege sînt valabile pe întreg teritoriul

Republicii Moldova dacă legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă nu prevăd limitări teritoriale.(2) Licenţele obţinute în Republica Moldova sînt valabile şi peste hotarele ei în conformitate cu acordurile

internaţionale la care Republica Moldova este parte.(3) Licenţele eliberate de autorităţile de licenţiere din străinătate sînt valabile şi pe teritoriul Republicii

Moldova în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte (în redacţia LegiiNr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 13. Termenul de valabilitate a licenţei(1) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.1)-3), 6)-39) şi 45), licenţa se eliberează pe un

termen de 5 ani, cu excepţiile menţionate la alin.(2) şi (3).(2) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.7), 8) şi 10), licenţa se eliberează pe un termen de

un an.(3) Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.9), licenţa se eliberează pe un termen de 3 ani, cu

indicarea anuală în conţinutul acesteia a termenului pentru care s-a achitat taxa de licenţă.(4) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.46) şi 47), licenţa se eliberează pe un termen de 25

de ani.(5) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.4), 5), 40)-44) şi 48)-51), termenul de valabilitate a

licenţei se stabileşte prin legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă (în redacţia Legilor Nr.262-XVI din 27 octombrie 2005; Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 14. Eliberarea licenţei(1) Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă

42

achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitareataxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.

(2) Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înştiinţarea despreadoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxeipentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, autoritatea de licenţiere esteîn drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiindnevalabilă.

(3) În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate indicat în licenţă dupăexpirarea termenului ei de valabilitate, acesta este în drept să solicite prelungirea termenului de valabilitate alicenţei pe termenele prevăzute la art.13, cu achitarea taxei pentru licenţă, stabilite conform legii, pentru perioadaulterioară. În acest caz, pe licenţă se va aplica menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cuindicarea termenului nou. Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicată pe licenţă pînăla expirarea termenului anterior de valabilitate a licenţei. În acest caz, termenul nou de valabilitate a licenţei vacurge din ultima zi calendaristică în care a expirat termenul anterior de valabilitate a acesteia.

(4) Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane (în redacţiaLegii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 15. Reperfectarea licenţei(1) Temeiurile pentru reperfectarea licenţei sînt schimbarea denumirii titularului de licenţă şi modificarea altor

date ce se conţin în licenţă.(2) La apariţia temeiurilor pentru reperfectarea licenţei titularul acesteia este obligat, în termen de 10 zile

lucrătoare, să depună la autoritate de licenţiere o cerere de reperfectare a licenţei împreună cu licenţa care necesităreperfectare şi documentele (sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor pentru verificare), ce confirmămodificările în cauză.

(3) Autoritatea de licenţiere, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de reperfectare alicenţei şi a documentelor anexate la ea, adoptă decizia privind reperfectarea licenţei şi o comunică solicitantului.Licenţa reperfectată se eliberează pe acelaşi formular sau, după caz, pe un formular nou, ţinîndu-se cont demodificările indicate în cerere; totodată se eliberează copiile necesare de pe această licenţă (în redacţia LegiiNr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

(31) Licenţa se consideră reperfectată dacă autoritatea de licenţiere nu-i comunică solicitantului de licenţădecizia în termenul prevăzut la alin.(3). După expirarea termenului de adoptare a deciziei privind reperfectarealicenţei şi în lipsa unei comunicări în scris privind respingerea cererii de reperfectare a licenţei, se consideră călicenţa a fost reperfectată (introdus prin Legea Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

(4) Termenul de valabilitate a licenţei reperfectate nu poate depăşi termenul de valabilitate indicat în licenţaprecedentă.

(5) La reperfectarea licenţei, în cazul în care licenţa reperfectată se eliberează pe un formular nou, autoritateade licenţiere adoptă decizia despre recunoaşterea nevalabilităţii licenţei precedente, introducînd modificărilerespective în registrul de licenţiere, nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.

(6) În perioada examinării cererii privind reperfectarea licenţei titularul acesteia îşi poate continua activitateaîn baza unui certificat eliberat de autoritate de licenţiere.

(7) Licenţa care nu a fost reperfectată în termenul stabilit nu este valabilă.(Conform Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007 în textul articolului 15, cuvîntul "Cameră" se înlocuieşte

cu cuvintele "autoritate de licenţiere").Articolul 16. Modificarea datelor indicate în

documentele anexate la declaraţiapentru eliberarea licenţei

Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze autoritatea de licenţiere despre toate modificările datelor indicateîn documentele anexate la declaraţia pentru eliberarea licenţei. Înştiinţarea se prezintă la autoritatea de licenţiere,în persoană, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cusemnătură digitală), în termen de 10 zile de la survenirea modificărilor, împreună cu documentele (sau copiile depe acestea) ce confirmă modificările în cauză (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 17. Eliberarea duplicatului licenţei(1) Drept temei pentru eliberarea duplicatului licenţei serveşte pierderea sau deteriorarea acesteia.(2) În caz de pierdere a licenţei, titularul acesteia este obligat, în decurs de 15 zile lucrătoare, să depună la

autoritatea de licenţiere, în persoană, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică, o cerere de eliberare aduplicatului licenţei.

(3) În cazul în care licenţa este deteriorată şi nu poate fi folosită, titularul acesteia depune la autoritatea delicenţiere, împreună cu licenţa deteriorată, o cerere de eliberare a duplicatului acesteia.

(4) Autoritatea de licenţiere este obligată să elibereze duplicatul licenţei în termen de 3 zile lucrătoare de ladata depunerii cererii de eliberare a duplicatului licenţei.

43

(5) Termenul de valabilitate a duplicatului licenţei nu poate depăşi termenul indicat în licenţa pierdută saudeteriorată.

(6) În caz de eliberare a duplicatului licenţei, autoritatea de licenţiere adoptă decizia de anulare a licenţeipierdute sau deteriorate, cu introducerea modificărilor respective în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziualucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.

(7) În perioada de examinare a cererii de eliberare a duplicatului licenţei, titularul acesteia îşi poate desfăşuraactivitatea pe baza unui certificat eliberat de autoritatea de licenţiere (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14decembrie 2007).

Articolul 18. Taxa pentru licenţă(1) Taxa pentru eliberarea licenţei pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.1)-3), 6)-39) şi 45)-

47) este de 2500 lei, cu excepţiile prevăzute la alin.(2)-(4). Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţilefarmaceutice din localităţile rurale este de 1800 lei.

(2) Taxa pentru eliberarea licenţei pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.7)-10) şi 45) seachită anual conform anexei la prezenta lege.

(3) Taxa pentru eliberarea licenţei pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.9) se achită separatpentru fiecare an de valabilitate a licenţei: la eliberarea licenţei şi la expirarea fiecărui an din data eliberăriilicenţei - conform taxei anuale stabilite în anexa la prezenta lege. În acelaşi mod se achită şi taxa pentru copia depe licenţă ce confirmă dreptul filialei sau al altei subdiviziuni separate a titularului de licenţă de a desfăşuraactivitatea în baza licenţei obţinute.

(4) Taxa pentru eliberarea licenţei pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.37) nu se percepe.(5) Taxa pentru eliberarea licenţei pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.4), 5), 40)-44) şi

48)-51) se stabileşte prin legile care reglementează genul respectiv de activitate licenţiat.(6) Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta se stabileşte în proporţie de 10 la

sută din taxa pentru eliberarea acesteia, dar nu mai mult de 450 de lei, iar a duplicatului licenţei - de 450 de lei.Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta nu se percepe la includerea şi/sauexcluderea unităţilor de transport în/din anexa la licenţă pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.15).

(7) Sumele taxelor pentru eliberarea, reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta pentrugenurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.1)-3) şi 6)-39) se varsă la bugetul de stat.

(8) Sumele taxelor pentru eliberarea, reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta pentrugenurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.4), 5) şi 40)-51) se varsă la bugetul de stat sau la bugeteleautorităţilor de licenţiere competente în conformitate cu legile care reglementează genul respectiv de activitatelicenţiat (în redacţia Legilor Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006; Nr.262-XVI din 27octombrie 2005; Nr.34-XVI din 24 februarie 2006; Nr.291-XVI din 6 octombrie 2006; Nr.281-XVI din 14decembrie 2007).

Articolul 19. Controlul în domeniul licenţierii(1) Autoritatea de licenţiere are obligaţia de a controla respectarea condiţiilor de licenţiere a activităţilor pentru

care eliberează licenţe.(2) La efectuarea controlului respectării condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere va ţine cont de

următoarele principii:a) legalitatea şi respectarea competenţei stabilite de lege;b) neadmiterea aplicării sancţiunilor care nu sînt stabilite de lege;c) tratarea dubiilor, apărute la aplicarea legislaţiei, în favoarea titularului de licenţă;d) efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;e) prescrierea recomandărilor pentru înlăturarea încălcărilor constatate în urma controlului;f) dreptul de a ataca acţiunile autorităţii de licenţiere.(3) Controalele planificate asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere se efectuează

de către autoritatea de licenţiere cel mult o dată în decursul anului calendaristic, cu cooptarea, după caz, areprezentanţilor instituţiilor cu funcţii de reglementare şi de control, conform competenţei.

(4) Controalele inopinate se efectuează numai în temeiul unei sesizări scrise din partea instituţiilor cu funcţiide reglementare şi de control privind încălcarea de către titularul de licenţă a condiţiilor de licenţiere sau în scopulde a verifica îndeplinirea prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere.

(5) Prin derogare de la prevederile alin.(4), în cazurile şi conform procedurilor expres stabilite de legile carereglementează genul respectiv de activitate licenţiat, controalele inopinate ale respectării condiţiilor de licenţierepot fi efectuate de către autoritatea de licenţiere competentă şi în baza autosesizării sau în temeiul sesizării scrise,depuse conform prevederilor legislaţiei cu privire la protecţia consumatorilor.

(6) La efectuarea controlului asupra respectării condiţiilor de licenţiere, titularul de licenţă prezintă informaţiaşi documentele relevante scopului controlului şi asigură condiţiile pentru efectuarea acestuia.

(7) În baza rezultatelor controlului se întocmeşte un act în 2 exemplare, unul dintre care se expediază(înmînează) titularului de licenţă, iar al doilea se păstrează la autoritatea de licenţiere. În caz de dezacord curezultatele controlului efectuat, titularul de licenţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii actului decontrol, poate prezenta în scris argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare.

44

(8) În cazul în care se depistează încălcări ale condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere, în termen de 15zile lucrătoare de la data întocmirii actului de control, emite prescripţia privind lichidarea încălcărilor, cuprinzîndrecomandările privind modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, precum şi avertizarea despreposibila suspendare sau retragere a licenţei dacă încălcările depistate nu vor fi lichidate în termenul stabilit.

(9) Titularul de licenţă, primind prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de licenţiere, este obligat,în termenul indicat în prescripţie, să prezinte autorităţii de licenţiere informaţia privind lichidarea încălcărilor.

(10) În caz de depistare a încălcărilor condiţiilor de licenţiere, instituţiile cu funcţii de reglementare şi decontrol, sînt obligate să sesizeze autoritatea de licenţiere, prezentîndu-i documentele constatatoare. Autoritatea delicenţiere, în baza documentelor prezentate, verifică respectarea condiţiilor de licenţiere şi emite, după caz, întermen de 15 zile lucrătoare, prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de licenţiere, conformprevederilor alin.(8) (în redacţia Legii Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 20. Sistarea temporară şi reluarea valabilităţiilicenţei

(1) Licenţa poate fi sistată temporar în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază dereglementare a activităţii de întreprinzător.

(2) Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege pentru sistarea temporară a licenţei servesc:a) cererea titularului de licenţă privind sistarea acesteia;b) neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;c) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului

licenţei pierdute sau deteriorate;d) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate

fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cînd obligativitatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă estestabilită prin lege.

(3) Decizia privind sistarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zilelucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de sistare temporară a licenţei nu poate depăşi 2 luni.

(4) Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre înlăturareacircumstanţelor care au dus la sistarea temporară a licenţei.

(5) Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zilelucrătoare de la data emiterii ei.

(6) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de sistare temporară a acesteia (în redacţiaLegilor Nr.130-XVI din 7 iunie 2007; Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 21. Retragerea licenţei(1) Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de

reglementare a activităţii de întreprinzător.(2) Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc:a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării

genului de activitate licenţiat;e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la sistarea temporară a licenţei;f) nerespectarea în mod repetat a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere.(3) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de activitate licenţiat.(4) Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei se înscrie în registrul licenţelor

nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.(5) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.(6) Titularul de licenţă este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de retragere a

licenţei, să depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă (în redacţia Legilor Nr.262-XVI din 27 octombrie2005; Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 22. Lucrările de secretariat în domeniullicenţierii

(1) Autoritatea de licenţiere formează un dosar de licenţiere pentru fiecare întreprindere, organizaţie, persoanăfizică care a depus declaraţia pentru eliberarea licenţei, iar pe fiecare gen de activitate licenţiat se ţine registrul deevidenţă a declaraţiilor şi a licenţelor eliberate.

(2) În dosarul de licenţiere se păstrează toate documentele primite de la titularul de licenţă, precum şi copiilede pe deciziile şi prescripţiile autorităţii de licenţiere, ce se referă la acesta.

(3) Registrul de evidenţă a declaraţiilor şi licenţelor eliberate conţine datele despre solicitantul de licenţă, dataprimirii documentelor, data şi numărul deciziilor adoptate de autoritatea de licenţiere, data eliberării licenţei şisemnătura persoanei care a primit licenţa.

(4) Autoritatea de licenţiere formează şi ţine registrul de licenţiere, separat, pentru fiecare gen de activitate

45

licenţiat.(5) În registrul de licenţiere se indică:a) datele despre titularul de licenţă;b) genul de activitate licenţiat;c) data şi numărul deciziei privind eliberarea licenţei;d) seria, numărul şi data eliberării licenţei;e) termenul de valabilitate a licenţei;f) informaţia privind reperfectarea licenţei, eliberarea copiilor şi duplicatelor de pe aceasta;g) temeiurile, data şi numărul prescripţiei privind înlăturarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;h) temeiurile, data şi numărul deciziei privind sistarea temporară şi reluarea valabilităţii licenţei;i) temeiurile, data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei;j) temeiurile, data şi numărul deciziei privind declararea licenţei ca fiind nevalabilă.(6) Informaţia cuprinsă în registrele de licenţiere este transparentă şi accesibilă prin Internet (în redacţia Legii

Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 23. Dispoziţii finale şi tranzitorii(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării.(2) Guvernul, în termen de 6 luni:va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în corespundere cu prezenta lege;va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege;va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin

prezentei legi;va adopta actele normative necesare pentru realizarea prezentei legi.(3) Licenţele eliberate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se consideră valabile pînă la expirarea

termenului acestora.(4) Licenţele pentru efectuarea genurilor de activitate neprevăzute în prezenta lege se declară ca fiind

nevalabile.(5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.332-XIV din 26 martie 1999 privind acordarea de

licenţe pentru unele genuri de activitate se abrogă.(6) Provizoriu, pînă la 31 decembrie 2003, data liberalizării complete a pieţei serviciilor de telecomunicaţie,

serviciile de telefonie fixă locală, prevăzute la art.8 alin.(1) pct.51), vor fi prestate de operatori în toate zoneleţării, cu excepţia municipiului Chişinău şi a centrelor raionale, rezervate operatorului naţional de telecomunicaţii -Societatea pe Acţiuni "Moldtelecom".

(7) Guvernul va revizui condiţiile de licenţiere şi lista documentelor suplimentare necesare pentru obţinerealicenţelor la genurile de activitate care au fost modificate.

PREŞEDINTELEPARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC_____________________________* Republicată în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1546-XIII din 25.02.1998 - Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 1998, nr.26-27, art.176.Modificată şi completată prin Legile:13) Nr.87-XV din 25.03.2004 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.64-66, art.348;14) Nr.176-XV din 03.06.2004 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.108-111, art.572;15) Nr.214-XV din 24.06.2004 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.132-137, art.698.

Anexă(în redacţia Legii

Nr.281-XVI din 14 decembrie 2007)

Taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate(în redacţia Legii Nr.154-XVI din 21 iulie 2005,

în vigoare 1 ianuarie 2006)

Genul de activitate Cuantumul taxei,în lei

1. Activitatea în domeniul jocurilor de noroc:a) exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, cu excepţia celor

indicate la lit.b)7200 pentru fiecare unitate

b) exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti de tipul AmericanRoulette

40000 pentru fiecare unitate

46

c) depunerea mizelor la competiţii sportive şi de altă natură 14% din suma totală a mizeloracceptate

d) organizarea şi desfăşurarea loteriilor:- momentane 14% din costul total anunţat

al biletelor de loterie- cifrice 14% din costul total al biletelor

de loterie vîndutee) întreţinerea cazinourilor 180000 pentru fiecare masă

de joc2. Fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii:a) fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic rafinat 40000b) fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic şi a

producţiei alcoolice20000

c) fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a berii 200003. Importul şi comercializarea angro a alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii importate:a) importul alcoolului etilic 40000b) importul şi comercializarea angro a băuturilor alcoolice importate 40000c) importul şi comercializarea angro a berii importate 400004. Importul şi comercializarea angro a articolelor din tutun; importul şi prelucrarea industrială a

tutunului şi/sau comercializarea angro a tutunului fermentat:a) importul articolelor din tutun 20000b) importul şi prelucrarea industrială a tutunului şi/sau comercializarea angro a

tutunului fermentat20000

c) fabricarea şi comercializarea angro a articolelor din tutun 20000d) comercializarea angro a articolelor din tutun 200005. Importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului

lichefiat la staţiile de alimentare:a) importul şi comercializarea angro a benzinei şi motorinei 200000b) importul şi comercializarea angro a gazului lichefiat 200000c) comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei la staţiile de

alimentare, pentru fiecare staţie amplasată:- în municipii, centre raionale, oraşe, de-a lungul drumurilor naţionale 20000- în localităţi săteşti, de-a lungul drumurilor, cu excepţia drumurilor naţionale 10000d) comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat la staţiile de alimentare,

pentru fiecare staţie10000

Notă:1. În cazul majorării numărului de automate de joc cu cîştiguri băneşti sau de mese de joc existente la

momentul eliberării licenţei, taxa de eliberare a licenţei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc se vastabili în funcţie de numărul de luni rămase pînă la expirarea termenului de valabilitate al licenţei.

2. Taxa de eliberare a licenţei reperfectate pentru activitatea legată de jocurile de noroc şi a copiei de peaceasta se stabileşte în mărime de 2250 lei, iar de eliberare a duplicatului licenţei - în mărime de 10000 lei (înredacţia Legii Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006).

3. Taxa de eliberare a licenţei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc (exploatarea automatelor de joccu cîştiguri băneşti, desfăşurarea loteriilor momentane şi întreţinerea cazinourilor) poate fi achitată trimestrial, înrate egale, pînă la data de 25 a ultimei luni din trimestrul de gestiune.

4. Taxa anuală pentru licenţă la comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere (pentru fiecare staţie)poate fi achitată trimestrial, în rate egale.

(Conform Legii Nr.262-XVI din 27 octombrie 2005 în anexă, la punctul 1 din tabel şi la punctele 1, 2 şi 3 dinnotă, cuvintele "legată de jocurile" se substituie prin cuvintele "în domeniul jocurilor", iar la punctul 3 din tabel,cuvîntul "băuturilor" se substituie prin cuvîntul "producţiei").

47

PRIVIND APROBAREA TARIFELOR LA SERVICIILE CU PLATĂ, PRESTATE DE CAMERAÎNREGISTRĂRII DE STAT A MINISTERULUI DEZVOLTĂRII INFORMAŢIONALE

Hotărîrea Guvernului Republicii MoldovaNr. 926 din 12 iulie 2002

(Monitorul Oficial, 18 iulie 2002, nr.103-105, p. II, art. 1039)

Întru executarea articolului 4 din Legea nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat apersoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.184-187,art. 711), Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE (în redacţia Hotărîrii Guvernului Nr.718 din 16 iunie2008):

1. Se aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de Camera Înregistrării de Stat a Ministerului DezvoltăriiInformaţionale, conform anexei nr.1.

2. Plăţile pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi (sau) întreprinzătorilor individuali, furnizareainformaţiei din Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali şiprestarea altor servicii în acest domeniu se achită concomitent cu depunerea cererii respective la oficiul teritorialal Camerei Înregistrării de Stat, cu excepţia celor prevăzute la punctul 5 compartimentul II al anexei nr.1, pentrucare plata se efectuează în modul stabilit în contract.

3. Nu se percep plăţi pentru furnizarea informaţiei din Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul destat al întreprinzătorilor individuali de la autorităţile administraţiei publice, organele de control şi de drept.

4. Se stabileşte că plata pentru furnizarea informaţiei din Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul destat al întreprinzătorilor individuali şi prestarea altor servicii în domeniul înregistrării de stat a persoanelor juridiceşi (sau) întreprinzătorilor individuali se restituie integral sau parţial, la cererea plătitorului.

La cererea de restituire a plăţii se anexează actele în temeiul cărora se solicită restituirea.Plata se restituie dacă cererea de restituire va fi depusă la Camera Înregistrării de Stat în termen de cel mult

şase luni din ziua efectuării plăţii.5. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova, conform anexei nr.2.

(Conform Hotărîrii Guvernului Nr.915 din 30 august 2005:în titlul şi textul hotărîrii, precum şi în anexa nr.1, sintagma "Camera Înregistrării de Stat a Departamentului

Tehnologii Informaţionale" se substituie prin sintagma "Camera Înregistrării de Stat a Ministerului DezvoltăriiInformaţionale";

anexa nr.1:pe parcursul textului, cuvintele "manager-şef" se substituie prin cuvîntul "administrator", la cazul gramatical

respectiv;la poziţia 1 din secţiunea II, după cuvintele "nr. de înregistrare" se introduc cuvintele ", numărul de identificare

de stat (IDNO),";secţiunea III:poziţiile 3 şi 4 se exclud;poziţiile 5-10 devin, respectiv, poziţiile 3-8;la poziţia 3:cuvîntul "(redactarea)" se exclude;litera g) se exclude;literele h)-l) devin, respectiv, literele g)-k);la poziţia 4:cuvîntul "(redactarea)" se exclude;litera g) se exclude;literele h)-l) devin, respectiv, literele g)-k);se completează cu poziţiile 9-11)(Conform Hotărîrii Guvernului Nr.718 din 16 iunie 2008 în tot textul, cuvintele "întreprinderilor şi

organizaţiilor" şi "întreprinderii sau organizaţiei" s-au substituit prin cuvintele "persoană juridică şi (sau)întreprinzător individual", la cazul gramatical corespunzător, iar sintagma "Registrul de stat al întreprinderilor şiorganizaţiilor" s-a substituit prin sintagma "Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul de stat alîntreprinzătorilor individuali").

PRIM-MINISTRUAL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV

48

Anexa nr.1la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldovanr.926 din 12 iulie 2002

(în redacţia Hotărîrilor GuvernuluiNr.815 din 20 iulie 2004;Nr.860 din 31 iulie 2006;

Nr.718 din 16 iunie 2008)

TARIFELEla serviciile cu plată, prestate de Camera Înregistrării de Stat

a Ministerului Dezvoltării Informaţionale

I. (Exclus prin Hotărîrea Guvernului Nr.718 din 16 iunie 2008)II. Furnizarea informaţiei (eliberarea extraselor din Registrul de Stat)

1. Informaţii (denumirea, forma juridică de organizare, nr. de înregistrare, numărulde identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, administratorul)

36

2. Informaţiile prevăzute în pct.1, plus informaţia despre asociaţi, mărimeacapitalului social, cota de participare a asociatului, codul fiscal, numărul detelefon (cu excepţia datelor privind domiciliul)

63

3. Istoricul persoanei juridice şi (sau) întreprinzătorului individual. Evoluţiapersoanei juridice şi (sau) întreprinzătorului individual din momentul înregistrăriipînă la data solicitării raportului privind:

a) înregistrarea iniţială; 126b) informaţiile în ordine cronologică (cu excepţia datelor privind domiciliul) 126

4. Informaţii privind iniţierea procedurii de reorganizare sau de lichidare apersoanei juridice şi (sau) întreprinzătorului individual

36

5. Informaţii despre persoane juridice şi (sau) întreprinzători individuali clasificatepe diferite criterii (obiectul de activitate, participaţie străină la capital etc.)

În temeiul contractuluiîncheiat

6. Informaţii privind radierea persoanei juridice şi (sau) întreprinzătoruluiindividual din Registrul de Stat

63

7. Informaţii referitor la succesiunea în drepturi şi obligaţiile persoanelor juridice şi(sau) întreprinzătorilor individuali

90

8. Certificatul constatator că un anumit act sau fapt este sau nu este înscris saumenţionat în registru sau în documentele de constituire

90

III. Alte servicii1. Eliberarea copiilor certificate de pe:

a) contractul (declaraţia) de constituire; 90b) decizie (hotărîre, ordin); 36c) statut; 90d) acordul privind înregistrarea modificărilor (sau deciziei de înregistrare a

modificărilor) la documentele de constituire;54

e) procesul-verbal 362. Verificarea denumirii 393. Rezervarea denumirii, inclusiv prin intermediul Internetului:

pentru o lună 50pentru şase luni 100

4. Perfectarea documentelor de constituire pentru înregistrarea de stat:b) societate în nume colectiv; 108c) societate în comandită; 108d) cooperativă (de consum, de producere, de construcţie a locuinţelor, de

construcţie a garajelor etc.);108

e) societate cu răspundere limitată; 108f) societate pe acţiuni; 306g) întreprindere de stat; 108

49

h) întreprindere municipală; 108i) uniuni de întreprinderi 306j) filiale şi reprezentanţe; 108k) organizaţii 108

5. Perfectarea modificărilor şi/sau completărilor la documentele de constituire:b) societate în nume colectiv; 72c) societate în comandită; 72d) cooperativă (de consum, de producere, de construcţie a locuinţelor, de

construcţie a garajelor etc.);108

e) societate cu răspundere limitată; 108f) societate pe acţiuni; 108g) întreprindere de stat; 72h) întreprindere municipală; 72i) uniuni de întreprinderi; 72j) filiale şi reprezentanţe; 72k) organizaţii 72

6. Autentificarea copiei certificatului de înregistrare 67. Eliberarea modelelor de documente (pentru o foaie) 38. Familiarizarea cu documentele persoanelor juridice şi (sau) întreprinzătorilor

individuali înregistrate (a unor părţi ale acestora) la sediul Camerei Înregistrăriide Stat sau la oficiile teritoriale ale acesteia

54

9. Publicarea informaţiei în Buletinul Oficial al Camerei Înregistrării de Stat 5413. Eliberarea duplicatului certificatului de înregistrare:

a persoanei juridice 180a întreprinzătorului individual 54

Note (în redacţia Hotărîrii Guvernului Nr.915 din 30 august 2005):1. Pentru înregistrarea persoanei juridice şi (sau) întreprinzătorului individual şi furnizarea informaţiei în regim

de urgenţă (1 zi), precum şi pentru prestarea serviciilor în zi de odihnă sau sărbătoare, plata se dublează. Pentrufurnizarea informaţiei din Registrul de stat într-o oră plata se majorează de 3 ori (în redacţia Hotărîrii GuvernuluiNr.718 din 16 iunie 2008).

2. Plata pentru înregistrarea persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, a întreprinzătorilorindividuali, precum şi pentru prestarea altor servicii cu deplasarea registratorului de stat la locul solicitat deantreprenor se majorează de 3 ori (în redacţia Hotărîrii Guvernului Nr.718 din 16 iunie 2008).

3. Sumele indicate în anexă se utilizează conform prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 220-XVI din 19octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali (în redacţiaHotărîrii Guvernului Nr.718 din 16 iunie 2008).

PRIVIND SOCIETĂŢILE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

Legea Republicii MoldovaNr. 135-XVI din 14 iunie 2007

(Monitorul Oficial, 17 august 2007, nr.127-130, p. I, art. 548)Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de aplicarePrezenta lege reglementează modul de constituire, funcţionare, reorganizare şi lichidare a societăţilor cu

răspundere limitată.Articolul 2. Noţiunea de societate cu răspundere limitată(1) Societatea cu răspundere limitată (denumită în cele ce urmează societate) este societatea comercială cu

personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului de constituire şi ale căreiobligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.

50

(2) Societatea îşi exercită, de la data constituirii, drepturile şi obligaţiile sale prin intermediuladministratorului.

Articolul 3. Denumirea societăţii(1) Denumirea deplină a societăţii va include, în mod obligatoriu, cuvintele "societate cu răspundere limitată"

scrise în limba de stat, iar denumirea prescurtată va conţine abrevierea "S.R.L."(2) Societatea va utiliza denumirea numai în formula în care este indicată în actul de constituire şi în Registrul

de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.(3) Orice act şi orice scrisoare care provine de la societate va cuprinde denumirea, sediul, numărul de

înregistrare de stat ale societăţii, numele şi prenumele administratorului.Articolul 4. Sediul(1) Societatea are sediu, care se indică în actul de constituire. Orice schimbare a sediului societăţii va fi

menţionată în actul de constituire şi înregistrată în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.(2) Adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale.Articolul 5. Scopul(1) Societatea se constituie în scopul exercitării oricărei activităţi lucrative neinterzise de lege.(2) Unele genuri de activitate stabilite de lege se desfăşoară numai pe bază de licenţă.Articolul 6. Durata activităţiiSocietatea se constituie pentru o durată nelimitată, dacă actul de constituire nu prevede altfel.Articolul 7. Filialele şi reprezentanţele societăţii(1) Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu

prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate - şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacătratatul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.

(2) Filiala este o subdiviziune separată a societăţii, care este situată în afara sediului societăţii şi poate săîndeplinească unele din atribuţiile acesteia.

(3) Reprezentanţa este o subdiviziune separată a societăţii, care este situată în afara sediului societăţii,reprezintă şi apără interesele ei şi nu este în drept să desfăşoare activitate de întreprinzător.

(4) Filiala şi reprezentanţa se dotează cu bunuri din patrimoniul societăţii care le-a înfiinţat.(5) Filiala şi reprezentanţa nu sînt persoane juridice şi acţionează în numele societăţii, în baza regulamentelor

aprobate de societate. De activitatea filialei şi reprezentanţei răspunde societatea care le-a înfiinţat.(6) Administratorul filialei sau al reprezentanţei îşi exercită atribuţiile în temeiul regulamentului filialei sau

reprezentanţei, aprobat de societate, şi al mandatului eliberat de societate.Articolul 8. Societăţi afiliate şi întreprinderi dependente(1) Societatea poate avea societăţi afiliate şi întreprinderi dependente în Republica Moldova, înfiinţate în

conformitate cu Codul civil, iar în străinătate - şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă tratatulinternaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.

(2) Societăţile afiliate şi întreprinderile dependente sînt persoane juridice.Articolul 9. Dobîndirea personalităţii

juridice şi răspunderea(1) Societatea se consideră constituită şi dobîndeşte personalitate juridică de la data înregistrării de stat.(2) Societatea răspunde pentru obligaţiile asumate cu toate bunurile sale.(3) Asociaţii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă riscul pierderilor ce rezultă din activitatea

societăţii în limitele participaţiunii lor la capitalul social.(4) Asociatul care nu a vărsat în termenul stabilit aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile

societăţii în limita aportului subscris.Articolul 10. Păstrarea documentelor societăţii(1) Societatea este obligată să păstreze:a) actul de constituire al societăţii şi toate modificările aduse acestuia şi înregistrate la organul înregistrării de

stat;b) procesele-verbale ale adunărilor generale ale asociaţilor, care conţin hotărîrile cu privire la constituirea

societăţii, la aprobarea valorii aporturilor în natură şi alte hotărîri asupra chestiunilor de constituire a societăţii;c) certificatul înregistrării de stat al societăţii;d) documentele ce confirmă drepturile societăţii asupra patrimoniului ei;e) registrele societăţii;f) regulamentele filialelor şi ale reprezentanţelor societăţii;g) procesele-verbale ale adunărilor generale ale asociaţilor şi ale şedinţelor consiliului societăţii;h) avizele auditorului şi ale organelor fiscale;i) documentele interne ale societăţii;j) alte documente prevăzute de legislaţie, de actul de constituire al societăţii, de documentele societăţii, de

adunările generale ale asociaţilor şi de administrator.(2) Societatea păstrează documentele prevăzute la alin. (1) la sediul societăţii.(3) În cazul lichidării societăţii, lichidatorul sau administratorul este obligat să transmită arhivei de stat, în

51

conformitate cu legislaţia, documentele societăţii anterior radierii ei din Registrul de stat al întreprinderilor şiorganizaţiilor.

(4) Orice asociat este în drept să ia cunoştinţă de documentele enumerate la alin.(1) şi să obţină extrase din eleşi/sau copii de pe ele, compensînd cheltuielile legate de executarea extraselor şi copiilor, precum şi cheltuielilepoştale de expediere a acestora.

Capitolul IICONSTITUIREA SOCIETĂŢII

Articolul 11. Asociaţii(1) Societatea poate fi constituită de una sau de mai multe persoane fizice şi/sau juridice cărora legea nu le

interzice aceasta. Numărul de asociaţi nu poate fi mai mare de 50. Societatea cu un număr mai mare de 50 deasociaţi este obligată, în termen de 6 luni, să se reorganizeze, să se lichideze sau să reducă numărul asociaţilor. Încazul neîndeplinirii condiţiilor menţionate, societatea va fi lichidată în baza hotărîrii instanţei de judecată, lacererea persoanelor interesate.

(2) La data înregistrării de stat a societăţii, fondatorii acesteia devin asociaţi.Articolul 12. Actul de constituire(1) Actul de constituire al societăţii este contractul de constituire sau statutul. Persoana juridică constituită de

către un singur fondator activează în baza statutului aprobat de acesta.(2) Actul de constituire se semnează de toţi fondatorii şi se autentifică notarial. Semnarea actului de constituire

de către reprezentanţii fondatorilor se admite numai în baza procurii autentificate notarial.(3) Actul de constituire se întocmeşte în limba de stat.Articolul 13. Conţinutul actului de constituire(1) Actul de constituire al societăţii va cuprinde:a) numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, cetăţenia şi alte date din actul de identitate al

fondatorului persoană fizică; denumirea, sediul, naţionalitatea (ţara de înregistrare), numărul de înregistrare de statale fondatorului persoană juridică;

b) denumirea societăţii;c) obiectul de activitate;d) cuantumul capitalului social;e) valoarea nominală a participaţiunilor asociaţilor;f) cuantumul participaţiunilor (aporturilor) asociaţilor, modul şi termenul de vărsare a lor;g) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune în natură şi modul de evaluare în cazul în care au fost făcute

asemenea aporturi;h) sediul societăţii;i) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale societăţii;j) modul de reprezentare;k) filialele şi reprezentanţele societăţii în cazul în care există;l) temeiul şi modul de reorganizare şi lichidare a societăţii.(2) Actul de constituire poate să cuprindă şi alte prevederi care nu contravin legii.Articolul 14. Forţa juridică a actului de constituire(1) Dispoziţiile actului de constituire sînt obligatorii pentru asociaţi şi organele societăţii.(2) Dispoziţiile actului de constituire şi modificările aduse acestora sînt opozabile terţilor din momentul

înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.Articolul 15. Statutul juridic al societăţii

pînă la înregistrare(1) Pînă la momentul înregistrării de stat, societatea nu este persoană juridică.(2) Persoanele care au acţionat în numele societăţii pînă la înregistrarea societăţii răspund nelimitat şi solidar

pentru actele juridice încheiate dacă societatea nu îşi asumă obligaţiile ce decurg din aceste acte sau nu se ajungela un alt acord.

Articolul 16. Înregistrarea de stat a societăţii(1) Societatea este supusă înregistrării de stat la Camera Înregistrării de Stat în modul şi în termenul stabilit de

lege.(2) Cererea de înregistrare a societăţii şi actele necesare înregistrării se depun de către fondatori (fondator) sau

de către persoanele împuternicite în temeiul legii.(3) Dacă înregistrarea nu a avut loc în termen de 3 luni de la data autentificării notariale a actului de

constituire, fondatorii societăţii se eliberează de obligaţiile ce decurg din părţile lor sociale, dacă actul deconstituire nu prevede altfel.

(4) Persoanele care au acţionat în numele societăţii sînt obligate să predea administratorului societăţii toateactele şi corespondenţa cu privire la înregistrare.

(5) Dacă se solicită şi înregistrarea unei sau mai multor filiale şi/sau reprezentanţe, în actul de constituire vor fiindicate denumirea şi sediul acestora.

Articolul 17. Modificarea actului de constituire

52

(1) Actul de constituire poate fi modificat numai prin hotărîrea adunării generale a asociaţilor.(2) Hotărîrea pentru modificarea actului de constituire se adoptă cu cel puţin trei pătrimi din numărul total de

voturi. Modificările al căror scop este stabilirea aporturilor suplimentare ale asociaţilor, prevăzute de actul deconstituire, se adoptă cu votul unanim al asociaţilor.

Articolul 18. Particularităţile constituiriisocietăţii cu asociat unic

(1) Societatea poate avea ca asociat unic o persoană fizică sau juridică. Aportul în numerar al asociatului unicva fi vărsat integral pînă la înregistrarea de stat a societăţii.

(2) Filialelor societăţilor comerciale străine li se vor aplica dispoziţiile societăţii cu asociat unic.(3) Aportul în natură al asociatului unic va fi vărsat în cel mult 30 de zile de la înregistrarea de stat a societăţii.

Dovada vărsării acestui aport va fi prezentată organului de înregistrare în termen de 10 zile de la vărsare. Aportulîn natură al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.

(4) Contractele încheiate între asociatul unic şi societatea sa, reprezentată de el, vor fi întocmite în scris.Articolul 19. Efectele prezentării informaţiilor false(1) Asociaţii sau administratorul care, în scopul constituirii societăţii, au prezentat informaţii false răspund

solidar pentru prejudiciile cauzate prin aceasta societăţii sau terţilor. Sînt scutiţi de repararea prejudiciilor cei carenu au ştiut sau nu au putut să ştie despre aceste nereguli.

(2) Renunţarea societăţii la dreptul de a pretinde repararea prejudiciilor stabilite la alin. (1) este nulă dacărepararea prejudiciilor este necesară pentru satisfacerea intereselor creditorilor societăţii.

(3) Cerinţele de încasare a prejudiciului societăţii, menţionate la alin.(1) şi (2), se prescriu în termen de 3 ani.Termenul de prescripţie începe să curgă de la data înregistrării societăţii.

Articolul 20. Nulitatea societăţiiSocietatea poate fi declarată nulă prin hotărîre judecătorească, în condiţiile şi în modul stabilite de legislaţia în

vigoare.Capitolul III

CAPITALUL SOCIAL ŞI PATRIMONIUL SOCIETĂŢIIArticolul 21. Capitalul social(1) Capitalul social al societăţii se constituie din aporturile asociaţilor şi reprezintă valoarea minimă a

activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină societatea.(2) Capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 5400 lei.(3) Nu pot constitui aport la formarea capitalului social bunurile consumptibile.Articolul 22. Aporturi(1) Aportul asociatului la capitalul social al societăţii este prezumat a fi în numerar, dacă actul de constituire

nu prevede altfel.(2) Pînă la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare fondator va trebui să verse în numerar în contul

societăţii cel puţin 40% din suma aportului subscris, dacă legea sau actul de constituire nu prevăd o proporţie maimare. Fiecare asociat va trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data înregistrării societăţii.Dreptul societăţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie în termen de 3 ani de la înregistrarea de stat asocietăţii.

(3) În calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani.(4) În perioada de activitate a societăţii, asociaţii nu pot cere restituirea aportului lor vărsat în capitalul social.(5) Asociatul care nu a vărsat în termenul stabilit aportul este obligat să repare prejudiciile cauzate societăţii

dacă angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacă administratorul societăţii nu cere asociatului să verseneîntîrziat aportul şi să acopere prejudiciul cauzat prin întîrziere, fiecare asociat este în drept, în limiteletermenului de prescripţie, să ceară, în numele societăţii, vărsarea aportului şi repararea prejudiciilor.

(6) Suma totală a aporturilor nu poate fi mai mică decît cuantumul capitalului social.(7) Asociaţii nu pot fi eliberaţi de obligaţia de a vărsa aportul. Creanţa societăţii privind transmiterea aportului

nu poate fi stinsă prin compensaţie. Faţă de obiectul aportului în natură nu poate fi opus dreptul de retenţieîntemeiat pe o creanţă care nu se referă la acest obiect.

(8) În cazul reducerii capitalului social al societăţii, asociaţii pot fi eliberaţi de obligaţia de a vărsa aport încuantum ce nu depăşeşte suma cu care a fost redus capitalul social.

Articolul 23. Aportul în natură(1) Obiect al aportului în natură poate fi orice bun aflat în circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului în

natură va fi indicat în actul de constituire.(2) Aporturile în natură se evaluează în bani de către un evaluator independent şi se aprobă de adunarea

generală a asociaţilor. Asociatul care a transmis aportul şi evaluatorul răspund solidar faţă de creditorii societăţii,în limitele supraevaluării. Pretenţiile privind corectitudinea evaluării se prescriu în termen de 3 ani de la momentulevaluării.

(3) Actul de constituire al societăţii poate prevedea evaluarea aportului în natură nemijlocit de către adunareagenerală a asociaţilor, fără antrenarea evaluatorului, iar în cazul divergenţelor dintre asociaţi asupra sumeievaluării - transmiterea dreptului de evaluare unui evaluator independent.

53

(4) Bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societăţii, dacă actul de constituire nuprevede altfel.

Articolul 24. Partea socială(1) Partea socială reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se stabileşte în funcţie

de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. Partea socială este indivizibilă, dacăactul de constituire nu prevede altfel.

(2) Dacă actul de constituire sau hotărîrea adunării generale a asociaţilor prevede că aportul trebuie să fie maimare decît valoarea nominală a părţii sociale, raportul dintre valoarea nominală a părţii sociale şi aport trebuie săfie acelaşi pentru toţi asociaţii.

(3) Asociatul poate deţine o singură parte socială, care nu este mai mică de un leu. Părţile sociale pot aveamărimi diferite. Partea socială trebuie să se împartă fără rest la o unitate exprimată în lei.

(4) Fiecare un leu din capitalul social acordă dreptul la un vot.(5) În cazul în care asociatul dobîndeşte partea socială sau o fracţiune din partea socială a unui alt asociat,

partea socială a primului se majorează proporţional valorii părţii sociale dobîndite.(6) Actul de constituire poate limita mărimea maximă a părţii sociale a asociaţilor, însă o astfel de limitare nu

poate fi stabilită faţă de un asociat anume. Dacă actul de constituire nu prevede altfel, asociaţii pot schimbacoraportul între părţile sociale.

(7) Societatea eliberează asociatului care a vărsat integral aportul un certificat prin care se atestă deţinereapărţii sociale şi cuantumul acesteia.

Articolul 25. Înstrăinarea părţii sociale(1) Partea socială sau o fracţiune a părţii sociale poate fi înstrăinată liber soţului, rudelor şi afinilor în linie

dreaptă fără limită şi în linie colaterală pînă la gradul doi inclusiv, celorlalţi asociaţi şi societăţii, dacă actul deconstituire nu prevede altfel.

(2) Asociatul nu poate înstrăina partea socială pînă la vărsarea integrală a aportului subscris, cu excepţiacazului de succesiune.

(3) În cazul înstrăinării părţii sociale unor alte persoane decît cele menţionate la alin.(1), asociaţii au dreptul depreemţiune. În acest caz, înstrăinarea se face în condiţiile alin.(4)-(9).

(4) Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea socială transmite o ofertă scrisăadministratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la datatransmiterii.

(5) Asociaţii trebuie să-şi formuleze în scris acceptarea şi să o transmită administratorului în termen de 15 zilede la data primirii ofertei. Asociatul indică mărimea fracţiunii din partea socială pe care intenţionează să odobîndească.

(6) Dacă există mai mulţi solicitanţi, fiecare dobîndeşte o fracţiune a părţii sociale în mărimea solicitată. Încazul dezacordului dintre ei, partea socială se distribuie proporţional părţii sociale deţinute de fiecare solicitant.

(7) Dacă, în termen de 30 de zile de la data transmiterii ofertei, asociaţii sau societatea nu au procurat parteasocială, aceasta poate fi înstrăinată unui terţ la un preţ nu mai mic decît cel indicat în ofertă.

(8) În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din aceasta cu încălcarea dreptului de preemţiune, fiecareasociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca drepturile şiobligaţiile cumpărătorului să treacă la el.

(9) Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică notarial.(10) Orice clauză contrară prevederilor alin.(2)-(9) este nulă.Articolul 26. Dobîndirea de către societate

a părţii sociale proprii(1) Societatea poate dobîndi, dacă au fost achitate integral, părţi sociale proprii doar:a) de la asociatul care a propus spre vînzare partea socială sau o fracţiune din ea dacă adunarea generală a

asociaţilor, la cererea vînzătorului, a hotărît ca aceasta să fie dobîndită de societate;b) de la succesorii asociatului decedat;c) în cazul executării silite a creanţelor creditorului asociatului;d) în cazul excluderii asociatului din societate;e) în conformitate cu art.38 alin.(3).(2) Partea socială poate fi dobîndită de societate doar din contul activelor, care depăşesc mărimea capitalului

social şi a altor fonduri, pe care societatea este obligată să le constituie şi din care nu se permite să se facă plăţiasociaţilor.

(3) Societatea care a dobîndit o parte socială în capitalul său social nu este în drept să participe la vot laadunările generale ale asociaţilor, să primească pentru această parte socială o parte din beneficiul repartizat şi săprimească o parte din patrimoniul societăţii în cazul lichidării ei.

(4) Societatea este obligată să-şi micşoreze capitalul său social proporţional valorii părţii sociale dobîndite încazul în care partea socială nu a fost înstrăinată în termen de 6 luni din momentul dobîndirii sau dacă, în acelaşitermen, societatea nu măreşte proporţional părţile sociale din contul beneficiului net al societăţii.

(5) Societatea nu poate procura partea socială de la asociatul său unic.

54

(6) Dacă societatea deţine propriile sale părţi sociale, la numărarea voturilor necesare pentru adoptareahotărîrilor de către adunarea generală a asociaţilor se ţine cont numai de voturile care reprezintă părţile sociale aleasociaţilor.

Articolul 27. Gajarea părţii sociale(1) Asociatul este în drept să gajeze partea socială care îi aparţine sau o fracţiune din ea altui asociat sau unui

terţ. Partea socială se consideră gajată cu condiţia că dreptul creditorului gajist a fost înregistrat în conformitate cuprevederile legislaţiei în vigoare.

(2) În cazul vînzării părţii sociale puse în gaj, asociaţii şi societatea au dreptul de preemţiune la dobîndireaacesteia în condiţiile art. 25.

Articolul 28. Exercitarea drepturilorcodeţinătorilor părţii sociale

(1) Dacă partea socială se află în posesia indivizibilă a mai multor persoane, acestea pot să-şi exercitedrepturile cu privire la partea socială numai în mod solidar.

(2) Codeţinătorii răspund solidar faţă de societate pentru executarea obligaţiilor ce rezultă din faptul deţineriipărţii sociale.

(3) Dacă nu a fost desemnat un reprezentant comun al codeţinătorilor, actele juridice pe care societatea lesăvîrşeşte faţă de deţinătorul părţii sociale sînt valabile chiar dacă acestea au fost săvîrşite numai faţă de unuldintre codeţinători.

Articolul 29. Urmărirea părţii sociale de către creditori(1) Creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care

creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului.(2) Dreptul creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi

asociaţi şi al societăţii.Articolul 30. Înregistrarea cesiunii părţii sociale(1) Partea socială se consideră de drept a dobînditorului de la data înregistrării transferului dreptului de

proprietate în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.(2) Pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra părţii sociale, dobînditorul va prezenta la

Camera Înregistrării de Stat actul juridic de înstrăinare autentificat notarial.Articolul 31. Capitalul de rezervă(1) Societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puţin 10% din cuantumul capitalului social.(2) Capitalul de rezervă al societăţii poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului

ei social.(3) Capitalul de rezervă al societăţii se formează prin vărsăminte anuale din beneficiul ei, în proporţie de cel

puţin 5% din beneficiul net, pînă la atingerea mărimii stabilite de actul de constituire.4) Dacă valoarea activelor nete ale societăţii devine mai mică decît suma capitalului social şi capitalului de

rezervă, vărsămintele în capitalul de rezervă reîncep.Articolul 32. Modificarea capitalului social(1) Capitalul social poate fi modificat prin majorare sau reducere.(2) Modificarea capitalului social se efectuează prin modificarea actului de constituire şi înregistrarea

modificării în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.Articolul 33. Majorarea capitalului social(1) Majorarea capitalului social al societăţii se admite numai după vărsarea integrală a aporturilor subscrise.(2) Capitalul social se va majora prin:a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul beneficiului net al societăţii sau din mijloacele capitalului

de rezervă;b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.(3) Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea prevederilor

art.24 alin. (6).(4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi

organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includereaacestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

(5) Dacă majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, în termen de 3 luni de la data adoptării de cătreadunarea generală a asociaţilor a hotărîrii pentru modificarea actului de constituire, va restitui asociaţiloraporturile suplimentare transmise ei. În cazul în care societatea nu a restituit aportul respectiv în termenul stabilit,aceasta este obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie.

Articolul 34. Reducerea capitalului social(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social.(2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor fracţiuni din

55

aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele deconstituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dataînregistrării de stat.

(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.Articolul 35. Obligaţia societăţii de

a reduce capitalul social(1) Societatea este obligată să-şi reducă capitalul social dacă:a) la expirarea a 6 luni de la data înregistrării de stat, asociaţii nu au vărsat integral aporturile subscrise;b) la expirarea celui de-al doilea an şi a fiecărui an financiar următor, valoarea activelor nete ale societăţii este

mai mică decît capitalul social şi asociaţii nu acoperă pierderile survenite.(2) În cazurile menţionate în alin. (1), adunarea generală a asociaţilor este obligată să decidă reducerea

capitalului social:a) pînă la mărimea capitalului social efectiv vărsat;b) pînă la valoarea activelor nete determinată în conformitate cu prevederile legale.(3) În cazul în care, în urma reducerii valorii activelor nete, aceasta va fi sub cuantumul minim al capitalului

social stabilit de prezenta lege, asociaţii sînt obligaţi să lichideze societatea dacă nu vor acoperi pierderile.(4) Dacă, în cazurile menţionate la alin.(1), societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor

sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească.Articolul 36. Obligaţia de informare a creditorilor şi

de înregistrare a reducerii capitalului social(1) În decurs de 15 zile de la data adoptării de către adunarea generală a asociaţilor a hotărîrii de reducere a

capitalului social, societatea este obligată să înştiinţeze în scris despre aceasta toţi creditorii săi, precum şi săpublice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Camerei Înregistrării de Stat un aviz cuprivire la reducerea capitalului social. În decurs de 3 luni de la data publicării avizului, creditorii societăţii sînt îndrept să ceară de la societate garanţii suplimentare sau executarea anticipată a obligaţiilor corespunzătoare şirepararea prejudiciului, acordînd societăţii dreptul de a alege. Pretenţiile faţă de societate se înaintează în scris.

(2) Reducerea capitalului social se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat după expirarea termenului de 3luni de la data publicării avizului. În cazul în care creditorii au solicitat garanţii sau au înaintat cereri de executarea obligaţiilor, reducerea capitalului social se înregistrează după acordarea garanţiilor sau după satisfacereacreanţelor creditorilor.

(3) În cererea privind înregistrarea reducerii capitalului social, administratorul dă garanţii că au fost satisfăcutesau garantate creanţele înaintate de creditori.

(4) Administratorul răspunde pentru prejudiciile cauzate creditorilor ca urmare a neînştiinţării acestora desprereducerea capitalului social sau a înregistrării reducerii capitalului social fără garantarea sau fără satisfacereacreanţelor înaintate de creditori.

Articolul 37. Aporturile suplimentare ale asociaţilor(1) Actul de constituire al societăţii poate stipula că asociaţii sînt în drept să adopte hotărîre privind vărsarea

aporturilor suplimentare. Hotărîrea privind vărsarea aporturilor suplimentare se adoptă cu votul unanim alasociaţilor.

(2) Aporturile suplimentare se varsă proporţional mărimii părţilor sociale ale fiecărui asociat.(3) Prin actul de constituire poate fi limitat cuantumul aporturilor suplimentare vărsate proporţional mărimii

părţilor sociale.Articolul 38. Eliberarea asociatului de obligaţia de a

vărsa aportul suplimentar în capitalul social(1) Asociatul care a vărsat integral aportul în capitalul social are dreptul să fie eliberat de obligaţia de a vărsa

în capitalul social un aport suplimentar în cazul punerii la dispoziţia societăţii, în termen de o lună de la dataapariţiei acestei obligaţii, a părţii sale sociale, din contul căreia se stinge obligaţia de a vărsa aportul suplimentar.Dacă asociatul nu se foloseşte de acest drept sau nu varsă aportul suplimentar în termenul stabilit, societatea poateînştiinţa asociatul, prin scrisoare recomandată, că partea lui socială se consideră pusă la dispoziţia societăţii.

(2) Societatea, în termen de o lună de la data la care partea socială a fost pusă la dispoziţia sa, este obligată săvîndă această parte socială la licitaţie publică. Vînzarea părţii sociale într-un alt mod se efectuează numai cuacordul asociatului. Dacă mijloacele obţinute din vînzarea părţii sociale depăşesc mărimea aportului suplimentarnevărsat şi cheltuielile aferente vînzării, diferenţa se restituie asociatului. Dacă mijloacele obţinute din vînzareapărţii sociale sînt mai mici decît mărimea aportului suplimentar nevărsat de asociat, societatea nu are dreptul săceară de la asociat achitarea diferenţei.

(3) În cazul în care creanţa societăţii nu poate fi satisfăcută prin vînzare, partea socială trece în proprietateasocietăţii. Societatea poate înstrăina partea socială din contul său.

Articolul 39. Distribuirea beneficiului(1) Societatea distribuie anual beneficiul rămas după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii, dacă actul

de constituire nu prevede altfel. Hotărîrea privind determinarea părţii beneficiului care urmează a fi distribuită seadoptă de adunarea generală a asociaţilor.

56

(2) Beneficiul se distribuie proporţional mărimii părţii sociale. Modul de distribuire a beneficiului societăţiipoate fi modificat prin hotărîrea adunării generale a asociaţilor, care se adoptă cu votul unanim al asociaţilor.

(3) Beneficiul se plăteşte asociaţilor în formă bănească, în decurs de 30 de zile de la data adoptării hotărîriiprivind distribuirea beneficiului, dacă adunarea asociaţilor nu a stabilit un alt termen.

Articolul 40. Limitarea distribuirii sau plăţii beneficiului(1) Societatea nu este în drept să adopte hotărîre privind distribuirea beneficiului între asociaţi:a) pînă la vărsarea integrală a aporturilor;b) dacă, în urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societăţii va deveni mai mică decît suma

capitalului social şi capitalului de rezervă.(2) Societatea nu este în drept să plătească asociaţilor beneficiul a cărui distribuire s-a hotărît la adunarea

generală a asociaţilor dacă, la momentul achitării, societatea este în stare de insolvabilitate sau poate ajunge înaceastă stare în urma distribuirii beneficiului.

(3) În cazul încetării circumstanţelor menţionate la alin.(1) şi (2), societatea este obligată să plăteascăasociaţilor beneficiul a cărui distribuire s-a hotărît la adunarea generală a asociaţilor.

(4) Beneficiul plătit contrar reglementărilor stabilite la alin.(1) şi (2) se restituie societăţii.Articolul 41. Interdicţia de a acorda împrumuturiSocietatea nu poate acorda împrumuturi asociaţilor sau terţilor pentru procurarea părţilor sociale ale societăţii.

Capitolul IVASOCIAŢII. ORGANELE SOCIETĂŢII

Secţiunea 1. AsociaţiiArticolul 42. Dobîndirea calităţii de asociat(1) Calitatea de asociat se dobîndeşte prin participarea la constituirea societăţii sau prin dobîndirea, ulterior

constituirii, a unei părţi sociale.(2) Persoana fizică nu poate dobîndi calitatea de asociat dacă ea a fost lipsită de acest drept prin hotărîre

judecătorească sau prin lege.(3) Persoana juridică poate dobîndi calitatea de asociat dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.Articolul 43. Drepturile asociatuluiAsociatul beneficiază de drepturile stabilite de lege şi de actul de constituire, inclusiv dreptul:a) de a participa la conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legii şi ale actului de constituire;b) de a vota la adunările generale ale asociaţilor;c) de a fi informat despre activitatea societăţii;d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societăţii;e) de a înstrăina şi a dobîndi, în condiţiile legii, partea socială;f) de a cere dizolvarea societăţii;g) de a participa la repartizarea beneficiilor;h) de a obţine, în caz de lichidare a societăţii, valoarea unei părţi a patrimoniului acesteia rămas după achitarea

cu creditorii şi cu salariaţii săi, proporţională părţii sale sociale;i) de a cere excluderea asociatului în conformitate cu art.47.Articolul 44. Dreptul asociatului la informare,

la control şi examinare(1) Administratorul este obligat să prezinte neîntîrziat, la cererea oricărui asociat, informaţii privind activitatea

societăţii şi să îi pună la dispoziţie registrele contabile şi alte documente ale societăţii.(2) Orice asociat are dreptul la o copie a bilanţului anual.(3) Asociatul are, de asemenea, dreptul să examineze bilanţul anual, luînd cunoştinţă de registrele contabile şi

de alte documente ale societăţii de sine stătător sau cu ajutorul unui expert, să ceară explicaţii de la organelesocietăţii după prezentarea bilanţului anual.

Articolul 45. Obligaţiile asociatului(1) Asociatul este obligat:a) să verse aportul la capitalul social în mărimea, în modul şi în termenele stabilite în actul de constituire;b) să nu divulge informaţia confidenţială a societăţii;c) să comunice imediat societăţii despre schimbarea domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, altă

informaţie necesară exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor de către societate şi asociatul ei.(2) Asociatul are şi alte obligaţii stabilite de lege şi de actul de constituire.Articolul 46. Răspunderea asociatului(1) Asociatul poate fi urmărit pe cale judiciară de către societate, în limita aportului nevărsat.(2) Asociatul răspunde faţă de societate pentru prejudiciile cauzate acesteia prin întîrzierea vărsării aportului,

precum şi prin neexecutarea obligaţiilor stabilite prin actul de constituire şi prezenta lege.Articolul 47. Excluderea asociatului(1) Adunarea generală a asociaţilor, administratorul, unul sau mai mulţi asociaţi pot cere excluderea din

societate a asociatului care nu a vărsat aportul subscris, precum şi a asociatului care, în calitate de administrator al

57

societăţii, comite fraude în detrimentul societăţii, foloseşte semnătura societăţii sau patrimoniul acesteia înfavoarea sa sau a terţilor.

(2) Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească.(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul societăţii, dar are

dreptul numai la o sumă de bani ce reprezintă valoarea contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîreajudecătorească nu prevede altfel. Valoarea părţii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia îndecurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai după ce a reparat prejudiciul cauzat societăţii. Obligaţia dereparare a prejudiciului subzistă în partea neacoperită prin aportul vărsat.

(4) Asociatul exclus din societate răspunde pentru pierderi şi are dreptul la beneficiu pînă la data excluderiisale. Plata beneficiului se face în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii privind distribuirea beneficiuluisau de la data-limită de adoptare a unei astfel de hotărîri.

(5) Asociatul exclus din societate poartă răspundere faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate pînă ladata rămînerii definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în momentul excluderii lui din societate, există operaţiuniîn curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele executării lor şi, prin derogare de la prevederilealin. (3), nu va putea pretinde valoarea părţii sociale ce i se cuvine decît după terminarea acelor operaţiuni.

Secţiunea a 2-a. Adunarea generală a asociaţilorArticolul 48. Adunarea generală a asociaţilor(1) Organul suprem al societăţii este adunarea generală a asociaţilor. Asociaţii pot fi convocaţi în adunări

generale ordinare şi extraordinare.(2) Prin actul de constituire se poate stabili şi votare prin corespondenţă. În acest caz, actul de constituire

trebuie să prevadă şi procedura de votare prin corespondenţă, care include, în special, modalitatea de informare aasociaţilor cu privire la chestiunile supuse votării şi la procedura de modificare a acestora, expedierea informaţieişi a documentelor necesare, termenul de încheiere a procedurii de votare şi termenul de informare a asociaţilor cuprivire la rezultatul votării.

Articolul 49. Competenţa adunării generale a asociaţilor(1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin:a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie;b) modificarea cuantumului capitalului social;c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de termen a acestora;d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului pentru prejudiciile cauzate

societăţii;e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii;f) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului

independent;g) aprobarea bilanţului contabil anual;h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a beneficiului;i) adoptarea hotărîrii privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;j) adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii;l) aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului societăţii şi cenzorului;m) aprobarea în prealabil a încheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu

titlu gratuit, drepturi unor terţi, inclusiv asociaţilor;n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;o) aprobarea fondării altor persoane juridice;p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice.(2) Dacă actul de constituire nu prevede altfel, de competenţa adunării generale a asociaţilor ţin:a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului;b) aprobarea dării de seamă anuale şi evaluarea activităţii administratorului;c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate societăţii;d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului;e) aprobarea planului de afaceri al societăţii;f) aprobarea regulamentelor interne ale societăţii;g) adoptarea altor hotărîri atribuite de lege sau de actul de constituire în competenţa adunării generale a

asociaţilor.Articolul 50. Adunarea generală ordinară(1) Asociaţii se convoacă de către administrator în adunări generale ordinare cel puţin o dată pe an.(2) Data şi locul desfăşurării adunării generale ordinare a asociaţilor se stabilesc de către administrator, dar

aceasta poate avea loc nu mai devreme de 30 de zile şi nu mai tîrziu de 90 de zile de la încheierea exerciţiuluifinanciar. Neconvocarea adunării generale ordinare a asociaţilor în termenul stabilit constituie temei pentrueliberarea înainte de termen a administratorului.

(3) Adunarea generală ordinară a asociaţilor adoptă, în mod obligatoriu, hotărîri în chestiunile indicate la art.

58

49 alin. (1) lit. f), g) şi h). Pe aceste chestiuni nu pot fi adoptate hotărîri prin corespondenţă.Articolul 51. Adunarea generală extraordinară(1) Asociaţii se convoacă în adunări generale extraordinare în cazurile determinate de actul de constituire ori

atunci cînd o cer interesele societăţii sau ale asociaţilor.(2) Adunarea generală extraordinară se convoacă de către consiliul societăţii sau de către administrator din

proprie iniţiativă, precum şi la cererea scrisă a unuia ori mai multor asociaţi, care deţin cel puţin 10% din voturi,ori a cenzorului.

(3) În cazul în care convocarea adunării generale extraordinare este cerută de către asociaţi sau de cătrecenzorul societăţii, administratorul este obligat, în decurs de 5 zile de la data depunerii cererii, să decidăconvocarea adunării sau respingerea cererii. Cererea de convocare a adunării generale extraordinare poate firespinsă dacă:

a) a fost depusă de o persoană fără drept de solicitare a convocării adunării generale; saub) nici o chestiune inclusă în ordinea de zi, propusă de solicitanţii convocării, nu ţine de competenţa adunării

generale a asociaţilor.(4) Adunarea generală extraordinară a asociaţilor se ţine în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii

cererii.(5) Dacă administratorul nu convoacă adunarea generală extraordinară a asociaţilor în termenul stabilit la alin.

(4) sau respinge neîntemeiat cererea de convocare, adunarea poate fi convocată de către solicitanţii acesteia.(6) Asociaţii care au convocat adunarea generală extraordinară a asociaţilor suportă cheltuielile legate de

pregătirea, convocarea şi desfăşurarea acesteia. Societatea acoperă toate cheltuielile suportate de solicitanţi încazul în care convocarea adunării este întemeiată.

Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunăriigenerale a asociaţilor

În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data, ora, locul desfăşurării,ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la dispoziţia asociaţilor.

Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şidocumentelor necesare pentru participarea laadunarea generală a asociaţilor

(1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind convocarea adunării generale aasociaţilor, informaţia şi documentele necesare. Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul încazul în care aceştia convoacă adunarea generală a asociaţilor.

(2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi lacererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art. 55 alin. (4).

(3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se transmite asociaţilor prinscrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte de data ţinerii adunării.

(4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a asociaţilor.Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea

adunării generale a asociaţilor(1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui asociat prin

scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării.(2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea adunării generale a

asociaţilor.(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a asociaţilor acoperă orice viciu al

neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a termenelor de înştiinţare.Articolul 55. Ordinea de zi, modificarea şi completarea ei(1) Administratorul decide asupra chestiunilor incluse în ordinea de zi a adunării generale a asociaţilor, ţinînd

cont de cerinţele legii şi ale actului de constituire. Fiecare asociat este în drept să includă în ordinea de zi aadunării generale a asociaţilor chestiunile care nu au fost incluse de administrator, cu condiţia ca acestea să ţină decompetenţa adunării generale a asociaţilor şi să fi fost aduse la cunoştinţa administratorului cu cel puţin 5 zileînainte de data ţinerii adunării.

(2) Ordinea de zi a adunării generale a asociaţilor convocată la cerere se determină de persoanele care ausolicitat ţinerea ei.

(3) Administratorul nu are dreptul să modifice formulările chestiunilor din ordinea de zi propuse de asociaţi.(4) Modificările şi completările ordinii de zi trebuie să fie aduse la cunoştinţa asociaţilor prin scrisoare

recomandată, expediată cu cel puţin 3 zile înainte de data ţinerii adunării.(5) Ordinea de zi poate fi modificată sau completată în şedinţa adunării generale a asociaţilor dacă la ea sînt

prezenţi sau reprezentaţi toţi asociaţii. Hotărîrea privind completarea ordinii de zi se adoptă cu votul unanim altuturor asociaţilor.

(6) Un alt mod de modificare sau completare a ordinii de zi decît cel prevăzut la alin.(3)-(5) nu se admite.Articolul 56. Ţinerea adunării generale a asociaţilor(1) Adunarea generală a asociaţilor se ţine în ziua, la ora şi în locul indicate în hotărîrea de convocare

59

expediată fiecărui asociat. Organele societăţii sau asociaţii care au convocat adunarea organizează înregistrareaasociaţilor şi a voturilor reprezentate. Asociatul neînregistrat nu poate participa la votare.

(2) Şedinţa va fi deschisă şi prezidată de către administrator sau de către una dintre persoanele care auconvocat adunarea generală a asociaţilor, dacă actul de constituire nu prevede sau adunarea nu hotărăşte altfel.

(3) Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentruadoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi.

(4) La şedinţa adunării generale a asociaţilor se întocmeşte un proces-verbal, care, în mod obligatoriu, reflectăchestiunile examinate, luările de cuvînt, rezultatul votării fiecărei chestiuni de pe ordinea de zi. Procesul-verbal sesemnează de toţi asociaţii prezenţi la şedinţă dacă actul de constituire nu prevede că el se semnează depreşedintele şedinţei şi de persoana care l-a întocmit.

(5) Procesele-verbale se predau spre păstrare administratorului. Asociaţii au dreptul să ia copii de pe procesele-verbale.

Articolul 57. Exercitarea dreptului la vot(1) Asociatul nu este în drept să-şi divizeze voturile.(2) Asociatul îşi poate exprima votul personal sau prin reprezentant. Administratorul nu poate fi reprezentant

al asociatului.(3) Asociatul nu-şi exercită dreptul la vot în deliberările adunării generale a asociaţilor privind aportul în

natură al său ori al persoanelor sale afiliate, privind actele juridice încheiate între el sau persoanele sale afiliate şisocietate ori privind răspunderea sa faţă de societate. Pentru adoptarea hotărîrilor în astfel de chestiuni, majoritatease determină din voturile asociaţilor care au dreptul să voteze în chestiunile respective. Această restricţie nu seaplică societăţilor cu asociat unic, precum şi în cazurile încheierii de către societate a unui act juridic cu toţiasociaţii săi şi/sau cu persoanele afiliate ale tuturor asociaţilor.

(4) În cazul încălcării interdicţiei prevăzute la alin.(3), asociatul răspunde pentru prejudiciile cauzate societăţiidacă fără votul său nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută de lege.

Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunăriigenerale a asociaţilor

(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă:1) cu votul unanim al asociaţilor pentru:a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare;b) modificarea modului de distribuire a beneficiului societăţii;c) completarea ordinii de zi;d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere nelimitată;2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor pentru:a) modificarea şi completarea actului de constituire;b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu

titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii;e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;f) aprobarea fondării altor persoane juridice;g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice;h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;3) cu cel puţin jumătate din voturi pentru:a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului;b) repartizarea beneficiului între asociaţi;c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului;d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi cenzorului;e) aprobarea regulamentelor interne;f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor.(2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel.Articolul 59. Adunarea generală repetată a asociaţilor(1) Dacă adunarea generală a asociaţilor nu a fost deliberativă sau nu a hotărît asupra tuturor chestiunilor

incluse în ordinea de zi, adunarea se va întruni, după o nouă convocare, în termen de cel mult 15 zile. Ordinea dezi a adunării generale repetate a asociaţilor include chestiunile asupra cărora nu s-au adoptat hotărîri.

(2) Adunarea generală repetată a asociaţilor adoptă hotărîri cu majoritatea voturilor indicată la art. 58 alin. (1),cu excepţia hotărîrilor de aprobare a dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului şihotărîrilor în probleme de procedură, care se adoptă cu majoritatea voturilor reprezentate la adunare.

(3) În cazul în care asociaţii nu pot adopta o anumită hotărîre în decurs de 3 luni consecutive, în urma căruifapt societatea suportă prejudicii, fiecare asociat este în drept să ceară:

a) răscumpărarea, la preţ de piaţă, a părţii sociale pe care o deţine; saub) separarea acestuia din societate cu un volum de active proporţional părţii sociale pe care o deţine; sau

60

c) dizolvarea şi lichidarea societăţii cu partajarea patrimoniului.Articolul 60. Forţa juridică a hotărîrilor

adunării generale a asociaţilor(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor sînt executorii pentru toţi asociaţii şi organele societăţii.(2) Hotărîrile cu privire la modificarea actului de constituire al societăţii devin opozabile de la data înregistrării

în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.(3) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor pot fi modificate şi abrogate de o nouă adunare generală a

asociaţilor.Articolul 61. Atacarea hotărîrilor adunării generale

a asociaţilor în instanţa de judecată(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor adoptate cu încălcarea legii sau a actului de constituire pot fi

declarate nule de către instanţa de judecată.(2) Cererea de anulare poate fi înaintată de către oricare dintre asociaţi care nu a luat parte la adunarea

generală a asociaţilor sau care a votat contra hotărîrii contestate şi a solicitat introducerea menţiunii respective înprocesul-verbal al şedinţei.

(3) Cererea de anulare poate fi depusă în termen de 3 luni de la data adoptării hotărîrii sau de la data cîndasociatul a aflat sau trebuia să afle despre hotărîrea adoptată.

Articolul 62. Deciziile asociatului unic(1) Asociatul unic are drepturile şi obligaţiile ce revin, conform prezentei legi, adunării generale a asociaţilor.(2) Deciziile asociatului unic se întocmesc în scris, după caz.(3) În actul de constituire poate fi suplimentar stabilită modalitatea adoptării deciziilor în cazul cînd asociatul

unic este persoană juridică.Secţiunea a 3-a. Consiliul societăţii

Articolul 63. Crearea consiliului societăţii(1) Actul de constituire poate prevedea crearea consiliului societăţii.(2) Modul de creare, funcţionare şi încetare a împuternicirilor consiliului societăţii se stabileşte de actul de

constituire.Articolul 64. Competenţa consiliului societăţii(1) Competenţa consiliului societăţii se stabileşte de actul de constituire, în conformitate cu prezenta lege.(2) Actul de constituire poate stabili următoarele atribuţii ale consiliului societăţii:a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului;b) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor prezentate de administrator şi evaluarea activităţii acestuia;c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate societăţii;d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului;e) prezentarea rapoartelor şi a dărilor de seamă la adunarea generală a asociaţilor;f) aprobarea planurilor de afaceri ale societăţii;g) aprobarea regulamentelor interne, cu excepţia celor ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor;h) convocarea adunării generale a asociaţilor.(3) Consiliul societăţii poate avea şi alte atribuţii, cu excepţia celor ce ţin de competenţa exclusivă a adunării

generale a asociaţilor.(4) În cazul în care consiliul societăţii nu a fost format ori mandatul lui a fost revocat sau acesta a expirat şi nu

a fost formată o nouă componenţă a consiliului, atribuţiile lui le exercită adunarea generală a asociaţilor.Articolul 65. Desemnarea membrilor consiliului societăţii(1) Membrii şi preşedintele consiliului societăţii se desemnează de adunarea generală a asociaţilor pe un

termen de un an, dacă actul de constituire nu prevede altfel, şi pot fi eliberaţi oricînd. Hotărîrea de desemnare şi deeliberare înainte de termen a membrilor consiliului societăţii se adoptă cu majoritatea voturilor asociaţilor.Administratorul poate fi desemnat în calitate de membru al consiliului, însă nu de preşedinte al acestuia.

(2) Consiliul societăţii se constituie din cel puţin 3 persoane.(3) Membru al consiliului societăţii nu poate fi persoana căreia, prin lege sau prin hotărîre judecătorească, i se

interzice să deţină funcţia de administrator.Articolul 66. Convocarea consiliului societăţii(1) Consiliul societăţii se convoacă de către preşedintele consiliului ori de cîte ori este necesar, însă nu mai rar

de o dată pe trimestru.(2) Oricare dintre membrii consiliului societăţii sau administratorul poate cere preşedintelui convocarea

consiliului, indicînd motivele. În acest caz, şedinţa se va ţine în termen de 10 zile de la data solicitării.(3) Dacă solicitarea de convocare a şedinţei consiliului societăţii nu a fost satisfăcută, solicitanţii pot convoca

consiliul, indicînd motivele.Articolul 67. Hotărîrile consiliului societăţii(1) Hotărîrile consiliului societăţii se adoptă în şedinţă cu majoritatea voturilor membrilor consiliului prezenţi

la şedinţă dacă actul de constituire nu prevede o cotă mai mare de voturi. În caz de paritate a voturilor, votulpreşedintelui este decisiv. Procesele-verbale ale şedinţelor consiliului se păstrează la sediul societăţii.

61

(2) Dreptul de vot al membrului consiliului societăţii nu este transmisibil.(3) Cvorumul necesar pentru ţinerea şedinţei consiliului societăţii se stabileşte în actul de constituire sau în

Regulamentul consiliului societăţii şi va constitui nu mai puţin de jumătate din numărul membrilor consiliului.Articolul 68. Obligaţia de diligenţă, loialitate

şi răspundere a membrilor consiliuluiRegulile referitoare la diligenţa, loialitatea şi răspunderea administratorului sînt aplicabile în mod

corespunzător şi membrilor consiliului societăţii.Secţiunea a 4-a. Administratorul societăţii

Articolul 69. Generalităţi(1) Societatea trebuie să aibă unul sau mai mulţi administratori, care administrează societatea şi o reprezintă.(2) Administrator poate fi numai o persoană fizică majoră, cu capacitate deplină de exerciţiu. Administrator nu

pot fi persoane cărora, prin lege sau hotărîre judecătorească, le este interzisă deţinerea funcţiei de administratorsau a unei alte funcţii care acordă dreptul de dispoziţie asupra bunurilor materiale, precum şi persoane cuantecedente penale nestinse pentru infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni economice, infracţiuni săvîrşite depersoane cu funcţie de răspundere sau de persoane care gestionează organizaţii comerciale.

(3) Asupra relaţiilor dintre administrator şi societate legislaţia muncii se extinde în măsura în care nu este încontradicţie cu prezenta lege.

Articolul 70. Desemnarea administratorului(1) Administratorul societăţii se desemnează de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii dacă

actul de constituire prevede aceasta. Administratorul poate fi eliberat oricînd cu sau fără motiv.(2) În calitate de administrator poate fi desemnat unul dintre asociaţi sau un terţ.(3) Datele despre desemnarea şi eliberarea administratorului, precum şi despre identitatea acestuia, se prezintă

pentru înregistrare în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. La acestea se anexează hotărîrea dedesemnare sau de eliberare a administratorului.

(4) Administratorul societăţii va depune la Camera Înregistrării de Stat specimenul semnăturii, care va fifolosită în actele societăţii.

Articolul 71. Drepturile administratorului(1) Administratorul este în drept:a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în actul de constituire şi

în hotărîrile adunării generale a asociaţilor;b) să reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în instanţele de judecată;c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă aceasta nu este interzis

prin actul de constituire;d) să exercite alte împuterniciri atribuite de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii conform

competenţei lor.(2) În cazul desemnării mai multor administratori, aceştia au împuterniciri de reprezentare egale, dacă actul de

constituire nu prevede altfel.Articolul 72. Obligaţiile administratorului(1) Administratorul este obligat să gestioneze societatea astfel încît scopurile, pentru care aceasta a fost

constituită, să fie realizate cît mai eficient.(2) Administratorul este obligat să execute hotărîrile adunării generale a asociaţilor şi ale consiliului societăţii.(3) Administratorul este obligat să ia parte la adunările generale ale asociaţilor şi la şedinţele consiliului

societăţii.(4) Administratorul asigură ţinerea contabilităţii societăţii, precum şi a registrelor societăţii prevăzute de lege

şi de actul de constituire, şi informează asociaţii cu privire la starea de lucruri şi la gestiunea societăţii.(5) În exercitarea atribuţiilor sale, administratorul va da dovadă de diligenţă şi loialitate.(6) Administratorul este obligat să convoace adunarea generală a asociaţilor dacă valoarea activelor nete ale

societăţii a devenit mai mică decît capitalul ei social.(7) În cazul apariţiei indiciilor de insolvabilitate, administratorul este obligat să depună imediat, dar nu mai

tîrziu decît la expirarea unei luni, cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate dacă asociaţii nuvor acoperi pierderile.

Articolul 73. Limitarea drepturilor administratorului(1) Administratorul este obligat faţă de societate să respecte limitele împuternicirilor stabilite prin actul de

constituire ori, dacă acesta nu prevede altfel, de către adunarea generală a asociaţilor.(2) Dacă administratorul a încălcat restricţiile stabilite la alin. (1), societatea sau orice asociat poate cere, în

numele societăţii, repararea prejudiciilor cauzate acesteia.(3) Acţiunea în despăgubire poate fi intentată în decursul a 3 ani de la data comiterii acţiunii păgubitoare

pentru societate.Articolul 74. Validitatea angajării societăţii(1) Societatea este angajată în raporturile cu terţii prin actele săvîrşite de către administrator, chiar dacă aceste

acte depăşesc obiectul de activitate al societăţii, cu excepţia cazului în care societatea demonstrează că terţii ştiau

62

despre această depăşire.(2) În scopul sustragerii de la obligaţiile asumate, nici societatea şi nici terţii nu sînt în drept să pună la

îndoială legalitatea desemnării administratorului sau a altei persoane cu drept de reprezentare a societăţii dacăaceastă desemnare a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat.

(3) Prevederile actului de constituire şi hotărîrile adunării generale a asociaţilor care limitează împuternicirilede reprezentare conferite de către lege administratorului nu sînt opozabile terţilor.

Articolul 75. Raportul administratoruluiAdministratorul întocmeşte anual un raport privind activitatea societăţii, actul de inventariere a bunurilor

societăţii şi alte documente, care urmează a fi prezentate adunării generale a asociaţilor. Administratorul poate fiobligat să prezinte dări de seamă periodice.

Articolul 76. Răspunderea administratorului(1) Administratorul societăţii poartă răspundere materială deplină pentru prejudiciile cauzate de el societăţii,

inclusiv prin plăţi ilegale făcute asociaţilor.(2) În cazul desemnării mai multor administratori, ei răspund solidar, dacă prin hotărîre judecătorească nu s-a

stabilit altfel.(3) Persoana cu funcţie de răspundere a societăţii se eliberează de răspundere materială solidară pentru decizia

organului executiv colegial al societăţii sau a consiliului societăţii dacă:a) a votat contra luării acestei decizii de către organul de conducere respectiv; şib) opinia ei separată este anexată la procesul-verbal al şedinţei organului respectiv sau este consemnată în

procesul-verbal.(4) Dreptul de a înainta acţiunea privind repararea prejudiciului cauzat de către administrator aparţine societăţii

şi asociaţilor. Prescripţia privind repararea prejudiciului este de 3 ani de la data comiterii fraudei.(5) Hotărîrea societăţii privind exonerarea de răspundere a administratorului este nulă dacă sînt lezate

interesele terţilor, chiar dacă administratorul a acţionat în baza hotărîrii adunării generale a asociaţilor.Secţiunea a 5-a. Cenzorul

Articolul 77. Desemnarea cenzorului(1) Pentru exercitarea controlului asupra gestiunii societăţii şi acţiunilor administratorului, adunarea generală a

asociaţilor poate desemna unul sau mai mulţi cenzori dintre asociaţi sau dintre terţi. Dacă numărul asociaţilordepăşeşte 15, desemnarea cenzorului este obligatorie. Numărul de cenzori se stabileşte prin actul de constituire alsocietăţii.

(2) Cenzorul se desemnează pentru o perioadă de 3 ani şi oricînd poate fi eliberat.(3) Nu pot fi cenzori:a) administratorul şi membrii consiliului societăţii;b) rudele sau afinii pînă la gradul al IV-lea inclusiv ori soţul administratorului;c) persoanele care primesc de la societate sau de la administrator salariu sau o altă remuneraţie pentru o altă

funcţie decît funcţia de cenzor;d) persoanele indicate la art. 69 alin. (2).(4) Dacă cenzorul a fost desemnat cu încălcarea prevederilor alin.(3), hotărîrea privind desemnarea lui este

nulă, el nu are dreptul să exercite atribuţiile cenzorului şi este obligat să demisioneze.(5) Cenzorul primeşte o indemnizaţie fixă, determinată de adunarea generală a asociaţilor.(6) În cazul în care cenzorul nu a fost desemnat, fiecare sau unul dintre asociaţii care nu sînt administratori ai

societăţii se învestesc cu dreptul de control.(7) Societatea este în drept să desemneze în locul cenzorului un auditor independent.Articolul 78. Controlul gestiunii societăţii(1) Cenzorul exercită periodic controlul gestiunii societăţii din proprie iniţiativă sau la cererea asociaţilor.

Cenzorul este obligat să controleze activitatea economico-financiară a societăţii după încheierea exerciţiuluifinanciar, verificînd rapoartele financiare şi efectuînd inventarierea bunurilor societăţii, exercitînd totodată alteacţiuni necesare evaluării obiective a gestiunii societăţii.

(2) Cenzorul întocmeşte raport asupra fiecărui control efectuat. Dacă sînt mai mulţi cenzori şi între ei apardivergenţe, aceştia întocmesc rapoarte separate. Rapoartele cenzorilor se prezintă adunării generale a asociaţilor.

(3) Cenzorul este obligat să convoace adunarea generală a asociaţilor dacă a constatat fapte care contravin legiisau actului de constituire şi care au cauzat sau pot cauza prejudicii societăţii.

(4) Administratorul este obligat să pună la dispoziţia cenzorului toate documentele necesare efectuăriicontrolului.

Articolul 79. Răspunderea cenzorului(1) Cenzorul răspunde pentru prejudiciile cauzate societăţii sau asociaţilor prin neexecutarea sau executarea

inadecvată a obligaţiilor ce îi revin. Cenzorul răspunde în decurs de 3 ani de la data întocmirii actului de controlprin care societăţii i-au fost cauzate prejudicii.

(2) Actul de constituire poate conţine alte temeiuri de apariţie a răspunderii cenzorului.Capitolul V

REORGANIZAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII

63

Articolul 80. Reorganizarea societăţiiReorganizarea societăţii se efectuează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare)

sau transformare, în conformitate cu prevederile Codului civil.Articolul 81. Dizolvarea şi lichidarea societăţii(1) Societatea se dizolvă şi se lichidează în temeiurile stabilite de prezenta lege, de Codul civil şi de alte legi.(2) Dizolvarea şi lichidarea societăţii pot fi cerute în cazul în care este imposibilă răscumpărarea sau separarea

părţii sociale.Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORIIArticolul 82Prevederile actelor de constituire ale societăţilor înregistrate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi se

aplică în măsura în care nu contravin acesteia.Articolul 83(1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aduce actele sale normative în conformitate cu

aceasta.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

CODUL CIVILal Republicii Moldova

Nr. 1107-XV din 6 iunie 2002(Monitorul Oficial, 22 iunie 2002, nr.82-86, p. I, art. 661)

(EXTRAS)Articolul 26. Activitatea de întreprinzător a persoanei fizice(1) Persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din

momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege.(2) Persoana care practică activitate de întreprinzător fără înregistrare de stat nu poate invoca lipsa calităţii de

întreprinzător.(3) Asupra activităţii de întreprinzător desfăşurate fără constituirea de persoană juridică se aplică regulile care

reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ dacă din lege sau din esenţa raporturilor juridice nurezultă altfel.

Articolul 27. Răspunderea patrimonială a persoanei fizicePersoana fizică răspunde pentru obligaţiile sale cu tot patrimoniul său, cu excepţia bunurilor care, conform

legii, nu pot fi urmărite.-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

VEZI PAG. 3Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

Legea Republicii Moldova Nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992(Monitor, 1994, nr.2, art. 33)

(EXTRAS)Articolul 14. Întreprinderea individuală1. Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau

membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pebaza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie.

În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier) (introdusprin Legea Nr.757-XV din 21 decembrie 2001).

Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual (introdus prin Legea Nr.82-XVI din 29martie 2007).

2. Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoanăfizică întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale

64

antreprenorului (în redacţia Legii Nr.82-XVI din 29 martie 2007).Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu

întreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.Membrii familiei-posesor ai întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată solidară pentru obligaţiile

acesteia cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu facobiectul urmăririi.

3. Modul de constituire, înregistrare şi încetare a activităţii întreprinderilor individuale este reglementat deprezenta Lege şi de legislaţia civilă (în redacţia Legii Nr.1167-XIII din 30 aprilie 1997).

Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sîntreglementate de Legea nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (introdusprin Legea Nr.757-XV din 21 decembrie 2001).

4. Document de constituire a întreprinderii individuale este hotărîrea cu privire la înfiinţarea întreprinderii,semnată de către fondator (fondatori), incluzînd:

a) numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, cetăţenia, domiciliul cetăţeanului-fondator(fondatorilor-membri ai familiei);

b) numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, domiciliul şefului (directorului) deîntreprindere - în cazul în care acesta nu este fondator;

c) firma întreprinderii inclusiv abreviată;d) sediul întreprinderii;e) data înfiinţării întreprinderii;f) genul (genurile) de activitate a întreprinderii;g) condiţiile reorganizării şi lichidării întreprinderii.În hotărîrea cu privire la înfiinţarea întreprinderii pot fi incluse şi alte prevederi care nu contravin legislaţiei în

vigoare.5. Firma întreprinderii individuale, inclusiv abreviată, trebuie să includă cuvintele "întreprindere individuală"

sau "Î.I.", precum şi numele cel puţin a unui posesor.-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Înregistrarea întreprinzătorilor individuali este reglementată de Legea nr. 220-XVI 19.10.2007 „Cu privire laînregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali”, VEZI PAG. 32.

PRIVIND GOSPODĂRIILE ŢĂRĂNEŞTI (DE FERMIER)Nr.1353-XIV din 03.11.2000

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/52 din 08.02.2001* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALEArticolul 1. Obiectul prezentei legi(1) Prezenta lege reglementează bazele juridice, organizatorice, economice şi sociale privind constituirea,

reorganizarea şi lichidarea gospodăriei ţărăneşti (de fermier), denumită în continuare gospodărie ţărănească, precum şiactivitatea ei.

(2) Prevederile prezentei legi nu se extind asupra activităţii persoanelor care ţin gospodărie auxiliară sau carepractică activităţi în întovărăşirile pomicole ori legumicole.

Articolul 2. Gospodăria ţărănească. Noţiune(1) Gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor

agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii(membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară,comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.

(2) Gospodăria ţărănească se poate constitui şi dintr-o singură persoană fizică.(3) Numai gospodăriile ţărăneşti pot desfăşura activitate individuală de întreprinzător în agricultură.Articolul 3. Statutul juridic al gospodăriei ţărăneşti

65

(1) Gospodăria ţărănească are statutul juridic de persoană fizică.(2) Suprafaţa terenurilor şi mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale gospodăriei ţărăneşti trebuie să asigure

utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50 la sută anual) a muncii personale a membrilor ei.(3) În cazul în care nu întruneşte condiţiile expuse la art.2 alin.(1) sau la alin.(2) din prezentul articol,

gospodăria ţărănească este obligată să asigure, în termen de 3 luni, astfel de condiţii sau să se reorganizeze, sau să selichideze, în modul stabilit de legislaţie.

(4) Dacă prevederile alin.(3) din prezentul articol sau ale art.24 alin.(1) nu sînt îndeplinite, gospodăriaţărănească este lipsită de înlesnirile şi privilegiile prevăzute de prezenta lege şi de alte acte legislative.

Articolul 4. Răspunderea gospodăriei ţărăneşti şi a membrilor ei(1) Gospodăria ţărănească nu poartă răspundere pentru obligaţiile personale ale membrilor ei.(2) Membrii gospodăriei ţărăneşti poartă răspundere solidară nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg

patrimoniul lor, cu excepţia bunurilor care, potrivit Codului de procedură civilă, nu fac obiectul urmăririi.Articolul 5. Legislaţia privind gospodăria ţărăneascăActivitatea gospodăriei ţărăneşti este reglementată de prezenta lege, de Legea cu privire la antreprenoriat şi

întreprinderi, de Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal, Codul muncii şi de alte acte normative.Articolul 6. Statul şi gospodăria ţărănească(1) Statul garantează respectarea drepturilor gospodăriei ţărăneşti şi asigură apărarea intereselor ei legale.(2) Statul nu poartă răspundere pentru obligaţiile gospodăriei ţărăneşti, iar gospodăria ţărănească nu poartă

răspundere pentru obligaţiile statului.(3) Nu este admis amestecul autorităţilor administraţiei publice în activitatea gospodăriei ţărăneşti, cu excepţia

cazurilor prevăzute de lege.Capitolul II

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILEArticolul 7. Drepturile(1) Gospodăria ţărănească are dreptul:a) să dispună de ştampilă, să deschidă conturi bancare, inclusiv valutare;b) să-şi determine direcţia şi volumul activităţii financiare şi economice;c) să angajeze şi să elibereze lucrători în bază de contracte individuale de muncă (în continuare angajaţi);d) să construiască, în conformitate cu actele normative, obiectivele necesare activităţii sale;e) să efectueze lucrări de irigare, desecare şi alte lucrări de ameliorare în conformitate cu actele normative;f) să ia şi să dea în arendă terenuri şi alte bunuri;g) să dispună de produsele şi de veniturile sale;h) să stabilească preţurile de comercializare la producţia proprie;i) să desfăşoare activitate economică externă în conformitate cu legislaţia;j) să asigure riscul pierderii (nimicirii) sau deteriorării bunurilor comune ale membrilor gospodăriei, precum şi

alte riscuri de întreprinzător;k) să fie participant la societatea comercială şi membru al cooperativei de întreprinzători, inclusiv străine

(excepţie făcînd calitatea de participant deplin la societatea în nume colectiv sau la societatea în comandită);l) să fie membru al societăţilor necomerciale (asociaţii, uniuni);m) să desfăşoare alte activităţi care nu contravin legislaţiei.(2) În cazul în care gospodăria ţărănească nu dispune de ştampilă, semnătura conducătorului poate fi

autentificată de notar sau de secretarul primăriei care a înregistrat gospodăria.Articolul 8. ObligaţiileGospodăria ţărănească este obligată:a) să primească licenţe, în conformitate cu legislaţia, în cazul practicării de activităţi pasibile de licenţiere;b) să asigure, conform legislaţiei, protecţia muncii membrilor gospodăriei şi persoanelor care lucrează în bază

de contract;c) să achite integral şi la timp salariile angajaţilor, să plătească, în numele membrilor şi al angajaţilor

gospodăriei, contribuţiile de asigurări sociale de stat şi să le acorde asistenţă socială;d) să folosească terenurile la destinaţie;e) să păstreze fertilitatea solului prin măsuri de protecţie, să aplice tehnologii care ocrotesc natura;f) să acorde, în modul stabilit de legislaţie, servitute în terenurile pe care le deţine;g) să nu încalce drepturile proprietarilor şi ale beneficiarilor funciari vecini;

66

h) să respecte standardele, cerinţele ecologice şi sanitaro-veterinare, alte cerinţe, prevăzute de legislaţie,privind calitatea producţiei comercializabile;

i) să îndeplinească integral şi la timp obligaţiile fiscale;j) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de lege.

Capitolul IIICONSTITUIREA ŞI ÎNREGISTRAREA

Articolul 9. Dreptul la constituire(1) Fondator al gospodăriei ţărăneşti poate fi persoana fizică care a atins vîrsta de 18 ani, are capacitate de

exerciţiu deplină, posedă teren cu drept de proprietate privată.[Alin.1 art.9 modificat prin Legea nr.752-XV din 21.12.2001][Se declară neconstituţională sintagma "şi locuieşte permanent pe [teritoriul unităţii administrativ-teritoriale

în care urmează să fie înregistrată gospodăria" din art.9 alin.(1) conform Hot.Curţii Constituţionale nr.40 din12.07.2001]

(2) O persoană fizică poate fi fondatorul (membrul) numai al unei gospodării ţărăneşti.Articolul 10. Constituirea(1) Gospodăria ţărănească se constituie pe principiul liberului consimţămînt.(2) Gospodăria ţărănească se creează în temeiul declaraţiei de constituire, semnată de fondator şi de potenţialii

membri ai acesteia.(3) În declaraţia de constituire a gospodăriei ţărăneşti (de fermier), denumită în continuare declaraţie de

constituire, trebuie să se indice:a) denumirea completă şi abreviată a gospodăriei;b) sediul gospodăriei;c) numele, prenumele, data naşterii, cetăţenia şi domiciliul fondatorului şi al potenţialilor membri ai ei,

informaţii privind aflarea acestora în relaţii familiale cu fondatorul;d) numerele de înregistrare, amplasarea şi suprafaţa, conform cadastrului bunurilor imobile, a terenurilor

proprietate individuală sau proprietate comună, inclusiv a terenurilor din extravilan considerate grădini, precum şi aterenurilor arendate;

e) componenţa altor bunuri imobiliare care se transmit în proprietate comună membrilor gospodăriei.(4) Semnătura fondatorului şi semnăturile celorlalţi membri din declaraţia de constituire sînt autentificate de

notar sau de secretarul primăriei la care se înregistrează gospodăria.[Art.10 modif. prin Legea nr.1496-XV din 29.11.02, în vigoare 20.12.02]Articolul 11. Denumirea gospodăriei ţărăneşti(1) Denumirea completă a gospodăriei ţărăneşti va conţine cuvintele gospodărie ţărănească, numele

fondatorului (conducătorului) şi sediul gospodăriei.(2) Denumirea abreviată a gospodăriei ţărăneşti va conţine iniţialele G.Ţ., numele fondatorului

(conducătorului) şi sediul ei.(3) Denumirea completă şi denumirea abreviată a gospodăriei ţărăneşti vor conţine şi alte date pentru a nu fi

identice denumirii unei alte gospodării ţărăneşti înregistrate anterior la aceeaşi primărie.Articolul 12. SediulSediul gospodăriei ţărăneşti este în unitatea administrativ- teritorială de nivelul întîi în a cărei primărie este

înregistrată.[Art.12 în redacţia Legii nr.752-XV din 21.12.2001][Se declară neconstituţional art.12 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.40 din 12.07.2001]Articolul 13. Înregistrarea(1) Gospodăria ţărănească va fi înregistrată de către fondatorul ei la primăria unităţii administrativ-teritoriale

de nivelul întîi în a cărei hotare el deţine teren. În cazul în care fondatorul deţine terenuri amplasate în hotarele a douăsau mai multe unităţi administrativ-teritoriale de nivelul întîi, cererea de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti seprezintă primăriei alese de fondator.

(2) Pentru înregistrarea gospodăriei ţărăneşti, fondatorul prezintă primăriei:a) declaraţia de constituire;b) copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului şi al potenţialilor

membri ai gospodăriei asupra terenurilor;c) copiile de pe contractele de arendă a terenurilor, după caz, autentificate de secretarul primăriei;

67

d) bonul de plată, pe contul primăriei, a taxei de înregistrare a gospodăriei.(3) În decursul unei săptămîni din ziua prezentării documentelor prevăzute la alin.(1), primăria înregistrează

gospodăria ţărănească, efectuînd înscrieri de rigoare în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), şi elibereazăcertificatul de înregistrare sau emite o decizie privind refuzul de a înregistra gospodăria.

(4) Gospodăria ţărănească nu poate fi înregistrată dacă nu sînt prezentate documentele prevăzute la alin.(2) sauconţinutul lor contravine legii.

(5) Decizia motivată a primăriei privind refuzul de a înregistra gospodăria ţărănească se remite fondatorului înscris.

(6) Refuzul de a înregistra gospodăria ţărănească sau încălcarea termenelor ei de înregistrare pot fi atacate pecale administrativă şi/sau judiciară.

(7) Gospodăria ţărănească este în drept să înceapă activitatea din ziua înregistrării.[Art.13 modificat prin Legea nr.1151-XV din 21.06.2002][Art.13 completat prin Legea nr.752-XV din 21.12.2001]Articolul 14. Ţinerea Registrului gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)(1) Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este ţinut de primărie în modul stabilit de prezenta lege, de

Legea cu privire la registre şi de alte acte normative.(2) În Registrul gospodăriilor ţărăneşti se înscriu următoarele date:a) denumirea completă şi denumirea abreviată a gospodăriei, sediul ei;b) numărul de înregistrare al gospodăriei şi data înregistrării ei;c) numele, prenumele, data naşterii, cetăţenia şi domiciliul fondatorului şi al fiecărui ulterior conducător al

gospodăriei;d) numele, prenumele, data naşterii, cetăţenia şi domiciliul altor membri ai gospodăriei, informaţii privind

aflarea acestora în relaţii familiale cu fondatorul (conducătorul) gospodăriei;e) numerele de înregistrare, amplasarea şi suprafaţa, conform cadastrului bunurilor imobile, a terenurilor

proprietate individuală sau proprietate comună, inclusiv a terenurilor din extravilan considerate grădini, precum şi aterenurilor arendate;

f) alte date prevăzute de legislaţie.(3) Modificările datelor din declaraţia de constituire intră în vigoare la data consemnării lor în Registrul

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).(4) Primăria păstrează documentele în a căror bază au fost făcute înscrierile în Registrul gospodăriilor ţărăneşti

(de fermier) şi eliberează extrase din el.(5) Mărimea maximă a taxei de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti, a taxei pentru efectuarea modificărilor în

Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), precum şi a taxei de eliberare a extraselor din acest registru, sestabileşte de Guvern.

(6) Alte particularităţi privind ţinerea Registrului gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sînt stabilite într-unregulament, aprobat de Guvern.

[Art.14 modif. prin Legea nr.1496-XV din 29.11.02, în vigoare 20.12.02][Art.14 modificat prin Legea nr.752-XV din 21.12.2001]

Capitolul IVCONDUCĂTORUL GOSPODĂRIEI ŢĂRĂNEŞTI. MEMBRII EI

Articolul 15. Conducătorul gospodăriei ţărăneşti(1) Conducător al gospodăriei ţărăneşti este fondatorul, iar în cazul eliberării fondatorului din funcţie, unul

dintre membri care a atins vîrsta de 18 ani şi are capacitate de exerciţiu deplină, ales de ceilalţi membri ai gospodăriei.(2) Conducătorul gospodăriei ţărăneşti:a) reprezintă gospodăria în instanţă de judecată, în relaţiile cu alte autorităţi publice, precum şi cu persoane

fizice şi juridice;b) organizează activitatea gospodăriei;c) efectuează, în numele gospodăriei, tranzacţii, eliberează procuri pentru efectuarea de tranzacţii;d) angajează şi eliberează lucrători;e) ţine evidenţa timpului de lucru şi salariilor persoanelor care lucrează în bază de contract, efectuează înscrieri

în carnetul lor de muncă, precum şi al membrilor gospodăriei;f) stabileşte politica de evidenţă în gospodărie, asigură evidenţa contabilă şi prezentarea rapoartelor în

conformitate cu legislaţia;

68

g) asigură predarea în arhivă a documentelor de plată a salariilor şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat,precum şi a documentelor prevăzute la art.24 alin.(2);

h) exercită alte atribuţii neinterzise de lege.(3) În cazul incapacităţii temporare de muncă sau absenţei sale îndelungate, conducătorul gospodăriei ţărăneşti

are dreptul să încredinţeze îndeplinirea obligaţiilor sale unui membru cu capacitate deplină de exerciţiu, iar în cazulconstituirii gospodăriei ţărăneşti dintr-o singură persoană, unei alte persoane, faptul consemnîndu-se în Registrulgospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

(4) Conducătorul gospodăriei ţărăneşti îşi poate da demisia ori poate fi destituit prin hotărîre a membrilor ei încazul executării necorespunzătoare sau neexecutării îndelungate a atribuţiilor.

(5) În cazul înlocuirii conducătorului gospodăriei ţărăneşti, membrii ei anunţă în scris, în decursul uneisăptămîni, primăria care a înregistrat gospodăria.

[Art.15 modificat prin Legea nr.752-XV din 21.12.2001][Se declară neconstituţional alin.2 art.15 (parţial) prin Hot. Curţii Constituţionale nr.40 din 12.07.2001]Articolul 16. Membrii(1) Pot fi membri ai gospodăriei ţărăneşti, în afară de conducător, următoarele persoane apte de muncă: soţul

(soţia), părinţii, copiii, inclusiv adoptivi, fraţii, surorile şi nepoţii lui care au atins vîrsta de 16 ani, precum şi altepersoane care sînt membri ai familiei respective.

(2) Nu sînt considerate membri ai gospodăriei ţărăneşti persoanele care lucrează în gospodărie în bază decontract.

(3) Primirea în gospodăria ţărănească se face cu acordul membrilor ei.(4) Ieşirea din gospodăria ţărănească se face la cerere şi nu necesită acordul celorlalţi membri ai ei.(5) Excluderea din gospodăria ţărănească se face în baza hotărîrii celorlalţi membri ai ei.(6) Calitatea de membru al gospodăriei ţărăneşti apare şi încetează în ziua efectuării înscrierilor respective în

Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).(7) Litigiile dintre membrii gospodăriei ţărăneşti se soluţionează în instanţă de judecată.[Art.16 compl. prin Legea nr.1496-XV din 29.11.02, în vigoare 20.12.02]Articolul 17. Drepturile şi obligaţiile membrului gospodăriei ţărăneşti(1) Membrul gospodăriei ţărăneşti este în drept:a) să aleagă şi să fie ales conducător al gospodăriei;b) să ia cunoştinţă de datele referitoare la activitatea economică şi financiară a gospodăriei;c) să ceară cota sa din produsele şi veniturile gospodăriei;d) să iasă din gospodărie primind cota sa din bunurile comune în numerar sau în natură;e) să efectueze alte acţiuni neinterzise de lege.(2) Membrul gospodăriei ţărăneşti este obligat să participe prin muncă personală la activitatea gospodăriei şi să

respecte alte prevederi ale legislaţiei.(3) În cazul în care nu a participat prin muncă personală la activitatea gospodăriei în decursul a 3 ani

consecutivi, membrul gospodăriei ţărăneşti urmează să fie exclus.(4) În termenul indicat la alin.(3) nu se include perioada în care membrul nu a participat la activitatea

gospodăriei ţărăneşti din cauza faptului că a fost ales în o funcţie electivă, a făcut serviciul militar în termen, a studiatla o instituţie de învăţămînt sau a fost bolnav.

(5) În cazul în care şi-a pierdut calitatea de membru al familiei conducătorului gospodăriei ţărăneşti, membrulei îşi păstrează drepturile şi obligaţiile dacă întruneşte celelalte condiţii stabilite de prezenta lege.

[Art.17 modif. prin Legea nr.1496-XV din 29.11.02, în vigoare 20.12.02]Capitolul V

BUNURILE MEMBRILOR GOSPODĂRIEI ŢĂRĂNEŞTIArticolul 18. Statutul juridic al bunurilor folosite în comun de membrii gospodăriei ţărăneşti(1) Bunurile folosite în comun de membrii gospodăriei ţărăneşti pot aparţine:a) unui sau mai multor membri ai gospodăriei cu drept de proprietate individuală;b) membrilor gospodăriei cu drept de proprietate comună în devălmăşie sau cu drept de proprietate comună în

diviziune dacă ultimul este prevăzut în contract.(2) Bunurile care se află în proprietatea comună a membrilor gospodăriei ţărăneşti (denumite în continuare

bunuri comune) se formează din:a) mijloacele băneşti şi alte bunuri aduse, cu drept de proprietate comună, în gospodărie de membrii ei;

69

b) produsele şi veniturile obţinute din activitatea independentă a gospodăriei sau din activitatea ei cu alteîntreprinderi;

c) veniturile obţinute din tranzacţii cu valori mobiliare procurate de gospodărie;d) prestaţiile de asigurări sociale primite de gospodărie;e) donaţiile de la organizaţii şi cetăţeni;f) creditele şi împrumuturile luate de gospodărie;g) alte bunuri comune obţinute în conformitate cu legea.(3) Bunuri comune pot fi: terenurile, plantaţiile, construcţiile gospodăreşti şi alte construcţii, instalaţiile de

ameliorare şi alte instalaţii, vitele productive şi de muncă, păsările, tehnica agricolă şi altă tehnică, mijloacele detransport, utilajele, inventarul şi alte bunuri, procurate pentru gospodărie în comun de membrii ei.

(4) Dispunerea de bunurile comune se efectuează cu acordul tuturor membrilor gospodăriei ţărăneşti.Articolul 19. Înstrăinarea cotei din bunurile comune(1) Membrul gospodăriei ţărăneşti este în drept să vîndă, să dăruiască sau să înstrăineze în alt mod cota sa din

bunurile comune exclusiv membrilor gospodăriei sau altor persoane, enumerate la art.16 alin.(1), care nu erau, dar audevenit membri ai gospodăriei.

(2) Membrii gospodăriei ţărăneşti au dreptul prioritar faţă de alţi membri ai familiei conducătorului ei de aprocura cota ce se înstrăinează din bunurile comune.

(3) Membrul gospodăriei ţărăneşti este obligat să informeze ceilalţi membri ai ei şi ceilalţi membri ai familieiconducătorului de gospodărie privind comercializarea cotei sale din bunurile comune, precum şi preţul ei de vînzare.

(4) În cazul în care membrii gospodăriei ţărăneşti şi ceilalţi membri ai familiei conducătorului refuză săprocure cota ce se înstrăinează din bunurile comune sau în cazul în care aceştia nu-şi îndeplinesc, în decursul uneiluni de la data informării lor privind înstrăinarea cotei, intenţia de a o procura, membrul care înstrăinează cota este îndrept să ceară separarea ei în modul stabilit la art.20.

(5) Dacă întreaga cotă din bunurile comune s-a vîndut, a fost dăruită sau înstrăinată în alt mod, se consideră cătitularul care a înstrăinat-o s-a retras din gospodărie, faptul consemnîndu-se în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (defermier) şi, după caz, în alte registre.

Articolul 20. Separarea şi divizarea bunurilor comune(1) Atribuirea în proprietate individuală a unei cote din bunurile comune se efectuează prin separare sau

divizare.(2) Cota din bunurile comune se atribuie membrului gospodăriei ţărăneşti:a) la pierderea calităţii de membru al gospodăriei fără ca el să întemeieze o nouă întreprindere (separarea cotei

din bunurile comune);b) la urmărirea cotei pentru obligaţiile personale ale membrului gospodăriei (separarea cotei din bunurile

comune);c) la reorganizarea sau lichidarea gospodăriei (divizarea bunurilor comune).(3) Cota membrului gospodăriei ţărăneşti din bunurile proprietate comună în devălmăşie se consideră egală

cotelor celorlalţi membri dacă, cu acordul acestora, cota nu a fost micşorată din cauza participării lui neînsemnate cubunuri sau cu muncă personală la activitatea gospodăriei.

(4) În cazul pierderii calităţii de membru al gospodăriei ţărăneşti, cota din mijloacele fixe de producţie care seaflă în proprietate comună este inseparabilă în natură. În acest caz, cota se plăteşte în bani, în producţie agricolă sau înalt fel. Modul de plată se stabileşte cu acordul celorlalţi membri ai gospodăriei.

(5) Urmărirea cotei din bunurile comune pentru obligaţiile personale ale membrului gospodăriei ţărăneşti seefectuează în cazul în care datoriile acestuia nu pot fi acoperite cu alte bunuri ale lui.

(6) La reorganizarea sau lichidarea gospodăriei ţărăneşti, bunurile comune se divizează în modul stabilit delegislaţia civilă.

Articolul 21. MoştenireaCota din bunurile comune se moşteneşte în modul stabilit de legislaţia civilă.[Art.21 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

Capitolul VIMUNCA, ASIGURAREA SOCIALĂ ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ DE STAT

Articolul 22. Munca

70

(1) Relaţiile de muncă din cadrul gospodăriei ţărăneşti sînt reglementate de Codul muncii şi de contracteleindividuale de muncă.

(2) Timpul de lucru în gospodăria ţărănească se include în vechimea în muncă şi în stagiul de cotizare pe bazaînscrierilor din carnetul de muncă şi a certificatelor, eliberate de casele teritoriale ale Casei Naţionale de AsigurăriSociale, ce confirmă plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Articolul 23. Asigurarea socială şi asistenţa socială de stat(1) Membrii şi angajaţii gospodăriei ţărăneşti sînt pasibili de asigurare socială şi de asistenţă socială de stat în

conformitate cu legislaţia.(2) Gospodăria ţărănească plăteşte, în condiţiile stabilite de legislaţie, contribuţiile de asigurări sociale de stat

pentru membrii şi angajaţii săi.(3) Pensia de stat pentru membrii şi pentru angajaţii gospodăriei ţărăneşti se stabileşte şi se acordă în condiţiile

legii.Capitolul VII

EVIDENŢA ŞI RAPOARTELE.[Denumirea modificată prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]Articolul 24. Evidenţa şi rapoartele(1) Gospodăria ţărănească ţine evidenţa activităţii sale şi prezintă rapoarte conform evidenţei sintetice ori

analitice sau conform partidei simple, stabilite de Guvern.(2) Gospodăria ţărănească predă:a) arhivei de stat teritoriale documentele care fac parte din Fondul arhivistic de stat;b) primăriei ori arhivei de stat teritoriale, dacă primăria nu dispune de spaţii pentru păstrare permanentă,

documentele membrilor şi angajaţilor săi;c) primăriei documentele care urmează să fie păstrate provizoriu.[Art.25 exclus prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

Capitolul VIIIREORGANIZAREA ŞI LICHIDAREA

Articolul 26. Reorganizarea(1) Gospodăria ţărănească se reorganizează prin hotărîre a membrilor ei sau a instanţei de judecată.(2) Gospodăria ţărănească se reorganizează prin fuziune, asociere, separare, divizare sau transformare în

conformitate cu Codul civil, cu prezenta lege şi cu alte acte normative.(3) Volumul depunerilor membrilor gospodăriei ţărăneşti în capitalul social al întreprinderii cu o altă formă

juridică de organizare, constituită prin reorganizare, este determinat în funcţie de cota lor din bunurile comune care setransmit acestei întreprinderi.

Articolul 27. Lichidarea(1) Gospodăria ţărănească se lichidează prin hotărîre a membrilor ei sau a instanţei de judecată.(2) Gospodăria ţărănească poate fi lichidată prin hotărîre a instanţei de judecată la cererea:a) unui membru al gospodăriei sau a primăriei dacă sînt încălcate prevederile art.2 alin.(1) sau art.3 alin.(2),

inclusiv în cazul în care nici unul dintre membrii gospodăriei nu are drept de proprietate asupra pămîntului;b) unui membru al gospodăriei sau a creditorului (creditorilor) în cazul insolvabilităţii ei;c) moştenitorului sau a primăriei dacă nu a rămas nici un membru şi nici un moştenitor al acestuia nu doreşte

să ţină mai departe gospodăria; precum şi d) în alte cazuri prevăzute de lege.(3) Particularităţile lichidării gospodăriei ţărăneşti în cazul insolvabilităţii ei sînt definite în legislaţia privind

falimentul.Capitolul IX

ASOCIAŢIILE GOSPODĂRIILOR ŢĂRĂNEŞTIŞI UNIUNILE ASOCIAŢIILOR

Articolul 28. Scopurile, statutul juridic şi patrimoniul asociaţiei gospodăriilor ţărăneşti şi uniunii asociaţiilor(1) Pentru a-şi coordona activitatea, a-şi instrui, perfecţiona, consulta şi informa membrii, pentru a atrage

investiţii, a-şi reprezenta şi apăra interesele comune patrimoniale şi profesionale, gospodăriile ţărăneşti sînt în drept săse unească după principiul teritorial sau de producţie în asociaţie a gospodăriilor ţărăneşti (denumită în continuareasociaţie), iar asociaţiile - în uniune republicană a asociaţiilor gospodăriilor ţărăneşti (denumită în continuare uniune).

71

(2) Asociaţia şi uniunea sînt organizaţii necomerciale cu drept de persoană juridică, create în bază de contractede constituire, care activează în conformitate cu legislaţia şi cu statutul lor.

(3) Denumirea asociaţiei şi cea a uniunii trebuie să conţină cuvintele "asociaţia gospodăriilor ţărăneşti" şi,respectiv, "uniunea republicană a asociaţiilor gospodăriilor ţărăneşti".

(4) Asociaţia şi uniunea nu poartă răspundere pentru obligaţiile membrilor lor, iar aceştia nu poartă răspunderepentru obligaţiile asociaţiei sau cele ale uniunii.

(5) Patrimoniul asociaţiei şi cel al uniunii se formează din taxele de constituire şi din cotizaţiile membrilor lor,din taxele pentru serviciile pe care le prestează, din donaţii şi din alte venituri neinterzise de lege.

(6) La ieşire din asociaţie ori din uniune sau la lichidarea lor, membrii nu beneficiază de drepturi asuprapatrimoniului asociaţiei şi, respectiv, al uniunii.

Articolul 29. Organele asociaţiei şi cele ale uniuniiAsociaţia şi uniunea au următoarele organe de conducere, de execuţie şi de control:a) adunarea generală a membrilor asociaţiei şi adunarea generală a membrilor uniunii (denumite în continuare

adunare generală), organ superior;b) consiliul asociaţiei şi consiliul uniunii (denumite în continuare consiliu), organ executiv;c) comisia de cenzori sau cenzorul, denumiţi în continuare comisie de cenzori, organ de control; precum şi d)

alte organe prevăzute de statutul asociaţiei şi de cel al uniunii.Articolul 30. Adunarea generală(1) De competenţa exclusivă a adunării generale ţin:a) modificarea şi completarea statutului asociaţiei şi statutului uniunii, aprobarea statutelor modificate;b) aprobarea, modificarea şi completarea regulamentelor organelor asociaţiei şi celor ale uniunii;c) alegerea preşedintelui şi celorlalţi membri ai consiliului asociaţiei şi, respectiv, ai consiliului uniunii,

alegerea (numirea) membrilor comisiei de cenzori;d) primirea şi excluderea din asociaţie şi uniune;e) aprobarea direcţiilor principale de activitate, schemei de încadrare şi salarizare, bugetului asociaţiei sau

uniunii;f) aprobarea rapoartelor asociaţiei sau uniunii şi ale organelor de conducere, de execuţie şi de control.(2) Adunarea generală este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin două treimi din reprezentanţii

membrilor asociaţiei sau ai uniunii.(3) Hotărîrile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii reprezentanţilor membrilor asociaţiei şi,

respectiv, ai uniunii prezenţi la adunare.Articolul 31. Consiliul(1) De competenţa consiliului ţin:a) convocarea adunării generale;b) prezentarea către adunarea generală a propunerilor privind primirea şi excluderea din asociaţie sau uniune;c) prezentarea către adunarea generală a raportului anual al asociaţiei sau al uniunii şi al raportului propriu;d) efectuarea altor acţiuni prevăzute de statut.(2) Şedinţa consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin jumătate din membrii lui, inclusiv

preşedintele.(3) Membrii consiliului nu pot fi şi membri ai comisiei de cenzori.Articolul 32. Comisia de cenzori(1) Comisia de cenzori exercită controlul asupra activităţii asociaţiei sau a uniunii, inclusiv asupra respectării

statutului şi altor regulamente ale lor, şi este subordonată numai adunării generale.(2) Comisia de cenzori se conduce de legislaţie, de statutul asociaţiei sau de cel al uniunii şi de regulamentul

său.(3) Comisia de cenzori elaborează raportul anual şi îl prezintă adunării generale anuale.

Articolul 33. Reorganizarea şi lichidarea asociaţiei şi a uniunii(1) Asociaţia şi uniunea se pot reorganiza prin fuziune, asociere, separare, divizare sau transformare exclusiv

în organizaţii necomerciale.(2) Patrimoniul asociaţiei sau al uniunii, în proces de lichidare, care a rămas după satisfacerea tuturor

creanţelor este predat altor asociaţii şi uniuni, iar în caz de imposibilitate, organizaţiilor de binefacere sau autorităţiloradministraţiei publice locale.

72

Capitolul XRĂSPUNDERI

Articolul 34. Răspunderi pentru încălcarea prezentei legiÎncălcarea prezentei legi prin:a) prezentarea unor date eronate pentru Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);b) refuzul neîntemeiat de a înregistra gospodăria ţărănească;c) neprezentarea de documente pentru efectuarea de înscrieri în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)

privind reorganizarea sau lichidarea gospodăriei;d) refuzul neîntemeiat de a face modificări în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sau de a elibera

extrase din el;e) refuzul neîntemeiat de a efectua înscrieri în carnetele de muncă ale membrilor şi angajaţilor gospodăriei

ţărăneşti sau înscrierea în ele a unor date eronate;f) neprezentarea de date sau prezentarea de date eronate referitoare la numărul de angajaţi din gospodăria

ţărănească;g) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.3 alin.(3); precum şi h) alte acţiuni definite de lege atrage

răspunderea prevăzută de lege.Capitolul XI

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALEArticolul 35(1) Guvernul, în decursul a 2 luni:va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea Legii cu privire la proprietate, Legii cadastrului

bunurilor imobile, Legii privind administraţia publică locală, Legii contabilităţii, Legii cu privire la faliment, Legiiprivind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, Codului fiscal, Codului cu privire la contravenţiile administrative şialtor acte legislative în concordanţă cu prezenta lege;

va aproba Regulamentul privind modul de ţinere a evidenţei şi de prezentare a rapoartelor de către gospodăriileţărăneşti (de fermier);

va stabili plafonul taxei de înregistrare a gospodăriilor ţărăneşti, al taxei de efectuare a înscrierilor în Registrulgospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi al taxei de eliberare a extraselor din el;

va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

Articolul 36(1) Gospodăriile ţărăneşti înregistrate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi vor prezenta primăriilor, pînă

la 1 ianuarie 2002, documentele necesare înscrierii în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) a modificărilor cerezultă din prezenta lege. Pentru înregistrarea modificărilor nu se percepe taxă.

(2) Întreprinderile individuale care desfăşoară activitatea prevăzută la art.2 alin.(1) se vor reînregistra pînă la 1ianuarie 2002, efectuîndu-se înscrierile de rigoare în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). Pentrureînregistrare nu se percepe taxă.

(3) Persoanele care desfăşoară activitatea prevăzută la art.2 alin.(1) şi nu au înregistrat gospodăria ţărăneascăsau întreprinderea de o altă formă juridică de organizare sînt lipsite de înlesnirile şi privilegiile prevăzute de prezentalege şi de alte acte legislative, purtînd răspunderea stabilită de legislaţie.

(4) Asociaţiile întemeiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi vor aduce, pînă la 1 ianuarie 2002,statutul lor în concordanţă cu prezenta lege sau se vor reorganiza, sau se vor lichida în modul stabilit de legislaţie.Pentru înregistrarea modificărilor şi completărilor făcute în statutele asociaţiilor nu se percepe taxă.

[Art.36 modificat prin Legea nr.361-XV din 13.07.2001]

Articolul 37De la data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.841-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la

gospodăria ţărănească (de fermier), cu modificările şi completările ulterioare.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru DIACOV

73

CU PRIVIRE LA PATENTA DE ÎNTREPRINZĂTORLegea Republicii Moldova

Nr. 93-XIV din 15 iulie 1998(Monitorul Oficial, 6 august 1998, nr.72-73, p. I, art. 485)

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Prezenta lege reglementează desfăşurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistemsimplificat de înregistrare, impozitare, evidenţă şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător.

Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de patentă de întreprinzător(1) Patenta de întreprinzător, denumită în continuare patentă, este un certificat de stat nominativ, ce atestă

dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.(2) Patenta conţine următoarele elemente:a) seria şi numărul patentei;b) prenumele şi numele titularului patentei;c) fotografia titularului patentei (introdusă prin Legea Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999);d) codul fiscal al titularului patentei (introdusă prin Legea Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999);e) genul de activitate de întreprinzător;f) domiciliul stabil al titularului patentei;g) locul de desfăşurare a activităţii în baza patentei pentru cazurile în care condiţia respectivă se

reglementează;h) tipul mijlocului de transport şi numărul lui de înmatriculare, în caz de folosire a acestuia în activitatea de

întreprinzător potrivit patentei;i) durata patentei şi menţiunile despre prelungirea ei;j) denumirea şi sediul organului care a eliberat patenta (în redacţia Legii Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001);k) cuponul, ca dovadă a achitării taxei pentru patentă.(3) Forma patentei se stabileşte de Ministerul Finanţelor. Patenta trebuie să aibă cel puţin 10 grade de

protecţie.(4) Blancheta patentei de întreprinzător şi duplicatul ei sînt documente de strictă evidenţă (introdus prin Legea

Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).(5) Modul de ţinere a evidenţei, de repartizare şi de păstrare a blanchetelor patentei de întreprinzător şi a

duplicatelor patentei se stabileşte de Ministerul Finanţelor (introdus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie2001).

(6) Evidenţa blanchetelor patentei de întreprinzător şi repartizarea lor primăriilor se efectuează de cătreautoritatea fiscală (introdus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

Articolul 2. Titularul patenteiTitular de patentă poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin

sau apatrid, care locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul să desfăşoare activitate deîntreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesareacestui gen de activitate.

Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei(1) Patenta se eliberează pentru unul din genurile de activitate, a căror listă se anexează la prezenta lege.(2) Patenta este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate fi transmisă altei persoane.(3) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului

acesteia şi primirea licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamăfinanciare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor,precum şi prevederile art.90 din Codul fiscal (în redacţia Legii Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999).

(4) În relaţiile de drept civil, titularul patentei acţionează în numele său.(5) Titularul patentei răspunde pentru obligaţiile aferente desfăşurării activităţii de întreprinzător pe parcursul

duratei de prescripţie stabilită de lege, indiferent de durata patentei.

74

(6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de întreprinzător specificată în patentă pe întreg teritoriul ţăriidacă în patentă nu este indicat altfel (în redacţia Legii Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999).

(7) Titularul patentei este obligat:a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de

protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentrudesfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă amărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor (înredacţia Legilor Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001; Nr.927-XV din 21 martie 2002);

b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea administraţiei publicelocale (introdusă prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001);

c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor;d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară

activitatea de întreprinzător sau să o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor.(8) Titularul patentei nu este în drept:a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă;b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva dintre membrii familiei

sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau carevadintre membrii familiei sale.

(9) Doi sau cîţiva titulari de patente se pot asocia în scopul desfăşurării în comun a activităţii de întreprinzător,în baza contractului de activitate în comun.

(10) Relaţiile dintre titularul patentei şi organele de control se reglementează prin prezenta lege, legeabugetului pe anul respectiv şi legislaţia civilă (în redacţia Legii Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

(11) Patenta nu poate fi retrasă de la titularul ei (introdus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).(Conform Legii Nr.208-XVI din 7 iulie 2006 alineatul (10) se exclude, iar alineatele (11) şi (12) devin

alineatele (10) şi (11), în vigoare 1 ianuarie 2007).

Capitolul IIMODUL DE ELIBERARE A PATENTEI

Articolul 4. Modul de eliberare a patentei(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la

locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăriarespectivă (în redacţia Legilor Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999; Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

(2) În cerere se indică:a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;c) durata patentei;d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de

transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.(3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.1,

2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă copii de pe certificat,diplomă, alte acte ce confirmă nivelul de calificare necesar desfăşurării genului de activitate respectiv (în redacţiaLegilor Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999; Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

(4) În cazul în care, conform legislaţiei, pentru desfăşurarea unor genuri de activitate indicate în anexa laprezenta lege este necesară autorizaţia autorităţii administraţiei publice locale, la cererea de eliberare a patentei seanexează decizia autorităţii respective (în redacţia Legii Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999).

(5) La cerere se anexează documentele confirmative de achitare a contribuţiei de asigurare socială de statpentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele careconfirmă scutirea de plata contribuţiei (în redacţia Legii Nr.121-XVI din 29 mai 2008).

(6) Patenta se eliberează de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul sau lalocul de desfăşurare a activităţii preconizate, în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelorperfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei stabilite (în redacţia Legii Nr.686-XIV din 19 noiembrie1999).

(7) Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şidesfăşoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul(oficiul) fiscal. Patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta (introdus prinLegea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

(8) Patenta se autentifică, aplicîndu-se semnătura conducătorului organului ce a eliberat patenta, şi seştampilează.

(9) La patentă se anexează cuponul, decupat de la duplicatul patentei, ca dovadă a achitării taxei pentrupatentă, cu indicarea termenului corespunzător celui menţionat în patentă şi sumei de plată. Cuponul, de

75

asemenea, se autentifică aplicîndu-se semnătura şi ştampila.

Articolul 5. Stabilirea nivelului de calificareNivelul de calificare al solicitantului se stabileşte în baza documentelor, prezentate de acesta, cu privire la

studii (calificare) şi la activitatea de muncă anterioară (în redacţia Legii Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999).

Articolul 6. Duplicatul patentei(1) Pentru fiecare patentă eliberată se întocmeşte duplicat care se păstrează la autoritatea care a eliberat patenta

(în redacţia Legii Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).(2) Duplicatul patentei conţine aceleaşi date ca şi originalul, precum şi cupoane care se utilizează ca dovadă a

achitării taxei pentru patentă.(3) Cupoanele duplicatului patentei trebuie să fie de marcă specială, cu cel puţin 10 grade de protecţie contra

falsificării, să conţină seria şi numărul patentei.(4) Duplicatul patentei cu cupoanele neutilizate este un document de casă de evidenţă; cupoanele urmează a fi

stinse în modul stabilit de actele normative.(5) Cuponul se consideră nestins (neplătit) doar în cazul în care nu a fost decupat de la duplicatul patentei.(6) Duplicatul patentei poate fi utilizat de către inspectoratul fiscal teritorial şi primărie pentru întocmirea

dărilor de seamă statistice, perfectarea copiei patentei în cazul pierderii ei (în redacţia Legilor Nr.686-XIV din 19noiembrie 1999; Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001; Nr.208-XVI din 7 iulie 2006, în vigoare 1 ianuarie 2007).

(7) După expirarea termenului de valabilitate a patentei eliberate de primărie, duplicatul patentei se remite, întermen de 5 zile, autorităţii fiscale în a cărei rază de acţiune este amplasată primăria (introdus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

Capitolul IIIVALABILITATEA PATENTEI

Articolul 7. Durata patentei(1) Patenta se eliberează pe o durată de o lună sau, la dorinţa solicitantului, pe o durată mai mare (în redacţia

Legii Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999).(2) Pentru genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.9, 2.10, 2.19-2.27 din anexă, patenta se eliberează

iniţial sau se prelungeşte pe o durată de cel puţin 12 luni (introdus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei(1) Valabilitatea patentei încetează:a) odată cu expirarea duratei patentei;b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective;c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia

respectivă a comisiei medicale;d) în cazul decesului titularului patentei;e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană (în redacţia Legii Nr.686-XIV din 19

noiembrie 1999);g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei

pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă (introdusă prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).(2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau

moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.

Articolul 9. Suspendarea patentei(1) Patenta se suspendă:a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia

muncii;b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8) (în

redacţia Legii Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001);c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;d) (exclusă prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au

condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei

suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care aeliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei(introdus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

76

Articolul 10. Schimbarea patentei(1) Schimbarea patentei se efectuează în cazul în care titularul ei şi-a schimbat numele şi/sau prenumele,

domiciliul sau locul de desfăşurare a activităţii indicate în patentă.(2) Schimbarea patentei se efectuează în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii respective şi achitării unei

taxe în mărimea unui salariu minim.(3) (Exclus prin Legea Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999).

Articolul 11. Restabilirea patentei(1) În cazul în care patenta a fost pierdută sau nimicită, aceasta poate fi restabilită în baza cererii depuse de

titular la autoritatea care a eliberat patenta (în redacţia Legii Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).(2) Restabilirea patentei se efectuează în baza duplicatului ei, în decurs de 10 zile de la data depunerii cererii

respective. Totodată, perioada în care titularul nu a putut beneficia de patentă nu se restabileşte.(3) Pentru restabilirea patentei se încasează o taxă în mărimea unui salariu minim.

Capitolul IVIMPOZITAREA TITULARULUI PATENTEI

(în redacţia Legii Nr.208-XVI din 7 iulie 2006, în vigoare 1 ianuarie 2007)

Articolul 12. Impozitarea titularului patentei(1) Impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include

impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de deserviresocială, taxa pentru amenajarea teritoriului (în redacţia Legilor Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999; Nr.650-XVdin 16 noiembrie 2001; Nr.361-XVI din 23 decembrie 2005; Nr.208-XVI din 7 iulie 2006, în vigoare 1 ianuarie2007; Nr.177-XVI din 20 iulie 2007).

(2) Alte impozite, taxe şi încasări se plătesc de titularul patentei pe principii generale.(3) (Exclus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

Articolul 13. Taxa pentru patentăTaxa lunară pentru patentă este prevăzută în anexa la prezenta lege şi se percepe în cuantumul stabilit pentru

localitatea unde se va desfăşura activitatea de întreprinzător. În cazul desfăşurării activităţii de întreprinzător peîntreg teritoriul ţării, taxa lunară pentru patentă se achită în cuantum stabilit, specificat în rubrica "Chişinău, Bălţi,Bender, Tiraspol" din anexă (în redacţia Legilor Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999; Nr.650-XV din 16 noiembrie2001).

Articolul 14. Modul de achitare a taxei pentru patentă(1) Taxa pentru patentă se achită la contul bugetului local, o dată cu primirea patentei, în cuantum

corespunzător termenului minim de valabilitate a patentei, în conformitate cu art.7. Pentru prelungirea termenuluide valabilitate a patentei, taxa pentru luna următoare sau, la dorinţa titularului patentei, pentru o perioadă maimare, se achită înainte de expirarea termenului pentru care a fost achitată plata. Perceptorii fiscali ai primăriilorsînt în drept să încaseze taxa pentru patentă, cu transferarea ulterioară a acestor plăţi la contul bugetului local (înredacţia Legilor Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999; Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001; Nr.208-XVI din 7 iulie2006, în vigoare 1 ianuarie 2007; Nr.121-XVI din 29 mai 2008).

(2) La achitarea plăţii pentru patentă, autoritatea fiscală sau, după caz, primăria eliberează titularului patenteicuponul (cupoanele) decupat de la duplicatul patentei, prin care se confirmă că patenta este valabilă pînă la untermen stabilit, şi face înscrierea respectivă pe versoul patentei (în redacţia Legii Nr.650-XV din 16 noiembrie2001).

(3) (introdus prin Legea Nr.208-XVI din 7 iulie 2006, în vigoare 1 ianuarie 2007; exclus prin Legea Nr.121-XVI din 29 mai 2008).

Articolul 15. Controlul şi responsabilitatea pentru eliberareapatentei, prelungirea termenului ei de valabilitateşi încasarea taxei pentru patentă

(1) Responsabilitatea pentru aplicarea prevederilor prezentei legi referitor la eliberarea patentei şi prelungireatermenului ei de valabilitate, precum şi pentru încasarea taxei respective, o poartă autorităţile fiscale teritoriale şi,după caz, primăriile.

(2) Autorităţile fiscale exercită controlul asupra respectării de către primării a modului de eliberare a patentelorşi de prelungire a termenelor lor de valabilitate, verifică corectitudinea încasării, precum şi a virării, în termen şiintegral, la buget a taxei pentru patentă.

(3) Primăria informează lunar autoritatea fiscală teritorială despre numărul patentelor eliberate şi prelungite,despre suma încasată de la eliberarea şi prelungirea termenelor lor de valabilitate şi despre numărul patentelor

77

valabile la finele lunii gestionare (introdus prin Legea Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001).

Articolul 16. Înlesniri şi garanţii acordate titularului patentei(1) Pentru următoarele categorii ale populaţiei, taxa pentru patentă se reduce:a) pentru invalizii de gradele I şi II - cu 20% din taxa stabilită;b) pentru persoanele care sînt la evidenţă la oficiile forţei de muncă şi nu au fost plasate în cîmpul muncii în

decursul a 6 luni - cu 15% din taxa stabilită (din această categorie nu fac parte persoanele care au refuzat locul demuncă propus). Înlesnirea în cauză se acordă pe un an de la data depunerii cererii pentru primirea patentei;

c) pentru persoanele care întreţin membri ai familiei inapţi pentru muncă pe motiv de vîrstă sau de sănătate:4-6 membri ai familiei - cu 20% din taxa stabilită;7-9 membri ai familiei - cu 30% din taxa stabilită;10 sau mai mulţi membri ai familiei - cu 40% din taxa stabilită;d) pentru studenţi şi pensionari - cu 20 % din taxa stabilită (introdusă prin Legea Nr.686-XIV din 19 noiembrie

1999; în redacţia Legii Nr.927-XV din 21 martie 2002).(2) Orice decizie, conform căreia plata pentru patentă se majorează, intră în vigoare nu mai înainte de

expirarea a 3 luni după publicarea ei.(3) Titularul patentei este eliberat de datoria de a plăti suplimentar pentru patentă dacă, prin actele normative

adoptate după primirea patentei, taxa pentru ea s-a majorat (în redacţia Legii Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999).

Articolul 17. Modul de achitare a contribuţieide asigurare socială de stat

(1) Titularii patentei achită în mod obligatoriu contribuţia de asigurare socială de stat.(2) Achitarea contribuţiei de asigurare socială de stat îi asigură titularului patentei dreptul la o pensie minimă

şi la un ajutor de deces prevăzute în legislaţie.(3) Durata activităţii desfăşurate în baza patentei se include în vechimea în muncă a titularului patentei, cu

condiţia achitării contribuţiilor de asigurare socială de stat.(4) Condiţiile de asigurare socială de stat a titularilor patentei se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor

sociale de stat pe anul respectiv.(5) Se scutesc de achitarea contribuţiei de asigurare socială de stat pensionarii şi invalizii de toate grupele (în

redacţia Legilor Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999; Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001; Nr.208-XVI din 7 iulie2006, în vigoare 1 ianuarie 2007; Nr.121-XVI din 29 mai 2008).

Capitolul VRĂSPUNDEREA

Articolul 18. Răspunderea(1) Titularul patentei care nu a respectat obligaţiile prevăzute la art.3 alin.(7) poartă răspundere în conformitate

cu legislaţia în vigoare.(2) Titularilor patentei li se interzice comercializarea:a) mărfurilor supuse accizelor;b) mobilei - cu începere de la 1 ianuarie 2007 (în redacţia Legii Nr.121-XVI din 29 mai 2008);c) (în redacţia Legilor Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001; Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie

2006; Nr.208-XVI din 7 iulie 2006; exclusă prin Legea Nr.121-XVI din 29 mai 2008).(3) Se permite comerţul cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător la tarabe, tejghele, tonete şi din

autovehicule pe pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale, cu condiţia căveniturile din vînzări ale titularilor de patente nu vor depăşi 300 000 de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

(4) Mărfurile pasibile de comercializare în baza patentei de întreprinzător sînt următoarele:1) mărfuri industriale:a) îmbrăcăminte;b) încălţăminte;c) ţesături de toate tipurile;d) articole de tricotaj;e) articole de galanterie;f) articole din tul şi draperii;g) produse textile, inclusiv de uz personal folosite;h) rechizite şcolare şi de birou;i) inventar şi atribute pentru jocurile sportive;j) articole de parfumerie şi cosmetică neaccizate;k) mărfuri de uz casnic, cu excepţia aparatelor şi utilajelor cu consum de curent electric alternativ sau cu

motoare de ardere internă şi utilajelor cu termen de garanţie stabilit;l) materiale de construcţii, cu excepţia uşilor şi ferestrelor de toate tipurile; parchetului din lemn, laminatului;

78

cimentului şi amestecurilor de toate mărcile şi tipurile; pietrei şi cărămizii de construcţie; nisipului, prundişului,argilei şi ghipsului; materialelor de toate tipurile pentru acoperit case şi podele; teracotei de toate tipurile; ţevilorpentru sisteme de aer condiţionat, articolelor pentru construcţia reţelei de încălzire, de alimentare cu gaze şi cuapă, pentru grupul sanitar şi de evacuare a reziduurilor; aparataje sau utilaje cu termen de garanţie stabilit;

m) cărţi şi alte tipărituri - de la 1 ianuarie 2009;n) ziare şi alte publicaţii periodice - de la 1 ianuarie 2009;o) jucării şi articole pentru copii;2) produse alimentare fabricate şi ambalate de producător:a) cereale şi produse de morărit, crupe de toate felurile;b) amidon;c) produse de cofetărie;d) ceaiuri, cu excepţia celor medicinale;e) mirodenii şi aditivi alimentari;f) ape minerale naturale (cu excepţia celor bogate în săruri minerale, medicinale), ape potabile (cu excepţia

celor ce conţin reziduu sec solubil total peste 1500 mg/l) şi băuturi nealcoolice, îmbuteliate;g) sare alimentară;h) mărfuri uşor alterabile, comercializate în hale specializate şi utilate conform cerinţelor sanitar-

epidemiologice de depozitare, păstrare şi comercializare;i) fructe şi legume în stare proaspătă (neambalate), cu excepţia citricelor şi altor fructe exotice;j) fructe şi legume prelucrate în mod industrial;k) miere de albine şi derivatele ei.(5) Pentru toate categoriile de mărfuri permise spre comercializare în baza patentei de întreprinzător se va

asigura respectarea necondiţionată a cerinţelor stabilite de legislaţia în vigoare în vederea transportării, depozitării,păstrării şi comercializării lor. Încălcarea acestor cerinţe atrage răspunderea stabilită de legislaţia în vigoare.

(6) Persoanelor fizice şi gospodăriilor ţărăneşti care comercializează produse agricole proprii în stare proaspătăsau prelucrate industrial (cu excepţia celor care cer condiţii speciale de comercializare) şi care deţin dreptul deacces liber pe piaţă (fără deţinerea patentei de întreprinzător), administratorii pieţelor le acordă prioritar locuripentru comerţ, le repartizează terenuri şi locuri speciale pentru comercializarea producţiei agricole din automobile,la prezentarea actelor ce confirmă provenienţa mărfii şi cu achitarea, în modul stabilit, a biletelor pentru locul decomerţ şi altor servicii cu plată.

(Conform Legii Nr.121-XVI din 29 mai 2008 la articolul 18 se introduc alineatele (3)-(6).

Capitolul VIDISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 19Guvernul:în termen de 3 luni, va prezenta Parlamentului propuneri pentru modificarea legislaţiei în conformitate cu

prezenta lege;(subalineatul 2 exclus prin Legea Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999);va elabora nomenclatorul-tip al unităţilor ce practică comerţul cu amănuntul (introdus prin Legea Nr.927-XV

din 21 martie 2002).

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru DIACOV

Anexăla Legea cu privire la

patenta de întreprinzător(în redacţia Legilor

Nr.363-XIV din 22 aprilie 1999;Nr.686-XIV din 19 noiembrie 1999;Nr.650-XV din 16 noiembrie 2001;

Nr.927-XV din 21 martie 2002;Nr.208-XVI din 7 iulie 2006;

Nr.121-XVI din 29 mai 2008)

Cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător

Genul de activitate Cuantumul taxei lunare,lei

79

Chişinău,Bălţi,

Bender,Tiraspol

Celelalte

municipii,

oraşele

Localităţile

rurale

1. Comerţul cu amănuntul1.1. Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din

autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritateaadministraţiei publice locale şi se exclude la 1 ianuarie 2017

360 180 100

1.2. Comerţul cu amănuntul în chioşcuri şi în alte încăperi ce ocupăterenuri separate, a căror suprafaţă nu depăşeşte 12 m2, cu excepţiacomerţului cu aparate electronice şi electrocasnice cu termenul degaranţie stabilit, conform legislaţiei în vigoare

400 200 100

1.3. Comerţul cu amănuntul în chioşcuri şi în alte încăperi ce ocupăterenuri separate, a căror suprafaţă nu depăşeşte 7 m2, cu excepţiacomerţului cu aparate electronice şi electrocasnice cu termenul degaranţie stabilit, conform legislaţiei în vigoare

250 150 75

1.4. Comercializarea cu amănuntul a apei îmbuteliate în locurileautorizate de autoritatea administraţiei publice locale

250 150 75

1.5. Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele şi în alte tipuri depuncte comerciale, autorizate de autoritatea administraţiei publice locale,cu cărţi şi alte tipărituri, precum şi cu publicaţii muzicale (note)

30 25 10

2. Producerea de mărfuri,executarea de lucrări şi prestarea deservicii

2.1. Întocmirea dărilor de seamă contabile 300 200 1002.2. Transportul călătorilor cu automobilele-taxi, cu un număr de locuri

de pînă la 7 inclusiv250 150 100

2.3. Transportul auto de mărfuri, cu excepţia transportului de mărfuriinflamabile, explozive, toxice, otrăvitoare şi radioactive:

- pînă la 1,5 tone- de la 1,5 la 3,5 tone- de la 3,5 la 7 tone, inclusiv cu remorcă- peste 7 tone, inclusiv cu remorcă

175200250400

90100125200

455070

1002.4. Servicii logopedice 80 40 202.5. Masaj, servicii de îngrijire a bolnavilor şi alte servicii medicale,

acordate de către personalul medical inferior140 70 35

2.6. Servicii veterinare, zootehnice 150 50 202.7. Servicii dactilografiere, inclusiv cu folosirea computerului 150 50 252.8. Servicii de frizerie şi servicii cosmetice 200 80 302.9. Croitul, cusutul, tricotarea şi reparaţia îmbrăcămintei şi

acoperămintele pentru cap şi comercializarea100 50 25

2.10. Confecţionarea şi reparaţia încălţămintei şi comercializarea 90 45 302.11. Servicii de spălătorie 90 45 302.12. Predarea limbilor străine (instruire individuală sau în grupe cu un

număr de pînă la 20 persoane)140 70 35

2.13. Predarea şi meditarea diferitelor discipline, cu excepţia muzicii,coregrafiei şi artelor plastice (instruire individuală sau în grupe cu unnumăr de pînă la 20 persoane)

100 50 30

2.14. Predarea muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruireindividuală sau în grupe cu un număr de pînă la 20 persoane)

100 50 30

2.15. Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de culturăfizică, pentru copii de pînă la 16 ani (în grupe de pînă la 20 persoane)

70 35 20

2.16. Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de culturăfizică, pentru adulţi (în grupe de pînă la 20 persoane)

100 50 35

2.17. Servicii de păstrare a bagajelor 100 50 252.18. Servicii de întreţinere şi amenajare a locuinţelor şi a sectoarelor 100 60 30

80

aferente2.19. Vulcanizarea camerelor şi anvelopelor în ateliere 200 75 302.20. Repararea locuinţelor 180 90 452.21. Construirea caselor de locuit şi a garajelor în localităţile rurale - - 702.22. Ajustarea şi reparaţia mobilei 100 50 352.23. Reparaţia tehnicii de uz casnic, instrumentelor şi mecanismelor,

ceasurilor130 65 30

2.24. Reparaţia cuptoarelor cu microunde şi a altor aparate electrice deîncălzit de uz casnic

100 50 25

2.25. Reparaţia aparatelor tele, audio,video de uz casnic 150 75 402.26. Reparaţia aparatelor fotografice, camerelor de filmat şi a altor

aparate sau instrumente optice90 45 30

2.27. Reparaţia şi acordarea instrumentelor muzicale 110 55 302.28. Fotografierea, confecţionarea şi vînzarea fotografiilor, executate

în mod individual, servicii video200 100 50

2.29. Scrierea placardelor,filmelor netirajate, amenajarea vitrinelor,reclamatelor, prezentarea artistică

160 80 40

2.30. Confecţionarea articolelor meşteşugăreşti de artă populară(artizanat) şi vînzarea lor, cu excepţia vînzării la expoziţii şi licitaţii

110 55 30

2.31. Deservirea muzicală a ceremoniilor 230 100 50inculsiv regizarea ceremoniilor 200 100 502.32. Aratul şi alte lucrări de cultivare a pămîntului cu mijloace

tehnice, protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor50 50 50

2.33. Servicii de guvernant(ă) 80 40 202.34. Servicii hoteliere (în hoteluri cu un număr de locuri de pînă la 7) 100 50 252.35. Darea în locaţiune a locuinţelor şi a caselor individuale de locuit:- cu o cameră 90 45 25- cu două camere 120 60 30- cu trei camere 150 80 40- cu patru camere 180 90 45- cu cinci camere 220 110 55- cu mai mult de cinci camere 400 200 1002.36. Darea în locaţiune a unor încăperi (suprafeţe) sau camere din

componenţa locuinţelor sau a caselor individuale de locuit- a unei camere 60 30 15- a două camere 90 45 25- a trei camere 120 60 30- a patru şi mai multe camere 150 80 402.37. Darea în locaţiune a încăperilor cu altă destinaţie decît aceea de

locuinţă (garaje, şoproane, depozite, pavilioane) cu suprafaţa:- pînă la 50 m2 60 30 15

- de la 50 la 100 m2 90 45 25

- peste 100 m2 120 60 302.38. Servicii de sudare, de lucrări tehnico-sanitare 120 60 302.39. Organizarea discocluburilor 600 300 1502.40. Executarea şi comercializarea obiectelor de lemn, metal, ghips,

argilă, ciment100 60 40

inclusiv servicii de dulgherie 80 45 302.41. Confecţionarea şi darea în chirie a recuzitelor pentru diferite

ceremonii şi comercializarea lor150 80 50

2.42. Copiere, multiplicare şi legatul cărţilor 150 75 302.43. Tăbăcirea şi prelucrarea pieilor, confecţionare articolelor din

blană şi din piele şi comercializarea lor200 120 100

2.44. (Exclusă prin Legea Nr.361-XVI din 23 decembrie 2005)

81

2.45. Producerea, prelucrarea şi comercializarea varului 50 50 502.46. Colectarea şi comercializarea ambalajelor din sticlă 100 75 502.47. Creşterea florilor şi comercializarea lor 150 75 402.48. Păstorit 60 40 25

(Conform Legii Nr.208-XVI din 7 iulie 2006:de la 1 ianuarie 2007 se exclud poziţii 2.2, 2.3, 2.45, 2.47;de la 1 ianuarie 2008 se exclud poziţii 1.2, 1.3;de la 1 ianuarie 2009 se exclud poziţii 1.1, 1.4, 1.5, 2.34, 2.35, 2.36, 2.37).

Notă: Patentele de întreprinzător eliberate, pînă la 1 ianuarie 2006 de inspectoratele fiscale de stat teritorialepentru activităţile specificate la poziţia "2.44. Dobîndirea şi comercializarea calcarului" se vor utiliza pînă laexpirarea termenului de valabilitate (introdusă prin Legea Nr.361-XVI din 23 decembrie 2005).

CU PRIVIRE LA MODUL DE ÎNTRODUCERE ŞI SCOATERE A BUNURILOR DE PETERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA DE CĂTRE PERSOANELE FIZICE

Legea Republicii MoldovaNr. 1569-XV din 20 decembrie 2002

(Monitorul Oficial, 31 decembrie 2002, nr.185-189, p. I, art. 1416)

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

Articolul 1. Scopul legii şi domeniul de aplicare(1) Prezenta lege stabileşte modul de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane

fizice a mărfurilor, obiectelor de uz personal şi a mijloacelor de transport auto.(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică la trecerea bunurilor de către persoane fizice peste frontiera vamală a

zonelor economice libere.

Articolul 2. Noţiuni principaleÎn sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:a) persoană fizică - rezident sau nerezident care nu este subiect al activităţii de întreprinzător;b) persoană fizică rezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid care dispune de loc

permanent de trai în Republica Moldova, ceea ce se confirmă prin actele respective (în redacţia Legii Nr.86-XVdin 25 martie 2004);

c) persoană fizică nerezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid care nu estemenţionat la lit.b);

d) loc permanent de trai - loc de trai pe teritoriul unui stat al unei persoane fizice, cu condiţia că aflareaacesteia pe teritoriul dat nu este în legătură cu exercitarea obligaţiilor de serviciu sau cu efectuarea studiilor (înredacţia Legii Nr.267-XVI din 28 iulie 2006);

e) bunuri - mărfuri, obiecte de uz personal şi mijloace de transport;f) mărfuri - orice bunuri mobile, obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (monedă naţională şi valută

străină în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate în monedă naţională şi valută străină), gazenaturale, energie electrică, energie termică, alt fel de energie, precum şi mijloace de transport, cu excepţia celorprevăzute la lit.h);

g) obiecte de uz personal – orice obiect destinat uzului sau consumului personal, sau necesităţilor casnice,inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament destinat uzului personal sau satisfaceriinecesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, de cosmetică, de igienă, medicamente, produse alimentare denecesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabilede care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei, toate aceste bunuri neputînd fi destinateactivităţii comerciale sau de producţie (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008);

h) mijloc de transport - orice mijloc de transport care se află la evidenţă permanentă în alt stat, folosit pentrutransportul internaţional de mărfuri şi pasageri, inclusiv containere şi alte instalaţii de transport;

i) trimitere poştală internaţională - orice trimitere poştală, perfectată în conformitate cu prevederile legislaţieinaţionale şi ale actelor Uniunii Poştale Internaţionale, care parvine pe teritoriul Republicii Moldova sau se acceptăpentru expediere peste hotarele ei;

82

j) bagaj neînsoţit - bunuri expediate de către proprietar (posesor) sau la indicaţia lui, care sînt deplasate pestefrontiera vamală de către transportator şi nu sînt însoţite de către proprietar (posesor);

k) declarare verbală - formă de declarare care prevede oferirea de către proprietar (posesor), în formă verbală,la cererea factorului de decizie, organului vamal a tuturor datelor cu privire la cantitatea, calitatea şi valoareamărfurilor, obiectelor de uz personal care sînt deplasate peste frontiera vamală;

l) declarare în scris - formă de declarare stabilită de prevederile Codului vamal şi ale altor acte normativeadoptate în baza lui;

m) declarare prin acţiune - formă de declarare expresă (vădită) a mijlocului de transport auto, care scuteştepersoana fizică de completarea unor acte vamale cu condiţia prezentării organelor vamale amplasate în punctelede trecere a frontierei de stat a actelor de înmatriculare a mijlocului de transport auto (respectînd condiţiileprevăzute la art.10 alin.(3), (5) şi (14) din prezenta lege), cu înregistrarea ulterioară a acestuia în sistemulinformaţional al Serviciului Vamal. În cazul aplicării formei de declarare prin acţiune, acte vamale nu seeliberează;

n) măsuri de politică economică - restricţii la introducerea şi la scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova amărfurilor şi mijloacelor de transport, stabilite din considerentele statului, ce prevăd licenţierea, cotarea şiimpozitarea;

o) valori culturale - obiecte care, conform determinării organului competent, constituie valoare pentru artă,literatură, ştiinţă, cultură şi religie;

p) mijloc de transport auto, autovehicul - sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă peşine, care serveşte la transportul de călători, bagaje şi mărfuri sau care execută orice alte lucrări (introdusă prinLegea Nr.267-XVI din 28 iulie 2006).

(Conform Legii Nr.267-XVI din 28 iulie 2006 după litera l) se introduce o literă nouă, care devine litera m),iar literele m) şi n) devin literele n) şi o).

Articolul 3. Trecerea bunurilorPersoanele fizice au dreptul de a introduce şi scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bunuri în conformitate

cu prezenta lege, Codul vamal şi cu alte acte normative ce reglementează trecerea bunurilor peste frontieravamală.

(Conform Legii Nr.61-XVI din 23 martie 2006 la articolul 3 alineatul (2) se exclude, iar alineatul (1) devinealineat unic).

Articolul 31. Introducerea şi scoaterea bancnotelor,monedelor şi cecurilor în moneda naţionalăa Republicii Moldova, precum şi a bancnotelor,monedelor şi cecurilor de călătorie în valută străină

(1) Persoanele fizice au dreptul:a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a

Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, nelimitat fără a prezentaorganelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c);

b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a RepubliciiMoldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 10000 euro (sauechivalentul lor) de persoană fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c);

c) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a RepubliciiMoldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 50000 euro (sauechivalentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative:

- actele vamale ce confirmă introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova; şi/sau- permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu actele

normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei;d) de a declara bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi

bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova şi scoase de peteritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană.

(2) Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională aRepublicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină, în următoarelecazuri:

a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sauechivalentul lor) de persoană;

b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sauechivalentul lor) de persoană (introdus prin Legea Nr.61-XVI din 23 martie 2006).

Articolul 4. Modul de declarare a bunurilor

83

(1) Bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sînt supuse declarării obligatorii conformprezentei legi, Codului vamal şi altor acte normative adoptate în corespundere cu acesta, cu excepţia valorilorvalutare specificate la art.31 alin.(1) lit.d) (în redacţia Legii Nr.61-XVI din 23 martie 2006).

(2) La introducerea bunurilor pe teritoriul vamal, persoanele fizice declară şi achită drepturile de importorganului vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat, cu excepţia bagajului neînsoţit şi a mijloacelor detransport, care se vămuiesc la organul vamal interior (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

(3) La scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sînt în drept de a vămuimărfurile la organele vamale interne.

(4) Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa la prezenta lege;b) bunurile introduse în ţară, altele decît cele menţionate la lit.a), a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de

200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care nu sînt destinate

activităţii comerciale sau de producţie;d) mărfurile menţionate la art.8 pct.1) lit.a) şi pct.2) lit.a).(5) Bunurile introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poştale

internaţionale sau bagajului neînsoţit se declară în scris, în modul stabilit.

Articolul 5. Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova(1) Persoanele fizice au dreptul:a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz personal, bancnote,

monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valutăstrăină, precum şi mărfuri menţionate în anexa la prezenta lege (în redacţia Legii Nr.61-XVI din 23 martie 2006);

b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît cele indicate la lit.a) acăror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau deproducţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import sevor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoareaimpozabilă a bunului);

c) de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau abagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţiicomerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova sau cuobţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se confirmăprin actele respective. Modul de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal (în redacţiaLegii Nr.267-XVI din 28 iulie 2006);

d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri,cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau deproducţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vorpercepe reieşind din valoarea bunurilor în vamă (limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoareaimpozabilă a bunurilor) (în redacţia Legii Nr.375-XVI din 7 decembrie 2006);

e) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sînt prevăzute la lit.a) şi lit.b) şi care nu sînt destinateactivităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor drepturilor de import şi declarării în modulstabilit;

f) (exclusă prin Legea Nr.103-XVI din 16 mai 2008);g) de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor neînsoţite, cu condiţia

că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, precum şi cu condiţia achitării drepturilor deimport, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.d), şi declarării în modul stabilit.

(2) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova numai înconformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit naţional şi de admitere temporară – în cazul declarării prinacţiune (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

(3) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova înconformitate cu regimurile vamale de import, de admitere temporară (cu respectarea prevederilor art.7) şi detranzit.

(4) Mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova, de persoane fizice nerezidente, în regimul vamal detranzit şi destinate activităţii comerciale sau de producţie ori alte categorii de mărfuri decît cele prevăzute în anexala prezenta lege sînt supuse declarării şi măsurilor de garantare prevăzute de legislaţie (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

(5) Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regim vamal de import numaide către persoane fizice agenţi economici, înregistrate în modul stabilit ca subiecte ale activităţii de întreprinzător(în redacţia Legilor Nr.372-XVI din 29 decembrie 2005; Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

84

Articolul 6. Scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova(1) Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale

sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacăaceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite)destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cucondiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit(în redacţia Legii Nr.86-XV din 25 martie 2004).

(2) Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma de100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai de agenţii economici caresînt înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale ca subiecţi ai activităţii deîntreprinzător (în redacţia Legilor Nr.86-XV din 25 martie 2004; Nr.372-XVI din 29 decembrie 2005).

(3) Se pune în sarcina Serviciului Vamal determinarea procedurii de declarare a mărfurilor destinate exportuluişi asigurarea evidenţei scoaterii bunurilor din teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, cuprezentarea lunară a informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor (înredacţia Legii Nr.267-XVI din 28 iulie 2006).

(4) Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport folosite înproducţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană.

(Conform Legii Nr.11-XV din 17 februarie 2005 după alineatul (2) se introduce un alineat nou, care devinealineatul (3), iar alineatul (3) devine alineatul (4).

Articolul 7. Admiterea temporară a bunurilor(1) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova în regim vamal de

admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu respectarea următoarelor condiţii:a) declararea bunurilor în modul stabilit;b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;c) achitarea drepturilor de import;d) şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.(2) Persoanele fizice nerezidente nu au dreptul de a scoate bunuri de pe teritoriul Republicii Moldova în

conformitate cu regimul vamal de export temporar (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).(3) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu

regimul vamal de export temporar, bunuri (indiferent de valoarea lor) dacă ele nu sînt destinate activităţiicomerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit şi respectăriiprevederilor art.8 pct.2) lit.c) şi art.9 alin.(2) şi (3) (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

(4) Persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova înconformitate cu regimul vamal de admitere temporară.

(5) Vămuirea mărfurilor introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimulvamal corespunzător se efectuează la organul vamal în a cărui rază de activitate locuieşte persoana respectivă (înredacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

Articolul 8. Introducerea şi scoaterea obiectelorşi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase

Persoanele fizice au dreptul:1) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără

achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt omogene;b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu

condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;2) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără

achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sînt omogene;b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia celor indicate la

lit.a) a prezentului punct) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sînt destinateactivităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;

c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sîntdestinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modulstabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii şiTurismului, prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;

d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor poştaleinternaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi destinate activităţii comerciale

85

sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor depolitică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit (în redacţia Legii Nr.86-XV din 25martie 2004).

Articolul 9. Introducerea şi scoaterea valorilor culturale(1) Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale cu condiţia

prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, respectăriimăsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit. Alte valori dindomeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectăriiprevederilor art.4, 5, 7 şi 8.

(2) În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă valoare culturală,dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea competentă a statului de expediere,organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de MinisterulCulturii şi Turismului al Republicii Moldova, prin care se va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nuprezintă valoare culturală.

(3) Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valoridin domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectăriiprevederilor art.4, 6, 7 şi 8 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al RepubliciiMoldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

Articolul 10. Introducerea şi scoaterea mijloacelor de transport auto(1) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:a) mijloace de transport auto cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de transport auto

clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoaneclasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, procurate (obţinute prin donaţie) înstrăinătate, cu condiţia declarării şi achitării drepturilor de import la organul vamal situat în punctul de trecere afrontierei de stat. Mijloacele de transport menţionate trebuie să fie scoase de la evidenţă de la autoritateacompetentă a statului de expediere (în redacţia Legii Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006);

b) mijloace de transport auto, obţinute în folosinţă (fapt confirmat prin actele respective), cu termen deexploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şiautovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul deexploatare ce nu depăşeşte 7 ani, cu condiţia că ele se vor afla la evidenţă permanentă în alt stat şi vor fi declaratela intrare în ţară conform modului stabilit, fără achitarea drepturilor de import. Aceste mijloace de transport nu seplasează în nici un regim vamal (în redacţia Legii Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006).

(2) Persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace detransport auto cu termen de exploatare de peste 10 ani, tractoare cu termenul de exploatare de peste 12 aniclasificate la poziţia tarifară 8701, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şiautovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul deexploatare de peste 7 ani, inclusiv cele obţinute prin moştenire şi în legătură cu stabilirea la un loc de traipermanent în Republica Moldova indiferent de regimul vamal ales (în redacţia Legilor Nr.154-XVI din 21 iulie2005, în vigoare 1 ianuarie 2006; Nr.267-XVI din 28 iulie 2006).

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriulRepublicii Moldova mijloace de transport auto cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar mijloace de transportauto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehicule concepute pentru transportul de maximum 20 de persoaneclasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, doar în cazul în care vor fi declarate prinacţiune şi plasate, pe un termen de pînă la 180 de zile, în regimul vamal de admitere temporară, cu respectareaurmătoarelor condiţii:

a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;b) la contul bancar al Serviciului Vamal, deschis în banca autorizată de Serviciul Vamal, la momentul

traversării frontierei Republicii Moldova trebuie să fie depusă o sumă de garanţie (în valută naţională şi/saustrăină) în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute în cazul plasării mijlocului de transport auto în regimulvamal de import sau mijlocul de transport auto trebuie să fie introdus pe teritoriul Republicii Moldova înconformitate cu prevederile Convenţiei privind admiterea temporară, adoptate la Istanbul la 26 iunie 1990;

c) pînă la expirarea termenului acordat conform regimului vamal de admitere temporară, mijloacele detransport auto trebuie să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, cu restituirea integrală a sumei de garanţiela momentul scoaterii de pe teritoriul vamal. În caz de nerespectare a termenului indicat, sumele de garanţiedepuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat (în redacţia Legilor Nr.11-XV din 17 februarie 2005;Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006; Nr.267-XVI din 28 iulie 2006).

(4) Baza de calcul a sumei de garanţie o constituie drepturile de import în volum maxim, care trebuie să fieplătite pentru mijloacele de transport de categoria respectivă, plasate în regim vamal de import, a căror introducerepe teritoriul Republicii Moldova este permisă de prezenta lege. Nerespectarea prevederilor alin.(3) lit.c) se

86

sancţionează conform legislaţiei în vigoare.(5) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de

transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, cu respectarea următoarelor condiţii:a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;b) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de pasageri şi de mărfuri în folos public;c) mijloacele de transport auto să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul vamal de admitere

temporară, cu scutire de achitarea tuturor drepturilor de import, fără completarea şi, respectiv, eliberarea de actevamale;

d) regimul vamal de admitere temporară să fie acordat în funcţie de termenul de aflare a mijloacelor detransport auto pe teritoriul Republicii Moldova (în redacţia Legilor Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1ianuarie 2006; Nr.267-XVI din 28 iulie 2006).

(6) Persoanele fizice nerezidente sînt obligate să scoată de pe teritoriul Republicii Moldova mijloacele detransport auto introduse conform prevederilor alin.(5). În cazul în care persoana fizică nerezidentă părăseşteteritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia depe teritoriul Republicii Moldova, ea este obligată să plaseze acest mijloc de transport auto sub supravegherevamală în regimurile vamale antrepozit vamal sau depozit provizoriu ori să depună gaj, pe un termen de 180 dezile, în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport în regimulvamal de import. În cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova întermenul indicat, sumele de garanţie depuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat.

(7) Mijloacele de transport auto cu termenul de exploatare de peste 10 ani, iar mijloacele de transport autoclasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoaneclasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, ce aparţin persoanelor fizice nerezidente,introduse pe teritoriul Republicii Moldova, pot fi înstrăinate numai în scopul scoaterii lor ulterioare de pe teritoriulţării (în redacţia Legii Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006).

(8) Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor şi caroseriilorcu termen de exploatare de peste 10 ani, iar pentru mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703şi pentru autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cutermenul de exploatare de peste 7 ani, cu excepţia motoarelor şi caroseriilor introduse pe teritoriul ţării depersoane fizice nerezidente în conformitate cu regimul vamal de tranzit, cu condiţia escortării obligatorii aacestora de către serviciul de supraveghere şi escortare (în redacţia Legii Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare1 ianuarie 2006).

(9) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace detransport auto (indiferent de termenul de exploatare) în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară cucondiţia că sînt proprietari asupra mijloacelor de transport şi locuiesc temporar în ţară, fapt confirmat prin actelerespective. Mijloacele de transport menţionate trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state.

(10) Se interzice organelor vamale vămuirea mijloacelor de transport auto, motoarelor şi caroseriilor cu termende exploatare de peste 10 ani, iar a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi aautovehiculelor concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702, precum şi amotoarelor şi a caroseriilor acestora cu termenul de exploatare de peste 7 ani, ce aparţin persoanelor fizicerezidente (în redacţia Legii Nr.154-XVI din 21 iulie 2005, în vigoare 1 ianuarie 2006).

(11) Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei seia anul de producţie. Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare(paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazulnecorespunderii datelor ce se conţin în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, dreptbază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor deînmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind anul deproducţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte în baza datelor uzinei producătoare. Dacă,prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat altransporturilor, în modul respectiv al sistemului informaţional "Asycuda World" se face menţiunea de rigoare (înredacţia Legilor Nr.267-XVI din 28 iulie 2006; Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

(12) Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto introduse înRepublica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru achitarea drepturilor de import dacăaceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de organele vamale.

(13) În cazul nerespectării prevederilor alin.(3), sumele de garanţie urmează a fi virate la bugetul de stat.(14) La introducerea mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova, organele vamale

eliberează actele respective contra plată.(15) Persoanele fizice, în cazul scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport auto ce

deţin statutul de mărfuri autohtone, sînt obligate să le declare prin acţiune, aceste mijloace de transport auto fiindplasate pe un termen nelimitat sub regimul vamal export temporar. În cazul înstrăinării în alte state a mijlocului detransport auto, acesta urmează a fi scos de la evidenţa subdiviziunilor Ministerului Dezvoltării Informaţionale, cucondiţia perfectării actelor vamale corespunzătoare (introdus prin Legea Nr.267-XVI din 28 iulie 2006).

87

(Conform Legii Nr.86-XV din 25 martie 2004 articolul 10 după alineatul (2) se introduc doua alineate noi (3)şi (4), iar alineatele (3)-(8) devin alineatele (5)-(10).

(Conform Legii Nr.11-XV din 17 februarie 2005 articolul 10 completat cu alineatele (11)-(13).(Conform Legii Nr.267-XVI din 28 iulie 2006 după alineatul (5) se introduce un alineat nou, care devine

alineatul (6), iar alineatele (6)-(13) devin alineatele (7)-(14).

Articolul 11. Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor(1) Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoana fizică peste frontiera vamală se determină reieşind din

categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza tuturor circumstanţelor călătoriei.(2) Mărfurile sînt calificate a fi destinate uzului personal dacă ele sînt introduse (scoase) în exclusivitate pentru

a fi utilizate de către persoană ori de către membrii familiei acesteia (pentru consum final).(3) Membri ai familiei sînt soţul (soţia), copiii (inclusiv cei adoptivi), părinţii, persoanele asupra cărora este

instituită, conform legii, tutela sau curatela.(4) La stabilirea destinaţiei mărfurilor se iau în considerare următoarele:a) categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizare;b) cantitatea mărfii: articole omogene de aceeaşi denumire, de aceeaşi mărime, model, culoare etc.;c) circumstanţele legate de călătorie: scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi ţara în care pleacă

persoana.(5) Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie se pune în

seama persoanei fizice care deplasează marfa.(6) Valoarea în vamă a mărfurilor deplasate de persoane fizice se determină în conformitate cu prevederile

Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

Articolul 12. Dispoziţii finale(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2003.(2) Guvernul, în termen de 2 luni:- va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;- va elabora actele normative de executare a prezentei legi.

(Conform Legii Nr.211-XVI din 29 iulie 2005 în cuprinsul Legii sintagma "Ministerul Culturii" se inlocuiestecu sintagma "Ministerul Culturii şi Turismului").

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC

Anexă(în redacţia Legii

Nr.267-XVI din 28 iulie 2006)

LISTAmărfurilor a căror trecere de o singură dată pe teritoriulRepublicii Moldova de către persoane fizice se efectuează

fără achitarea drepturilor de import

Codul Denumirea poziţiei Cantitatea1 2 3

2203 Bere fabricată din malţ 5 litri2204-2208 90 Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din

struguri, altul decît cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolicetari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase

2 litri

2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţiŢigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi

27 Carburanţi Carburanţi pentrumijlocul de transportauto, cu condiţia căaceştia se află înrezervoarelemijlocului detransport cu carepersoana intră peteritoriul Republicii

88

Moldova42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare 3 unităţi43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate 3 unităţi62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate sau

croşetate3 unităţi

64 Încălţăminte 2 perechi8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora 1 unitate8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane auto, playere

audio1 unitate

8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd unreceptor de semnale videofonice

1 unitate

8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate8525 20 910 Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru

radiofonia celulară (telefon mobil)2 unităţi

90 Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice 1 unitate din grupă91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare 4 unităţi

DESPRE APROBAREA REGULAMENTULUI CU PRIVIRE LA MODUL DE ÎNTRODUCERE ŞISCOATERE A BUNURILOR DE PE TERITORIUL MOLDOVEI DE CĂTRE PERSOANELE FIZICE

Hotarirea Guvernului Republicii MoldovaNr. 1185 din 30 septembrie 2003

(Monitorul Oficial, 10 octombrie 2003, nr.211-214, p. II, art. 1234)

Intru executarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldovade catre persoanele fizice nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,2002, nr.185-189, art.1416), Guvernul HOTARASTE:Se aproba Regulamentul cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei decatre persoanele fizice (seanexeaza).

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Contrasemnata:Ministrul economiei Marian LupuMinistrul finantelor Zinaida GrecianiiMinistrul justitiei Vasile Dolghieru

Aprobatprin Hotarirea Guvernului

nr. 1185 din 30 septembrie 2003

REGULAMENTULcu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor

de pe teritoriul Moldovei de catre persoanele fizice

Prezentul Regulament este elaborat intru executarea prevederilor Legii Republicii Moldova nr.1569-XV din 20decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova decatre persoanele fizice (in continuare - Legea).1. Regulamentul stabileste mecanismul de trecere a marfurilor, obiectelor de uz personal si a mijloacelor detransport peste frontiera de stat (frontiera vamala) a Moldovei de catre persoanele fizice. Prevederileprezentului Regulament nu se aplica la trecerea bunurilor de catre persoanele fizice peste frontiera vamala azonelor economice libere.

89

2. Actiunile prezentului Regulament se extind asupra tuturor persoanelor fizice (rezidenti, nerezidenti) caredeplaseaza peste frontier de stat (frontiera vamala) bunuri, precum si mijloace de transportdestinate uzului personal, activitatii comerciale sau de productie.3. Persoanele fizice vor confirma organelor vamale statutul lor de rezident prin prezentarea unuia din urmatoareleacte:a) Pasaportul cetateanului Republicii Moldova;b) Pasaportul diplomatic al cetateanului Republicii Moldova;c) Pasaportul de serviciu al cetateanului Republicii Moldova;d) Pasaportul pentru persoanele fara cetatenie (apatrizi) caredomiciliaza permanent in Moldova;e) Buletinul de identitate al cetateanului Moldovei;f) Buletinul de identitate pentru apatrizii care domiciliaza permanentin Moldova;g) Permis de sedere pentru cetatenii straini care domiciliazapermanent in Republica Moldova.4. Bunurile calificate drept obiecte de uz personal (haine, incaltaminte, obiecte de parfumerie, cosmetica,igiena si medicamente, precum si produsele alimentare) sint cele procurate (obtinute) pentrufolosirea (consumul) persoanei care le deplaseaza peste frontiera vamala sau pentru membrii familiei acesteia,prevazute la alineatul (3) al art.11din Lege. Existenta membrilor familiei se confirma prin actele respective.In cazul lipsei acestor acte, bunurile nominalizate nu pot fi calificate drept obiecte de uz personal. Persoanelorfizice in cauza le pot fi acordate facilitati fiscale la trecerea marfurilor specificate mai sus, inconformitate cu prevederile lit.b) alineatul (1) al art.5 sau anexei la Lege.5. Facilitatile privind cuantumul neimpozabil, stabilit la lit.b) alineatul ( 1) al art.5 din Lege, se acorda doarpersoanelor fizice care trec peste frontiera vamala bunuri personale. Facilitatile nominalizate nupot fi transmise altei persoane. La introducerea bunurilor (bunului) pe teritoriul Moldovei de catre doua sau maimulte persoane, proprietari ai acestor bunuri, facilitatile fiscale mentionate mai sus vor fi acordate incumul, cu respectarea urmatoarelor conditii:a) in actul comercial ce insoteste bunurile (bunul) sint stipulate persoanele fizice - proprietari ai acestora;b) persoanele fizice, proprietari ai bunurilor (bunului), deplaseaza aceste obiecte (obiect) peste frontiera vamala;c) persoanele fizice, proprietari ai bunurilor (bunului), dispun de cuantumul neimpozabil stabilit la lit.b) alineatul(1) al art.5 din Lege.6. Departamentul Vamal va autoriza introducerea pe teritoriul Republicii Moldova, in conformitate cuprevederile lit.c) alineatul (1) al art.5 din Lege, a marfurilor ce apartin persoanelor fizice care urmeaza sase stabileasca cu traiul permanent in Moldova, cu conditia prezentarii urmatoarelor acte: adeverintei de imigrantsau actului de confirmare a repatrierii (in conformitate cu prevederile Legii nr.1518-XV din 6 decembrie 2002cu privire la migratiune); altor acte necesare, conform prevederilor ce tin de regimul vamal de import.7. Departamentul Vamal va autoriza introducerea pe teritoriul republicii, in conformitate cu prevederile lit.c)alineatul (1) al art.5 din Lege, a marfurilor ce apartin persoanelor fizice in legatura cuobtinerea acestor bunuri prin mostenire, cu conditia prezentarii urmatoarelor acte: actul eliberat de organulabilitat al tarii in care au fost obtinute bunurile prin mostenire de catre persoana fizica. Actul nominalizat urmeazaa fi legalizat de catre serviciul consular respectiv al Moldovei; altor acte necesare, conform prevederilor ce tin deregimul vamal de import.8. La determinarea cantitatii marfurilor, specificate in anexa la Lege, se ia drept baza o unitate de marfa din grupa(inclusiv o unitate de marfa de la pozitiile (subpozitiile) tarifare 2204 - 220890).9. La introducerea pe teritoriul republicii a bagajului neinsotit se percep obligatoriu drepturile de import (cu exceptiacazurilor prevazute la lit.d) alineatul (1) al art.5 din Lege), pe principii generale, cu conditia ca bunurilenominalizate nu sint destinate activitatii comerciale sau de productie si ca vor fi declarate in modul stabilit. Bagajulneinsotit, destinat activitatii comerciale sau de productie, poate fi introdus pe teritoriul tarii numai de catre agentiieconomici caresint inregistrati la Camera Inregistrarii de Stat a Ministerului Dezvoltarii Informationale ca subiecti aiactivitatii de intreprinzator (in redactia Hotaririi Guvernului Nr.30 din 10 ianuarie 2006). Bunurile se califica dreptbagaje neinsotite in temeiul unui document eliberat de proprietarul (expeditorul) bunurilor sau unei dovezi deincheiere a contractului respectiv de transport.10. Se interzice persoanelor fizice de a introduce pe teritoriul tarii (cu exceptia cazurilor prevazute in alineatul (4)al art.5 din Lege) urmatoarele bunuri:a) produse alimentare destinate activitatii comerciale sau de productie;b) medicamente destinate activitatii comerciale sau de productie;c) materie prima destinata producerii medicamentelor;d) bunurile prohibite de legislatia in vigoare pentru a fi introduse pe teritoriul Moldovei.11. Modul de introducere si de scoatere din teritoriul Moldovei a obiectelor si bijuteriilor din metale si pietrepretioase, precum si a valorilor culturale de catre persoanele fizice, se reglementeaza de actele

90

normative ale Departamentului Vamal.12. Se permite introducerea pe teritoriul Moldovei a mijloacelor de transport auto (stipulate in alineatul (7) alart.3 din Codul transporturilor auto nr.116-XIV din 29 iulie 1998 si reutilate de catre persoanele fizice) inregimurile vamale import si admiterea temporara numai cu autorizarea Departamentului Vamal, care va verifica inmod obligatoriu legalitatea reutilarii si corespunderii standardelor respective a mijloacelor de transportnominalizate cu standardele in vigoare.13. La stabilirea anului de fabricatie a mijlocului de transport auto, caroseriei si a motorului organele vamale sintin drept sa utilizeze informatia obtinuta de la dealerii autorizati ai producatorilor de masini.14. Se considera ca sint tinute la evidenta permanenta mijloacele de transport auto, inregistrate la organelecompetente ale statelor straine in baza contractelor de leasing.15. Ministerul Dezvoltarii Informationale va inregistra mijloacele de transport auto (caroserii, motoare), introduse siinregistrate in Moldova dupa 31 august 2001 la organele ce nu intra in componenta MinisteruluiDezvoltarii Informationale (cu exceptia celor inregistrate pe numele Ministerului Apararii si DepartamentuluiTrupelor de Graniceri), cu conditia prezentarii de catre persoana fizica a autorizatiei respective, eliberate deDepartamentul Vamal (in redactia Hotaririi Guvernului Nr.30 din 10 ianuarie 2006).

CU PRIVIRE LA APROBAREA REGULAMENTULUI PRIVIND MODUL DE DECLARARE A VALORIIÎN VAMĂ A MĂRFURILOR ÎNTRODUSE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldovanr. 600 din 14.05.2002

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.66-68/697 din 23.05.2002Întru executarea Legii cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 1998, nr.40-41, art.286), cu modificările şi completările ulterioare şi în scopul reglementăriimodului de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse în teritoriul naţional, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:1. Se aprobă Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul

Republicii Moldova (se anexează).2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.99 din 27 februarie 1996 "Cu privire la aprobarea

Regulamentului despre modul de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor şi bunurilor importate pe teritoriul RepubliciiMoldova" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.23-24, art.192).

PRIM-MINISTRUAL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV

Contrasemnată:Ministrul finanţelor Zinaida GrecianîiMinistrul justiţiei Ion MoreiViceministrul economiei Marian Lupu

Chişinău, 14 mai 2002.Nr.600.

Aprobatprin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldovanr.600 din 14 mai 2002

REGULAMENTULcu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor

introduse pe teritoriul Republicii MoldovaI. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriulRepublicii Moldova (în continuare - Regulamentul) este executoriu pentru toate persoanele care declară mărfurile

91

introduse în teritoriul naţional, cu excepţia mărfurilor şi obiectelor de uz personal (conform listei legal stabilite)deplasate o singură dată pe teritoriul vamal naţional de către persoanele fizice fără achitarea drepturilor de import.

2. Regulamentul este destinat spre aplicare de către:a) declaranţi - la determinarea şi declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse;b) organele vamale - la verificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse anunţate de către declaranţi.3. Pentru a evita reţinerea nejustificată a mărfurilor, organul vamal va efectua procedura controlului valorii în

vamă în termene cît mai restrînse. Dacă pe parcursul perioadei de vămuire a mărfurilor a fost imposibilă luarea uneidecizii definitive privind acceptarea valorii în vamă, anunţate de declarant, sau privind rectificarea justificată aacesteia, organul vamal respectiv va putea adopta o decizie de eliberare condiţională a mărfurilor. În atare cazuri,eliberarea condiţională a mărfurilor înseamnă că bunurile în cauză se eliberează cu determinarea condiţională(provizorie) a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se amînă (după eliberarea mărfurilor)pe o anumită perioadă de timp, cu condiţia prezentării de către declarant a tuturor datelor suplimentare necesarepentru aceasta. Totodată, se admite folosirea mărfurilor eliberate condiţional, în conformitate cu regimul vamalanunţat.

4. Conform metodelor la evaluare stabilite de art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal, declarantul determinăvaloarea în vamă a mărfurilor introduse.

Organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor introduse, verifică corectitudinea determinării de cătredeclarant a valorii în vamă (pct. 1 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), inclusiv corectitudinea metodei alesede declarant pentru determinarea valorii în vamă şi oportunitatea aplicării ei (pct.2 al art. 8 din Legea cu privire latariful vamal), integritatea (completivitatea) documentelor (obligatorii şi suplimentare), prezentate de declarant, şicorespunderea lor cu cerinţele stabilite. În cazul în care lipsesc datele ce probează corectitudinea valorii în vamăanunţate sau există temeiuri să se considere că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau suficiente,autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfurilor, aplicînd consecutivmetodele existente, conform pct.3 al art.8 din Legea cu privire la tariful vamal.

5. Pentru anunţarea valorii în vamă a mărfurilor introduse se utilizează tipizatele declaraţiei valorii în vamăDVV-1 şi DVV-2 (specificate în anexa la prezentul Regulament).

6. Tipizata DVV-1 se utilizează pentru anunţarea valorii mărfurilor în vamă, determinată prin metoda 1"Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau care urmeazăsă fie plătit".

A. Metoda 1 - "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectivplătit sau care urmează să fie plătit" - se aplică în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii cu privire la tarifulvamal referitoare la determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în conformitate cu tranzacţiile de comerţexterior de vînzare-cumpărare, avînd bază valorică (în cadrul cărora decontările pentru marfa cumpărată se fac prinplăţi băneşti).

În scopul simplificării şi unificării evaluării vamale, metoda 1 se aplică la determinarea valorii în vamă amărfurilor introduse în conformitate cu tranzacţiile condiţionale valorice (tranzacţiile pentru care nu se efectueazătransferul real al mijloacelor băneşti). La acest gen de tranzacţii pot fi raportate diferite tranzacţii de schimb(operaţiuni de schimb al mărfurilor), de exemplu, livrările barter şi de compensare, livrările în contul garanţiei şilivrările gratuite de mărfuri sub formă de donaţie, în cazul cînd în documentele corespunzătoare (contractele, factura,declaraţia vamală a ţării de export) se indică evaluarea valorică a fiecăreia dintre mărfurile livrate în cadrul unei astfelde operaţiuni (cu condiţia respectării cerinţelor generale de aplicare a metodei 1).

B. Metoda 1 poate fi aplicată şi în cazurile în care este posibilă estimarea valorică (cu justificările necesare şiconfirmarea ei documentară) a restricţiilor şi condiţiilor, care au influenţat preţul tranzacţiei.

7. Tipizata DVV-2 este recomandată spre utilizare pentru anunţarea valorii în vamă conform uneia dintremetodele 2-6 (metoda 2 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu o marfă identică", metoda3 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu o marfă similară", metoda 4 "Metodadeterminării valorii în vamă în baza costului unitar al mărfii", metoda 5 "Metoda determinării valorii în vamă în bazavalorii calculate a mărfii", metoda 6 "Metoda de rezervă"), în modul stabilit la art. 12-17 ale Legii cu privire la tarifulvamal.

8. În conformitate cu pct. 1, lit.a) al art. 11 din Legea cu privire la tariful vamal, în valoarea în vamă amărfurilor introduse se includ cheltuielile privind livrarea lor pînă la locul de intrare în teritoriul vamal al RepubliciiMoldova.

În scopul determinării valorii în vamă, prin "locul de introducere" se înţelege:a) pentru încărcăturile din traficul aerian - aeroportul de destinaţie sau primul aeroport din teritoriul Republicii

Moldova, unde a aterizat avionul ce transportă mărfurile şi se efectuează descărcarea acestora;b) pentru încărcăturile transportate cu alte mijloace de transport - locul de dislocare a punctului de trecere a

frontierei vamale a Republicii Moldova în cadrul itinerarului parcurs;c) pentru marfa livrată prin poştă - punctul de schimb poştal internaţional.În acest context, valoarea în vamă a mărfurilor introduse şi cursul valutelor internaţionale se determină la data

acceptării declaraţiei vamale.

92

9. Dacă în procesul vămuirii şi verificării datelor din declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor,prezentată de către declarant organului vamal, se constată anumite imprecizii sau greşeli la determinarea valorii învamă, toate corectările în declaraţia privind valoarea în vamă şi în declaraţia vamală se introduc în modul stabilit înpct.18 al prezentului Regulament.

Dacă constată că valoarea în vamă anunţată nu corespunde cu valoarea reală a mărfurilor în ziua acceptăriideclaraţiei vamale datorită devierilor cantitative şi/sau calitative ale mărfurilor de la condiţiile contractuale specificatede declarant, organul vamal este în drept să rectifice valoarea în vamă.

În cazul cînd în procesul vămuirii se constată necorespunderea datelor privind cantitatea şi/sau calitateamărfurilor, specificate de către declarant (conform documentelor prezentate şi celor reale stabilite de organul vamal înprocesul verificării mărfurilor), aceste divergenţe se perfectează în modul stabilit. Totuşi, în declaraţia privindvaloarea în vamă a mărfurilor se va consemna valoarea iniţială. Recalcularea valorii în vamă, introducerea datelorprecizate în declaraţiile vamale (conform regulilor prevăzute în pct.18 al prezentului Regulament), precum şiprecizarea calculelor privind plata drepturilor de import se efectuează la solicitarea scrisă a declarantului, după ceacesta îşi va soluţiona revendicările cu persoana responsabilă de devierile calitative sau cantitative sus-menţionate alemărfurilor livrate (vînzătorul, transportatorul sau agentul de asigurare).

Dacă pierderea sau deteriorarea mărfurilor a avut loc pînă la data anunţării valorii lor în vamă, atunci preţuliniţial din factură poate fi rectificat cu mărimea sumei corespunzătoare volumelor de mărfuri deteriorate sau pierdute,însă numai după ce declarantul va prezenta în modul stabilit organului vamal ce efectuează vămuirea documentelorrespective ce confirmă faptul deteriorării (pierderii), soluţionarea revendicărilor legate de pierderea sau deteriorareamărfurilor cu persoana responsabilă de integritatea acestora (furnizorul, transportatorul sau agentul de asigurare),precum şi satisfacerea revendicărilor (documentul vamal pentru livrarea suplimentară a mărfurilor, întocmirea uneinoi facturi în locul celei întocmite anterior, confirmarea plăţii efective prin documente bancare etc.).

II. PROCEDURA DECLARĂRII VALORII ÎN VAMĂ A MĂRFURILOR INTRODUSE10. Declarantul declară organului vamal valoarea în vamă a mărfurilor introduse în teritoriul Republicii

Moldova completînd tipizatele stabilite DVV-1 şi DVV-2, atunci cînd mărfurilor li se aplică acele regimuri vamale,conform cărora se percep drepturile de import.

Dacă se solicită trecerea mărfurilor introduse sub anumite regimuri vamale, conform cărora bunurile respectivenu sînt supuse drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale), valoarea în vamă a acestor mărfurise va declara în declaraţia vamală. În cazul în care organul vamal are îndoieli justificate în privinţa valorii declarate,el poate cere declarantului completarea unei declaraţii privind valoarea în vamă a mărfurilor în cauză.

Declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor este un document vamal.Pentru toate datele, indicate în declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor şi în documentele prezentate

întru confirmarea acestei valori, declarantul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia internă.11. Declaraţia privind valoarea în vamă se depune în organul vamal respectiv în modul stabilit, concomitent cu

declaraţia vamală şi alte documente necesare în scopuri vamale.12. Declarantul este în drept să conteste decizia luată de organul vamal în privinţa valorii în vamă a mărfurilor

în conformitate cu pct. 4 al art. 7 din Legea cu privire la tariful vamal.13. În baza pct. 2 al art. 7 din sus-numita lege, pentru confirmarea veridicităţii datelor privind valoarea în vamă

anunţată şi a datelor suplimentare referitoare la ea, declarantul este obligat să prezinte la cererea autorităţii vamaleurmătoarele documente:

a) documentele de constituire ale persoanei care introduce mărfurile în teritoriul Republicii Moldova (statutulşi contractul de fondare a întreprinderii, certificatul de atribuire a codului fiscal şi certificatul de înregistrare aîntreprinderii - în copii);

b) contractul comercial încheiat cu vînzătorul produselor respective şi acordurile adiţionale la el, precum şicorespondenţa comercială purtată cu acesta în vederea încheierii şi derulării contractului;

c) factura (invoice) şi documentele bancare de plată (dacă factura este achitată) sau factura pro forma (pentrutranzacţii condiţional valorice), precum şi alte documente de plată şi/sau contabile, ce confirmă valoarea mărfurilor;

d) documentele de transport;e) contractul de asigurare a mărfurilor şi poliţa de asigurare, după caz;f) factura de trăsură sau calculul oficial autentificat al cheltuielilor de transport;g) declaraţia vamală a ţării de expediere (dacă aceasta există);h) listele de ambalaj;i) licenţa pentru mărfurile introduse, importul cărora este admis în baza licenţelor stabilite;j) certificatul de origine al mărfurilor, certificatul de calitate, conformitate etc.14. În cazul în care pentru confirmarea valorii în vamă anunţate documentele menţionate în pct.13 al

prezentului Regulament nu sînt suficiente, declarantul este obligat să prezinte, la cererea organului vamal,informaţiile suplimentare necesare. Pentru a acumula informaţii suplimentare organul vamal este în drept să solicitedeclarantului următoarele documente:

a) contractele cu terţe persoane referitoare la tranzacţie;b) facturile pentru decontări către persoane terţe în beneficiul vînzătorului;

93

c) facturile pentru serviciile de comision şi broker, referitoare la tranzacţia cu marfa evaluată;d) documentele contabile;e) acordurile privind licenţa sau de autor;f) licenţele de export (import);g) recipisele de depozit;h) comenzile de livrare;i) cataloagele, specificările, ofertele de preţ (listele de preţuri) ale firmelor producătoare;j) calculul firmei producătoare pentru preţul de cost al marfurilor evaluate (dacă firma este de acord să o

prezinte cumpărătorului);k) alte documente şi informaţii care sînt în măsură să dovedească realitatea valorii anunţate.15. Pentru utilizarea documentelor enumerate la pct.13 şi 14 ale prezentului Regulament în calitate de acte ce

confirmă valoarea în vamă a mărfurilor, acestea trebuie să conţină:a) rechizitele detaliate ale vînzătorului şi cumpărătorului;b) condiţiile de livrare;c) lista mărfurilor cu indicarea preţului pentru fiecare unitate şi a valorii totale a mărfurilor;d) semnăturile şi ştampilele necesare;e) rechizitele legal stabilite ale fiecărui contract;f) la existenţa unor rabaturi conform condiţiilor contractuale, ele trebuie să fie indicate în contract şi în factură,

cu indicarea condiţiilor acordării.În plus la acestea, în contract şi/sau în anexele la el, care sînt părţile lui integrante, este necesar să se indice şi

datele despre:a) natura tranzacţiei (constituie ea o tranzacţie de cumpărare-vînzare, un acord de consignaţie (de credit în

mărfuri), un contract de comision, de arendă etc.);b) condiţiile de livrare a mărfurilor;c) nomenclatorul sortimental al mărfurilor;d) volumul (cantitatea) mărfurilor importate;e) preţul pentru o unitate de marfă (în valuta contractului) şi valoarea totală a contractului;f) cerinţele privind calitatea mărfurilor;g) modul de înaintare a revendicărilor în legătură cu necorespunderea reală a cantităţii şi calităţii mărfurilor cu

cerinţele contractului;h) modul şi locul soluţionării litigiilor între vînzător şi cumpărător (condiţiile de arbitraj);i) condiţiile şi termenele de achitare.16. Pentru evaluarea vamală a mărfurilor şi verificarea valorii lor în vamă, anunţate de declarant, pot fi folosite

atît informaţiile prezentate de declarant, cît şi cele deţinute de organul vamal.Informaţiile trebuie să fie veridice, complete şi să asigure confirmarea valorii în vamă anunţate.A. Declarantul poate dispune de informaţii cu privire la valoarea vamală a mărfurilor identice sau similare,

importate anterior, sau cu privire la preţul lor pe piaţa internă, ori de calculele sau lista de preţuri ale producătorului,de care nu dispune organul vamal, implicat în vămuirea mărfurilor. Aceste informaţii pot fi utilizate în cazul cîndîntru confirmarea lor sînt prezentate documentele respective, de exemplu, documentele comerciale, vamale şi deplată, facturi, scrisori de trăsură etc. referitoare la tranzacţii cu mărfuri identice sau similare.

B. Organul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor poate dispune de informaţii pe care nu le are declarantul,inclusiv despre preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului extern, precum şi de date privind mărfurileidentice sau similare, a cărora perfectare vamală a efectuat-o anterior. Totodată, autoritatea vamală poate prezentadeclarantului informaţiile de care dispune despre preţurile medii contractuale sau privind valoarea în vamă a uneianumite tranzacţii, însă într-o formă depersonalizată, care asigură respectarea confidenţialităţii datelor folosite (adicăevitîndu-se menţionarea vînzătorului, cumpărătorului, declarantului şi celorlalte date care ar putea permiteidentificarea tranzacţiei).

17. Declarantul completează de sine stătător toate rubricile declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor(tipizata DVV-1 sau DVV-2) în modul stabilit de Departamentul Vamal, cu excepţia rubricilor destinate menţiunilororganului vamal.

18. În cazul în care declarantul a completat corect declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, a ales şi aaplicat just metoda de determinare a valorii în vamă şi datele declarate sînt confirmate documental conform cerinţelorstabilite, colaboratorul care a verificat declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor înscrie în rubrica "Menţiunilebiroului vamal" (pe toate foile declaraţiei) "VV acceptată", autentificînd această consemnare prin semnătura sa şiştampila matricolă personală.

19. Colaboratorul organului vamal, care verifică şi perfectează declaraţia privind valoarea în vamă amărfurilor, nu are dreptul să înscrie în rubricile completate de declarant, din iniţiativă proprie ori din însărcinarea saula rugămintea declarantului, careva date despre valoarea în vamă declarată sau să introducă modificări, completări şicorectări în aceste rubrici.

94

După recepţia documentelor spre vămuire, toate rectificările efectuate de organul vamal privind valoarea învamă anunţată de declarant se consideră drept evaluare vamală a mărfurilor şi pot fi contestate de declarant conformlegislaţiei în vigoare.

În cazul cînd se impune rectificarea calculelor efectuate de declarant (inclusiv după ce a prezentat datelesuplimentare necesare organului vamal), colaboratorul organului vamal face înscrierile şi calculele respective fie înrubricile speciale "Menţiunile biroului vamal", ale tipizatei fie pe verso-ul ei, consemnîndu-le sub titlul "Menţiunilebiroului vamal".

Colaboratorul organului vamal datează şi autentifică toate consemnările sale prin semnătura şi ştampilamatricolă personală.

În baza calculelor organului vamal, declarantul introduce schimbările respective în rubricile declaraţiei privindvaloarea în vamă a mărfurilor, completate de el, le autentifică prin semnătură şi ştampilă şi indică data rectificării(consemnării).

În cazul cînd se impune efectuarea unui număr mare de rectificări poate fi completată o altă tipizată adeclaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor, fapt despre care se face o menţiune pe prima tipizată a declaraţieiprivind valoarea în vamă a mărfurilor "VV recalculată. S-a completat o nouă tipizată (foaia nr.)". Ambele tipizate(prima, cu valoarea în vamă calculată greşit, şi a doua, cu valoarea în vamă precizată) se păstrează în organul vamaloperant. Pe noua tipizată a declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor, în partea dreaptă sus, colaboratorulorganului vamal va face consemnarea "Rectificarea vamală", iar în rubrica "Menţiunile biroului vamal" va faceconsemnarea "VV recalculată", o va autentifica prin semnătura şi ştampila matricolă personală şi va pune datacompletării (rectificării). Dacă este de acord cu rectificările organului vamal, declarantul completează rubrica 10(b) încondiţii generale.

După rectificarea valorii în vamă de către colaboratorul organului vamal, în declaraţia vamală se pune sigla"Valoarea în vamă rectificată". Declarantul sau colaboratorul organului vamal completează formularul rectificăriivalorii în vamă (tipizatele RVV-1 şi RVV-2, aprobate de Departamentul Vamal), care constituie, împreună cudeclaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, parte integrantă a declaraţiei vamale.

În cazul în care nu este de acord cu rectificarea efectuată de organul vamal, declarantul este în drept să nuintroducă modificările respective în declaraţia valorii în vamă a mărfurilor sau să nu semneze tipizatele declaraţieivalorii în vamă a mărfurilor în care se indică valoarea în vamă a mărfurilor, recalculată de colaboratorul organuluivamal (să nu completeze rubrica 10 (b)).

În atare situaţie, conform pct. 6 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal declarantul poate solicita în scrisde la organul vamal explicarea motivelor neacceptării valorii în vamă, anunţate de el.

Demersul scris expediat de către declarant organului vamal în privinţa evaluării vamale, efectuate de acesta dinurmă, sau contestarea deciziei adoptate de autoritatea vamală nu scuteşte declarantul de achitarea drepturilor deimport în conformitate cu evaluarea vamală efectuată.

Pînă la precizarea valorii în vamă anunţate de declarant, decizia privind mărfurile declarate se adoptă înconformitate cu legislaţia vamală în vigoare.

20. Dacă la data perfectării vamale declarantul nu dispune de documentele ce confirmă valoarea în vamă,anunţată de el, sau de dovezile ce probează veridicitatea datelor folosite, precum şi în cazurile în care condiţiilecontractuale conţin clauza de revizuire a preţurilor ţinîndu-se cont de comercializarea mărfurilor (conform cărorapreţul mărfurilor introduse poate fi determinat în baza sumei totale plătite de cumpărător vînzătorului), organul vamaleste în drept să ia decizia de eliberare a mărfurilor declarantului, cu condiţia că garantează achitarea tuturor plăţilorvamale:

a) la solicitarea declarantului, organul vamal poate elibera marfa cu gajarea anumitor bunuri ori sub garanţiaunei bănci împuternicite, în conformitate cu pct. 3 al art. 7 din Legea cu privire la tariful vamal.

În acest caz, valoarea obiectului gajat sau suma garanţiei bancare trebuie să asigure achitarea drepturilorcalculate de import, luîndu-se în considerare o eventuală rectificare a valorii în vamă (adică în baza evaluării vamalecondiţionale). În cazul achitării drepturilor de import la data vămuirii, valoarea obiectului gajat sau suma garanţieibancare se determină reieşind din diferenţa dintre evaluarea vamală condiţională a mărfurilor, efectuată de organulvamal în modul stabilit, şi valoarea lor în vamă, anunţată de declarant;

b) organul vamal poate elibera marfa declarată cu condiţia achitării depline a drepturilor de import calculate înbaza valorii în vamă condiţionale, stabilită de către autoritatea vamală.

În atare situaţie, pe prima pagină a tipizatei declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor la rubrica"Menţiunile biroului vamal", colaboratorul vamal face consemnarea "VV se precizează. VV condiţională"___"_______.Termenul rectificării este pînă la "____"_______", autentificată prin semnătura şi ştampila matricolăpersonală a colaboratorului vamal.

21. În termenul stabilit de Departamentul Vamal (care nu va depăşi 60 de zile), declarantul colectează şiprezintă în biroul vamal documente concludente privind confirmarea valorii în vamă.

După prezentarea de către declarant a tuturor documentelor necesare pentru precizarea şi/sau confirmareavalorii în vamă a mărfurilor, se efectuează recalcularea valorii în vamă şi a drepturilor corespunzătoare de import,inclusiv restituirea sumelor percepute excedentar sau a celor percepute în minus.

95

22. În cazul neprezentării de către declarant în termenul stabilit a documentelor concludente privinddeterminarea valorii în vamă, sumele drepturilor de import nu se restituie.

Note:1. La rectificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse şi a drepturilor de import, toate calculele se efectuează

în conformitate cu legislaţia în vigoare la data acceptării declaraţiei vamale.2. Dacă declarantul nu poate confirma documentar valoarea în vamă anunţată de el, organul vamal este în

drept să determine valoarea în vamă în baza aplicării consecutive a metodelor de evaluare.

23. În cadrul declarării şi plasării mărfurilor introduse pe teritoriul vamal naţional în diverse regimuri vamale(cu excepţia regimului în care mărfurile introduse sînt puse în circulaţie), la determinarea valorii lor în vamă se vaţine cont de următoarele particularităţi:

a) valoarea în vamă a mărfurilor, plasate în regimul vamal "Admiterea temporară", la momentul înlocuiriiacestuia cu regimul vamal "Import" nu va fi mai mică decît valoarea declarată în regimul vamal iniţial;

Această prevedere nu se aplică mărfurilor plasate în regim vamal de admitere temporară în baza unui contractde leasing. În acest caz, baza de calcul a drepturilor de import o va constitui valoarea reziduală a mărfurilor, în cazulleasing-ului financiar, şi, respectiv valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul leasing-ului operaţional, convenite depărţi.

b) valoarea în vamă a mărfurilor plasate anterior în regimurile vamale "Depozit vamal" sau "Depozit vamalliber", la momentul atribuirii altui regim vamal nu va fi mai mică decît valoarea declarată în regimul vamal iniţial;

c) valoarea în vamă a mărfurilor plasate sub regimul vamal "Reimport" va corespunde cu valoarea în vamă amărfurilor respective, scoase anterior din teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.

[Pct.23 completat prin Hot.Guv. nr.1140 din 02.11.05, în vigoare 01.12.05]

Anexăla Regulamentul privind modulde declarare a valorii în vamă a

mărfurilor introduse pe teritoriulRepublicii Moldova

Tipizata DVV-1Metoda 1

DEPARTAMENTUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

DECLARAŢIA PRIVIND VALOAREA ÎN VAMĂ A MĂRFURILOR

1. Vînzătorul Menţiunile biroului vamal2(a). Cumpărătorul2(b). DeclarantulAsumarea responsabilităţii.

Persoana care semnează şi depune prezenta declaraţie:• răspunde de corectitudinea elementelor înscrise în această tipizată şi de

autenticitatea tuturor documentelor prezentate în scopul determinării valorii în vamă amărfurilor, introduse de ea în teritoriul vamal naţional;

• se angajează să furnizeze toate informaţiile şi documentele suplimentarenecesare pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor.

3. Condiţii de livrare4. Numărul şi data facturii (invoice)5. Numărul şi data contractului

6. Numărul şi data deciziilor vamale referitoare la rubricile 7-9 ________________Marcaţi cu semnul "X"

căsuţa necesară

7(a). Există o careva interdependenţă între cumpărător şi vînzător?* Da Nu

7(b). Legătura dintre cumpărător şi vînzător a influenţat preţurile mărfurilor introduse? Da Nu

8(a). Există restricţii pentru cumpărător, referitoare la utilizarea mărfurilor, altele decîtcele:

– stabilite de legislaţia Republicii Moldova?Da Nu

96

– limitate de regiunea geografică în care mărfurile pot fi revîndute?– care nu influenţează substanţial valoarea mărfurilor?

8(b). Există anumite condiţii care influenţează preţul mărfurilor şi nu pot fideterminate?Dacă da precizaţi natura restricţiilor sau condiţiilor, după caz.Dacă condiţiile pot fi determinate cantitativ, completaţi rubrica 11(b).

Da Nu

9(a). Sînt prevăzute cheltuieli pentru licenţă sau alte cheltuieli adecvate pe carecumpărătorul le achită, direct sau indirect vînzătorului, aceasta constituind o condiţiede vînzare a mărfurilor?

Da Nu

9(b). Există clauze conform cărora cota, obţinută în rezultatul revînzării, transmiteriisau utilizării ulterioare a mărfurilor introduse, urmează să fie restituită vînzătorului?În cazul oricărui răspuns afirmativ, menţionaţi condiţiile şi precizaţi suma în rubricile15 şi 16.

Da Nu

*) Se consideră că persoanele sînt interdependente dacă:• fac parte din direcţia sau consiliul de administraţie al întreprinderii celeilalte;• sînt legal recunoscute ca asociate;• au raporturi de patroni şi salariaţi;• una din ele posedă, controlează sau deţine indirect 5% sau mai mult din

acţiunile sau părţile emise (cu drept de vot) de una şi de către cealaltă;• una dintre ele o controlează pe cealaltă, direct sau indirect;• amîndouă sînt, direct sau indirect, controlate de acelaşi terţ;• împreună, ele controlează, direct sau indirect, o terţă persoană;• sînt membri ale aceleiaşi familii.

10(a). Numărul de file suplimentareanexate la declaraţie10(b). Locul întocmirii declaraţiei

Data:

Numele de familie şi iniţialelepersoanei, care a întocmit declaraţia_____________________

Semnătura şi ştampila declarantului_____________________

Tipizata DVV-1Foaia nr._____

Menţiunile biroului vamal

Numărulmărfii

Numărulmărfii

Numărulmărfii

Codulmărfii

Codulmărfii

Codulmărfii

A.Baza de calcul

11(a) Preţul tranzacţiei în valuta contractului (preţul efectiv plătit saucare urmează a fi plătit vînzătorului)Preţul tranzacţiei în leiCodul valuteiCursul de schimb la zi11(b) Plăţi indirecte în lei (vezi poz.8b)12.Total "A" în lei

B.Elemente adiţionatela preţul efectiv plătitsau de plătit (în lei)

13.Costurilor suportate de cumpărător:a) comisioane şi alte servicii de intermediere (cu excepţia

comisioanelor de cumpărare)b) ambalaje, tare şi containere

14. Valoarea produselor şi serviciilor, furnizate de cumpărător fărăplată sau la un cost redus şi utilizate în scopul producerii şi vînzării laexport a mărfurilor importate, în tranşă pe următoarele componente:

a) materii prime, materiale, semifabricate, detalii şi alte piese decompletare;

b) instrumente şi alte obiecte similare;c) materiale utilizate pentru producerea mărfurilord) lucrări de proiectare, lucrări de construcţie şi încercări,

design, schiţe şi desene tehnice, executate în străinătate în procesul

97

operaţiunilor de fabricare a mărfurilor15. Redevenţe, drepturi de licenţă şi alte plăţi, pe care cumpărătorultrebuie să le achite pentru exploatarea obiectelor de proprietateintelectuală (pct.9)16. Partea din venit a cumpărătorului de la orice revînzare, transmiteresau utilizare a mărfurilor, estimate pe teritoriul R.M., care îi revinevîzătorului17. Cheltuielile pentru livrarea mărfurilor pînă la_____________________________________________

(locul de destinaţie)inclusiv pentru:

a) cheltuielile de transportb) cheltuielile de încărcare, descărcare şi de prelucrarec) costul asigurării

18. Total "B"C.Elemente care sededuc din preţulefectiv plătit sau deplătit (în lei)

19. Cheltuieli la lucrările de construcţie, de instalare, de montaj, deasistenţă tehnică, întreprinse după import20. Costul transportului după import21. Drepturi şi taxe plătite în ţara de import22. Total "С"

23. Valoarea în vamă a mărfurilora) declarată în leib) declarată în dolari S.U.A.

D. Dacă suma este achitată în valută străină, indicaţi la această poziţie suma în valută străină şicursul de schimb la zi, raportate pentru fiece element al valorii şi fiece articol de marfă

Semnătura şi ştampiladeclarantului

Nr. poziţiei dincompartimenteleB şi C

Codulvalutei

Suma Cursul deschimb

Tipizata DVV-2Metodele 2,3,4,5,6

DEPARTAMENTUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

DECLARAŢIA PRIVIND VALOAREA ÎN VAMĂ A MĂRFURILOR

1. Vînzătorul Menţiunile biroului vamal2(a). Cumpărătorul2(b). DeclarantulAsumarea responsabilităţiiPersoana care semnează şi depune prezenta declaraţie:

• răspunde de corectitudinea elementelor înscrise în această tipizată şi deautenticitatea tuturor documentelor prezentate în scopul determinări valorii învamă a mărfurilor, introduse de ea în teritoriul vamal naţional;

• se angajează să furnizeze toate informaţiile şi documentele suplimentarenecesare pentru determinarea valorii în valută a mărfurilor

3. Condiţii de livrare4. Numărul şi data facturii sau altuidocument, în baza căruia se livreazămărfurile

5. Numărul şi data deciziilor vamale referitoare la rubricile 7-9

6. Valoarea în vamă a mărfurilor se estimează după metodele: ____________Marcaţi cu semnul "X"

căsuţa necesară

a) în baza valorii tranzacţiei cu o marfă identică (metoda 2);

98

b) în baza valorii tranzacţiei cu o marfă similară (metoda 3);

c) în baza costului unitar al mărfii (metoda 4);

d) în baza valorii calculate a mărfii (metoda 5);

e) prin metoda de rezervă (metoda 6).

7. Argumentaţi alegerea metodei şi indicaţi cauza renunţării la metodele precedente.

8. Indicaţi sursele de informaţii, utilizate pentru argumentarea metodei de determinare a valorii în vamă

9. Numărul de foi suplimentare, anexate la tipizata DVV-2 10. Funcţia persoanei care a semnatdeclaraţia:

Numele de familie, numele, patronimicul_____________________

Тel.__________________

Tipizata DVV-2Foaia nr._____

Menţiunile biroului vamal

Numărulmărfii

Numărulmărfii

Numărulmărfii

Codul mărfii Codulmărfii

Codulmărfii

Calcularea valorii în vamăA.Baza de calculnr.şi data decizieicorespunzătoarea biroului vamalnr.__

11(a). Preţul tranzacţiei cu o marfă identic/similarăa) în valuta contractului (pentru metodele 2,3,6)b) în lei

11(b). Preţul unei unităţi de marfă, în baza căruia mărfurile evaluate,identice sau similare, au fost vîndute pe teritoriul Republicii Moldovaîn cele mai mari partide persoanei ce nu mai este în relaţii deinterdependenţă cu vînzătorul (în lei)(pentru metodele 4 şi 6)11(c). Valoarea calculată a mărfurilor introduse, determinată prinînsumarea valorii elementelor componente (în lei)(pentru metodele 5 şi 6)

B.Corectările lapreţ (+,-) lei

12. Rectificarea în funcţie de volumul partidei (+, -)13. Rectificarea în baza condiţiilor comerciale (+, -)14. În total suma rectificărilor (+, -) lei15. Preţul tranzacţiei (valoarea) în baza rectificărilor înregistrate (11a± 14)

C.Calculărisuplimentare (+)

16. Costul transportării (+)17. Costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfurilor (+)18. Costul asigurării (+)

99

şi reţineri (-)lei

19. Cheltuielile de comision şi alte cheltuieli de intermediere, înlegătură cu introducerea în ţară (+)20. Profitul, adaosurile comerciale şi de comision, în legătură cucomercializarea la intern (-)21. Costul prelucrării suplimentare şi finisării mărfurilor introduse (-)22. Taxe vamale, impozite şi alte plăţi interne (-)23. Alte cheltuieli şi plăţi, legate de comercializarea mărfurilor laintern (-)24. Total "С"

25. Valoarea în vamă a mărfurilor (15+24):a) declarată în leib) declarată în dolari S.U.A.

Semnătura şi ştampila declarantului

__________Hotărîrile Guvernului600/14.05.2002 Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilorintroduse pe teritoriul Republicii Moldova //Monitorul Oficial 66-68/697, 23.05.2002

CU PRIVIRE LA LEASINGLegea Republicii Moldova

Nr. 59-XVI din 28 aprilie 2005(Monitorul Oficial, 8 iulie 2005, nr.92-94, p. I, art. 429)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul prezentei legiPrezenta lege stabileşte bazele juridice de reglementare a raporturilor de leasing, obiectul leasingului,

participanţii la operaţiunile de leasing, drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora.

Articolul 2. Reglementarea juridică(1) Leasingul şi raporturile juridice aferente lui se reglementează prin Codul civil, prezenta lege şi prin alte

acte legislative.(2) Dacă tratatul internaţional în domeniul leasingului la care Republica Moldova este parte stabileşte alte

norme decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele tratatului internaţional.

Articolul 3. Noţiuni utilizateÎn sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:leasing - totalitate a raporturilor care iau naştere în scopul şi în cadrul realizării unui contract de leasing;contract de leasing - contract în a cărui bază o parte (locator) se obligă, la cererea unei alte părţi (locatar), să îi

asigure posesiunea şi folosinţa temporară a unui bun, contra unei plăţi periodice (rată de leasing), achiziţionat sauprodus de locator, iar la expirarea contractului să respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, dea prelungi contractul de leasing ori de a face să înceteze raporturile contractuale (în redacţia Legii Nr.280-XVI din14 decembrie 2007);

valoare de intrare - valoare la care a fost achiziţionat sau produs bunul de către locator, inclusiv taxele vamaleşi alte impozite prevăzute de legislaţia în vigoare (cu excepţia impozitelor care urmează a fi restituite agentuluieconomic de către organele fiscale), precum şi, după caz, orice alte cheltuieli aferente achiziţionării, livrării şipunerii în funcţiune a bunului în corespundere cu contractul de leasing (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14decembrie 2007);

valoare totală - valoare a ratelor de leasing la care se adaugă valoarea reziduală;

100

valoare reziduală - valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul cătrelocatar al dreptului de proprietate asupra bunului;

rată de leasing - plată periodică, efectuată de locatar către locator, care reprezintă:a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobînda de leasing, în cazul leasingului financiar;b) cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un beneficiu stabilit de părţile

contractante, în cazul leasingului operaţional.

Articolul 4. Formele şi obiectul leasingului(1) În sensul prezentei legi, leasingul poate avea următoarele forme:a) leasingul financiar, operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din următoarele condiţii:- riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului să fie transferate

locatarului la momentul încheierii contractului de leasing;- suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing;- contractul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului

către locatar la expirarea contractului;- perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului obiect al leasingului;b) leasingul operaţional, operaţiune care nu îndeplineşte nici una din condiţiile contractului de leasing

financiar;c) leasingul barter, operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror

proprietar este;d) leasingul compensaţional, operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă

produsă cu utilajul obiect al leasingului;e) lease-back, operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui

bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);f) leasingul de consum, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatarul are calitatea de consumator (în redacţia

Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);g) leasingul direct, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de

furnizor al bunului;h) leasingul intern, operaţiune de leasing în cadrul căreia toate subiectele sînt rezidenţi ai Republicii Moldova;i) leasingul internaţional, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este rezident al

Republicii Moldova.(2) Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu excepţia:a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege;b) terenurilor agricole;c) bunurilor consumptibile;d) obiectelor proprietăţii intelectuale care nu pot fi cesionate.

Articolul 5. Subiectele raporturilor de leasingSubiecte ale raporturilor de leasing sînt:a) locatorul, persoană fizică sau juridică ce practică activitate de întreprinzător şi transmite, în condiţiile

contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune şi defolosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunuluila expirarea contractului;

b) locatarul, persoană fizică sau juridică ce primeşte, în condiţiile contractului de leasing, în posesiune şifolosinţă bunul specificat în contract pentru o anumită perioadă în schimbul achitării ratelor de leasing. În cazul încare locatarul este persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător, operaţiunea de leasing cade subincidenţa actelor legislative şi actelor normative ale Guvernului cu privire la protecţia consumatorului (în redacţiaLegii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);

c) vînzătorul (furnizorul), persoană fizică sau juridică ce vinde locatorului, în condiţiile contractului devînzare-cumpărare încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul şi cu locatarul, bunulsolicitat de locatar.

Capitolul IICONTRACTUL DE LEASING, MODIFICAREA ŞI ÎNCETAREA LUI

Articolul 6. Forma juridică a operaţiunilor de leasingForma juridică a operaţiunilor de leasing este contractul de leasing dintre locator şi locatar şi contractul de

vînzare-cumpărare (furnizare) dintre locator şi vînzător (furnizor), fie un contract complex, încheiat în condiţiileart.7 şi 8.

Articolul 7. Contractul de leasing

101

(1) Contractul de leasing trebuie să conţină clauze privind:a) părţile contractante;b) descrierea bunului ce face obiectul contractului de leasing;c) valoarea de intrare a bunului, în cazul contractului de leasing financiar;d) valoarea totală a contractului;e) valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată a acestora;f) termenul contractului;g) dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face să

înceteze raporturile contractuale;h) convenţia părţilor asupra asigurării bunului obiect al leasingului (asigurare obligatorie numai în cazul

leasingului de consum).(2) Contractul de leasing intră în vigoare la data semnării sau la o altă dată stabilită în el.(3) Contractul de leasing nu se poate încheia pe un termen mai mic de un an de la data intrării lui în vigoare.

Articolul 8. Particularităţile contractuluide vînzare-cumpărare (furnizare)

Contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) trebuie să conţină, pe lîngă clauzele prevăzute de legislaţie pentruacest tip de contract, stipulări privind:

a) achiziţionarea bunului de către locator anume pentru a-l da în leasing;b) învestirea locatarului cu dreptul de cumpărător, care rezultă din contractul de vînzare-cumpărare (furnizare)

încheiat de locator cu vînzătorul (furnizorul) bunului, dacă contractul de leasing nu prevede altfel;c) garanţiile acordate locatarului de către vînzător, inclusiv garanţiile privind calitatea bunului obiect al

leasingului.

Articolul 9. Dreptul de proprietate şi riscurileîn raporturile de leasing

(1) Locatorul îşi menţine dreptul de proprietate asupra bunului dat locatarului în posesiune şi folosinţătemporară.

(2) Riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorării accidentale a bunului se transferă locatarului în momentulîn care acesta preia bunul dacă contractul de leasing nu prevede altfel. Din acest moment, locatarul poartărăspundere pentru orice prejudiciu suferit de locator.

(3) În cazurile prevăzute la art.11 alin.(2) lit.a) şi b), locatarul poate obţine dreptul de proprietate asuprabunului dacă contractul de leasing nu prevede altfel.

(4) Dacă locatarul execută contractul de leasing, locatorul sau un terţ nu poate pretinde la bun, cu excepţiacazurilor prevăzute de lege sau de contract.

Articolul 10. Modificarea şi reziliereacontractului de leasing

(1) Modificarea şi rezilierea contractului de leasing se efectuează în condiţiile legii (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(2) Locatorul are dreptul să rezilieze contractul şi să ceară repararea prejudiciilor dacă locatarul:a) încalcă esenţial clauzele contractului;b) a decis să se dizolve ori împotriva lui este intentat proces de insolvabilitate.(3) Locatarul are dreptul să rezilieze contractul şi să ceară repararea prejudiciilor dacă:a) bunul nu a fost furnizat în termenul stipulat în contract;b) bunul nu corespunde calităţii, ansamblului de piese şi de accesorii, altor condiţii de furnizare (transmitere)

ori clauzelor contractuale;c) locatorul încalcă esenţial alte clauze ale contractului.(4) Trecerea de la locator la o altă persoană a dreptului de proprietate asupra bunului dat în leasing nu poate

servi temei pentru modificarea sau rezilierea contractului de leasing.(5) Legea sau contractul de leasing poate prevedea şi alte motive de reziliere a contractului de leasing.(6) În cazul rezilierii contractului de leasing din culpa locatarului, în temeiurile specificate în actele legislative

sau în contract, sumele plăţilor efectuate de locatar nu se restituie (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie2007).

Articolul 11. Efectele expirării contractului de leasing(1) Contractul de leasing încetează în caz de:a) expirare;b) reziliere cu acordul părţilor sau în condiţiile art.10;c) alte circumstanţe prevăzute de lege.(2) În cazul expirării contractului de leasing financiar:

102

a) bunul trece în proprietatea locatarului dacă durata contractului de leasing corespunde cu termenul deamortizare a bunului şi/sau au fost efectuate toate plăţile ce rezultă din obligaţiile contractuale şi dacă au fostexecutate alte obligaţii, în cazul în care părţile au convenit în acest sens în contract;

b) locatarul poate cumpăra bunul la valoarea lui reziduală convenită de părţi;c) contractul poate fi prelungit, bunul rămînînd în posesiunea şi folosinţa temporară a locatarului, la ratele

stabilite anterior sau la rate reduse.(3) În cazul expirării contractului de leasing operaţional:a) bunul poate fi cumpărat de locatar la preţul convenit de părţi;b) acesta poate fi prelungit de către părţi, bunul rămînînd în posesiunea şi folosinţa temporară a locatarului, la

ratele stabilite anterior sau la rate modificate în funcţie de rata inflaţiei şi de evoluţia pieţei, ţinîndu-se cont deregulile echităţii.

(4) Dacă nu şi-a exercitat dreptul de opţiune asupra achiziţionării bunului sau prelungirii contractului, locataruleste obligat să înceteze imediat folosinţa şi exploatarea bunului primit în leasing, să asigure păstrarea şiintegritatea lui şi să îl transmită, în cel mult 3 zile calendaristice, locatorului sau, la indicaţia acestuia, unei altepersoane în starea corespunzătoare clauzelor contractuale, luîndu-se în considerare uzura normală.

Capitolul IIIDREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDEREA PĂRŢILOR.STIMULAREA LEASINGULUI ŞI PROTECŢIA DREPTURILOR

Articolul 12. Drepturile, obligaţiileşi răspunderea locatorului

(1) Locatorul are dreptul:a) să cesioneze sau să dispună în alt mod de drepturile sale asupra bunului sau de drepturile care rezultă din

contractul de leasing. Cesiunea sau dispunerea în alt mod nu-l degrevează pe locator de obligaţiile ce rezultă dincontract şi nici nu schimbă natura sau regimul juridic al contractului;

b) să folosească bunul în calitate de gaj în obligaţiile sale faţă de terţi dacă contractul de leasing nu prevedealtfel;

c) să ceară achitarea integrală şi înainte de termen a ratelor de leasing ori să rezilieze contractul, cu reparaţiapagubelor şi/sau cu restituirea bunului, în cazul în care locatarul încalcă în mod esenţial clauzele contractului;

d) să îmbine calitatea de locator cu cea de vînzător (furnizor) dacă acest fapt este prevăzut în contractul deleasing;

e) să solicite locatarului documentele ce reflectă starea lui financiară.(2) Locatorul este obligat:a) să nu intervină în alegerea bunului şi/sau a vînzătorului (furnizorului) făcută de locatar dacă contractul de

leasing nu prevede altfel;b) să coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vînzare-cumpărare (furnizare) a bunului;c) să nu opereze modificări în contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) fără acordul locatarului;d) să dea locatarului contra plată bunul său în posesiune şi folosinţă temporară;e) să încheie, din însărcinarea locatarului, contract de vînzare-cumpărare (furnizare) cu vînzătorul (furnizorul),

să plătească preţul bunului şi să încredinţeze locatarului executarea obligaţiilor sale privind recepţionarea bunului,formularea cerinţelor care izvorăsc din acest contract dacă contractul de leasing nu prevede altfel;

f) să primească bunul la expirarea contractului de leasing dacă locatarul nu-şi exercită dreptul de a achiziţionabunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul conform prevederilor prezentei legi;

g) să garanteze locatarului folosinţa în condiţii normale a bunului (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14decembrie 2007);

h) să respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziţionarea bunului, prelungirea contractului orirestituirea bunului.

(3) Locatorul poartă răspundere, în condiţiile prezentei legi şi ale Codului civil, pentru neexecutarea sauexecutarea neadecvată a contractului de leasing.

(4) Locatorul nu poartă răspundere faţă de locatar pentru modul în care vînzătorul (furnizorul) execută clauzelecontractului de vînzare-cumpărare (furnizare) şi nici pentru prejudiciul adus vieţii şi sănătăţii cetăţenilor, bunurilorlocatarului sau ale terţilor în procesul folosirii bunului, cu excepţia cazurilor în care răspunderea pentru alegereabunului şi/sau a vînzătorului a revenit locatorului ori acesta, încălcînd clauzele contractului de leasing, a intervenitîn alegerea bunului şi/sau a vînzătorului (furnizorului). În astfel de cazuri, locatorul poartă răspundere solidară cuvînzătorul.

Articolul 13. Drepturile, obligaţiileşi răspunderea locatarului

(1) Locatarul are dreptul:a) să aleagă independent bunul şi/sau vînzătorul (furnizorul) ori să încredinţeze locatorului această alegere;

103

b) să formuleze vînzătorului (furnizorului) cerinţe ce rezultă din contractul de vînzare-cumpărare (furnizare);c) să refuze recepţionarea bunului ce nu corespunde condiţiilor din contractul de leasing şi să suspende plata

către locator a ratei de leasing pînă cînd va fi eliminată încălcarea clauzelor contractuale;d) să execute înainte de termen obligaţia plăţii ratei de leasing şi să cumpere bunul dacă contractul de leasing

nu prevede altfel;e) să achiziţioneze, la expirarea contractului de leasing, bunul cu titlu de proprietate, să prelungească

contractul de leasing ori să restituie bunul dacă contractul nu prevede altfel.(2) Locatarul nu are dreptul fără acordul scris al locatorului:a) să modifice contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) ori să întrerupă acţiunea lui;b) să închirieze ori să greveze în alt mod bunul;c) să cesioneze dreptul de folosinţă sau orice alte drepturi ce rezultă din contract.(3) Locatarul este obligat:a) să prezinte locatorului informaţii referitoare la bun şi/sau la vînzătorul (furnizorul) lui în vederea încheierii

unui contract de vînzare-cumpărare (furnizare) dacă contractul de leasing nu prevede altfel;b) să execute obligaţiile de recepţionare a bunului şi de formulare a cerinţelor ce rezultă din contractul de

vînzare-cumpărare (furnizare) dacă contractul de leasing nu prevede altfel;c) să informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de vînzare-cumpărare

(furnizare);d) să asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, menţinerea în stare de funcţionare şi

folosirea lui numai în conformitate cu clauzele contractuale;e) să suporte toate cheltuielile de transport, recepţie, montare, demontare, exploatare, întreţinere, păstrare,

deservire tehnică, reparaţie, asigurare a bunului, precum şi alte cheltuieli aferente, dacă contractul de leasing nuprevede altfel;

f) să plătească ratele de leasing în modul şi în termenele stabilite în contractul de leasing;g) să permită locatorului verificarea periodică a stării bunului şi a modului de exploatare a bunului obiect al

contractului de leasing;h) să îl informeze pe locator în timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venită din partea unui

terţ;i) să restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul în starea stipulată de contract, luîndu-se în

considerare uzura normală, în cazul în care nu-şi va exercita dreptul, prevăzut de prezenta lege, de a achiziţionabunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul.

(4) Locatarul poartă răspundere, în condiţiile prezentei legi şi ale Codului civil, pentru neexecutarea sauexecutarea neadecvată a contractului de leasing.

Articolul 14. Drepturile, obligaţiile şi răspundereavînzătorului (furnizorului)

(1) Drepturile, obligaţiile şi răspunderea vînzătorului (furnizorului) se reglementează de legi, de actelenormative ale Guvernului şi de contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14decembrie 2007).

(2) Dacă în contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) este prevăzută obligaţia vînzătorului (furnizorului) dea livra şi instala bunul în termenul şi în locul stabilit de comun acord cu locatarul, îndeplinirea acestei condiţii seautentifică prin acte de recepţionare-predare şi montare semnate de vînzător (furnizor) şi locatar dacă contractulnu prevede altfel.

(3) Vînzătorul (furnizorul) este obligat direct faţă de locatar pentru garanţiile legale sau convenţionale inerenteunui contract de vînzare-cumpărare. Vînzătorul nu răspunde însă în faţa locatorului şi a locatarului pentru acelaşiprejudiciu.

Articolul 15. Măsurile de stimulare a leasinguluiMăsurile de stimulare a operaţiunilor de leasing în Republica Moldova sînt reglementate de legile şi actele

normative ale Guvernului din domeniul activităţii economice (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie2007).

Articolul 16. Protecţia drepturilor patrimoniale(1) Locatarului i se asigură protecţia drepturilor asupra bunului, primit în bază de contract de leasing în

posesiune şi folosinţă temporară, în aceeaşi măsură ca şi protecţia stabilită de legislaţia civilă asupra dreptului deproprietate.

(2) Este interzisă urmărirea, pentru datoriile locatarului, a bunului dat acestuia în bază de contract de leasing.Dreptul de proprietate al locatorului asupra bunului transmis locatarului în baza de contract de leasing serecunoaşte şi în caz de insolvabilitate a locatarului.

(3) Contractul de leasing îşi menţine efectul pe întreaga sa durată şi în cazurile în care, după încheierea sa,legislaţia stabileşte norme care înrăutăţesc situaţia părţilor.

104

Articolul 17. Revendicarea bunului(1) Locatorul are dreptul la revendicarea bunului obiect al leasingului în modul stabilit de prezenta lege, de

Codul civil şi de contractul de leasing.(2) Locatorul are dreptul la revendicarea incontestabilă a bunului dat în leasing în cazul în care locatarul:a) utilizează bunul cu încălcarea esenţială a clauzelor contractuale sau contrar destinaţiei acestuia;b) limitează accesul locatorului la bun;c) nu achită rata de leasing mai mult de 30 de zile calendaristice de la scadenţa stabilită în contractul de

leasing;d) nu restituie obiectul leasingului dacă acest fapt este prevăzut în contract.(3) Revendicarea incontestabilă a obiectului leasingului se face conform procedurii în ordonanţă (procedura

simplificată) reglementată de Codul de procedură civilă.(4) Pentru eliberarea ordonanţei judecătoreşti, locatorul prezintă următoarele documente:a) cerere;b) contractul de leasing;c) notificarea de revendicare a bunului, expediată locatarului recomandat prin poştă, cu cel puţin o lună pînă la

depunerea cererii, cu confirmare de primire.(5) Cheltuielile de revendicare şi de restituire a bunului, inclusiv cheltuielile de demontare, păstrare,

transportare, alte cheltuieli aferente restituirii bunului sînt suportate de către locatar.(6) Dacă nu restituie obiectul leasingului sau nu l-a restituit la timp, locatarul plăteşte locatorului, pentru

perioada de întîrziere, în mărimi duble toate ratele de leasing şi alte sume prevăzute de contractul de leasing.(7) În cazul în care, pentru nerestituirea la timp a obiectului leasingului, contractul de leasing prevede

penalităţi, acestea vor fi percepute de la locatar în afara celor stipulate la alin.(6) dacă în contract nu este prevăzutaltfel.

Capitolul IVDISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 18(1) Pînă la aducere în concordanţă cu prezenta lege, actele legislative şi alte acte normative se aplică în partea

care nu contravine prezentei legi.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.731-XIII din 15 februarie 1996 cu privire la

leasing.

Articolul 19Guvernul, în termen de 2 luni:a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.PREŞEDINTELEPARLAMENTULUI Marian LUPU

CU PRIVIRE LA ARENDA ÎN AGRICULTURĂLegea Republicii Moldova

Nr. 198-XV din 15 mai 2003(Monitorul Oficial, 1 august 2003, nr.163-166, p. I, art. 650)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi domeniul de reglementareScopul prezentei legi este stabilirea cadrului legal pentru consolidarea relaţiilor de arendă în agricultură,

determinarea subiecţilor şi obiectelor relaţiilor de arendă, a drepturilor şi obligaţiilor arendatorului şi arendaşului.

105

Articolul 2. Noţiuni principaleÎn sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:arendă în agricultură - darea în posesiune şi folosinţă, pe bază de contract, pe o durată determinată, contra

plată, a terenurilor şi a altor bunuri agricole;arendator - persoană fizică sau persoană juridică care are calitatea de proprietar sau de alt posesor legal al

bunurilor agricole ce se dau în arendă. Calitatea de arendator o poate avea şi un grup de coproprietari ai bunuriloragricole;

arendaş - persoană fizică şi/sau persoană juridică, cu domiciliul (sediul) în Republica Moldova, care ia înarendă bunuri agricole;

bunuri agricole - mijloace fixe (terenuri cu destinaţie agricolă, inclusiv din intravilanul localităţilor, şi alefondului de rezervă, maşini, utilaje şi instalaţii destinate lucrărilor agricole, construcţii, inclusiv construcţiihidrotehnice, platforme şi spaţii de depozitare destinate păstrării producţiei agricole, cu terenurile aferenteacestora, animale care se folosesc în procesul agricol) şi, după caz, mijloace circulante (în redacţia Legii Nr.2-XVIdin 9 februarie 2006);

contract de arendă - acord încheiat între o parte, proprietar sau un alt posesor legal al terenurilor şi altor bunuriagricole, denumită arendator, şi altă parte, denumită arendaş, în vederea exploatării acestora pe o duratădeterminată şi la un preţ stabilit de părţi;

plată pentru arenda terenurilor agricole - recompensă ce se achită arendatorului pentru folosirea terenului datde acesta în arendă;

plată pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile - recompensă ce se achită arendatorului pentrufolosirea bunurilor agricole, altele decît terenurile, date de acesta în arendă, calculată ţinîndu-se cont de valoarea şiuzura bunurilor;

uzură a bunurilor agricole - reducerea valorii bunurilor agricole, altele decît terenurile, prin întrebuinţareaîndelungată a acestora;

răscumpărare a bunului agricol arendat - procurarea de către arendaş a bunurilor agricole arendate, cuexcepţia terenurilor, în temeiul legii sau al contractului.

Articolul 3. Legislaţia privind arenda în agricultură(1) În Republica Moldova, relaţiile de arendă în agricultură sînt reglementate de Codul civil, de Codul funciar,

de prezenta lege, de alte acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova esteparte.

(2) Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispoziţii decît celeprevăzute de prezenta lege, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional.

Articolul 4. Subiecţii şi obiectele relaţiilor de arendă(1) Subiecţi ai relaţiilor de arendă sînt arendatorul şi arendaşul.(2) Obiecte ale relaţiilor de arendă sînt bunurile agricole aflate în proprietate publică sau privată, cu excepţia

celor scoase din circuitul civil sau în privinţa cărora, prin lege, sînt stabilite alte interdicţii sau limitări.(3) Dacă, după ce a fost predat arendaşului, bunul agricol este înstrăinat de arendator unui terţ, acesta subrogă

arendatorul în drepturile şi obligaţiile ce decurg din arendă.

Articolul 5. Dreptul de proprietate asupra bunurilor agricole arendate(1) Darea în arendă a bunurilor agricole nu are ca efect încetarea drepturilor terţilor asupra acestor bunuri.(2) Decizia de transmitere în arendă a bunurilor agricole comune se adoptă de către copărtaşi cu majoritate de

voturi. Majoritatea de voturi se determină în funcţie de mărimea cotelor-părţi (în redacţia Legii Nr.2-XVI din 9februarie 2006).

(3) La contractul de arendă a bunurilor agricole comune se anexează lista tuturor copărtaşilor, cu semnăturacelor care au acceptat condiţiile contractului.

(4) Fructele obţinute la exploatarea bunului agricol arendat rămîn în proprietatea arendaşului în cazul în carecontractul nu prevede altfel.

(Conform Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006 după alineatul (2) se introduce un alineat nou, care devinealineatul (3), iar alineatul (3) devine alineatul (4).

Capitolul IIDREPTUL DE ARENDĂ A BUNURILOR AGRICOLE.

APARIŢIA, MODIFICAREA ŞI ÎNCETAREA LUI

Articolul 6. Încheierea contractului de arendă a bunurilor agricole(1) Încheierea contractului de arendă a bunurilor agricole se realizează în formă scrisă.(2) Dreptul de folosinţă a bunurilor agricole arendate apare la încheierea contractului de arendă, din momentul

106

semnării actului de predare-preluare a bunurilor.(3) Contractul de arendă a bunurilor agricole va conţine, în mod obligatoriu, date privind:a) părţile contractante, domiciliul ori sediul acestora;b) obiectul contractului;c) actul care autentifică dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului de a da bunul agricol în arendă;d) înregistrarea contractului în modul stabilit;e) termenul arendei;f) componenţa, forma şi cuantumul plăţii pentru arendă;g) modalitatea, termenul şi locul achitării plăţii pentru arendă;h) drepturile şi obligaţiile părţilor;i) răspunderea părţilor;j) condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;k) condiţiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat, inclusiv a utilajului şi a tehnicii agricole;l) condiţiile de recultivare, după caz;m) obligativitatea respectării normelor ecologice (în redacţia Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006).(4) Contractele de arendă pot cuprinde şi alte clauze ce nu contravin legislaţiei în vigoare.(5) La cererea uneia dintre părţi, la contractul de arendă a terenurilor agricole se anexează copia planului

cadastral al acestor terenuri.(6) Neincluderea în contractul de arendă a unei clauze esenţiale sau nerespectarea formei scrise a contractului

atrage nulitatea acestuia.(7) În cazul în care se dă în arendă o parte dintr-un teren divizibil sau dintr-o construcţie capitală, la actul de

predare-preluare se anexează copia planului cadastral al terenului sau al construcţiei, cu marcarea părţii ce se dă înarendă.

Articolul 7. Descrierea bunului agricol arendat(1) La începutul şi la încetarea arendei, părţile contractante sînt obligate să întocmească, în termen de 14 zile,

acte de predare-preluare a bunului agricol arendat.(2) Actul de predare-preluare a terenului agricol arendat va conţine date privind:a) numărul cadastral al terenului;b) suprafaţa;c) bonitatea;d) modul de folosinţă;e) starea terenului (prelucrat, neprelucrat, cultivat etc.);f) viciile materiale şi juridice;g) alte date, la cererea părţilor.(Conform Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006 la alineatul (2), litera e) se exclude, iar literele f), g) şi h) devin

literele e), f) şi g).(3) Actul de predare-preluare a bunurilor agricole arendate, altele decît terenurile, va conţine date privind:a) denumirea şi destinaţia bunurilor;b) starea tehnică;c) anul fabricării sau dării în exploatare, termenul general şi termenul care a rămas de exploatare a bunurilor;d) efectuarea ultimei reparaţii curente şi capitale;e) valoarea reală a bunurilor agricole evaluată conform prevederilor legislaţiei (în redacţia Legii Nr.2-XVI din

9 februarie 2006);f) condiţiile de folosire;g) viciile materiale şi juridice;h) alte date, la cererea părţilor.(4) Din momentul semnării, actul de predare-preluare devine parte integrantă a contractului de arendă.

Articolul 8. Termenul arendei(1) Termenul arendei bunurilor agricole se stabileşte de către părţile contractante, dar nu va fi mai mic de un

an şi mai mare de 30 de ani.(2) La darea în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii unor plantaţii multianuale, termenul contractului

de arendă va fi stabilit pentru cel puţin 25 de ani, în cazul cînd contractul nu prevede alt termen.

Articolul 9. Prelungirea contractului de arendă(1) Contractul de arendă a bunurilor agricole poate fi prelungit cu acordul comun al părţilor.(2) Partea care intenţionează să prelungească contractul de arendă este obligată să solicite avizul celeilalte părţi

cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului contractului.(3) În cazul prelungirii contractului de arendă, părţile semnează un acord adiţional, care este parte integrantă a

contractului de bază.

107

(4) În cazul cînd termenul arendei expiră, iar arendatorul nu cere să i se predea bunurile arendate şi arendaşulcontinuă exploatarea acestora, contractul de arendă se consideră prelungit pentru un an agricol.

(5) În cazul în care arendatorul nu doreşte să prelungească contractul de arendă, el va informa arendaşul despreaceasta cu 6 luni înainte de expirarea termenului arendei.

Articolul 10. Înregistrarea contractului de arendă(1) Contractul de arendă a terenurilor şi a altor bunuri agricole încheiat pe un termen mai mare de 3 ani se

înregistrează la oficiul cadastral teritorial (în redacţia Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006).(2) În cazul în care un arendaş încheie contracte de arendă cu mai mulţi arendatori, la iniţiativa autorităţii

administraţiei publice locale, primirea cererilor de înregistrare a contractelor de arendă în registrul bunurilorimobile se efectuează de către registratorul oficiului cadastral teritorial pe teritoriul localităţii.

(3) Oficiul cadastral teritorial va prezenta autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi din zona deactivitate a oficiului informaţia respectivă din registrul cadastrului bunurilor imobile privind înregistrarea,modificarea sau rezilierea contractelor de arendă în termen de o lună de la efectuarea înscrisurilor.

(4) Contractul de arendă a terenurilor şi a altor bunuri agricole încheiat pe un termen de pînă la 3 ani inclusivse înregistrează la primăria localităţii în a cărei rază teritorială se află terenurile şi alte bunuri agricole.

(5) Arendaşul înregistrează contractul de arendă în termen de 3 luni de la data încheierii acestuia.Neînregistrarea contractului are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de terţ.

(6) Pentru neînregistrarea contractului de arendă în termenul prevăzut la alin.(3), arendaşul poartă răspundereîn conformitate cu legislaţia în vigoare.

(7) Înregistrarea benevolă la oficiul cadastral teritorial a contractului de arendă încheiat pe un termen de pînăla 3 ani îl scuteşte pe arendaş de obligaţia de a-l înregistra la primărie.

(Conform Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006 după alineatul (1) se introduc două alineate noi, care devinalineatele (2) şi (3), iar alineatele (2)-(5) devin alineatele (4)-(7).

Articolul 11. Înregistrarea contractului de arendă la primărie(1) Contractul de arendă a terenurilor şi a altor bunuri agricole încheiat pe un termen de pînă la 3 ani inclusiv

se înscrie în registrul contractelor de arendă ţinut de primăria localităţii în a cărei rază teritorială se află terenurileşi alte bunuri agricole arendate. În cazul în care terenurile şi alte bunuri agricole date în arendă sînt amplasate peteritoriul mai multor localităţi, contractul se înregistrează la primăria fiecăreia dintre aceste localităţi.

(2) Primăria ţine registrul contractelor de arendă în modul stabilit de prezenta lege, de alte acte legislative şi deregulamentul adoptat de Guvern.

(3) Pentru înregistrarea contractului de arendă la primărie, arendaşul (reprezentantul acestuia) prezintă:a) 3 exemplare ale contractului, dintre care unul este originalul sau o copie autentificată în condiţiile legii;b) certificatul de înregistrare de stat al întreprinderii arendaş sau buletinul de identitate al arendaşului persoană

fizică;c) documentul ce confirmă împuternicirile reprezentantului arendaşului, după caz;d) bonul de achitare a plăţii pentru înregistrare.(4) Registrul contractelor de arendă este ţinut de inginerul cadastral, de secretarul consiliului local sau de o altă

persoană desemnată în modul stabilit.(5) În registrul contractelor de arendă se înscriu date privind:a) părţile contractante, domiciliul ori sediul acestora;b) numerele cadastrale, suprafaţa, bonitatea şi modul de folosinţă a terenurilor date în arendă;c) termenul arendei şi data expirării acesteia;d) plătitorul impozitelor aplicate asupra bunului agricol arendat;e) alte date, după caz.(6) Înregistrarea contractului de arendă se confirmă prin aplicarea ştampilei primăriei, prin înscrierea în el a

datei înregistrării şi prin semnătura persoanei împuternicite cu efectuarea înregistrării.(7) Arendaşului i se remit două exemplare ale contractului de arendă înregistrat.(8) Înregistrarea contractelor de arendă, a modificărilor introduse în ele, cu excepţia celor specificate la art.29

alin.(3), a documentelor privind rezilierea acestor contracte, precum şi eliberarea extraselor respective, seefectuează contra plată, cuantumul maxim al acesteia fiind stabilit de Guvern. Plata menţionată se varsă la bugetulprimăriei.

(9) Ţinerea registrului contractelor de arendă se coordonează cu ţinerea cadastrului funciar, a sistemuluiinformaţional fiscal şi a altor sisteme, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Articolul 12. Modificarea contractului de arendă(1) Clauzele contractului de arendă a bunurilor agricole se modifică cu acordul comun al părţilor contractante

ori prin hotărîre a instanţei judecătoreşti.(2) În cazul în care una dintre părţile contractante intenţionează să modifice clauzele contractului de arendă, ea

va solicita avizul celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile pînă la prezentarea propunerilor de modificare.

108

(3) La modificarea clauzelor contractului de arendă, părţile contractante vor semna un acord adiţional care vafi parte integrantă a contractului de bază şi îl vor înregistra în modul stabilit de lege.

Articolul 13. Încetarea contractului de arendă Contractulde arendă încetează în cazul:

a) expirării termenului arendei;b) declarării nulităţii acestuia;c) pieirii bunurilor arendate;d) rezilierii contractului;e) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare sau de contract.

Articolul 14. Rezilierea contractului de arendă(1) Contractul de arendă se reziliază:a) prin acordul comun al părţilor contractante;b) prin hotărîre a instanţei judecătoreşti, la cererea uneia dintre părţile contractante, în legătură cu neexecutarea

de către cealaltă parte a obligaţiilor contractuale specificate la alin.(3) şi (4).(2) Acordul părţilor contractante privind rezilierea contractului de arendă se încheie în formă scrisă.(3) Arendatorul este în drept să ceară rezilierea contractului de arendă în cazul cînd arendaşul:a) nu a înregistrat contractul în termenele prevăzute de prezenta lege;b) refuză să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract;c) a schimbat modul de folosinţă a bunurilor arendate fără consimţămîntul arendatorului;d) a înrăutăţit starea bunurilor astfel încît ea nu poate fi restabilită pînă la expirarea termenului contractului;e) nu a achitat plata pentru arendă în decursul a 3 luni de la data expirării termenului prevăzut în contract;f) a încheiat un contract de subarendă fără consimţămîntul arendatorului.(4) Arendaşul este în drept să ceară rezilierea contractului de arendă în cazul cînd:a) arendatorul refuză să dea în arendă bunurile stipulate în contract, nu le-a transmis la timp ori face imposibilă

exploatarea bunurilor arendate;b) bunurile arendate, din motive ce nu depind de voinţa sa, au ajuns într-o stare inutilizabilă;c) se află în incapacitate de muncă, este privat de libertate ori au survenit alte circumstanţe care fac imposibilă

executarea de mai departe a contractului.(5) Partea contractantă care intenţionează să rezilieze contractul de arendă înştiinţează în scris partea cealaltă

cu cel puţin 3 luni înainte de recoltare.(6) Contractul de arendă a bunurilor agricole poate prevedea şi alte motive de reziliere a acestuia din iniţiativa

părţilor.

Capitolul IIIDREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR CONTRACTULUI DE ARENDĂ

A BUNURILOR AGRICOLE

Articolul 15. Drepturile părţilor(1) Arendatorul este în drept să verifice oricînd modul în care arendaşul exploatează bunurile sale date în

arendă, fără a interveni în activitatea curentă a acestuia, şi să obţină informaţia necesară.(2) Bunurile agricole, altele decît terenurile, transmise arendaşului, dar nefolosite în procesul tehnologic de

producţie, pot fi conservate ori comercializate cu consimţămîntul arendatorului. Cheltuielile ce ţin de conservareasau comercializarea acestor bunuri se trec în contul plăţii pentru arendă în cazul în care contractul nu prevedealtfel.

(3) Arendaşul (sau deţinătorul terenului vecin cu cel arendat) are dreptul prioritar la încheierea contractului dearendă pe un nou termen în cazul în care:

a) şi-a onorat obligaţiile contractuale luate anterior;b) bunurile arendate se dau în arendă pe un nou termen;c) acceptă noile clauze contractuale stabilite de arendator.(4) Arendaşul beneficiază de dreptul de preemţiune în cazul înstrăinării de către proprietar a bunurilor date în

arendă.

Articolul 16. Obligaţiile părţilor(1) Arendatorul este obligat:a) să predea bunurile agricole date în arendă în termenele şi în condiţiile stipulate în contract;b) să acţioneze într-o manieră care să nu împiedice exploatarea normală a bunurilor date în arendă;c) să plătească arendaşului, în cazul rezilierii contractului de arendă înainte de încheierea anului agricol,

valoarea fructelor care, deşi încă neseparate, vor putea fi separate înainte de sfîrşitul anului agricol în condiţiileunei gospodăriri normale. La compensarea valorii fructelor se iau în calcul şi datoriile părţilor la momentul

109

rezilierii contractului;d) să predea arendaşului Cartea istoriei cîmpurilor întocmită cu cel puţin trei ani pînă la data încheierii

contractului de arendă (introdusă prin Legea Nr.2-XVI din 9 februarie 2006);e) să execute alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau de contract.(Conform Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006 la alineatul (1) litera c) se exclude, iar litera d) devine litera c).(2) La încheierea contractului de arendă, arendatorul este obligat să-l informeze pe arendaş despre drepturile

terţilor asupra bunurilor date în arendă. Nerespectarea acestei prevederi acordă arendaşului dreptul de a revendicareducerea plăţii pentru arendă, rezilierea contractului de arendă, precum şi despăgubiri.

(3) Arendaşul este obligat:a) sa folosească cu bună-credinţă bunurile arendate, conform clauzelor contractului;b) să menţină potenţialul productiv al bunurilor arendate, să le restituie, la expirarea termenului stipulat în

contract, în starea corespunzătoare clauzelor contractului, ţinîndu-se cont de gradul de uzură;c) să achite plata pentru arendă în termenul şi în modul stabilit;d) să achite impozitele şi alte plăţi, prevăzute de legislaţia în vigoare, în cazul cînd contractul nu prevede altfel;e) să predea arendatorului Cartea istoriei cîmpurilor întocmită cu cel puţin trei ani pînă la data încetării sau

rezilierii contractului de arendă;f) să execute alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau de contract.(Conform Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006 la alineatul (3), după litera d) se introduce o literă nouă, care

devine litera e), iar litera e) devine litera f).

Capitolul IVPLATA PENTRU ARENDA TERENURILOR AGRICOLE.

CUANTUMUL ŞI MODUL DE ACHITARE.SUBARENDA TERENURILOR AGRICOLE

Articolul 17. Plata pentru arenda terenurilor agricole(1) Plata pentru arenda terenurilor agricole se stabileşte în unităţi băneşti, se face în natură, în bani sau în

natură şi în bani fie într-o altă formă, potrivit acordului dintre părţile contractante, şi se efectuează în termenul şiîn locul prevăzute în contractul de arendă.

(2) Plata pentru arendă se determină în funcţie de suprafaţa terenului arendat, de bonitate, de relief şi demăsura posibilităţii de a efectua lucrările în mod mecanizat, de alte caracteristici ale terenului, de valoareaplantaţiilor multianuale amplasate pe el, dar nu va constitui mai puţin de 2% pe an din preţul normativ al terenuluiarendat.

(3) Plata în natură pentru arenda terenurilor agricole se stabileşte într-o cantitate determinată de produseagricole sau într-un procent determinat din volumul producţiei. Produsele cu care se plăteşte arenda se stabilesc decătre părţi în funcţie de specificul activităţii agricole şi de zonă.

(4) Termenele şi locul efectuării plăţii în natură pentru arenda terenurilor agricole, calitatea produselor sestabilesc de către părţi în contract, în funcţie de felul produselor şi de specificul obţinerii acestora.

(5) Producţia agricolă eliberată de către arendaş în contul plăţii pentru arenda terenurilor agricole se estimeazăla preţuri, ce nu vor depăşi preţurile la această producţie, în vigoare pe piaţa locală la momentul eliberării ei încazul în care contractul nu prevede altfel.

(6) Achitarea plăţii pentru arenda terenurilor agricole se omologhează printr-un document semnat de părţilecontractante.

Articolul 18. Subarenda terenurilor agricole(1) Terenurile agricole se transmit în subarendă numai cu consimţămîntul proprietarului, dat în formă scrisă, şi

prin încheierea unui contract separat.(2) Arendatorul terenurilor agricole va indica în consimţămîntul său care dintre acestea pot fi date în

subarendă, pe ce termen şi cu ce scop.(3) Contractul de subarendă a terenurilor agricole va conţine informaţii despre contractul de arendă şi despre

consimţămîntul arendatorului, în al cărui temei a fost încheiat contractul de subarendă.(4) Darea în subarendă a terenurilor agricole arendate nu absolvă arendaşul de răspunderea faţă de arendator.(5) Termenul contractului de subarendă a terenurilor agricole nu poate depăşi termenul contractului de arendă.(6) Subarenda ulterioară nu se admite.

Capitolul VMODUL DE FOLOSIRE A BUNURILOR AGRICOLE ARENDATE

Articolul 19. Transmiterea bunurilor agricole în arendă(1) Dreptul de posesiune şi de folosinţă asupra bunurilor agricole arendate apare din momentul semnării

actului de predare-preluare.

110

(2) Arendatorul este obligat să transmită arendaşului în posesiune şi folosinţă bunurile în starea ce corespundecerinţelor prevăzute de contract.

(3) În cazul în care viciile materiale şi viciile juridice ale bunurilor agricole arendate au fost stipulate încontract, arendatorul este absolvit de răspundere.

(4) În cazul în care arendatorul, în termen de 14 zile, nu semnează actul de predare-preluare a bunurilorarendate, arendaşul este în drept să ceară aceste bunuri, precum şi repararea prejudiciilor cauzate prin tergiversare,ori să ceară rezilierea contractului şi repararea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea contractului de arendă.

Articolul 20. Răscumpărarea bunului agricol arendat(1) Răscumpărarea bunului agricol arendat se efectuează prin încheierea unui contract separat de vînzare-

cumpărare, care se omologhează şi se înregistrează în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.(2) Contractul de vînzare-cumpărare a bunurilor agricole arendate va conţine date privind:a) preţul de vînzare al bunului agricol arendat;b) termenul achitării preţului de vînzare;c) limitarea drepturilor arendatorului de a dispune de bunul agricol arendat supus răscumpărării;d) condiţiile şi modul de predare a bunului agricol răscumpărat în proprietatea arendaşului, precum şi modul

de încetare a arendei acestui bun.(3) În cazul în care arendaşul nu a achitat plata curentă în bani a preţului de vînzare al bunului arendat sau a

achitat-o cu întîrziere, i se aplică penalităţi sub formă de dobînzi la plata pentru răscumpărare pe perioadaîntîrzierii. Mărimea acestor dobînzi se stabileşte conform legislaţiei civile în cazul cînd contractul nu prevedealtfel.

(4) Răscumpărarea terenurilor agricole arendate nu se admite.

Articolul 21. Restituirea bunurilor agricole arendate(1) Restituirea bunurilor agricole arendate se efectuează în baza actului de predare-preluare, întocmit în modul

prevăzut la art.7.(2) La expirarea termenului contractului de arendă, arendaşul este obligat să restituie arendatorului bunurile

agricole arendate în starea în care le-a preluat, ţinîndu-se cont de uzura bunurilor (bonitatea solului), specificată încontract.

(3) Arendaşul este în drept să separe îmbunătăţirile bunurilor agricole arendate efectuate cu permisiuneaarendatorului, care pot fi separate fără a deteriora bunurile, ori să ceară compensarea valorii lor de către arendatorîn cazul cînd contractul nu prevede altfel.

Capitolul VIDAREA ÎN ARENDĂ A TERENURILOR AGRICOLE PROPRIETATE PUBLICĂ

Articolul 22. Darea în arendă a terenurilor agricole proprietate publică(1) Terenurile agricole proprietate publică se dau în arendă de către Guvern sau de către autorităţile

administraţiei publice locale, în limitele competenţei şi în condiţiile legislaţiei în vigoare.(2) Arendarea terenurilor agricole proprietate publică se face prin licitaţie publică sau în alt mod prevăzut de

lege.(3) Plata anuală pentru arenda terenurilor agricole proprietate publică constituie cel puţin 2%, dar nu mai mult

de 10%, din preţul normativ al terenului dat în arendă.

Capitolul VIIPARTICULARITĂŢILE ARENDEI BUNURILOR AGRICOLE,

ALTELE DECÎT TERENURILE

Articolul 23. Modul de calculare a plăţii pentru arendabunurilor agricole, altele decît terenurile

(1) Modul de calculare a cuantumului plăţii pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile, sestabileşte de către Guvern, în funcţie de gradul de uzură al bunurilor.

(2) La arendarea bunurilor agricole, altele decît terenurile, arendaşul este obligat să calculeze uzura acestora şis-o reflecte la contul său extrabilanţier.

Articolul 24. Modul de achitare a plăţii pentru arendă(1) Modul de achitare a plăţii pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile, se stabileşte cu acordul

părţilor contractante. Plata se achită anual sau se acumulează la contul de bilanţ al arendaşului.(2) În cazul în care plata pentru arendă se acumulează la contul de bilanţ al arendaşului, acesta, cu acordul

arendatorului, efectuează reparaţia capitală, reconstrucţia sau renovarea bunurilor agricole arendate, altele decîtterenurile, şi procură bunuri noi.

111

Articolul 25. Folosirea bunurilor agricole arendate,altele decît terenurile

(1) Arendaşul foloseşte bunurile agricole arendate, altele decît terenurile, conform condiţiilor stipulate încontract.

(2) Arendatorul dă în arendă bunurile agricole, altele decît terenurile, în starea corespunzătoare stipulată încontract.

(3) Dacă în timpul arendei bunurile agricole, altele decît terenurile, necesită reparaţie curentă, aceasta seefectuează din contul arendaşului.

(4) Arendaşul ia în evidenţă bunurile agricole arendate, altele decît terenurile, la conturile extrabilanţiererespective şi le asigură de răspundere civilă în modul stabilit (în redacţia Legii Nr.2-XVI din 9 februarie 2006).

(5) În perioada arendării mijloacelor de transport şi a tehnicii agricole, arendaşul se consideră posesor legal alacestora şi poartă răspundere civilă pentru deteriorarea lor.

(6) Fără consimţămîntul arendatorului se interzice casarea, gajarea, comercializarea, precum şi înstrăinarea înorice alt mod, a bunurilor agricole arendate, altele decît terenurile.

Articolul 26. Reparaţia capitală(1) Arendatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală a bunurilor agricole date în arendă, altele decît

terenurile, în cazul cînd contractul nu prevede altfel.(2) Nerespectarea de către arendator a obligaţiei prevăzute la alin.(1) acordă arendaşului dreptul de a efectua

reparaţia capitală din cont propriu şi de a trece cheltuielile suportate în contul plăţii pentru arenda bunuriloragricole.

Articolul 27. Expirarea termenului contractului de arendăa bunurilor agricole, altele decît terenurile,restituirea bunurilor

(1) La expirarea termenului contractului de arendă a bunurilor agricole, altele decît terenurile, arendaşul esteobligat să le restituie arendatorului în starea în care le-a preluat, ţinîndu-se cont de gradul de uzură.

(2) În cazul în care, conform contractului, plata pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile, seacumulează la contul de bilanţ al arendaşului, la expirarea termenului contractului de arendă, arendaşul, prinacordul părţilor, restituie arendatorului, prin mijloace băneşti ori prin alte bunuri din proprietatea sa, plata pentruarendă neachitată, precum şi sumele destinate reparaţiei capitale a bunurilor agricole, altele decît terenurile, darneutilizate în acest scop.

(3) În cazul arendării mijloacelor circulante, la expirarea termenului contractului de arendă, arendaşul esteobligat să le restituie arendatorului în natură, ţinîndu-se cont de uzură, sau să restituie echivalentul în bani alacestor mijloace.

Capitolul VIIIRĂSPUNDEREA PĂRŢILOR CONTRACTULUI DE ARENDĂ

Articolul 28. Răspunderea părţilor(1) Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către părţi a clauzelor contractului de arendă,

partea vinovată poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare sau clauzelor contractuale.(2) Încetarea acţiunii contractului de arendă nu absolvă părţile de răspunderea pentru neexecutarea sau

executarea necorespunzătoare a clauzelor contractuale în perioada de acţiune a acestuia.(3) Litigiile apărute la încheierea şi executarea contractului de arendă a bunurilor agricole, la modificarea

clauzelor contractuale, la încetarea acţiunii contractului, precum şi în cadrul realizării prevederilor prezentei legi,se examinează de către instanţa judecătorească competentă.

Capitolul IXDISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 29(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă articolele 411 - 414 din Codul funciar nr.828-XII din

25 decembrie 1991.(2) Guvernul:a) în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:- va elabora şi va aproba contractele-model de arendă, de subarendă şi de vînzare-cumpărare a bunurilor

agricole;- va stabili modul de calculare a cuantumului plăţii pentru arenda bunurilor agricole;

112

- va stabili modul de ţinere în primării a registrului contractelor de arendă a terenurilor şi altor bunuri agricole,precum şi taxele maximale pentru înregistrarea în primării a contractelor de arendă;

- va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;b) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va stabili modul de inventariere a bunurilor

agricole arendate.(3) Pînă la 1 ianuarie 2004, contractele de arendă a bunurilor agricole, încheiate pînă la intrarea în vigoare a

prezentei legi, în care termenul arendei este mai mare decît termenul maximal stabilit de prezenta lege sau în carecuantumul plăţii pentru arendă este mai mic decît cel minimal prevăzut de prezenta lege, vor fi modificate înconformitate cu prezenta lege. La înregistrarea acestor modificări, taxa nu se va percepe.

(4) În cazul neaducerii contractului de arendă în concordanţă cu prevederile prezentei legi, începînd cu 1ianuarie 2004, vor acţiona normele limită respective stabilite de prezenta lege.

(5) Cartea istoriei cîmpurilor se întocmeşte în baza unui regulament aprobat de Guvern (introdus prin LegeaNr.2-XVI din 9 februarie 2006).

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC

CU PRIVIRE LA EVALUAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELORLegea Republicii Moldova

Nr. 186-XV din 24 aprilie 2003(Monitorul Oficial, 11 iulie 2003, nr.141-145, p. I, art. 566)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALEArticolul 1. Sfera de reglementare(1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru evaluarea conformităţii produselor, utilajelor, proceselor,

tehnologiilor, sistemelor de producţie şi lucrărilor potenţial periculoase, software, sistemelor calităţii şi serviciilor(denumite în continuare produse), utilizate în Republica Moldova în scopul asigurării securităţii naţionale, evităriifraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului.Domeniul legii cuprinde toate produsele plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova (în redacţia LegiiNr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(2) Se exceptează de la prevederile prezentei legi grupele de produse din categoria mărfurilor strategice,precum şi produsele din domenii reglementate prin legi speciale, cărora, din motive întemeiate, nu le sîntaplicabile prevederile stabilite prin prezenta lege.

Articolul 2. Noţiuni de bazăÎn sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:acreditare - procedură prin care un organism, ce are o anumită autoritate, recunoaşte legal că un organism sau

o persoană este competentă să efectueze sarcini specifice;apel - cererea organismului de evaluare a conformităţii de a revizui decizia luată de Organismul Naţional de

Acreditare;asigurare a conformităţii - (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);autoritate competentă - organ al administraţiei publice centrale responsabil de reglementarea unui domeniu;cerinţă - prevedere ce conţine criterii care trebuie îndeplinite;cerinţă esenţială - cerinţă a unui document normativ privind securitatea naţională, protecţia vieţii, eredităţii,

sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, precum şi protecţia mediului, ce trebuie îndeplinită în mod obligatoriu,pentru a se asigura conformitatea cu prevederile acestui document;

certificare a conformităţii - acţiune a unei terţe părţi care demonstrează cu certitudine că un produs, identificatcorespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

certificat de acreditare - document care confirmă că acreditarea a fost acordată;certificat de conformitate - document eliberat în baza regulilor în vigoare de certificare a conformităţii, care

atestă că un produs identificat corespunzător a fost supus procedurilor de certificare a conformităţii şi că, lamomentul efectuării certificării conformităţii, produsul este conform cerinţelor prescrise (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);

conformitate - îndeplinirea condiţiilor prescrise pentru un produs;criterii de acreditare - ansamblu de cerinţe utilizate de un Organism Naţional de Acreditare, care trebuie

113

îndeplinite de un organism de evaluare a conformităţii pentru a fi acreditat;declaraţie de conformitate - asigurare scrisă prin care furnizorul confirmă cu certitudine că produsul este

conform condiţiilor prescrise;desemnare - procedură prin care Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii confirmă că un organism de

evaluare a conformităţii cu sediul în Republica Moldova corespunde criteriilor prescrise pentru efectuareaprocedurilor de evaluare a conformităţii în domeniul reglementat;

document normativ - (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);domeniu de acreditare - sarcini recunoscute legal pentru care se acordă acreditarea;domeniu reglementat - ansamblul activităţilor economice şi al produselor aferente acestora, pentru care există

documente normative, inclusiv reglementări tehnice specifice privind condiţiile de plasare pe piaţă şi/sau deutilizare a produselor;

evaluare a conformităţii - activitatea al cărei scop este determinarea directă sau indirectă a faptului că sîntrespectate condiţiile aplicabile (prelevarea mostrelor, încercări şi inspecţie, evaluarea, verificarea, declaraţia deconformitate, certificarea, înregistrarea, acreditarea şi omologarea, precum şi combinaţiile acestora);

evaluare periodică - evaluare a conformităţii, efectuată după anumite perioade de timp, prin observare şiraţionament, însoţite de măsurare, încercare sau comparare, după caz;

furnizor - (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);identificarea produselor - procedură prin care se stabileşte identitatea caracteristicilor produsului cu criteriile

sale prescrise;încercări comparative interlaboratoare - organizarea, efectuarea şi estimarea încercărilor asupra aceloraşi

produse şi obiecte sau asupra unor produse similare, de către două sau mai multe laboratoare, în conformitate cucondiţiile prescrise;

marcă de acreditare - marcă protejată, înregistrată în modul stabilit, folosită de organismul acreditat pentruindicarea statutului său;

marcă de conformitate - marcă protejată, înregistrată în modul stabilit, aplicată pe baza regulilor de certificare,indicînd cu certitudine că produsul este conform cu un standard sau cu un alt document normativ;

marcă naţională de conformitate SM - marcă de conformitate, care demonstrează că produsul este conformreglementărilor tehnice şi/sau standardelor prevăzute de legislaţie şi că procedura evaluării conformităţiiprodusului în cauză a fost respectată;

notificare - procedură prin care Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii informează, în modulstabilit, despre organismele desemnate pentru a evalua conformitatea produselor conform reglementărilor tehnicerespective;

Organism Naţional de Acreditare - organism, independent de solicitant şi de alte părţi interesate, careorganizează şi efectuează activitatea de acreditare şi eliberează certificate de acreditare;

organism de evaluare a conformităţii - organism care efectuează activitatea de evaluare a conformităţii, cuexcepţia activităţii de acreditare;

organism desemnat - organism de evaluare a conformităţii, persoană juridică cu sediul în Republica Moldova,care a fost autorizat de către Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii să efectueze evaluareaconformităţii în domeniul reglementat;

organism notificat - organism de evaluare a conformităţii, persoană juridică cu sediul în Republica Moldova,desemnat pentru activitate în domeniul reglementat şi despre care au fost înştiinţate oficial autorităţile competenteşi participanţii la activitatea de evaluare a conformităţii;

plasarea pe piaţă a produselor - (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);reglementare tehnică - (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);securitate - stare a unui produs în care riscul de a pune în pericol populaţia sau de a provoca pagube mediului

şi/sau bunurilor este limitat la un nivel acceptabil;Sistem Naţional de Acreditare - sistem ce are propriile sale reguli şi proceduri pentru efectuarea acreditării;Sistem Naţional de Evaluare a Conformităţii - sistem care dispune de propriile reguli şi proceduri pentru

efectuarea evaluării conformităţii la nivel naţional.supravegherea pieţei - (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).Articolul 3. Legislaţia în domeniul evaluării conformităţii(1) Evaluarea conformităţii este reglementată de prezenta lege, de Legea nr. 422-XVI din 22 decembrie 2006

privind securitatea generală a produselor, Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la activitatea dereglementare tehnică şi de alte acte normative în domeniu (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(2) Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte conţin alte prevederi decît legislaţiaRepublicii Moldova, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.

Capitolul IIEVALUAREA CONFORMITĂŢII

Articolul 4. Principii de bază ale evaluării conformităţiiPrincipiile pe care se bazează evaluarea conformităţii sînt:a) reprezentarea intereselor publice privind protejarea pieţei interne şi contribuţia la promovarea principiului

114

liberei circulaţii a produselor ce corespund cerinţelor esenţiale prescrise;b) accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformităţii al tuturor solicitanţilor;c) aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformităţii produselor omogene;d) competenţă, imparţialitate şi independenţă faţă de posibila prevalare a oricăror interese specifice;e) transparenţă, credibilitate şi accesul publicului la informaţia privind activitatea de evaluare a conformităţii;f) asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional şi comercial;g) examinarea imparţială a contestaţiilor;h) inadmisibilitatea cumulării în cadrul unui organism a funcţiilor de certificare şi acreditare;i) inadmisibilitatea cumulării în cadrul unui organism a funcţiilor de certificare şi supraveghere a pieţei;j) armonizarea cu regulile europene şi internaţionale de evaluare a conformităţii;k) caracterul voluntar al acreditării.Articolul 5. Sisteme de evaluare a conformităţiiÎn scopul asigurării activităţii de evaluare a conformităţii produselor, în Republica Moldova se instituie

Sistemul Naţional de Acreditare şi Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii, care reprezintă structuriorganizatorice separate, cu reguli şi proceduri proprii, menite să asigure conlucrarea tuturor participanţilor şicoordonarea respectivă a activităţii de evaluare a conformităţii.

Capitolul IIISISTEMUL NAŢIONAL DE ACREDITARE

Articolul 6. Sistemul Naţional de Acreditare(1) Acreditarea reprezintă un instrument pentru evaluarea competenţei, imparţialităţii şi integrităţii

organismelor de evaluare a conformităţii.(2) Acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii se efectuează în cadrul Sistemului Naţional de

Acreditare, constituit din:a) Consiliul de Acreditare;b) Organismul Naţional de Acreditare;c) comisia de apel;d) comisii tehnice de ramură.(3) Activitatea Organismului Naţional de Acreditare se coordonează de autoritatea competentă nominalizată de

Guvern.Articolul 7. Consiliul de Acreditare(1) Consiliul de Acreditare este organul care monitorizează şi evaluează eficienţa activităţii în cadrul

Sistemului Naţional de Acreditare, supraveghează obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de acreditare şielaborează propuneri privind perfecţionarea Sistemului Naţional de Acreditare.

(2) Consiliul de Acreditare este independent şi imparţial în luarea deciziilor. Pentru asigurarea participăriituturor părţilor interesate în procesul de evaluare a conformităţii produselor, Consiliul de Acreditare se constituiedin reprezentanţi ai:

a) organelor administraţiei publice centrale;b) Organismului Naţional de Standardizare;c) Organismului Naţional de Metrologie;d) Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii;e) Organismului Naţional de Acreditare;f) organismelor de evaluare a conformităţii acreditate;g) asociaţiilor de producători;h) asociaţiilor de consumatori;i) organizaţiilor ştiinţifice şi obşteşti.(3) Regulamentul şi componenţa Consiliului de Acreditare se aprobă de Guvern.(4) Preşedintele Consiliului de Acreditare este numit şi eliberat din funcţie de Guvern. Membrii Consiliului de

Acreditare şi preşedintele acestuia activează pe baze obşteşti.(5) Activitatea Consiliului de Acreditare se desfăşoară în formă de şedinţe. Consiliul de Acreditare adoptă

decizii în conformitate cu regulamentul său.Articolul 8. Atribuţiile Consiliului de AcreditareConsiliul de Acreditare are următoarele atribuţii:a) elaborează direcţiile generale ale politicii în domeniul acreditării organismelor de evaluare a conformităţii şi

le prezintă spre aprobare Guvernului;b) efectuează controlul asupra realizării politicii în domeniul acreditării organismelor de evaluare a

conformităţii;c) supraveghează şi efectuează controlul asupra activităţii Organismului Naţional de Acreditare, audiază

periodic rapoartele privind activitatea lui, analizează informaţia privind examinarea apelurilor, examineazărezultatele controalelor activităţii Organismului Naţional de Acreditare şi/sau a organismelor de evaluare aconformităţii efectuate de către autoritatea competentă, abilitată cu funcţii de control şi aprobă măsurile corectiverespective;

115

d) instituie şi dizolvă comisiile tehnice de ramură care activează în cadrul Sistemului Naţional de Acreditare,aprobă regulamentul-cadru al comisiilor, numeşte şi eliberează din funcţie preşedinţii comisiilor;

e) aprobă regulile şi procedurile de acordare, de refuz a acordării, de menţinere, suspendare şi retragere aacreditării;

f) propune Guvernului eliberarea din funcţie a conducătorului Organismului Naţional de Acreditare în bazarezultatelor audierii periodice a rapoartelor privind activitatea Organismului Naţional de Acreditare şi/sau în bazaanalizei deciziilor comisiei de apel;

g) aprobă sau respinge deciziile comisiei de atestare a experţilor în domeniul acreditării şi contrasemneazăcertificatele de competenţă ale experţilor certificaţi în acreditare;

h) reprezintă Republica Moldova în organismele regionale şi internaţionale şi participă la colaborarearegională şi internaţională în domeniul acreditării;

i) numeşte membrii comisiei de apel.Articolul 9. Organismul Naţional de Acreditare(1) Organismul Naţional de Acreditare este numit de Guvern în condiţiile prezentei legi. Organismul Naţional

de Acreditare este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului său aprobat de Guvern.Conducătorul Organismului Naţional de Acreditare este numit şi eliberat din funcţie de Guvern.

(2) Organismul Naţional de Acreditare nu are dreptul de a presta servicii care vor fi executate de cătreorganismele de evaluare a conformităţii acreditate de el, precum şi de a acorda consultanţă pentru obţinerea saumenţinerea acreditării.

(3) Organismul Naţional de Acreditare este o instituţie cu scop nelucrativ, are stabilitate financiară şi resursenecesare pentru funcţionare.

(4) Organismul Naţional de Acreditare asigură independenţa şi imparţialitatea în luarea deciziilor, precum şieste responsabil pentru deciziile sale referitoare la acordarea, refuzul de a acorda, menţinerea, extinderea,restrîngerea, suspendarea şi retragerea acreditării.

(5) Organismul Naţional de Acreditare este obligat să respecte regulile şi procedurile de acreditare prevăzuteîn documentele normative, aprobate în modul stabilit.

(6) Încălcare a regulilor şi procedurilor de acreditare se consideră acordarea, refuzul de a acorda, menţinerea,extinderea, restrîngerea, suspendarea sau retragerea neîntemeiată a acreditării.

Articolul 10. Atribuţiile Organismului Naţional de Acreditare(1) Organismul Naţional de Acreditare are următoarele atribuţii:a) participă la elaborarea politicii în domeniul acreditării organismelor de evaluare a conformităţii;b) elaborează şi propune spre aprobare Consiliului de Acreditare regulile şi procedurile de acordare, refuz de a

acorda, menţinere, extindere, restrîngere, suspendare şi retragere a acreditării şi le actualizează în funcţie deevoluţia practicii europene şi internaţionale în domeniu;

c) examinează materialele prezentate de solicitanţii acreditării;d) adoptă decizia de acordare, refuz de a acorda, menţinere, extindere, restrîngere, suspendare sau retragere a

acreditării în baza rezultatelor evaluării;e) desfăşoară activitatea de evaluare a respectării de către organismul de evaluare a conformităţii a condiţiilor

potrivit cărora a fost acordată acreditarea;f) aprobă, cu avizul Consiliului de Acreditare, modelul certificatului de acreditare;g) înaintează Consiliului de Acreditare spre aprobare regulamentul-cadru al comisiilor tehnice de ramură şi

componenţa lor nominală;h) organizează efectuarea încercărilor comparative interlaboratoare;i) raportează periodic Consiliului de Acreditare rezultatele activităţilor de acreditare;j) reprezintă Republica Moldova în organismele internaţionale şi participă la colaborarea regională şi

internaţională în domeniul acreditării în conformitate cu împuternicirile acordate de Consiliul de Acreditare;k) ţine Registrul organismelor de evaluare a conformităţii acreditate;l) ţine Registrul experţilor în acreditare;m) acordă dreptul de utilizare a mărcii de acreditare;n) participă la nivel naţional şi internaţional la procesul de elaborare a documentelor normative în domeniul

acreditării, în limitele competenţei sale;o) execută funcţiile secretariatului Consiliului de Acreditare;p) în baza rezultatelor examinării apelurilor de către comisia de apel şi în baza deciziei Consiliului de

Acreditare, acordă, refuză, menţine, extinde, restrînge, suspendă sau retrage acreditarea organismelor de evaluarea conformităţii;

r) colaborează cu Organismul Naţional de Metrologie în vederea asigurării trasabilităţii măsurărilor.(2) Acreditarea se acordă, inclusiv dar nu limitat, următoarelor organisme de evaluare a conformităţii:a) laboratoarelor de încercări şi etalonări;b) organismelor de certificare a produselor;c) organismelor de certificare a serviciilor;d) organismelor de certificare a personalului din domeniul evaluării conformităţii;

116

e) organismelor de certificare a sistemelor de management al calităţii;f) organismelor de certificare a sistemelor de management de mediu;g) organismelor de inspecţie.(3) În scopul asigurării transparenţei activităţii de acreditare, Organismul Naţional de Acreditare este obligat să

publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova regulile şi procedurile privind acreditarea şi lista organismelorde evaluare a conformităţii acreditate.

Articolul 11. Marca de acreditareMarca de acreditare constituie proprietatea exclusivă a Organismului Naţional de Acreditare şi se înregistrează

în modul stabilit.Articolul 12. Comisia de apel(1) În scopul examinării fiecărui apel, se instituie comisia de apel, constituită din 3 experţi, unul dintre care

este ales de reclamant, iar ceilalţi 2 sînt experţi independenţi numiţi de Consiliul de Acreditare.(2) Comisia de apel examinează apelurile în conformitate cu un regulament, aprobat de Guvern.(3) Hotărîrea comisiei de apel poate fi atacată în instanţa de judecată competentă în termen de 30 de zile,

conform procedurii stabilite.(4) Comisia de apel prezintă periodic Consiliului de Acreditare informaţii privind rezultatele examinării

apelurilor.Articolul 13. Comisiile tehnice de ramură(1) În structura Sistemului Naţional de Acreditare se instituie comisii tehnice de ramură, membrii cărora

participă la evaluarea organismelor de evaluare a conformităţii şi realizarea expertizei tehnice la solicitareaConsiliului de Acreditare.

(2) Comisiile tehnice de ramură activează în conformitate cu regulamentul respectiv aprobat de Consiliul deAcreditare.

(3) Membrii comisiilor tehnice de ramură sînt experţi în domeniile tehnice respective.Articolul 14. Refuzul, suspendarea sau retragerea acreditării(1) Refuzul, suspendarea sau retragerea acreditării se efectuează de către Organismul Naţional de Acreditare:a) în conformitate cu alin.(3)-(5) ale prezentului articol;b) în baza hotărîrii comisiei de apel, adoptate în urma examinării apelului;c) în baza actelor de control şi deciziilor autorităţii competente, abilitate cu funcţii de control al activităţilor

Organismului Naţional de Acreditare şi/sau ale organismelor de evaluare a conformităţii.(2) Deciziile privind refuzul, suspendarea sau retragerea acreditării trebuie să fie adoptate conform regulilor şi

procedurilor stabilite, să fie motivate şi, în mod obligatoriu, să conţină referinţe la actele legislative şi normativecare au fost încălcate.

(3) Temei pentru refuzul acreditării servesc:a) depistarea necorespunderii cu criteriile de acreditare prescrise în procesul evaluării solicitantului acreditării;b) neînlăturarea de către solicitantul acreditării în termenele stabilite a necorespunderii cu criteriile de

acreditare prescrise, depistate în procesul evaluării.(4) Temei pentru suspendarea acreditării servesc:a) cererea titularului certificatului de acreditare privind suspendarea acestuia ca urmare a unor schimbări în

competenţele titularului certificatului de acreditare sau orice alte motive pertinente;b) nerespectarea de către titularul certificatului de acreditare a prescripţiei privind înlăturarea în termenul

stabilit a necorespunderii cu criteriile de acreditare, depistate în procesul evaluării respectării condiţiilor iniţiale înbaza cărora a fost acordată acreditarea;

c) depistarea în procesul evaluării respectării condiţiilor iniţiale, în baza cărora a fost acordată acreditarea, afaptului că aceste condiţii nu sînt respectate.

(5) Temei pentru retragerea acreditării servesc:a) cererea titularului certificatului de acreditare privind retragerea acestuia ca urmare a unor schimbări în

competenţele titularului certificatului de acreditare sau orice alte motive pertinente;b) încheierea activităţii titularului certificatului de acreditare;c) titularul certificatului de acreditare şi-a suspendat activitatea pentru o perioadă ce depăşeşte 6 luni;d) nesoluţionarea de către titularul certificatului de acreditare în termenele stabilite a problemelor ce au dus la

suspendarea acreditării;e) încălcarea de către titularul certificatului de acreditare a regulilor şi procedurilor stabilite pentru activităţile

pentru care a fost acordată acreditarea.(6) Organismul Naţional de Acreditare poartă răspundere materială pentru acordarea neîntemeiată a acreditării,

sub formă de compensare solicitantului a costului acreditării, cu aplicarea amenzii conform art.29 alin.(2).

Capitolul IVSISTEMUL NAŢIONAL DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII

Articolul 15. Structura Sistemului Naţional de Evaluare a ConformităţiiSistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii este format din:

117

a) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii;b) organele administraţiei publice centrale;c) organisme de evaluare a conformităţii.Articolul 16. Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii(1) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii elaborează şi implementează politica de stat în domeniul

asigurării conformităţii produselor, stabileşte principiile şi regulile de asigurare a conformităţii în RepublicaMoldova, este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului său aprobat de Guvern.Conducătorul Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii este numit şi eliberat din funcţie de Guvern.

(2) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii nu este în drept să presteze servicii din domeniulevaluării conformităţii.

Articolul 17. Atribuţiile Organismului Naţional de Evaluare a ConformităţiiOrganismul Naţional de Evaluare a Conformităţii are următoarele atribuţii:a) elaborează şi propune Guvernului spre aprobare politica de stat în domeniul asigurării conformităţii

produselor;b) implementează politica de stat în domeniul evaluării conformităţii produselor, coordonează şi monitorizează

procesul de evaluare a conformităţii (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);c) stabileşte reguli şi proceduri de evaluare a conformităţii produselor în domeniul reglementat, inclusiv reguli

şi proceduri de evaluare periodică a produselor certificate, de evaluare periodică a organismelor de evaluare aconformităţii desemnate şi notificate pentru activitate în domeniul reglementat (în redacţia Legii Nr.280-XVI din14 decembrie 2007);

d) (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);e) stabileşte reguli şi proceduri de recunoaştere a certificatelor şi mărcilor de conformitate din alte state, de

certificare a experţilor în domeniul evaluării conformităţii produselor, de eliberare a autorizaţiilor de activitate îndomeniul reglementat, de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM;

f) la propunerea organelor administraţiei publice centrale, desemnează organismele de evaluare a conformităţiipentru activităţi în domeniul reglementat, le înregistrează în Registrul de stat al Sistemului Naţional de Evaluare aConformităţii şi eliberează autorizaţia respectivă;

g) ţine şi actualizează Registrul de stat al Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii;h) coordonează elaborarea de către autorităţile competente a reglementărilor tehnice privind procedurile de

evaluare a conformităţii produselor;i) deţine dreptul exclusiv de elaborare şi editare a formularelor certificatelor de conformitate;j) deţine dreptul de proprietate asupra mărcii naţionale de conformitate SM, stabileşte imaginea grafică,

dimensiunile şi regulile de utilizare a acestei mărci, aplicate pentru marcarea produselor certificate şi declarate;k) reprezintă Republica Moldova în organizaţiile regionale şi internaţionale în domeniul evaluării conformităţii

produselor;l) înaintează Guvernului propuneri privind aderarea la sistemele regionale şi internaţionale de certificare;m) încheie, în modul stabilit, cu organisme internaţionale, regionale şi organisme naţionale ale altor state

acorduri de recunoaştere reciprocă a activităţilor în domeniul evaluării conformităţii produselor;n) publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista organismelor de evaluare a conformităţii,

desemnate şi înregistrate în Registrul de stat al Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii;o) suspendă sau retrage autorizaţia de desemnare a organismelor de evaluare a conformităţii în caz de

nerespectare a regulilor stabilite în Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii şi a criteriilor stabilite la art.21(în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);

p) suspendă sau retrage certificatul de conformitate, precum şi suspendă sau retrage dreptul de aplicare amărcii naţionale de conformitate SM, în caz de nerespectare de către organismele de evaluare a conformităţii aregulilor stabilite în Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii;

r) examinează, în modul stabilit, contestaţiile furnizorilor.Articolul 18. Atribuţiile organelor administraţiei publice

centrale în domeniul evaluării conformităţii(în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007)

Organele administraţiei publice centrale au următoarele atribuţii în domeniul evaluării conformităţii (înredacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007):

a) elaborează şi aprobă reglementările tehnice pentru domeniile respective;b) propun Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii recunoaşterea activităţilor de evaluare a

conformităţii ale altor state şi aderarea la sisteme de evaluare a conformităţii regionale şi internaţionale (înredacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);

c) (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);d) participă la pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru activităţi în domeniul evaluării conformităţii;e) înaintează propuneri şi coordonează desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii (în redacţia Legii

Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

118

Articolul 181. Baza normativă a Sistemului Naţionalde Evaluare a Conformităţii

(1) În Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii se aplică următoarele documente normative carereglementează activitatea de evaluare a conformităţii:

a) reguli în domeniul evaluării conformităţii cu caracter metodico-organizatoric;b) reglementări tehnice pentru produse;c) standarde şi prestandarde naţionale;d) standarde internaţionale şi regionale (europene şi interstatale) aplicabile, aprobate în modul stabilit ca fiind

standarde sau prestandarde naţionale.(2) Conformitatea produselor din domeniul reglementat trebuie evaluată în baza cerinţelor obligatorii sau a

documentelor stabilite pentru produsele respective în reglementările tehnice aplicabile.(3) Regulile în domeniul evaluării conformităţii se aprobă de Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii

în coordonare cu autorităţile de reglementare.(4) Produsele pentru care lipsesc reglementările tehnice sînt supuse evaluării conformităţii în baza prevederilor

stabilite în standardele naţionale aplicabile produselor respective, a căror listă se aprobă de către autoritatea dereglementare respectivă şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(5) Conformitatea produselor din domeniul nereglementat se evaluează în baza cerinţelor stabilite de solicitant,potrivit documentelor normative în vigoare.

(6) Standardele de firmă nu pot servi ca bază pentru evaluarea conformităţii produselor din domeniulreglementat (introdus prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 19. (Abrogat prin Legea Nr.420-XVI din 22 decembrie 2006, în vigoare 16 septembrie 2007).Articolul 20. Atribuţiile organismelor de evaluare a conformităţii(1) Evaluarea conformităţii produselor în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii se efectuează

de organismele de evaluare a conformităţii acreditate, specificate la art.10 alin.(2), precum şi de organismele deevaluare a conformităţii desemnate în conformitate cu regulile sistemului aprobate în modul stabilit. Organismelede evaluare a conformităţii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulile şi procedurile Sistemului Naţionalde Evaluare a Conformităţii, prevăzute în documentele normative aprobate în modul stabilit.

(2) Organismele de certificare, în conformitate cu domeniul de acreditare:a) înregistrează, examinează sau refuză cererile;b) eliberează, refuză eliberarea, suspendă sau retrag certificatele de conformitate în baza rezultatelor

certificării conformităţii;c) (exclusă prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);d) ţin Registrul produselor certificate (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);e) efectuează evaluarea periodică a produselor pentru care au eliberat certificate de conformitate.(3) Laboratoarele de încercări şi de etalonări acreditate:a) efectuează încercări şi etalonări în conformitate cu metodele stabilite în reglementările tehnice şi standardele

naţionale;b) asigură, în caz de necesitate, elaborarea metodelor de încercări;c) întocmesc rapoarte de încercări şi de etalonări.(4) Organismele de inspecţie acreditate realizează evaluări în numele solicitanţilor, avînd ca obiectiv

furnizarea către părţile interesate a informaţiilor referitoare la conformitatea cu reglementări, standarde sauspecificaţii. Parametrii de inspecţie pot include elemente referitoare la cantitate, calitate, securitate, aptitudini deutilizare, respectarea continuă a securităţii în funcţionare a întreprinderilor sau sistemelor.

(5) În cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii se efectuează evaluarea conformităţii îndomeniul reglementat şi nereglementat, în baza regulilor şi procedurilor unice stabilite de Organismul Naţional deEvaluare a Conformităţii.

(6) În domeniul reglementat se admite activitatea organismelor de evaluare a conformităţii desemnate,înregistrate în Registrul de stat al Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii.

(7) Lucrările de certificare, încercările, precum şi alte activităţi ce ţin de procesul de evaluare a conformităţii,vor fi efectuate într-un termen rezonabil, care se aduce la cunoştinţa solicitantului.

(8) Se consideră încălcare a regulilor de certificare obligatorie a produselor eliberarea de către organismele decertificare a certificatului de conformitate:

a) în baza rezultatelor negative ale încercărilor;b) în cazul neconformităţii produselor cu condiţiile prescrise prevăzute în documentele normative, în

conformitate cu care ele au fost certificate;c) pentru produse şi servicii ce nu ţin de domeniul de desemnare al organismului de certificare;d) după expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de desemnare, suspendarea valabilităţii sau anularea

autorizaţiei de desemnare.(9) Încălcare a regulilor Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii se consideră prezentarea de către

laboratoarele de încercări şi de etalonări a unor rezultate neveridice ale încercărilor.

119

Articolul 21. Desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii(1) Desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii se efectuează în conformitate cu anumite cerinţe

obligatorii.(2) Cerinţele obligatorii ce urmează a fi îndeplinite de organismele de evaluare a conformităţii pentru a fi

recunoscute de către Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii în vederea desemnării sînt (în redacţiaLegii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007):

a) disponibilitate de personal calificat şi echipamente moderne;b) asigurarea independenţei şi a imparţialităţii în relaţiile directe şi indirecte cu solicitanţii evaluării

conformităţii (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);c) existenţa în laboratoarele de încercări şi în organismele de inspecţie a cel puţin 3 colaboratori cu studii

tehnice superioare angajaţi permanenţi, competenţi pentru evaluarea conformităţii;d) asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional;e) deţinerea unei asigurări de răspundere civilă şi financiară;f) demonstrarea competenţei în conformitate cu cerinţele documentelor normative referitoare la organismele de

evaluare a conformităţii (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);g) existenţa în organismul de certificare a cel puţin 3 experţi şi respectarea condiţiei ca majoritatea experţilor

organismului de certificare să fie angajaţi permanenţi (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007);h) să aibă statut de persoană juridică cu sediul în Republica Moldova.(21) Autorităţile de reglementare pot stabili în reglementările tehnice cerinţe suplimentare faţă de cerinţele de

la alin.(2), în funcţie de obiectivul specific al reglementării tehnice (introdus prin Legea Nr.280-XVI din 14decembrie 2007).

(3) Organismele desemnate trebuie să îndeplinească permanent toate cerinţele iniţiale care au stat la bazadeciziei privind desemnarea.

(4) Desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii se face, obligatoriu, în baza propunerilor organeloradministraţiei publice centrale care reglementează domeniul respectiv, prin adoptarea de către OrganismulNaţional de Evaluare a Conformităţii a deciziilor respective şi eliberarea autorizaţiilor de desemnare (în redacţiaLegii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(41) În scopul desemnării pentru activitate în domeniul reglementat, organismele de evaluare a conformităţiiprezintă Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii o cerere de forma stabilită.

(42) Organismul de certificare anexează la cerere următoarele documente:a) copiile documentelor de fondare (statutul organizaţiei, certificatul de înregistrare a organizaţiei, adeverinţa

de atribuire a codului fiscal);b) domeniul de desemnare a organismului de certificare, coordonat cu organul administraţiei publice centrale,

care reglementează domeniul respectiv;c) procedurile de certificare a produselor;d) lista experţilor, cu anexarea copiilor diplomelor, ale certificatelor de competenţă şi ale documentelor privind

angajarea;e) lista acordurilor de colaborare cu laboratoarele de încercări desemnate pentru acoperirea domeniului

desemnat cu încercările necesare;f) demersul organului administraţiei publice centrale privind propunerea pentru desemnare a organismului de

certificare respectiv;g) copia certificatului de acreditare eliberat de Organismul Naţional de Acreditare în domeniul evaluării

conformităţii produselor.(43) Laboratorul de încercări anexează la cerere următoarele documente:a) copiile documentelor de fondare (statutul organizaţiei, certificatul de înregistrare a organizaţiei, adeverinţa

de atribuire a codului fiscal);b) domeniul de desemnare a laboratorului de încercări, coordonat cu organul administraţiei publice centrale

care reglementează domeniul respectiv;c) fişa tehnică a laboratorului de încercări;d) lista lucrătorilor, cu anexarea copiilor diplomelor şi a documentelor privind angajarea;e) demersul organului administraţiei publice centrale privind propunerea pentru desemnare a laboratorului de

încercări;f) copia certificatului de acreditare, eliberat de Organismul Naţional de Acreditare în domeniul evaluării

conformităţii produselor.(44) Copiile documentelor trebuie să fie numerotate, şnuruite şi legalizate cu ştampila organismului de

evaluare a conformităţii.(45) Documentele prezentate sînt supuse examinării în cadrul Organismului Naţional de Evaluare a

Conformităţii în vederea corespunderii lor cu actele legislative şi cu documentele de bază ale Sistemului Naţionalde Evaluare a Conformităţii, precum şi stabilirii sferei de activitate în domeniul reglementat. Examinarea se

120

efectuează în termen de cel mult 20 de zile.(46) După evaluarea corespunderii organismelor de evaluare a conformităţii criteriilor stabilite la alin.(2) şi

după examinarea documentelor prezentate, Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii, în baza raportuluide evaluare, adoptă decizia privind desemnarea organismului de evaluare a conformităţii pentru activitate îndomeniul reglementat.

(47) În cazul deciziei negative, Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii informează în scrissolicitantul despre decizia respectivă nu mai tîrziu de 30 de zile de la data depunerii cererii, cu motivarea clară arefuzului de desemnare.

(48) În cazul deciziei pozitive, conducătorul Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii emite ohotărîre privind desemnarea organismului de evaluare a conformităţii şi eliberează autorizaţia de desemnare.

(49) Autorizaţia se eliberează pe un termen nu mai mare decît termenul de valabilitate a certificatului deacreditare eliberat organismului de evaluare a conformităţii.

(410) Formele de prezentare a cererii, a autorizaţiei de desemnare şi a anexei la autorizaţie vor fi stabilite decătre Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii.

(411) Organismele de evaluare a conformităţii desemnate prezintă Organismului Naţional de Evaluare aConformităţii, la finele anului, rapoarte anuale privind activitatea lor, cu indicarea numărului de documente(certificate de conformitate sau rapoarte de încercări) emise, suspendate sau retrase, a numărului fişelor deneconformitate emise de către organele de supraveghere şi control asupra produselor pentru care au fost eliberatecertificate de conformitate şi cu indicarea propunerilor de eficientizare a activităţii în cadrul Sistemului Naţionalde Evaluare a Conformităţii.

(5) (Exclus prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).(6) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii transmite spre publicare în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova lista organismelor de evaluare a conformităţii desemnate pentru activitate în domeniulreglementat şi o actualizează periodic, ori de cîte ori este necesar (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie2007.

(Conform Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 în articolul 21 s-au introdus alineatele (41) - (411).Articolul 211. Suspendarea sau retragerea autorizaţiei

de desemnare a organismelor deevaluare a conformităţii

(1) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii suspendă sau retrage autorizaţia de desemnare înurmătoarele cazuri:

a) prezentarea cererii corespunzătoare de către titularul autorizaţiei de desemnare;b) nerespectarea cerinţelor şi a regulilor Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii de către titularul

autorizaţiei de desemnare;c) suspendarea (anularea) certificatului de acreditare de către Organismul Naţional de Acreditare;d) neîndeplinirea de către titularul autorizaţiei de desemnare a prescripţiilor sau a dispoziţiilor autorităţilor

administraţiei publice sau suspendarea de către ele a activităţii titularului autorizaţiei de desemnare;e) lichidarea persoanei juridice titulară a autorizaţiei de desemnare.(2) Suspendarea autorizaţiei de desemnare are loc în cazul în care neconformităţile depistate şi cauzele care le-

au provocat pot fi eliminate de titularul autorizaţiei de desemnare prin măsuri corective, coordonate cuOrganismul Naţional de Evaluare a Conformităţii. În caz contrar, autorizaţia de desemnare se retrage. Autorizaţiade desemnare se suspendă pe o perioadă ce nu va depăşi 30 de zile.

(3) Suspendarea sau retragerea autorizaţiei de desemnare are drept consecinţă încetarea executării lucrărilorindicate în autorizaţia respectivă.

(4) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii, în termen de cel mult 3 zile de la data adoptării decizieiprivind suspendarea sau retragerea autorizaţiei, informează în scris titularul autorizaţiei despre decizia luată.

(5) În cazul eliminării circumstanţelor care au determinat suspendarea autorizaţiei de desemnare, suspendareaei poate fi ridicată. Suspendarea autorizaţiei se consideră ridicată după adoptarea deciziei corespunzătoare de cătreOrganismul Naţional de Evaluare a Conformităţii, fapt despre care acesta informează în scris titularul autorizaţieinu mai tîrziu de 3 zile de la data adoptării acestei decizii.

(6) În cazurile de retragere a autorizaţiei de desemnare stabilite la alin.(1) lit.b) şi d), decizia OrganismuluiNaţional de Evaluare a Conformităţii este valabilă doar cu adresarea ulterioară în instanţa judecătorească.Adresarea în instanţa judecătorească trebuie să se facă în decursul a 3 zile lucrătoare de la data adoptării decizieide retragere a autorizaţiei. În caz de nerespectare a acestui termen, decizia de retragere a autorizaţiei se anulează.

(7) Verificarea respectării de către organismele de evaluare a conformităţii a regulilor Sistemului Naţional deEvaluare a Conformităţii, a condiţiilor de efectuare a lucrărilor în domeniul reglementat şi a satisfacerii criteriilorde desemnare stabilite la art.21 alin.(2) se efectuează de către Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii petoată perioada de valabilitate a autorizaţiei de desemnare.

(8) În cazul în care organismul de evaluare a conformităţii nu este de acord cu decizia privind suspendarea

121

autorizaţiei de desemnare, acesta poate contesta decizia în termen de 15 zile de la data adoptării ei la OrganismulNaţional de Evaluare a Conformităţii.

(9) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii instituie o comisie de examinare a contestaţiilor privindsuspendarea desemnării, formată dintr-un reprezentant al autorităţii de reglementare care a propus desemnarea, unreprezentant al organismului de evaluare a conformităţii şi un reprezentant al Organismului Naţional de Evaluare aConformităţii (introdus prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

Capitolul VEVALUAREA CONFORMITĂŢII ÎN DOMENIUL REGLEMENTAT

Articolul 22. Evaluarea conformităţii în domeniul reglementat(1) Evaluării conformităţii în domeniul reglementat sînt supuse produsele ce pot prezenta pericol pentru viaţa,

sănătatea, securitatea, bunurile consumatorilor, mediu, care sînt definite în reglementările tehnice aprobateconform legislaţiei în vigoare (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(2) Reglementările tehnice aprobate conform legislaţiei în vigoare se publică în Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

Articolul 23. Marca naţională de conformitate SM(1) Produsele supuse evaluării conformităţii în domeniul reglementat, pînă la plasarea lor pe piaţă şi/sau

utilizare, trebuie să fie marcate de către producător cu marca naţională de conformitate SM, dacă reglementareatehnică prevede o asemenea marcare. Marcarea produsului cu marca naţională de conformitate SM indicăconformitatea acestuia cu cerinţele obligatorii stabilite în reglementarea tehnică aplicabilă (în redacţia LegiiNr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(2) Marca naţională de conformitate SM se aplică, conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabileprodusului, direct pe produs, pe ambalajul produsului, pe documentele ce însoţesc produsul şi/sau pe o placă demarcaj ataşată produsului astfel încît să nu poată fi detaşată. Marca aplicată trebuie să fie vizibilă şi să nu poată firadiată.

(3) Sub marca naţională de conformitate SM se plasează numărul de identificare al organismului de evaluare aconformităţii desemnat, care a efectuat evaluarea conformităţii produselor, dacă această cerinţă este prevăzută înreglementările tehnice aplicabile produsului (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).

(4) Aplicarea mărcii naţionale de conformitate SM pe produsele care nu au fost supuse procedurilor deevaluare a conformităţii în modul stabilit sau nu corespund cerinţelor prescrise este interzisă.

(5) Înregistrarea şi aplicarea mărcilor care pot fi confundate cu marca naţională de conformitate SM esteinterzisă.

Articolul 24. Alte mărci de conformitate(1) În domeniul nereglementat se utilizează alte mărci de conformitate decît marca naţională de conformitate

SM (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).(2) Aplicarea mărcilor de conformitate pe produsele care nu ţin de domeniul reglementat este voluntară. Pe

aceste produse poate fi aplicată marca de conformitate care atestă că produsul este în corespundere cudocumentele normative în baza cărora este declarată conformitatea lui.

(3) Alte mărci de conformitate aplicate trebuie să se deosebească de marca naţională de conformitate SM şi săfie vizibile şi lizibile.

(4) Marcarea produselor cu marca de conformitate în cazul în care ele nu corespund cerinţelor documentelornormative în vigoare este interzisă.

Articolul 25. Participanţii la activitatea de evaluare a conformităţii(1) Asigurarea conformităţii în domeniul reglementat prevăzut de legislaţie se face de o terţă parte sau de către

furnizor, fapt prin care se atestă conformitatea produselor cu condiţiile prescrise şi eliberarea certificatului deconformitate sau întocmire a declaraţiei de conformitate.

(2) Furnizorul, înainte de plasarea pe piaţă a produselor din domeniul reglementat, este obligat să asigure:a) respectarea cerinţelor esenţiale, prevăzute de reglementările tehnice, la etapele de proiectare şi/sau fabricare;b) aplicarea procedurilor pentru asigurarea conformităţii produselor, cu respectarea cerinţelor reglementărilor

tehnice;c) marcarea produselor conform legislaţiei în vigoare;d) corectitudinea şi veridicitatea declaraţiei de conformitate, deţinerea rapoartelor de încercare, a certificatelor

de conformitate şi a altor documente ce atestă conformitatea;e) aplicarea mărcii de conformitate.(3) Conformitatea produselor din domeniul reglementat cu cerinţele prescrise este atestată prin certificate de

conformitate eliberate de organismele de certificare, alese de furnizor sau prin declaraţie de conformitateîntocmită de furnizor, precum şi prin marcajul de conformitate, potrivit reglementărilor tehnice aplicabile.

(4) În cazul în care furnizorul nu este de acord cu decizia organismului de evaluare a conformităţii, el aredreptul să conteste această decizie, în termen de 30 de zile de la data adoptării ei, la Organismul Naţional deEvaluare a Conformităţii. Decizia Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii poate fi contestată îninstanţa de judecată competentă în termen de 30 de zile de la data adoptării.

Articolul 26. Evaluarea conformităţii produselor importate

122

(în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007)(1) La importul produselor din domeniul reglementat, organelor vamale, în mod obligatoriu, se prezintă

declaraţia de conformitate sau certificatul de conformitate eliberat în modul stabilit. Produsele importate trebuie săfie marcate cu marca naţională de conformitate SM, dacă astfel de marcare este prevăzută de legislaţie.

(2) Importul produselor se efectuează în baza contractelor de livrare, cu indicarea obligatorie în ele adocumentelor normative pentru produsele respective sau a cerinţelor esenţiale faţă de calitatea şi inofensivitateaproduselor.

(3) Produselor certificate în ţara de origine, cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de recunoaşterea rezultatelor activităţilor în domeniul evaluării conformităţii, li se aplică o procedură simplificată de validare acertificatelor de conformitate eliberate în ţara de origine a produselor. Recunoaşterea certificatelor de conformitatese efectuează, de organismele desemnate şi notificate, printr-o procedură unică adoptată de Organismul Naţionalde Evaluare a Conformităţii.

(4) În cazul lipsei certificatelor de conformitate sau declaraţiilor de conformitate, produsele importate se supunevaluării conformităţii potrivit procedurilor aplicate produselor indigene similare.

Capitolul VI(Titlul capitolului exclus prin LegeaNr.280-XVI din 14 decembrie 2007)

Articolul 27. (Exclus prin Legea Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007).Articolul 28. Evaluarea periodică a produselor pentru care

au fost eliberate certificate de conformitate(1) Evaluarea periodică a produselor pentru care au fost eliberate certificate de conformitate se efectuează de

către organismul de certificare care a eliberat aceste certificate cu scopul de a stabili menţinerea conformităţiiproduselor cerinţelor prescrise.

(2) În baza rezultatelor evaluării periodice a produselor pentru care au fost eliberate certificate de conformitate,organismul de certificare poate menţine, suspenda sau retrage certificatul de conformitate, precum şi retragedreptul de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM.

Capitolul VIIFINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII

Articolul 29. Finanţarea activităţilor de evaluare a conformităţiiActivitatea Organismului Naţional de Acreditare şi a Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii se

finanţează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 30. Plata lucrărilor pentru evaluarea conformităţii(1) Tarifele maxime pentru serviciile prestate în cadrul Sistemului Naţional de Acreditare se stabilesc de

Guvern, în baza deciziei prealabile a Consiliului de Acreditare, la propunerea Organismului Naţional deAcreditare.

(2) Calculele tarifelor pentru serviciile prestate în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii seefectuează conform metodologiei aprobate de autorităţile abilitate.

(3) Costul serviciilor prestate în domeniul evaluării conformităţii se achită de către beneficiarul lor.Capitolul VIII

RĂSPUNDEREA PENTRU NERESPECTAREA PREZENTEI LEGIArticolul 31. Răspunderea participanţilor la activitatea de

evaluare a conformităţii(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.(2) Părţilor antrenate în procesul de evaluare a conformităţii li se aplică următoarele sancţiuni:a) pentru nerespectarea de către Organismul Naţional de Acreditare a prevederilor art.9 alin.(6), amendă în

mărime de 500 unităţi convenţionale, care se face venit la bugetul de stat;b) pentru nerespectarea de către organismele de certificare a prevederilor art.20 alin.(8), amendă în mărime de

500 unităţi convenţionale, care se face venit la bugetul de stat;c) pentru nerespectarea de către laboratoarele de încercări şi de etalonări a prevederilor art.20 alin.(9), amendă

în mărime de 500 unităţi convenţionale, care se face venit la bugetul de stat;d) pentru nerespectarea de către furnizori a prevederilor art.25 alin.(2) lit.d), amendă în mărime de 500 unităţi

convenţionale, care se face venit la bugetul de stat.(3) Sancţiunile prevăzute de prezenta lege se aplică de către organul de control, în conformitate cu legislaţia în

vigoare.Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORIIArticolul 32Pînă la adoptarea reglementărilor tehnice respective, se aplică documentele normative în vigoare.

123

Articolul 33(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării.(2) Guvernul, în termen de 6 luni:a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;c) va asigura revizuirea de către ministere, departamente şi autorităţile administraţiei publice locale a actelor

normative care contravin prezentei legi;d) va institui Consiliul de Acreditare şi va aproba regulamentul acestuia;e) va desemna Organismul Naţional de Acreditare şi va aproba regulamentul acestuia;f) va desemna Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii;g) va aproba Regulamentul comisiei de apel;h) va nominaliza autoritatea competentă care va coordona activitatea Organismului Naţional de Acreditare;i) va aproba Nomenclatorul produselor supuse certificării obligatorii.(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.652-XIV din 28 octombrie 1999 cu privire la

certificare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.12-13, art.62), articolul 12 alineatele (1)-(4) dinLegea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1996, nr.11-12, art.116).

(Conform Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 în cuprinsul legii, sintagmele "Organism Naţional deAsigurare a Conformităţii Produselor", "Sistem Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor", "organism deacreditare" şi "sistem de acreditare" s-au înlocuit, respectiv, cu sintagmele "Organism Naţional de Evaluare aConformităţii", "Sistem Naţional de Evaluare a Conformităţii", "Organism Naţional de Acreditare" şi "SistemNaţional de Acreditare").

PREŞEDINTELEPARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC

CODUL FISCALNr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997

(Monitorul Oficial, 8 februarie 2007, ediţie specială)

(EXTRAS)Articolul 492. Facilităţi fiscale pentru investiţii(1) Întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie sau care

efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în mărime ce depăşeşte o sumă echivalentă cu 250 mii dolari S.U.A. sescutesc de impozit pe venit în mărime de 50%, începînd cu perioada fiscală în care cu organul fiscal a fost încheiatacordul de scutire de impozit pe venit, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern, pe parcursul a 5perioade fiscale, cu condiţia că cel puţin 80% din suma impozitului pe venit calculată şi nevărsată la buget sereinvestesc în dezvoltarea producţiei (lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de stat ori ramurale dedezvoltare a economiei naţionale.

(2) Întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie sau careefectuează investiţii (cheltuieli) capitale se scutesc de impozit pe venit, începînd cu perioada fiscală în care cuorganul fiscal a fost încheiat acordul de scutire de impozit pe venit, în conformitate cu regulamentul aprobat deGuvern, pe următoarele perioade fiscale, în funcţie de mărimea capitalului social constituit sau majorat sau demărimea investiţiei (cheltuielilor) capitale efectuate, după cum urmează:

a) pe 3 ani - dacă mărimea capitalului social, constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie, sau ainvestiţiilor (cheltuielilor) capitale depăşeşte suma echivalentă cu 2 milioane dolari S.U.A., cu condiţia că celpuţin 80% din suma impozitului pe venit calculată şi nevărsată la buget se reinvestesc în dezvoltarea producţiei(lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei naţionale;

b) pe 3 ani - dacă mărimea capitalului social, constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie, sau ainvestiţiilor (cheltuielilor) capitale depăşeşte suma echivalentă cu 5 milioane dolari S.U.A., cu condiţia că celpuţin 50% din suma impozitului pe venit calculată şi nevărsată la buget se reinvestesc în dezvoltarea producţiei(lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei naţionale;

c) pe 3 ani - dacă mărimea capitalului social, constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie, sau a

124

investiţiilor (cheltuielilor) capitale depăşeşte suma echivalentă cu 10 milioane dolari S.U.A., cu condiţia că celpuţin 25% din suma impozitului pe venit calculată şi nevărsată la buget se reinvestesc în dezvoltarea producţiei(lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei naţionale;

d) pe 4 ani - dacă mărimea capitalului social, constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie, sau ainvestiţiilor (cheltuielilor) capitale depăşeşte suma echivalentă cu 20 milioane dolari S.U.A., cu condiţia că celpuţin 10% din suma impozitului pe venit calculată şi nevărsată la buget se reinvestesc în dezvoltarea producţiei(lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei naţionale;

e) pe 4 ani - dacă mărimea capitalului social, constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie, sau ainvestiţiilor (cheltuielilor) capitale depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 milioane dolari S.U.A.

(3) Facilităţile fiscale prevăzute la alin.(1) şi (2) se acordă dacă se respectă cumulativ următoarele condiţii:a) aceste întreprinderi întrunesc condiţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.d);b) aceste întreprinderi nu au beneficiat şi/sau nu beneficiază de facilităţi fiscale similare prevăzute în cazul

constituirii sau majorării capitalului social.(4) Termenul-limită de reinvestire în dezvoltarea producţiei (lucrărilor, serviciilor) proprii sau în programe de

stat ori ramurale de dezvoltare a economiei naţionale în proporţiile stabilite din suma impozitului pe venit,calculată şi nevărsată la buget, conform alin.(1) şi alin.(2) lit.a)-d), se stabileşte în perioada fiscală următoareperioadei fiscale în care a expirat termenul de beneficiere a facilităţii fiscale prevăzute la alin.(1) şi alin.(2) lit.a)-d).

(5) Facilităţile fiscale prevăzute la alin.(1) şi (2) nu se acordă întreprinderilor al căror capital social constituitsau majorat din sau ale căror active materiale pe termen lung au făcut parte din capitalul social sau din investiţiile(cheltuielile) capitale ale întreprinderilor învestite cu dreptul de a beneficia de facilităţile fiscale prevăzute laalin.(1) şi (2).

(6) Imediat după expirarea termenului de scutire de impozit pe venit, întreprinderile care au întrunit condiţiileprevăzute la alin.(2) au dreptul de a beneficia în decursul încă a 3 perioade fiscale de scutire de impozit pe venit,cu condiţia că, în perioada fiscală pentru care se solicită această facilitate fiscală, mărimea capitalului social,majorat în modul prevăzut de legislaţie, sau a investiţiilor (cheltuielilor) capitale efectuate depăşeşte o sumăechivalentă cu 10 milioane dolari S.U.A.

(7) Întreprinderile, inclusiv cele care au beneficiat de scutire de impozit pe venit pentru constituirea saumajorarea capitalului social, în modul prevăzut de legislaţie, în mărimea ce depăşeşte echivalentul de 2 milioanedolari S.U.A., în redacţia anterioară a legii, au dreptul să beneficieze de facilitatea fiscală prevăzută la alin.(2) şi(6), cu condiţia că, în total, perioada de scutire, inclusiv cea acordată anterior, nu va depăşi 7 perioade fiscale.

(8) Întreprinderile cărora li s-a acordat scutire de impozit pe venit, în conformitate cu prevederile prezentuluiarticol, în redacţia anterioară, pot să beneficieze şi în continuare de scutirea respectivă în cazul respectăriicondiţiilor stabilite la momentul acordării.

[Art.492 în redacţia Legii Nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 01.01.2007][Art.492 modificat prin Legea Nr.60-XVI din 28.04.05, în vigoare 08.07.05][Art.492 introdus prin Legea Nr.350-XV din 21.10.04, în vigoare 01.01.05]

CU PRIVIRE LA APLICAREA MAŞINILOR DE CASĂ ŞI CONTROL CU MEMORIE FISCALĂPENTRU EFECTUAREA DECONTĂRILOR ÎN NUMERAR*

Hotărîrea Guvernului Republicii MoldovaNr. 474 din 28 aprilie 1998

(Monitorul Oficial, 9 iulie 1998, nr.62-65, p. II, art. 589)(Monitorul Oficial, 15 aprilie 2008, ediţie specială)

În scopul asigurării executării prevederilor Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi ale Legii nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se obligă contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare, au obligativitatea ţinerii contabilităţii săefectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală.

Se permite agenţilor economici, care dispun de maşini de casă şi control fără memorie fiscală, înregistrate lainspectoratul fiscal, să efectueze înlocuirea lor, în termen de pînă la 31 decembrie 2000, cu atribuirea sumeineamortizate la deduceri (cheltuieli), concomitent cu implementarea noilor maşini de casă şi control cu memoriefiscală înregistrate în modul stabilit.

2. Se aprobă:

125

Regulamentul cu privire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control (anexa nr. 2);Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control (anexa nr. 3);Componenţa nominală a Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control (anexa nr. 4);Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar

(anexa nr. 5).3. Ministerul Finanţelor, în termen de o lună, va elabora şi aproba Regulamentul cu privire la modul de

înregistrare şi exercitare a controlului asupra utilizării maşinilor de casă şi control.4. Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor, Departamentul Standarde, Metrologie şi

Supraveghere Tehnică, în termen de o lună, vor modifica şi vor prezenta spre aprobare Comisieiinterdepartamentale pentru maşinile de casă şi control:

cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control, inclusiv cu memorie fiscală;Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală.5. Se pune în sarcina Inspectoratului Fiscal Principal de Stat confecţionarea centralizată a sigiliilor de protecţie

(sigiliul furnizorului şi sigiliul fiscal) sub formă de etichete adezive cu elemente de protecţie, serie şi număr, carese vor folosi pentru sigilarea maşinilor de casă şi control. Confecţionarea acestora se va efectua la comandaInspectoratului Fiscal Principal de Stat de către producătorul selectat pe bază de tender.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va asigura înregistrarea, evidenţa, păstrarea şi eliberarea sigiliilor deprotecţie (a sigiliilor fiscale) către organele fiscale şi furnizorii de maşini de casă şi control (sigiliile furnizorului).Confecţionarea sigiliilor fiscale şi a sigiliilor furnizorilor se va efectua conform comenzilor prealabile alefurnizorilor de maşini de casă şi control contra plată, conform preţurilor stabilite de producător şi doar contrasemnătura administratorului sau a altei persoane împuternicite de către acesta, la prezentarea delegaţiei şi acertificatului de înregistrare a întreprinderii.

Termenul-limită de implementare a sigiliilor de protecţie se stabileşte la 1 ianuarie 2007.6. În anul 2008 demarează procesul de implementare a modelelor de maşini de casă şi control cu memorie

fiscală şi modem GPRS (General Packet Radio Service) încorporat, care asigură transportul de date prin reţelelemobile GSM (Global System Mobile) la efectuarea decontărilor băneşti în numerar.

Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control va opera modificările şi completările de rigoareîn cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control.

Se obligă băncile licenţiate, casele de schimb valutar şi persoanele juridice ce prestează servicii hoteliere, caredeţin licenţa Băncii Naţionale a Moldovei pentru desfăşurarea activităţii de schimb valutar în numerar cu persoanefizice, să-şi doteze ghişeele în care se efectuează operaţiunile de schimb valutar respective, pînă la 1 mai 2009, cumaşini de casă şi control cu memorie fiscală şi conexiune GPRS. Acestora li se acordă dreptul să folosească şi altetehnologii cu o funcţionalitate echivalentă (prin reţele fixe/mobile) (în redacţia Hotărîrilor Guvernului Nr.1120 din3 octombrie 2008; Nr.1482 din 26 decembrie 2008).

Se recomandă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să monitorizeze şi să supravegheze implementareadiverselor tehnologii de transport date în domeniul decontărilor băneşti în numerar (în redacţia HotărîriiGuvernului Nr.1120 din 3 octombrie 2008).

7. Ministerul Industriei şi Comerţului:de comun acord cu Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, în termen de un an, să

elaboreze Standardul naţional al Republicii Moldova "Maşini de casă şi control. Cerinţe tehnice";pe parcursul anului 1998 să examineze posibilităţile producerii în ţară a unei serii de maşini de casă şi control

cu memorie fiscală.8. Se pune în sarcina Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control coordonarea acţiunilor

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale privind organizarea implementării maşinilor de casă şicontrol, precum şi rezolvarea problemelor interdepartamentale, legate de această chestiune.

Se acordă Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control dreptul să ceară şi să primească dela autorităţile administraţiei publice centrale şi locale informaţia referitoare la aplicarea maşinilor de casă şicontrol.

9. Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control, autorităţile administraţiei publice centrale şilocale vor întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea executării prezentei hotărîri.

10. Se aprobă Lista hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova ce se abrogă (se anexează)._______________________________________* Republicată în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.73 din 29 ianuarie 2008, Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2008, nr.28-29, art. 146.Modificată şi completată prin Hotărîrile Guvernului:1) Nr.893 din 21.08.1998;2) Nr.336 din 23.04.1999, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.45-47, art. 331;3) Nr.373 din 17.04.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 45, art. 456;4) Nr.767 din 01.08.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.98-101, art. 862;5) Nr.855 din 16.08.2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.104-105, art. 904;6) Nr.1166 din 02.11.2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.133-135, art. 1220;

126

7) Nr.591 din 14.05.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 66-68, art. 688;8) Nr.503 din 24.04.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.84-86, art. 560;9) Nr.1165 din 29.09.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 208-210, art. 1209;10) Nr.599 din 31.05.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.91-95, art. 746;11) Nr.1311 din 25.11.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 218-223, art. 1505;12) Nr.1435 din 23.12.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr.242-245, art. 1634;13) Nr.275 din 16.03.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 51-54, art. 338;14) Nr.691 din 20.06.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.102-105, art.766;15) Nr.233 din 28.02.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art. 257;16) Nr.404 din 12.04.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 54-56, art. 427;17) Nr.73 din 29.01.2008, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 28-29, art. 146.

PRIM-MINISTRUAL REPUBLICII MOLDOVA Ion CUIBUC

Anexa nr. 2la Hotărîrea Guvernului

nr. 474 din 28 aprilie 1998

REGULAMENTULcu privire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control

I. NOŢIUNI ŞI DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control (în continuare - Regulament) esteelaborat în scopul stabilirii mecanismului de aprobare a modelelor de maşini de casă şi control utilizabile laefectuarea decontărilor băneşti în numerar pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a cerinţelor şi condiţiilorale căror respectare este obligatorie pentru plasarea pe piaţă a maşinilor de casă şi control.

2. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate semnifică:maşină de casă şi control cu memorie fiscală (maşină de casă şi control, în continuare - MCC) - aparat pentru

înregistrarea operaţiunilor de casă, inclusiv păstrarea şi imprimarea informaţiei gestionare şi financiare laefectuarea decontărilor băneşti în numerar, construcţia căruia înglobează un modul fiscal ce controlează memoriafiscală, dispozitivele de imprimare şi afişare, asigurînd protecţia algoritmilor de lucru şi a datelor împotrivamodificărilor neautorizate;

Registrul unic al maşinilor de casă şi control (în continuare - Registrul unic) - registru-listă în care se includetotalitatea informaţiei privind modelele concrete de MCC, aprobate pentru plasare pe piaţa Republicii Moldova;

solicitant - persoană juridică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova, care a depus cererea şidocumentele necesare pentru includerea unui model concret de MCC în Registrul unic;

furnizor (distribuitor exclusiv) - solicitantul care, în modul stabilit, a obţinut aprobarea unui model concret deMCC;

centru de asistenţă tehnică pentru MCC (în continuare - centru de asistenţă tehnică) - persoană juridică sauîntreprindere individuală (întreprinzător individual) care a obţinut, în modul stabilit, dreptul de a practica activităţide instalare, reparaţie şi deservire tehnică a MCC;

sigiliul furnizorului - sigiliu de protecţie sub formă de etichetă adezivă cu elemente de identificare (inclusivdenumirea furnizorului sau cuvîntul "FURNIZOR") şi protecţie contra falsificării, care se distruge (deformează)ireversibil la încercarea de înlăturare, confecţionate centralizat la comanda organului abilitat, folosite de furnizorla sigilarea anumitor elemente (inclusiv carcasa) ale MCC;

sigiliul organului fiscal (sigiliul fiscal) - sigiliu de protecţie sub formă de etichetă adezivă cu elemente deidentificare (inclusiv emblema Serviciului Fiscal de Stat şi/sau sigla SFS) şi protecţie contra falsificării, care sedistruge (deformează) ireversibil la încercarea de înlăturare, confecţionate centralizat la comanda organuluiabilitat, folosite de organul fiscal la sigilarea anumitor elemente (de regulă carcasa) ale MCC;

sigilarea MCC - procedura de aplicare a sigiliului furnizorului şi/sau a sigiliului fiscal pe anumite elemente aleMCC, inclusiv pe carcasă (avînd rol de protecţie contra acţiunilor exterioare nesancţionate).

3. Registrul unic se ţine în următoarele scopuri:utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a MCC de modele ce corespund cerinţelor tehnice aprobate,

standardelor naţionale şi internaţionale;retragerea la timp din exploatare a MCC care nu corespund cerinţelor documentelor normative şi/sau nu

asigură evidenţa efectivă a mijloacelor băneşti în numerar în sfera de activitate în care se folosesc.4. Registrul unic este ţinut de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.5. Organele fiscale înregistrează MCC în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de

înregistrare şi exercitare a controlului asupra utilizării maşinilor de casă şi control.

127

II. CERINŢE OBLIGATORII FAŢĂ DE MODELELE MCC

6. În Registrul unic se includ modelele MCC ce corespund:cerinţelor tehnice faţă de MCC (generale şi speciale pentru diverse sfere de utilizare), aprobate de Comisia

interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control (în continuare - Comisia);cerinţelor standardelor naţionale ale Republicii Moldova şi celor interstatale ce se referă la MCC.

III. MODALITATEA INCLUDERII MODELELOR MCCÎN REGISTRUL UNIC

7. În Registrul unic se includ modelele MCC care se produc sau se importă în Republica Moldova.În Registrul unic se include separat modelul de bază al MCC şi fiecare modificaţie a modelului de bază.8. Producătorul de MCC dintr-o altă ţară acordă solicitantului, pe bază de contract, dreptul exclusiv de plasare

pe piaţa Republicii Moldova a MCC de model concret şi garantează posibilitatea exploatării acestora pe perioadanormală de funcţionare, stabilită în documentul normativ, care nu poate fi mai mică de 5 ani.

Producătorul autohton (care produce sau asamblează MCC) solicită includerea modelului de MCC produs înnume propriu.

9. În Registrul unic pot fi incluse numai modelele MCC care au trecut certificarea corespunderii cerinţelortehnice faţă de MCC şi standardelor naţionale, interstatale, internaţionale şi deţin certificat de conformitate.

10. Certificarea MCC de model concret se efectuează pe bază de contract, încheiat între solicitant şiorganismul de certificare acreditat şi desemnat în modul stabilit.

Programul-etalon de aplicaţie (software-ul) al MCC se supune aprobării de model de către OrganismulNaţional de Metrologie.

11. Pentru includerea modelului concret al MCC în Registrul unic, solicitantul depune la Comisie (secretariatulei):

cererea pe blancheta întreprinderii, în conformitate cu modelul din anexa nr. 1 la prezentul Regulament,indicînd obligatoriu data depunerii;

extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor;copia de pe certificatul de înregistrare a întreprinderii;copia de pe documentul (contract sau scrisoare de garanţie) ce confirmă dreptul solicitantului de a

comercializa în Republica Moldova producţia cu marca de comerţ a producătorului străin (pentru solicitanţiimodelelor de import);

copia de pe documentul (licenţă sau contract) ce confirmă dreptul de a produce în Republica Moldova MCC,conform documentaţiei tehnice a producătorului străin (pentru solicitanţii modelelor asamblate din subansambluride import);

copia de pe atestatul producerii, eliberat de organismul de certificare (pentru solicitanţii modelelor autohtone);documentul ce confirmă garanţia solicitantului privind asigurarea deservirii tehnice a MCC în perioada de

garanţie şi postgaranţie, asigurarea cu piese de schimb şi materiale consumabile pe perioada normală defuncţionare, instruirea utilizatorilor şi funcţionarilor fiscali, livrarea MCC cu documentaţia tehnică de însoţirerespectivă;

copia de pe certificatul de conformitate a modelului MCC, emis de organismul de certificare;copia de pe certificatul de aprobare de model, emis de către Organismul Naţional de Metrologie;copia de pe raportul de expertiză privind corespunderea modelului MCC cerinţelor tehnice şi de pe procesul-

verbal al încercărilor (pînă la elaborarea standardelor naţionale), eliberat de organismul de certificare;fotografii ale modelului MCC, inclusiv cu imaginea plăcii de marcaj;cartea tehnică (paşaportul) MCC sau alt document cu descrierea soluţiilor aparataj-programe, caracteristicilor

tehnice şi funcţionale ale modelului MCC, descrierea mijloacelor de organizare a protejării informaţiei fiscale şiprevenirii fraudelor la etapele elaborării, implementării şi exploatării MCC, inclusiv prin aplicarea sigiliilor deprotecţie pe carcasă şi anumite elemente ale MCC (care prin modificare şi/sau înlocuire neautorizată pot cauzaschimbarea algoritmului de lucru şi/sau denaturarea datelor din memoria MCC);

instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare, întreţinere;instrucţiunea funcţionarului fiscal (inclusiv pe suport electronic), care include schema de aplicare a sigiliilor de

protecţie, modalitatea controlului prezenţei memoriei fiscale, descrierea regimului de lucru al funcţionarului fiscalla MCC, descrierea fiecărui element imprimat pe bonul de casă, banda de control, în dările de seamă (documentede ieşire), precum şi procedura obţinerii dărilor de seamă şi a verificării programelor de lucru ale MCC;

schema de aplicare a sigiliilor de protecţie, care include obligatoriu informaţia privind locurile (denumireaelementelor MCC, modul de aplicare etc.) de aplicare a sigiliului furnizorului şi locurile (denumirea elementelorMCC, modul de aplicare etc.) de aplicare a sigiliului fiscal, precum şi garanţia solicitantului că MCC astfelsigilată este protejată contra acţiunilor exterioare neautorizate, semnată de conducător şi ştampilată;

modelele originale ale tuturor documentelor emise de MCC (bonuri de casă, benzi de control, dări de seamă,

128

rapoarte etc.);mostra de control a modelului MCC, memoria fixă (parte componentă a MCC) cu programul de aplicaţie al

MCC (versiunea de program - etalon).Documentaţia tehnică (cartea tehnică, instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare şi întreţinere,

instrucţiunea funcţionarului fiscal) se prezintă în limbile moldovenească şi rusă.Comisia remite toată documentaţia menţionată Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pentru analiză,

verificare şi avizare.12. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în termen de 30 de zile, analizează documentele depuse, verifică

(testează) funcţiile MCC legate de fiscalizare, emitere a rapoartelor de închidere zilnică şi a rapoartelor periodicedin memoria fiscală şi prezintă Comisiei avizul respectiv.

13. Comisia examinează în şedinţă ordinară chestiunea includerii modelului MCC solicitat în Registrul unic şiadoptă decizia respectivă.

14. În caz de adoptare a unei decizii pozitive:se publică în Monitorul Oficial, în modul stabilit, informaţia cu privire la decizia de a include modelul MCC în

Registrul unic;se eliberează solicitantului extrasul din decizia Comisiei, ce confirmă includerea modelului solicitat în

Registrul unic;se restituie solicitantului mostra de control a modelului MCC.141. Decizia privind includerea modelului MCC în Registrul unic are o durată de valabilitate de 5 ani din data

adoptării.Prelungirea cu un an a termenului de aflare a modelului MCC în Registrul unic se efectuează în baza cererii

înaintate de furnizorul respectiv cu cel puţin 90 de zile pînă la expirarea termenului de valabilitate curent.15. În caz de adoptare de către Comisie a unei decizii negative, aceasta se aduce la cunoştinţa solicitantului, se

indică neajunsurile depistate şi se restituie mostra de control a modelului MCC.Examinarea repetată în Comisie a chestiunii cu privire la includerea modelului MCC în Registrul unic este

posibilă numai dacă solicitantul prezintă documentele care confirmă lichidarea neajunsurilor depistate şi avizulfavorabil al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

IV. MODALITATEA EXCLUDERII MODELULUI MCCDIN REGISTRUL UNIC

16. Excluderea modelului MCC din Registrul unic se efectuează la decizia Comisiei, în cazul în care:a expirat termenul de valabilitate a certificatului de conformitate stabilit reieşind din schema de certificare

aplicată sau certificatul de conformitate a fost suspendat ori retras;s-a depistat în procesul exploatării:a) necorespunderea MCC modelului mostrei de control şi/sau cerinţelor actelor normative obligatorii (inclusiv

în cazul livrării de către furnizori a MCC cu versiuni de programe care n-au fost supuse aprobării de model decătre Organismul Naţional de Metrologie);

b) defecte ascunse (indiferent de sursa de provenienţă a acestora) ale MCC de acest model, care pot conduce ladenaturarea datelor fiscale;

lipseşte sau nu se asigură asistenţa tehnică competentă pentru MCC de acest model pe o perioadă ce depăşeşte6 luni;

persoana juridică, furnizorul MCC de acest model, şi-a încheiat activitatea, a fost reorganizată sau lichidată.17. Drept temei pentru excluderea modelului MCC din Registrul unic serveşte solicitarea:Inspectoratului Fiscal Principal de Stat;Serviciului Standardizare şi Metrologie;furnizorului MCC.18. În caz de excludere a modelelor MCC din Registrul unic, Comisia:stabileşte data excluderii;indică termenul-limită de utilizare;publică informaţia privind decizia adoptată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, conform anexei nr.3 la

prezentul Regulament.19. În caz de modificare a cerinţelor tehnice sau cerinţelor standardelor naţionale, Comisia determină

termenele şi modul retragerii din exploatare a MCC de modele ce nu corespund cerinţelor noi, luînd în consideraredurata utilă de funcţionare şi/sau norma anuală de uzură a acestora.

20. Excluderea modelului MCC din Registrul unic interzice importul, comercializarea, înregistrarea saureînregistrarea de către organele fiscale a MCC de acest model, precum şi exploatarea lor în continuare (dupăexpirarea termenului-limită stabilit) pe teritoriul Republicii Moldova.

V. ŢINEREA REGISTRULUI UNIC

129

21. Ţinerea Registrului unic presupune:publicarea la timp a informaţiei cu privire la includerea/excluderea modelelor MCC în/din Registrul unic;publicarea anuală a Registrului unic în vigoare, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament;controlul termenului de valabilitate a certificatelor de conformitate;păstrarea şi arhivarea documentelor prezentate Comisiei la includerea/excluderea modelelor MCC în/din

Registrul unic, inclusiv modificările ulterioare;ţinerea şi utilizarea bazei de date corespunzătoare.

VI. CERINŢE OBLIGATORII PRIVINDPLASAREA PE PIAŢĂ A MCC

22. Furnizorul MCC de model concret (în continuare - furnizorul MCC) îşi asumă răspunderea pentru plasareape piaţa Republicii Moldova a MCC de acest model şi trebuie să asigure conformitatea acestora cu modelulaprobat (inclus în Registrul unic).

Furnizorul MCC este obligat să asigure posibilitatea utilizării MCC pe perioada normală de funcţionare, carenu va fi mai mică de 5 ani, să asigure reparaţia şi deservirea tehnică a lor, precum şi să asigure piese de schimb şicomponente în volumul şi sortimentul necesar.

Documentaţia tehnică de însoţire a MCC include în mod obligatoriu:cartea tehnică (paşaportul) MCC;registrul de evidenţă a serviciilor de asistenţă tehnică pentru MCC;instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare, întreţinere a MCC.Responsabilităţile furnizorului se extind şi asupra reprezentanţilor autorizaţi ai acestuia (centrele de asistenţă

tehnică cu care au încheiate contracte de colaborare).În cazul suspendării, din diferite motive, a activităţii de livrare pe piaţă a MCC de anumite modele,

distribuitorul exclusiv (furnizorul) este răspunzător în continuare pentru toate obligaţiile ce îi revin, conformprevederilor actelor normative în vigoare, pentru MCC livrate.

În cazul încetării, din diferite motive, a activităţii de livrare pe piaţă a MCC de anumite modele, distribuitorulexclusiv (furnizorul) este obligat să cedeze drepturile şi obligaţiile ce decurg din actele normative în vigoare,inclusiv din nota de garanţie la cererea adresată Comisiei la includerea modelului MCC în Registrul unic, alteipersoane juridice.

În cazul în care distribuitorul exclusiv nu desemnează succesorul de drepturi, Comisia va selecta succesorul desine stătător, din rîndul furnizorilor de MCC, cu acordul acestuia.

Succesorul de drepturi, persoană juridică, confirmă preluarea obligaţiilor asupra MCC livrate de predecesorprin prezentarea la Comisie a cererii, autorizaţiei de competenţă tehnică pentru instalarea, repararea şi deservireatehnică a MCC de modelul respectiv, iar la cererea Comisiei, şi a altor documente din cele specificate în prezentulRegulament.

În cazul în care succesorul de drepturi nu este desemnat, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat solicităexcluderea din Registrul unic a modelelor MCC care aparţin acestui furnizor.

23. Furnizorul MCC comandă, în modul stabilit, confecţionarea sigiliilor de protecţie (sigiliul furnizorului şisigiliul fiscal) şi garantează achitarea contravalorii acestora.

Furnizorul MCC ţine evidenţa sigiliilor furnizorului, le repartizează centrelor de asistenţă tehnică (conformcontractelor de colaborare şi contra plată) şi exercită controlul asupra folosirii lor. Sigiliile fiscale confecţionatesînt predate gratuit, pe baza actului de predare-primire, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Listele de repartizare a sigiliilor furnizorului centrelor de asistenţă tehnică, precum şi modificările şicompletările ulterioare se prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu cel puţin 5 zile înainte de livrareasigiliilor.

24. Se interzice expunerea la comercializare, precum şi comercializarea MCC fără sigiliul furnizoruluirespectiv, aplicat în modul stabilit.

Prezenţa sigiliului furnizorului MCC, aplicat în modul stabilit cu consemnare în Registrul de evidenţă aserviciilor de asistenţă tehnică pentru MCC, este obligatorie pentru toată perioada de exploatare a MCC.

25. Furnizorii MCC, precum şi centrele de asistenţă tehnică care deţin autorizaţia de competenţă tehnică pentruinstalarea, repararea şi deservirea tehnică a MCC, eliberat de Serviciul Standardizare şi Metrologie, pot începeactivitatea respectivă numai după confirmarea înregistrării de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat,prezentînd în acest scop cererea prin care se solicită înregistrarea şi documentele prevăzute în Regulamentul cuprivire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat examinează documentele depuse şi, în termen de pînă la 15 zile de la datadepunerii acestora, înregistrează sau refuză motivat înregistrarea, informînd solicitantul.

De asemenea, furnizorii MCC trebuie să comunice Comisiei, prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principalde Stat, iar centrele de asistenţă tehnică - Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în termen de pînă la 5 zile,despre orice modificare intervenită în activitatea lor legată de furnizarea MCC şi asistenţa tehnică pentru MCC,

130

confirmîndu-le prin documentele respective.

Anexa nr. 1la Regulamentul cu privire la

Registrul unic al maşinilorde casă şi control

Blancheta întreprinderii

Preşedintelui Comisiei interdepartamentalepentru maşinile de casă şi control

_______________________________(numele, prenumele)

Cerere

Rugăm să includeţi în Registrul unic al maşinilor de casă şi control modelul_________________________________________________________________

_______________________________________________________________________(denumirea modelului maşinii de casă şi control,

modificaţia, grupul de clasificaţie)produs de _________________________________ pentru ____________________

(denumirea firmei, ţara) (sfera de aplicare)Garantăm organizarea asistenţei tehnice, asigurarea cu piese de schimb şi documentaţie tehnică, instruirea

utilizatorilor şi funcţionarilor fiscali.Se anexează documentele conform punctului 11 al Regulamentului cu privire la Registrul unic al maşinilor de

casă şi control.

Adresa solicitantului

L.Ş.___ ______________ 20__ Conducătorul _________________________

(numele, prenumele, semnătura)Contabilul şef _______________________

(numele, prenumele, semnătura)

Anexa nr. 2la Regulamentul cu privire la

Registrul unic al maşinilorde casă şi control

Registrul unic al maşinilor de casă şi control

Nr.d/o

Modelul MCC,modificaţia, grupul

de clasificaţie

Solicitantul-furnizor(distribuitorul

exclusiv) al MCC

Producătorul MCC

(firma, ţara)

Codul deînregist

rare al MCC

Data includerii,numărul şi data

deciziei

Sfera deaplicare

1 2 3 4 5 6 7

Anexa nr. 3la Regulamentul cu privire la

Registrul unic al maşinilorde casă şi control

Lista modelelor maşinilor de casă şi controlexcluse din Registrul unic

Nr.d/o

Modelul MCC, modificaţia,grupul de clasificaţie

Codul de înregistrareal MCC

Numărul şi datadeciziei

Data excluderii/termenul-limită de

utilizare1 2 3 4 5

131

Anexa nr. 3la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldovanr. 474 din 28 aprilie 1998

R E G U L A M E N T U Lcu privire la Comisia interdepartamentală

pentru maşinile de casă şi control

1. Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control (în continuare – Comisia) se instituie înscopul coordonării acţiunilor privind implementarea şi exploatarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscalăîn domeniul decontărilor băneşti în numerar.

Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală,comunicatele, normele tehnice şi metodologice, cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control şi alteasemenea acte, care ţin de domeniul maşinilor de casă şi control, poartă caracter interdepartamental şi sîntexecutorii pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi pentru contribuabili.

Actele menţionate, precum şi cele de modificare, completare sau abrogare a lor, se adoptă prin deciziileComisiei.

Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală este supusînregistrării de stat.

2. În activitatea sa Comisia se conduce de Constituţia Republicii Moldova, legile Republicii Moldova,hotărîrile Parlamentului, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului şi prezentul Regulament.

3. Sarcinile principale ale Comisiei sînt:stabilirea modelelor maşinilor de casă şi control (MCC), admise pentru utilizare pe teritoriul Republicii

Moldova;soluţionarea problemelor interdepartamentale legate de implementarea, utilizarea MCC;crearea Registrului unic al maşinilor de casă şi control.4. Comisia în conformitate cu sarcinile ei:coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale referitor la implementarea,

utilizarea MCC, punerea în aplicare de către organele sus-numite a unei politici tehnice şi fiscale unice faţă deMCC;

examinează adresările contribuabililor cu privire la utilizarea MCC;adoptă decizii privind permiterea, interzicerea, stabilirea termenelor de exploatare a modelelor concrete de

MCC pe teritoriul Republicii Moldova;prezintă Guvernului Republicii Moldova informaţii şi propuneri referitoare la utilizarea MCC pe teritoriul

Republicii Moldova;organizează şi supraveghează, în caz de necesitate, testări ale MCC de model concret, în scopul aprecierii

eficacităţii utilizării MCC de acest model, precum şi expertize ale programului de aplicaţie a unei MCC concrete(versiune) în scopul stabilirii corespunderii versiunii verificate cu versiunea-etalon.

5. Comisiei i se acordă dreptul:să solicite şi să colecteze de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale informaţii, precum şi acte

normative emise de ele, vizînd chestiuni care intră în competenţa Comisiei;să adopte decizii obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi pentru

contribuabili privind chestiunile legate de stabilirea cerinţelor tehnice faţă de MCC, permiterea, interzicereautilizării modelelor concrete ale MCC, exploatarea şi deservirea tehnică a MCC;

să ceară coordonarea cu ea (Comisia) a actelor normative adoptate de autorităţile administraţiei publicecentrale şi locale în problemele ce ţin de competenţa Comisiei.

6. În componenţa Comisiei intră reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precumşi ai producătorilor autohtoni de MCC,desemnaţi de autorităţile administraţiei publice respective.

7. Componenţa Comisiei se aprobă de către Guvernul Republicii Moldova.8. Preşedintele Comisiei:organizează activitatea şi poartă răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor şi funcţiilor încredinţate Comisiei;prezintă Guvernului Republicii Moldova dări de seamă cu privire la activitatea Comisiei;semnează în numele Comisiei documentele emise de aceasta.9. Secretarul responsabil al Comisiei:răspunde pentru asigurarea tehnico-organizatorică a activităţii Comisiei;soluţionează chestiunile operative ale Comisiei;semnează în numele Comisiei scrisori, avize, cereri şi alte documente cu caracter informativ.

132

10. Activitatea Comisiei:şedinţele Comisiei au loc, în caz de necesitate, dar, cel puţin o dată în trimestru;şedinţele Comisiei sînt conduse de preşedintele acesteia, iar în absenţa lui de prim-vicepreşedintele sau

vicepreşedintele Comisiei;şedinţele Comisiei se consideră deliberative, dacă la ele participă majoritatea membrilor Comisiei;deciziile Comisiei se consideră adoptate, dacă pentru ele au votat majoritatea membrilor Comisiei, care au

participat la şedinţă. În caz de paritate de voturi, votul decisiv îi aparţine persoanei care a prezidat şedinţa;deciziile Comisiei, în lipsa preşedintelui, se semnează de către persoana care a prezidat şedinţa;deciziile Comisiei se aduc la cunoştinţa membrilor Comisiei şi altor persoane interesate prin expedierea

materialelor, în termen de zece zile din ziua în care a avut loc şedinţa Comisiei;Comisia dispune de blanchetă cu antet şi de ştampilă simplă de formă ovală care conţine: pe elipsă –

denumirea "Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control", iar în mijloc – "SECRETARIAT".11. Deciziile adoptate privind chestiunile care intră în competenţa Comisiei, sînt executorii pentru autorităţile

administraţiei publice centrale şi locale, precum şi pentru contribuabili.12. Recomandările Comisiei, în caz de necesitate, se promovează prin hotărîri de Guvern.13. Asigurarea tehnico-organizatorică a activităţii Comisiei se realizează de către Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat, inclusiv publicarea deciziilor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în modul stabilit, la rubrica –Acte ale Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control.

Anexa nr. 4la Hotărîrea Guvernului

nr. 474 din 28 aprilie 1998

COMPONENŢA NOMINALĂa Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control

CHICU Ion - viceministru al finanţelor (preşedinte alComisiei)

BABAN Sergiu - director general al Serviciului Standardizareşi Metrologie (prim-vicepreşedinte al Comisiei)

MAMALIGA Vasile - viceministru al industriei şi infrastructurii(vicepreşedinte al Comisiei)

SOCHIRCA Alexei - inspector fiscal principal la InspectoratulFiscal Principal de Stat (secretar responsabilal Comisiei)

Membrii Comisiei:FURTUNĂ Mihai - viceprimar al municipiului ChişinăuCERTAN Anastasia - şef al Direcţiei politică fiscală a

Ministerului FinanţelorPUŞCUŢA Sergiu - şef al Inspectoratului Fiscal Principal de StatCOLIBAN Ala - şef al Direcţiei tehnologii informaţionale a

Inspectoratului Fiscal Principal de StatMADAN Tudor - şef de direcţie la Centrul pentru Combaterea

Crimelor Economice şi CorupţieiHANGANU Elena - şef al Direcţiei metrologie a Serviciului

Standardizare şi MetrologiePRODAN Oleg - director general al Societăţii pe Acţiuni

"SIGMA"CALMAŞ Pavel - vicepreşedinte al Uniunii Centrale a

Cooperativelor "MOLDCOOP"SÎRBU Alexandru - preşedinte al Companiei "SUN TV"CUCU Gheorghe - preşedinte al Camerei de Comerţ şi IndustrieMÎRZENCO Vasile - preşedinte al Asociaţiei Fermierilor din

MoldovaNotă: Se stabileşte că, în cazul eliberării membrilor Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi

control din funcţiile publice deţinute, funcţiile lor în cadrul acestei Comisii vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în posturile respective, iar revocarea şi numirea membrilor Comisiei ce nu deţin funcţii publice se vaefectua de către autorităţile centrale care i-au desemnat iniţial, fără emiterea unei noi hotărîri de Guvern.Autorităţile respective informează Comisia despre noile numiri.

Anexa nr. 5

133

la Hotărîrea Guvernuluinr. 474 din 28 aprilie 1998

R E G U L A M E N T U Lcu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control

pentru efectuarea decontărilor în numerarI. NOŢIUNI ŞI DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar(în continuare - Regulament) este elaborat pe baza art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie1997 şi art.8 lit.f) şi art.9 lit.f) din Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor.

2. Prevederile prezentului Regulament se extind asupra contribuabililor care, potrivit legislaţiei în vigoare, auobligativitatea ţinerii contabilităţii.

3. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate semnifică:utilizator – contribuabil care foloseşte MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar;consumator (cumpărător, client, beneficiar) - orice persoană care comandă, procură sau foloseşte bunuri,

lucrări sau servicii;tranzacţie comercială - fapt economic care constă în vînzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de

servicii, recepţionarea de plăţi pentru bunuri, lucrări, servicii, recepţionarea de plăţi fiscale şi nefiscale,recepţionarea altor plăţi şi cotizaţii;

bunuri - orice valori materiale sau nemateriale, mobiliare sau imobiliare;serviciu - activitate, alta decît cea din care rezultă produse, desfăşurată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale

consumatorilor;lucrare - ansamblu de acţiuni prin care se obţine un produs sau se modifică caracteristicile acestuia;maşină de casă şi control cu memorie fiscală (în continuare - MCC) - aparat pentru înregistrarea operaţiunilor

de casă, inclusiv păstrarea şi imprimarea informaţiei gestionare şi financiare la efectuarea decontărilor băneşti înnumerar, construcţia căruia înglobează un modul fiscal ce controlează memoria fiscală, dispozitive de imprimareşi afişare, asigurînd protecţia algoritmilor de lucru şi a datelor de modificări neautorizate (sinonime - maşină decasă şi de control, aparat de casă şi control, casă de înregistrare);

memorie fiscală – tip special de memorie fixă energetic-independentă (circuit integrat de memorare în caredatele pot fi scrise o singură dată), componentă electronică a modulului fiscal a MCC, destinată pentru scrierea(înregistrarea) datelor fiscale, asigurarea integrităţii şi păstrării acestora pe termen lung;

fiscalizarea MCC - operaţiune prin care memoria fiscală a MCC devine activă (regim de funcţionare a MCCcare asigură înregistrarea datelor fiscale în memoria fiscală - regim fiscal);

bon de casă - document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestătranzacţia comercială şi achitarea plăţii şi se înmînează în mod obligatoriu consumatorului. Bonul de casă trebuiesă conţină elementele obligatorii enumerate în cerinţele tehnice faţă de MCC şi/sau alte norme tehnice saumetodologice de aplicare, aprobate în modul stabilit. În anumite cazuri, bonul de casă poate fi imprimat nemijlocitpe documentul de însoţire aferent tranzacţiei comerciale (aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată etc.);

bandă de control - document confirmativ, imprimat de MCC pe suport de hîrtie, care conţine copia datelorfiscale imprimate pe bonurile de casă înmînate consumatorilor;

raport de închidere zilnică - document de evidenţă a gestiunii zilnice (zi de lucru, schimb), care conţinesinteza datelor fiscale ce se înscriu în memoria fiscală odată cu imprimarea acestuia;

bon de plată, factură de expediţie etc. - formulare tipizate cu regim special, prevăzute de actele normative învigoare;

suma de mijloace băneşti excedent/deficit – diferenţa pozitivă (+)/negativă (-) dintre suma efectivă de mijloacebăneşti din caseta (sertarul) pentru bani a MCC sau, în acelaşi sens, din locul special destinat pentru primirea şipăstrarea temporară a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile comerciale curente (încasări curente şivărsămînt de serviciu de numerar) şi suma curentă de mijloace băneşti înregistrată în MCC;

furnizor (distribuitor exclusiv) – solicitantul care, în modul stabilit, a obţinut aprobarea unui model concret deMCC;

centru de asistenţă tehnică pentru MCC (în continuare – centru de asistenţă tehnică) – persoană juridică sauîntreprindere individuală (întreprinzător individual) care a obţinut, în modul stabilit, dreptul de a practica activităţide instalare, reparaţie şi deservire tehnică a MCC;

sigilarea MCC - procedura de aplicare a sigiliului furnizorului şi/sau sigiliului fiscal pe anumite elemente aleMCC, inclusiv pe carcasă (avînd rol de protecţie contra acţiunilor exterioare neautorizate).

II. OBLIGATIVITATEA APLICĂRII MCC4. La efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii, contribuabilii

sînt obligaţi să utilizeze MCC.Această obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filială, reprezentanţă, oficiu, secţie, magazin,

depozit, unitate comercială, unitate de prestări servicii (inclusiv unitate de transport-taxi) etc.) în care

134

contribuabilul primeşte plăţile pentru tranzacţiile comerciale (consumatorul achită plata).41. Maşinile de casă şi control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului,

operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea şi păstrarea temporară amijloacelor băneşti, conform normelor în vigoare.

5. Dacă în cadrul decontărilor băneşti în numerar contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile bancare încalitate de instrument de plată fără numerar sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de asemeneaprin intermediul MCC.

6. Se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilorstipulate în anexa la prezentul Regulament.

Bonul de plată, care se eliberează în cazurile prevăzute în prezentul Regulament, se consideră echivalentulbonului de casă emis de MCC.

7. Eliberarea de către contribuabil a documentelor de tip aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată etc. nu-l scuteşte pe acesta de obligaţia de a utiliza MCC.

III. OBLIGAŢIUNILE UTILIZATORILOR8. Utilizatorii sînt obligaţi:a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă şi control (în

continuare - Registrul unic);b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal şi să primească

Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare, precum şi Cartela de înregistrare aMCC perfectată în modul stabilit;

c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) şi să-llegalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată) MCC.

În Registrul MCC se înregistrează (înscrie) în ordinea cronologică de apariţie, conform raportului de închiderezilnică, sumele de mijloace băneşti încasate.

Registrul MCC, care se deschide în anul în curs pentru anul de gestiune imediat următor, se legalizează(anexînd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent/precedent) la organul fiscal, care a înregistrat(reînregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului în curs şi nu mai tîrziu de luna februarie a anuluiurmător.

Contribuabilul care îşi desfăşoară activitatea în regim continuu în timp de fiecare 24 ore emite la MCC douărapoarte de închidere zilnică şi poate deschide pentru anul gestionar două registre (semestrul I şi II);

d) să încheie contracte de asistenţă tehnică pentru fiecare MCC cu centrele de asistenţă tehnică, care deţinautorizaţia de competenţă tehnică respectivă şi au contracte de colaborare cu furnizorii MCC respectivi, să apelezela serviciile acestora, prezentînd Registrul de evidenţă a serviciilor de asistenţă tehnică pentru MCC (dindocumentaţia tehnică de însoţire a MCC; în continuare - Registrul asistenţă tehnică) în care se consemneazăinformaţii privind defecţiunea constatată, starea sigiliilor aplicate anterior, sigiliile furnizorului nou-aplicate etc.;

e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în modul stabilit.MCC se consideră în stare bună de funcţionare dacă sînt îndeplinite următoarele cerinţe:modelul MCC este inclus în Registrul unic;regimul fiscal este lansat;asigură emiterea bonurilor de casă, benzilor de control, rapoartelor de închidere zilnică, rapoartelor periodice

etc.;suportul de hîrtie pe care se tipăresc documentele, precum şi modul de imprimare asigură vizibilitatea şi

lizibilitatea lor pe perioada de păstrare;imprimă pe documente data calendaristică curentă şi timpul cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real;sigiliile furnizorului MCC sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare

ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistenţă tehnică;numărul de fabricaţie din cartea tehnică corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC.MCC se consideră sigilată de către organul fiscal în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) organului fiscal sînt

aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor corespund celorconsemnate de către organul fiscal în Registrul asistenţă tehnică.

Dacă cel puţin una dintre cerinţele enumerate nu este îndeplinită, se consideră că MCC nu este sigilată de cătreorganul fiscal, deci MCC este nesigilată.

MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele sus-enumerate se consideră defectată;f) să înmîneze consumatorului bonul de casă emis de MCC pentru tranzacţia comercială efectuată, care trebuie

să corespundă sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - să completeze şi să elibereze factura deexpediţie sau alt formular tipizat prevăzut de actele normative în vigoare;

g) în toate cazurile cînd utilizarea MCC este temporar imposibilă (din cauza defectării, deconectării reţeleielectrice etc.), să întrerupă activitatea sau să reorganizeze lucrul în continuare, eliberînd consumatorilor bonuri deplată.

În astfel de cazuri, durata utilizării bonurilor de plată se reglementează prin deciziile Comisiei

135

interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control.În Registrul MCC se consemnează data, ora şi cauza care a determinat întreruperea aplicării acesteia.Expedierea la reparaţie a MCC defectate, precum şi primirea acesteia de la reparaţie, se efectuează prin

intermediul organului fiscal la care este ţinută în evidenţă;h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la examinarea reclamaţiilor

consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul în care la tranzacţia comercială seanexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face referire la acestea;

i) să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare amaşinilor de casă şi control cu memorie fiscală;

j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar a rapoartelor deînchidere zilnică (lipite în Registrul MCC) şi a benzilor de control - nu mai puţin de 5 ani de la momentul emiteriiacestora;

k) să scoată din evidenţă şi din exploatare, în modul stabilit, MCC de modelele excluse din Registrul unic;l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor acestora, acces

liber la MCC, la informaţia şi documentaţia de exploatare a lor.IV. OBLIGAŢIUNILE CONSUMATORILOR

9. Consumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la cererea organelorde control în cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de casă (echivalentul lui) înmînat la tranzacţiacomercială respectivă.

V. ÎNCĂLCĂRI ŞI RESPONSABILITĂŢI10. Se consideră că tranzacţia comercială nu este înregistrată în MCC, deci decontările băneşti în numerar se

efectuează fără aplicarea MCC (se desfăşoară activitate fără utilizarea MCC), în următoarele cazuri:a) nu se emite bonul de casă;b) se emite bonul de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate;c) nu se perfectează bonul de plată în cazurile prevăzute în prezentul Regulament;d) se perfectează bonul de plată în cazurile prevăzute în prezentul Regulament de o valoare ce nu corespunde

sumei real achitate;e) la verificare se depistează existenţa unei sume de mijloace băneşti excedente, care nu poate fi justificată prin

datele înscrise în documentele emise de MCC.101. Apelarea la serviciile de asistenţă tehnică acordate de persoanele juridice sau fizice care nu deţin

autorizaţia de competenţă tehnică pentru modelul MCC respectiv, precum şi returnarea MCC de la reparaţie fărăînscrisul centrului de asistenţă tehnică (distribuitorului exclusiv) autorizat se califică drept încălcări ale regulilorde exploatare a MCC.

102. Înlocuirea memoriei fiscale se efectuează în toate cazurile în care memoria fiscală a MCC s-a umplut(este depăşită capacitatea de memorare) sau s-a defectat, precum şi în cazul în care contribuabilul solicităînregistrarea unei MCC, scoase din evidenţă de la organul fiscal, procurate (arendate) de pe piaţa terţă (MCC afost anterior în exploatare).

Procedura de înlocuire o efectuează numai centrele de asistenţă tehnică care deţin autorizaţia de competenţătehnică pentru modelul MCC respectiv, precum şi distribuitorul exclusiv, în cazul în care deţine autorizaţia decompetenţă tehnică.

Notă:Înainte de înlocuirea memoriei fiscale din motivul umplerii sau defectării, se efectuează citirea datelor din

memoria fiscală şi imprimarea acestora pe suport de hîrtie (banda de control/bonuri), care apoi se predăutilizatorului MCC pentru transmitere organului fiscal. În Registrul asistenţă tehnică se consemnează obligatoriufaptul înlocuirii memoriei fiscale şi, după caz, faptul că memoria fiscală nu poate fi citită.

103. Neutilizarea MCC, utilizarea MCC defectate, nesigilate sau neînregistrate de către organul fiscal,încălcarea regulilor de exploatare a MCC sau încălcarea drepturilor consumatorilor sînt pasibile de răspundere înconformitate cu legislaţia în vigoare.

VI. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

11. Activitatea furnizorilor MCC şi centrelor de asistenţă tehnică este reglementată prin Regulamentul cuprivire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control, Regulamentul cu privire la modul de exploatare amaşinilor de casă şi control cu memorie fiscală şi alte decizii ale Comisiei interdepartamentale pentru maşinile decasă şi control.

12. Înregistrarea de către organele fiscale a MCC ale utilizatorilor, sigilarea, evidenţa şi controlul asuprafolosirii lor se reglementează prin Regulamentul cu privire la modul de înregistrare şi exercitare a controluluiasupra utilizării maşinilor de casă şi control, elaborat şi aprobat de Ministerul Finanţelor.

13. Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control, în caz de necesitate, poate stabili de sinestătător elementele obligatorii ale bonului de casă sau ale rapoartelor emise de MCC şi durata valabilităţiiacestora, fără modificarea cerinţelor tehnice faţă de MCC.

136

Anexăla Regulamentul cu privire la aplicarea

maşinilor de casă şi control pentruefectuarea decontărilor în numerar

LISTAgenurilor de activitate al căror specific permiteefectuarea decontărilor băneşti în numerar fără

aplicarea maşinilor de casă şi control

1. Comercializarea către populaţie a produselor agricole crescute de agenţii economici pe terenurile proprii sauarendate - în pieţe, iarmaroace şi alte locuri autorizate de organele administraţiei publice locale.

2. Comercializarea de către gospodăriile ţărăneşti (de fermier) a produselor agricole altor agenţi economici,precum şi serviciile pentru agricultură prestate de acestea, cu eliberarea bonurilor de plată.

3. Comercializarea obiectelor de cult religios şi a literaturii religioase, ritualurile şi ceremoniile efectuate decătre organizaţiile religioase în locaşurile de cult.

4. Comercializarea ziarelor, revistelor, biletelor de loterie.5. Serviciile prestate de transportul în comun urban în baza biletelor şi/sau abonamentelor de călătorie (la preţ

fix, executate în mod tipografic).6. Serviciile veterinare, serviciile de reparare urgentă a spaţiului locativ, instalaţiilor inginereşti, mobilierului,

tehnicii de uz casnic, prestate de agenţii economici populaţiei deplasîndu-se la clientelă, cu eliberarea bonurilor deplată.

7. Desfăşurarea activităţii farmaceutice în punctele medicale din localităţile rurale în care nu sînt farmacii, cueliberarea bonurilor de plată.

8. Activităţile desfăşurate de titularii patentelor pe baza patentei de întreprinzător.9. Activităţile pentru care sistemele de evidenţă şi gestiune computerizată asigură emiterea facturilor fiscale pe

hîrtie specială cu însemne de protecţie, imprimînd seria şi numărul facturii fiscale din diapazonul atribuit deInspectoratul Fiscal Principal de Stat, care îndeplinesc şi funcţia bonurilor de plată (achitare în numerar).

10. Activitatea instituţiilor financiare care se licenţiază şi se reglementează prin actele normative ale BănciiNaţionale a Moldovei, cu excepţia operaţiunilor de schimb valutar către persoanele fizice.

11. Recepţionarea (colectarea) plăţilor fiscale obligatorii, precum şi a plăţilor nefiscale de către organelefiscale şi/sau primării, cu eliberarea documentelor de evidenţă strictă ale Serviciului Fiscal de Stat.

12. Comerţul cu amănuntul efectuat de întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), care nu auangajaţi, nu sînt plătitori ai taxei pe valoarea adăugată şi anterior au activat în baza patentelor de întreprinzător, peparcursul a doi ani din momentul înregistrării de stat.

13. Prestarea serviciilor de către avocaţi.14. Recepţionarea plăţilor pentru servicii prin intermediul ghişeelor bancare automate de autodeservire care

emit chitanţe de plată în numerar.

CU PRIVIRE LA NOMENCLATORUL AUTORIZAŢIILOR, PERMISIUNILOR ŞICERTIFICATELOR, ELIBERATE DE CĂTRE AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE CENTRALE ŞI

ORGANELE SUBORDONATE ACESTORA PERSOANELOR FIZICE ŞI JURIDICE PENTRUPRACTICAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE

Hotărîrea Guvernului Republicii MoldovaNr. 920 din 30 august 2005

(Monitorul Oficial, 23 septembrie 2005, nr.126-128, p. II, art. 1047)

Întru executarea prevederilor Legii nr.424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea şi optimizareacadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004,nr.1-4, art.16) şi a hotărîrilor Guvernului nr.395 din 1 aprilie 2003 "Privind reglementarea controalelor"(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.62-66, art.413) şi nr.141 din 17 februarie 2004 "Desprereforma reglementării de stat a activităţii antreprenoriale" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.35-38, art.274), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor, eliberate de către autorităţile

137

administrative centrale şi organele subordonate acestora persoanelor fizice şi juridice pentru practicarea activităţiiantreprenoriale (se anexează).

2. Se stabileşte că plata pentru eliberarea autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor de către autorităţileadministrative centrale şi organele subordonate acestora persoanelor fizice şi juridice în vederea practicăriiactivităţii antreprenoriale se percepe doar în cazurile în care această plată este prevăzută de legislaţie. În toatecelelalte cazuri, autorizaţiile, permisiunile şi certificatele, în scopul menţionat, se eliberează gratuit.

3. Autorităţile administrative centrale, specificate în Nomenclator, şi organele subordonate acestora:vor elibera autorizaţiile, permisiunile şi certificatele respective în termen de cel mult 10 zile lucrătoare din data

depunerii cererii şi a documentelor necesare de către solicitanţi, dacă în legile respective sau în acordurile şiconvenţiile internaţionale nu este prevăzut altfel;

în termen de două luni, vor aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta hotărîre şi, de comun acordcu Ministerul Economiei şi Comerţului, vor întocmi listele exhaustive ale documentelor suplimentare necesareobţinerii de către solicitanţi a autorizaţiei, permisiunii şi certificatului, care urmează a fi publicate, în modobligatoriu, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prevederile hotărîrilor Guvernului şi ale actelor normative departamentale cu privire la eliberareaautorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor pentru practicarea activităţii antreprenoriale, precum şi tarifele pentrueliberarea acestora, care nu sînt incluse în Nomenclator, se consideră caduce.

5. Nu se permite eliberarea autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor care nu sînt incluse în Nomenclator, cuexcepţia celor expres prevăzute de legislaţie.

Propunerile de modificare şi completare a Nomenclatorului pot fi înaintate Guvernului numai dupăcoordonarea lor cu Comisia de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, consultînd Patronatele.

6. Întru executarea prevederilor art. 6, 7, 10 şi 20 alin.(1) din Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire laprincipiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, autorizaţiile, permisiunile şi certificatele, care nusînt stabilite expres în legi, se vor elibera de către autorităţile administraţiei publice centrale şi alte instituţii cufuncţii de reglementare şi control numai pînă la data intrării în vigoare a legii menţionate. Această condiţie sereferă şi la actele de autorizare, care se eliberează cu plată, dacă mărimea plăţii nu este stabilită de lege.

7. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să se călăuzească de prevederile prezentei hotărîri.8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Comerţului.

(Conform Hotărîrii Guvernului Nr.480 din 28 aprilie 2007 după punctul 5 este introdus un punct nou, 6,punctele 6 şi 7 devin, respectiv, punctele 7 şi 8).

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Contrasemnează:Ministrul economiei şi comerţului Valeriu Lazăr

Aprobatprin Hotărîrea Guvernului

nr. 920 din 30 august 2005(în redacţia Hotărîrilor Guvernului

Nr.758 din 4 iulie 2006;Nr.85 din 26 ianuarie 2007;Nr.480 din 28 aprilie 2007;Nr.888 din 6 august 2007)

Nomenclatorulautorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor eliberate

de către autorităţile administrative centrale şi organelesubordonate acestora persoanelor juridice şi fizice pentru

practicarea activităţii antreprenoriale

Nr.d/o

Denumirea autorizaţiei,permisiunii sau certificatului

Termenul devalabilitate

Cuantumulplăţii pentrudocumentul

eliberat

Actul legislativcare stabileşte

eliberareadocumentului

cu plată1 2 3 4 5

I. Ministerul Industriei şi Infrastructurii

138

Inspectoratul Energetic de Stat1. Certificat de înregistrare a

Laboratorului de măsurări şiîncercări în instalaţiile electrice

3 ani Fără plată

2. Autorizaţie pentru obţinereacalităţii de electrician autorizat

2 ani Fără plată

3. Talon de autorizare pentruresponsabilii de gospodăriaelectrică a agenţilor economici şilocţiitorii lor

Un an Fără plată

4. Avize cu rezultatele examinăriiproiectelor standardelor de stat şicondiţiilor tehnice pentru fabricareautilajului electrotehnic

Fără termen Fără plată

5. Verificarea ordinară a cunoştinţelorpersonalului de specialitate, cuemiterea documentului deautorizare

Un an Fără plată

II. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor1. Autorizaţie tehnică pentru

exploatarea transportului autospecializat pe piaţa produselorpetroliere

Pe termenul devalabilitate a licenţei

de activitate

200 lei Legea nr.461-XV din 30iulie 2001 privind piaţaproduselor petroliere

2. Permis de activitate pe rută Pe termenul devalabilitate a licenţei

de activitate

Fără plată

Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional3. Autorizaţia specială de transport

pentru deplasarea pe drumurilepublice cu greutăţi şi/sau gabaritece depăşesc limitele stabilite delegislaţie

Pînă la 30 zile Conform anexei laTitlul VII din CodulFiscal, aprobat prinLegea nr.1163-XIIIdin 24 aprilie 1997

Legea drumurilor nr.509-XIII din 22 iunie 1995

4. Autorizaţii pentru transporturirutiere internaţionale

Un an 10 euro autorizaţiilecu plata taxelor dedrum pentruUcraina, Belarus,Ungaria10 euro autorizaţiilepentru Bulgaria10 euro autorizaţiilepentru produse uşoralterabile pentruUcraina15 euro autorizaţiilefără plata taxelor dedrum pentru Belarusşi Ucraina15 euro autorizaţiilede tranzit pentruAustria (într-odirecţie)30 euro pentru toatestatele (exclusivUcraina, Belorus,Ungaria, Bulgaria) ţiautorizaţiileRepublicii Moldova

Directiva conferinţeiEuropene a miniştrilortransporturilor";

139

pentrutransportatorii străinicare efectueazăcurse bilaterale sautranzit pe teritoriulRepublicii Moldova.În caz de autorizaţieuniversală multiplă,preţul de 30 euro sestabileşte pentru ocursă (tur şi retur)50 euro autorizaţiileeliberate de o ţarăterţă pentru toatestatele (pentrutransportatoriiautohtoni)150 euroautorizaţiile unitareale RepubliciiMoldova pentrutransportatorii străinicare efectueazătransportareamărfurilor în/dinţările terţe în/dinRepublica Moldova

5. Autorizaţii multilaterale C.E.M.T.(Conferinţa Europeană a MiniştrilorTransporturilor)EURO 1EURO 2EURO 3

Un an

1000 euro800-1000 euro

700 euro

Directiva ConferinţeiEuropene a MiniştrilorTransporturilor

6. Carnet cu foi de parcurs(INTERBUS)

Pentru o transportarede călătorie

30 lei Acordul INTERBUS Legeanr.246-XVI din 21octombrie 2005

Întreprinderea de Stat "Registrul Naval"7. Certificat de valabilitate pentru

navigaţieFără termen * Legea nr.599–XIV din 30

septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomercialeHotărîrea Guvernuluinr.1608 din 30 decembrie2003 "Cu privire larecunoaşterea societăţilorinternaţionale de clasificarea navelor"

8. Certificat de clasă:- pentru navele de navigaţieinterioară care se exploatează pecăile navigabile interioare aleRepublicii Moldova;

- pentru navele de navigaţie mixtăde tip rîu-mare vîrsta cărora estemai mare de 30 ani

5 ani(cu confirmarea

anuală)

2 ani (cuconfirmarea anuală)

*Legea nr.599–XIV din 30septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomerciale. HotărîreaGuvernului nr.1608 din 30decembrie 2003 "Cu privirela recunoaşterea societăţilorinternaţionale de clasificarea navelor"

9. Certificat de navigabilitate Un an * Legea nr.599–XIV din 30

140

septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomerciale.Hotărîrea Guvernuluinr.1608 din 30 decembrie2003 "Cu privire larecunoaşterea societăţilorinternaţionale de clasificarea navelor"

10. Certificat de tonaj al navei denavigaţie internă:

la navele nou-construite

la celelalte nave

15 ani (cuprelungirea

ulterioară pe 10 ani)

10 ani (cuprelungirea

ulterioară pe 10 ani)

*

Legea nr.599–XIV din 30septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomercialeHotărîrea Parlamentuluinr.602-XIV din 30septembrie 1999 "Privindaderarea RepubliciiMoldova la Convenţia cuprivire la măsurarea navelorde navigaţie internă"

11. Certificat de siguranţă pentru navade pasageri

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

12. Certificat de siguranţă aconstrucţiei pentru nava de mărfuri

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

13. Certificat de siguranţă aechipamentului pentru nava demărfuri

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

14. Certificat de siguranţă radio pentrunava de mărfuri

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţii

141

umane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

15. Certificat de siguranţă pentru navade mărfuri

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

16. Certificat de siguranţă pentru navade pasageri nucleară

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

17. Certificat de siguranţă pentru navade mărfuri nucleară

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

18. Certificat de scutire Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

19. Certificat de conformitate a naveipentru transportul mărfurilor învrac

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie

142

198820. Certificat de conformitate a navei

pentru transportul cerealelor în vracPe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

21. Certificat de conformitate a naveipentru transportul produselorchimice periculoase

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

22. Certificat privind conformi-tateanavei prevederilor speciale pentrutransportarea mărfurilor periculoase(Regu-la 54 capitolul II-2 al Amen-damentelor la ConvenţiaInternaţională SOLAS-74)

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

23. Certificat internaţional de bordliber

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.599-XIV din 30septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomerciale al RepubliciiMoldova Legea nr.187-XVIdin 28 iulie 2005 pentruaderarea RepubliciiMoldova la Convenţiainternaţională asupra liniilorde încărcare, adoptată laLondra la 5 aprilie 1966, şila Protocolul la ea (LL 66),adoptat la Londra la 11noiembrie 1988

24. Certificat internaţional de tonaj Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.599-XIV din 30septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomerciale al RepubliciiMoldovaLegea nr.188-XVI din 28iulie 2005 cu privire laaderarea RepubliciiMoldova la Convenţiainternaţională asupra

143

măsurii tonajului navelor(TONNAGE 69), adoptatăla Londra la 23 iunie 1969

25. Certificat internaţional privindprevenirea poluării cu petrol

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.189-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăpentru prevenirea poluăriide către nave, adoptată laLondra la 2 noiembrie 1973,şi la Protocolul la ea(MARPOL 73/78), adoptatla Londra la 17 februarie1978

26. Certificat internaţional privindprevenirea poluării la transportareasubstanţelor nocive lichide în vrac

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.189-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăpentru prevenirea poluăriide către nave, adoptată laLondra la 2 noiembrie 1973,şi la Protocolul la ea(MARPOL 73/78), adoptatla Londra la 17 februarie1978

27. Certificat internaţional privindprevenirea poluării cu apereziduale/de canalizare

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.189-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăpentru prevenirea poluăriide către nave, adoptată laLondra la 2 noiembrie 1973,şi la Protocolul la ea(MARPOL 73/78), adoptatla Londra la 17 februarie1978

28. Certificat internaţional privindprevenirea poluării atmosferei

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.189-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăpentru prevenirea poluăriide către nave, adoptată laLondra la 2 noiembrie 1973,şi la Protocolul la ea(MARPOL 73/78), adoptatla Londra la 17 februarie1978

29. Certificat privind conformitateaechipamentului prevederilor anexeiV la Convenţia internaţionalăMARPOL 73/78 (prevenireapoluării cu gunoi/deşeurimenagere)

Pe termenulvalabilităţii

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

* Legea nr.189-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăpentru prevenirea poluăriide către nave, adoptată laLondra la 2 noiembrie 1973,şi la Protocolul la ea(MARPOL 73/78), adoptatla Londra la 17 februarie1978

30. Certificat de siguranţă a tipuluiconstrucţiei pentru cargocontainer

Pe termenulvalabilităţii

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderarea

144

certificatului declasă (cu

confirmarea anuală)

Republicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

31. Certificat de conformitate aregimului de securitate aorganizaţiei/companiei navaleprevederilor Codului internaţionalprivind managementul securităţii(Codul IMS)

5 ani(cu confirmarea

anuală)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

32. Certificat provizoriu deconformitate a regimului desecuritate a organizaţiei/ companieinavale prevederilor Coduluiinternaţional privind managementulsecurităţii (Codul IMS)

6 luni * Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

33. Certificat privind managementulsecurităţii navei (Codul IMS)

5 ani(cu reconfirmarea

intermediarăo data în 2 ani şi 6

luni)

* Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

34. Certificat provizoriu privindmanagementul securităţii navei(Codul IMS)

6 luni * Legea nr.185-XVI din 28iulie 2005 pentru aderareaRepublicii Moldova laConvenţia internaţionalăprivind ocrotirea vieţiiumane pe mare, adoptată laLondra la 1 noiembrie 1974,şi la Protocolul la ea(SOLAS 74), adoptat laLondra la 11 noiembrie1988

35. Certificat privind rezultateleexpertizei de securitate a navei

Fără termen * Hotărîrea Guvernului nr.955din 18 august 2006 "Cuprivire la implementareaCodului internaţional pentrusecuritatea navei şi afacilităţii portuare (ISPSCode) şi a Rezoluţiei

145

Organizaţiei MaritimeInternaţionale A.959 (23)Forma Registrului deînregistrare continuă aistoriei navei şi îndrumarulde ţinere a acestuia"

36 Certificat de recunoaştere 2 ani * Dispoziţiile tehnice aplicatepentru navele de navigaţieinternă (CEE ONUTRANS/SC 3/104)

Instituţia publică "Căpitănia portului Giurgiuleşti"37. Act privind examinarea planificată

a navelor înainte de darea lor înexploatare

Anual Fără plată

38. Act privind examinarea planificatăa navelor în timpul sezonului denavigaţie

Anual Fără plată

39. Act privind examinarea planificatăînainte de staţionare pe timp deiarnă (conservare)

Anual Fără plată

40. Brevetarea efectivului de comandă(Examinarea efectivului decomandă, perfectarea şi eliberareabrevetelor, eliberarea taloanelor decontrol, verificarea complexă acunoştinţelor)

5 ani 200 lei

41. Certificat de navigaţie subpavilionul de Stat al RepubliciiMoldova:

pentru navele de navigaţieinterioară care se exploatează pecăile navigabile interioare aleRepublicii Moldova;

pentru navele de navigaţieinterioară care se exploatează pecăile navigabile internaţionale,precum şi pentru navele denavigaţie mixtă de tip rîu-mare şinave maritime

Fără termen

Un an

*

Legea nr.599–XIV din 30septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomerciale al RepubliciiMoldova

Convenţiile internaţionaleSOLAS-74,LL-66, TONNAGE 1969,MARPOL 73./78, STCW-1978, STCW-Code, CLC 92

42. Certificat de proprietate asupranavei:

pentru navele de navigaţieinterioară care se exploatează pecăile navigabile interioare aleRepublicii Moldova;

pentru navele de navigaţieinterioară care se exploatează pecăile navigabile internaţionale,precum şi pentru navele denavigaţie mixtă de tip rîu-mare şinave maritime

Fără termen

Un an

*

Legea nr.599–XIV din 30septembrie 1999 pentruaprobarea Coduluinavigaţiei maritimecomerciale al RepubliciiMoldova

Convenţiile internaţionaleSOLAS-74,LL-66, TONNAGE 1969,MARPOL 73./78, STCW-1978, STCW-Code, CLC 92

43. Certificatul echipajului minimpentru siguranţa navigaţiei

Un an Fără plată Rezoluţia IMO A.481(12)

44. Confirmarea brevetelor Termenul estevalabil pînă la

expirarea confirmăriibrevetului eliberat de

statul care l-a

1200 lei Convenţia IMO STSW 75Regula I/2 şi I/10

146

eliberat, dar nu maimult de 5 ani

45. Registrul de evidenţă continuă aistoriei navei

Fără termen devalabilitate

Fără plată Rezoluţia IMO A.959(23);Convenţia SOLAS RegulaXI-1/5.2

46. Certificatul internaţional interimarde securitate a navei

6 luni 3000 lei Convenţia SOLAS RegulaXI-2 Codul ISPS

47. Certificatul internaţional desecuritate a navei

5 ani (cuconfirmarea

intermediară o datăîn 2 ani şi 6 luni)

10000 lei Convenţia SOLAS RegulaXI-2 Codul ISPS

III. Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareAgenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală

(în redacţia Hotărîrii Guvernului Nr.1183 din 20 octombrie 2008)1. Aviz pentru importul seminţelor Pentru un singur lot

importatFără plată

2. Avizul sanitar-veterinar laimportul/exportul încărcăturilorsupuse controlului sanitar-veterinarde stat

Pe un termen de 10zile

Fără plată

3. Avizul sanitar-veterinar pentrutranzitul de mărfuri supusecontrolului sanitar-veterinar de stat

Pe un termen de8 zile

Fără plată

4. Autorizaţie sanitar-veterinară defuncţionare

5 ani Fără plată

5. Certificatul de înregistrare aproduselor farmaceutice de uzveterinar

5 ani Fără plată

(Inspectoratul de Stat pentru Seminţe -Excluse prin Hotărîrea Guvernului Nr.1402 din 9 decembrie 2008)

6. Autorizaţie privind înfiinţareaplantaţiei-mamă viticole (decategorie biologică bază, certificateşi standard)

Fără termen Fără plată

7. Autorizaţie privind înfiinţarea şcoliide viţe (categoria bază, certificate,standard)

Fără termen Fără plată

IV. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale1. Autorizaţie pentru importul,

exportul sau reexportul substanţelorcare distrug stratul de ozon

90 zile Fără plată

2. Autorizaţie pentru pescuitulindustrial în bazinele piscicolenaturale

Un an Fără plată

3. Autorizaţie pentru colectareaplantelor spontane, inclusivmedicinale naturale

Un an Fără plată

4. Autorizaţie pentru dobîndireaanimalelor care nu constituieobiecte ale vînatului şi pescuitului(melci, broaşte, şopîrle, şerpi)

Pentru perioada dedobîndire /colectare,

indicată înautorizaţie

Fără plată

5. Autorizaţie de gestionare adeşeurilor

5 ani Fără plată

6. Autorizaţie pentru tăierile în fondulforestier şi vegetaţia forestieră din

În funcţie de timpulnecesar pentru

Fără plată

147

afara fondului forestier valorificareavolumului aprobat

7. Acord de mediu pentru import deplante sau animale din flora şifauna sălbatică

Pentru o singurătranzacţie

Fără plată

8. Acord de mediu pentru export deplante sau animale din flora saufauna sălbatică

Pentru o singurătranzacţie

** ConvenţiaInternaţională /Legearegnului animal nr.439-XIIIdin 27 aprilie1995

9. Permis/certificat CITES (Convenţiaprivind comerţul internaţional cuspecii sălbatice de faună şi floră pecale de dispariţie CITES)

6 luni /un an ** ConvenţiaInternaţională /Legearegnului animal nr.439-XIIIdin 27 aprilie1995

Inspectoratul Ecologic de Stat cu subdiviziunile lui10. Notificare la transportarea

transfrontieră a deşeurilorUn an Fără plată

11. Autorizaţie pentru emisiapoluanţilor în atmosferă de lasursele fixe de poluare

3 ani Fără plată

12. Autorizaţie pentru tăierile în fondulforestier şi vegetaţia forestieră dinafara fondului forestier

În funcţie de timpulnecesar pentruvalorificareavolumului

aprobat

Fără plată

13. Declaraţie ecologică pentruimportul în ţară al mărfurilor şiproduselor care în procesulutilizării cauzează poluareamediului

Pentru o singurătranzacţie

Fără plată

Serviciul Piscicol14. Autorizaţie de valorificare piscicolă

a bazinelor artificiale3 ani Fără plată

15. Permis de pescuitindustrial/comercial

Un an Fără plată

V. Ministerul Economiei şi Comerţului1. Autorizaţie de activitate a

magazinului "duty-free"5 ani 27 mii de lei pentru

fiecare magazin"duty-free" şi 10 mii

de lei pentrucomercializarea

mărfurilor la bordulnavelor aeriene

(anual)

Codul vamal nr.1149-XIVdin 20 iulie 2000

2. Autorizaţie de export al mărfurilorstrategice

1 an Fără plată

3. Autorizaţie de reexport almărfurilor strategice

1 an Fără plată

4. Autorizaţie de import al mărfurilorstrategice

1 an Fără plată

5. Autorizaţie de tranzit al mărfurilorstrategice

1 an Fără plată

6. Certificat internaţional de import almărfurilor strategice

1 an Fără plată

7. Certificat de verificare a livrăriimărfurilor strategice

1 an Fără plată

148

8. Certificat al utilizatorului final Fără termen Fără plată9.-12.

(Excluse prin Hotărîrea Guvernului Nr.480 din 28 aprilie 2007)

VI. Ministerul Finanţelor1. Certificat de calificare al

auditorului independent (pentrugenurile: auditul agenţiloreconomici (auditul general) şiauditul companiilor de asigurare)

5 ani Fără plată

2. Certificat de rezidenţă, înconformitate cu Convenţia(Acordul) pentru evitarea dubleiimpuneri

Un an Fără plată

3. Certificat privind atestareaimpozitului pe venit achitat înRepublica Moldova, conformConvenţiei (Acordului) pentruevitarea dublei impunerii

La data eliberării Fără plată

Inspectoratele fiscale teritoriale4. Certificat despre lipsa sau existenţa

restanţelor la bugetul publicnaţional

La data eliberării Fără plată

5. (Exclus prin Hotărîrea Guvernului Nr.480 din 28 aprilie 2007)

Serviciul Supravegherii de Stat a ActivităţiiAsociaţiilor de Economii şi Împrumut ale Cetăţenelor

6. Certificat de atestare a specialiştilor Fără termen Fără plată

Inspectoratul de Stat Pentru Supravegherea Asigurărilorşi Fondurilor Nestatale de Pensii

7. Aviz pentru înregistrarea de stat aorganizaţiei de asigurare

La data eliberării Fără plată

VII. Ministerul Sănătăţii

Institutul Naţional de Farmacie1. Autorizaţie pentru importul

medicamentelorUn an Fără plată

2. Certificat de înregistrare amedicamentelor

5 ani Conform anexei laHotărîrea

Guvernului nr.1135din 18 septembrie

2003

Legea nr.1456-XIV din 28mai 1993cu privire laactivitatea farmaceutică

3. Autorizaţie de fabricaţie amedicamentelor

Fără termen Fără plată

4. Certificat GMP (Reguli de bunăpractică de fabricaţie)

Un an Fără plată

5. Certificat de calitate (pentru seriaconformă de medicament)

Pentru perioadavalabilităţii

medicamentului

Fără plată

6. Registrul medicamentelor ale cărordistribuire se autorizează în bazacertificatelor de calitate aleproducătorului

Pentru perioadavalabilităţii

medicamentului

Fără plată

7. Registrul medicamentelor ale căror Pentru perioada Fără plată

149

distribuire se autorizează în bazacontrolului organoleptic, alambalării şi marcării

valabilităţiimedicamentului

8. Buletin de analiză (pentru serianeconformă sau falsificată demedicament)

Pentru perioadavalabilităţii

medicamentului

Fără plată

Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat9. Autorizaţie sanitară de funcţionare 5 ani Fără plată

10. Certificat igienic:pentru producţia autohtonăpentru producţia de import

3 aniUn an sau conform

termenului devalabilitate a

producţiei

Fără platăFără plată

Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor11. Autorizaţie de activitate pentru

utilizarea obiectelor şi încăperilorpentru prepararea, fabricarea,vînzarea cu ridicata şi amănuntul,distribuirea şi folosirea plantelor,substanţelor şi preparatelornarcotice, psihotrope şiprecursorilor acestora etc.

5 ani Fără plată

12. Autorizaţie de import/export alsubstanţelor narcotice şi psihotrope

Un an Fără plată

Serviciul Resurse Umane13. Certificat de calificare a medicilor

şi farmaciştilor5 ani Fără plată

14. Certificat de calificare a lucrătorilormedicali şi farmaceutici cu studiimedii

5 ani Fără plată

VIII. Ministerul Afacerilor Interne1. Cazier judiciar eliberat pentru

practicarea activităţii deantreprenoriat

La data eliberării Fără plată

2. Act de coordonare a schemelor detransportare şi autorizare atransportării încărcăturilor de maretonaj, cu gabarit depăşit, precum şia încărcăturilor periculoase

Un an Fără plată

Departamentul Situaţii Excepţionale3. Autorizaţie de prevenire şi stingere

a incendiilor la exploatareaconstrucţiilor, obiectivelor

3 ani Fără plată

4. Aviz pentru recepţia finală aconstrucţiei

Fără termen Fără plată

5. Aviz de prevenire a incendiilor laînceperea lucrărilor de construcţie

3 ani Fără plată

6. Condiţii tehnice la proiectarea şiconstrucţia obiectelor

La elaborareadocumentaţiei de

proiect, executarealucrărilor deconstrucţie şi

Fără plată

150

funcţionare

IX. Ministerul Dezvoltării InformaţionaleCamera Înregistrării de Stat

1. Înregistrarea de stat a întreprinderiicu statut de persoană fizică, cueliberarea certificatului de modelulstabilit, ce confirmă acest fapt,precum şi înregistrareamodificărilor la documentele deconstituire a acesteia

Nelimitat 54 lei Legea nr.1265-XIV din 5octombrie 2000 cu privire laînregistrarea de stat aîntreprinderilor şiorganizaţiilor

2. Înregistrarea de stat aîntreprinderilor cu statut depersoană juridică, a filialelor şireprezentanţelor acestora, inclusiv aîntreprinderilor cu investiţii străine,cu eliberarea certificatului demodelul stabilit, ce confirmă acestfapt, precum şi înregistrareamodificărilor la documentele deconstituire a acestora

Nelimitat 250 lei Legea nr.1265-XIV din 5octombrie 2000 cu privire laînregistrarea de stat aîntreprinderilor şiorganizaţiilor

3. Înregistrarea instituţiilor financiare,a organizaţiilor de asigurări,filialelor şi reprezentanţelor, cueliberarea certificatului de modelulstabilit, ce confirmă acest fapt

Nelimitat 900 lei Legea nr.1265-XIV din 5octombrie 2000 cu privire laînregistrarea de stat aîntreprinderilor şiorganizaţiilor

4. Înregistrarea modificărilor ladocumentele de constituire ainstituţiilor financiare şiorganizaţiilor de asigurări

Nelimitat 180 lei Legea nr.1265-XIV din 5octombrie 2000 cu privire laînregistrarea de stat aîntreprinderilor şiorganizaţiilor

5. Înregistrarea modificărilor laRegistrul de Stat al datelor referitorla schimbarea managerului-şef

Nelimitat 90 lei Legea nr.1265-XIV din 5octombrie 2000 cu privire laînregistrarea de stat aîntreprinderilor şiorganizaţiilor

6. Duplicat al certificatuluiînregistrării de stat aîntreprinderilor sau organizaţiilor

Nelimitat 180 lei Legea nr.1265-XIV din 5octombrie 2000 cu privire laînregistrarea de stat aîntreprinderilor şiorganizaţiilor

Inspectoratul de Stat în Comunicaţii7. Autorizaţie de import al

echipamentelor de telecomunicaţii3 luni Fără plată

8. Autorizaţie de utilizare amijloacelor radioelectrice de emisie

Pînă la un an Fără plată

X. Ministerul Culturii şi Turismului1. Brevet de turism pentru

următoarele categorii: A, B, C, DLimitat, nelimitat Cat. A-850 lei

Cat. B-650 leiCat. C-450 leiCat. D-250 lei

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

2. Duplicat al brevetului de turism, încaz de pierdere, deteriorare,schimbare a numelui titularului debrevet

Pînă la expirareatermenuluibrevetului

10% din sumabrevetului

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

3. Act de clasificare pentru structurilede primire turistice cu funcţiuni de

3 ani 15 lei x număr stelex număr locuri

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

151

cazare (pentru structurile cucapacitatea mai mică

de 20 locuri se vaaplica – 20 locuri,iar pentru cele cu

capacitatea mai marede 200 locuri se vaaplica – 200 locuri)

4. Act de clasificare pentru structurilede primire turistice cu funcţiuni deservire a mesei

3 ani 10 lei x număr stelex număr locuri

(pentru structurile cucapacitatea mai mică

de 20 locuri se vaaplica – 20 locuri,iar pentru cele cu

capacitatea mai marede 200 locuri se vaaplica – 200 locuri)

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

5. Reconfirmarea anuală a actului declasificare

Un an 10 % din tarifulactului de clasificare

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

6. Act de clasificare pentru categoriala care a fost declasificată structura

În caz de necesitate 50 % din tarifulactului de clasificare

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

7. Restituirea actului de clasificare, caurmare a înlăturării cauzelor ce auservit drept temei pentru ridicareaacestuia

În caz de necesitate 30 % din tarifulactului de clasificare

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

8. Act de clasificare, ca urmare aschimbării titularului

În caz de necesitate 10 % din tarifulactului de clasificare

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

9. Duplicat al actului de clasificare încaz de pierdere sau deteriorare aoriginalului

În caz de necesitate 10 % din tarifulactului de clasificare

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

10. Anexă la actul de clasificare 3 ani 2% din tarifulactului de clasificare

Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000

XI. Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăCertificat cu privire la atestareatehnico-profesională a specialiştilorcu activităţi în construcţii şilegitimaţie eliberată în bazacertificatului

3 ani Fără plată

XII. Serviciul Vamal1. (Exclus prin Hotărîrea Guvernului Nr.480 din 28 aprilie 2007)2. Coordonarea eliberării autorizaţiei

de activitate a magazinului "duty-free"

5 ani Fără plată

3. Autorizaţie de efectuare aconstrucţiilor în zonele libere

De o singură dată Fără plată

4. Autorizaţie de nimicire a mărfurilor De o singură dată Fără plată5. (Exclus prin Hotărîrea Guvernului Nr.480 din 28 aprilie 2007)6. Autorizaţie pentru perfecţionare

activă a mărfurilor introduse peteritoriul Republicii Moldova dinzonele economice libere aleRepublicii Moldova

Separat pentrufiecare declaraţie

vamală

200 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

7. Autorizaţie pentru: Separat pentru 10 euro Legea nr.156-XVI din 21

152

- perfecţionare activă a mărfurilorintroduse pe teritoriul RepubliciiMoldova, cu excepţia celeimenţionate la punctul 6

fiecare contract iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

- perfecţionare pasivă separat pentrufiecare contract

40 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

- transformare sub control vamal separat pentrufiecare contract

100 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

8. Autorizaţie de antrepozit vamal De o singură dată 400 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

9. Autorizaţie pentru admiteretemporară, cu excepţia mărfurilorprezentate la tîrguri şi expoziţii,pentru măsuri culturale şi sportive

Separat pentrufiecare contract

40 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie1997 cu privire la tarifulvamal

10. Autorizaţie pentru activitatea debroker vamal

2 ani 200 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

11. Atestat de calificare alspecialistului în domeniul vămuirii

2 ani 100 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

12. Autorizaţie pentru activitatea detransportator vamal

2 ani 200 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legeanr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

13. Duplicat al atestatului de calificareal specialistului în domeniulvămuirii, al autorizaţiei pentruactivitatea de broker şi

De o singură dată 5 euro Legea nr.156-XVI din 21iulie 2005 pentrumodificarea şi completareaanexei nr.2 la Legea

153

transportator vamal nr.1380-XIII din 20noiembrie 1997 cu privire latariful vamal

XIII. Serviciul Standardizare şi Metrologie1. Autorizaţie tehnică pentru

exploatarea depozitelor de produsepetroliere şi staţiilor de alimentarecu produse petroliere şi gazelichefiate

5 ani 200 lei Legea nr.461 din 30 iulie2001 privind piaţaproduselor petroliere

2. Actul expertizei de stat aproiectelor şi schemelortehnologice de efectuare alucrărilor legate de folosireasubsolului

Pînă la finalizarealucrărilor respective

Fără plată

3. Actul perimetrului minier pentruextragerea zăcămintelor mineraleutile solide şi pentru folosireasubsolului în scopuri ce nu sîntlegate de extragerea substanţelorminerale utile

10 ani sau peperioada exploatării

zăcămîntului

Fără plată

4. Autorizaţie de desemnare aorganismelor de evaluare aconformităţii pentru activitate îndomeniul reglementat

În funcţie determenul devalabilitate a

acreditării

Fără plată

5. Autorizaţii şi avize în domeniulmetrologiei

De la 3 pînă la 5 ani Fără plată

6. Certificat de aprobare de model almijlocului de măsurare,materialului de referinţă

De la 3 pînă la 5 ani Fără plată

7. Certificat de recunoaştere aaprobării de model al mijlocului demăsurare, materialului de referinţă

Conformdocumentului ţării

producătoare

Fără plată

8. Autorizaţie de competenţă tehnicăpentru instalarea, repararea,deservirea tehnică a maşinilor decasă şi control

De la 3 pînă la 5 ani Fără plată

9. Certificat sau proces-verbal deatestare a specialiştilor în domeniilede activitate a ServiciuluiStandardizare şi Metrologie

De la 3 pînă la 5 ani Fără plată

XIV. Agenţia agroindustrială "Moldova-Vin"Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice

Aviz al expertizei tehnice privindexistenţa condiţiilor şi respectareaparametrilor tehnologici lafabricarea producţiei alcoolice(întocmit în comun cu Camera deLicenţiere)

Pe termenul devalabilitate a licenţei

de activitate

Fără plată

XV. Agenţia Relaţii Funciare şi CadastruCertificat de calificare aevaluatorului bunurilor imobile

5 ani 180 lei Legea nr.989-XV din 18aprilie 2002 cu privire deactivitatea de evaluare

154

XVI. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

1. Certificat de calificare cu drept de aactiva în cadrul persoanei juridicelicenţiate în domeniul pieţeivalorilor mobiliare (PVM)

3 ani 180 lei Hotărîrea Parlamentuluinr.360-XVI din 30noiembrie 2006 "Cu privirela aprobarea bugetuluiComisiei Naţionale aValorilor Mobiliare pe anul2007"

2. (Exclus prin Hotărîrea Guvernului Nr.480 din 28 aprilie 2007)

XVII. Inspectorat General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer(în redacţia Hotărîrii Guvernului Nr.1402 din 9 decembrie 2008)

1. Certificat fitosanitar pentruîncărcăturile exportate supusecarantinei fitosanitare, cuefectuarea analizelor de laborator(pentru fiecare unitate detransport):

Pentru o singurătranzacţie

Legea nr.506-XIII din22.06.1995 cu privire lacarantina fitosanitară

1.1 partidă pînă la:10 kg, buc., set, m2, m3

16 kg, buc., set, m2, m3

25 kg, buc., set, m2, m3

50 kg, buc., set, m2, m3

100 kg, buc., set, m2, m3

250 kg, buc., set, m2, m3

500 kg, buc., set, m2, m3

1000 kg, buc., set, m2, m3

1500 kg, buc., set, m2, m3

3000 kg, buc., set, m2, m3

5000 kg, buc., set, m2, m3

10000 kg, buc., set, m2, m3

20000 kg, buc., set, m2, m3

40000 kg, buc., set, m2, m3

70000 kg, buc., set, m2, m3partidă peste 70000 kg, buc., set,m2, m3

6

11152020

273138

424653

77108123139

1851.2. A unei partide de fructe şi legume

proaspete uşor alterabile:partidă pînă la:250 kg, buc., set, m2, m3

500 kg, buc., set, m2, m3

500 kg, buc., set, m2, m3

1500 kg, buc., set, m2, m3

3000 kg, buc., set, m2, m3

5000 kg, buc., set, m2, m3

10000 kg, buc., set, m2, m3

20000 kg, buc., set, m2, m3

40000 kg, buc., set, m2, m3

70000 kg, buc., set, m2, m3partidă peste 70000 kg, buc., set,m2, m3

9

14182021

25365057

6485

155

1.3. Ambalaj utilizat pentrutransportarea încărcăturilornesupuse carantinei fitosanitare(lăzi, cutii, coşuri şi alt ambalaj),pentru o unitate de transport:transport autovagon

Pentru o singurătranzacţie

34 lei68 lei

Legea nr.506-XIII din 22iunie 1995 cu privire lacarantina fitosanitară

2.

2.1.

Permis de import al încărcăturilorsupuse carantinei fitosanitare, cuefectuarea analizelor de laborator:Examinarea încărcăturilor, cuefectuarea analizelor de laborator:ale materialului săditor şi semincer:partidă pînă la:100 kg, (buc)500 kg, (buc)900 kg, (buc)partidă peste 900 kg, (buc.) şipentru fiecare 1000 kg, (buc.);- ale încărcăturilor de produsealimentare, încărcăturilor furajere şialtor încărcături:1000 kg (buc.) 100 m2, 1 m3,1 set;inclusiv cereale alimentare1000 kg (buc.) 100 m2, 1 m3,1 set;ale ambalajului utilizat pentrutransportarea încărcăturilornesupuse carantinei fitosanitare(lăzi, cutii, coşuri şi alt ambalaj),pentru o unitate de transport:în vagonîn autocamionîn microautobuzîn autobuz (reutilat pentruîncărcături)în autocamion cu remorcă

Pentru o singurătranzacţie

245

5

7

4

7437142951

Legea nr.506-XIII din22.06.1995 cu privire lacarantina fitosanitară

2.2. Permis de import, cu examinareasecundară a încărcăturilor:Partidă pînă la:10000 kg, 10000 buc., 1000 m2, 10m3

25000 kg, 25000 buc., 2500 m2, 25m3

50000 kg, 50000 buc., 5000 m2, 50m3100000 kg, 100000 buc., 10000m2, 100 m3200000 kg, 200000 buc., 20000m2, 200 m3partidă peste: 200000 kg, 200000

Pentru o singurătranzacţie

94

169

284

483

688

688 lei plus 2,30 lei

156

buc., 20000 m2, 200 m3 pentru fiecare t,1000 buc., 100 m2,

1 m33. Permis de tranzit, cu efectuarea

analizelor de laborator şideterminarea (examinarea) stăriifitosanitare a încărcăturilortranzitate, supuse carantineifitosanitare:partidă pînă la:10000 kg, 10000 buc., 1000 m2, 10m3

25000 kg, 25000 buc., 2500 m2, 25m3

50000 kg, 50000 buc., 5000 m2, 50m3100000 kg, 100000 buc., 10000m2, 100 m3200000 kg, 200000 buc., 20000m2, 200 m3partidă peste:200000 kg, 200000 buc., 20000m2, 200 m3

Pentru o singurătranzacţie

56

103

168

293

419

419 lei plus1,40 lei pentru

fiecaret, 1000 buc,

100 m2, 1 m3

Legea nr.506-XIII din22.06.1995 cu privire lacarantina fitosanitară

XVIII. Serviciul de Informaţii şi Securitate

1. Certificat de înregistrare a centruluide certificare a cheilor publice

Fără termen Fără plată

2. Act privind condiţiile tehnicepentru lucrările de amenajare şitransferare a reţelelor detelecomunicaţii guvernamentale

De o singură dată Fără plată

3. Autorizaţie pentru efectuarealucrărilor în zona de protecţie aliniilor şi instalaţiilor detelecomunicaţii guvernamentale

De o singură dată Fără plată

XIX. Consiliul Coordonator al Audiovizualului(introdus prin Hotărîrea Guvernului Nr.480 din 28 aprilie 2007)

Autorizaţie de retransmisie 6 ani 2500 lei *** Hotărîrea Parlamentuluinr.433-XVI din 28decembrie 2006 "Cu privirela aprobarea statutului,structurii organizatorice,devizului de cheltuieli şi acuantumului retribuiriilunare a membrilor şicolaboratorilor ConsiliuluiCoordonator alAudiovizualului" şi Legeanr.451-XVdin 30 iulie 2001privind licenţierea unorgenuri de activitate

157

Notă:* Tariful se aplică în funcţie de caracteristicile tehnice principale ale navei şi vîrsta acesteia.** Conform tarifelor stabilite în anexa nr.7 la Procedura de autorizare a activităţilor de export şi import ale

plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, a părţilor şi derivatelor acestora, precum şi aimportului/exportului sau reexportului speciilor de faună şi floră, reglementate de Convenţia privind comerţulinternaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie CITES (Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova, 2002, nr.96-99, art.221).

*** Pentru solicitanţii înregistraţi cu cel mult un an înainte de data depunerii cererii de eliberare a autorizaţieide retransmisie, taxa de stat pentru eliberarea autorizaţiei de retransmisie constituie 50 la sută din taxa stabilităconform art.18 alin.(2) din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 (introdusă prin Hotărîrea Guvernului Nr.480 din 28aprilie 2007).

CU PRIVIRE LA APROBAREA REGULILOR DE FUNCŢIONAREA A REŢELEI DE COMERŢAMBULANT ŞI A REGULILOR DE COMERŢ ÎN PIEŢILE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Hotărîrea Guvernului Republicii MoldovaNr.517 din 18.09.96

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-73/581 din 07.11.1996* * *

În scopul protecţiei consumatorilor şi îmbunătăţirii comerţuluiinterior, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:1. Se aprobă Regulile de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant (anexa nr. 1) şi Regulile de comerţ în pieţele dinRepublica Moldova (anexa nr. 2).2. Ministerul Economiei: în comun cu Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică va elaboraşi aproba, în modul stabilit, standardul Moldovei "Termeni şi noţiuni aplicate în sfera comerţului"; de comun acordcu Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor va elabora şi aproba nomenclatorul tipurilor de magazine şiîntreprinderidin alimentaţia publică accesibile tuturor.[Pct.2 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]3. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în comun cu ministerele, departamentele şi alte organizaţii interesate, întermen de două luni, va elabora şi prezenta Guvernului proiectul Regulilor cu privire la desfacerea către populaţiea seminţelor, răsadului de legume şi flori, precum şi a puieţilor de pomi fructiferi şi pomuşoare, a butaşilor deviţă-de-vie.4. În termen de două luni, de la data publicării, administraţiile tuturor pieţelor vor elabopra şi vor coordona cuDepartamentul Standardizare şi Metrologie programele de înlocuire a mijloacelor de măsurare uzate fizic şimoral cu mijloace de măsurare electronice moderne.[Pct.4 introdus prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]Prim-Ministrual Republicii Moldova Andrei SANGHELI

Anexă Nr.1la Hotărîrea GuvernuluiRepublicii Moldova nr. 517din 18 septembrie 1996

R E G U L I L Ede funcţionare a reţelei de comerţ ambulant

I. Dispoziţii generale

158

1. Regulile de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare -Regulile) reglementeazăcomerţul prin intermediul centrelor reţelei de comerţ cu amănuntul, desfăşurat de agenţiiactivităţii comerciale, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică.2. La reţeaua de comerţ ambulant se referă o parte a reţelei comerciale cu amănuntul constituită din chioşcuri,pavilioane, cafenele de vară, minicafenele, precum şi o parte din unităţile comerciale nestaţionare (tarabe,coşuri) şi puncte comerciale ambulante (cărucioare, cisterne, autoremorci, automagazine etc.), denumite încontinuare "întreprinderi de comerţ ambulant".3. Prin reţeua de comerţ ambulant se efectuează desfacerea mărfurilor alimentare şi nealimentare dinsortimentul simplu, producţiei tipografice (cărţi, ziare, reviste), producţiei întreprinderilor de alimentaţie publică(produse de panificaţie, cofetărie şi de culinărie, tartine etc.), denumite în continuare "comerţ ambulant".4. Organizarea comerţului ambulant în locurile neautorizate de organele administraţiei publice locale şi eschivareade la înregistrarea de stat, în modul stabilit, este calificată drept activitate comercială ilicită, asupra căreia prezenteleReguli nu se extind. Persoanele care comit astfel de contravenţii sînt trase la răspundere administrativă înconformitate cu legislaţia în vigoare.5. Agenţii activităţii comerciale, care desfăşoară comerţul ambulant, se călăuzesc de legislaţia în vigoare şi deactele normative ce reglementează activitatea comercială pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi deprezentele Reguli.II. Modul de deschidere a unităţilor de comerţ ambulant6. Amplasarea şi deschiderea reţelei de comerţ ambulant staţionar şi mobil se efectuează prin decizia organeloradministraţiei publice locale.7. Agenţii activităţii comerciale desfăşoară comerţul ambulant în baza autorizaţiei pentru amplasarea obiectelorcomerţului ambulant într-un anumit loc, eliberată de către organele administraţiei publicelocale.[Pct.7(8) modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]8. Amplasarea reţelei de comerţ ambulant se efectuează, ţinîndu-se cont de zonele construcţiei locative, prevăzutede Planul general al localităţii.9. Se interzice comerţul ambulant în preajma edificiilor organelor puterii şi administraţiei publice, monumentelorde cultură. În aceste locuri el poate fi organizat, prin decizii speciale ale organelor administraţiei publicelocale, numai în zilele de desfăşurare a acţiunilor festive. În preajma clădirilor de cult comerţul ambulant seadmite numai cu consimţămîntul în scris al slujitorului lăcaşului sfînt sau al comunităţii bisericeşti.10. Autorizaţia pentru amplasarea unităţilor de comerţ ambulant pe teritoriul întreprinderilor, instituţiilor şiorganizaţiilor se coordonează suplimentar cu administraţia acestora.11. Originalul autorizaţiei de amplasare a unităţii comerciale se păstrează la lucrătorii comerţului ambulant peparcursul întregii zile de lucru şi se prezintă la cererea organelor de control.[Pct.11(12) modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]III. Regimul de lucru12. Regimul de lucru al unităţilor de comerţ ambulant îl stabileşte agentul activităţii comerciale de comun acord cuorganele administraţiei publice locale şi se fixează în autorizaţia de amplasare a unităţiicomerciale.[Pct.12(13) modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]IV. Tipurile principale de unităţi de comerţ ambulant şi cerinţele înaintate faţă de încăperile şi utilajele acestor obiecte13. Taraba reprezintă o masă pliantă de 2 m.p. Este interzisă instalarea tarabei, fără suporturi pliante, direct pecaldarîm, pămînt sau trotuar.14. La chioşcuri se referă micile construcţii de tip închis, confecţionate din aluminiu (sau alt metal uşor) şisticlă (sau alt material) în conformitate cu proiectul aprobat de direcţia (secţia) de arhitectură a organeloradministraţiei publice locale, ale căror suprafaţă nu depăşeşte 12 m.p. Chioşcurile se instalează provizoriu, fărăfundament. Deplasarea chioşcurilor se efectuează, în caz de necesitate, la decizia organelor administraţiei publicelocale din contul proprietarilor.15. La pavilioane se referă construcţiile din metal uşor şi sticlă (sau din alt material analogic), care se instaleazăprovizoriu şi nu sînt construcţii capitale, cu suprafaţa de peste 12 m.p.16. La cafeneaua de vară, minicafenea se referă construcţiile de tip închis, semiînchis, amenajate în bazachioşcurilor, pavilioanelor cu terase şi mobilă (mese, scaune) pentru servirea consumatorilor, cu cuplareaobligatorie a acestor obiecte la apeduct şi reţeaua de canalizare.

159

17. La întreprinderile de comerţ ambulant staţionare, precum şi în unităţile de comerţ cu transportarea mărfii ladestinaţie se afişează informaţia, sub formă de firmă sau inscripţie, executată în limba de stat, cu indicareadenumirii proprietarului, regimului de lucru, numelui şi prenumelui vînzătorului.18. Fiecare unitate de comerţ ambulant trebuie să fie asigurată cu inventarul şi utilajele respective, iar unităţilecomerţului ambulant staţionare (chioşcuri, pavilioane, cafenele de vară, minicafenele, amenajate în bazachioşcurilor, pavilioanelor) urmează să comercializeze mărfurile cu aplicarea aparatelor de casă şi control cu memoriefiscală; cele ce vînd produse perisabile - şi cu instalaţii frigorifice. Cîntarele trebuie să fie în stare bună,verificate, marcate şi instalate la un loc accesibil pentru cumpărători.[Pct.18(19) modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]V. Comercializarea mărfurilor19. Vînzătorii sînt obligaţi să dispună de documentele de însoţire pentru mărfurile ce urmează a fi comercializate(scrisori de trăsură, facturi, ordine de încasare, dispoziţii de plată, contracte, certificate de conformitate, iar pentruprodusele de import şi certificate igienice), în care se indică datele de identitate a furnizorului (vînzătorului),cantitatea mărfurilor intrate, preţul şi suma totală şi să le prezinte la prima cerere a organelor de control. Se interzicerecepţionarea şi desfacerea mărfurilor fără documentele respective de însoţire, care să confirme originea şi calitatealor.20. Mărfurile recepţionate spre vînzare, se expun în sortimentul deplin. La întreprinderile de comerţ ambulantmostrele tuturor mărfurilor aflate în vînzare trebuie să fie dotate cu etichete, în care se indică denumirea, preţul şivizate pe revers de persoana cu funcţii de răspundere şi ştampila întreprinderii. Vînzătorul nu are dreptul să vizezede sine stătător etichetele, cu excepţia cazurilor cînd el este proprietarul unităţii de comerţ ambulant.21. Sortimentul mărfurilor alimentare puse în vînzare se coordonează, în modul stabilit, cu centrele teritorialede igienă şi epidemiologie.22. În documentele de însoţire a produselor perisabile şi excesiv perisabile, în afară de cele menţionate în punctul20 al prezentelor Reguli, se mai fixează data şi ora fabricării acestora, temperatura de păstrare, termenul-limită decomercializare.23. Răspunderea pentru desfacerea mărfurilor de calitate proastă sau falsificate o poartă agentul activităţiicomerciale care efectuează comerţul ambulant.24. Se interzice comercializarea prin reţeaua de comerţ ambulant: a cărnii, mezelurilor, peştelui, ouălor şi mierii dealbine fără certificat veterinar, eliberat de către organele veterinare teritoriale de stat cu un termen de trei zile;a produselor alimentare perisabile şi excesiv perisabile (produselor alimentare pentru copii), dacă lipsesccondiţiile respective de comercializare; a băuturilor alcoolice (cu excepţia cafenelelor de vară,minicafenelelor şi pavilioanelor, care dispun de săli comerciale şi în care se admite consumul la pahar a vinului,coniacului, şampaniei,lichiorului, balsamului, aperitivului, precum şi a pavilioanelor şi chioşcurilor cu utilizarea în modul stabilit aaparatelor de casă şi control cu memorie fiscală); a metalelor şi pietrelor preţioase, bijuteriilor şi altor articoledin metale preţioase, a bijuteriilor şi articolelor spoite cu metale preţioase; a armelor de foc şi muniţiilor pentru ele,petardelor, artificiilor, rachetelor luminoase, precum şi a armelor albe; a armelor şi balonaşelor cu gazeneuroparalizante;a echipamentului militar, ţesăturilor de uniformă şi altor mărfuri din sortimentul militar, uniformei, lenjeriei cumarca întreprinderilor cu diverse forme de proprietate; a tehnicii medicale, substanţelor bacteriologice,psihotrope, drogurilor cu efect puternic şi toxice, preparatelor medicale fără licenţa respectivă; a altor mărfuriinterzise pentru comercializarea liberă de către legislaţia în vigoare şi prin deciziile organelor administraţiei publicelocale.[Pct.24(25) modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]25. La comercializarea mărfurilor nealimentare de uz personal (îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de tricotajetc.) urmeasă să fie create condiţii pentru probarea lor, iar a articolelor tehnice complexe etc., care necesităverificarea capacităţii lor de funcţionare - condiţii pentru efectuarea ei. În cazul în care lipsesc condiţiilenecesare pentru comercializarea acestor grupuri de mărfuri, comercializarea lor în unităţile de comerţambulant se interzice.Se interzice comercializarea concomitentă a mărfurilor alimentare neambalate şi mărfurilor nealimentare sauambalate în material neautorizate în acest scop de Ministerul Sănătăţii.

160

26. În cazul desfacerii mărfurilor nealimentare prin reţeaua de comerţ ambulant, vînzătorul este obligat săînmîneze cumpărătorului un bon sau un alt document, care să confirme faptul procurării mărfii şi să servească drepttemei pentru preschimbarea ei în conformitate cu legislaţia privind protecţia consumatorilor.VI. Normele sanitare27. Amplasarea şi funcţionarea reţelei de comerţ ambulant se admite numai cu avizul centrelor teritoriale de igienă şiepidemiologie şi în baza autorizaţiilor sanitare pentru atare activitate.28. Unităţile de comerţ ambulant care comercializează produse alimentare trebuie să fie amplasate la o distanţăde cel puţin 25 m de latrinele cu canalizare, lăzile de gunoi şi de cel puţin 50 m - de latrinele fără canalizare,cloace.29. Vînzătorul reţelei de comerţ ambulant care comercializează mărfuri alimentare trebuie să aibă cu sine şi săprezinte, la cerere, reprezentanţilor organelor de control cartela medicală personală, iar cel din unităţile de comerţambulant staţionare - şi registrul sanitar.30. În cazul desfacerii mărfurilor din coşuri, containere etc. se interzice amplasarea lor pe pămînt, iar pentruaceste scopuri ele trebuie să fie prevăzute cu suporturi speciale.31. Vînzătorul din reţeaua de comerţ ambulant este obligat să întreţină unitatea de comercializare a mărfurilor,precum şi teritoriul aferent în curăţenie (în raza stabilită de organele administraţiei publice locale), să poarteîmbrăcăminte sanitară curată, să nu admită păstrarea ambalajului sau produselor ambalate în apropierea unităţilorde comerţ ambulant staţionare.32. În cazul comercializării băuturilor nealcoolice, slab alcoolizate şi sucurilor pentru consumul la pahar,spălarea paharelor, pocalelor trebuie să corespundă regulilor sanitare în vigoare. Dacă nu există condiţii pentruspălarea paharelor, pocalelor comercializarea băuturilor nealcoolice, slab alcoolizate, sucurilor se admite numai înpahare de o singură folosinţă. Se interzice categoric utilizarea repetată a veselei de o singură folosinţă.33. Lucrătorii reţelei de comerţ ambulant poartă răspundere pentru încălcarea prezentelor Reguli, precum şi aregulilor de bază ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice pentru agenţiiantreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare.VII. Controlul asupra activităţii reţelei de comerţ ambulant34. Controlul asupra respectării prezentelor Reguli îl exercită nemijlocit direcţiile (secţiile) de comerţ şialimentaţie publică ale primăriilor municipiilor şi comitetelor executive raionale care eliberează autorizaţia deamplasare a unităţii comerciale, precum şi alte organe de stat abilitate cu funcţii de control în limitelecompetenţei lor.Agenţii activităţii comerciale care practică comerţul ambulant sînt obligaţi să permită reprezentanţilor organelormenţionate efectuarea controlului.[Pct.34(35) modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]35. Materialele privind încălcările depistate în urma controalelor asupra activităţii reţelei de comerţ ambulant setransmit în modul stabilit instanţelor respective pentru contravenţii administrative, precum şi organeloradministraţiei publice locale pentru examinarea chestiunii privind sistarea acţiunii autorizaţiei de amplasare aunităţii comerciale sau retragerea ei.[Pct.35(36) modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]Anexa nr.2la Hotărîrea GuvernuluiRepublicii Moldova nr. 517din 18 septembrie 1996

R E G U L I L Ede comerţ în pieţele din Republica Moldova

I. Dispoziţii generale1. Prezentele Reguli de comerţ în pieţele din Republica Moldova (în continuare - Regulile) se extind asupra tuturorpieţelor amplasate în localităţile republicii, indiferent de profilul lor (agricole, de obiecte, de automobile,mixte), apartenenţa departamentală, tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică.2. Piaţa este un agent al activităţii comerciale ce funcţionează în calitate de întreprindere comercială şi seorganizează în oraşe şi alte localităţi, la decizia primăriilor municipiilor şi comitetelor executive raionale, într-un locspecial în baza contractului de arendă a terenului, statutului (regulamentului), înregistrate în modul stabilit, şiautorizaţiei de amplasare a unităţii comerciale, cu crearea în teritoriul ei a condiţiilor adecvate pentrupersoanele fizice şi

161

juridice ce comercializează producţie agricolă şi alte mărfuri (în funcţie de specializarea pieţei), precum şi acomodităţilor necesare pentru cumpărători privind procurarea acestora.[Pct.2 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]3. Întreţinerea pieţei şi acoperirea cheltuielilor legate de activitatea ei se efectuează din contul mijloacelortaxelor de piaţă şi altor venituri.4. Programul de lucru al pieţei, precum şi al întreprinderilor de comerţ amplasate pe teritoriul ei îl stabileşteadministraţia (proprietarul) pieţei de comun acord cu organele administraţiei publice locale. La intrarea în piaţătrebuie să fie afişată o firmă cu indicarea denumirii ei, apartenenţei (proprietarului), regimului de lucru.II. Reglementarea activităţii comerciale în pieţe5. Pe teritoriul pieţei (de comun acord cu proprietarul) pot fi amplasate întreprinderi de comerţ cu amănuntul şi decomerţ ambulant (magazine, pavilioane, chioşcuri, tarabe etc.), de alimentaţie publică, de deservire socială apopulaţiei, şi, totodată, în mod obligatoriu, în pieţele unde se comercializează produse agroalimentare - laboratoaredeexpertiză sanitaro-veterinară.6. Agenţii activităţii comerciale ce desfăşoară pe teritoriul pieţei comerţ cu amănuntul şi activităţi în sferaalimentaţiei publice la întreprinderile de comerţ staţionare sau cu arendarea locului de comerţ, sau în locuri specialeprin reţeaua de comerţ ambulant sînt obligaţi să se înregistreze în prealabil, în modul stabilit, şi să primeascăautorizaţia de mplasare a unităţii comerciale.[Pct.6 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]

7. Cetăţenilor şi întreprinderilor agricole, firmelor agricole şi altor agenţi economici care comercializeazănemijlocit surplusuri de producţie agricolă şi alte produse alimentare li se acordă, în mod prioritar, locuri pentrucomerţ, li se repartizează terenuri şi locuri speciale pentru comercializarea producţiei agricole din automobile, cuachitarea, în modul stabilit, a biletelor pentru locul de comerţ (taxei de piaţă) şi altor servicii cu plată, fără să aibăautorizaţia deamplasare a unităţii comerciale.[Pct.7 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]8. Pe teritoriul pieţei trebuie să fie amplasată la un loc vizibil informaţia despre prezentele Reguli, lista mărfurilorinterzise pentru vînzare, mărimea taxei de piaţă şi plăţii pentru servicii, indicatoare despre sediul organelor deadministrare a pieţei, serviciilor controlului sanitar, veterinar, precum şi despre amplasarea zonelor comerciale,conform specializării grupurilor de mărfuri.9. Relaţiile pieţei cu agenţii activităţii comerciale, care au pe teritoriul pieţei întreprinderi staţionare de comerţ cuamănuntul şi alimentaţie publică, se stabilesc prin contracte cu ceilalţi agenţi ai activităţii comerciale - prinvînzarea adonamentelor lunare, pe decade sau bonului pentru locul de comerţ.10. Amplasarea locurilor în hale, la tarabe, mese, cărucioare şi alte dispozitive pentru comercializarea mărfurilorse stabilesc de organul de administrare a pieţei, ţinînd cont de respectarea strictă a regulilor sanitaro-igienice şiantiincendiare şi a normelor de învecinare a mărfurilor, precum şi de asigurarea circulaţiei libere acumpărătorilor prin piaţă şi a comodităţilor pentru persoanele care fac comerţ, precum şi pentru cumpărători.11. Pentru comerţul cu mărfuri nealimentare în piaţă se repartizează terenuri speciale sau se organizează pieţespecializate de obiecte.12. Comercializarea cărnii şi produselor din carne, produselor lactate se permite numai în pavilioanelespecializate ale pieţei şi cu certificate (permise) eliberate de laboratorul de expertiză sanitaro-veterinară alpieţei respective.13. Comercializarea peştelui se permite numai în locuri special amenajate, cu respectarea strictă a condiţiilorsanitare.14. Vînzarea păsărilor vii, iepurilor de casă, cîinilor, pisicilor, peştilor decorativi şi a hranei respective se admitenumai în locuri speciale. Persoanele care fac comerţ cu păsări domestice vii, iepuri de casă, cîini şi cu alte animaletrebuie să aibă o autorizaţie corespunzătoare, eliberată de organele de supraveghere veterinară.15. Întreprinderile de comerţ şi alte localuri de producţie în pieţe se utilizează conform cerinţelor sanitare învigoare, precum şi cerinţelor protecţiei muncii, sănătăţii cetăţenilor, ocrotirii mediului ambiant, păstrării,producerii şi comercializării mărfurilor, securităţii antiincendiare.16. Pentru acordarea de locuri pentru comerţ în piaţă şi pentru prestarea serviciilor cu plată persoanele care faccomerţ plătesc taxe de piaţă la casa pieţei. Plata se efectuează pînă la începutul comerţului, documentul de

162

plată se păstrează pînă la sfîrşitul comerţului şi se prezintă la prima cerere a organelor de control sau aorganuluide administrare a pieţei. În caz de pierdere a bonului de casă sau a chitanţei (bonului unic) de plată pentru locul decomerţ, acestea din urmă nu se restabilesc. Este interzisă transmiterea bonurilor de casă sau chitanţelor de plată ataxei de piaţă şi de achitare a plăţii pentru servicii altor persoane ce fac comerţ pe piaţă.III. Serviciile cu plată prestate agenţilor activităţii comerciale în piaţă17. Pieţele prestează contra plată celor ce fac comerţ în piaţă următoarele servicii:acordarea de locuri pentru comerţ; tăierea cărnii; darea cu chirie a aparatelor de cîntărit şi măsurat, inventaruluicomercial şi îmbrăcămintei sanitare; descărcarea şi încărcarea mărfurilor în unitatea de transport; cîntărirea pe cîntarecomerciale; păstrarea în frigidere, alte depozite şi încăperi a mărfurilor şi obiectelor particulare ale persoanelor cefac comerţ; transportarea mărfurilor la locurile de comercializare; acordarea mijloacelor de transport (în caz că eleexistă în piaţă) pentru transportarea mărfurilor; difuzarea avizelor şi textelor publicitare prin reţeaua locală deradio;punerea la dispoziţie a etichetelor de preţuri şi prestarea altor servicii.18. Mărimea şi modul de încasare a taxei de piaţă şi a plăţii pentru servicii sînt stabilite în conformitate cuprevederile Legii Republicii Moldova "Privind impozitele şi taxele locale" şi modul de formare şi aplicare apreţurilor şi tarifelor libere (de piaţă) la mărfuri, producţie şi servicii.19. Nu se admite încasarea plăţii de la populaţia care viziteazăpieţele în calitate de cumpărători.[Pct.19 modificat prin Hot. Guv. nr.151 din 22.02.2000][Pct.19 în redacţia Hot. Guv. nr.476 din 26.05.97]IV. Restricţii aplicate faţă de persoanele care fac comerţ în piaţă

20. În pieţe se interzice: comercializarea produselor alimentare fără condiţii de păstrare a acestora conformcerinţelor normativelor în vigoare şi fără documente de autorizare a calităţii lor; comercializarea produselor perisabileşi excesiv perisabile în lipsa condiţiilor respective de vînzare; comercializarea mărfurilor, desfacerea cărora esteinterzisă saulimitată de actele normative în vigoare; utilizarea cîntarelor de uz casnic (cîntarelor cu arc), precum şi adispozitivelor pentru măsurarea greutăţilor care nu au fost verificate şi etalonate de către organele DepartamentuluiStandarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică; comercializarea fără achitarea plăţii pentru locul de comerţ şiserviciile prestate;comercializarea produselor conservate prin ermetizare în condiţii casnice; vînzarea mărfurilor de către persoanelecare nu au atins vîrsta de 15 ani; vînzarea şi consumarea băuturilor alcoolice (cu excepţia întreprinderilor decomerţ şi alimentaţie publică unde este autorizată comercializarea acestor băuturi); comercializarea petardelor,artificiilor şi rachetelor luminoase.[Pct.20 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]V. Obligaţiile organelor de administrare a pieţelor21. Organele de administrare a pieţelor sînt obligate: să-i asigure pe comercianţi cu locuri amenajate cu utilajelenecesare (în cazul în care acestea sînt disponibile); să întreprindă măsuri în vederea sporirii afluxului pe piaţă aproduselor agricole, precum şi să antreneze în activitatea comercială întreprinderile şi cetăţenii ce le cultivă;să organizeze efectuarea în piaţă a controlului asupra calităţii producţiei prin intermediul laboratoarelor deexpertiză veterinaro-sanitară şi să exercite controlul asupra respectării de către agenţii activităţii comerciale aprezentelor reguli; să pună la dispoziţia celor ce fac comerţ îmbrăcăminte sanitară, utilaj pentru măsurareagreutăţilor verificate şi etalonate de către organele Departamentului Standarde, Metrologie şi SupraveghereTehnică, inventar comercial, depozite şi utilaje pentru păstrarea mărfurilor aduse în piaţă; să desfăşoare acţiuniprivind amenajarea şi reconstruirea pieţei în scopul asigurării majorării numărului de locuri pentru comerţ, creăriicondiţiilor necesare pentru îmbunătăţirea culturii comerţului; să întreţină în stare sanitară cuvenită teritoriul pieţei,să asigure securitatea antiincendiară şi paza pieţei; să ţină sub control permanent efectuarea la timp şi în modulstabilit a examenului medical de către lucrătorii pieţei, care au atribuţie la recepţionare, comercializare,transportare, păstrare a produselor alimentare, precum şi de către cei ce se ocupă cu tratarea sanitară a inventaruluişi utilajului; să respecte prevederile prezentelor Reguli şi ale regulamentelor de funcţionare a pieţelor.[Pct.21 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]22. Organele de administrare a pieţelor sînt în drept: să-i lipsească de locuri pentru comerţ pe cei ce încalcăprezentele

163

Reguli, precum şi regulile şi normele sanitare şi antiincendiare, cu întocmirea obligatorie a actului ce fixeazăncălcarea; să reglementeze comercializarea unor mărfuri în funcţie de posibilitatea reală a pieţei.VI. Obligaţiunile persoanelor ce fac comerţ în piaţă23. Cei ce fac comerţ în piaţă sînt obligaţi: să îndeplinească cerinţele prezentelor Reguli, cît şi deciziileorganelor de administrare a pieţei, adoptate în limitele competenţei lor; să ocupe locurile pentru comerţ conformnumerelor indicate în documentul de plată. În cazul în care numerele lipsesc, cei ce fac comerţ ocupă orice loc peteritoriul pieţei; să respecte regulile sanitare şi antiincendiare; să prezinte toate documentele necesare pentru dreptulde a face comerţ, la prima cerere a organelor de control sau a administraţiei pieţei; în caz de deteriorare apatrimoniului pieţei, să recupereze dauna cauzată, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare; să nu admită înşelareacumpărătorilor la cîntărit şi socotit.24. Persoanele, care activează în calitate de realizatori ai producţiei ce aparţine altor agenţi ai activităţiicomerciale, sînt obligate să dispună de documentele privind sursele de intrare a producţiei şi de de autorizaţiade amplasare a unităţii comerciale.[Pct.24 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]VII. Cerinţele sanitare25. Proiectarea, construcţia şi funcţionarea pieţelor se efectuează conform proiectelor-tip şi individuale, aprobateprin decizia organelor administraţiei publice locale şi coordonate, în modul stabilit, cu centrele teritoriale deigienă şi epidemiologie, cu serviciul veterinary şi supraveghere antiincendiară în baza autorizaţiei sanitare defuncţionare.26. Reconstrucţia şi reparaţia capitală a pieţelor se efectuează conform proiectelor coordonate, în modulstabilit, cu organelle teritoriale ale supravegherii sanitaro-epidemiologice şi cu instituţiile serviciului veterinar.27. Terenul repartizat pentru amplasarea pieţei trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 1,5 km de la locul dedezintoxicare a deşeurilor şi la o distanţă de cel puţin 500 m de la întreprinderile industriale şi depozitele în careproducţia şi păstrarea este legată de emanarea prafului şi mirosului puternic, precum şi de alte obiecte, care potconstitui sursă pentru poluarea pieţei şi răspîndirea bolilor infecţioase. În localităţile rurale terenurile pentruamplasarea pieţeise repartizează, în măsura pozibilităţilor, la marginea satului la o oarecare depărtare de casele de locuit şi,totodată, în apropierea drumurilor principale ce leagă piaţa cu satele din jur.28. Teritoriul pieţei se curăţă pînă la începutul comerţului şi după încheierea lui, cu stropirea prealabilă obligatorieîn vremea caldă a anului a întregului teritoriu; o dată pe lună se organizează ziua de igienizare sanitară cudereticarea şi dezinfectarea minuţioasă a pavilioanelor, utilajelor şi a întregului teritoriu al pieţei.29. Anual la începutul sezonului estival pentru menţinerea stării sanitare cuvenite a complexelor şi pavilioanelorpieţei se efectuează o reparaţie cosmetică, iar, în caz de necesitate, o reparaţie capitală a clădirilor pieţei,pavilioanelor, gheretelor, încăperilor pentru păstrarea produselor alimentare, laboratoarelor pentru controlulproduselor din carne şi lapte (laboratoare şi expertiză sanitaro-veterinară), camerelor de păstrare aproducţiei la temperaturijoase.30. În încăperile şi pe teritoriul pieţei trebuie să fie prevăzute robinete cu apă potabilă, lavoare, spălătorii pentruinventarul comercial, fructe şi legume.31. Pentru păstrarea obiectelor personale ale lucrătorilor pieţei se organizează vestiare, iar pentru păstrareainventarului comercial se repartizează o cămară specială.32. Toate clădirile pieţei trebuie să fie cuplate la magistralele urbane ale apeductului, canalizării, încălzirii şiaprovizionării cu energie. În cazul în care în regiunea pieţei lipseşte conducta de apă centralizată se admiteconstruirea unui sistem local de aprovizionare cu apă, sursa de apă fiind aleasă de comun acord cu centrele teritorialedeigienă şi epidemiologie.33. În cazul în care pe piaţă există conductă de apă şi canalizare se instalează noduri sanitare, care se amplasează lao distanţă de cel puţin 25 m de locurile de comercializare a produselor alimentare. Pe pieţele unde canalizarealipseşte se admite construcţia de noduri sanitare în stradă cu cloci impermeabile la o distanţă de cel puţin 50 m de lalocurile de comercializare a produselor alimentare.34. Comerţul cu legume, zarzavaturi şi fructe proaspete se efectuează de pe mese, din maşini, precum şi dincoşuri, butoaie, lăzi, saci, care se pun pe suporturi sau tărgi, care protejează produsele de atingere directă cu solul.VIII. Controlul asupra respectării prezentelor Reguli

164

35. Controlul asupra respectării prezentelor Reguli pe pieţe îl exercită nemijlocit direcţiile (secţiile) de comerţşi alimentaţie publică ale primăriilor municipiilor şi comitetelor executive raionale, care eliberează autorizaţii deamplasare a unităţii comerciale precum şi în modul stabilit de legislaţie de centrele teritoriale de igienă şiepidemiologie şi alte organe ale controlului de stat în limitele competenţei lor.[Pct.35 modificat prin Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]36. Pentru nerespectarea prevederilor prezentelor Reguli administraţia pieţelor, agenţii economici şipersoanele fizice poartă răspundere disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, în conformitate culegislaţia în vigoare.[Pct.36 în redacţia Hot. Guv. nr.612 din 15.05.2002]

Cadrul normativ aferent unor genuri de activitate

Antreprenoriat în generalLegea RM Nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 "Cu privire la antreprenoriat si întreprinderi"CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA Nr. 1107-XV din 6 iunie 2002

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Sectorul IMM

Legea RM Nr. 206-XVI din 7 iulie 2006 "Privind sustinerea sectorului IMM "HG RM Nr. 538 din 17 mai 2007 "Cu privire la crearea Organizatiei pentru dezvoltarea sectorului IMM"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Vamal

CODUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA Nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000Legea RM Nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 "Cu privire la tariful vamal"Legea RM Nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 "Cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilorde pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice"HG RM Nr. 600 din 14 mai 2002 "Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare avalorii in vama a marfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova"HG RM Nr. 1290 din 9 decembrie 2005 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitateabrokerului vamal si a specialistului în domeniul vamuirii"HG RM Nr. 1525 din 29 decembrie 2007 "Cu privire la aprobarea Nomenclatorului marfurilor al RM"HG RM Nr. 1599 din 13 decembrie 2002 "Cu privire la regulile de origine a marfurilor"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Inregistrarea Intreprinderii

Legea RM Nr. 73-XV din 12 aprilie 2001 "Privind cooperativele de intreprinzator"Legea RM Nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 "Cu privire la patenta de întreprinzator"Legea RM Nr. 135-XVI din 14 iunie 2007 "Privind societatile cu raspundere limitata"Legea RM Nr. 146-XIII din 16 iunie 1994 "Cu privire la intreprinderea de stat"Legea RM Nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 "Privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice si aîntreprinzatorilor individuali"Legea RM Nr. 1007-XV din 25 aprilie 2002 "Privind cooperativele de productie"Legea RM Nr. 1031-XIV din 8 iunie 2000 "Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe"Legea RM Nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 "Privind societatile pe actiuni"Legea RM Nr. 1353-XIV din 3 noiembrie 2000 "Privind gospodariile taranesti (de fermier)"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Licentierea

Legea RM Nr. 451-XV din 30 iulie 2001 "Privind reglementarea prin licentiere a activitatii deîntreprinzator"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Fiscal

Legea RM Nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 "Privind sistemul public de asigurari sociale"HG RM Nr. 638 din 8 iunie 2007 "Pentru aprobarea unor regulamente cu privire la modalitatea efectuariiamnistiei fiscale"Legea RM Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 "Codul fiscal"

165

HG RM Nr. 77 din 30 ianuarie 2008 "Cu privire la aprobarea unor regulamente"HG RM Nr. 952 din 11 august 2008 "Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de organizare aconcursurilor pentru stimularea contribuabililor"HG RM Nr. 1123 din 28 septembrie 2006 "Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea accizelor"Regulament privind restituirea taxei pe valoarea adaugata

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Agro

Legea RM Nr. 39-XVI din 29 februarie 2008 "Privind protectia soiurilor de plante"Legea RM Nr. 612-XIV din 1 octombrie 1999 "Cu privire la protectia plantelor"Legea RM Nr. 658-XIV din 29 octombrie 1999 (în redactia Legii Nr.142-XVI din 21 iunie 2007) "Legeaculturilor nucifere"Legea RM Nr. 659-XIV din 29 octombrie 1999 "Despre seminte"Legea RM Nr. 728-XIII din 6 februarie 1996 "Cu privire la pomicultura"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ConstructiiLegea RM Nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 "Privind calitatea în constructii"HG RM Nr. 361 din 25 iunie 1996 "Cu privire la asigurarea calitatii constructiilor"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Turism

Legea RM Nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 "Cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turisticeîn Republica Moldova"HG RM Nr. 74 din 28 ianuarie 2002 "Cu privire la ameliorarea situatiei din industria turismului"Ordinul Agentiei Nationale de Turism din 1 noiembrie 2001 "Cu privire la aprobarea si punerea in aplicare aNomenclatorului functiilor in domeniul turismului, Criteriilor pentru acordarea brevetului de turism siRegulamentului cu privire la brevetarea activitatii turistice"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Tutun

Legea RM Nr. 278-XVI din 14 decembrie 2007 "Cu privire la tutun si la articolele din tutun"HG RM Nr. 833 din 21 iunie 2002 "Pentru aprobarea Regulamentului privind importul si comercializareaangro a articolelor din tutun"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Vinicol

Legea RM Nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 "Cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si aproductiei alcoolice"HG RM Nr. 22 din 10 ianuarie 2002 "Despre aprobarea Codului privinda ctivitatea practica a vinificatorului"HG RM Nr. 249 din 11 aprilie 2001 "Pentru punerea in aplicare a Legii cu privire la fabricarea si circulatiaalcoolului etilic si a productiei alcoolice"Legea RM Nr. 57-XVI din 10 martie 2006 "Legea viei si vinului"

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Altele

Legea RM Nr. 61-XVI din 16 martie 2007 "Privind activitatea de audit"Legea RM Nr. 81-XV din 18 martie 2004 "Cu privire la investitiile in activitatea de intreprinzator"Legea RM Nr. 105-XV din 13 martie 2003 "Privind protectia consumatorilor"Legea RM Nr. 121-XVI din 4 mai 2007 "Privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice"Legea RM Nr. 282-XV din 22 iulie 2004 "Privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase"Legea RM Nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 "Cu privire la jocurile de noroc"Legea RM Nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 "Cu privire la asigurari"Legea RM Nr. 440-XV din 27 iulie 2001 "Cu privire la zonele economice libere"Legea RM Nr. 989-XV din 18 aprilie 2002 "Cu privire la activitatea de evaluare"Legea RM Nr. 1456-XII din 25 mai 1993 "Cu privire la activitatea farmaceutica"