UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE

I MEDICIN VETERINAR I. I. de la BRAD IAI

Sef lucr. dr. Radu Adrian Moraru

TURISM RURAL

(SUPORT DE STUDIU I.D.)

Anul III IEA

- 2014 -

2

TURISM RURAL

CUPRINS

Pag.

Introducere ....3 U.I. 1. TURISMUL RURAL CONSIDERATII GENERALE........5

1.1. Conceptele de turism rural i agroturism.....................................6 1.2. Formele turismului rural........................................................8

1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism......12 1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural..................20 1.5. Oferta si productia turistica rurala.............................27

U.I. 2. CADRUL DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL....................32 2.1. Bazele si motivatiile turismului rural..........................................34

2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural .....34 2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural ....37

2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc.....................39 2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in Romania ...............39 2.2.2. Deosebirile dintre pensiunile turistice rurale i cele agroturistice..................................................................................42 2.2.3. Clasificarea pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor agroturistice..................................................................................43

U.I. 3. PRODUSUL TURISTIC RURAL...................................................59 3.1. Satul romanesc-produs turistic....................................................55

3.1.1. Definirea si identificarea satelor turistice............55 3.1.2. Criterii de omologare a satelor turistic........56 3.1.3. Tipologia satelor turistice..............................59

3.2. Structura produsului turistic...............................................60 3.3. Procesul de crearea a produsului turistic rural.............................67 3.4. Resursele si activitatile turistice rurale...........................................71 3.5. Serviciile turistice rurale..........................................73

3.5.1. Clasificarea serviciilor turistice............74 3.5.2. Serviciile turistice complementare ..................76

3.6. Consumatorii de produse turistice rurale.......................................80 3.7. Trsturile proprietarilor de pensiuni turistice rurale si

agroturistice..................................................................................87 3.8. Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul

european89 U.I. 4. MANAGEMENTUL IN TURISMUL RURAL.............94

4.1. Principalii indicatori utilizati in turismul rural.........................96 4.2. Modalitati de maximizare a veniturilor unei pensiuni turistice rurale ......................................................100 4.3. Analiza economic i financiar si planul de afacere in agroturism..................................108 4.4. Brandingul local in turismul rural ...........................110

Bibliografie .....115 Rspunsuri la testele de autoevaluare .........118

3

INTRODUCERE

Practicarea turismului rural s-a extins din ce n ce mai mult n a doua

jumtate a secolului al XX-lea, n aproape tot continentul european. O vacan la ar a intrat n obinuina iubitorilor de aer curat, natur, spaii pur ecologice. Cutarea mediului rural, pentru odihn i recreere este o tendin general n practica mondial a turismului actual. De aceea, regiunile rurale ale Europei nscriu turismul, rnd pe rnd, n cadrul politicilor de dezvoltare local pe viitor.

Turismul integrat n zonele i localitile rurale reprezint o alternativ de a rezolva, n acelai timp, probleme ce privesc, pe de o parte, satul, iar pe de alt parte oraul. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii amenajrii teritoriului, ale echilibrului ora-sat, conturndu-se astfel o schimbare social ce ofer posibilitatea populaiei de la ora s-i regseasc rdcinile, valorile culturale, destinderea fizic, linitea i calmul pierdute sau uitate.

n rile Uniunii Europene, turismul rural nu este un fenomen nou. De-a lungul timpului, pentru majoritatea rilor U.E. timpul nsemnnd cteva decenii cazarea turitilor s-a practicat de o manier mai mult sau mai puin spontan ori organizat.

Noutatea din acest domeniu se manifest prin expansiunea fenomenului turistic n spaiul rural. Aceast expansiune se explic, pe de o parte, prin relansarea dezvoltrii regiunilor rurale i, pe de alt parte, prin diversificarea formelor de practicare a turismului de mas. De aceea, rile U.E. nscriu turismul n cadrul politicilor de dezvoltare local pe viitor, sub denumirea specific de turism rural.

Intrat n obinuina vacanelor multora dintre turitii lumii, turismul rural a devenit o practica curenta. Pentru marea majoritate a locuitorilor Europei, celor

dou Americi, Noii Zeelande, Australiei, vacanele la ar sunt preferate din ce n ce mai mult, att de utilizatori (turiti) ct i de prestatori (amfitrioni/proprietari ori angajai ai acestora). Activitatea s-a dovedit a fi rentabil - mai ales ca urmare a schimbrii preferinelor i obinuinelor turitilor ctre turismul individual - n dauna turismului de mas sau a celui de tip industrial.

Activitile din sfera turismului pot relansa economic satele, dac atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora - de a primi i accepta n mijlocul lor valul risipitorilor i pretenioilor oaspei este receptat favorabil.

4

Modulul de fa este structurat n 4 uniti de nvare, variate att ca ntindere ct i din punctul de vedere al complexitii, motiv pentru care timpul necesar de lucru recomandat pentru studiul individual este diferit, de la o unitate

de nvare la alta. Prima unitate de nvare cuprinde abordari conceptuale referitoate la

termenii ce definesc turismul rural si agroturismul si continutul acestora, fiind

evidentiate interferentele si diferentele dintre cele doua notiuni. Totodata sunt

prezentate diferitele forme pe care le imbraca turismul rural si efectele negative si

pozitive ale desfasurarii acestor activitati.

A doua unitate de nvare se refer la cadrul legal al desfasurarii activitatilor turistice rurale si factorii care stimuleaza dezvoltarea acestora, precum

si motivele vzitarii spatiului rural. Sunt surprinse unele aspecte ce diferentiaza,

conform legii, pensiunile turistice rurale de cele agroturistice si conditiile de

clasificare a acestora.

Cea mai ntins i mai complex unitate de nvare este cea de-a treia, n cuprinsul ei fiind descrise structura si procesul de realizare a produsului turistic

rural, tipologia serviciilor turistice, resursele si activitatile turistice rurale si

principalele tipuri de sate turistice. Sunt precizate conditiile ce trebuie indeplinite

de o localitate rurala pentru afi omologata ca sat turistic si sunt caracterizati

principalii consumatori si ofertanti de produse turistice rurale.

Ultima parte a acestui modul cuprinde noiuni despre brandingul local in turismul rural, posibilitatile de crestere a a veniturilor pensiunilor turistice rurale,

fiind prezentati si cei mai utilizati indicatori in turismul rural.

n realizarea acestui material ne-am sprijinit pe un bogat material

documentar, pe care l prezentm selectiv n bibliografie i pe care l recomandm studenilor pentru completarea cunotinelor i rezolvarea testelor.

5

Unitatea de nvare 1 TURISMUL RURAL - CONSIDERAII GENERALE

CUPRINS (U.I. 1) Pag.

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.1) .5 Instruciuni ....5 1.1. Conceptele de turism rural i agroturism.....................................6

1.2. Formele turismului rural........................................................8 1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism......12 1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural..................20 1.5. Oferta si productia turistica rurala.............................27 Rezumat (U.I. 1) ..29 Bibliografie (U.I. 1) .................................................................................30

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 1)

Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor noiuni

referitoare la conceptele de turismul rural si agroturismul si continutul acestora;

interferentele si diferentele dintre cele doua notiuni, diferitele forme pe care le

imbraca turismul rural si efectele negative si pozitive ale desfasurarii acestor

activitati. La finalizarea studiului U.I. 1,cursanii vor dispune de competene pentru:

utilizarea corect a termenilor de specialitate descrierea continutului si a activitatilor presupuse de turismul rural cunoasterea principalelor forme de turism ce se pot desfasura in spatial

rural

evidentierea asemanarilor si a deosebirilor dintre turismul rural si agroturism

recunoasterea avantajelor si dezavantajelor determiniate de turismul rural

evaluarea ofertei si productiei turistice rurale.

Instruciuni (U.I. 1)

Pentru aceast unitate de nvare este necesar ca studiu individual o perioad de cca. 3-4 ore. Cunotinele dobndite n timpul studiului pot fi verificate pe baza unui un test de autoevaluare care va ncheia U.I. 1. La sfritul modulului se vor gsi rspunsurile corecte la toate testele de autoevaluare care au

6

fost inserate n acest material. De asemenea, o lucrare de verificare care s cuprind aspecte din cadrul acestei uniti de nvare va fi prezentat la finalul U.I. 2.

7

1.1. Conceptele de turism rural si agroturism

n ncercarea de a defini conceptul de turism rural i agroturism, de-a lungul timpului mai muli autori au nuanat aceste dou noiuni, expunndu-le n mai multe contexte i accepiuni, prezentnd astfel de cele mai multe ori particulariti ale diferitelor zone rurale cu potenial turistic. Astfel, n ansamblul economiei locale, turismul rural a fost definit ca o form de valorificare turistic a spaiilor rurale prin exploatarea resurselor naturale, a valorilor i tradiiilor culturale i istorice, a produselor agricole i prin produsele de marc consacrate ilustrative ale identitii regionale, etnografice i culturale, care s acopere nevoile consumatorilor, n materie de primire, alimentaie, activiti recreative i diverse servicii (Gheorghiu i colab., 1998).

n varianta Organizaiei Mondiale a Turismului, turismul rural este definit ca fiind o form a turismului care include orice activitate turistic organizat i condus n spaiul rural de ctre populaia local, valorificnd resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum i dotrile, structurile turistice, inclusiv pensiunile i fermele agroturistice.

Privit n ansamblu, turismul rural include o gam larg de modaliti de cazare, de activiti, evenimente, festiviti, sporturi i distracii, care se desfoar ntr-un mediu tipic rural. In accepiunea psihologic turismul rural reprezint o stare de spirit care implic att ospitalitatea comunitii rurale gazd, ct i consideraie i respect pentru mediul rural din partea turitilor, acesta se practic n intimitatea comunitilor rurale, singurele n msur s creeze o atmosfer lipsit de artificialitate i s arate un mod de via tradiional i nrdcinat n comunitatea respectiv. Accepiunea geografic subliniaz caracterul general al turismului rural, acesta manifestndu-se n spaiul rural indiferent de caracteristicile fizico-geografice ntlnite (Petrea i Petrea Rodica, 2000).

Turismul rural poate fi definit drept un concept care acoper activitile organizate i conduse la nivel local, bazate pe atraciile mediului natural i uman (Popa, 2009). Componentele de baz ale turismului rural cuprind cazare, alimentaie, transport, agrement, activiti sportive i de recreere, precum i alte multe forme care pot fi practicate n funcie de potenialul fiecrei comuniti rurale n parte.

8

Agroturismul reprezint o form particular de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat, cuprinznd att activitatea turistic propriu-zis (cazare, pensiune, prestri de servicii, sport, distracie etc.), ct i activitatea economic, de regul agricol practicat de gazdele turitilor (activiti de producie, de prelucrare a produselor agricole n gospodrie i de comercializare a acestora) (Brezuleanu, 2006).

Prin agroturism se valorific astfel, n mod superior, resursele naturale i antropice ale zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populaiei rurale. Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune: cazarea n gospodria rneasc (pensiune etc.), consumarea de produse agricole din gospodria respectiv, participarea ntr-o msur mai mare sau mai mic, la activitile agricole specifice (Stnciulescu Gabriela i colab., 2002).

Agroturismul are la baz o nevoie a localnicilor din mediul rural de a-i valorifica propriile produse, de a-i suplimenta de cele mai multe ori sursele de venit prin transformarea unei pri a unei gospodrii n locuri de cazare pentru turitii care accept agroturismul ca o form de turism ntr-un mediu tradiional i pitoresc.

Agroturismul este o form a turismului rural care utilizeaz pentru cazare i servirea mesei numai pensiunile turistice i fermele agroturistice beneficiind de un mediu nepoluat i pitoresc, de atracii turistice naturale i de valorile culturale i istorice, de tradiiile i obiceiurile prezente n mediul rural (Glvan, 1999).

Agroturismul mai poate fi definit din punct de vedere al spaiului de cazare, al activitilor i al divertismentului. Valorificarea unui excedent de cazare existent n gospodria rneasc, pregtit i amenajat special pentru primirea de oaspei, este un element important al agroturismului.

Din punct de vedere al activitilor care graviteaz n jurul gospodriei rneti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri i servicii oferite de gospodria rneasc, spre consumul persoanelor care, pe o perioad determinat de timp, vin n mediul rural pentru relaxare, odihn i agrement, cure terapeutice, tranzacii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, iniiere n arta meteugurilor tradiionale, pentru studii i documentare, precum i multe alte activiti (Mitrache, 1996).

n ceea ce privete divertismentul, varietatea i unicitatea celor care se ofer a fi gazde reprezint elementele particulare ale acestei forme de turism rural,

9

tiindu-se c interaciunea dintre turist i gazd n practicarea agroturismului este un element cheie.

n literatura de specialitate se distinge urmtoarea definiie dat conceptului de agroturism: activitatea de primire i ospitalitate realizat de ntreprinztorii agricoli individuali sau asociaii precum i de familiile lor utiliznd propria ntreprindere (gospodrie, exploataie) sau una nchiriat astfel nct activitatea desfurat s fie ntr-un raport de complementaritate cu activitile aferente culturii terenului, silviculturii i creterii animalelor, acestea trebuind s constituie i n continuare activiti principale (Ceccacci, 1999).

Agroturismul este o mbinare a activitilor agricole cu serviciile turistice n interiorul exploataiilor agricole, care poate constitui o soluie complementar, de sprijinire direct a dezvoltrii agriculturii, cu efecte pozitive, att de natur economic, ct i social (Drghici, 2003).

Aceast form de turism necesit participarea la o gam larg de activiti legate de ferm cum ar fi: pregtirea produselor pentru pia sau culesul produselor pentru uzul personal, de asemenea, petrecerea mai multor zile ca

oaspei ai fermei sau vizitarea festivalurilor i a muzeelor agricole ca i a altor asemenea atracii turistice (Brown, 1998).

Punctele cheie ale unei activiti n domeniul agroturismului sunt reprezentate de aptitudinile fermierilor pentru relaiile cu publicul, aspectul estetic al fermei i apropierea fermei de un centru urban reprezint trei puncte cheie ale unei activiti de succes n domeniul agroturismului (Hilchey, 1993).

Dei se desfoar n spaiul rural, agroturismul i turismul rural sunt dou concepte care, pentru unii autori, au acelai coninut, (Braoveanu i colab., 1995) iar pentru alii, sunt dou noiuni diferite (Glvan, 1999).

Practica arat c aceste categorii se identific pn la un anumit nivel, au un numitor comun care scoate n eviden att elemente de comunitate, de incluziune, ct i elementele diferite care conduc la departajare, la difereniere Ambele tipuri de turism au ca spaiu de desfurare mediul rural, iar prin activitile incluse genereaz circulaie turistic i venituri suplimentare pentru cei care presteaz servicii turistice. Cele dou tipuri de turism sunt rezultatul, pe de o parte, al comportamentului omului modern, dornic de vacane ct mai originale, de rentoarcere la natur, iar pe de alt parte, constituie alternative posibile de relansare a zonelor rurale n perspectiva dezvoltrii durabile a spaiului rural.

10

n clarificarea acestor termeni i stabilirea interferenelor exist dou tendine de definire a acestor noiuni. n prima categorie, criteriul de definire utilizat este ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care

beneficiaz comunitatea rural sau numai o parte a acesteia. n cea de-a doua categorie, criteriul de difereniere se bazeaz pe ponderea diferitelor elemente constitutive ale ofertei turistice. Sub acest aspect, termenul de turism rural

cuprinde i cultura, istoria, tradiiile existente n spaiul rural, care mpreun cu cele specifice din gospodria rneasc constituie componente ale ofertei turistice.

Agroturismul i turismul rural interfereaz i se completeaz reciproc ntr-o foarte mare msur, n special prin serviciile de cazare, de alimentaie i transport care se ntlnesc la ambele forme de turism, serviciile de oferire a mesei

att n cadrul turismului rural ct i a agroturismului, se bucur de condiii speciale n ceea ce privete varietatea, calitatea i prospeimea serviciilor oferite de ctre gazd, care de cele mai multe ori procur produsele necesare din gospodria proprie (Brezuleanu, 2009).

Agroturismul contribuie pe lng obinerea unor venituri complementare pentru populaia local i la realizarea unor obiective sociale cum ar fi: continuitatea activitilor agricole ntr-un mediu slab-productiv, mobilizarea unui numr nsemnat de gospodrii i de persoane, ridicarea nivelului general de civilizaie a unei categorii de populaie care triete izolat, ameliorarea comportamentului social n relaiile umane, cultivarea relaiilor umane i chiar ameliorarea situaiei igienico-sanitare din multe localiti rurale.

11

1.2. Forme si tipuri de turism rural

Principalele forme pe care le poate adopta turismului rural sunt:

a) turism rural de tip familial, in care gospodaria gazda pune la dispozitia

turistilor bucataria proprie, urmnd ca acestia sa-si asigure singuri prepararea

mesei si procurarea majoritatati alimentelor prin reteaua comerciala locala,

pregatita la rndul ei sa faca fata unor asemenea solicitari

b) turism rural practicat de gospodariile pensiune, destinate unui grup de 10 -

20 de gospodarii apropiate care practica turismul rural n solutia limitata de

cazare si mic dejun

c) turism rural spontan, care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala,

nedirijata, cu ramneri solitare sau n grupuri restrnse n gospodariile

taranesti pentru scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii,

prepararea mesei sau alte servicii

n ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in

cadrul caruia se delimiteaza urmatoarele tipuri:

Turismul cultural : Implica cele mai diverse categorii sociale si de varsta si consta n vizitarea

siturilor rurale a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice,

caselor memoriale, muzeelor s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori

sau datini traditionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol)

sau evenimente sociale din viata comunitatii (hramuri, nunti).

Pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile tinere, n

special elevi si studenti, sub forma turismului scolar de nvatare sau descoperire.

Din pacate, desi este o forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica

precara a habitatului rural si absenta unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip

de turism sa fie aproape exclusiv de pasaj, impactul economic asupra detinatorilor

patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.

Turismul curativ: Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile

(absenta poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa),

prezenta izvoarelor de ape minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a

salinelor, toate asociate eventual cu posibilitatile de aplicare a remediilor

12

consacrate n medicina populara (fitoterapia, apiterapia, hidroterapia).Existenta

disponibilitatilor de acest fel pot conduce la elaborarea unor oferte turistice care

pot rivaliza cu cele din statiunile balneare si climaterice consacrate.

Turismul sportiv, turismul de aventura: Turismul de aventura foloseste mprejurimile sau mediul natural ca sursa de

producere a senzatiilor de descoperire pentru practicantii sai. Obiectivul sau de

baza este sa poata transmite aceste senzatii si are nevoie de spatii putin utilizate

din punct de vedere turistic.

Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor

sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice,

speleoturism, sporturi de iarna, orientare turistica. n anumite situatii, turismul

sportiv capata accente de turism de aventura, atunci cnd obiectivul l constituie

practicarea unor activitati, desemnate n limbajul de specialitate prin sintagma de

sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fara motor s.a.).

Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita o anumita politica

manageriala a produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).

Altele n schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata

desigur de favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii

(sporturile de iarna, pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistica,

speleoturismul).

Turismul religios: Presupune vizitarea unor lcauri de cult, participarea la evenimente

religioase importante (hramuri, srbtoarea de Pati). Poate avea, de asemenea, un impact deosebit n dezvoltarea turismului rural prin conturarea unor destinatii

certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, n acest sens, exercitate de

pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes n Franta si Stonehenge

n Marea Britanie. Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si

spirituale remarcabile, au intrat de mult timp n sfera atractiei turistice: Putna,

Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Agapia, Neamt, Tismana si multe altele

carora li s-ar putea adauga, in conditiile unei promovari corespunzatoare,

bisericile si manastirile din mediul rural al judetului Olt.

13

Turismul de agrement: Se practica sub forma neorganizata si consta n petrecerea partiala sau

integrala a concediului individual sau cu familia, ntr-un spatiu de cazare (casa,

camera mobilata) existent n mediul rural, obtinut prin diverse modalitati:

mostenire familiala, nchiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau

rude. n linii generale, mbina caracteristicile turismului pentru natura cu cele ale

turismului de sanatate.

Turismul ecologic: Termenul ecoturism este strns legat de turism verde, identificarea celor doua

forme nefiind incorecta. Ecoturismul este segmentul turistic n care pastrarea

spatiului natural n care este amplasat este prioritara, deoarece profilul sau este

conservarea nainte de orice alta activitate. Este o forma de turism preocupat n

special de mediul nconjurator si dezvolta contactul cu natura, fiind desfasurat n

zone naturale cu o ridicata valoare ecologica.

Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale

abilitate (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul

Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale,

Fondul pentru Natura Salbatica, numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este

una benefica, fiind conceputa ca un instrument util in asigurarea bunurilor

naturale si culturale valoroase prin activitati si politici speciale de protectie.

Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale

traditionale, care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane

perene, care sa contribuie substantial la evolutia comunitatilor locale. Ecoturismul

a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar pentru a

materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia

patrimoniului universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a

UNESCO (1972), primul document care realizeaza o reconciliere a celor doua

elemente ale mediului inconjurator: naturala si culturala. Romania se afla intre

primele tari din lume care a abordat protectia mediului inconjurator pentru turism,

care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat:

Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul secolului XX,

la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.

14

Turismul verde: Este forma de turism n care peisajul este componenta prioritara, iar

obiectivul sau este integrarea vizitatorului n mediul uman si na tural. Turismul

verde este definit ca turism preocupat n mod special de mediul nconjurator si

care se dezvolta n contact cu natura.

Agroturismul: Este un segment al turismului rural, cu particularitatea ca se practica n

ferme, de preferinta active, oferindu-i-se turistului posibilitatea de a participa la

diverse activitati agrozootehnice.

Alte tipuri de turism ce pot fi practicate in mediul rural:

turismul de litoral (balnear-maritim) practicat pentru cura heliomarin, bi de nmol, cura climateric marin;

turismul montan cuprinde drumeia, cura climateric (aer curat, ozonificat, schimbarea altitudinii etc., sporturi montane extreme);

turismul de vntoare i pescuit rspndit n toate zonele rii; turismul de reuniuni i congrese legat de manifestri tiinifice, de

instruire, de bilan, de alegeri etc.; turismul de afaceri cu tendin accentuat de cretere; turismul comercial-expoziional legate de trguri, expoziii, burse; turismul de festivaluri i carnaval prilejuit de festivaluri importante

culturale i de agrement; turismul sentimental deplasare cu persoana iubit cu scopul asigurrii

intimitii; turismul nostalgic revenirea la locurile copilriei sau cele cu

semnificaii speciale; turismul familial vizitarea prinilor, copiilor, rudelor apropiate; turismul de evenimente deplasri n spaiu rural pentru a participa la

evenimente ocazionate de nuni, botezuri, ziua fiilor satului etc.

15

1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism

ncepnd cu anii 1970, turismul rural n Europa a resimit puternic impactul schimbrilor importante n atitudinile i preferinele consumatorilor, rezultnd un ritm accentuat de schimbare n coninutul produsului turistic rural. Deplasarea dinspre turismul de mas ctre turismul individual i modificarea preferinelor privind tipul de vacan, i-a determinat pe productorii de voiaje turistice s gseasc alternative pentru destinaiile spre litoral i munte. Interesul crescut pentru sport, sntate, peisaje, cutarea autenticului, locuri de mici dimensiuni, au stimulat dezvoltarea agroturismului .

Turismul rural se bazeaz pe trei elemente principale: spaiul, oameni i produse. Aceste elemente ale activitii de turism rural sunt variate n funcie de regiune sau ar, deoarece descriu realiti foarte diferite.

Spaiul rural s-a format prin juxtapunerea mai multor entiti care au, fiecare n parte, prezent i viitor propriu, iar exploatarea lor n interes turistic nu se face pe un teren uniform, pe aceeai baz geografic, social, economic sau cultural.

Zonele geografice, atraciile turistice diverse, condiiile economice variate, resursele umane diferite din punct de vedere cantitativ i calitativ fac ca ceea ce este de dorit sau posibil ntr-un anumit loc s nu fie la fel n alt loc; ceea ce este benefic sau tolerat ntr-un loc sau pentru un anumit grup uman poate deveni nociv

sau intolerabil ntr-un alt loc sau pentru un alt grup uman.

Satul a ocupat nc de la nceputurile activitilor umane un loc dominant n ansamblul reelei de aezri care s-a organizat n cadrul unui anumit peisaj geografic.

Prin istoria, continuitatea i prezena sa permanent n teritoriu, el a contribuit din plin la transformarea mediului geografic.

Toate schimbrile aprute n structura social-economic n decursul timpului sunt reflectate n viaa cotidian a satului, care a pstrat n interiorul su, elemente valoroase ce marcheaz principalele trsturi istorice i culturale. Aezrile rurale prin principalele lor componente vatr moie, populaie, ocupaii, tradiii, obiceiuri prezint importante valene turistice.

Turismul rural dei are o istorie mai veche, practic a luat un mai mare avnt n ultimul deceniu, cu sprijinul a numeroase asociaii de profil, multe la nivel de jude.

16

Pentru nceput, turismul rural se axeaz pe servicii turistice de baz, fiind influenat i de dotrile de infrastructur pe care le deine habitatul rural.

Un element definitoriu care alctuiete structura turismului rural l constituie dezvoltarea susinut a serviciilor de divertisment i agrement rural. n condiiile n care se vor crea premisele de suport pentru agrementul rural i numrul turitilor care vor prefera asemenea vacane va crete. Locuitorii din mediul rural trebuie s fie principalul element n activitatea de turism rural pentru a fi principalii beneficiari.

In raport cu activitatea turistica, factorul uman din spatiul rural poate

indeplini mai multe roluri (1): a) omul amfitrion reprezinta gazda turistilor, respectiv

proprietarul unei structuri de primire turistice (de cazare sau/si

alimentatie publica) sau a unei baze turistice de agrement, transport etc.;

b) omul lucrator in turism persoana angajata in structurile de deservire ale turismului, care isi castiga cele necesare traiului in urma

muncii platite in domeniu;

c) omul prestator de diverse servicii locale (frizerii, farmacii, magazine etc.), care sunt puse atat la dispozitia rezidentilor cat si a

turistilor;

d) omul membru al colectivitatii locale care este prezent in programul turistilor, direct sau indirect, prin activitatea pe care o

desfasoara si bunurile pe care le detine in proprietate (casa, gradina,

animalele, livezile etc.)

e) omul cu responsabilitati administrative locale- care activeaza in cadrul primariilor, a consiliilor locale, a unitatilor medicale umane, a

posturilor de politie etc.

Ospitalitatea tradiional a ranului trebuie s fie nsoit de o pregtire specific activitii de cazare turistic, iniiativa privat trebuie s se integreze ntr-un plan colectiv de dezvoltare global, iar aportul fiecruia trebuie s contribuie la montajul produselor turistice, oferind vizitatorului consumator

satisfacia unei cazri civilizate, nsoit de serviciile corespunztoare i, n acelai timp, posibilitatea descoperirii unor locuri i oameni noi.

1 Talaba, I. (2006) Comunitatile locale si responsabilitatile lor pe linia dezvoltarii turismului ural, p. 151, n: Talaba, I., Stoian, Maria, Paduraru T. (2006) Turismul rural romanesc Metode decercetare si analiza; Probleme de impact, Editura Performantica, Iasi, pp.149-158;

17

Ferma, satul, spaiul rural sunt imagini sau motive pentru care turitii vin s-i petreac vacanele la ar. Ferma, rmne un simbol foarte puternic pentru locuitorul din mediul urban, fiind casa fermierului, a ranului, a celui care cunoate secretele naturii, locurile cele mai bune de pescuit, de cules ciuperci apreciate de consumatori, este locul n care se cresc animale domestice cu care

oreanul a pierdut contactul, este locul unde se pot mnca fructe proaspete, locul unde se succed generaii, este locul cu un mod natural de via .

Satul ocup un rol deosebit de important n imaginaia oreanului, semnificnd dimensiunea uman, animaia local specific, evoc primria, cafeneaua, coala, biserica, locuri care au marcat viaa oamenilor secole de-a rndul. Satul grupeaz artizani comerciani, mici ntreprinztori, activi locali care fac viaa mai uoar la ar. Satul reprezint de asemenea, locul de batin, a celor mai frumoase srbtori, a celor mai frumoase obiceiuri de nunt, botez sau de iarn.

Spaiul rural reprezint ntregirea activitii de cazare la ferm sau gospodria ranului i a vieii satului n slujba agroturismului . Turitii doresc s parcurg acest spaiu rural sau s acioneze n slujba acestuia. Spaiul rural reprezint simbolul libertii, respiraiei, apei nepoluate, verdeei, a locurilor pline de flori, a parfumurilor i cnturilor, invitnd la contemplaia peisajelor, dar i la activiti fizice de-a lungul potecilor, pe malul rurilor i lacurilor, traversnd dealurile, munii etc. Toate aceste activiti n plin natur constituie un criteriu important n alegerea petrecerii vacanelor la ar.

Ferma, satul i spaiul rural, mpreun sau separat constituie farmecul turismului rural prin atractivitate. Turismul rural trebuie neles ca o form de activitate care asigur populaiei urbane cele mai adecvate condiii de terapie mpotriva stresului determinat de tumultul vieii cotidiene.

Aceast form de turism este puternic influenat de factorii psihologici i se adreseaz prin excelen iubitorilor de natur, celor care tiu s o foloseasc n avantajul sntii i reconfortrii lor fr s o distrug.

Principalele categorii de servicii oferite: de cazare, de alimentaie trebuie s se situeze la un nalt nivel calitativ. n plus, serviciile de alimentaie n agroturismulse bucur de condiii speciale prin varietatea, calitatea, dar mai ales prin prospeimea produselor oferite de ctre gazd, care dispune i de capacitatea de producie respectiv.

18

Se cunoate c turismul rural, prin funcia lui de consumator, aduce o cretere a veniturilor n locurile unde aceti turiti se deplaseaz temporar, datorit faptului c agroturismul , pe lng serviciile de cazare solicitare, recurge i la serviciile de alimentaie, achiziioneaz amintiri, articole cu specific local, diferite bunuri etc.

Agrementul reprezint un element esenial care contribuie la reuita vacanelor la ar. El poate mbrca diferite forme, plimbri, escaladri pe versani, coborre cu pluta, studiul sau observarea naturii, a vieuitoarelor, participarea la festivaluri rurale, la sporturi care cer mediu rural obligatoriu,

fotografiere, filmat, drumeie, ciclism, echitaie, vntoare, pescuit, cunoaterea zonelor etc.

Ca form a turismului de mas, turismul rural se preteaz att turismului individual ct i de grup (n special grupurilor mici, familiale) i este practicat ndeosebi la sfrit de sptmn sau n timpul vacanelor.

n ceea ce privete limitele de vrst, pentru linitea i bogia cadrului natural, pentru confortul oferit de locuinele steti modern amenajate, pentru alimentaia sntoas i bogat n vitamine, ca i pentru multiplele posibiliti de practicare a sportului n aer liber, turismul rural vine n ntmpinarea dorinelor tuturor categoriilor de vrst, fiind practicat att de persoane de vrsta a treia ct i de ctre generaia tnr.

Intensitatea de continu cretere a activitii turistice n diferite regiuni determin un impact puternic asupra comunitilor locale ale acelor regiuni. De cele mai multe ori, impactul este unul pozitiv, dar nu trebuie neglijate nici

situaiile n care efectele au fost negative. n cadrul acestui impact, o dimensiune important, n afara celei economice, o constituie dimensiunea social-cultural.

Impactul turismului rural asupra comunitilor locale se evideniaz prin dimensiunea extensiv, care face referire la caracteristicile localitii, cum ar fi: rolul ei ca destinaie turistic, natura activitii turistice, raportul turiti / rezideni, tipurile de turiti, sezonalitate, etc.

n regiunile turistice, comunitile locale trec printr-o secven de reacie, ca urmare a dezvoltrii turismului n zon, schimbndu-i percepiile pe msura experienei.

Raportul turiti/rezideni ofer informaii asupra intensitii fluxului turistic.

19

n ultima vreme se cunoate o cretere a acestui raport pe msur ce o anumit destinaie turistic trece prin stagii succesive de dezvoltare.

Sezonalitatea i pune amprenta asupra reaciilor comunitii prin fluxurile accentuate de turiti n perioade de vrf, fiind i motivul pentru care vacanele localnicilor sunt adesea stabilite innd cont de sezonalitate.

Dimensiunea intrinsec se refer la caracteristici ale membrilor comunitii gazd care afecteaz variaiile impactului turismului asupra respectivei comuniti: grad de implicare, caracteristici economico-sociale, apropiere de cas, perioad de edere etc.

Relaiile dintre oaspei i localnici sunt privite ca o balan ntre costuri i beneficii, pentru ambele pri. Gradul de implicare a indivizilor i industria turistic este important pentru echilibrul acestei balane, deoarece influeneaz msura n care beneficiile sunt percepute ca fiind mai mari dect costurile.

Persoanele care i bazeaz existena pe activitile turistice sunt nclinate fie s supravegheze impactul pozitiv al turismului, fie s accepte mai uor impactul negativ al acestuia asupra comunitii n care triesc.

Activitile de turism rural i agroturism se bazeaz pe o mulime de elemente specifice, larg utilizate n limbajul curent i cel de specialitate cum ar fi: motivul sejurului, durata sejurului, recreere, cltorie, vizit, excursie etc.

Motivul sejurului este un criteriu care conduce la structurarea cltoriilor dintr-o localitate sau ar n dou mari categorii i anume: cei care intr i cei care nu intr n categoria turitilor. Potrivit celor enumrate mai sus nu pot face parte din categoria turitilor urmtoarele tipuri de cltori: lucrtorii venii din afar, imigranii temporari sau permaneni, nomazii, pasagerii n tranzit, refugiaii, membrii forelor armate, reprezentanii consulari, diplomaii etc., respectiv persoanele care urmeaz s exercite n spaiul avut n vedere, unele activiti remunerate.

Pot face parte din categoria turitilor toate persoanele care cltoresc ntr-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, misiuni,

congrese, studii, vizitarea rudelor i prietenilor, efectuarea de afaceri sau alte motive profesionale, realizarea de tratamente medicale, pelerinaje religioase sau

de alt ordin. Pot fi inclui, de asemenea, n rndul turitilor: strinii nonrezideni, naionalii rezideni n afar de membrii echipajelor mijloacelor de transport strine aflate n reparaii sau n escal i care apeleaz la serviciile de cazare mas, din acea ar, pasagerii aflai n croazier n care debarc pentru a vizita inutul etc.

20

Durata sejurului (criteriul cazrii peste noapte), servete la identificarea altor dou categorii de vizitatori: excursionitii sau vizitatorii de o zi care nu i petrec noaptea n localitatea sau ara respectiv i turitii care vor rmne acolo cel puin o noapte. Maximum de timp pe care o persoan l poate petrece ntr-o ar pentru a fi considerat vizitator este de 1 an.

Prin recreere (lat. recreare refacere sau remprosptare) se nelege tot ceea ce un individ ntreprinde n timpului liber pentru revitalizare. n acest context

prin timp liber, desemnm timpul asupra cruia omul dispune absolut liber, utilizndu-l aa cum dorete el. Pentru a fi vorba de recreere, aciunile angajate n timpul liber trebuie s fie constructive i plcute.

Cltoria este o noiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fr un vehicul, ntre cel puin dou puncte, de plecare i de destinaie, situate n locuri diferite cel care o efectueaz purtnd denumirea de cltor.

Vizita este noiunea cu nelesul cel mai apropiat de turism, indicnd orice cltorie care se face cu un motiv anume, autorul ei fiind vizitatorul.

Excursia este o vizit avnd durata de cel mult o zi, n timp ce turismul este o vizit n care persoana petrece cel puin o noapte ntr-un loc special de gzduire (colectiv sau privat) situat n locul vizitat.

Oferta turistic ca element al turismului rural i agroturismului se exprim pornind fie de la un sejur, fie de la o activitate de petrecere a timpului liber, de la un circuit pe o anumit tem sau ntr-o anumit regiune, n funcie de sezonul ales, clientela potenial, reelele folosite etc.

n cazul excursiilor de aproximativ o zi, produsul turistic include

ntotdeauna cazarea la un locuitor, ntr-un han stesc, ntr-un camping rural sau ntr-un sat de vacan familial, unde se pot distinge elementele primii i cazrii turitilor n cadrul rural.

Astfel, motivaia cltoriilor turistice n zonele rurale este reprezentat de cadrul natural nealterat, de tradiii i obiceiuri de activitile practicate n aceste areale. Ca urmare, procesul de amenajare turistic a spaiilor rurale vizeaz crearea condiiilor pentru prezena turitilor i pentru satisfacerea nevoilor lor, pe de o parte, i pentru desfurarea nestigherit, chiar pentru stimularea activitilor economice, specifice pe de alt parte.

Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariia unui cadru construit de calitate, care are ca efect mbuntirea aspectului arhitectonic al satului. Astfel se consolideaz gospodria rneasc. n acelai timp, realizarea ofertei de cazare

21

conduce la creterea veniturilor ntreprinztorilor respectivi. Ca urmare a circulaiei turistice se dezvolt activiti economice pe plan local (prelucrarea unor materii prime din producia proprie de carne, lapte) pentru a satisface o cerere sporit de produse agricole i neagricole.

Satul sau zona agroturistic reprezint spaiul real de atracie, n care se ntreptrund toate elementele de dezvoltare local. ntre activitatea de agroturism i dezvoltarea economico-social a zonelor rurale exist o relaie de coresponden i reciprocitate: astfel creterea circulaiei turistice se face prin dezvoltarea general a zonelor rurale, dezvoltare care la rndul ei se realizeaz prin intensificarea activitii turistic.

Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariia unui cadru constant de calitate, care are ca proprietate principal mbuntirea aspectului arhitectonic al satului. Apar, de asemenea i schimbri n concepia celor ce vor construi. Ei vor accepta existena unui arhitect n vederea realizrii unor construcii funcionale, cu un grad de confort mai ridicat, de acest lucru beneficiind att proprietarul cat i turistul.

Ca urmare a intensificrii circulaiei turistice se dezvolt activiti economice pe plan local menite s satisfac cererea sporit de produse agricole i neagricole. Indirect se va realiza o cretere a numrului de locuri de munc att n activitatea turistic ct i n activitatea de producie i n servicii.

Ca urmare a dezvoltrii activitii agroturistice se nregistreaz transformri fundamentale la nivelul satelor, att n ceea ce privete numrul activitilor desfurate ct i a calitii lor, dup cum urmeaz:

apar centre de informare, agenii i dispecerate turistice ca urmare a necesitii reglementrii i organizrii circulaiei turistice la nivelul localitii. Acest segment organizaional are menirea de a capta i emite informaii, att n relaiile cu exteriorul sistemului local, ct i cu interiorul acestuia. Activitile acestor uniti este desfurat de persoane specializate n turism: manageri turistici, operatori, ageni, etc.

se dezvolt i sistematizeaz activitile de prestare a activitilor complementare agroturismului, concretizate n uniti cum ar fi: brutrii i ateliere de patiserie, uniti de prelucrare a laptelui, laboratoare de carmangerie, ateliere de croitorie i spltorie, magazine de desfacere de produse de artizanat i de suveniruri, ateliere foto (comercializare filme foto i casete video, developare de filme etc).Sectorul meteugurilor i

22

artizanatului ocup un loc aparte deoarece aceste activiti au o conotaie de ordin artistic i cultural fiind totodat diferite de la o localitate la alta. Ele au fost practicate i s-au transmis din generaie n generaie suportnd influenele economico-sociale ale zonelor respective. Particularitile acestor activiti determin un avantaj n cadrul pieei suvenirurilor cu influene evidente asupra veniturilor meteugarilor.

organizarea de centre culturale mpreun cu instituiile deja existente n cadrul satelor: coala, biserica i alte uniti culturale. n aceste centre se organizeaz i se constituie sli de spectacole, muzee locale, ansambluri folclorice, tarafuri i fanfare, coruri, i altele.

Astfel dezvoltarea tuturor acestor activiti duce la creterea gradului de prosperitate a zonei precum i al modernizarea infrastructurii locale.

23

1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural

n Romnia, precum si n Uniunea Europeana, au aparut diferente majore

ntre regiuni, diferente n general defavorabile mediului rural. Aceasta a generat

un nivel de trai mai scazut al populatiei din mediul rural (nvatamnt, sanatate,

posibilitati de angajare, nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale

crescnde, atragnd dupa sine necesitatea implicarii factorilor politici

responsabili.

Intensitatea in continua crestere a activitatii turistice in diferite regiuni

rurale determina un impact asupra comunitatilor locale, de cele mai multe ori

pozitiv, dar exista si situatii in care acesta este negativ.

Fata de celelalte categorii de turism, turismul rural prezint o serie de avantaje:

valorific spaiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiiile steti, produsele agricole,

realizeaz schimburi ntre veniturile urbane i cele rurale, creeaz direct i indirect locuri de munc, mbuntete infrastructura.

Exist o serie de motive economice, sociale i culturale care recomand dezvoltarea iniiativelor turistice n zone rurale ca i stimulator al economiei rurale. Acestea sunt privite ca principale tendinte motivaionale ale cunoaterii activitii de turism rural, n condiiile existenei n Romnia a unor posibiliti remarcabile de derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezena resurselor naturale si antropice ntr-un spaiu rural romnesc cu multiple tradiii etnofolclorice, monumente cultural-istorice, muzee etc.

Avantajele care se obtin n urma practicarii turismului rural pot fi de

natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:

Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca:

Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor

rurale, confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n special ca

urmare a absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor. Aportul de

lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de

munca n servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta

24

medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici,

pescarilor.

Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin

atragator dect crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea

comunitatilor rurale si n special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de

efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate n zonele rurale au confirmat rolul

turismului n conservarea locurilor de munca si diminuarea fenomenului de

poluare.

Crearea de noi locuri de munca

Crearea de noi locuri de munca este posibila n conditiile n care

implementarea locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este

asociat n special practicilor hoteliere si de restaurant. n spatiul rural, reusita

acestora creaza perspective pentru cazarea turistilor la localnici, ceea ce va duce

implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul cu produse alimentare, de

artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca

Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o slaba diversitate n modul de

utilizare a fortei de munca, ocupata aproape n totalitate n sectorul agricol.

Diversificarea activitatilor ntr-un context turistico-economic favorabil poate

atrage dupa sine, de asemenea, stabilizarea populatiei rurale.

Turismul rural este creator de noi profesii pentru viata rurala (manager,

receptioner, ghid turistic, bucatar, ospatar, fochist etc.)

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea

desemneaza situatia n care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei

se realizeaza prin prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), n

completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de

a nchiria camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii

turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.). Pluriactivitatea permite realizarea

unor venituri suplimentare, att n contextul declinului unui tip de activitate, ct si

n cel al constrngerilor generate de ritmicitatea sezoniera a activitatilor agricole.

25

Promovarea si dezvoltarea serviciilor

Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu att mai

mult cu ct numeroase colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta

unor facilitati de servicii corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse,

cauzata de cresterea numerica a clientelei (inclusiv a celei turistice), poate permite

expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului

(modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari, semnalizari rutiere si turistice),

dezvoltarea transportului n comun, a serviciilor postale si de comunicatie .

Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, ct si sporirea

acesteia; acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara o politica concentrata

a tuturor variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se

impune ca ele sa dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate,

susceptibile permanent de rennoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor

turistului.

n special n cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a

asigura si sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea

viabilitatii lor. Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede

elemente particulare de atractie turistica, iar fenomenul de circulatie turistica sa

fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata a ofertei turistice.

Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora n mediile

economice si politice.

Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat

ca veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de

cazare, prin promovarea vizitelor n fermele agricole care poseda diverse functii

de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vnzarea

produselor specifice gospodariei sau satului.

Pe lnga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se

angajeze n activitati turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social, ca

urmare a contactelor cu citadinii, pe langa aportul de varietate. n modul de viata

specific, adeseori solitar, satenii pot deveni mai bine informati despre o serie de

probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor conditii

social-economice si culturale.

26

Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de

artizanat

Turismul rural reprezinta un factor de reinviere si promovare a culturii

locale. Arta si artizanatul rural ocupa un loc important n patrimoniul cultural al

fiecarei tari. Turismul rural poate ajuta aceste activitati att prin recunoasterea

importantei lor, ct si prin comercializarea produselor de artizanat. ara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate si

autenticitate a creatiilor artistice rurale .

Pe lnga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari

reprezinta mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale

comunitatilor rurale romnesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a

imaginii favorabile si de stimulare a interesului turistic. Festivalurile de arta

populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care faciliteaza

comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia

turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui

prima parghie apta sa asigure nscrierea unei asezari rurale n sfera activitatii

turistice.

Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu,

festivalurile si alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul n mediul respectiv

a altor colectivitati artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale.

Reabilitarea patrimoniului edilitar

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza n conditiile existentei

unui flux turistic, n principal pe doua cai. n primul rnd conservarea sau

restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin

practicarea unor taxe de acces. n al doilea rnd, crearea unui potential de cazare

implica restaurarea si repunerea n circuit a imobilelor parasite ca urmare a

fenomenului de depopulare.

Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere

disponibile pentru nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi,

amenajari pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.),

pe termen lung, sunt initiative benefice pentru comunitatea nsasi, ca beneficiara a

investitiilor facute. Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale

generatiei tinere si pot contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de

noi locuitori.

27

Ameliorarea gradului de utilizare a fortei de munca feminine

Rolul femeilor in comunitatea rurala este, in general, unul limitat, rolul

decisiv in activitatea productiva revenind barbatilor. Prin implantarea activitatilor

turistice in mediul rural s-a oferit populatiei feminine sansa de a-si pune in valoare

energia si talentul lor, care, in absenta unei astfel de alternative, nu erau in

suficient utilizate

Pe de alta parte, pe langa numeroasele efecte benefice, turismul rural are si

o serie de consecinte neplacute pentru spatiul rural:

Turismul rural se desfasoara in medii naturale cu echilibru fragil, de aceea el poate reprezenta un factor de poluare fizica a mediului (aer,

sol, apa), determinand eroziunea solului, distrugerea vegetatiei,

indepartarea animalelor salbatice datorita zgomotului, prejudicii

aduse culturilor agricole datorita circulatiei turistice, afectarea linistii

si autenticitatii naturii etc.

taxele resimtite de localnici pentru intretinerea si furnizarea de facilitati turistice.

pasivitatea localnicilor fata de intreprinzatorii externi si neimplicarea lor pe piata turistica fac ca dotarile si activitatile turistice sa apartina

si sa fie gestinate de persoane provenite din afara comunitatii rurale,

situatie in care pot aparea probleme izvorate din necunoasterea

traditiilor, a regulilor pamintului, a practicilor economice si a

stilului arhitectural consacrat in zona respectiva.

poluarea morala a locuitorilor satelor si culturii locale: o schimbari ale obiceiurilor locale, afectarea echilibrului

traditiilor si obiceiurilor, stimuland pe cele care sunt pe placul

turistilor in detrimentul altora care vin din trecutul istoric.

o alterarea practicilor religioase o pierderea limbajului autentic

28

1.5. Oferta si productia turistica rurala

Oferta turistica, categorie corelativa a pietei turistice, constituie, in multe

situatii, mobilul determinant al efectuarii actului turistic. Distinctia care trebuie

evidentiata intre oferta si productia turistica porneste de la definirea celor doi

termeni.

Astfel, oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul natural si

antropic, echipamentul de productie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor

materiale si serviciilor destinate consumului turistic, forta de munca specializata

in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare

(pret facilitati).

Productia turistica este data de ansamblul de servicii care mobilizeaza

forta de munca, echipamentul turistic si bunurile materiale si care se

materializeaza intr-un consum efectiv.

Deci oferta presupune nu numai productia turistica, ci si existenta

factorilor naturali.

Relatia oferta turistica productie turistica este marcata de o serie de

particularitati, care o diferentiaza de aceeasi relatie existenta pe piata bunurilor

materiale:

productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta, in timp ce pe piata bunurilor materiale, oferta este cel mult egala cu productia;

oferta turistica exista si independent de productie, pe cand productia turistica nu se poate realiza in afara ofertei; in schimb, oferta bunurilor

materiale nu se poate detasa de existenta unei productii;

structura ofertei turistice nu coincide intodeauna cu structura productiei turistice, in timp ce structura ofertei de bunuri reflecta structura productiei

respective;

oferta turistica e ferma exista atat timp cat exista si elementele care o compun, pe cand, productia turistica e efemera, ea exista atat timp cat se

manifesta consumul si inceteaza o data cu incheierea acestuia.

Relatia dintre cele doua elemente este foarte complexa, de

interconditionare reciproca, oferta fiind sursa a productiei turistice iar productia

fiind cea care da viata, mobilizeaza oferta.

29

Caracteristicile ofertei:

Asa cum rezulta si din definitiile prezentate, oferta turistica are un

caracter complex si eterogen, fiind alcatuita din mai multe componente, care se

pot structura astfel:

potentialul turistic, ca element de atractie a cererii turistice format din totalitatea resurselor naturale si antropice ale unei zone;

echipamentul turistic, alcatuit din ansamblul activelor fixe si circulante care concura la satisfacerea nevoilor turistilor;

serviciilor prestate turistilor si bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu destinatie turistica exclusiva;

forta de munca, cea care transforma din potentiale in efective celelalte elemente sus-mentionate.

Complexitatea ofertei turistice rurale (si a productiei, in egala masura),

este data si de numarul mare de prestatori sau fabricanti ai produselor

turistice rurale. Faptul ca produsul turistic este format dintr-un ansamblu de

servicii, fiecare cu specificul sau, face aproape imposibila furnizarea de catre un

singur producator a tuturor prestatiilor generate de consumul turistic. De aceea,

prestatorii sunt puternic specializati, au profile diferite, uneori chiar interese

diferite si cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea

produsului turistic participa societati comerciale care au ca obiect de activitate

cazarea, masa, transportul, agrementul, fabricarea calatoriilor turistice (tour-

operatorii), de asemenea pot participa organisme si asociatii cu vocatie sociala,

organisme locale si teritoriale etc.

O alta caracteristica a ofertei turistice, cu multiple implicatii in realizarea

actului turistic, o reprezinta rigiditatea acesteia. Aceasta particularitate este

datorata, in primul rand, inadaptabilitatii (adaptabilitatii reduse) la variatiile atat

cantitative cat si calitative ale cererii turistice.

Imposibilitatea deplasarii ofertei, care presupune mobilitatea

consumatorului si nu a produsului turistic, constituie o alta particularitate a ofertei

turistice. De asemenea, oferta turistica nu poate fi stocata odata neconsumata,

ea se pierde-, aspect care prsupune cheltuieli suplimentare pentru agentii

economici ofertanti in sensul promovarii produselor turistice si adaptarii acestora

la mutatiile intervenite in structura cererii.

Oferta turistica este dependenta de echipamentele turistice, de numarul

si structura fortei de munca. Investitiile, atat materiale, cat si umane, in

30

industria turistica, sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite inlocuirea rapida a

acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice.

Dupa cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei si

productiei turistice, neconcordanta in timp si spatiu a cererii cu oferta turistica

poate fi generatoarea unor efecte economice si sociale de mare amploare, ce se

concretizeaza in: satisfacerea necorespunzatoare a turistilor, neutilizarea

echipamentelor turistice si ca atare, prelungirea duratei de amortizare a acestora si

incetinirea ritmului de inlocuirea a capacitatilor uzate fizic sau moral etc.

Dar, prin eforturile conjugate ale organizatorilor si prestatorilor de servicii

turistice, printr-o buna cunoastere a tendintelor in evolutia cererii turistice, se

poate profita, in anumite limite, de o alta caracteristica a ofertei turistice:

posibilitatea substituirii unui tip de oferta cu altul. Acestea presupune insa ca

si motivatiile turistice sa se poata substitui la un moment dat, dar mai ales ca

elementele componente ale ofertei sa aiba un caracter polifunctional

Test de autoevaluare (1):

1. Care sunt punctele cheie ale unei activiti de succes n domeniul agroturismului?

2. Care sunt formele principale pe care le poate adopta turismului rural?

3. Ce tipuri de turism tematic se pot practica in spatiul rural?

4. Care sunt elementele principale pe care se bazeaza turismul rural?

5. Ce roluri poate indeplini factorul uman din spatiul rural in raport cu

activitatea turistica?

6. Definiti calatoria si vizita.

7. Definiti oferta turistica si productia turistica.

8. Care sunt avantajele practicarii turismului rural

9. Descrieti consecintele negative pentru spatiul rural ale tursmului.

Rezumat (U.I. 1)

n varianta Organizaiei Mondiale a Turismului, turismul rural este definit ca fiind o form a turismului care include orice activitate turistic organizat i condus n spaiul rural de ctre populaia local, valorificnd resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum i dotrile, structurile turistice, inclusiv pensiunile i fermele agroturistice. Turismul rural include o gam larg

31

de modaliti de cazare, de activiti, evenimente, festiviti, sporturi i distracii, care se desfoar ntr-un mediu tipic rural.

Agroturismul reprezint o form particular de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat, cuprinznd att activitatea turistic propriu-zis (cazare, pensiune, prestri de servicii, sport, distracie etc.), ct i activitatea economic, de regul agricol practicat de gazdele turitilor (activiti de producie, de prelucrare a produselor agricole n gospodrie i de comercializare a acestora)

Dei se desfoar n spaiul rural, agroturismul i turismul rural sunt dou concepte care, pentru unii autori, au acelai coninut, iar pentru alii, sunt dou noiuni diferite.

n ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in

cadrul caruia se delimiteaza urmatoarele tipuri: cultural, curativ, sportiv, de

aventura, religios, de agrement, ecologic.

Oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul natural si antropic,

echipamentul de productie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale

si serviciilor destinate consumului turistic, forta de munca specializata in

activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret

facilitati). Pe de alta parte, productia turistica este data de ansamblul de servicii

care mobilizeaza forta de munca, echipamentul turistic si bunurile materiale si

care se materializeaza intr-un consum efectiv. Deci oferta presupune nu numai

productia turistica, ci si existenta factorilor naturali.

Relatia oferta turistica productie turistica este marcata de o serie de

particularitati, care o diferentiaza de aceeasi relatie existenta pe piata bunurilor

materiale:

BIBLIOGRAFIE (U.I. 1)

1. Alecu, I., N., i Constantin, M., 2006 - Agroturism i Marketing Agroturistic, Editura Ceres, Bucureti;

2. Brezuleanu S., 2006 Management agroturistic, Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Material de studiu I.D., Specializarea Zootehnie, Anul VI, Iai.

3. Ceccacci G., 1999 - Agriturismo, Editura FAG, Milano.

32

4. Ciornei, Liliana, 2013 - Cercetri privind eficientizarea activittilor agroturistice din Bucovina, Tez de doctorat, USAMV, Iasi;

5. Gheorghiu O. i colab., 1998 - ndrumar pentru turismul rural. Editura Rentrop & Straton, Bucureti.

6. Glvan V., 2002 - Turismul n Romnia, Editura Economic, Bucureti. 7. Glvan V., 2003 - Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism,

Editura Economic, Bucureti. Glvan V., 2005 - Geografia turismului, Edit. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti;

8. Nistoreanu P., 1999 - Turismul rural, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.

9. Nistoreanu P., 2003 - Ecoturism i turism rural, Editura ASE, Bucureti. 10. Petrea D., Petrea Rodica, 2000 - Turismul rural, Editura Presa Universitar

Clujean, Cluj Napoca. 11. Talaba, I., Stoian, Maria, Paduraru T. , 2006 Turismul rural romanesc

Metode decercetare si analiza; Probleme de impact, Editura

Performantica, Iasi;

12. Ungureanu G., Brezuleanu S., Stefan G., Moraru R., 2008 - Strategies of

tourism development regarding Vatra Dornei. Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Timioara. Simpozionl tiinific International,Vol. 65.

13. Petrea D., Petrea Rodica, 2000 - Turismul rural, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj Napoca.

33

Unitatea de nvare 2 CADRUL DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL

CUPRINS (U.I. 2) Pag.

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.2) ...32 Instruciuni ..33 2.1. Bazele si motivatiile turismului rural..........................................34

2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural .....34 2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural ....37

2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc.....................39 2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in Romania ...............39 2.2.2. Deosebirile dintre pensiunile turistice rurale i cele agroturistice..................................................................................42 2.2.3. Clasificarea pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor agroturistice..................................................................................43

Rezumat (U.I. 2) ..49 Lucrare de verificare nr. 1 .50 Bibliografie (U.I. 2) .................................................................................51

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 2)

Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor aspecte referitoare la cadrul legal al desfasurarii activitatilor turistice rurale si factorii care

stimuleaza dezvoltarea acestora; motivele vizitarii spatiului rural; diferentele si

asemanarile dintre pensiunile turistice rurale de cele agroturistice; conditiile de

clasificare ale acestora.

Dup finalizarea studiului acestei U.I., cursanii vor dispune de competene pentru:

identificarea si evaluarea criteriilor de clasificare a pensiunilor turistice rurale si agroturistice;

identificarea motivelor economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al

economiei rurale;

descrierea motivatiilor consumatorilor de produse turistice rurale in vizitarea spatiului rural;

prezentarea modalitatilor si masurilor legislative care au sprijinit dezvoltarea si au influentat evolutia turismului rural;

caracterizarea pensiunilor turistice rurale si agro-pensiunilor.

34

Instruciuni (U.I. 2)

Aceast unitate de nvare presupune un studiu individual de aproximativ 4-5 ore, finalizat cu un test de autoevaluare (Test autoevaluare nr. 2) a crui rezolvare va realiza fixarea mai bun a cunotinelor obndite n timpul studiului. La finalul U.I. 2 se afl i o lucrare de verificare (Lucrarea de verificare nr. 1) ce cuprinde aspecte referitoare la materia cuprins n primele dou uniti de nvare. Lucrarea de verificare (nr. 1) se va transmite pe adresa disciplinei, n format electronic sau prin pot, pn la sfritul celei de-a IV-a sptmni din semestrul II. Rspunsurile corecte la testul de autoevaluare nr. 2 este prezentat la finalul modului.

35

2.1. Bazele si motivatiile turismului rural

Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si

satul are nevoie de turism rural. Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul

romn sau strain si doreste o vacanta linistita n contact cu natura, cu

traditionalul.

Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a

constientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor

rurale ( reducerea veniturilor din agricultura, exodul rural, pierderea traditiilor )

recomanda dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale.

Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole,

resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole,

realizeaza schimburi ntre veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect

locuri de munca, mbunatateste infrastructura.

Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda

dezvoltarea initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei

rurale. Putem considera ca turismul rural nu este o forma spontana, ci un concept

proiectat de tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de

probleme create de situatia zonelor rurale si anume:

- reducerea puternica a veniturilor agrare - mbatrnirea si abandonarea agriculturii - noua cerere privind mediul - stabilitatea populatiei

2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural

Motivatiile principale in desfasurarea activitatilor specifice turismului

rural sunt cele de ordin social, cultural si economic, putnd fi sintetizate astfel:

Motive sociale: - criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina

tendinta de disparitie a gospodariilor mici si traditionale

- abandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural

- cresterea somajului n rndul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la

oras pentru a-si cauta de lucru

36

Motive culturale: - cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute

- slaba folosire a cladirilor traditionale

- disparitia mestesugurilor

- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor

- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura

Motive economice: - veniturile foarte mici provenite din agricultura

- dificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile

taranesti

- evolutia preturilor

- surplusul de produse agricole

nsa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea

tot mai sustinuta a turismului rural, remarcndu-se:

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere: Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta n general un factor

important al dezvoltarii turismului rural. Un aspect particular care are consecinte

asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate

recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii esalonate a concediilor de

odihna. Corelnd acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport,

costul sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca

perspectivele selectarii mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel

putin pentru perioadele scurte de timp.

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii: Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii nregistreaza un progres

spectaculoas. Chiar daca n prezent, n tara noastra, modul de obtinere a

alimentelor este, din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic

industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii de stres generati de

precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor

orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai

vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la

37

tensiunea cotidiana este fireasca si se nscrie ntr-o strategie mai mult sau mai

putin deliberata de mentinere a sanatatii.

Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si

sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade

sau excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de

degustarea bauturilor si mncarurilor traditionale.

Autenticitatea:

Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind n majoritatea

cazurilor dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic

industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul

apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura

sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.

Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta

calitate se plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, ntre motivatiile care

stau la baza optiunii pentru sejurul la tara.

Linistea si confortul psihic: Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti,

fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor.

Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile.

Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de

evadare n natura se regaseste aproape unanim ntre dorintele citadinului de azi,

iar materializarea ei se produce adeseori n mediul rural. Omul doreste de obicei o

alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator

abandonul domiciliului n favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere

ntr-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine,

mediul rural fiind cel care i poate raspunde la toate aceste dorinte.

Afirmarea individualitatii pe piata:

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru

cstigarea unui segment stabil de consumatori, este o practica utilizata in mod

curent, pentru impunerea diverselor produse pe pietele de consum. n pofida

caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice, turismul rural

este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'n

38

conditiile n care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vnzarea

ofertei, respectiv primirea turistilor.

Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs

de marca de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca

marca sa fie autentica, originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca

posibile cunoastere a si ulterior recunoasterea si cautarea ei.

Extrapolnd acest aspect la satul romnesc, este evident ca, la nivelul

majoritatatii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipla :

calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de

tehnica populara, ndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile,

gastronomia, resursele locului fac corp comun. Cheia consta n perpetuarea acestei

diversitati, dar si decelarea elementelor care confera un plus de specificitate locala

si care pot deveni n consecinta produse de marca, a caror unicitate le poate

asigura consacrarea n circuitul turistic.

2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural

Principala caracteristica cu care se impune turismul rural n fata

consumatorului este cadrul de compensare fizica si spirituala a deficientelor ce

nsotesc, n majoritatea situatiilor viata din colectivitatile urbane. Pornind de la

caracteristicile mediului citadin alaturate obligatiilor sociale specifice, se pot

depista o serie de trebuinte, pe care orasanul, cetateanul angrenat n ambientul

urban, le emite din ce n ce mai constant si tinde sa le transforme n actiune.

ntre aceste trebuinte si motivatii turistice legate de spatiul rural amintim

urmatoarele:

1. Rentoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate

categoriile de vrsta, sex, socioprofesionale, statut social, este rezultatul necesitatii

de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul

modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar contactul ei cu mediul

rustic are ecouri largi n mecanismul echilibrului functional.

2. Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta

specifice zonelor rurale, dintre care se desprind: familia de tip patriarhal,

comunitatea locala, grupul de munca, grupul folcloric. Turistul care vine n

contact cu aceste grupuri primare si satisface trebuintele sociale fundamentale, a

caror realizare este adesea obstructionata n mediul citadin. Anonimatul si

39

uniformitatea, caracteristice grupurilor mari, ca si starile tensionale ce se

manifesta deseori n ambianta urbana se atenueaza considerabil n cadrul

climatului rustic, n care turistul si recapata conditia de membru al comunitatii,

reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la

actiuni comune creatoare.

3. Cunoasterea patrimoniului cultural rural. Contactul nemijlocit cu

piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si

obiceiurilor populare transforma vacantele rustice ntr-un veritabil proces de

asimilare a unor noi si numeroase cunostinte si de dobndire a unor deprinderi ce

dau turistilor satisfactii personale si sentimentul unitatii. n acelasi timp, prin

initierea n mestesuguri si ocupatii traditionale locale turistii si pot manifesta

din plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor

cotidiene.

4. Motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate,

armonie, naturalete ndeamna pe majoritatea turistilor care iau contact cu satele

respective si vecinatatile lor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a

vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor.

5. Totodata, curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitatii

populare, obiceiurile gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti

determina largi categorii de turisti sa cunoaca la fata locului si sa pastreze amintiri

durabile din vacantele inedite.

6. Odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si

ecologice, terapia ocupationala, de care doresc sa beneficieze cei ce si ngrijesc

sanatatea n vacanta, se ntrunesc armonios n raza asezarilor rurale, concurnd

adesea prin particularitatile lor cu regimul de cura oferit de statiunile balneare.

7. Nu pot sa lipseasca din sfera motivatiilor nici sportul, vnatoarea,

pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o nota autentica, lasnd

loc suficient initiativei, imaginatiei si nclinatiilor individuale.

40

2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc

2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in Romania

Turismul rural a fost practicat n Romnia multa vreme n mod

neorganizat, rezultnd din necesitate aturistilor de a gasi un mod de cazare

accesibil si cu un grad de confort mai ridicat dect n cazul campingurilor

saucabanelor, n timpul vacantelor lor.

Relansarea si sprijinirea prin lege a turismului rural in ara noastr nu s-a reuit dect dup 1992. nainte de aceast perioad (1972), Centrul de Cercetri pentru Promovarea Turismului Internaional a identificat i selectat anumite aezri reprezentative pentru satul romnesc, pentru a fi lansate i promovate n turism. Astfel, peste o sut de localiti rurale au primit statutul de sate turistice, 13 dintre acestea trecnd n faza experimental din anul 1973 (Lereti, Rucr, Fundata, Vatra Moldoviei, Tismana, Rinari, Sibiel, Sirnea, Vaideeni, BogdanVod, Halmagiu, Murighiol i Sfntu Gheorghe). Pentru aceste localiti s-a aprobat cadrul de organizare, funcionare i ndrumare a activitii turistice, ca i de promovare n turism.

Din anul 1974, ns, s-a interzis cazarea turitilor strini n locuinele particularilor, satele turistice devenind astzi nefuncionale pentru turismul internaional. Perioada scurt cuprins ntre 1973- 1974 nu a fcut posibil organizarea activitii de turism n satele turistice i nici amenajarea n mod corespunztor a acestora. ns, o parte din satele turistice amintite, au primit derogarea de a fi incluse n programele cu caracter cultural i folcloric contractate de ctre ONT Carpai Bucureti, cu diferite firme din strintate. Acestea au fost: Lereti, Rucr, Sibiel, Murighiol i Crian. (2)

Din anul 1989, a nceput s se vehiculeze pe scar larg conceptul de turism rural cu cazare n pensiuni turistice i agroturistice sau n alte structuri de primire rurale. Prima zon n care s-a dezvoltat turismul rural a fost constituit de arealul MoeciuBranRucr, n anii urmtori ns pensiunile turistice rspndindu-se la nivelul ntregii ri.

ncepnd din 2003 exist preocuparea de separare clar a turismului rural de agroturism. Astfel, dac turismul rural privete organizarea activitii turistice n cadrul comunitii rurale, a unei zone, a unei regiuni, microregiuni sau bazin

2 Glvan V., - 2005 - Geografia turismului, Edit. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti;

41

geoFigura din mediul rural (prin diferite forme de manifestare: turism rural

cultural, religios, ecologic, sportiv, etc.), agroturismul reprezint realizarea unui fenomen turistic n cadrul unei exploataii agricole.

Totui, din punct de vedere legislativ delimitarea nu este nc fcut, dar s-au creat o serie de msuri de sprijinire a dezvoltrii activitii turistice din spaiul rural. Astfel, prin Legea 347/14.07.2004 s-au acordat o serie de faciliti: acordarea de suprafee din terenurile disponibile n vederea construirii, dezvoltrii i exploatrii pensiunilor i gospodriilor agroturistice; scutiri de impozite pentru pensiunile agroturistice din zona de munte, etc.

Fr a se avea n vedere definirea corect i exact a termenilor noi introdui n ara noastr dup modelul i aa destul de confuz al Franei, anul 1994 a reprezentat totui pentru ara noastr nceputul unor demersuri legislative n sprijinul dezvoltrii turismului rural. Astfel, prin Ordonana nr. 62/24.08.1994 (aprobat prin Legea nr. 145/1994) s-au introdus prin lege conceptele de pensiune turistic i ferm agroturistic.

A urmat o perioad de msuri legislative stimulative pentru dezvoltarea turismului rural precum i o serie de Programe interministeriale de dezvoltare socio-economic. Spre exemplu, OUG 63/1997 (aprobat prin Legea nr. 187/1998), privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea turismului rural, venit n completarea Legii nr.145/1994, a stabilit c persoanele fizice, asociaiile familiale i societile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice n pensiuni turistice i pensiuni agroturistice beneficiaz de scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioad de 10 ani.

Din pcate aceste oportuniti nu au fost meninute dect cinci ani. Legea 187/1998 a adus i unele schimbri n definiii astfel: Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate n mediul rural avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiii de pregtire i servire a mesei; Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaia turitilor cu produse din producia proprie.

Tot n anul 1998, prin Ordonana nr. 5861 se adaug o serie de definiii pentru sectorul turistic din care amintim: oferta turistic, produs turistic. Cele dou tipuri de spaii de cazare i servire a mesei menionate se redefinesc i se

42

contopesc ntr-o singura noiune, i anume pensiune turistic rural, prin H.G. nr. 1328/2001 i O.M.T. nr. 188/2003.

Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice introduce noi

precizri privind definiia pensiunilor turistice (structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, i pn la 20 de camere n mediul urban, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei).

n Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai 2008 a fost publicat Ordinul

ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea

structurilor de primire turistice. Prin intrarea n vigoare prezentului ordin, se

abrog Ordinele Ministrului turismului nr. 510/2002, 911/2002 i 188/2003, dar rmn n continuare n vigoare n domeniul clasificrii urmtoarele ordine: HG nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice; HG nr. 1412/2002

pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice.

Principalele modificri pe care le aduce actul normativ se refer la: modificarea ncadrrii pensiunilor turistice, din pensiuni turistice urbane (clasificare pe stele) i pensiuni turistice rurale (clasificate pe flori) n: pensiuni turistice clasificate pe stele, indiferent de localizarea lor n medi