Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf

8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf

1/53


2/53

Lg : ON

lW

IERNAREA FAMILIILOR

DE ALBINE

ASOC lATIA CRESCATORILOR

DE

A L B I N E D I N R S R M:lNIA

REDACJTA P U B L I C A ~ O R PICOLE

uoureqtl 1988


3/53


4/53

- C A P I T O L U L

METODE PEN TBU INTENSIFICAHEA CRESTERII PUIETULUI

I

]ilA FAMILIILE

D E

ALBINE

In apiculturh se consider6 cii anul apicol, care cste cu totul di

de cel calendarlstic, lncepe odaa cu sosirea lunii august.

Pentru ca familiile de albinc )sH ias6 cit mai puternice din i:

trebuie luate o scrie de rnSisuri incepind Encil din vara gi toarnna ar

precedent pentru cregterea unei cantitati cit mai mari de puiet. In

fel se,asigurii gi o iernare norrnal6, un consurn redus de hranti

En

tir

iernii, uzurH m i d a alblnelor in sezonul rece, fapt care le rnaregte lo

vitatea in prirnavara urmtitoare. In familiile puternice prirnul puiet a

Inca din luna ianuaric, cantitatea acestuin sporind rapid, albina c

liind Enlocuita ftirii sc8deri.prea rnari de efectiv. Familiile slabe, pe

consurnu1 ridicat de hranti qi uzura marit6 a albinelor se resimt put(

I

In prirnhvarti, in perioada de schimbare a albinei refticindu-~i oarte

efectivele de albine.

I

Din aceste considerente, perionda prernergatoare introducerii

miliilor la iernat, deci lunile iulie-septernbrie, trebuie folositi? p

cregterea unui nu~nhrd t mai mare de albine. Acest lucru este in

'obignuit dificil de realizat intrucit in aceasta perioadg, in majorit

zonelor, atft culesul de nectar cit i cel de polen s rcduc consider

alblnele ducindu-gi activitatea in special

p

baiza rezervelor dc hran2

cuib. Este perioada in care albinele incep sti- i forrneze cuibul de i;

'

gruplnd rezervele de hranH in fagurii din cuib, ocupfnd majoritatea

tiului din faguri gi limitind spaliul pentru puiet.

Il

a rindul lor gi rnltcile, sub influenta lipsei de cules, precum

:

urrnare a epuizilrii in urma efortului din perioada de prirnilvarii

I'

1


5/53

vir i . iqi incet inesc r i tmul dc ouat : ccle ln r i epuizatc, f i 3m se bi @miti

biltdne pot chiar sh Enceteze complet ouatul.

Depinde door d e mhsurile luate d e apicultor 'cn activitatea lor de

ouat s i f ie m en t inu t l la o cotti r id ica t i un t imp c i t mai indelungat po-

sibil. I n principal m cntinerea activitgtii tlc creqtcrc puietului se reali-

zeazh prin :

1.Asigurarea unor nlHtci cu mare capacitate de ouat. Un m l hot;-

ritor fn dezvoltareu fam iliilor d e alb ine in sezon ul d c lonnlnh El pre cali-

tatea 8i vlrsta miitcilor de care depindc, in foarte mare mHsurh, intensi-

f icurea cr e~ te r i i e albine t iner ,e in accastA,perioadi .

Cercetltorii au stabilit cB virsta mritcilor arc o importanti capitalH,

mai a les n prag de toamnil. Ei nu dovcdit

H

in s tupincle in care

20U/o

din famil i i le rl albine au avut matci t inere, mortal i ta tea albigelor in

iarnii a fost e 33 g a lb in i de fi ecare in te rv ,a l; in s tu p in ~ le~ n d e , 4 9 P / ~in

f a m i l i ie d e a lb in e a u a v u t m a tc i tin er e m o r b l i p k a

a

fost de nurnai 22 g ,

iar l a cele cu 6O0j0 mhtci t inere , n ~o rta lita tca -a redus i n m ed ie,l a 3g d e

fiecare interval ocupat de albine.

.Este necesar deci

ca

in cursu l sezonulu i. s& se lurmireasch '~ nd ea -

proape calitatea m atcilor $i sil se lnlocuiascl cit m ai ~m ultel 'din~ niZitc ilc

biitcine gi din cele t inere cu defecte, cu mhtci t inere,.s&nhtoase ~ i . d ea-

litate superioartr.

,

,

1 . , . . ,

. . I . > :

D a d sfn t mHtci tinere, dupH incetarea culesului creqter'ea do puiet

se me ntine la u n. nivel corespunzhtor chinr 9 i . h cazul, 1ipsei .unor cule-

sur i de ln t re t inere ; n c az c o ntra r, s a d e $i c r e ~ t c r c a c p u ie t s u b l im i te le

normale, ceea cc provonch slHbirea fan~iliilorqi inrauthfirea conditiilor

de iernare.

In

tabelul nr . cs le rcdot nu ~n tirul c fnguri

cu

puict

fn

sez311hl dc

toamnii, in raport cu virsta miitcilor, dupi datcle luil

V.A.

Ncstcrvodslri,

d u p i o cerce tare , f i lcu l i in xona de . nord si in (cc:~ e sucl- n:iR.S:S.

Ucrainiene.

I , , ; . , , : ,

Proccntul d c fan ~ il i i is i lc orf;uic In i e ~ i r c a in iarn3 a fos t .gi c l cu

at f t ma i sc lz ut cu cEt m itci lc au fos t , mai t incrc : 0,2°/0 la fa n ~ il ii ~u

,

NUmPIUl fagurllor cu puiet

,

V rstn

mltcllor

ZOna de nord a zona de suq a

R S S Ucralnlene R S S ucralniene I

nn

snl

3 ,an


6/53

~nZItcide

u

an, 2,9':/0 la fa

l

u miitci de 2 ani gi aproapc

familii de albine cu m5tci de 3 nni (dupri V.A. Ncstervodski).

Inlocuirea mitcilor bitrine cu botci cipicile, sau chiar cu

urmeazri a sc impcrcchea dupii introducerea lor in familii, nu

mand5. Accasta pcntru cH fa~nilia a riimfne fBrii puiet timp

zile sau mai mult, iar unele familii pot rillnine chiar

lriri m

pierderca lor la zborul dc imperecherc.

2

Calitatea fagurilor.

u

si

n

primPvarB, in pcrioadn dc

mitcile 'eviti s5 dcpunii ouji in fagurii

noi, care pPstreaz5

cHldura. Din cuib se scot fagurii prca ~ c c h i au cu multc cclulc

tori

~i

se reformcazii. DncP unii ,dintrc ac e~ t iFaguri mai

u

1nuM

la

marginea cuibului, dc unde se pot inl5tura imcdiat ce

berati dc puiet. In mijlocul cuibului se las i numai fnguriilin

crescut citeva generatii de puiet, avlnd suficiente celule libere

cregterea acestuia. Daci in cuib, in zona cea mai favorabili cre

puiet, sint faguri cu multe celule de trintor, matca fie cP va evi

faguri, fie cti, sub impulsul hrrinirilor stimulcnte, va depune

L

producind o diminuare a cantit itii viitoarc de albinh lul

Aceasta pierdere dc albinri lucri toare are loc din doul mo

primul rind datoritti faplului cP in loc de albine se cresc trinto

perioadri In care nu sinl necesarl, iur pc de al l i parle din

albinele doici se uzcazii in zadar, nemaiputind fi crescute

En

lc

cantitPti mari de albine 1ucrPtoare.

3. Deblocarea cuibului. La unele culcsuri, ca dc exemplu 1

carejeste . un cules intens dar scurt, blocarea cuibului estc defa

familiei si cste fnvorabilii productiei ce

s

realizcaz5, deci un

1

dorit. P o periondl scurtti, in mod natural se limiteazg canti.

puiet necilpiicit. U1oc;irea arc implicatii nefavorabilc asupra

lamiliei la culesul de var: de la floarea-soarclui, limitind

puietului

i

ducind

la

scriderea acccntuatil a puterii familiei dul

rificarea culesului dc vi1r2.

De

nsemenea,

In

periuada

e

toa

zonele unde existil un cules bun de intretinere, este posibili unc

carea cuiburilor, prin depozitnrca rezervelor de hranl in zona

puietului. Dace apicultorul nu intervine la timp, familiile dc

puternice In timpul verii ajung toamnn slab populate, derji

cantitiiti de miere vi pgsturri In stup.

Deblocarea cuibului la familiile intrctinutc In stupi ver l

un (singur corp rji En stupi orizontali, se reilizeaz5 prin inlro

periodic , la interval de 5 7 zile, in mijlocul cuibului, a cite unu

cladit 'regulat, cu celule de albine lucritoare si ,in care au fast

douti

-

rei generatii de puiet.


7/53

Pcntru ca albinele

s&

pregitcascH m ai rcpede fagurele, . in ain d

acesta sil fie introdus fn cuib, se poate stropi cu sirop de zahilr. lPentru

crearea spat iului se scot ramele pl ine cu miere de pe margini , rdm'e care

se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte familii . Ele se pot '$i

extrage in cazul in care cont in doar miere naturals $i nu miere prove-

nind d e la hr5ni r i le d e toamnil cu s i rop de zah i r .

, ..

,

.

La stupul multietajat , deblocarea se realizeazs brin inversarea

periodic5 n corpurilor, oferind m5tcii posibilitatea de

a-gi extinde in

su s sup raf ata pentr u dep unere a ouillor. Pe ntru aceasta este; necesor ca

nici unul dintre cele doul corpuri ce se ' inverscazi l perioqic in toamnil

s i n u reprez intc corpul cu rezervelc, de hranil deoarece, ,d in women4 ce

corpul ku hranH pentru iernat t rcbuie s8,a ib e In c e i z ec e, f a g u r i a i s q cel

put in 18-20 kg miere, se intclege cil nu va rnai nvea faguri ,cu celule

,

.

goalc pe

o

suprafat5 care s5 nsigure spatiul necesar cregterii dc puiet .

4.

Folosirea culesurilur t inii . Practicarea stupHritului ' ,pastoral la

culesuri le t i rzi i oferi te de flort~spontanil sau cultivatH constituic . i n u l

dintre cele ma i eficiente mij loace d e st imulare a creqteri i ' lde 'puiet in

1 ,

I

1;1:

aceastil perioadil.

Culesurilc naturale In sezonul d toamnil s in t d e : dd ul i ori4 '&i

eficace comparat iv cu hrs niri le st imulat ive, d a to ri u aportulu i 'd e pplen

proaspat. In acelagi t imp s&'realizeaz&'qi economie de zahHr 'qi *len

care, d c regul8, acopcr5 chel tuiel i le 'de deplasa re. . ,

i

a

su rs e de cules, la sffrgitul verii gi toamn a s e

pot

fo los i f i~ ie t e l e

di n luncile riurilo r, zonele inundabile', grildinile d e zarzavat, bostilnoa-

sele etc., care, pin5 la efectuarea arhtur i lor de toamni l ofer i l culesu~i e

. . I

intretin ere albinelor. , 1

Se

va avea gr l j a ins , in 70nele viticole, n cazul 1n c a r e ' c u l e s u l

sucului d e s t ruguri es te prea abundent , ca faguri i cu .miere proveni ti d e

la acest culcs sil nu ra ni ni l in cuib pentru iernare. Fi ind foarte b o g a a

in substante mincralc gi za ha m ri nedigerabi le pentru albine; aceastil

miere poate provoca neplaceri In t impul iernii $i

anume; lnc8rcilturi

intestinale mari, diaree, uzur2 prematuril . . . I .


8/53

enzatia de prezents permanellLa a sursei ,de cules, senzatie ca

mentine intr-o stare activ8. Astfcl, intr-o prim3 metod5, se sti

ft~miliileprin descBp2cirea fagurilor cu miere. Cantitatea de mi

dpBcit5 ,este in raport cu puterea familiei la cele puternice s,

pacesc

3-4

dm2 fn timp ce la cele mediocre se descipicesc 1-2

descapacire se folosesc fagurii de la rezervil care au cantitsti

miere i provin de la familii sAn8toase. Cind timpul este rcce, fag

introduce la marginea cuibului ; dac5 timpul este mai cald, fag

introduce dup5 diafragma pentru a evita mHrirea cuibului. Opc

executil dupB incetarea zborului, pentru a preveni furtivagul.

a doua metWit este stimularea cu sirop dc zahar. Conc

siropului trebuie s& fie 111. Admnistrarea sub form3 de sirop, se

in d o r ~ ici de 300-500 g la interval de 2-3 zile. Administ]

ropului fn doze ~i la intervale mai mari creraza doar ~ocuri .Pentr.

sificarea crcvterii puietului este eficientg administrarea siro.

faguri qi introducerea lor In mijlocul cuibului. Fagurele introc

curAtat, lins i devine corespunzator pentru a fi Enssmtnfat.

presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat I

trebuie 'apreciata bine puterea familiei pentra a nu extinde pr

fagurii ocupati cu puiet situatie care a r ducc la o

lips5 a all

acoperire.

Cercetirile fntreprinse in tara noastr5 cu privire la efectel

rilor stimulative ale familiilor de albine prin desc3pscirea faguril

diafragmg In comparatie cu administrarca de sirop de zahar I

1954) s-au lncheiat cu urmstoarele rezultate familiile hr inite s t

prin descapgcirea fagurilor cu miere au crescut cu 28 mai mL

comparativ cu lotul martor, n timp ce

familiile

hrgnite cu

zahtir au crescut doar cu 19,5 la sut5 mai mult puiet decit lotul

Concluzia cc se impune este cH rezultate mai bune se obtin prin

stimulativ5 cu faguri cu miere desc5pHciti ~i

introdugi dupri di:

treia nletodB const5 in stimularea cu zahBr sub form.

(tos). In acest caz, este bine ca albinele s i aibf acccs la o surd

Unele albine consuml acest zahir, altele il care ins5 afarf ;

preintimpina acest aspect sc pun citeva picituri de miere

in hr

cu zahHr.

Prezenta unui cit de mic culcs dc polen din nalur8 m8rcstc

efectul hranirilor stimulative. In lipsa acestuia este absolut

administrarea de polen sau de inlocuitori de polen, ca sursf de

in vedcrea creqterii puietului. Substantele proteice se administ

amestec cu hrana energetic5 (turte dc crbet, pasta). Sc urma

substantele proteice sB nu dep5veasci 10-150/0 din compozitia

rului. In acelagi timp, pentm mfrirea atractivitatii turtelor de

j(


9/53


10/53

upA dialragmi pentru a sc evil:, ~izurilc c

formarc g r e ~ i t i ghc

in zona aceasta.

La stupii niultictajati reduccrca cuibului nu se va face dc

cazul

i n

care avcin fa~nilii sl i~be e

U

singur corp.

7 Impacllclarca cc~ibului. d:ttri cu nparitio noptilor reci sc a

izolarc;~ crmicii prin amplasarea dc materi;llc termoizolantc de:

pocli~orului. In cazul fa~nil iilormai slabe sc rccomandg folosirca

tclulc: lateralc montale dup i diafmgmii.

In afar2

dc

masurile ariitatc, un alt proccdcu dc intiirire a f:

Inr de albine in vcclcrea ierniirii estc, folosirea miilcilor ajutiltoare.

1r

caz

st

folosesc 1n5tcilc scoase din familii cu ocazia inlocuirii lor c

mitci, mai tincrc sau crcscute special in acest scop. Cu lnitcilc

tale din aceastli opcralie sc formeazH in cursul lunilor iunit

nuclce pe doi rei. faguri de acuib, din care unul cu puiet iar

cu rezerve dc hrani. Aceste fa~nilii~nici e adapostesc in liidite-n

cu capacitalc de 5 G faguri, in despirt ituri amenajate cu u

separaf, aliituri dc familia de b a ~ i i n stupii orizontnli In corpu

plimentarc, dcnsupra cuibului, la stupii mult ietajati ; in stupi

n~cntari,aqczati aliituri dc familia dc .l)aziI, in cazul stupilor

ve

cu magazine.

Pe

miisuna dezvoltiirii, acestor nuclee li se 15

cuibul prin introduccrca d e faguri cliiditi sau artificinli.

arr

ajutiitoarc li sc aplica accleagi rn?lsuri

de

slimulare

a

crc~ter i i

e

fn

lunile iulie-scplembrie, ,ca vi familiilor dc bazl. Toamna, dupH

tarea ddpuncril oui4lor, miitcilc batrfne sc inliitur3 iar albinel

puietul din nucleu se unificH cu familia dc bazii. parte din nu

culmiitci pot

fi

lasate sii ierncze pentru

a

avca

i n

primhvaril

mii

rczervi.

Prin aplicarca acestui procedeu, fanliliile dc bazti se intirc

cite 0 6-0 8 kg albinii.

J

Procedcul de intirire

familiilor de albinc prin folosirea

cilor ajutiitoare pre~intiun deosebit interes In conditiile din

zo

sud a @rii noastre unde sint necesaqe familii foarte puternice ch

inceputul primfivcrii, pentru folosirca culesurilor timpurii

salcim).


11/53

C A P I T O L U L I I

ASIGUHAREA IlEZERVELOR E HRANA

PENTRU FAMILIILE DE LBINE

I

Dupa cum se tie, familia de albine nu hiberneazft

iq

timpul

ieynii. Strinsa in ghemul de iernare ea f i continua activitatea produ-

cfnd dldura necesars mentinerii vietii. In unele situatii, incepind din

luna ianuarie sau chiar din decembrie cre~te

puiet In spatiul liiiitat

de dimensiunile ghemului. Pentru aceast2

activitate, albinelor le slnt

necesare rezerve suficiente de hrana atJt in forma rezervelor interne

corpul gras, bine dezvoltat prin alimentatie abundenta in tiipul toam-,

nei (Fig. 1 cit gi rezerve de miere ~i pastura In cuib. I

Consumul

de

hran8 este

mal schut n primele luni alo iernli,

pinH la aparitia puietului albinele

consumind mierea doar pentru

a

mentinerea temporaturii in inte-

riorul ghemului la circa

24 25OC.

Odat2 cu aparitia puietului con-

sumul' se ridica, temperatura In

ghel?~ iind mentinut2 in , I perma-

ncnta' la nivelul de

35-36°C.

In

acestc conditii iamiliile normale,

Flg

1. Secflune

Prln abdomenul

alblnel.

puternice consum% in prim&

a

-

orpul era a albinel

luni ale icrni

700-800

g ,hrana

;

in continuarea iernarii consumul crevte la

1,5-2,O

kg lunar. In total,

pe lntreaga perioadg de iernare sint necesnre circa 7-8 kg de miere.

Pentru conturarea consumului

vom

utiliza datele obtinute de

L.

Partiot

1968).

Stabilirea consumului s-a lf icut de catre Partio: prin


12/53

abelul I

Scaderl ale cintarulul dc control de la

1

oclombric

pinic.,la31 martie (dupi L.Partiot)

stuplnl sub Stuplnl Intre Stupin1 Intre

300 m nltltudine 300-500 m altltudine 500-1000 m nltltudlne

Speclllcatle Scaderl ScBderl scederi

greutate

, Er

greutnte 2 greutate

mame) gramel gramel

Media pe:12

an1

1951 1963 53 5125 50 5210 30 4555

cintiriri pe o duratti de 12 ani, la 40 stupini, situate pe o razti de j150

km .rji care a cuprins altitudini intre 140-1.000 m tabelul 1).

Din

acest tabel, rezultti cB, Entr-o perioadl de

6

luni, corespunzi-

toare iernitrii familiilor de albine, ,consumul de miere a fost dc

4 G-5 2

kg

Durata mai fndelungata cu temperaturi scizute existente la altilu-

dinile mai mari a redus numBrul zilelor ,in care s-a inregistrat zbor a1

albinelor, ceea ce a determinat in consecintii qi un

consum mai mic.

Aceste date au fost coroborate cu

experientele fBcute de

A:

W

Gareev..

Degi implasate geografic la mari distante, consumurile constatate

de cei doi autori pe parcursul celor luni analizate sint foarte apropiate

abelul

Consumul lunar de la 1 noiembrle la 31 martle grame miere)

Speclflca Le

nolem- decem-

brie brie lanunrle februarle martle 5 lunl

DupH L. Partiot

media

pe 12

an])

sub

300

m alt.

210 587 660 941 1605 4303

300 500 alt. 505 497 030 000 1000 4412

Dupe

A. W

Gareev 650 725 850 1157 850 4232

,,

I .

Un consum apropiat este stabilit

$i

de alti cercetitori ca Weippl

1928), Alfonsus 1933), Jebsen 1952).

Ar fi insti o mare gregal5 daci la

intrarea in ia rn l s-ar ll sa in

familii doar aceastg cantitate, intrucit in acest fel familiile ar fi lipsite


13/53

m

de hranH tocmai in mornentul in carc au mare nevoie dc aceasta. La

iegirea din iamB In familii sint necesare rezerve

abundente de hranH

pentru cre~tereapuietului ~i mentinerea temperaturii pin& la aparitia

primelor culesuri de intensitate normal6 carc sil asigure necesarul de

hrani a1 albinelor.

Este gregitg, de asemenea, ideea cH lipsa hranei in primBvarH se

p a t e suplini cu sirop de zahBr. Trebuie sg avem En vedere urmitoarele :

la ievirea din iarn2 majoritatea albinei este In mare parte uzat2 in urma

iernilrii $i cregterii de puiet ; albina tln2ra este lnca in cantitate micA ;

prelucrarea zahirului grabegte uzura totala a albinelor gi le scurteazg

acestora viah. De aceea, En afara cantitatri strict necesare iernHrii, la

formarea rezervelor de hranB trebuie asiguratii $i cantitatea necesara

pentru prim2var2.

In

total, in functie de puterea familiei sj de'fqna In

care se lucreaza se lasB 16 20

kg

miere.

,

Deosebit de important& este gi rezerva de M t u r i , f iecqe familie

avind nevoie de 1 5-2 kg. Lipsa fagurilor cu p5stur3 ,se poate suplini . u

polen granule sau pulbere, administrat In luna februarie in t u r , energo-

plastice. I I J

. ,

1 . , , .

1.

Calitatea hranei. Mierea reprezinta hrana glucidic8,

in

ea;predo-

minB zaharurile simple, ugor asimilabile, glucoza $i fructoza.' Ea este

bogata in fermenti, vitamine, s6ruri minerale.

I

7

( 1

Fagurii cu miere pentru iernare $rebuie sB fie clpBciti,, deoarece

mierea necapacit5 este higroscopicH, se poate scurge din celule, poate

s i se InBcreascB provocind supraincilrcarea intestinului gros gi mcartea

alblnelor.

Pentru iernare mierea trebuie sB fie de flori, nu de man& Mana

reprezintii acea substanta dulce ce sc .aflZi in anumite perioade ale

anului

p

frunzele, ramurile sau tulpinile unor plante. Mana 'poate fi

secretat5 direct de plan& din cauza presiunii radiculare a acesteia in

perioada trecerii de la starea de repaus la starea

activi sau poap fi

produsul unor insecte din familiile Lachnidae rji Lecaniidae.

Continutul ridicat de siruri gi dextrine din mierea de man2 deter-

mina supraEncarcarea intestinului gros la albine gi lmbolnBvirea lor de

diaree. Recunoscuta In stup dupB culoarea mai Inchisi, dupB viscozitatea

ridicata, dupi gustul mai putin dulce $i dupB faptul cH, In general, nu

este clpilcitil, se recornandi extragerea ei din faguri

vi

Enlocuirea gu

provizii corespunzitoare. / I ,

Cercetiltorul sovietic Meliucenko a fBcut uh studiu comparativ

lntre o hrinire a albinelor cu miere gi o hrinire cu sirop de z-ahlr,

rezultatul fiind urmatorul albinele hrBnite cu miere de manil au iegit


14/53

in primavar5 cu diarce in proportie

de 80,0°/0 fats de celc hrlinite cu

sirop de zah5r care au avut diaree doar intr-un procent J e 9 .

Din acest motiv se impune ca in toamnil sti sc f'1c8 analiza mierii

pe care o lilsim

ca

hranii de iarn8. Aceasta operatie o poate face orice

stupar, folosind una din cele doua metode pe care le prczenk31n mai jos

:

a) Metoda cu up de var. Apa de var se preparB in felul urmitor :

se ia o Rarecare cantitate de var stins ce se amestecit bine cu o cantitate

egalB de apit distilatii

;

,se lase sa sc limpezeasca. Varul se va depune pe

fundul sticlei, iar lichidul albicios ce se ridic5 deasupra se filtreazit

prin dteva straturi de tifon i apoi se pist re ad intr-o sticli etichetati.

Pentru analiz8 se pune cu vfrful unei lingurife miere intr-o eprubet5

(mierea s i fie luati din diferiti faguri), apoi se adaugi En eprubeli o

cantitate egal5 de apa distiiata. Dupe ce mierea

s n

dizolvat compiet in

urma agitarii continutului eprubetei se adauga dou5 pitrti ap8 de var, se

agita totul qi se incHlze te pin5 la fierbere la o mic5 lampa cu alcool.

Dac5 mierea prelevau

i

analizat5 este de mans, eprubetii apar fulgi

(flocoane) de culoare bruni. Aceast5 miere este impropie pentru iernare,

ea trebuind sH lfie Inlocuiti4.

b) Metoda cu~crlcool.htr o epmbetii se pun En pHrti egale miere

i ap3 distilat& dupa o u p a r i incslzire a continutului eprubetei, se

adaugB

7-8

@rti

alcool de

96 .

D a d amestecul nu se tulburil este do-

vad5

cH

mierea

este

bun& ca hranit de iarn8. In caz contrar, dacg lichi-

dul se tulburii ~i devine albicios, mierea este de manti, gi fiind impro-

prie pentru iernare trebuie inlocuitil.

De asemenea, iernarea este favorabilil pg provizii de

miere

care

nu cristalizeazi. In acest scop se recomanda folosirea proviziilor de la

culesul de la salcim, unde raportul glucozi-fructozs este Pn favoarea

fructozei. Mierea de floarea-soarelui 1,

In

special cea de rapill, cristali-

zeaz5 rapid i iernarea nu mai are loc In conditii bune.

Peptru a spori productia de miere extrasi, unii apicultori inlocu-

iesc rezervele pentry iernare cu sirop de zahAr, ceea ce iar& i nu este

bine.

Se

admite

ca

In anii In care conditiile climatice gi de cules au

determinat'o insuficienta asigurare a familei de albine cu hranA natural5

s5 se completeze aceste rezerve de hranB cu sirop de zahQr. Dar i n

aceste cazuri de forts major& este vorba doar de o completare gi nu de

o Pnlocuire care atrage dup8 sine o serie de neajunsuri. Cuvintele apicul-

torului

american

A

Root sfnt convingatoare in acest sens. ,,Dad mierea

aflata lalsfPr itul verii in stupi este de bun5 calitate i bine c?ip&citade

albine, este o adeviiratH nebunie ca apicultorul s5 o extrag5 pentru

vinzare i s l cumpere zahir din care s5 fiarb3 sirop cu care st3 hraneascil

albinele. Oricine gindevte cB in felul acesta p a t e obtine avantaj se


15/53

n+alB, chiar daci ar vindc mierea cu un pret foarte ridicat qi ar cumBro

zahBrul

cu

un pref foarte sc~zut".

,

I . ' ,

: ;

;

1

'

2. ~ r e g ~ t i ~ e aezcrveloi dc' nliere ~ i ,:stur&. PregBtirea r$zervelq~

dej hrani trebuie, ,inceputH,

pe

cit posibil, la culesurile principale din

lunile mai-iunie. AceastB activitate este mult uqurata atunci cind in

stupin& se folosesc stupi de tip multietajat sau orizontali, 'care au rame

d e

o

singurH dimensiune. Astfel,' in ' timpul"culesului' mare, 'imediat ce

exist& faguri plini cu miere;' aceqtia 'se ridic& 'din stup, pe' mBsur& ce

slnt c8plciti. Se vor alege, in prirnul 'rind, fagurii plini cu miere, 3-3;5 kg

in rame standard (4351300 mm) sau 1,8-2,5 kg lin rame de multietajat

(4351230 mm). DacB insB conditiile de cules nu au fast prielnice, se-pot

lua qi faguri cu mai putinH miere, cu conditia sH~con?ii&ellputin 1,5'kg

.

,

fiecare. . 1

I

. I '

Se aleg numai 'fagurii bine clliditi, de culoare brundeschisg, .in

care, lnainte de a fi umpluti cu miere, au fost crescute citevageneratii,

de puiet. Fagusii in care a fost crescut puiet mentin mai bine ' c a d u r a

in timpul iernii qi deci sint mai buni pentru ,creqterea de puiet"?are

lncepe inci4' din timpul' lerniil n

.

a

.

8

.:

b locul. fagurilor scogic; din stup se

introduc rame

cu

faguri goi

W i g

sau cu faguri artificiali.

.

;>;:;I,:::..

La stupii cu magazine adan ant

Blatt): Sn raport 'cu puterea' faml-

liei se iau urmiltoarele mBsuri

: '

. .

-

a familiilelde lbine cu

un singur magazin sescot din ma-

azin fagurii msrginaqi' iar In lo-

cul lor se introduc doi'faguri :m&r-

gina$i de cuib ridicafi din,corpul

de cuib (fig. 2). In spatiile' goaie

a1binele"Gor 'cliidi :faguri naturalj

care pot,

.

fi ,

re~olt ati, periodic,~entry

produ$el;eq,.de ceara

;

p$ &ufi

ce faguqii, slpt umpluti cu miere

F1g 1 P O Z I ~ ~

ogurltor In atupul de t f ~ertfi

qi cipH=iti, se r id id ederea

cal cu Im magazin In uederea pT e~ 4t ld l arer-

velar

do

mfpre f n f o g ~ f l e culb 2 f a w f do , pistririi , i+ ~~ ,i nl oc ulse intridyc

culb auspendall

batoral

In magolln

-

(Ib)

. .

,

.faguri foi de la rezervi sau 'din cuib.

- .in cazul familiilor puternice, ,care ocupB douH magazine, se

procedeazi astfel

:

din mijlocul a dou5 magazine suprapuse se scot ramele

de magazin, iar in spatiul format se introduc 3-5 fagurii de cuib;ce


16/53

se scot din corpul de jos sau din fag ii de la rezcrv8. Ocupind in mnjin

zine pozitia central& fagurii sEnt umpluti curind cu miere fig. 3).

-

0eosebitil atentie se va acorda prcgatirii rezervelor de piisturg,

deoarece prin asigurarea unor rezerve bogate

sc poate preintlmpina

a a-numita foame de proteine a al-

binelor, atit in sezonul de iernare

cit gi in alte perioade ale anului.

In acest'.scop, cu ocazia reviziilor

obiSnuite. ale familiilor de albine

se identificil,, i se ridica pentru

pfrstrare'.f~gurii umplutinfrcar pe

trei sferfuri cu pssturi. Pe timpul

culcsului,_mare, aceste rame se in-

troduc fn compartimentele destrln-

surg pdntru'i'fi umpIute cu miere

i cilpicite.

Ca i

.In cazul alegerii

rezervelor d e

miere, se aleg fagu-

rii de cuib In care au crescut cf-

teva generatii de puiet. In aceasti

stare, rezer;;ele.de pilsturil se con-

servli in ' cele' mai bune conditii.

~ e n t r usatisfacerea nevoilor

de proteine En perioadele cind lip-

s q t e polenul, este recomandabil

?a, In, afar3 rezervelor de pgsturs

in

faguyi,

pe

,timpul culesurilor

abundente de polen, s5 se recol-

:itu:i ~ ~ ~ ~ ~ ~ a r ~ f , ~ a

teze polen c u ajutorul colectoare-

mrjfoculagurieror

dc

oua

u b

agargeti n

lor, qolepul recoltat .se va ptistra

in vederea administrtirii ca hran5 proteica familiilor de albine la ie~irea

acestora

din

iarna, 'dupti primul zbor de curitire. Pgstrarea polenului se

poate face ,dup?l uscarea acestuia conform tehnologiei (vezi Manualul

aplcultor~lui)

u i n

stare proaspBt.5, En amestec cu zahilr pudr8. Ameste-

cul se;puqe

~

ecipiente din sticli de culoare inchisii, avind grijB sB-1

pr,esIm,.,bipe,,n a a fel incit sB nu, rilninB goluri de aer, iar. deasupra,

lnainte de inchiderea recipientului se mai pune un strat de

1 2

cm za-

ha= pudr?

? I

Conservarea fagurilor. Fagurii cu

br d

de rezervti

se pIstreazi

intr-n indpere in care temperatura. s i fie, pe cit posibil, constant&. .Se

vor,evita camerele umede. Fagurii cu hrani de rezemil se pastreazti fie In

magazine sau corpuri de stupi suprapuse -fie f n lizi sau dulapuri cEt


17/53

mai bine inchise (fig.

4

a) pentru a-i feri de atacul diferitilor dhun i

(gitselnitri, vareci, furnici). La arjeznrea fagurilor i n vederea pilstrlirii, se

va evikl lovirea lor, asigurindu-se ~i un spatiu minim pentru ca ms nu se

at ingi lntre ei. Loviturile provoacfi deschiderea celulelor $i ,scurgerea

mierii pe faguri, alteori mierea din portiunile lovite, datorita aemlui se

poate altera. Periodic spatiul de depozitare

a fagurilor cu hranli, de

rig 4 . a) Dulap penlru Wuirarea ramelor cu

b j

andtorul

javurl do rezervd. 1 - u Ue frontale ; - plle

o

su l f

lnleralo

;

3

-

u lle laterale

psntru

aerlslre

;

-

stelaj pentru rame 5 - ramc cu jagurt de

rezcivd

I

rezervii (cu tot cu faguri) se dezinfecteazg prin afumare cu sulf, folosind

arzatorul de sulf, (fig. 4 b), (15 g/corp dc stup, timp de $24 dc ore) apoi

se aerisesc. alt5 metodli de dezinfectie este cea cu vapori de acid

acetic glacial, tn acest caz utllizSndu-se. pentru fiecpre corp ermeti?

fnchis 200 cm3 de acid acetic glacial fmbibat tn tr-un' ,strat de p~nzil:

Pinza ,astfel preggtita se introduce in corpul de s t u p unhe va rlimine

timp d e

3

zile la o temperaturil de 20-25'C, timp 'fn care are loc eval'

porarea'acidului acetic. Vaporii d e ' acid acetic actioneazs $i asuqra

sporilor de nosemozti, a moliei cerii

,$i

a altor d3uniltori. ~te;itie In

cazul

clnd se folosevtc acidul

acetic glacial se, va lucra

cu

'mlinuvi.de

protectie, bandaj de tifon la nas $i ochelari pentru vitarea'unor 'accl-. ,

,

i:

dente nepllcute. I

In aer liber (adilpostiti sub un sppron) este bine s& pZskid doar

fagurii de culoare deschisl $i care nu contin resturi de 'miere pentru ctr

aceasta atrage albinele. In cazulldepozltgrii Sn aer liber atf fn par:ea de

jos (fund) cit $i deasupra corpului de stup se pune u n podiqor Snelgrove

u sita descoperitli $i urdinivurile Inchise. Se fac stive de cfte 6 8


18/53

corpuri sau magazine cu r a k ' e t a t e . avind griji nu existe spatii

libere lntre corpuri (eventual corpurile se pot lipi intre ele cu hirtie

adezivi) prin care s i nu poatii pstrunde albina. h t r e cele doul deschizg-

turi cu siti (una la baza primului corp qi cealalti deasupra ultimului

corp), prin intermediul deschizittorilor corpudor intercalate, se creeazl

un curent continuu de aer ce ventileazi fagurii, asigurindu-se conditii

bune de conservare i evitfnd atacul giselnitei.

Fagurii goi de rezervi se mai pot conserva i sub cuibul familiei.

Metoda se recomanda numai in cazul existentei unor familii de albine

puternice, fagurii fiind In acest caz sub protectia permanentil a albinelor.

In acest fel se realizeazi i o iernare bung a familiilor de albine,

deoarece cuibul este mai rldicat i aerul rece din atmosferi nu pitrunde

direct pe urdinig.

Se recomandi ca fapurii cu pisturi sri fie pr3fuiti in prealabil cu

zahk pudri pentru a se evita muceglirea lor.

Dacl la ie~irea in.iarnl, cind se face prima revizie de primivarg,

I'

se constatg existen@ unor familii de albine lipsite de hran5 sau cu hrani

insuficientg, se va recurge la fagurii cu hran5 de rezervi depozitati in

modul descris mai sus.

I

i

3. Hfinirea de completare. Hrinirea de completare se face In trci

cazuri ctnd familiile nu 1-au asigurat rezervele de hrani necesare

1

1

pentru iernare din cauza conditiilor neprielnice de cules

;

cind nu existi4

miere de rezervg In faguri pentru fnlocuirea mierii de man6 constatate

n cuib ; clnd se face completarea partial8 cu zahir a rezervelor insufi-

ciente de hrani.

Hrgnirea trebuie f5cutg imediat dupii ultimul cules de vari. In

felul acesta se va intensifica dezvoltarea in continuare a familiilor in

vederea iernkii, iar la disparitia albinelor bitrine va apirea generatia

ce

va ierna i care a fost scutiti de uzura pe care ar fi prilejuit-o prelu-

crarea zahirului.

.

Dupa

A I.

Melniciuc (1964), durata vietii albinelor este influen-

@ti, In, mod direct, de cantitatea de zah3r prelucratil. Astfel, fa@ de

albinele' care ,nu au prelucrat

zahar in toamni i a dr o r duratl

de

via@ este considerati

10O0/0

durata vietii albinelor care au prelucrat

3 3 kg siropkg albinl

a

fost de numai 75 .

-

.

e asemenea, ap i ~ l t o r u l trebuie s i tin3 seama i de faptul c5

administrarea unor cantitgti mari de sirop de zahir, care trebuie depo-

zitate tn'scurt timp, duce la depi~ireacapacitiltii de activitate glandu-

lar i a albinelor i, ca atare, adausul de enzime va fi necorespunzitor.

In aceastg situatie rezervele respective vor fi depozitate f5ri ca procesul

de invertire s i fie realizat la nivel corespunzitor, fapt ce va duce la


19/53

cristalizarea hranei in celule, cu o dub15 influent5,negativl. a

parte albinele vor arunca cristalele din celule, ceea ce reprezintglconsu-

marea inutill a zahlrului ; pe de altB' parte, prin hrlnirea cu lichidul

intercristalin albinele se Imbolnlvesc de diaree, putindu-se fnregistra

din acest motiv chiar $i pierderea familiilor. Este de aceea indicati ca

administrarea hranei pentru completarea rezervelor

sit1

se f a d intr-un

timp mai fndelungat $i in cantitsti ~onderate: asigurfndu-se astfel o

- , ,

foarte bun5 prelucrare. 1

La completarea hranei trebuie luate in considerare citeva aspecte

importante. 1

:

Pentru ca hrana administrata s2 nu fie imprBStiatllde albink pe un

numlr mare de faguri ci concentratl doar pe cftiva, adicl pe fagurii pe

care familia va ierna, sfnt necesare urmltoarele mBsuri :

1

nainte de administrarea hranei, cuibui farnviei s3 fie redup la

numlrul de faguri pc care urmeazB sB se fncii iernarea

;

, I

educerea se face ln functie de puterea familiei ; . ( I

uterea s e apreciazg fn functie de intervalele bin; ocupatk 'cu

albin8.

I . I l l 1

I

0 metodl mai exact5 care poate fi aplicati clnd timpul este cald

este aprederea cantitatii de albinl de

pe fiecare fagure $i,' fn final.1

aprecierea cantit5tii totale de albinl. Un fagure de stup orizonta1 435/i

300 mm tn perioada de toamnl, dnd y ibu l este resMns contine' 270igl

albina pe ambele fete, In timp ce rama de ME 4351230 mm continel

200 g albinl pe ambele fete.

n

perioada activ5, un fagure de'stup ori-

zontal 435/300 mm contine

2

albini pe ambele fete,' lar rama de

ME

4351230 mm contine 150 g albinti. ,

preciere mai exact3 se obtine cu rama reteaJsau Netz (rmpkr-

titB ln dm? fn care dm2 contine 30 g albin5 pe ambele fete sau 15 g

pe o slngur5 faM. Totalul de dm2 glsiti, fnmultit cu 15

g

dB totalul de'

I I

albine dintr-o familie,

I

Pentru a se aprecia

pe

clte rame va ierna familia se b p a r t e

i

1

totalul de albine la 270 sau 200 g, fn functie de tipul de,=tup.

Prepararea siropului pentru hrlnirea de .completare.

1

Qnd hrana se administreazi timpurju, imediat dup8,. terminarea

culesului de vari i albinele dispun de timp suficient pentru t r a ~ m r -

tarea, depozitarea

$i

prelucrarea proviziilor, concentratia siropului poate

fi de

111.

, /

/ I

Pornind de la regula cB in fiecare fagure de ie rnare trebuie sti'

se glseascl minimum

1 5-2 k

miere, ca s l se stabileascl necesarul


20/53

d

im

cuib.. Un fagure plin pe bele fete are 3,6-4 kg miere la ran

de stup orizontal

4351300

mm) $i

2,8-3

kg miere la rama de

mull

etajat 4351230 mm). apreciere mult rnai exacta se poate face tot (

ajutorul ramei retea (Netz), unde dn12 are

350

g miere pe ambele fe

sau doar

175

g

miere pe o singuri fati.

h azul hrgnirii

u

sirop de zahar se-va.avea n vederea c i dintr-c

kilogram de z a h b rezultii, prin transformare, un kilogram de mier

Diferenta de circa 25°/0 zahrir 1 kg miere contine numai circa 0,750

zahb) este consumatti de albine In procesul de transformare a zahi

rului in miere.

~Pentru obtine un, kilogram de sirop, la. o concentratie de 111 :

pun laolalti

650

g

zahiir $i

650

ml api. Practic, intii se fierbe apa apl

se adaugti zahirul, amestecfnd pins la completa dizolvare a acestui

Se administreazi cind temperatura siropului este de 40°C.

'Admhistrarea hranei se face In hriinitoare de capacitate mare,

portii de 2-5 kg la 2-3 zile, dupii puterea familiei. Familiilor care

n

ridici cantitatea de hranii data in totalitate, la a doua hr inire li

reduce Portia dupti capacitatea de depozitare a hranei In faguri.

Siropul poate fi administrat $i in faguri care se pun d u ~

diafragmii.

I .

L

Se recomanda hrgnirea de completare timpurie, deoarece albine

dispun in acest caz de timp suficient pentru prelucrarea corespunzritoa~

aL'proviziii9r

$i

pentru c , in general,' activitatea este desftiguratii d

albinele rnai virstnice, prevenindu-se astfel uzura celor tinere care vc

ierna ' DacEL timpul sto insii inaintat concentravia siropului va fi 2

2 pitrti d i i r $i parte api), acesta fiind rnai dens, suprafata pe car

I1 impriivtie albinele pentru evaporare va fi rnai mic5 $i implicit timpt

necesar prelucdrii va fi rnai mic.

fn tabelul 3 $i in tabelul sfnt redate cantiuti le de zahiir $i ap

necesare pentru pregitirea siropului de diferite concentrafii, precum

cantitatea de miere care rezultA din prelucrarea acestui sirop.

: Se ecomand+,s Be, dea albinelor , un sirop invertit cu acid citri

1

g

a,Utkl. de sirop): Dacti se da o ,cantitate : rnai mare de

1< ,litrul dk s i y o ~ j ' . e f ~ t u lstq invers $i'.'anum$ are loc o cristalizar

puternicii In timpul iernii. De asemenea, se mai'recomandii ca in siropt

de4tjr)at hriinirii de completare sii se adauge Protofil, care este un pre

parat destinat, at it stimuliirii dezvultiirii

familiilor de albine, cit

. I

combaterii hpsemozei. Protofilut

se

administreaza In. special familiilo

detalbine afqctate de nosemozii, de intoxicatii cronice, celor sliibite d

intemperii, precum $i roiurilor. Cantitatea de Protofil care se adminis


21/53


22/53


23/53


24/53


25/53


26/53


27/53

ropolizarea cuibului i, mai ales, a crapaturilor peretilor, -1bi-

nele izolind En felul acesta mai bine cuibul impotriva pierderii

de caldura i a patrunderii umiditlitii.

Din toate aceste aspecte trecute in revistil mai sus, rezultil c5 albi-

nele i ~ iot asigura singure regimul optim de temperaturg fn interiorul

cuibului pe perioadele reci.

Pe d s u r 5 ce noptile se r&cesc, albinele psrgsesc fagurii mzrginagi

ai cuibului concentrindu-se pe fagurii in care se mai crevte puiet. De

asemenea, se accentuead tendinta albinelor de acumulare a rezervelor de

de miere neciipgcitg i uneori cBplcitg de pe fagurii periferici in celulele

eliberate de puiet. Odata cu rlicirea progresiv5 a timpului descreqtc trep-

tat gi activitatea de zbor a albinelor, inceteazg ouatul mgtcilor i creqterea

de puiet. Familia de albine trece in perioada repausului de iarna care

incepe pe la sfEr itul lunii octombrie i se termina In lunile ianmrie-fe-

bruarie, cind apare primul puiet Sn cuib. In aceastil perioada datoritg mic-

qorgrii activitiltii de zbor ~i a creqterii de puiet, scade simtitor consumd

de miere, dar se mentine in continuare un consum ridicat ,de poien i

pgstura, En organismul albinelor se produc modificgri fiziologice :carack-

ristice albinelor care vor ierna. Albinele crescute in aceastg pprioadl,se

deosebesc de albinele crescute En sezon prin faptul c& pot trBi 7-8 luni

in loc de numai 35-45 de zile cft este durata de viaN la albinele'din sezo-

nu1 activ. Longevitatea se 'datoreqte, pe de-o parte faptului c5 ele parti-

cip5, htr-o mssurit mai mica, la creqterea puietului i la culesul de nectal;.,

iar pe de altg pa rk modificlrilor an'atomo-fiziologice. determinate de

acumularea in tesutul corpului gras (tesut de culoare albicioasa ce d p -

tu~eqtepartea interioara a lnveligului chitinos)

a

rezervelor de proteine

i grasimi pe s e a m consumului intens de p5stur5, insuqire pe care nu o

au albinele nascute prirnavara sau

vara.

Datorita acestor reperve, albinele

pot rezista intemperiilor iernii i pot produce 18pti~orul ecesnr cre~terii

puietului spre sfiqitul sezonului rece.

In perioada de toamna, cfnd nu mai existil puiet, se face trathmentul

impotriva varroozei, folosind pentru aceasta produsul Varachet. Acest

tratament se executil

n

felul urmator

:

ll.

Se EndepSrte,azil de la marginea stupului o ram2 sau hrgnitorul. Se

scoate din cutia medicamentului o bandl de hirtie impt-egnatg'cu gene-

rator de oxigen

8i

la unul din capete se Enfige un ac

u

gi%m&lle. u aju-

torul pipetei din cutia medicamentului se ia din sticlufl substan@ i se

picur5 pe hlrtie, 2 piclturi pentru un corp de stup multietajat: 3 picaturi

pentru un corp Dadant

1

4 piclituri pentru un stup orizontal) fn portiunea

de band3 din imediata apropiere a locului in care

am

infipt acul cu glmg-

lie. Imediat, cu ajutorul unui chibrit, 'lurninare8 au brichetg, se aprinde


28/53

a

anda de hirtie la capBtul bgus avind grijB ca arderea sB fie mocni

fir& lacara. Cu ajutorul acului cu g3mlilie se fixeazg banda de hirtie

partea interioara a peretelui stupului En q a fel ca distanta dintre bar

de hirtie i perete sa fie de minimum

1

cm (ca sB nu ia foc peretele s

pului).

Se

a eaz& pod@orul i capacul stupului,

iar

urdinivul se inch

timp de 15 minute. F'umigatia se repea Sncg o datA sau de doui ori

interval de 7 zile,

in

functie de intensitatea infestgrii cu Vatroa jacobsc

Este obligatoriu ca temperatura mediului ambiant sB fie de peste l

atunci cind se face tratamentul.

,

Administrare? medicamentului se poate face i prin urdiniv, acea

metodi fiind obligatorie fn cazul stupilor din pavilioane, pentru a proto

apicultorul de inhalarea voluntarg a vaporilor dc substanti activ3. Tra

mentul prin urdiniq se face cu o deosebitil atentie, avezind benzile fun

gante numai pe plase de sirmB sau bud+ de tabla pentru a ev

contactul direct a1 benzii arzinde cu lemnul i a incendia stupul sau ch

pavilionul

1. Ghemul de iernare. OdatB cu sciderea tenlperaturii exterioa

intre 6'

i

OC se formeazh ghemul de iernare. Albinele se adu

strins in jurul mBtcii ocupfnd, de reguli, spafiul de pe fagurii din car(

iegit ultimul puiet. Ghemul are formi de sferi sau elipsi. Fa@ de cc

ditiile de via@ ale albinelor din timpul iernii, aceast5 form3 a ghemuj

este cea mai avantajoasii fntrucit, dupa cum este cunoscut, dintrc

bx

formele geometricq sfera posed5 cea mai redus5 suprafati raportat la vol

mu1 ei. In felul acesta, la

un

num* maxim de albine ghemul posed3

suprafa* minima pentru pierderea chldurii. Partea exterioari a ghemul

numitil coaja ghemului, este alcituitil dintr-un st ra t foarte dens de albil

care ocupB.atit intervalele dintre faguri it gi interiorul celulelor libel

Aici albinelc stau aproape nemigcate, cu capul fndreptat cgtre interiol

ghemului, vSlJit sub abdomenul altor albine gi cu aripile ridicate (pozil

este asemhngtoare cu cea a gglelor de pe acoperiqul caselor). Stratul exl

rior'are rolul de a face

ca

pierderile de cadurg din interiorul ghemul

sB fie d t mai mici, reprezentind astfel o zonB izolatoare de mediul exl

rior. Grosimea cojii ghemului este de

2 7

cm i variaza in raport

temperatura .aerului din jurul ghemului. Miezul ghemului, care cuprina

i matca, este mai afinat, albinele avhd posibilitatea de micvorare a ace

tuia n functie de temperatura mediului exterior. Albinele din miez

ghemului sint active

1

au rolul de a produce temperatura necesa

Sntregii familii, precum gi rolul de a hrBni matca. Cildura este produ

de albine prin migc5ri caracteristice din aripi, picioare i abdomen,

ce

ce duce la perceperea pe timpul iernii a unui zumzet specific care poa


29/53

stupului.

C l

i sesizat de catre apicultor daca lipseyte urechea de un perei

I,

Temperatura din zona interioara a , ghemului depinde Qe tempera-

tura mediului exterior i de stadiul de iernare. n prima fazi,a repausului

.

de iarnii, care Incepe odatti cu iegirea ultimului puiet, temperatura din

interiorul ghemului este rnai scizut8, oscilind ln limitele citorva grade

peste limita tcmperaturii critlce, care este de circa 13,g°C. Limlta supe

rioara a temperaturii din intedorul ghemului

fn

aceasta faza de iernare

nu depsge~te 25OC. In perioada a doua a iernii, care se caracterjzed

prin sporirea treptata

a

activitatii albinelor datorita cregterii de puiet,

in interiorul ghemului de iernare temperatura se'stabilizeazil

fn

limitele

a 34-36OC gi rimfne la acest nivel. Producerea dldurii in interiorul

ghemului nu 'este continua. Din momentul

n

care interiorul ghemului

a

atins temperatura critica (circa 13,g°C), albinele,dip miezui ghemului

intr& ntr-o stare de excitare, devin active, se hranesc.nbundeqt gi produc

intens calduri, pin& in momentul cind ternperatura din in t e r i d . , g h e -

rnului atinge 'lirnita superioara din acest moment, activitate:, albinelor

scade treptat, ele se linigtesc gi intrii in faza de digestie qi'repaus, adici

de pastrare a csldurii produse.

.,

, ,,.

-

n

IegBturiI cu mecanismul producerii caldurii In ghem'trebuie

mentionat cB albinele nu incalzesc interiorul stupului, ci numai'interiorul

ghemului. Radiagile de caldura din ghem In stup sint insuficiente pentru

lncalzirea interiorului acestuia. I I

Durata starii de repaus 1 de pBdrare a ctildurii depinde de

tem

peratura mediului exterior gi de puterea familiei, adici 'de marimea

ghemului. Cu cit este rnai frig afar& i familia este rnai slab&,cu atlt se

pierde mai multA cildura intr-un timp mai scurt..Temperatura ghernului

ajunge fn curlnd la limita sa infedoar8

( .

13,g°C) 1, ca m a r e , albinele

sPnt nevoite sB reintre din nou in activitate vederea producerii ddu r i i .

Albineie din stratul protector a1 ghemului Miesc la ternperatura aerului

din slup, care, chiar fn imediata apropiere a albinelor, se mentine cu cel mult

1-2°C rnai ridicatii decit temperatura exterioaril. Ridicarea ,temperaturii

ghemului nu are loc numai atunci cfnd temperatura intenoar8 a ghernului

a ajuns la limita inferioarg. Orice zgomot din afara sau diniunbul stu-

pului, provocat de om sau animale, precum qi umiditatea,

m i r de

calitate inferioari, lipsa matcii gi altele contribuie la ridicarea tempem-

turii din interiorul ghemului peste limitele normale i, implicit, ,la

sporirza consumului de hrani. De exemplu, o simpla ridicare

a

capa~vlui

stupului in timpul iernii duce la ridicarea temperaturii din ghem

u

2-3 U.

In cazul cind temperatura ghemului se ridici

u

citeva grade din

cauza unei tulburari puternice a albinelor, pentru liniqtire, familiel de


30/53

poqEUB

Inp

raae1

rpqao

?JWu

tn.

2

.8m

1

spua

6

oJa

)aCa

B

La

3

aa1

:pa%m

y

L

q1aw

aaw

ewg'a

d

N.EU

.oq

)spul

n mwq

~ZA

[pa

ea1

3mqS.o

npW)

xa

Fny

naa


31/53

F I ~ . a lmpachetarea bllateruld a culbu- I; FU lo

b

:fmpachetarea.bilcrterald

:a cub

lul la 8tupu1 orlzontal bulul

1

-

allemul de alblne In famllla de bazA Is

lnceputul tosmnel ; - ghemul de alblne

, .

.

. .

In lamllls aluULtoarc;

-

ghemul ambe-

lor famllll de alblne pe tlmpul gl la sllrpltul I '

lernll

,: , >

.,:

, I 1 . , .

cuibului la familiile slabe ~i mijlocii ~i o impachetare moderatil la fami-

liile puternice. ,I

.

La stupii orizontali $i vesticali fagurii se trag spre peretele mai

incslzit a1 stupului.

In

cazul in care familiile sfnt mail slabe esie posibilii

~i .chiar indicati protejarea bilate-

, -

;al& a cuibului (fig., 10 a ~ib). In acest

caz, la peretele stupului se pune o

saltelutil urrnatfi':' de diafragmii, de

fagurii .xu, albine?

a

d ~ ~ ~ , ~ d i a f r z g m i

' i s a lt e l u . Pestehpoklipr, se;,ypra-

j

.

pun" a try ? ,s4\?,1ut?i.'

> , ,,

, .

,; ,

Cind fgmiliile, sint putq-rdce,

se lrecomandH impachetarea unilate;

rals a cuibului (fig., 11 .Faguri 'se

trag In acest caz spre peretele bcgl-

zit a1 stupului, u ~ e p z ididragma

$i salteluta laterals. Peste podi~or e

suprapune

o

altil saltelu@~(a

~ t g

1 Impachetarea un~at em ld a cul-.

: .

~ ~ t ~ ~ i ~ l ~ l : ~ d ~ irotecge. ,trebuie

bulul

I , ' ' 'SB

fie permeabil, ,saltelutelelnu tr&

buie sil fie prea groase, ele trebuie

SB.

lase' spatii dei:circulavel a':laerului

Entre ele ~i pereti sau capacul stupului, prevenindu-se In acest mod.,qpa-

ritia umezelii, conditie favorizanta pentru

dezvoltasea~.mucegaiului.~

a


32/53

material. izolator. se pot folosl : saci de iut5, polistiren expandal

paiele de ovhz, papurti (fig.

2

a qi

b).

.

La

stupul rnultietajat, dac5 iernarea se face pe dou5 col

poato l5sa qn nurnir egal de faguri in cele dou5 corpuri separalc

fragme ,(superioari $i inferioari) de spatiul liber din stup En care

y g

12 a Sallelufd

o

papurd

~ l g . 2 b mpncholnre

cU P

erpandat

1

1 .

.

material, de protectie. ,protec$at superioarii se realizeaz5 prin

unei salplute pe,podi$or (fig.

13).

, .

Materialul de'protectie se pune in stupi odat5 cu aparitia va

de temperaturi intre noapte $i zi.

3'. Urdini~ul $i' orificiile :he entilatic. Odat5 cu terminarc

sului principal, cu sc5derea ternperaturii In cursul noptii, este r

redimensionarea urdini~ului.Acesta la intrarea la iernat trebuie s;

pundti putedi familiei,,,socotindu-se 0,5 cm pentru fiecare interval

de,@bine. ,Orificiile,,deventilatie din capac, in perioada de la

verii'qi inceputul,toamnd, se inchid. De asemenea, se lnchide ~i UI

superior la stupii care posed5 $i acest a1 doilea urdiniv.

. Scopul, principal a1 tuturor 1ucrSrilor este

realizarea unui

oqt& de,~+mperaturii, are

s

perhitA creqterea intens5 de puiet i~

re?, reeztirii,yno;'farnilii puternice pentru iernat.

,

I

OdatZi cuinstalarea definitivii a sezonului inactiv, m5surile

Ji ,

iav, sint

. in,

f ~ c ~ ~ ' d ~ ' ~ i s t e r n u 1e ,stup $i mrtoda in care acesta

ie

U n aspect important care trebuie

urrnirit, este umiditate

I

foarte important ~ 2 '~ r even i r nxcesul de umiditate in stup pentru

,,I,,

,

. i i

f a y r i i de 'formarea rnucegaiurilor. In acelavi timp, excesul 'dc um

ijl

datorita faptului c5 mierea este higroscopicil, pdate determina s c ~

.

sa din faguri lsau. ingcrirea care provoac5 debilitatea $i imbolr

i j * i

< ,

.

albinelor;. :;

.

,

, : .

,

,

.

i i ,

' '

8

: .

;;~:;:~.,MBsurileare se 4au pentru asigurarea ventilavei corespun:

-'..

trebuie ins5 s5 nu vin5 in contradicve cu cele ce vizeazti asigurare

: :

, , .

l

I : I .

1

.$. .


33/53

regim optim de temperaturg. In plus, trebuie tinut seama

de

ritatea biologic5 a iernl i i , a d i d de faptul cA in aceasta perioadg. Inl

cuib cr e ~ te aniitatea de bioxid de carbon. (fig.14).

,

La stupul orizontal 'evacunrea vaporilof de apti rezultag' din 'respi-

ratia albinelor se poate rcaliza pel- a partea superioarii a stupului,in douii

Flg.

13

lmpacheiarea slupulul mulllelajal

.

Flg. 4 Schema aerlrtrll ;culbulul 'und Iamb

pa

doud

corpuri

\

111 do aibfne pe tlmpu tmmll

. , ,

I -

hemu1 de alblne

: 2 -

sensul alreultulul

I ,

de

aer

prosapat nevlolet

-

m s u l drcul-

tulul de ner vlclat. (d~+ '~o gdnn .

951 .

.,

I . . .

. ; .

\

( ; .,

, ( . t l . l ; 1 8

, , .

1

. ' I

mbduii : a) deschiztnd urdini$ul ~~perior''alt'upului kc010 unde exis ti

;

gi b lkind un spatiu de ciflva milimetri Sntre d~:u5'~intre1sc$aure de'

podigorului, La prima variant& pentru asigurarea 'unui

e k / m

ma( favo-

rabil de temperatur8, pe podi~orul'stupului

se~,~t;suRraqune citeva

.tra-:

turi de, hirtie peste care urmeaz4 materi+ul de p r q ~ c t i ~ ~ , : ~ ~ ~ f i c ie

ventilape din capac se Inchid.

.La

varianta ,a.doua, p es g po di ~o ~;nu se

mai pune hlrtie iar salteluta ' nu strebuie..sii atingh' capacul.: ,~vacuar.ea.

vaporilor de apii care trec prin. saltelut?l..catre exteriqr,;,se, rea${&$,

prin deschiderea unuia dintre orificiile de ventilatie

din

capac.,l

1

;

La stupul vertical

-

multietajat, ventiiaga la partea superioari,se.

poate realiza prin aSezarea podi~orului nvers, cu 'partea, careformeazg

,

un mic urdini? deasupra famillei.' '

: . '

I ,

: < . ,


34/53

entru a preveni stagnarea apei ,pe fundul slupului, situi

contribuie In cea mai mare rnisuriK la mentinerea atrnosferei u

interiorul stupului, stupul

v

avea o pozifie putin Inclinata cEitre

fnlesnindu-se astfel scurgerea apei prin urdiniv.

atentie deosebita se va da prevenirii patrunderii rozi4l.0;

stup. cest scop, odata

u

racirea timpului urdinivul va

f i pre

gratii (fig. 15).

Pig.

15

ralle contra rozdloarelor

4 Protectia stupinei in timpul ierni; Se va da o atentie d

protectiei stupinei contra vfnturilor i curenplor reci. Protectia

contra vfnturilor puternice qi a curentilor din timpul iernii co

In cel mai Inalt .grad la menunerea dldur ii En ghemul de

Pentru a feri stupina de curenti este necesar ca vatra stnpinei

fmprejmuitA cu o plantatie de protecfle,.de preferinv din esente d

time mijlocie..De asemenea, se.poate proteja stupina cu garduri

dinnuiele, coceni de porumb, tulpini de

floarea-soarelui sau cu

mobile.adin sclndura, stacheti,, dentice cu gardurile para-z5pezi f


35/53

1

C A P I T O L U L

V -

1

I

METODE D E IERNARE A FAMILIILOR DE A LBINE

I

. I 1 I

. .

.\. I1

I \ ? I

,

~ \ , , i , ;

n

tara noastrB se cunbsc urmiitoarele metode 'd? ierna,re-;

. , , , , , , ; , I

, ,

,;:,

ernarea Tn aer liber

.

,.,, : ;

,1;,,j

.,:

;I

, , : , ; ,

-

iernarea in cojoc

. . -

I , :

I

ernorea in adiipost

. I

1 Iernarea

in

aer liber. In conditiile tiirii noastre, familiile de

albine normale $i cu provizii abundenke de hranil iernead In aer Bber.

La acest procedeu, familiile de albine rBmfn pe locul lor din timpul

verii. Iernarea In aer liber permite efectuarea zborurilor de curiltire

n

zilele ciilduroase din cursul iernii, cregtcrea mai timpurie a puietului,

valorificarea mai devreme $i

In

mai bune conditii a florei timpurii. d t

$i avantaje economice deoarece nu mai sint necesarei cheltuielilpentru

constructia adiiposturilor sau pentru procurarea' maFrialelo~,zolatqare

(fig.

17 .

Prln aceasta metodh se reduce

$i

forta de muncil, stupii. nemal-

fiind mutati de pe vatra de stupin&. Iernarea l In aeF liber nujexclude

ins

protectia stupilor la interior, amplasarea Lcorect.5: a stupinei,lpe

vatrii insoritii $i,

fn

special, existenb unor perdele naturale sau a unor

improvizatii care sii fereasd stupina de vinturi $i curenti.

2.

Iernarca

i n

cojoc. Este o metodii care reclamii un volum mare

de muncB $i se refer& a impachetarea exterioarii a stupului (cojoc). AceastA

impachetare poate

, f i

individual&, pentru doi stupi, sau cojoc cql$l;\/g.

Stupii se pot grupa

pe

un rind sau

pe

douil rinduri, En acest

c z

punlndu-se

spate In spate. Intre stupi $i rfndurile de stupi se-laszi8spatii det

10-15

cm care se umplu cu material de protectie (paie, coceni, frunze uscate):


36/53

, (I31 ' 2 ~ )

pJn aJaq I ase1 as g s gt .18

~ U ~ A I ?

F a d e e a ~ a p u n ~ l s ds pa durj

eual ~a lod ne s $n)@jse u o l ~ e s n n3 yadosr , as Inlo& . r i~qos

p u 13

GZ oz

e l '(aied ap joIeq nes zu ~B) a l3a$o~dap ~el .~a)sru

lse ap 'aund a leod as am3 qns g u ~ ~ o j l e ~ dad yzealelsu as dnqs


37/53

m

ntroducerea stupilor in cojoc se face odat5 cu venirea fn ,

cind zborul albinelor a incetat. In zilele insorite, clnd timpul s-a incalzit

sufident, se lnlBturil impachetajul de pe partea frontala a1 stupului sau

a grupului de stupi pentru ca albinele sii iasa la zborul de curiltire.

Metoda iernarii In cojoc este' recomandata in mod special .pentru

stupinele situate in terenuri deschise unde nu se p a t e amenaja stupina

pentru lernare pe o vatril ferit5 de vfnt qi curenti reci.

I

3. Iernarea in adspost. In tara noastri aceastil metod5:de iernare

se

practicil in prezent pe scara redus5 deoareceiernile nu slnt atEtde aspre

ca s3 justifice invcstitii suplikentare iar, pe de

lu

pare, familjile noastre

de albine sint adaptate conditiilor d e mediu fn-c are s-a u format de-a

lungul veacurilor. In unele ,situatii ins5 (provizii reduse, familii slabe)

a t e necesarti qi binevenitti iernarea In adapost. Familiile de albine se

lntroduc In adlpostul respectiv.odata cu inceperea sezonului friguros.

Acest sistem asigura pierderi minime de dldurB ~i un consum mai redus

de hrana, ins6 familiile sfnt lipsite de posibilitatea efectuiirii'zborurilor

de curiiflre. De asemenea, in primsvari, aceste fami1ii.au.o dezvoltare

tncetinita. Practic, nu este necesar sH se construiasc5 adsposturi speciale.

Se utilizeaza constructiile existente (incapere, ~opron)n care sil fie ad-

gurate. o bung ventilatie, lini~te,ntuneric, temperatur in jur d e 2 4°C

.

.. .

. ,,

~i o umlditate de

75-85 .

,

. .

. .

donsumul de hranil per' kil~gram greuta& vie) albine difer , s i In

functie de modul de iernare. In tabelyl redam' dupa sovieticul G. A.

Avetisian o comparatic fntre, diferitele nivelurl de consum influentate de

modul de iernare.

Consnmul do rezerve de hranWl .kgalbine (grestite vie)

Hrana consumnte kg)

n

medle pentru ke alblpe

Metoda de lernare

fn grupe

de

t a m u de alblne, ,,, pentru,toate

cu greutate

: kg)

grupele de f a W

1.0 1.5

2.0

2 s

do

albBe

n aer llber

9,67

8,78 7.99

5,74 8,42

n cojoc

9.54 8,39

B,S8 4.90 7,90

adtipost

9,56 8,77 6,42 4,22 7,74

In acest tabel se observii cil familiile puternice consumii per unitate

de greutate vie (1

kg

albine) mult mai putin5 hranB dedt cele slabe.


38/53

LUCR RI CE S E EFECTUE Z I RN IN STUPIN

In general, lucrarile privind fngrijirea familiilor de albine

de iarnil se rezumi la crearea conditiilor care sil asigure albinelo

plinil linf te 1 fnlgturarea tuturor cauzelor care ar tulbura ritmul

ristic de vista a1 lor.

~r incipalele lucrilri care

se efectueazi iarna in stupid

sPnt

1

Prevenirea deranjHrii i

nelini~tirii lbinelor. In tot tim-

pul iernfi se urmitregte ca fa-

miliile sit nu fie deranjate de

pisari de curte, cidnitorl, pi-

tigoi etc., unele dintre a'cestea

aducind mari pagube stupinei

(fig. 19 .

Soarecii r e u ~ cese-

ori s i pit run di in stupi pro-

ducfnd adevilrate ravagii. Pe

Hngi consumarea proviziilor

de miere qi pasturg ei s t r i d i

fagurl infit nu se mai pot fo-

losi, inghit gi albine vii datoritil

faptului

ele

nu

se

m i

pot

PW

9 ciocdnttoarca

-

una

dlntre pd t

pot deranja tniplea lamULsl do alb

apara ca in sezonul cald. Din

acest motiv, acolo unde se constati cH qoarecii au pgtruns in cu

unor familii (cadavre de albine fh-it capete sau roase, prezenta exc

telor de goarecc, rumeguv de ceari in cantitate exagerata

pe

fund

pului gi la urdinig) devine necesara interventia apicultorului

evacuarea goaredlor.


39/53

2. Supravcgherca nlodului de icrnnre a familillor Be aIb@prin

controale auditive. Modul de icrnare $i starea unei familii pot

f i

apre-

ciate cu uvurinti prin ,,ascultare", fHrB a sc recurge la deschiderea stupului.

La cercetarea familiilor de albine, sau la orice intenentie ln inte-

riorul stupilor En care acestea sint adHpostite, se va recurge numai in

Flg

20 scultarea jamliltlor

de

albino

I

:

:

situatii exceptionale, cEnd viata familiei in cauzii este. amenintat2 de lipsa

de provizii, de Embolnfivire sau alte s a r i anormale ce nu se pot inlgtura

din afarfi. Ascultarea familiilor de albine .in lunile de iarnfi : se face ,o:

data la

3 4

sgptaminl, apropiind urechea de peretele d [email protected] . tupu-,

lui. Unii crescfitori de albine se folosesc, in acela$ ~scop,de un. tub de

cauciuc lung de

1

m,avlnd diametrul interior de 0 8-1 cm, iar altii.de,

stetoscopul medical. Introducerea unuia dintre capurile tubuluf p e urdi-

ni$ i a celuilalt capst In ureche, ,sau folosirea .stetoscopulul permite per-

ceperea $i interpretarea zumzetului albinelor; : :

I

-

.:.I~:

.;

-

umzetul moderat qi'uniform aratH cii familia

:de

albinel

este'fn.

stare bunfi $i cA iernarea decurge normal ; , I

-

lziitul puternic aratH cH familia este in suferinv

;

, . ( : : : I . :

- umzetul slab, insotit de zgomotul aseminator :fo$netului. run-

zelor, Enseamna c5 familia este fnfometat5. Aceasta se;fntlmpl5 nu. numai


40/53

a

na

S

ww

,

Ps

9mVn

uyuy

)axp

g'

nmS

uay

aaaa

'J

a

Lp

m x

ea

p-q

$

Q

Bup

u~1

ao~j

aapm~a

'yaypa

aSa

a

na

ueyatQu

uS

j

u

aa

.

euAup~

3a

'a

u

S

,u

e

k

wa


41/53

e

este

pe

c d e de a se imbolniivi sau csle deja bolnavi de diaree din cauza

proviziilor de calitate inferioara sau a consu~nuluiexagerat de hrana ca

urmare a conditiilor nefavorabile de iernare.

Prezenta cristalelor printre cadavrele de albine dovedegte c i mierea

din fagurii pe care ierneaza albinele s-a cristalizat. Din contri, acolo unde

mortalitatea este neinsemnali i rumegqul de faguri nu este umed, In-

seamnit c2 iernarea decurge normal.

I

Completarea proviziilor In cuiburile familiilor slab 'aprovizionate,

precum si aprovizionarea celor lipsite de hranH in sezonul rece se face mai

u orlcind la rerema stupinei exista faguri cu miere c2p2citA de calitate

superioari. Pentru aceasti operatie, stupul cu farnilla ce trebuie ajutath

se duce mai Intti tntr-o incapere

incglzitit.

Alci

i

se

lnl turH

capacul, im-

pachetajul gi mai apoi podlgorul. O bSe~fnd ozitia ghemului, avern grijA

ca fagurele cu miere sH fie introdus fn t r s margine a lui, in p fel fncit

celulele cu miere sH fie in contact cu albinele. azul cind p cei ',do1

faguri mirginagi tntre care usmeazi4

GI

se in tr od ua fagurele cu miere se

gisesc putine albine, atunci el se introduce peste Inci o rami,)spre mijlo-

cul cuibului, unde se afli rnai multe albine. In asemedea

c zuri

se face

cite un orificiu de trecere prin mijlocul fagurilor cu putine'albie gi cel

cu provlzii (de grosimea unui degetar) prin care alhinele de pe fagurii

mtirginasi pot trece gi se pot alitura restului de albine8 in ghem. lntca-

zul in care se adrninistreazil famillei zahBr candi, vrbet, turte,'nulmai

este necesarA aducerea stupului Intr-p Indpere hcHlzitH, adminlstrarea

f5clndu-se direct pe vatra stupinei. I

In continuare, iata citeva retete de preparare turtei

din

miere zai

harlsitl

1

a gerbetului de zahir.

a)

urta

din

mi r

zallalisit

i

.?ah (dupi C. Antonescu). Majori-

tatea sortimentelor de miere cristalizeazil (mai repede rnierea de rapiti,

zmeurit, floarea-soarelui) iar zah5rul tos este i el format' din cristale:

Formarea turtelor avind in components lor aceste doua ingrediente cris-

tallzate trebuie sH tini seama de faptul albinele consumi doar In park

turta d a d contin? cristalele mari (atit de miere zaharisitii, cit i de zahar),

restul, cristalele grosiere, arundndu-le pe fundul stupului, iar clnd timpul

permite, scotfndu-le chiar afar& din stup. Pentru a preveni aceasta situ-

afie se procedeazi astfel se folosegte la prepararea turtei doar miere

lichefiata sau granulat5 fin (avfnd consistenta untului) i zahir pudrH

(Apifort) sau (Apistim) micinat sau pisat fin. Mierea cristalizata se liche-

fiazi In bain-marie. Pentru a nu se denatura calit2tile mierii -pierderea

prin Enc5lzirc excesivg a enzimelor i vitaminelor pa Pnciilzita in'care

se tine vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie s2 ibe temperatura

mai mare de 45C0 In continuare, mierea lichefiatil se toarna peste z a h h l


42/53

pudrH (o park rniere la patrudl ahir), apoi se fr8mlntfi cu mina, ca u

aluat, pin& la omogenizarea amesteculuii. Este indicat ca turta folosita 1

sfiqitul perioadei de iernare s i confin&

1

ceaiuri medicinale cu efect

I

stimularea activitgtii albinelor gi apiirarea starii de sHnBtate a acestori

Cu'efecte deosebite s-a dovedit infuzia din urmlitoarele plante medicinal(

cimbrigor (Herba thymus sp.), ism& (Folia mnthae) , tei (Flores tilliae

roiniw (Folia mellissae), sunatoare (Herba hyperici), mugetel (Flores tu

momillae), gillbenele (Flores calendulae), coada. ~oricelului Fores mill(

folii), coada calului (Herba equiseti), mice$ (Fructus cynosbati) gi sc

(Flores

sambucus).

Se

iau cfte

4-5

g din fiecare planta mentionatg mi

sus. Ameqtecul de plante se mawread circa 10 minute cu 3 pirti aF

rece. Apoi se adaugg ap&clocotitfi pin2 la un litru. Se amested totul bin

qi se las& acoperit timp de 30 minute. Infuzia rezultatfi se strecoal

printr-o pfnzl curat&. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicin.

pasta se prepari din o parte miere, o parte ceai medicinal $i zahir pudl

dupi nevoie (pin& ce amestecul doblnde9t.e consistenta aluatului de pEim

ad2ugfnd $i g sare d e limiie la kilogramul de pasta. n locul infuzic

rnedici~alepreparate in cad , se poate folosi preparatul ,,Protofil dest

nat 'stimulitrii dezvoltarii famlliilw de albine $i combaterii nosemozc

In' acest caz se adrninistrcazil 34 ml kilograrnul de pasti. Pasta obtinu

se adminiitreazli~subformil de turte (greutatea unei turte poate var

tntre 500 g qi 1000

g

ambalate in hErtie sau pungi de plastic. Turte

astfel pregitite sb pun deasupra ramelor, dupl ce in prealabil s-au dec~

pat 1-3 ferestre din suprafata pungii, prin care albinele vor veni

contact cu turta (fig. 21).

b) Serbetul de zaMr

u

miere (dup8 prof. dr. E. Mure~an i in,

C. Mih&ilescu). Pentru obtinerea a 10 kg qerbet sint necesare 7,700 b

zah pudrg, 2 'kg miere, 300 m ceai medicinal sau 34 m ,,Protofi1'

tntreaga cantitate de zahiir pudra pe care o vorn folosi, se aduce in inc.

perea de. lucru, la cald, cu cel putin patru ore inainte. In cazul In c a ~

eahbul pudrH sel.prezintl.sub form& de. bulglri, ac e~ tia e zdrobesc fi-

Mlerea ce se folosegte trebuie,sa fie necristalizatil gi In nici un caz miel

de man&+Se recomandl in special folosirea mierii de salclm, tei SL

fineafl,, neferrnentatil, proveniti de la familii silniitoase. Mierea se inc5

z e ~ t e utin, doar atit cit s l devini mai fluidil iar apoi se dilueazl cu ceaii

( iuz ia ) preparat in prealabil. h t r-un vas ernailat se pune zahirul pudr

se adaugl mierea $i apoi se frhintfi bine totul cu mina, pinil cInd con1

nutul devine ca o'pastil f inl care nu se Intinde ~i nu este lipicioasi. $e

betul astfe1,preparat se arnbaleazg in pungi de plastic Pn cantitsti

c

500-1000 g sau chiar mai mari, in functie.de aprecierea noastra asup]

mntitgtii ,care a r fi necesari familiei de albine. Turta de Serbet trebu

s i aib2 grosimea de 1-1,5 cm, penlru a putea f i a$c.;lati deasupra ram1

lor1 sub podigor.


43/53

e

.

erbetul

fiert

(dupH prof. .dr.

E

Muregan ~i ing.

C

MihBilescu). Se

poate prepara din zahBr cu apH sau ceai, sau din,zahgr,vimiere de albine

cu ap8 sau ceai, iPentr~ rima variana, la l o kg de zahiy, se folosesc

/ I t . , . .. I

I ' I ,

.

, , ; .

1 '

. ,

, , I

.

,

- . , I ,

:>

,

. , Y < , .

.J ..

.

,

' , ; .

,

. .

1 . . ) . ;

. .

, . . 1

~ - r i

t

I ,.,

- .

.

. . .. :,,

,. : ; . : 1 i ;

I

.

,

'

I

. .

, ,

I

.

a

b I

. ,

,

,

. I . . .

~1;; 21.

a

od o deeupare a jollei In care esfa arnbalatd turfa

;

amplasarea i~riol

, , ,

; t . c : /

,,,.:-+, ,A I : , , . ,

2,300 1 apB sau ceai de plante medicinale. Pentru a doua.variant~; la~~lOg

zahilr gi 2 kg miere de albine se adaugB .1,750~ ap8.jsau xeai -de .plant'e

medicinale. Indiferent de varianu, cantiutile indicate se introduc intr-un

vas emailat de mare capacitate, deoarece fn 'momentqPpreparHrii ;irolu-

mu1 continutului cregte mult din cauza spumei care8se,formeazH.Stropdl

astfel obtinut se pune la fiert la un foc slab gi se urmlregte momentul fn

care fncepe fierberea. Cu un termometru mBsurh temperatura, gi,'cind

aceasta a ajuns la 116°-1170

C

siropul se considerH'suficient d ef ier t , qi

se dH jos de pe foc. In Ups& de termometru se p a t e lfolosi o metodh

mel

simp15 care ne indica terminarea invertlriizah8rulul : ntr-unkpahar cu

ep2 rece se picura cu o linguritH din siropul care fierbe ; , d a dpicBturile

de sirop nu se amestecii cu apa din pahar gi formeazg or bobiM.este.dovada

cii

qerbetul este gata. In cazul cind la prepararea gerbetului.se folose~te

i miere de alblne, aceasta- se adaugH nurnai cfndl qerbetulls-a.terminnt

de fiert. Se toarnii apoi compozitia intr-un, vas curat care a; fost tldat in

prealabil cu ap5 rece. In acest mod se fmpiedic8 formarea de cristale maI'i


44/53

de zahar. Se lasH s2 se rlceasca pin5 cc totul ajungc In lcrnperatura

40°C.

In acest moment s e incepc invirtitul siropului cu o loplt ici

lemn, efectuind milgcarile intr-un singur sens, pin5 cind siropul inc

sH-~i schimbe culoarea spre alburiu qi almi alb, intlrindu-se.;%reca

qcrbetului este inchcial atunci cind sll tind loplitica ~erbetul are cu

de pe aceasta nu se scufund5 in restul masci qerbetului ci

r21ninc

suprafat& Dup& rscire sc ambalcaza in hirtie cerat2 sau pungi de pla

in:&ntitate de 500 g pin2 la 2000 de grame, in functie de necesiM

famillei respective.

' . 3.'1ndep6rtaqa fHrH zgomot a zHpezii

neafinatc

p

a ghctii de

scindurelele de zbor ale stupilor gi desfundarea urdinigurilor blocate

albinele moarte. Se urmiireqtc ca in interiorul stupilor s l nu pHtrund2

sau zHpadl prin orificiile de ventilatie sau cr2pituri. Sc cu r l f l scind

de zbor ~i urdiniqul de zlpada transformat5 in sloi de ghcat6. Gheata

Inlatura cu ajutorul unei vergele de fier sau a unui cutit incf~lzitpen

a se evita zgomotul qi deranjarea albinelor.

Acoperirea partial5 sau in totalitate a stupilor cu zapad& nu

un prilej de fngrijorare, c5ci prin aceasta se asigurii o protectie suplim

-

tar& contra pierderilor de cHldurii. Totodata, nu este prilej de ingrj

rare

nid

fn ce priveqte sufocarea albinelor, c2ci prin zlpadn afinatA

trunde aerul curat in stupi (fig. 22).

CBtre sffqitul iernii, se lnlBturB zapada sau ,,petecclc" de

ziip

de pe toatA vatra stupinei. Este bine s5 se presare paie, plcavl

:

frunze uscate pe vatra stupinei. Numai pe asemenea matcriale, izolato:

albinele se pot aSeza far2 pericol n timpul zborurilor de curltire. Alt

a~ezfndu-sepe zapad&, p5mPntul umed $i inghetat, clc rilnin a~nortite,

mai pot zbura qi mor.

I

.

4.

Inlesnirea pi supravegherca zborurilor

dc

curH irc ale albinelor.

condiui normale, in sezonul nefavorabil, albinele au capacitatea dc

acumula in intestinul gros o cantitate important6 de cxcrcmcntc. A ]

ritia glelor cu temperaturi de 4-12 pcrmite

zboruri ldc curiitire

I albinelor qi elibcrarca intestinului ,supraincrircat. Zborurile tirzii

toamnil 1 chiar in cursul lunilor de iarn2 (posibile in unii nni in lun

decembrie. ianuade, februade) au o nfluenC dmscbit d bun5 nrul

I

I ; I

iernlrii. Este important ca albinele s6 beneficicze de zborul de cu

;;

,

tire pentru a se evita declarqarea diareei pe a1 clrei fond se pot inst;

;

. . : boli ;grave, i n special nosemoza. Stimularea zborului de curZ\ire ncl

sitA citeya.mlsuri

:

eliberarea urdini~uluidc albine n~oarte, ndepsrta:

chiar a capacelor stupilor

i

a materialului dc protectie, a$a incit raza

I . ,

: :

soarelui s& indlzeasd direct podigorul. Pentru a stimula albinele sii i;

. afar8 dln stup sc recornand8

qi

lovirea ugoarH ~)cretilor t up ~~ lu irnl

I ; I

I

+.::,


45/53

m

.

[

awm

a

a

.pE

o

Iac


46/53

9

:

.

lna

am11

a'a

'wem1

ocasyu1

cyr

U

a~

.

-

Ja>3m

'ypam

~aa

S

-@ qa

.l


47/53

e

rotectie vor

f i

confectiona~cdin

nuiele, tulpini de floarca-soarelui;

stuf, coceni:de pqruTb etc.

;:.:

r

-

ortarea gi curatire?

;

agu~

lor

~

a rezerva stupinei ; f .

s

''

'--

extf.actia $i "Ponditionarea

cerii ; . ' ,:. , : I

:

-

uritirea

'

$i , dczififectarea

..

stupilor; cliberati,delalbipe:$i de la

.

1

rczervH

;'.,

, . .

,

I

I -,;tnceperea reparatlei la uiila-

jele pentru campvia, de lucrui di,n

sezonul urmitor

;

. .

. .

- elaborarea pgnului de pro-

ductie +i a bugetului de vrnituri $i

cheltuieli.

'

x -

t

( -

supravegherei ,$i controlul

; I

modu1ui':de iernare ;aTan$iiilo

Bq

..,, . ,;,ts,:* , .

*>:, pi

'

:

albinej;

. I

,

t..j,,;

,

,

,.\,

,,

,-2,;

;

: >

-

stirnulare= ~ $ : ~ H u r a v ~ e ~ ~ e ~

1

zborului tfrz iu,d+~cu~$i re

l,/i':j'

'.;.,i

:

-

ontinuarea ,~eparatici-stugi-

:71 -r ..,,

,*,

+e

lor ,$i a utilaj$v

, ,.

r

-

dHpostirca $i depozitarqa in ,j

conditii optirne a .utilqjelori:~i, a.;

. .

materialcloy apicole ;

., ,

. ,

-ipl;ocurarealt ;sen~intclar; itleg

plante ::qectaro-polenifere,,,

de

la

;

:.speciile fores iere

,:, > . " . ,; ;

-

proviziona'rea

:

stupinei,j ;.'cu

mateiialele

~ i ,

tilajele pecesar$;li

in: lunile .de''iarni; apicultorul tare;

':'posibilitatea;, 8-qi

i

organizcze'ides-';

fH~urarea;


48/53

UN DECEMBRIE

:;.>

-

upravegherea i control

modului de iernare a familiilor

albine

;

: 1

-

-

nlesnirca i supravegherc

: zborurilor de icurBtire ale albinc

lor

;

- Tndcpilrtarea f5ra zgomot

. , :

z a ~ z i i eafinate i a ghetii fo

:mate. pe scind.urelele de zbor a

stuplor

; z pada

care a prins

poghita (prin care nu p a t e p;

trunde aerul) i mai ales ghea

de pe sdndurelele de zbor ale st1

pilor se inlBturil fBr5 zgomot. 1

lipsa .aerului, provocata de ghea

format& la.urdini , familia de

a

bine se poate sufoca ;

- rotejarea suplimentarg

stupinei contra vlnturilor i cl

rentilor reci de aer ;

- ontinuarea repararii util

jelor, insfrmarea ramelor

;

.- idicarea nivelului profesi

nal prin frecventarea cursuril

apicole de masil, participarea

manifestsrile apicole organizate

(

filialele judetene, schimburile

experienfil, consultarea literatul

de specialitate ;

-

ntocmirea planului de aci

vitate i a unui plan irnbungtal

devalorificare a surselor dc cul

fn'sezonul urmgtor.

: , LUNA

I NU RIE

-

revenirea deranjHrii i n

S .lini tirii albinclor provocatc (

atacul oarccilor, p5sZrilor i an

.

malelor dc curte. Nelinigtirea

a

binelor este rczultatul deranja~

,lor odatg cu pitrunderea i atac

voarecilor in cuiburi, atacul pit

goilor i ciocAnitorilor, mi carii


49/53

gomotelor produse .de pBsHrir qi

animale domestice, im9otriya

.

cfi-

' rora apicultorul po9te lua'din timp

miisuri.eficiente4de p~otectie

:

.,

- uprayeghecea,.modului

ide

iernare a familiikoidde: albinelpr@

'

controale auditive

:

s&pt&mSnale.i

indeplrtarea . :*jsttirilor :::anormalc

~onstatate.~.~upravegher produseG ikpi-

.

1 ,I


50/53

-

uratirea qi pregstirea

dc stupins pentru zborurile

ratire ale albinelor. Pcntru a

pierderile de albine pe clurat

"rurilor de curstire sc inliitu~

pada de pc vatra stupinei

asterne un strat subtire de

frunze sau pleavii pc care all

se pot.ageza gi de pe care i,

relua zborul pentru sc rein1

f n stup,

n

caz contrar putin

nine amortit

Documents

Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf