Hipovitaminoza A

8/10/2019 Hipovitaminoza A

1/13


2/13

Hipovitaminoza A se instaleaz n condiiile insatisfaceriiprelungite a necesarului fiziologic sau cnd cerinele biologice aleorganismului solicit mari cantiti din aceast vitamin, care la unmoment dat nu mai pot fi satisfcute.

Statistica lipsei Vitaminei A


3/13

1 2 3 4

1.500 2000 2500 3500

5 6 7 8

4.500 5000 6000 8000

Necesarul fiziologic de vitamin A exprimat n unitiinternanionale:

1. 0-1 an; 2. 1-3 ani; 3. 4-6 ani; 4. 7-9 ani

5. 10-12 ani; 6. Adoleceni i aduli; 7. Femei; 8. Femei nsrcinate


4/13

Antivitaminele sunt compui organici naturali, cuaciune antagonist vitaminelor, capabili s descompununele vitamine, fie s le transforme n complexeneabsorbabile, fie s interfereze cu utilizarea lormetabolic,care produc efectele avitaminozelor respective.

Pentru vitamina A este cunoscut antivitamina A -lipooxidaza poate oxida att vitamina A, ct si carotenii

producndperoxizi care au urmtoarelecaracteristici: sunt toxici;

prezint o activitate ridicat si la temperaturi sczute,putnd conduce la o diminuare a coninutului devitamine i din produsele congelate sau pstrate princongelare sau refrigerare.


5/13

Condiiile ncare scade disponibilitatea vitaminei Asunt diverse:

Aport alimentar insuficient de vitaminA sau provitamine; Scderea marcata consumului de grsimi;

Carena alimentar prelungit n proteine; Prezena steatoreei;

Rezecii chirurgicale ale segmentelor intestinale la nivelulcrorase produce absorbia vitaminei A;

Scderea marcat a cantitii de bil din duoden; Reducerea important a capacitii de stocare a vitaminei A; Incapacitatea de transformare a provitaminelor n forma

activ;


6/13

Consumul de alcool, ulei mineral si cortizon n doze mari siprelungite (scad absorbiacarotenilor si vitaminei A);

Aportul mare de acizi grasipolinesaturai.Uneori necesarul de vitaminA creste si nalte situaii:

Striinfecioase prelungite; Hipertiroidism;

Expuneri ndelungatela frig.


7/13

Carena vitaminei A are consecine nefaste asupraorganismului. Astfel se observ:

mpiedicatcresterea si repararea esuturilorlezate;

Se reduce supleeapielii, datoritscderiisecreiilorgrase;

Se reduce aprareaantiifecioasa mucoasei traheobronice.

Se diminueaz elasticitatea esuturilor moi cznd astfel mobilitateaorganelor dinamice (tubul digestiv, veziculabiliar,vezica urinar,etc);

Se reduce secreia sucurilor digestive;

Necesare degradriinormale a principiilor nutritive;

Scade disponibilitatea dezvoltriinormale a esutului osos,

Se diminueazprocesul de crestere staturo -ponderal;


8/13

Se reduce formarea hormonilor sexuali si capacitatea de

mobilizare a resurselor organismului ncondiii de stress; Scade acuitatea vizualla lumina crepuscular;

Se produc distrugeri ale corneei

(celulele secretoare de mucus ale corneei iconjuctivei tind sdispardispariia Ig Ai Ig G din lacrimi ctsi a lactotransferineii a lizozomului reduce rezistena lainfecii).

Printre alte manifestri alehipovitaminozei A menionm anemia(instalat posibil prin alterarea membraneieritrocitare i scderea consecutiv aduratei de viaa hematiilor) i deformrile

osoase.


9/13

Dietoterapia carenei n vitamin A urmrestendeprtarea semnelor clinice ale deficitului existent inormalizarea valorilor serice ale vitaminei A i -carotenilor, cti refacerea rezervelor hepatice ale vitaminei A (300 mg/g tesut).

Este deosebit de important ca dietoterapiasnceapcu produse nutritive ce conin vitaminA preformat (de origine animal), cele cu unconinut bogat n provitamine deinnd un rolsecundar (biodisponibilitatea vitaminei A este de

1,5 - 3 ori mai mare dect a -carotenului).

Concomitent se va asigura un raport corespunztorde proteine(malnutriia proteic scade sinteza proteinei transportoare a vitamineiA) si lipide (faciliteazabsorbia vitaminei A).


10/13

Coinutul principalelor alimente nvitaminApreformat( nU.I. la 100g produs)

Ulei de ficat de morun 85.000

Ficat de viel 27.000

Ficat de vit 19.200 Ou pudra, lapte praf 4.500

Cascaval 4.000

Unt 3.330

Glbenus de ou 3.210 Ficat de porc 2.700

Brnz cu smntn 2.000

Smntn 1.250

Rinichi de viel 1.200

Ou ntreg 1.140

Sardele n ulei 700 Lapte ndulcit 430

Lapte nendulcit 400

Lapte proaspt 380

Somon proaspt 280

Somon 70

Heringi proaspei 70

Pstrvi 12


11/13

Cantitatea medie (mg)% de caroteni din alimentele vegetale:

Ardei kapia

2535

Banane

6,88,3

Caise

1,24,2

Gogoari2325

Tomate6,512

Dovleac0,20,8

Spanac

1314

Salat

36

Mazre verde

0,20,4

Ardei gras

825

Pepene verde

34

Fasole verde

0,10,2

Morcovi

718

Ridichi

1,52

Agrise

0,10,2


12/13

n unele situaii, gravitatea deficitului vitaminic(xeroftalmie), impune de urgen corecia hipovitaminozei A.Acest lucru necesitdoze mari de vitaminA imposibil de atinsntimp scurt, exclusiv prin alimentaie.

n plus, pierderea sau diminuarea poftei de mncareasociatsau nu diareei mpiedicreducerea rapida deficituluivitaminic doar prin alimentaie.

Din aceste considerente la bolnavii respectivi se impune

utilizarea de preparate vitaminice farmaceutice cu o

concentraie ridicat de vitaminA, administrate pe cale oral

sauparenteral.


13/13

Dupacoperirea deficitului vitaminic trebuie savem: O alimentaia va trebui sasigure necesarul zilnic fiziologic; S creasc consumul ori de cte ori apar situaii care

epuizeaz rapid rezervele vitaminice (intoxicaii, strifebrileprelungite).

n felul acesta se previne reapariia strilor dehipovitaminozA.

Documents

Hipovitaminoza A