1) Astmul bronic este definit ca o afeciune a cilor respiratorii caracterizat prin: A) reactivitate crescut a arborelui traheobronic la stimuli; B) boal cu evolutie lenta, progresiva, ireversibila C) ngustare generalizat a cilor aeriene, ce poate ceda spontan sau la tratament; D) inflamaia bronic este rezultatul aciunii interleukinei; E) epiteliul alveolar este inta i sediul iniierii inflamaiei Rspuns : A C (pag) 1566)) 2) Emfizemul pulmonar se definete prin: A) Modificarea esutului interstiial pulmonar B) Distensia permanent, anormal a spaiilor aeriene distal de broniolele terminale C) Distensia permanent, anormal a spaiilor aeriene proximal de broniolele terminale D) Regenerarea epiteliului alveolar E) Distrugerea septurilor alveolare Rspuns: B E (pag 1601) 2) Astmul idiosincrazic prezint urmtoarele caracteristici: A) valori de IgE normale; B) simptomatologia tipic apare dup o afeciune de tract respirator superior; C) dup o rceal pacientul ncepe s dezvolte paroxisme de wheezing i dispnee D) are antecedente heredocolaterale sau personnale de teren alergic; E) teste cutanate pozitive; Rspuns: A B C) (pag) 1567) 3) Astmul alergic se asociaza frecvent cu: A) un istoric personal si/sau familial de boli alergice B) remisie totala sub tratament bronhodilatator C) se amelioreaza cu inaintarea in virsta D) niveluri crescute de IgE in ser E) teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific Raspuns: A D E (pag) 1567) 4) n patogeneza astmului bronic sunt implicate mai multe mecanisme, dintre care cele mai frecvente sunt: A) inflamaia cilor aeriene, edemaiate i infiltrate cu eozinofile, neutrofile i limfocite, cu sau fr ngroarea membranei bazale epiteliale; B) hiperplazia celulelor secretorii stimulat de enzimele neutrofilelor, elastaze i catepsina; C) hipertrofia glandular; D) creterea generalizat n celularitate, asociat cu o densitate capilar mrit; E) expresia genei mucinei stimulat de factorul de necroz tisular) Rspuns: A C D (pag 1567) 5*) Cea mai importanta cauza pentru cresterea reactivitatii cailor respiratorii din astm, este: A) ingrosarea peretelui alveolar

B) inflamatia cailor aeriene C) cresterea purulentei secretiilor D) disfunctia epiteliului bronsioloalveolar E) spasmul cailor aeriene periferice Raspuns: B (pag 1567) 6) Infeciile respiratorii din bronita cronic se caracterizez prin : A) Creterea caracterului purulent, a vscozitii sau a volumului secreiilor B) Prezena bacteriilor Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae i Moraxella catarrhalis C) Inexistena dovezii c virusurile stau la originea recurenelor mucopurulente D) Necesitatea unui tratament antibiotic mai mult de 10 zile E) Necesitatea culturilor din sput la pacienii cu frison, febr sau durere toracic Rspuns: A B E (pag 1606) 7) Celulele care joac un rol important n patogenia astmului bronic sunt: A) mastocitele; B) eozinofilele; C) macrofagele; D) PMN; E) limfocitele; Rspuns: A, B, C, E (pag 1567) 8) Mediatorii care produc reactia inflamatorie imediata sunt: A) histamina, bradikinina B) leucotrienele C, D, E C) lecitinele D) factorul de activare plachetara E) prostaglandinele E2, F2 , D2 Raspuns: A, B, D, E (pag 1567) 9*) Broniolita obliterant se caracterizeaz prin, cu excepia: A) Obstrucie extins de origine inflamatorie i fibrotic a cilor respiratorii mici B) Rspuns slab la tratamentul bronhodilatator C) Apare la pacieni cu infecii virale severe n copilrie D) Nu apare la pacieni cu artrit reumatoid E) Insuficiena respiratorie fatal apare de obicei n interval de doi ani Rspuns: D (pag 1610) 10) Reactia inflamatorie imediata se manifesta prin: A) ruptura peretelui epitelial B) bronhoconstrictie, C) congestie vasculara D) ingrosarea musculaturii netede E) edemul local Raspuns: B, C, E pag (1567)

11) Medicamentele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt: A) antiinflamatoare steroidiene orale; B) aspirina; C) antagoniti beta adrenergici; D) ageni de sulfitare; E) antiinflamatoare nesteroidiene) Rspuns: B, C, D, E (pag)1568)) 12) Dintre stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene producind episoade acute de astm se numara: A) alergenii B) agentii farmacologici C) infectiosi D) de situatie E) ocupationali Raspuns: A, B, C, E (pag 1567) 13) Sindromul respirator tipic declansat de aspirina are urmatoarele caracteristici: A) afecteaza in principal adultii, dar poate fi intilnit si la copii B) debuteaza prin rinita vasomotorie C) in evolutie apare astmul D) exista reactivitate incrucisata intre aspirina si alte antiinflamatorii nonsteroidiene E) cedeaza la administrarea de antagonisti beta adrenergici Raspuns: A, B, C, D (pag) 1568) 14) Care dintre afirmaiile de mai jos este adevrat: A) efortul fizic provoac bronhospasm ntr-o oarecare msur la toi pacienii astmatici B) efortul fizic modific reactivitatea cilor aerine n astmul la aspirina C) exist o interaciune semnificativ ntre ventilaie, temperatur i umiditatea aerului inspirat i magnitudinea obstruciei dup efort D) indiferennt de tipul de efort depus criza apare cu aceeai intensitate E) mecanismul n astmul de efort pare s presupun contracia musculaturii netede Rspuns corect: A, C (pag)1569)) 15*) Morfopatologic, in plaminul pacientului cu astm bronsic se descriu urmatoarele aspecte, cu exceptia: A) dopuri gelatinoase de exudat in ramificatiile bronsice B) hipertrofia muschiului neted C) infiltrarea cu monocite si polimorfonucleare a peretelui bronsic D) hiperplazia vaselor mucoase si submucoase E) denudarea epiteliului de suprafata Raspuns corect : C (pag) 1569) 16) Manifestarile clinice ale pacientului astmatic: A) la sfirsitul unei crize apare frecvent tuse seaca, chinuitoare

B) uneori pot aparea atelectazii in criza astmatica C) episoadele intermitente de tuse seaca sunt manifestari tipice D) pulsul paradoxal indica severitatea obstructiei E) pneumotoraxul spontan apare frecvent ca si complicatie Rspuns: B D (pag 1570) 17) Probele funcionale ce caractizeaza criza de astm acut sunt: A) volum expirator forat n prima secund (FEV1= VEMS1 ) este n medie 30% sau mai puin din cel prezis; B) volumul rezidual se apropie frecvent de 400%; C) capacitatea rezidual funcional se dublez; D) volumul rezidual mai mic de 200%; E) FEV1 mai mare de 50% din prezis) Rspuns corect: A, B, C (pag 1569)) 18) Fiziopatologic, in astmul bronsic, reducerea diametrului cailor aeriene, se realizeaza prin: A) congestie vasculara B) edemul peretelui bronsic C) hipersecretia de PMN si monocite D) secretii viscoase trenante E) contractia musculaturii netede) Raspuns corect : A, B, D, E (pag) 1569) 19) Simptomele astmului bronic sunt: A) tuse; B) dispnee; C) wheezing; D) expectoraie mucopurulent vscoas; E) tahicardie i uoar hipertensiune sistolic) Rspuns corect: A,B, C, E (pag)1570)) 20*) Severitatea obstructiei cailor aeriene in criza prelungita de astm este indicata prin urmatoarele, cu exceptia: A) disparitia murmurului vezicular -a zgomotelor respiratorii B) wheezing-ul are o tonalitate inalta C) intrarea in actiune a muschilor accesorii respiratori D) aparitia pulsului paradoxal E) dispneea la eforturi moderate Raspuns corect : E (pag) 1570) 21) Tratamentul astmului bronsic: A) metilxantinele sunt agenti bronhodilatatori puternici B) riscul convulsiilor si aritmiilor cardiace apare incepind de la doze peste 100 mg/ml de teofilina

C) bronhodilatatia maxima cu minim de efecte secundare se obtine la administrarea beta adrenergicelor pe cale intravenoasa D) glucocorticoizii nu au efecte bronhodilatatoare E) compusii cuaternari de amoniu neabsorbabili nu au efecte secundare semnificative. Rspuns: D E (pag 1571) 22) Diagnosticul n astmul bronic se bazeaza pe : A) teste alergice cutanate negative; B) eozinofilia din sput i snge i dozarea IgE seric sunt utile dar nu sunt specifice; C) reversibilitatea este definit convenional ca o cretere de de 10% a FEV1dup pufuri de beta agoniti; D) teste de provocare bronic cu histamin sau metacolin pozitive; E) demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene Rspuns corect: B, D, E (pag) 1570) 23) Episoadele acute de astm bronic reprezint una dintre cele mai comune urgene respiratorii i se recunoate prin: A) FEV1 = 50% din prezis; B) folosirea muchilor accesorii; C) hiperinflaia marcat a toracelui; D) puls paradoxal; E) lipsa de ameliorare a acestor semne n interval scurt n urma terapiei energice) Raspuns: B, C, D, E (pag 1572) 24) Tratamentul cronic al astmului bronic trebuie : A) s asigure un status stabil, asimptomatic; B) cu cea mai buna functie pulmonara posilibila; C) s administreze prednison per os la toi simptomaticii, nu mai mult de 30mg/zi; D) s administreze tratamet cu steroizi inhalatori la doze maximale de 2mg/zi; E) s asigure ajustarea dozelor pe baza modificrilor obiective ale funciei pulmonare bca i a simptomelor pacientului) Raspuns: A, B (pag 1573)) 25) Medicamentele care inhib contracia musculaturii netede sunt: A) Agonitii beta adrenergici B) Glucocorticoizii C) Ageni stabilizatori ai mastocitelor D) Metilxantinele E) Anticolonergicele Rspuns corect: A, D, E (pag 1571)) 26) Medicamentele care previn si/sau diminua inflamatia din astmul bronsic sunt: A) glucocorticoizii B) agonistii beta-adrenergici

C) metilxantinele D) anticolinergicele E) agentii stabilizatori ai mastocitelor Raspuns corect: A, E (pag 1571) 27) Diagnosticul diferential al astmului bronsic: A) se face cu disfunctia glotica, examinarea glotei in perioada asimptomatica transind diagnosticul B) stridorul apare caracteristic la pacientii cu astm, deosebindu-se astfel de cazurile cu obstructia cailor aeriene superioare C) embolia recurenta se poate exclude usor, wheezingul nefiind niciodata prezent D) aparitia crizelor de dispnee nocturne este caracteristica astmului bronsic E) tumorile carcinoide pot evolua cu episoade de bronhospasm, necesitind efectuarea diagnosticului diferential cu astmul bronsic. Rspuns: D E (pag 1570) 28) Care dintre afirmatiile referitoare la mecanismele de aparare ale plamanului sunt corecte? A) Macrofagele alveolare sunt fagocitele de prima importanta in tractul respirator inferior B) Cilii au o miscare anterograda rapida C) In bronhiole celulele ciliate se invecineaza cu celulele secretoare de mucus) D) Pneumocitele rotunde de tip II produc surfactant E) Polimorfonuclearele se gasesc in numar mare in alveole) Raspuns corect A, B, D (pag 1585) 29) Sindromul pneumonic atipic: A) Este de regula produs de Streptococcus pneumoniae B) Apare in infectia cu Mycoplasma pneumoniae care se poate complica cu manifectari nervoase sau hematologice C) Se manifesta prin febra, tuse productiva, junghi toracic si semne de condensare pulmonara la examenul obiectiv D) Este datorat frecvent infectiei cu Pneumocystis la pacientii HIV E) Apare in unele infectii virale cum ar fi gripa, virusul sincitial respirator sau virusul rujeolei Raspuns corect B, D, E (pag 1587-1588) 30*) Cauze de cavitatie pulmonara sunt urmatoarele cu exceptia: A) Pneumonia cu Staphylococcus aureus B) Pneumonia cu Chlamydia pneumoniae C) Granulomatoza Wegener D) Infectiile cu subspecii de Nocardia E)Pneumoniile fungice cu Histoplasma capsulatum Raspuns corect B (pag 1588) 31) Afirmatii adevarate pentru diagnosticul etiologic al pneumoniilor:

A) Aspiratia transtraheala se utilizeaza pe scara larga in scopul diagnosticului pentru ca are o specificitate mare B) Examinarea sputei prin coloratie Giemsa poate ajuta diagnosticul etiologic in infectia cu Pneumocystis C) Legionella poate fi cultivata prin metode de rutina D) La pacientii imunocompromisi nu se poate utiliza bronhoscopia cu fibre optice in scop diagnostic E) Biopsia pulmonara deschisa are aport diagnostic maxim pentru leziunile focale) Raspuns corect B, E (pag 1589-1590) 32) Urmatoarele afirmatii despre tratamentul ambulator empiric al pneumoniei comunitare sunt adevarate: A) Doxicilina este utila in tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae B) In pneumonia cu anaerobi tratamentul de electie este cu Penicilina G C) Pneumonia cu Chlamydia se trateaza empiric cu Cefuroxim D) Ciprofloxacina nu este activa in mod adecvat impotriva pneumococului) E) Eritromicina are o activitate slaba asupra H) influenzae Raspuns corect A, D, E (pag 1590 1591) 33) In cazul pacientilor cu pneumonie de comunitate si cu o stare generala severa, urmatoarele afirmatii despre tratament sunt adevarate A) In infectia cu pneumococi drogul de electie ramine Penicilina B) Toate tulpinile penicilin-rezistente de pneumococi sunt sensibile la amoxicilina/acid clavulamic C) Pneumonia cu Legionella se trateaza cu 1 g Eritromicina timp de 3 saptamini D) Este indicat tratmentul chirurgical in toate abcesele pulmonare care complica o pneumonie E) In formele grave de pneumonie cu Pneumocystis c) adaugarea corticoizilor in tratment are uneori un efect favorabil Raspuns corect A, C, E (pag 1592 - 1593) 34*) Referitor la profilaxia pneumoniilor, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A) Se utilizeaza trimetroprim-sulfametoxazol in scop profilactic la pacientii cu HIV in scopul prevenirii recurentelor pneumocistozelor B) Vaccinurie se folosesc pentru imunizare impotriva tuberculozei C) Vaccinul pneumococic se recomanda pacientilor cu HIV si varstnicilor peste 65 de ani D) Amantadina este indicata in cazul epidemiei de Gripa A la pacienti care au venit in contact cu persoane bolnave E) Necesita utilizarea judicioasa a antibioticelor cu spectru larg si mentinerea aciditatii gastrice a pacientilor Raspuns corect: B (pag 1594) 35) Pneumonia nozocomiala: A) Este frecvent data de bacili enterici Gram negativi B) Determinata de stafilococul aureu care raspunde in general la terapia cu Vancomicina

C) Determinata de Pseudomonas aeruginosa se trateaza cu fluorochinolone oral D) Cu Klebsiellla pneumoniae este foarte rar rar intalnita E) Cu Acinetobacter calcoaceticus se trateaza cu fluorchinolone in asociere cu aminglicozide sau betalacatmine Raspuns corect A, B, E 1593 36*) In infectiile nozocomiale: A) Amantadina se foloseste in prevenirea infectiei cu citomegalovirus B) Acyclovirul e folosit in prevenirea infectiei cu virus gripal A C) Ribavirinul e eficient in infectia cu virus sincitial respirator D) Ampicilina parenteral e activa in multe pneumonii nozocomiale E) Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se trateaza cu claritromicine oral in monoterapie Raspuns corect C 1593 37) Pneumonia cu anaerobi la pacientii ambulatorii se poate trata cu: A) clindamicina B) amoxicilina/acid clavulamic C) penicilina D) amoxicilina+ metronidazol E) metronidazol Raspuns corect A, B, D 1592 38) Principalii ageni patogeni microbieni care produc pneumonie n mediul spitalicesc sunt: A) Anaerobii orali. B) Pneumocystis carinii C) Mycobacterium tuberculosis D) Pseudomonas aeruginosa E) Bacilii enterici aerobi gram-pozitivi Rspuns: A D 1586 39) Printre criteriile de spitalizare ale pacienilor cu pneumonie se afl: A) Leucopenia ( 90 mmHg; C) TA diastolica 165 mmHg, varsta > 65 ani; E) TA sistolica > 165 mmHg, varsta < 65 ani; Raspuns: B, D (pag) 1529)) 103) Printre masurile generale de tratament al HTA se numara: A) restrictia de NaCl la 5 g/zi; B) suplimentarea calorica, mai ales la obezi; C) suplimentarea de K+;

D) exercitiile fizice izometrice; E) exercitiile fizice izotonice) Raspuns: A, C, E (pag) 1530)) 104) In care dintre urmatoarele situatii, se intalneste hipertensiune arteriala cu presiune a pulsului marita: A) arterioscleroza B) febra C) tireotoxicoza D) stenoza mitrala E) insuficienta aortica Rspuns: A B C E pagina 1523 105) Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind IECA: A) sunt indicate la pacientii cu stenoza ambelor artere renale; B) reduc degradarea bradikininei; C) pot produce tuse; D) scad nivelul K+ seric; E) cresc nivelul K+ seric Raspuns: B, C, E (pag. 1530-1534) 106*) La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema tratamentului diuretic cuprinde: A) Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mari de spironolactona) B) Numai spironolactona in doze mari) C) Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona) D) Asocierea de spironolactona cu triamteren) E) Asocierea de triamteren cu amilorid) Raspuns: C ( pag 1427 ) 107*) La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: A) Nu are indicatii) B) Este indicata numai in clasa NYHA IV) C) Este contraindicata in clasele NYHA I si IV) D) Se administreaza numai in clasele NYHA II si III) E) Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este 100 mmHg Raspuns: E ( pag 1425 ) 108*) Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut? A) Oxigenoterapie) B) Administrarea intravenoasa de morfina) C) Administrarea intravenoasa de furosemid) D) Administrarea orala de spironolactona, 200 mg) E) Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodium

Raspuns: D ( pag 1431) 109*) Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac: A) 2,4-2,5 l/min/m2 B) 2-3 l/min/m2 C) 2,5-3,5 l/min/m2 D) 2,2-3 l/min/m2 E) 2,2-3,5 l/min/m2 Raspuns: E (pag 1421) 110*) Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice: A) amiodarona B) furosemidul C) amrinona D) captoprilul E) digoxinul Raspuns: D (pag 1430) 111*) In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita masiva apare mai frecvent? A) hipertensiunea arteriala B) infarctul miocardic acut C) endocardita infectioasa D) cardiomiopatia hipertrofica E) pericardita constrictiva Raspuns: E (pag 1424) 112*) La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare: A) aparitia insuficientei ventriculului drept B) producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang C) instalarea fibrilatiei atriale D) cresterea brusca a tensiunii arteriale E) ruptura unui cordaj al valvei mitrale Raspuns: A ( pag 1423) 113*) Tabloul clinic al insuficientei cardiace drepte include urmatoarele simptome si semne, cu EXCEPTIA: A) Hepatomegalie B) Distensia venoasa periferica C) Dispneea paroxistica nocturna D) Edeme periferice E) Ascita Raspuns : C ( pag 1422 )

115*) Care este semnul dominant in insuficienta cardiaca acuta: A) hipotensiunea arteriala B) cresterea tensiunii arteriale diastolice C) cresterea tensiunii arteriale sistolice D) cresterea amplitudinii pulsului periferic E) cianoza buzelor) Raspuns : A ( pag 1423) 116*) Administrarea potasiului in intoxicatia digitalica este contraindicata in: A) extrasistolia ventriculara B) bigeminismul ventricular C) blocul atrioventricular D) prezenta varsaturilor E) tahicardia sinusala Raspuns : C ( pag 1429 ) 117*) Combaterea depresiei respiratorii induse de morfina administrata in edemul pulmonar acut se face cu: A) betaxolol B) naloxon C) miofilin D) flumazemil E) fenitoin Raspuns: B ( pag 1431 ) 118) Criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ: A) Cardiomegalie B) Dispnee de efort C) Dispnee paroxistica nocturna D) Pleurezie E) Galop (zgomot 3) Raspuns: A,C,E (pag 1424 ) 119) Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar: A) bolii cardiace ischemice B) bolilor pericardului C) fistulei arteriovenoase D) bolii Paget E) hipertensiunii Raspuns: A, B, E ( pag 1421 ) 120) Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt: A) fractia de ejectie mult scazuta (< 25%) B) cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >135 mEq/l)

C) incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 10 minute D) scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 2)9mEq/l) E) extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter Raspuns: A, D ( pag 1432) 121*) La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva de severitate extrema schema tratamentului diuretic cuprinde: A) Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mari de spironolactona) B) Numai spironolactona in doze mari) C) Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona) D) Asocierea de spironolactona cu triamteren) E) Asocierea de triamteren cu amilorid) Rspuns: C pagina 1427 122) Criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ: A) Cardiomegalie B) Dispnee de efort C) Dispnee paroxistica nocturna D) Pleurezie E) Galop (Z 3) Rspuns: A,C,E pagina 1424 123) Substratul fiziopatologic al icterului instalat tardiv in evolutia insuficientei cardiace congestive este: A) staza hepatica prelungita B) alterarea functionala hepatica C) hipoxia hepatocitului D) hipertrofia lobulara centrala E) atrofia lobulara centrala Rspuns: A,B,C,E pagina 1424 124) Indicaiile de clas I ale cardiostimulrii permanente sunt urmtoarele: A) bloc atrioventricular complet permanent sau intermitent asociat cu bradicardie simptomatic B) bloc atrioventricular complet aprut dup un infarct miocardic acut C) bloc bi sau trifascicular cu sincope D) boala de nod sinusal aparut ca urmare a unui tratament medicamentos E) sincope recurente n absena unui rspuns cardioinhibitor Rspuns: A,B pagina 1390 125) Tratamentul de elecie pentru prevenirea tahicardiei paroxistice supraventriculare simptomatice din sindromul de preexcitaie WPW, este reprezentat de: A) cardioversia electric B) administrarea de mexiletina C) administrarea de lidocain

D) cardiostimularea permanenta E) ablaia pe cateter prin tehnica de radiofrecven a fasciculelor accesorii Rspuns: E pagina 1402 126) Diagnosticul electrocardiografic al bolii de nod sinusal se caracterizeaz prin prezena de: A) asistolie B) bloc sinoatrial C) bloc atrioventricular D) oprire sinusal E) sindrom bradicardie-tahicardie Rspuns: A, B, D, E pagina 1386 127) Intre cauzele de raspuns slab la medicatia hipotensoare se numara: A) dozele inadecvate de medicamente; B) insulinoterapia; C) excesul de sedative; D) contraceptivele orale; E) HTA secundara) Raspuns: A, D, E (pag) 1536)) 128) In HTA maligna: A) TA diastolica se va scadea cu o treime, dar nu sub 95 mmHg; B) TA diastolica se scade pana sub 50 mmHg; C) medicamentele se impart in cele cu actiune imediata si cele cu actiune intarziata; D) daca pacientul prezinta convulsii, nu se incepe tratamentul; E) daca pacientul prezinta convulsii, se incepe tratamentul de urgenta; Raspuns: A, C, E (pag) 1537-1538)) 129) Printre cauzele de deces al pacientilor cu HTA se numara: A) hemoragia digestiva superioara; B) insuficienta renala; C) boala cardiaca; D) AVC; E) socul septic) Raspuns: B, C, D (pag) 1527)) 130) In HTA din sarcina sunt indicate: A) metil-dopa; B) hidralazina; C) blocantele canalelor de Ca2+; D) diuretice; E) beta-blocante) Raspuns: A, B, C (pag) 1536))

131) Urmatoarele elemente sugereaza HTA secundara: A) debutul acut; B) debutul intre 25 si 50 ani; C) debutul sub 25 ani; D) auscultarea unui suflu abdominal; E) creatinina crescuta) Raspuns: A, C, D, E (pag) 1528)) 132) Urmatoarele medicamente antihipertensive sunt vasodilatatoare directe (actioneaza asupra muschiului neted vascular): A) Captoprilul; B) Diazoxidul; C) Hidralazina; D) Nifedipina; E) Nitroprusiatul) Raspuns: B, C, E (pag) 1530- 1534)) 133) Constituie contraindicatii ale beta-blocantelor: A) BAV gradul II si III; B) HTA; C) astmul bronsic; D) DZ sub medicatie hipoglicemianta; E) fibrilatia atriala) Raspuns: A, C, D (pag) 1530-1534)) 134) Agentii antiadrenergici utilizati ca hipotensoare pot actiona la urmatoarele niveluri: A) receptorii opioizi; B) beta-receptorii; C) ganglionii autonomi; D) alfa-receptorii; E) receptorii limfocitelor T) Raspuns: B, C, D (pag) 1530-1534)) 135) Antagonistii canalelor de Ca2+: A) au ca reprezentanti Felodipina, Nicardipina, Verapamilul si Diltiazemul; B) sunt contraindicati formal in insuficienta cardiaca si in BAV de gradul II si III; C) nu produc niciodata edem; D) Nifedipinul produce uneori eritem; E) Verapamilul poate accelera conducerea atrio-ventriculara) Raspuns: A, B, D, E (pag. 1530-1534) 136) Factorii predispozani descrii n triada Rudolf Virchow sunt: A) hipocoagulabilitatea B) traumatismul local al peretelui vaselor

C) obezitatea D) hipercoagulabilitatea E) staza Rspuns: B D E pagina 1620 137) Cea mai frecvent predispoziie ereditar la hipercoagulabilitate este: A) obezitatea B) sarcina C) cateter venos central permanent D) rezistena la proteina endogen anticoagulant, proteina C activat E) chimioterapie Rspuns: D pagina 1620 138) n trombembolismul pulmonar ntlnim: A) valori crescute ale D-dimerilor B) radiografia toracic normal sau aproape normal C) disfuncie ventricular dreapt n trombembolismul pulmonar masiv D) scintigrafia de ventilaie anormal E) scintigrafia de perfuzie normal Rspuns: A B C pagina 1621 139) Scintigrafia pulmonara n tromboembolismul pulmonar : A) este principala explorare imagistic B) scintigrafia de ventilatie este normal si cea de perfuzie anormal C) scintigrafia de ventilatie este anormal si cea de perfuzie normal D) ntotdeauna este urmat de angiografie E) uneori este urmat de angiografie Rspuns: A B E pagina 1621 140*) Cea mai specific explorare invaziv n tromboembolismul pulmonar este: A) nivelul D - dimerilor B) ultrasonografia venoas C) scintigrafia pulmonar D) ecocardiografia E) angiografia pulmonar selectiv Rspuns: E pagina 1621 141) Terapia primar medical a tromboembolismului pulmonar este: A) embolectomie de aspiraie B) tromboliza (venoas periferic) C) tromboliza local direct prin cateter D) embolectomia (acut) E) ageni inotropi (ex. Dobutamina) Rspuns: B E pagina 1622

142) Tromboliza are urmatoarele efecte: A) dizolv n totalitate trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic B) dizolv o mare parte din trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic C) accentueaz descrcarea de serotonin i ali factori neuroumorali putnd ameliora hipertensiunea pulmonar D) dizolv o mare parte din sursa trombusului, din venele pelviene sau profunde ale membrelor inferioare E) nu dizolv sursa trombusului Rspuns: B D pagina 1623 143) Contraindicaiile trombolizei n tromboembolismul pulmonar includ: A) intervenii chirurgicale B) litiaza biliar C) traumatisme D) tromboza venoas profund E) boal intracranian Rspuns: A C E pagina 1623 144) Terapia primar chirurgical a tromboembolismului pulmonar este: A) tromboliza (venoas periferic) B) embolectomie (acut) C) trombendarterectomie (cronic) D) ageni inotropi (ex. Dopamina) E) fragmentarea i dispersia distal Rspuns: B C pagina 1622 145) Complicaiile tratamentului cu heparin n tromboembolismul pulmonar sunt: A) tromboza B) hemoragia C) trombocitopenia D) osteoporoza E) creterea transaminazelor Rspuns: B C D E pagina 1622 146) Moartea subit cardiac: A) moarte natural datorat cauzelor cardiace; B) moarte anunat de pierderea subit a contienei n decurs de 1h de la debutul simptomelor acute; C) poate fi spontan reversibil; D) momentul i felul morii sunt neateptate la un individ care poate avea antecedente cardiace; E) evenimentul cheie a fost stopul cardiac. Rspuns: A, B, D, E (pag 245) 147) Stopul cardiac A) oprire brutal a funciei de pomp a inimii;

B) oprire a funciei cardiace reversibil prin intervenia de resuscitare; C) oprire cardiac care n absena resuscitrii duce la exitus; D) o pierdere subit a fluxului sanguin efectiv prin sincop vasodepresoare; E) oprirea ireversibil a tuturor funciilor biologice. Rspuns: A, B, C (pag 245) 148). Colapsul cardio-vascular: A) o pierdere subit a fluxului sanguin efectiv; B) datorat factorilor cardiaci i/sau pulmonari; C) datorat factorilor cardiaci i/sau vasculari periferici; D) termen nespecific care include stopul cardiac i consecinele sale; E) poate fi spontan reversibil. Rspuns: A, C, D, E (pag 245) 149) Cauze structurale ce contribuie la stop cardiac i moarte subit cardiac: A) boal cardiac coronarian; B) stri cu debit cardiac sczut; C) hipertrofia miocardic; D) dezechilibre electrolitice; E)cardiomiopatia dilatativ; Rspuns: A, C, E (pag 246) 150) Factori funcionali ce contribuie la stop cardiac i moarte subit cardiac: A) alterri ale fluxului sanguin coronarian; B) anomalii ale sistemului de conducere; C) sindromul QT prelungit congenital; D) dezechilibrul electrolitic; E) hipoxemie. Rspuns: A, D, E (pag 247) 151) Care este cel mai obinuit mecanism electric al stopului cardiac: A) tahicardia ventricular; B) asistolia; C) bradicardia sever persistent; D) disociaia electromecanic; E) fibrilaia ventricular. Rspuns: E (pag 247) 152) Scderea acut a debitului cardiac ce poate duce la stop cardiac apare n: A) embolism pulmonar acut masiv; B) stare septic; C) oc anafilactic; D) aritmie fatal prin tulburri electrolitice; E) oc hemoragic brutal instalat; Rspuns: A, C, D, E (pag 247)

153) Reuita resuscitrii la un pacient n stop cardiac este: A) invers proporional cu timpul scurs de la instituirea resuscitrii; B) direct proporional cu timpul scurs de la momentul stopului i nceputul resuscitrii; C) influenat de condiiile n care apare evenimentul; D) dependena de mecanismul de instalare (FV, TV, disociaie electromecanic, asistolie); E) dependena de starea clinic a pacientului nainte de instalarea stopului. Rspuns: A, C, D, E (pag 247) 154) Care sunt cele mai frecvente cauze de deces dup un stop cardiac resuscitat: A) aritmiile recurente; B) encefalopatia anoxic; C) infeciile nozocomiale legate de asistarea prelungit a respiraiei; D) strile cu debit cardiac sczut; E) hemoragia de stres. Rspuns: B, C (pag 247) 155) Singura metod practic de prevenire a morii subite cardiace n marile segmente populaionale este controlul factorilor de risc coronarian: A) hipertensiunea arterial; B) obezitatea; C) nivelul seric ridicat de colesterol; D) fumatul; E) vrsta. Rspuns: A, B, C, D (pag 248) 156) Tratamentul colapsului cardiovascular cuprinde urmtoaele etape: A) intervenia iniial i suportul vital bazal; B) suportul vital avansat; C) terapia postresuscitare; D) ntreinerea pacientului n moarte cerebral; E) terapia pe termen lung. Rspuns: A, B, C, E (pag 249) 157) Intervenia iniial n colapsul vascular : A) va confirma dac colapsul se datoreaz stopului cardiac; B) va confirma absena micrilor respiratorii C) va confirma absena pulsului la vasele mari; D) va confirma absena reflexelor; E) presupune contactarea unui sistem de asisten n urgen. Rspuns: A, B, C, E (pag 249) 158) Moartea subita cardiaca: A) are incidenta maxima intre nastere si varsta de 6 luni B) cauza cea mai obisnuita este reprezentata de tulburarile cardiace C) are incidenta cea mai mare in copilarie si adolescenta

D) incidenta are un al doilea varf intre 45 si 75 de ani E) incidenta are un a doilea varf intre 55 si 75 de ani Rspuns: A, B, D pagina 246 159) Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: A) sincopa vasovagala B) bradicardia severa tranzitorie C) hipotensiunea posturala cu sincopa D) hipertensiunea arteriala E) sincopa neurocardiogena Rspuns: A, B,C, E pagina 247 160) Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei cuprinde : A) soc electric extern B) intubare prompta C) administrarea de adrenalina intravenos sau intracardiac D) administrarea de de atropina intravenos E) folosirea de dispozitive externe de electrostimulare. Rspuns:,B,C,D,E. pagina 250 161) Suportul vital bazal presupune: A) meninerea perfuziei organelor vitale; B) masaj cardiac; C) ventilaie artificial; D) defibrilare cardiac; E) asigurarea unei linii venoase. Rspuns: A, B, C (pag 249) 162) Suportul vital avansat presupune: A) defibrilarea; B) intubaia endotraheal; C) ventilaia cu oxigen; D) stabilizarea statusului neurologic; E) asigurarea unei linii venoase. Rspuns: A, B, C, E (pag 249) 163) Adrenalina n resuscitare: A) 2-3 mg intravenos bolus; B) 1 mg intravenos bolus; C) se repet la un interval de 3-5 minute; D) se utilizeaz n stopul cardiac prin asistolie; E) se utilizeaz dup eecul defibrilrii. Rspuns: B, C, D, E (pag 250) 164*) Care este primul marker viral detectabil in ser dupa infectia cu virusul hepatitic B (VHB)?

A) Ag HBc B) Ag HBs C) Anticorpi anti-HBc (se tip IgM) D) Anticorpi anti-HBc (se tip IgG) E) Anticorpi anti-HBe Rspuns: B pagina 1850 165*) Icterul este de obicei vizibil la nivelul sclerelor sau tegumentelor atunci cand bilirubina serica depaseste: A) 1 mg/dl B) 2,5 mg/dl C) 0.25 mg/dl D) 0.1 mg/dl E) 1.2 mg/dl Rspuns: B pagina 1858 166*) Pozitivitatea serica a urmatorilor markeri diagnostici: AgHBs, IgM anti-HAV, IgM-anti HBc este sugestiva pentru diagnosticul de: A) Hepatita acuta virala C B) Hepatita cronica virala B C) Hepatita acuta virala A si B D) Hepatita cronica virala C E) Hepatita acuta virala D Rspuns: C pagina 1860 167)Virusul hepatitic A: A). este un virus AND necapsulat; B). este termo, acid i eter-rezistent; C). aparine familiei picornavirus; D). virionul conine 8 polipeptide n capsida viral; E). exist un singur serotip viral. Rspuns: B, C, E (1, pag 1847) 168) Hepatita acut viral A: A). are o perioad de incubaie de aproximativ 4 sptmni; B). replicarea viral este limitat la nivelul ficatului i veziculei biliare; C). viremia i infectivitatea se intensific o dat ce icterul devine manifest; D). n cursul bolii acute, rspunsul imun este reprezentat de anticorpii de tip IgM; E). n convalescena bolii, anticorpii IgG rmn detectabili pentru o perioad nedefinit, conferind imunitate la reinfecie. Rspuns: A, D, E (1, pag 1847) 169) Virusul hepatitic B: A). este clasificat ca hepadnavirus tip 1; B). conine o ARN-polimeraz proprie endogen;

C). strategia de replicare viral este unic printre virusurile ADN, dar tipic retrovirusurilor; D). virionul intact de HBV este reprezentat de particulele sferice mari de 22 nm, dublu capsulate; E). AgHBe este un marker calitativ pentru replicarea viral i infectivitate. Rspuns: A, C, E (1, pag 1850) 170) Urmtoarea afirmaie despre hepatita acut viral B este fals: A). dup infectarea cu HBV, primul marker viral detectabil n ser este AgHBe; B). AgHBc nu este detectabil cu metode de rutin n serul pacienilor infectai; C). pe parcursul ferestrei imunologice, anticorpii anti-HBc reprezint dovada serologic de infecie HBV recent; D). n cazul vindecrii hepatitei acute B, anticorpii anti-HBs i anti-HBc persist nedefinit; E). apariia AgHBe coincide cu o replicare viral masiv i reflect prezena de virioni intaci, ADN-polimeraz i ADN-HBV n circulaie. Rspuns: A (1, pag 1850) 171) Localizrile extrahepatice ale antigenelor hepatitei B i ADN-HBV sunt reprezentate de: A). mduva osoas; B). ganglionii limfatici; C). musculatura neted biliar; D). splina; E). rinichi. Rspuns: A, B, D (1, pag 1851) 172) Mutantele pre-core HBV: A). corespund unui profil serologic reprezentat de ADN-HBV detectabil, AgHBe negativ, anticorpi anti-HBe pozitiv; B). favorizeaz evoluia spre boal hepatic sever, cu evoluie rapid spre ciroz i rspund slab la terapia antiviral; C). nu pot coexista cu tipul slbatic al HBV la acelai pacient; D). sunt localizate cel mai frecvent la nivelul regiunii genei C; E). determin frecvente hepatite B fulminante n Israel i Japonia. Rspuns: A, B, D, E (pag 1851) 173) Virusul hepatitic D: A). este un virus ARN defectiv; B). este formalin-sensibil; C). genomul viral este omolog ADN-ului HBV; D). replicarea viral, similar replicrii HBV, se realizeaz prin intermediul unei reverstranscriptaze; E). replicarea intracelular a ARN-HDV poate avea loc fr HBV. Rspuns: A, B, E (1, pag 1852)

174) Urmtoarele afirmaii despre hepatita cu VHD sunt adevrate: A). n infecia acut, predomin anticorpii anti-HDV tip IgM care devin detectabili dup 30-40 zile de la apariia simptomelor; B). n infecia autolimitat, anticorpii anti-HDV au un titru sczut i tranzitoriu, rmnnd intotdeauna detectabili mult timp dup dispariia AgHBs i antigenului HDV; C). n infecia cronic, pot fi detectai att IgM cat i IgG anti-HDV; D). pe parcursul replicrii HDV, se pot detecta antigenul HDV din ficat i ADN-ul HDV din ser i ficat; E). n general, durata infeciei HDV depete durata infeciei HBV. Rspuns: A, C, D (1, pag 1852) 175) Virusul hepatitic C: A). este un virus ADN liniar, monocatenar; B). constituie propriul gen n familia Flaviviridae; C). se integreaz n genomul gazdei; D). vizualizarea sa n circulaie este dificil, fiind prezent n titruri joase; E). infecia cu VHC se poate reproduce pe model biologic la cimpanzei. Rspuns: B, D, E (1, pag 1852) 176*) Cel mai sensibil indicator al infeciei cu VHC este detectarea: A). anticorpilor anti C100-3; B). anticorpilor C200; C). anticorpilor C22-3; D). ARN-VHC (prin PCR); E). testarea RIBA. Rspuns: D (1, pag 1853) 177) Leziunile morfologice tipice tuturor tipurilor de hepatit acut sunt similare i constau n: A). necroza celulelor hepatice; B). infiltrarea panlobular cu celule mononucleare; C). hiperplazia celulelor Kupffer; D). grade variabile de colestaz; E). steatoza microveziculara. Rspuns: A, B, C, D (1, pag 1854) 178) Hepatita A: A). se transmite aproape exclusiv pe cale fecal-oral; B). rspndirea intrafamilial i intrainstituional este rar ; C). n rile dezvoltate, incidena hepatitei A este n declin ; D). dup hepatita A, starea de purttor de virus este frecvent ; E). focarele epidemiologice recent identificate includ leagne de copii, uniti de terapie intensiv pentru nou-nscui, brbaii homosexuali si cei care utilizeaza droguri cu administrare intravenoasa. Rspuns: A, C, E (1, pag 1856)

179) Urmtoarele afirmaii despre hepatita B sunt false: A). o modalitate principal de transmitere este cea percutan; B). AgHBs se poate identifica doar n snge, saliv i lichid seminal; C). probabilitatea transmiterii perinatale se coreleaz cu prezena AgHBs i absena AgHBe; D). nu exist o variabilitate a prevalentei infeciei funcie de zona geografic; E). infecia acut la nou-nscui este adeseori simptomatic, iar copilul devine foarte probabil purttor de AgHBs. Rspuns: B, C, D, E (1, pag 1856) 180) Grupuri cu risc nalt de infeciei cu HBV includ: A). membrii de familie sau partenerii sexuali ai pacientilor infectai cronic; B). politransfuzaii (de exemplu hemofilici) ; C). personalul din domeniul asistenei sanitare expui la contactul cu snge ; D). indivizii care triesc n promiscuitate sexual; E). persoanele imunizate cu vaccin Engerix-B Rspuns: A, B, C, D (1, pag 1856) 181) Virusul hepatitic E: A). are transmitere parenteral; B). caracteristicile epidemiologice sunt asemntoare cu cele ale hepatitei A, exceptand raritatea transmiterii secundare de la individ la individ; C). toate izolatele de HEV par sa aparina unui singur serotip; D). virusul se poate detecta n scaunul, bila i ficatul pacientilor infectai; E). anticorpii IgM i IgG anti-HEV scad rapid dup infecia acut. Rspuns: B, C, D, E (1, pag 1853, 1857) 182*) n profilaxia peritonitei bacteriene spontane, studiile recente au sugerat un beneficiu al terapiei de ntreinere cu: A) Propranolol B) Norfloxacin 400 mg/zi C) Omeprazol 40 mg/zi D) Oxacilin E) Izoniazid Rspuns: B (pag 1890) 183) Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaz pe: A) un numr de mai mult de 200 de leucocite pe microlitru B) un numr de mai mult de 500 de leucocite pe microlitru cu o proporie 50% de polimorfonucleare neutrofile C) un numr de mai mult de 50 de eozinofile pe microlitru D) un numr de mai mult de 250 de polimorfonucleare neutrofile pe microlitru E) un numr de mai mult de 500 de leucocite pe microlitru cu o proporie 50% de limfocite Rspuns: B D pagina 1890

184) Abordarea pacientului cu encefalopatie hepatic presupune : A) excluderea altor cauze de afectare mental B) identificarea factorilor precipitani i corecia lor C) aport crescut de proteine D) paracenteze evacuatorii repetate E) administrarea de Lactuloz 30-120 ml, de 1-4 ori pe zi Rspuns: A B E pagina 1892 185) Pierderea funciei masei celulelor hepatice poate conduce la: A) splenomegalie B) icter C) edeme D) ascit E) coagulopatii RASPUNS: B, C, D, E 186) Ciroza alcoolic se caracterizeaz prin urmatoarele: A) pierderea neuniform de celule hepatice B) existena unor cicatrici fine C) prezena nodulilor de regenerare de dimensiuni mari D) pierderea destul de uniform de celule hepatice E) prezena nodulilor de regenerare de dimensiuni mici RASPUNS: B, D, E 187) Ficatul gras alcoolic se caracterizeaz prin: A) ficatul de volum redus B) hepatocite destinse de mari vacuole citoplasmatice de lipide C) este un precursor inevitabil al hepatitei alcoolice D) apare la majoritatea marilor butori E) este ireversibil la oprirea consumului de alcool RASPUNS: B, D 188) Corpii Mallory pot aprea n urmtoarele afeciuni: A) diabetul zaharat slab controlat B) boala Wilson C) ficatul gras alcoolic D) obezitatea morbid E) hepatita alcoolic RASPUNS: A, B, D, E 189) Manifestrile clinice ale cirozei alcoolice cuprind: A) icter B) splenomegalie C) hipertrofia masei musculare D) sangerri de la nivelul varicelor gastroesofagiene E) cretere ponderal

RASPUNS: A, B, D 190) Anemia n ciroza alcoolic se poate datora: A) pierderilor gastrointestinale acute de snge B) hipersplenismului C) deficitului nutriional de vitamina B6 D) efectului supresor direct al alcoolului asupra mduvei osoase E) hemolizei RASPUNS::: A, B, D, E 191) In ciroza alcoolic probele de laborator pot evidenia: A) hiperbilirubinemie B) scderea fosfatazei alcaline serice C) scderea nivelului seric al ASAT D) prelungirea timpului de protrombin E) creterea nivelului albuminei serice RASPUNS: A, D 192) Tulburrile metabolice din ciroza alcoolic sunt urmtoarele, cu EXCEPIA: A) intolerana la glucoz B) acidoza respiratorie C) hiperfosfatemie D) hipomagnezemie E) azotemie prerenal RASPUNS: B, C 193) Cauzele probabile ale cirozei postnecrotice sunt: A) hepatita virala C B) hemocromatoza C) consumul de contraceptive orale D) ciroza biliara primitiv E) fibroza chistic RASPUNS: A, B, C, E 194) Ciroza biliara primitiv se asociaz frecvent cu urmtoarele afeciuni: A) tiroidita autoimun B) sindromul CREST C) poliartrita reumatoid D) boala Wilson E) sindrom sicca RASPUNS: A, B, C, E 195) In ciroza biliar primitiv pot aprea urmtoarele manifestri clinice: A) echimoze B) icter

C) prurit D) decolorarea zonelor expuse ale pielii E) fatigabilitate RASPUNS: A, B, C, E 196) Diagnosticul de pancreatit acut se stabilete prin interpretarea informaiilor clinice i de laborator. Prezentarea tipic include: A) durere abdominal superioar B) grea C) vrsturi D) rectoragie E) febr joas Rspuns: A B C E pagina 1993 197) Clasificarea histopatologic a pancreatitei acute cuprinde urmtoarele forme: A) pancreatita edematoas B) pancreatita gangrenoas C) pancreatita necrotico-hemoragic D) pancreatita supurat E) pancreatita fibroas Rspuns: A C D pagina 1989 198) Complicaiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt: A) sechestrul pancreatic B) hemoragia digestiv superioar C) pseudochistul pancreatic D) abcesele pancreatice E) infarctul entero-mezenteric Rspuns: A C D pagina 1999 199*) Din punct de vedere etiologic, pancreatita acut poate fi produs de cauze diverse pancreatice i extrapancreatice. Cele mai frecvente cauze etiologice sunt: A) etiologia iatrogen : pancreatitele secundare administrrii unor medicamente sau explorri digestive invazive. B) etiologia traumatic. C) boli endocrine. D) consumul de alcool i litiaza biliar. E) infeciile virale. Rspuns: D pagina 1989 200) Durerea din pancreatita acut: A) este de intensitate maxim, de la debut, i este localizat n hipogastru B) are un debut brusc, atinge o intensitate maxim cteva ore mai trziu i persist cel puin 1-2 zile

C) la bolnavii la care pancreatita acut are origine biliar, durerea poate fi similar cu colica biliar D) are debut insidios i intensitate redus, cu localizare n hipocondrul stng E) severitatea durerii face ca bolnavii s fie agitai i s i schimbe mereu poziia cu scopul de a-i diminua durerea Rspuns: B C E pagina 1993-1994 201) La examenul clinic al unui pacient cu pancreatit acut se constat: A) printre manifestrile incipiente se ntlnesc semnele ocului hipovolemic B) sensibilitate sau chiar aprare muscular epigastric C) distensia abdominal D) icterul este rareori prezent E) abdomen de lemn Rspuns: B C D pagina 1994 202) Diagnosticul biologic al pancreatitei acute pune n eviden: A) hiperamilazemie i hiperamilazurie B) hipolipazemie C) raportul dintre clearance-ul amilazei i cel al creatininei rmne constant D) scderea hematocritului, hipoglicemie i hipercalcemie E) hiperamilazemia crete ntre 2-12 ore dup debut, ns nu este specific pancreatitei acute i poate fi observat i n alte sindroame dureroase acute ale abdomenului. Rspuns: A E pagina 1994 203*) Clasificarea clinic a pancreatitei acute (Atlanta 1992) recunoate dou forme clinice, i anume: A) uoar i sever B) cataral i flegmonoas C) edematoas i supurat D) posttraumatic i iatrogen E) edematoas i necrotic Rspuns: A pagina 1989 204) Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la diagnosticul imagistic din pancreatita acut, sunt adevrate? A) n pancreatita acut forma uoar (benign sau edematoas) ecografia abdominal evideniaz parenchimul pancreatic i grsimea peripancreatic heterogene, cu prezena unor mari colecii lichidiene. B) computer-tomografia zonei pancreatice ofer aspecte anatomice calitativ superioare ecografiei. C) sfincterotomia endoscopic practicat n cazul confirmrii litiazei biliare poate ameliora evoluia i facilita trecerea n duoden a unui calcul inclavat n papil. D) radiografia abdominal simpl n ortostatism poate s evidenieze o ans destins n vecintatea lojei pancreatice (ansa santinel). E) radiografia toracic poate evidenia relativ frecvent un hidrotorax stng. Rspuns: B C D E pagina 1995

205) Care din urmtorii parametrii fac parte din criteriile scorului Ranson la internare (ora zero), la pacienii cu pancreatit acut: A) vrsta B) glicemia C) deficitul de baze D) sechestrarea lichidian E) leucocitele Rspuns: A B E pagina 1997 206) Urmtoarele afirmaii cu privire la gastrin sunt adevrate : A) Este cel mai puternic stimulant al secreiei acide gastrice B) Este produs de celulele D din antru C) Este inhibat de somatostatin D) Nu este secretat de mucoasa duodenal E) Stimuleaza eliberarea de histamin din celulele ECL ( entero-cromatine-like) Rspuns: A C E 207) Secreia acid gastric poate fi inhibat de: A) Hiperglicemie B) Prezena grsimilor n duoden C) Ca administrat i.v. D) Cafea cofeinizat ct i decofeinizat E) Prezena acidului n stomac sau duoden Raspuns: A B E 208) Secreia gastric de bicarbonat este inhibat de: A) Etanol B) AINS C) Ageni colinergici D) Ageni -adrenergici E) Acetazolamida Raspuns: A B D E 209) Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A) Colonizarea gastric cu Helicobacter pylori crete odat cu vrsta B) Majoritatea pacienilor colonizai cu Helicobacter pylori dezvolt ulceraii i devin simptomatici C) Helicobacter pylori poate fi identificat n biopsiile de mucoas gastric prin cultur, examen histologic i detectarea activitii ureazei D) Rata de infecie cu Helicobacter pylori scade n medii socioeconomice precare E) Eradicarea cu succes a Helicobacter pylori scade rata recidivelor duodenale Raspuns: A C E

210) Urmtoarele afirmaii legate de ulcerul duodenal sunt false: A) Durerea n hipocondrul drept este principalul simptom B) Durerea apare la 90 minute pn la 3 ore dupa mas C) Durerea nu se amelioreaz , de regul, dup ingestia de alimente D) Modificarea caracterului durerii poate atrage atenia asupra apariiei complicaiilor E) Hemoragiile din ulcerele duodenale sunt cel mai frecvent discrete (pierderi oculte) Raspuns: A C E 211*) Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol activitatea secretorie gastrica isi revine la normal in circa: A) 1-2 zile B) 3-5 zile C) 6-7 zile D) 9-10 zile E) 14 zile Rspuns: B 212) Ulcerul gastric: A) Are incidena maxim n cel de-al VI-lea deceniu de via B) In patogeneza ulcerului gastric nu intervine Helicobacter pylori C) Durerea n hipocondrul drept este cel mai frecvent simptom D) Ulcere gastrice peste 3 cm sunt cel mai frecvent maligne E) Sunt suficiente 4 biopsii de la nivelul unui ulcer pentru excluderea malignitii Raspuns: A D 213) Complicaiile postoperatorii ale ulcerului peptic sunt: A) Diareea postantrectomie B) Ulcerul recurent C) Sindromul de ansa aferenta D) Sindrom Dawn E) Osteomalacia i osteoporoza Raspuns: B C E 214) Sindromul Dumping tardiv: A) Apare la 90 minute pn la 3 ore dup mese B) Se manifest prin palpitaii, diaforez, confuzie C) Este determinat de evacuarea rapid a coninutului gastric bogat n grsimi n intestinul subire proximal D) Este rezultatul hipoglicemiei secundare eliberrii excesive de insulin E) Reintervenia chirurgical reprezint principala metod de tratament Raspuns: A B D 215) Care sunt adevrate dintre urmtoarele afirmaii privind complicaiile postoperatorii ale ulcerului peptic:

A) Deficitul de vitamina B12 este mai frecvent la pacienii cu gastrectomii pariale B) Osteoporoza i osteomalacia apar cel mai frecvent dupa vagotomie cu piloroplastie C) Steatoreea uoar este comun la pacienii cu intervenii chirurgicale pentru ulcer D) Exist o inciden crescut a adenocarcinomului gastric la 5 ani dup gastrectomia partial pentru ulcer duodenal E) In gastropatia de reflux biliar administrarea colestiraminei este un tratament eficient Raspuns: A C 216) Dintre complicaiile postoperatorii ale ulcerului peptic sindromul de ans aferent se caracterizeaz astfel: a) Apare dup rezecia gastric cu gastroduodenoanastomoz (Bilroth I) b) Se manifest prin distensie abdominal i durere la 2-3 ore dup ingestia de alimente c) Vrsturile amelioreaz distensia i durerile abdominale d) Se datoreaz drenajului incomplet al ansei aferente e) Tratamentul adecvat este reprezentat de transformarea anastomozei Bilroth I n anastomoz gastrojejunal Bilroth II Raspuns: C D 217) Care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate: A) testelul serologic de diagnostic al infectiei cu H. pylori permite diferentierea intre infectia activa si cea vindecata B) H. pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examinare histologica, prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei C) ratele de infectie cu H. pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H. Pylori prin metoda ureazei, test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu fenol vireaza de la portocaliu deschis la albastru E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu H. Pylori Rspuns: A D 218*) Care este doza de Lansoprazol utilizata in tratarea ulcerului peptic: A) 20mg/zi B) 30mg/zi C) 40mg/zi D) 60mg/zi E) 80mg/zi Rspuns: B 219) Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A) Durerea ulceroas care devine constant, neameliorat de antiacide, cu iradiere posterioar, sugereaz obstrucie piloric B) Durerea ulceroas amplificat de ingestia de alimente i accentuat de vrsturi sugereaz penetraia C) Sngerrile din ulcerul duodenal sunt cel mai frecvent discrete (oculte) D) Durerea ulceroas care devine constant, neameliorat de antiacide, cu iradiere posterioara, sugereaz penetraia

E) Durerea ulceroas amplificat de ingestia de alimente i acompaniat de vrsturi sugereaz obstrucie piloric Raspuns: D E 220) Sucralfatul: A) Neutralizeaz i inhib secreia gastric acid B) Impiedic difuziunea ionilor de H+ spre baza ulcerului C) Reduce efectele nocive ale acizilor biliari i ale pepsinei D) Scade secreia de prostaglandine tisulare endogene E) Se absoarbe n proporie mare Raspuns: B C 221) Antagonistii receptorilor de H2: A) Sunt inhibitori puternici ai secreiei acide bazale i stimulate B) Ranitidina este de aproximativ 6 ori mai puternic in inhibarea secretiei acide gastrice C) Pot determina creteri ale transaminazelor serice n cursul tratamentului D) Cimetidina reduce rspunsurile secretorii la histamin, cafein, hipoglicemie E) Ranitidina are efect antiandrogenic, astfel c apare ginecomastie dureroas n urma tratamentului de lung durat i in doz mare Raspuns: A B C D 222) Testele diagnostice pentru Helicobacter Pylori sunt: A) Testul respirator cu uree B) Testele serologice C) Testul rapid al ureazei din material bioptic D) Vizualizarea endoscopic direct E) Culturile din secreiile gastrice Raspuns: A B C 223) Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A) La pacienii cu ulcer duodenal stomacul se goleste mai ncet B) Ulcerul duodenal este mai frecvent la rudele de gradul I ale pacienilor dect n populaia general C) Pacienii cu ulcer duodenal au o frecven crescut a grupului sanguin 0I secretor D) Incidena ulcerului duodenal este mai mare la pacienii cu ciroz alcoolic, hipoparatiroidism, insuficien renal cronic E) Stresul psihic poate constitui factor de exacerbare a activitii ulcerului Raspuns: B E 224) Supravietuirea pacientilor cu cancer colorectal depinde de urmatorii factori: A) stadiul evolutiv si gradul de diferentiere histologica B) localizarea tumorii pe cadrul colic C) extensia rezectiei chirurgicale D) durata interventiei chirurgicale E) administrarea de transfuzii de sange

Rspuns: A B C

E (pag 1683)

225) Urmatoarele afirmatii asupra diseminarii limfatice a canccerului de colon sunt adevarate: A) diseminarea limfatica constituie modul obisnuit de extindere B) invazia ganglionara nu depinde de dimensiunea tumorii C) invazia ganglionara nu depinde de gradul de malignitate al tumorii primare D) invazia ganglionara depinde de extensia in profunzime a tumorii primare E) nu toti ganglionii mariti de volum sunt invadati tumoral Rspuns: A B D E (pag 1668) 226) Care dintre factorii de mai jos sunt incriminai n etiologia cancerului de colon? A) dieta bogat n fibre celulozice B) aportul alimentar crescut de grsimi de origine animal C) diverticuloza colonic D) adenoamele colonice E) boala Crohn Rspuns: B, D, E (pag. 1666-1667) 227) Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul colonului drept sunt adevrate? A) constipaia este un simptom mai frecvent ntlnit dect n cancerul colonului stng B) astenia fizic i scderea capacitii de efort sunt simptome rar ntlnite C) durerea reprezint un simptom sugestiv pentru invazia tumorii n structurile anatomice adiacente D) tumora palpabil reprezint frecvent primul semn de boal sesizat de pacient sau de medic E) anemia este caracteristic cancerului de colon drept Rspuns: C, D, E (pag. 1671-1672) 228) Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul colonului stng sunt false? A) este localizarea cea mai frecvent a cancerului colonic B) tulburrile de tranzit intestinal sunt rar ntlnite C) materiile fecale pot conine produse patologice (snge sau mucus) D) se complic rar cu manifestri clinice de subocluzie sau ocluzie intestinal E) este frecvent o tumor infiltrativ circumferenial stenozant Rspuns: B, D (pag. 1672) 229) Care dintre urmtoarele modificri se constat la examenul obiectiv al pacienilor cu cancer colonic? A) abdomenul destins - n caz de ocluzie intestinal sau ascit carcinomatoas B) tumor palpabil la nivelul flancului drept al abdomenului n cancerul colonului descendent C) fixitatea tumorii palpabile- n caz de extensie la structurile anatomice nvecinate

D) matitatea deplasabil n flancuri - n caz de metastaze hepatice E) icterul n cazul pacienilor cu carcinomatoz peritoneal Rspuns: A, C (pag. 1672-1673) 230) Irigografia la pacienii cu cancer de colon: A) este o investigaie greu accesibil B) relev imaginea de lacun n cazul unei tumori circumfereniale C) relev aspectul radiologic de cotor de mr n cazul unei tumori stenozante D) examinarea cu dublu contrast este preferabil irigografiei clasice E) obstruarea complet a lumenului colonic realizeaz un aspect radiologic de pantalon de golf Rspuns: C, D (pag. 1673-1674) 231) Care din urmtoarele complicaii sunt complicaii locale ale cancerului de colon? A) subocluzia sau ocluzia intestinal B) metastazele pulmonare C) peritonita consecutiv perforaiei tumorale sau diastatice D) hemoragia digestiv inferioar E) anemia Rspuns: A, C, D (pag. 1676) 232) Pregtirea preoperatorie la pacienii cu cancer de colon: A) presupune o diet srac n proteine i bogat n fibre celulozice B) nu include i administrarea de antibiotice profilactic C) contraindic ingestia de soluii saline n scop purgativ n cazul pacienilor cardiaci i hipertensivi D) implic i corectarea tarelor organice asociate E) reduce riscul complicaiilor postoperatorii (fistule anastomotice) Rspuns: C, D, E (pag. 1677) 233) Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul chirurgical al cancerului de colon sunt false? A) operaiile paliative sunt cele n care exist esut tumoral restant n urma interveniei chirurgicale B) presupune exereza exclusiv a segmentului de colon purttor al tumorii C) hemicolectomia dreapt presupune ligatura i secionarea pediculilor vasculari afereni arterei respectiv venei mezenterice inferioare D) hemicolectomia stng presupune ligatura la originea din aort a arterei mezenterice inferioare E) spleno-pancreatectomia poate fi necesar n cazul tumorilor de unghi splenic Rspuns: B, C (pag. 1678-1679) 234) Care dintre urmtoarele caracteristici definesc operaiile paliative la pacienii cu cancer de colon: A) se indic n cancerele inextirpabile

B) derivaiile interne sunt indicate la pacienii cu tumori sigmoidiene joase sau rectosigmoidiene C) se indic n tumori care au diseminri la distan D) ca operaie paliativ n cancerul de colon descendent se indic ileotransversoanastomoza E) colostomia ca intervenie paliativ este o metod de derivaie intern Rspuns: A, C (pag. 1681) 235) Williams si col. propun urmatorii parametri clinici si patologici ce trebuie evaluati preoperator in vederea stadializarii cancerului colonic: A) rezultatul biopsiei B) detectarea metastazelor hepatice C) evaluarea metastazelor hepatice D) evaluarea tranzitului digestiv E) explorarea campurilor pulmonare Rspuns: A B C E (pag 1676) 236) Operaiile n urgen la pacienii cu cancer de colon: A) se efectueaz la pacieni cu stare general bun B) sunt indicate cel mai frecvent pentru cancerele complicate cu peritonit prin perforaie tumoral sau diastatic C) sunt reprezentate de ileo-transversoanastomoz n cazul tumorilor ocluzive ale colonului drept D) sunt reprezentate de operaia Hartmann n cazul tumorilor recto-sigmoidiene extirpabile, complicate cu ocluzie intestinal E) presupun totdeauna o intervenie chirurgical radical ntr-un singur timp Rspuns: C, D (pag. 1681). 237) Care dintre afirmaiile referitoare la complicaiile interveniilor chirurgicale pentru cancer de colon sunt false: A) leziunile splinei pot apare n cursul mobilizrii flexurii hepatice a colonului B) leziunile duodenului pot surveni n cursul hemicolectomiei drepte C) dehiscena anastomozelor poate fi datorat aportului sanguin redus la nivelul segmentelor anastomozate sau tensiunii n anastomoz D) supuraia plgii operatorii este o complicaie postoperatorie rar E) lavajul cavitii peritoneale nu reduce contaminarea acesteia Rspuns: A, D, E (pag. 1681-1682) 238*) Care dintre urmtorii factori influeneaz favorabil supravieuirea pacienilor operai pentru cancer de colon: A) stadiul evolutiv avansat al tumorii B) gradul redus de difereniere tumoral C) diseminarea vascular i perineural D) terapia adjuvant E) prezena ocluziei intestinale sau perforaiei la momentul interveniei chirurgicale Rspuns: D (pag. 1683)

239*) Avantajele chirurgiei laparoscopice n cancerul colonic: A) durata redus a interveniei chirurgicale B) permite depistarea intraoperatorie a tumorilor colonice sincrone C) aspectul cosmetic al plgii D) cost redus al asistenei medico-chirurgicale E) risc redus de apariie a metastazelor la locul de introducere a trocarelor Rspuns: C (pag. 1682-1683) 240) Grupul populaional cu risc crescut de dezvoltare a cancerului colonic include: A) pacienii cu vrsta sub 40 de ani fr antecedente canceroase B) pacienii cu predispoziie genetic (polipoz adenomatoas familial) C) pacienii care au rude de gradul I diagnosticate cu cancer colonic D) pacienii cu pancolit ulceroas cu evoluie de peste 7 ani E) pacienii cu cancer de colon n antecedentele personale Rspuns: B, C, D, E (pag. 1675) 241*) Colonoscopia ca metod de examinare paraclinic a pacienilor cu cancer de colon: A) nu permite recoltarea de material bioptic pentru examen histologic B) ofer posibilitatea investigrii vizuale a ntregului cadru colic C) este mai accesibil dect examinarea radiologic D) se nsoete de un risc mai sczut de complicaii comparativ cu irigografia E) nu influeneaz proporia diagnosticului corect prin asocierea cu examenul radiologic Rspuns: B (pag. 1674). 242) Mecanismele fiziopatologice ale diabetului zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2) sunt: A) secreie anormal de insulin B) distrugerea celulelor beta pancreatice C) prezena de anticorpi anticelul insular D) rezisten la aciunea insulinei n esuturile int E) boal pancreatic Rspuns: A, D (pag. 2270) 243*) n diabetul zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2), masa celulelor beta este: A) intact B) mult sczut C) crescut compensator D) nlocuit de celulele alfa E) distrus Rspuns: A (pag. 2270) 244*) n diabetul zaharat, fenomenul Somogyi se refer la: A) hipoglicemia nocturn B) hiperglicemia matinal

C) hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie D) hipoglicemia produs de efortul fizic E) dezvoltarea hiperglicemiei i cetozei Rspuns: C (pag. 2276) 245*) ncetinirea progresiei nefropatiei diabetice poate fi obinut prin tratament cu: A) betablocante B) aspirin C) statine D) inhibitori ai enzimei de conversie E) blocani ai canalelor de calciu Rspuns: D (pag 2283) 246*) n diabetul zaharat, fenomenul dawn (al zorilor) se refer la: A) hipoglicemia matinal B) creterea glucozei plasmatice dimineaa, necesitnd niveluri crescute de insulin pentru a menine normoglicemia C) hiperglicemia matinal ce urmeaz unui episod de hipoglicemie D) hipoglicemia produs de efortul fizic E) dezvoltarea cetozei n lipsa insulinei Rspuns: B (pag. 2276) 245) n diabetul zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2), derivatele de sulfoniluree acioneaz prin: A) aciune similar cu a insulinei B) stimularea eliberrii de insulin din celulele beta C) aciuni extrapancreatice D) nchiderea canalelor de potasiu i depolarizarea celulei beta E) creterea masei de celule beta Rspuns: B, C, D (pag. 2276) 246) Simptomele vegetative ale hipoglicemiei snt: A) convulsiile B) transpiraia C) tremorul D) pierderea strii de contien E) foamea Rspuns: B C E (pag 2275) 247) Cetoacidoza diabetic are urmtoarele simptome i semne: A) greuri, vrsturi B) convulsii C) dureri abdominale D) semne de depleie volemic E) tahipnee Rspuns: A, C, D (pag. 2278)

248) n retinopatia diabetic proliferativ leziunile caracteristice sunt: A) hemoragiile in vitros B) exudate dure C) formare de vase noi D) microanevrisme E) permeabilitate capilar crescut Rspuns: A, C (pag. 2282) 249) Tratamentul nefropatiei diabetice implic: A) tratamentul hipertensiunii arteriale B) administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie C) administrarea de aspirin D) dieta hipoproteic E) administrarea de statine Rspuns: A, B, D (pag. 2283) 250) Polineuropatia diabetic periferic se manifest prin: A) parestezii ale membrelor inferioare B) dureri bilaterale ale membrelor inferioare, predominant nocturne C) diaree D) gastroperaz E) hiperestezie Rspuns: A, B, E (pag. 2283) 251) n cazul piciorului diabetic, ulcerele extremitii inferioare sunt favorizate de: A) hipertensiunea arterial B) distribuia anormal a presiunii C) leziuni traumatice D) boal vascular cu aport sanguin diminuat E) prezena altor complicaii cronice ale diabetului zaharat Rspuns: B, C, D (pag. 2284) 252) Mecanismele fiziopatologice ce stau la baza complicaiilor diabetului zaharat sunt: A) metabolizarea glucozei pe calea poliol B) oxidarea LDL C) glicarea proteinelor D) distrofie gras a celulelor endoteliale E) producerea de produi finali de glicare avansat Rspuns: A, C, E (pag. 2284) 253*) Care este cea mai comun cauz de rezisten la insulin? A) acanthosis nigricans B) obezitatea C) anticorpii antiinsulin D) anticorpii fa de receptorii de insulin

E) diabetul zaharat insulinodependent Rspuns: B (pag. 2286) 254) Rezistena la insulin poate fi determinat de: A) anticorpii antiinsulin B) secreie crescut de glucagon C) numr sczut de receptori de insulin D) transmiterea anormal a semnalului la nivel postreceptor E) hipersecreie de IGF Rspuns: A, C, D (pag. 2286) 255) Tratamentul cetoacidozei diabetice presupune: A) administrarea rapid iv de fluide sub forma soluiilor de glucoz 5-10 % B) administrarea rapid iv de fluide sub forma soluiilor saline izotone sau Ringer lactat C) administrarea n perfuzie a insulinei D) administrarea subcutanat a insulinei E) administrarea de insulin cu aciune prelungit Rspuns: B, C (pag. 2279) 256) n cetoacidoza diabetic tratamentul cu bicarbonat este indicat: A) la pacienii cu pH = 7 sau mai mic B) de rutin la toi pacienii C) la pacienii la care acidoza este asociat cu hipotensiune D) la pacienii cu hipopotasemie E) la pacienii cu oligoanurie Rspuns: A, C, (pag. 2279) 257) Hipoglicemiile din diabetul zaharat insulino-dependent pot apare n urmtoarele condiii: A) prezena bolii renale diabetice B) stress emoional C) efort fizic neateptat D) infecii E) administrare de insulin uman Rspuns: A, C, (pag. 2275-2276) 258*) Hemoglobina glicat d o estimare a controlului diabetului pentru o perioad precedent de: A) 6 luni B) 3 luni C) 6 sptmni D) 14 zile E) 7 zile Rspuns: B (pag 2277) 259*) Sepsisul este:

A) un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganisme B) un raspuns la infectia cauzata doar de bacili Gram-negativi C) un raspuns la infectia cauzata doar de bacterii Gram-pozitive D) un raspuns infectia cauzata doar de fungi E) un raspuns al gazdei la cauze noninfectioase Raspuns: A (pag 852) 260) In sepsis hemoculturile evidentiaza: A) bacterii Gram-pozitive B) bacterii Gram-negative C) fungi D) virusuri E) paraziti Raspuns: A, B, C (pag 852) 261) Factorii care predispun la bacteriemii cu bacili Gram-negativi includ: A) diabetul zaharat B) boli limfoproliferative C) neutropenia D) ciroza E) BPOC Raspuns: A, B, C, D (pag 852) 262) Etiologiile neinfectioase ale SIRS includ: A) infarctul miocardic B) anevrismul disecant de aorta C) embolismul pulmonar D) tamponada cardiaca E) litiaza biliara Rspuns: A, B,C, D (pag 855) 263) Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu germeni Gram-pozitivi sunt: A) cateterisme vasculare B) prezenta de dispozitive mecanice C) arsuri D) boli diareice E) BPOC Raspuns: A, B, C (pag 852) 264*) Definitia bacteriemiei include: A) prezenta bacteriilor viabilein sange evidentiate prin hemoculturi pozitive B) prezenta de fungi in sange C) prezenta si multiplicarea virusurilor in sange D) prezenta antigenelor bacteriene in sange E) prezentain sange a anticorpilor fata de antigene bacteriene Raspuns: A (pag 853)

265) Care din urmatoarele conditii sunt incluse in definitia SRIS (sindromul de raspuns inflamator sistemic): A) temperatura orala > 380C sau < 360C B) frecventa respiratorie > 20 respiratii/min sau PaCO2 90 batai/min) D) leucocite > 12)000/mm3 sau < 4)000/mm3 E) hematocrit < 24% Raspuns: A, B, C, D (pag 853) 266*) Definitia sepsisului este: A) SRIS B) SRIS care are o etiologie microbiana dovedita sau suspecta C) SRIS cu hipotensiune D) SRIS cu disfunctia unui organ E) SRIS cu disfunctii multiple de organ Raspuns: B (pag 853) 267*) Definitia sepsisului sever este: A) SRIS cu disfunctia unui organ B) SRIS cu disfunctii multiple de organ C) sepsis cu unul sau mai multe semen de disfunctie organica, hipoperfuzie sau hipotensiune (acidoza metabolica, alterarea starii mentale, oligurie sau ARDS) D) SRIS cu bacteriemie E) sepsis cu hipotensiune care dureaza >1 ora Raspuns: C (pag 853) 268) Mediatorii inflamatiei sunt declansati de semnale microbiene reprezentate de: A) lipopolizaharidul bacteriilor Gram-negative B) acidul lipoteichoic al bacteriilor Gram-pozitive C) peptidoglicanul bacterian D) flageli, pili bacterieni E) plasmide Raspuns: A, B, C (pag 853) 269) Raspunsul inflamator din sepsis, initiat de unele componente bacteriene, este amplificat de: A) citokine B) derivati din fosfolipidele membranei celulare (metaboliti ai acidului arahidonic) C) complementul C5a D) oxid nitric NO E) glucocorticoizi Raspuns: A,B, C, D (pag 853-854) 270) Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu gram-pozitivi includ: A) arsurile

B) prezenta dispozitivelor mecanice C) cateterismele vasculare D) bolile cronice E) injectarea intravenoasa a medicamentelor Rspuns: A, B, C, E (pag 852) 271) Coagularea intravasculara diseminata( CID) este sugerata de: A) scaderea timpului de trombina B) prezenta D-dimeri C) fibrinogen scazut D) trombocitoza reactiva E) anemie Rspuns: B, C (pag 855) 272) Care molecule au rol inhibitor in raspunsul inflamator sistemic: A) glucocorticoizii B) antagonisti ai receptorilor pentru IL-1 C) inteleukina IL-10 D) complementul C5a E) proteina de legare a LPS (LBP) Raspuns: A, B, C (pag 854) 273) Absenta febrei in sepsis se constata mai frecvent: A) la bolnavi varstnici B) la bolnavi cu uremie C) la alcoolici D) la nou-nascuti E) in infectiile fungice Raspuns: A,B, C, D (pag 854) 274) Prezenta purpurei cutanate sau a petesiilor la un bolnav septic, sugereaza: A) Infectie cu Neisseria meningitidis B) Infectie cu Staphylococcus aureus C) Febra patata a Muntilor Stancosi D) Infectii fungice E) Infectii streptococice Raspuns: A, C (pag 854) 275) In disfunctia hepatocelulara sau canaliculara din sepsis se constata: A) cresterea bilirubinemiei B) cresterea fosfatazei alcaline C) cresterea enzimelor ALAT D) teste functionale hepatice normale E) sindrom Guillain-Barre Raspuns: A, B, C (pag 854)

276) In sepsis examinarile de laborator hematologice pot releva: A)leucocitoza cu limfocitoza B) valori normale ale leucocitelor si o formula leucocitara normala C) leucocitoza cu devierea la stanga a formulei leucocitare D) trombocitopenie E) leucopenie si prezenta de neutrofile cu granulatii toxice Raspuns: C, D, E (pag 855) 277*) Cile normale ale transportului fierului se refer la: A) cea mai mare parte a fierului necesar eritropoezei este reciclat n sistemul reticuloendotelial din ficat B) fierul este transportat n plasma de transferin C) transferina este o glicoprotein capabil s fixeze trei atomi de fier D) fierul este eliberat de pe transferin la suprafaa celulelor eritroide precursoare, fiind apoi internalizat E) majoritatea fierului de depozit este stocat n rinichi Rspuns: B (pag. 699) 278*) Diagnosticul anemiei megaloblastice este sugerat de: A) Macrocitoz semnificativ volum mediu eritrocitar ( VEM ) < 90 fl B) Numr crescut de reticulocite C) Numr crescut de leucocite i plachete la pacienii cu anemie sever D) Prezena pe frotiul sanguin a neutrofilelor cu nucleu hipersegmentat i a macroovalocitelor E) Examenul mduvei osoase: hipocelularitate cu raport crescut al seriilor mieloid/eritroid i rezerve sczute de fier Rspuns: D (pag 719 720) 279*) Depozitele de fier din mduv : A) pot fi estimate cu ajutorul coloraiei cu albastru de metil B) n mod convenional sunt gradate pe o scal de la 5 la 10+ C) gradarea vizual a depozitelor nu se coreleaz cu fierul din feritin i hemosiderin D) n cazul suprancrcrii cu fier coloraia pentru fier din mduva osoas nu este la fel de fidel ca nivelul feritinei serice E) n anemia sideroblastic fierul nu formeaz un inel n vecintatea nucleului Rspuns : D (pag. 701) 280) Simptomele i semnele deficitului grav de fier includ : A) icter B) paloare C) insomnie D) oboseal E) transpiraii nocturne Rspuns : B, D (pag. 700) 281) Stadiile deficitului de fier includ :

A) blocarea fierului n celulele sistemului reticuloendotelial B) epuizarea rezervelor de fier C) eritropoieza megaloblastic D) eritropoieza deficitar E) anemia feripriv Rspuns : B, D, E (pag. 701) 282*) Care din urmtoarele afirmaii referitoare la feritin sunt adevrate: A) Fierul din hemosiderin poate fi extras pentru a servi la sinteza hemului, n timp ce fierul din feritin nu este la fel de accesibil pentru satisfacerea nevoilor metabolice B) Hemosiderina din celulele sistemului reticulo endotelial poate fi catabolizat devenind feritin C) Valorice serice ale feritinei nu se coreleaz cu nivelul depozitelor totale de fier din organism D) Valoarea normal a feritinei serice variaz n funcie de vrsta i sexul persoanei E) Brbatul adult prezint variaii ale concentraiei serice ale feritinei ntre 15 i 30 micrograme/L Rspuns: D (pag 701) 283) Urmtoarele afirmaii se refer la rezervele de fier: A) rezervele de fier se identific prin determinarea transferinei serice i cu metoda de colorare cu albastru de Prusia a frotiurilor de mduv osoas B) n prezena rezervelor de fier, fierul seric i protoporfirina din globulele roii sunt normale C) n absena rezervelor de fier capacitatea total de legare a fierului de ctre transferina seric se menine n limite normale D) rezervele utilizabile de fier sunt mai mici de 100 300 mg la un nivel al feritinei mai mic de 20 micrograme /L i depozite vizibile de fier de grad 0 1+ E) n cazul suprancrcrii cu fier, feritina seric este peste 2000 4000 micrograme/L Rspuns : B, D (pag 701) 284) Care din urmtoarele afirmaii legate de tratamentul anemiei megaloblastice prin deficit de cobalamin sunt adevrate: A) Ciancobalamina se administreaz parenteral, intramuscular B) Durata total a tratamentului este de 6 sptmni C) Reculocitoza apare la 4 5 zile D) Transfuzia de snge este contraindicat la pacienii cu anemie sever datorit strii cardiovasculare precare E) Simptomele neurologice este posibil s nu fie corectate complet, chiar cu o terapie optim Rspuns: A C E (pag 720 721) 285) Eritropoieza cu deficit de fier poate fi difereniat pe baza modificrilor: A) concentraiei feritinei serice i a coloraiei frotiurilor medulare B) capacitii totale de legare a fierului de ctre transferina seric C) protoporfirinei din globulele roii

D) creterea fierului plasmatic E) creterea saturaiei procentuale a transferinei peste 60% Rspuns : A, B, C (pag. 701) 286) Diagnosticul diferenial al anemiei prin deficit de fier cu talasemia include: A) o distribuie normal a diametrelor globulelor roii n anemia prin deficit de fier B) prezena anemiei naintea microcitozei n deficitul de fier C) prezena celulelor n int n talasemie D) prezena unui raport microcitoz/hipocromie disproporionat n raport cu gravitatea anemiei n deficitul de fier E) analiza tipului de hemoglobin cu ajutorul electroforezei Rspuns : B, C, E (pag. 702) 287) Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate : A) n betatalasemia minor depozitele de fie sunt normale sau crescute B) n anemia prin deficit de fier, fierul este blocat n macrofagele din mduva osoas C) sideremia este normal la pacienii cu betatalasemie minor D) n anemii inflamatorii crete nivelul seric i scade nivelul transferinei serice E) n deficitul adevrat de fier nivelul receptorilor pentru transferin scade de 2-4 ori Rspuns : A, C, (pag. 702) 288) Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul parenteral cu fier sunt adevrate: A) este contraindicat la pacienii cu malabsorbie intersinal B) se folosete administrarea parenteral de fier pentru tratamentul pacienilor care primesc eritropoietin combinat C) fierul injectabil care conine fenol nu se administreaz intravenos, producnd flebit D) efectele secundare sunt: hiperpigmentare, prurit, dureri toracice sau lombare E) traseul injeciei trebuie s aib form de Z Rspuns : B, C, D, E (pag. 702) 289) Diagnosticul diferenial dintre anemia prin deficit de fier i anemia inflamatorie se face prin : A) valoarea sczut a fierului seric numai n anemia prin deficit de fier B) creterea nivelului transferinei serice n anemia de tip inflamator C) absena rezervelor de fier n ambele tipuri de anemii D) creterea nivelului protoporfirinei din globulele roii n anemia feripriv E) creterea nivelului receptorilor pentru transferin de 2 4 ori n deficitul adevrat de fier Rspuns : D, E (pag. 701 - 702) 290) Preparatele cu fier pentru administrare oral: A) conin cantiti diferite de fier sub form feric B) pot conine substane care cresc absorbia cum ar fi unii aminoacizii i acidul ascorbic C) administrate n doz mare determin efecte secundare gastrointestinale i scad compliana pacientului

D) pacienii cu aclorhidrie sau intervenii chirurgicale pe stomac trebuie s fie tratai cu sirop, aciditatea gastric normal determinnd ndeprtarea nveliului tabletelor E) durata tratamentului este de minim 6 luni Rspuns : B, C, D, E (pag. 702 - 703) 291) Anemia sideroblastic dobndit cu sideroblati inelari are caracteristicile: A) absena depozitelor de fier din mduv asemntor anemiei prin deficit de fier B) acumulare excesiv de fier chiar pn la ncrcare tisular C) morfologia globulelor roii nu poate fi variabil D) mitocondriile care conin fier formeaz un inel de granule n imediata vecintate a nucleului E) prezena sideroblatilor inelari la coloraia cu albastru de Prusia pe frotiurile de snge medular este patognomonic Rspuns : B, D, E (pag. 701 - 702) 292) Sunt considerate infecii urinare superficiale: A) prostatita B) pielonefrita C) infeciile uretrei D) infeciile vezicii urinare E) supuraia renal Rspuns: C,D (pag 899) 293) Din punct de vedere microbiologic poate sa exist infecie a tractului urinar atunci cnd: A) se dezvolt peste 105 microorganisme per ml de urin recoltat din mijlocul jetului urinar B) se dezvolt 102 - 104 microorganisme per ml urin recoltat din mijlocul jetului urinar la pacieni asimptomatici C) se dezvolt 102-104 microorganisme per ml urin la un pacient cu cateter vezical a demeure D) se dezvolt 102 - 104 microorganisme per ml urin obinut prin cateterizare vezical E) se dezvolt 102 - 104 microorganisme per ml urin obinut prin aspiraie suprapubian. Rspuns: A,C,D, E (pag 899) 294) Din sindromul uretral acut fac parte: A) bacteriuria semnificativ B) disuria C) polakiuria D) febra E) senzaia de miciune imperioas Rspuns:B,C,E (pag 899)

295) Infeciile urinare acute: A) sunt foarte frecvente la pacienii necateterizai B) au o incidena sczut odat cu nceperea vieii sexuale C) sunt mai frecvente la brbaii sub 50 ani D) sunt mai frecvente la femeile tinere E) au o inciden invers proporional cu vrsta Rspuns: A,D (pag 899) 296) La pacienii cu infecie urinar asociat cu manevre urologice, calculi sau obstrucie: A) E.coli este agentul etiologic n peste 80% din cazuri B) E.coli este singurul germene rspunztor C) speciile Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Serratia i Pseudomonas au importan crescnd D) dintre cocii Gram-pozitivi, enterococii i Staphylococus aureus sunt mai frecvent implicai E) speciile Proteus i Klebsiella nu sunt implicate Rspuns: C,D (pag 899) 297*) Cel mai frecvent, infeciile acute de tract urinar la pacieni fr catetere, anomalii urologice sau calculi, sunt date de: A) E.coli B) Staphyloccocus aureus C) Enterobacter D) Proteus E) Klebsiella Rspuns: A (pag 899) 298) La femeile cu simptome renourinare acute, piurie i urin steril agenii etiologici importani sunt: A) E.coli B) Proteus C) Staphyloccocus aureus D) Virusul herpes simplex E) Agenii care produc uretrita transmis sexual Rspuns: D, E (pag 900) 299) Infectia acuta a prostatei poate avea ca rezultat: A) abcesul prostatic B) epididimo-orhita C) balanita D) sepsisul E) glomerulonefrita acuta Rspuns: A, B, D (pag 899) 300*) Cistita acut hemoragic este cauzat de: A) Virusul herpes simplex

B)Virusul citomegalic C) Ureaplasma urealiticum D) Rotavirusuri E) Adenovirusuri Rspuns: E (pag 900) 301) Speciile urmatoare de bacterii predispun la formarea calculilor renali: A) Escherichia coli B) Proteus C) Klebsiella D) Pseudomonas E) Serratia Rspuns: B C (pag 899) 302) Pacienii cu cistit au de obicei: A) durere suprapubian B) disurie C) febr peste 38,3 grade Celsius D) grea i vrsturi E) miciuni imperioase frecvente Rspuns:A,B,E (pag 902) 303) Pielonefrita acut: A) este o glomerulopatie primar B) este o infecie a tractului urinar inferior C) se manifest cu temperatur peste 39,4 grade Celsius D) poate s evolueze cu piurie i cilindri leucocitari n urin E) determin la majoritatea pacienilor leucocitoz semnificativ Rspuns: C,D,E ( pag 902) 304) Antibioticele utilizate in sarcina pentru tratamentul cistitei acute pot fi: A) amoxicilina B) ciprofloxacin C) cefalosporine D) biseptol E) nitrofurantoin Rspuns: A C E (pag 904) 305) Factorii asociai cu un risc crescut de infecie a tractului urinar la pacienii cateterizai uretral includ: A) sexul masculin B) perioada de caterizare scurt C) boala de baz sever D) terapia antimicrobian sistemic E) deconectarea cateterului i a tubului de dren Rspuns: C,E (pag 902)

306*) Infeciile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de: A) E.coli B) enterococi C) Staphyloccocus aureus D) Gonococ E) C. trachomatis Rspuns: A (pag 902) 307*) Majoritatea infeciilor urinare asociate cateterelor: A) determin simptomatologie zgomotoas B) determin hematurie macroscopic C) determin febr D) se rezolv dup retragerea cateterului E) determin alterarea strii generale Rspuns:D (pag 903) 308*) Cel mai bun mod de a aciona n prezena unei infecii urinare asociate cateterului este: A) ndeprtarea cateterului n asociere cu o cur scurt de antibiotice la care microorganismul este sensibil B) aplicarea unguentelor antimicrobiene local, periuretral C) utilizarea antimicrobienelor adugate n punga de dren D) cure scurte de antimicrobiene sistemice E) folosirea unui sistem de colectare steril Rspuns: A ( pag 903) 309) In tratamentul cistitei acute necomplicate: A) o doz unic de 3g de amoxicilin este de elecie B) terapia cu doz unic de ageni antimicrobieni nu este indicat C) doze unice de trimetoprim-suflametoxazol au fost folosite cu succes D) majoritatea fluorochinolonelor n doz unic au fost folosite cu succes E) majoritatea penicilinelor n doz unic au fost folosite cu succes Rspuns: C, D (pag 903-904) 310) Care dintre urmtoarele patologii se pot complica cu insuficiena renal acut prerenal (azotemie prerenal)? A) deshidratare (hipovolemie) prin vrsturi abundente B) tromboza de ven renal C) administrarea de substan de contrast iodat D) boli care evolueaz cu debit cardiac redus E) obstrucia colului vezical Rspuns: A D pagina 1658 311) Dintre complicaiile insuficienei renale acute fac parte : A) deshidratarea extracelular

B) hiperkaliemia C) acidoza metabolic D) alcaloza metabolic E) policitemia Rspuns: B C pagina 1663-1664 312) In tratamentul hiperparatiroidismului secundar din insuficiena renal cronic se utilizeaz : A) restricia alimentar de fosfai B) restricia dietar de calciu C) ageni orali ce leag fosfatul D) ageni orali ce leag aluminiul E) rini schimbtoare de ioni Rspuns: A C pagina 1671 313) Care dintre urmtoarele afirmaii privind insuficiena renal acut prerenal (azotemia prerenal) este adevrat? A) este cea mai frecvent form de insuficien renal acut B) este rapid reversibil dup restaurarea fluxului urinar normal C) este caracterizat printr-un parenchim renal profund alterat nc de la debut D) poate aprea n condiii de hipovolemie E) se datoreaz hipoperfuziei renale Rspuns: A B D E pagina 1657 314*) Faza de stare a insuficienei renale acute intrinseci secundare ischemiei dureaz de obicei A) cteva ore, maximum 1 zi B) 1-2 zile C) 1-2 sptmni D) 1-2 luni E) aproximativ 6 luni obstrucia colului vezical Rspuns: C pagina 1659 315) Dintre toxicele endogene care pot produce insuficien renal acut nefrotoxic fac parte A) aminoacizii B) hemoglobina C) colesterolul D) mioglobina E) lanturile uoare de imunoglobuline (din mielom) Rspuns: B D pagina 1660 316*) Examenul de urin din azotemia prerenal se caracterizeaz prin : A) prezena hematiilor B) prezena leucocitelor C) absena celulelor

D) cilindri leucocitari E) cilindri eritrocitari Rspuns: C pagina 1661 317*) Sindromul clinic care rezult din pierderea marcat a funciei renale se numete : A) uremie B) retenie azotat C) azotemie D) scderea filtrrii glomerulare E) insuficien renal Rspuns: C pagina 1667 318) In corecia hiperkaliemiei din insuficiena renal cronic se pot utiliza : A)bicarbonatul de Na pentru corecia acidozei B) diureticele C) insulina D) rasini schimbtoare de ioni E) beta blocantele Rspuns: A B C D pagina 1670 319) In tratamentul hiperparatiroidismului secundar din insuficiena renal cronic se utilizeaz : A) restrictia alimentar de fosfai B) restrictcia dietar de calciu C) agenti orali ce leag fosfatul D) agenti orali ce leag aluminiul E) rasini schimbtoare de ioni Rspuns: A C pagina 1671 320) Care dintre urmatoarele reprezinta cele mai frecvente cauze ale hemoragiei intracerebrale? A) hipertensiunea arteriala B) contraceptivele orale C) consumul de alcool D) angiopatia amiloida E) traumatismele Raspuns: A, D ( pag 2578) 321) Hemoragia intracerebrala hipertensiva apare aproape intotdeauna: A) in timp ce pacientul executa un efort fizic B) in timp ce pacientul este in stare de veghe C) in timpul somnului D) in timpul defecatiei E) in context infectios Raspuns: B (pag 2578)

322*) Localizarea cea mai frecventa a hemoragiei datorata hipertensiunii este in: A) talamus B) putamen C) cerebel D) punte E) bulb Raspuns: B (pag 2578) 323) Semnele clinice ale hemoragiei cerebeloase sunt: A) cefaleea occipitala B) hemipareza C) varsaturi repetate D) afazia E) incapacitatea de a merge sau de a sta in picioare Raspuns : A, C, E ( pag 2579) 324) Profilaxia hemoragiei cerebrale primitive cuprinde: A) reducerea hipertensiunii arteriale B) tratamentul cu glucocorticoizi C)scaderea consumului excesiv de alcool D)detectarea anevrismelor cerebrale E) reducerea consumului de droguri ilicite (cocaina si amfetaminele) Raspuns: A, C, E (pag 2579) 325) Urmatoarele evenimente pot fi asociate consumului de cocaina: A) Hemoragia intracerebrala B) AVC ischemic C) Hemoragia subarahnoidiana D) Malformatiile arteriovenoase E) Abcesul cerebral Raspuns: A, B, C (pag 2580) 326*) Care este cea mai frecventa cauza de hemoragie subarahnoidiana? A) extensia in spatiul subarahnoidian a hemoragiilor intracerebrale primitive B) ruptura unui anevrism sacular C) malformatiile arteriovenoase D) hemoragiile cu sursa capilara sau venoasa E) hipertensiunea arteriala Raspuns: B (pag 2580) 327*) Existenta unui anevrism in sinusul cavernos poate fi indicata de: A) durerea retroorbitara B) durerea occipitala C) pareza de nerv sase D) pareza de nerv zece E) pareza de nerv doisprezece

Raspuns: C (pag 2581) 328) Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive in ruptura anevrismala sunt: A) Reruptura B) Hidrocefalia C) Vasospasmul D) Menigita E) Meningo-encefalita Raspuns: A, B, C ( pag 2581) 329*) Cea mai frecventa forma acceptata de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic este: A) scaderea presiunii de perfuzie cerebrala B) cresterea presiunii de perfuzie cerebrala C) administarea de diuretice D) administrarea de antiagregante plachetare E) administrarea de anticoagulante Raspuns: B (pag 2583) 330) In hemoragia subarahnoidiana cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive sunt: A) edemul cerebral B) reruptura C) hidrocefalia D) hernierea E) vasospasmul cerebral Rspuns: B C E (ag 2581) 331) In ce priveste manifestarile clinice ale accidentelor vasculare cerebrale ischemice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A) prezentarea tipica este cu debutul brutal al hemiparezei B) poate sa apara orice semn de disfunctie cerebrala C) apare intotdeauna o pierdere a starii de constienta D) deficitul neurologic cu durata sub 24 ore este considerat AIT( accident ischemic tranzitor) E) apare de obicei la varsta tinara Rspuns: A B D (pg 2559,2560) 332) VC, examinarea prin tomgrafie computerizata: A) exclude imediat hemoragia ca fiind cauza a a atacului; B) poate detecta cu certitudine infarctele cerebrale n primele 24; C) ofer date sigure de evidentiere a micilor atacuri ischemice din fosa posterioar; D) injectarea de substan de contrast crete specificitatea; E) poate scpa infarctele de suprafa cortical; Raspuns: A D E ( pag.2570)

333) n terapia AVC ischemic sunt adevrate urmatoarele afirmaii despre anticoagulante: A) rolul anticoagulrii n boala aterotrombotic cerebral este cert dovedit prin studii randomizate B) heparina este larg folosit n AIT instabil C) rata complicaiilor sngernde n 7 zile de heparinizare este de 10% D) la valori ale INR de circa 4, heparina este ntrerupt E) puine date susin folosirea pe termen lung a Warfarinei pentru prevenirea AVC aterotrombotic. Raspuns: B, C,E (pag.2573) 334*) Urmatoarea entitate nu reprezinta o cauza frecventa de AVC cardioembolic: A) fibrilaia atrial nereumatic B) valvele prostetice C) infarctul miocardic D) prolapsul de valv mitral E) boala cardiac reumatic Raspuns: D ( pag. 2575) 335*) Investigaia care ofer date sigure despre localizarea i ntinderea infarctului n prima or de la debut este: A) TC fr contrast B) RMN cerebral C) Electroencefalografia D) Doppler transcranian E) TC cu substan de contrast Raspuns: B (pag.2570) 336) Tratamentul profilactic anticoagulant este indicat n : A) sindromul anticorpilor antifosfolipidici B) prolaps sever de valv mitral C) vasculite D) tromboz de sinus dural-ven cortical E) boala Moyamoya Raspuns: A, B, D (pag.2578) 337) Urmtoarele afirmaii cu privire la AVC ischemic sunt adevrate: A) arteriografia cerebral selectiv este cea mai bun metod de evaluare a bolii ateromatoase a arterei bazilare B) infarctele din teritoriul periferic al arterei cerebrale posterioare sunt greu de evideniat la TC sau RMN C) arteriografia cerebral in circulaia posterioar poate precipita o stare de delir D) scanarea TC detecteaz cu precizie infarctele de trunchi cerebral E) RMN cerebral exploreaz cu succes infarctele lacunare cu dimensiune mai mare sau egal cu 5mm. Raspuns: A, C, E (pag.2571)

338) In AVC, intre factorii de risc ai aterosclerozei se numara: A) varsta tanara B) diabetul zaharat C) hipertensiunea arteriala D) fumatul E) valorile scazute ale colesterolului plasmatic Rspuns: B C D (pag 2572) 339*) Din grupul spondilartropatiilor nu face parte A) Spondilita anchilozanta B) Sindromul Reiter C) Poliartrita reumatoida D) Artrita si spondilita psoriazica E) Spondilartropatia juvenila Rspuns: C pagina 2094 340) Care din urmatoarele afirmatii cu privire la epidemiologia spondilitei anchilozante sunt adevarate? A) Exista o stransa corelatie intre spondilita anc