Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    1/38

    CAPITOLUL I HOTEL RESTAURANT ALEXANDROS

    1.1 Prezentare generala

    Produsul hotelier poate fi definit ca fiind ansamblul serviciilor pe care le ofera un

    hotel :cazare, alimentatie, agrement etc. , impreuna cu conceptia de organizare si echiparea spatiului, precum si cu valorile de personal.

    Fiecare hotel este interesat sa ofere un produs hotelier care sa corespunda cat mai bine cerintelor si nevoilor clientilor sai.

    De aceea, important este nu numai ca acesta sa ofere o gama variata de servicii, cisi modul in care reuseste sa ofere acea combinatie de elemente tangibile si intangibilecare sa satisfaca intr-o cat mai mare masura preferintele, dorintele si nevoile clientelei.

    Amplasat ntr-un cadru deosebit, avnd o pozitie privilegiata n centrul statiuniiusteni, hotelul A!"#A$D%&'(((,cu arhitectura sa deosebita, este unul dintre cele mai

    elegante si rafinate hoteluri de pe )alea 'uperiara a Prahovei.*otelul dispune de + de camere renovate si modernizate dupa standarde

    internationale,avand locuri de cazare in urmatoarea structura:/ camere duble

    0 apartamente cu un dormitor

    apartamente cu dormitor si living

    1 apartament cu trei dormitoare

    camere duble

    2 camere duble cu pat suplimentar

    camere single

    3oate camerele sunt dotate cu : aparate 3.).color4program prin cablu5, telefoane moderne, ferestreantifonice, mini-bar.

    Restaurantul clasic de categoria 6 cu 1+/ locuri, va propune ntr-o ambianta selecta, meniuri din bucatariainternationala si traditionala romneasca, pentru cele mai e7igente gusturi.

    http://www.hotel-alexandros.ro/gallery2/image27.htm
  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    2/38

    8rama de1 locuri este, e7celent amena9ata, si va asteapta cu produse specifice, ca la mama acasa;.8omple7ul mai dispunede : bar de zi, discoteca lue Dreams; 42/ locuri5, terenuri desport multifunctionale cu gazon sintetic si iluminat n nocturna.Posibilit //?, la usteni a fost inaugurata prtia @alinderu cu o lungime de 1?// m,

    nclinatie medie de 0 B si latime de +/m.1. . De!en"en#a "e $urniz%ri%estaurantul trebuie s< ncheie contracte cu furnizorii pentru toate produsele de

    care au nevoie.%elaCiile dintre restaurant i furnizori sunt menCinute n cele mai bune condiCii.

    1.&. Pia#a 'uncii Ena dintre cele mai grave probleme la momentul actual ale operatorilor din

    industria ospitalit

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    3/38

    Aceasta lips< de personal bine pregatit i continua c

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    4/38

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    5/38

    D%tarea cu '%-ilierAsigurarea diferitelor tipuri de mobilier n spaCiile de servire are o deosebitJ

    importanCJ n crearea confortului, ambianCei i intimizJrii unitJCii respective. Pentruaceasta, dotarea cu mobilier se va face avnd nvedere unele cerinCe specifice: posibilitatea folosiriilui n mai multe scopuri, armonizarea lui cu celelalteelemente constructive i decorative ale sJlii deservire, amplasarea lui trebuie astfel fJcutJ nct sJ permitJ o bunJ circulaCie pentru clienCi i personal, sJasigure o bunJ vizibilitate, adaptarea la sistemul de

    vnzare practicat,

    la caracterulunitJCii i la frecvenCa consumatorilor, sJ fie trainiccu o bunJ stabilitate, sJ fie realizat din materialerezistente care sJ-i asigure o folosire ndelungatJ, sJfie u or de ntreCinut i igienic, sJ fie u or demanipulat, sJ corespundJ concepCiei moderne despreconfort, fiind rezultat cu respectarea cerinCelor

    ergonomice. Mobilierul e7istent n spaCiile pentru servire este format din: mese, scaune 4fotolii,

    semifotolii,5, canapele, taburete, scaune de bar, mese de serviciu sau console,gheridoane, cuiere, perne, 9ardiniere, umbrele.

    D%tarea cu utila e !entru ser/ireDotarea cu utila9e a spaCiilor de servire se face Cinndu-se seama de structura

    sortimentelor oferite, tehnologia de servire aplicatJ, u urarea operaCiunilor legate de prezentarea i servirea propriu-zisJ a preparatelor i bJuturilor oferite. =n dotarea cuutila9e se are n vedere, n primul rnd, modernizarea operaCiunilor de pregJtire prealabilJa produselor, prezentarea i servirea lor. AceastJ acCiune este strns legatJ de e7istenCaurmJtoarelor utila9e: automate pentru vnzare, dozatoare pentru pregJtirea sau porCionarea unor produse specificeK cntare electroniceK case de marcat electronice

    http://www.turistinfo.ro/imagini_restaurante/157.jpghttp://www.turistinfo.ro/imagini_restaurante/158.jpg
  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    6/38

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    7/38

    conceputJ cu unu sau mai multe tronsoane de lucru pentru distribuirea ngheCatei, separatdin fiecare sortiment sau asortatJ.

    D%tarea cu in/entar "e ser/ire 0i !entru lucruDotarea cu inventar pentru servire presupune asigurarea la nivelul categoriei de

    ncadrare a fiecJrei unitJCi, corespunzJtor sortimentului oferit la vnzare, a tot ceea ceeste necesar pentru efectuarea corespunzJtoare a serviciilor. 'e au n vedere: veselJ,sticlJria, tacmurile, articolele de mena9 i accesoriile de serviciu, len9eria .

    Vesela cuprinde totalitatea vaselor utilizate la masJ: recipiente, porCelan, faianCJ,metal, ce se folosesc la pJstrarea, transportul i servirea preparatelor. =n aceastJ grupJintrJ: platourile, tJvile, farfuriile, ce tile, cJnile, salatierele, sosierele, supierele etc.

    arfuriile se folosesc la servirea clienCilor cu diferite preparate sau ca

    suporturi. 'unt confecCionate n mare parte din porCelan alb, glazurat i decorat cu o bandJ de culoare i emblemJ. =n unele unitJCi cu specific tradiCional, pot fi din ceramicJsau faianCJ, cu decor adecvat. =n dotarea unitJCii intrJ urmJtoarele tipuri de farfurii: suportmare cu diametrul de - 0+ cmK adncJ cu diametrul de circa +- 2 cmK desert cdiametrul de circa 1 cmK ntinsJ micJ sau 9our, cu diametrul de circa 1 cmK suport mic pentru unt, lJmie cu diametrul de 11- 1 cmK pentru gem cu diametrul de circa 2 cmK pentru oase 4n formJ de semilunJ5 cu dimensiunea de 1 72 cm. Etilitatea diferitelor

    tipuri de farfurii este indicatJ de nsJ i denumirea lor cu urmJtoarele precizJri: farfuria adncJ mare poate fi utilizatJ pentru servirea de ciorbe i

    bor uri, a unor specialitJCi din paste fJinoase, la servirea racilor, fulgilor de porumb, precum i pregJtirea unor preparate la gheridon n salonK

    farfuria ntinsJ mare este ntrebuinCatJ de regulJ, la servirea

    preparatelor de bazJ, a unor antreuri sau gustJri dacJ porCiile respective sunt mai mari sauca suport n lipsa farfuriei suport , pentru transportul i prezentarea unor preparate sauobiecte de inventarK

    farfuria de desert se folose te i la servirea unor gustJri, antreuri,

    salate, pineK farfuria suport se utilizeazJ pentru ce tile de supJ, dacJ nu au

    suport, ct i la transportul i prezentarea unor preparate sau obiecte de inventar mJrunte,inclusiv la prezentarea i ncasarea notei de platJ,

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    8/38

    farfuria ntinsJ micJ sau 9our serve te de regulJ, ca farfurie

    pentru pine n unitJCile care practicJ acest sistem, ca sport pentru pahare n bunuri i laservirea desertului n unitJCi modeste 4cofetJrii, patiserii5.

    Cetile se folosesc la servirea unor bJuturi sau preparate lichide i suntconfecCionate din acela i material ca farfuriile, salatierele, ravierele. =n dotarearestaurantelor, se ntlnesc urmJtoarele tipuri:

    ce ti de cafea, capacitate 1//-1 ? mlK ce ti de ceai, capacitate ?- ?/ mlK ce ti pentru consomme 4cu douJ tortiCe5, capacitate ntre ?/ i

    0?/ mlK ce ti pentru ciorbe 4cu sau fJrJ toartJ5, capacitate +?/-?// ml.

    Fiecare tip de cea cJ i are farfurioara- suport, prevJzutJ pe fund cu o adnciturJcorespunzJtoare ca mJrime diametrului bazei ce tii.

    !crumierele de forme i mJrimi diferite, realizate din acelea i materiale ca irestul veselei, sunt utilizate pentru spri9inirea CigJrilor i colectarea scrumului i aresturilor.

    !ticlria" cuprinde totalitatea obiectelor din sticlJ, semicristal i cristaldestinate servirii i consumului bJuturilor: pahare, cJni, carafe.

    #aharele utilizate n restaurante pot fi de sticlJ, semicristal i cristal.6ndustria produce, n principal, douJ categorii de pahare folosind douJ tehnologii defabricaCie: mecanicJ i manualJ. Pentru unitJCile de categorie superioarJ se recomandJ pahare de bunJ calitate din cristal sau semicristal de regulJ, cu picior. Acestea vor trebuisJ ndeplineascJ anumite condiCii: transparenCJ, pentru a nu denatura culoarea bJuturiiservite, rezistenCJ i ntreCinere u oarJ, stabilitate bunJ, sJ nu fie colorate , sJ searmonizeze cu restul inventarului 4de e7emplu, unei vesele de porCelan fin nu-i rJspund

    dect pahare din cristal5. Principalele tipuri de pahar din dotarea restaurantelor sunt: pahare pentru aperitive sub formJ de cupJ cu capacitate ntre ?

    i 1?/ mlK pahare pentru vin alb, cu capacitate ntre 1// i 1 ? mlK pahare pentru vin ro u, cu capacitate ntre 1 ? i 1?/ mlK

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    9/38

    pahare pentru apJ, cu capacitate ntre 1?/ i 1 ? mlK cupe i flute pentru ampanie, cu capacitate ntre 1?/ i 1 ? mlK pahare pentru coniac sub formJ de balon sau ovale, cu

    capacitate de minimum 0// mlK pahare sau cJni pentru bereK pahare pentru bJuturi rJcoritoare, cu capacitate ntre ?/ i

    +// mlK cJni 4carafe5 pentru apJ i vin de 1 ?, ?/, ?// i 1/// mlK pahare pentru bJuturi n amestec, specifice bJuturilor oferite

    la vnzare.

    Lenjeria cuprinde totalitatea materialelor te7tile folosite de clienCi sau de cJtrelucrJtorii unitJCii: feCe de masJ, naproane, ervete, ancJre, crpe, perdele, draperii.

    Dotarea cu diferite articole de len9erie este o problemJ deosebit de importantJ,solicitnd cuno tinCe specifice privind materialele te7tilenecesare, dimensiunile i cantitJCile acestora.

    .1. Analiza S. .O.T.

    http://www.turistinfo.ro/imagini_restaurante/154.jpg
  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    10/38

    Puncte tari

    - ambianC

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    11/38

    &rganizeaz$ mese festive i de protocol" nuni" anivers$ri" fiecare cu meniuri

    speciale'

    Din aceste considerente, restaurantul Ale7andros; are un meniu bogat ce urm

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    12/38

    dup< zona de distribuCie. DistribuCia se refer< aici la serviciul de catering ce satisface cu promptitudine cererile de livrare la domiciliu sau birou a preparatelor solicitate de clienCi.%estaurantul Ale7andros; deCine n prezent autovehicule ce asigura activitatea decatering. Durata ma7im< de distribuCie a comenzii este de 1? minute din momentul cndautovehiculul pleaca de la restaurant. =n cazul unor aglomer

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    13/38

    Fi7area preCurilor pentru restaurantul Ale7andros; decurge din dou< etape iurmeaz< atingerea a dou< obiective. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor iatingerea unei mar9e de profit, iar al doilea obiectiv vizeaz< practicarea unui preC care sachizitii.

    Sc%!ul !%stului7titularul postului are rolul de a asigura oferirea de servicii eficiente si profesioniste in cadrul unitatii.

    Acti/itati !rinci!ale7

    'upravegherea salii de mese din punctul de vedere al aspectului, facilitatilor,curateniei si igieneiK

    'upravegherea si coordonarea activitatii ospatarilor, barmanilor si picolilorK Gentinerea unor relatii bune de munca intre colegii din toate departamentele unitatiiK

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    17/38

    Programarea si organizarea evenimentelor festiveK 'olutionarea eficienta a tuturor solicitarilor si>sau reclamatiilor clientilor.

    Sarcini si in"at%riri s!eci$ice7

    Planificarea si organizarea activitatii restaurantului astfel incat sa fie posibileatragerea de noi clienti fideli si pastrarea celor e7istenti.

    Res!%nsa-ilitati ale !%stului7

    %aspunde pentru calitatea serviciilor oferite in restaurant. %aspunde pentru calitatea activitatii personalului aflat in subordine. %aspunde de solutionarea prompta a solicitarilor si>sau reclamatiilor clientilor.

    Aut%ritatea !%stului7

    "ste autorizat sa coordoneze si sa raspunda pentru activitatea ospatarilor, barmanilor, picolilor si ingri9itorilor.

    S!eci$icatiile !%stului7

    Stu"ii7 studii de calificare in domeniuK E,!erienta7 e7perienta de minim 1an in functia de sef de salaK cunoasterea pietei de produse alimentare si a particularitatilor acesteiaK abilitati foarte bune de comunicare si negociere, prezenta pozitiva si agreabila, calita

    managerialeK abilitati organizatorice, initiativa, seriozitate.

    De!lasari

    Frecventa: - 8onditii asigurate: -

    Relatiile cu alte "e!arta'ente7

    descrise in %egulamentul de organizare si functionare si %egulamentul de ordininterioara.

    C%n"itii "e 'unca7 obisnuiteK program normal de lucru, uneori prelungit.

    Salarizare7 'alariul brut lunar este de ..................... lei noi, la care se adauga sporurilenegociate.

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    18/38

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    19/38

    asumarea responsabilitatii pentru corectitudinea intocmirii si incasarii facturilorK raspunderea pentru calitatea serviciilor oferite.

    Aut%ritatea !%stului7

    "ste autorizat sa asigure servirea impecabila a clientilor cu produsele>mancarurile>bauturile comandate de catre acestia.

    S!eci$icatiile !%stului7

    diploma de calificare in domeniuK e7perienta de minim 1 an ca ospatarK

    cunostinte medii de limba englezaK aspect fizic placut, prezenta agreabila, amabilitate, solicitudineK atitudine pozitiva si concilianta in relatiile cu clientii si colegiiK disponibilitate pentru compromisul constructiv.

    De!lasari7

    Frecventa: - 8onditii asigurate: -

    Relatiile cu alte "e!arta'ente7

    1. descrise in %egulamentul de organizare si functionare si %egulamentul de ordininterioara.

    C%n"itii "e 'unca7

    in sediul unitatiiK program normal de lucru, in schimburi.

    Salarizare7 'alariul brut lunar este de ..................... lei noi, la care se adauga sporurilenegociate.

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    20/38

    6acilitati7tichete de masa

    Sanctiunileaplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazutein fisa de post sunt descrise pe larg in %egulamentul intern 4%&65.

    6ntocmit ... Functia ... 'emnatura ...

    .(. Retete

    CAPRIOARA CU 6RUCTE DE PADURE

    Ingre"iente

    ?/ gr. muschi de caprioara, +//gr. fructe de padure, 0//gr. cartofi, ?/gr. spanac, ?/gr. faina,

    /gr. unt, ?/ gr. ceapa, /gr. usturoi, +//ml. lapte,1?/ml. vin rosu, 1//ml. ulei, sucul de la portocale, coriandru, scortisoara, cuisoare,rozmarin, sare si piper )%" "e !re!arare

    'e curata muschiuletul de caprioara de pielite, se condimenteaza, apoi se rumeneste intr-otigaie cu putin ulei. 'e adauga usturoiul tocat si rozmarinul. 'e pune preparatul la cuptorul preincalzit si frigeti timp de 1? minute, la 1?/ grade 8.6ntre timp, se curata cartofii, se taiefelii si se pun la pra9it.'e pregateste pireul de spanac: 'e caleste ceapa marunt si se adaugafaina, amestecand mereu. 6n aceasi tigaie, se pune spanacul tocat si se lasa totul apro7imativ

    -2 minute. 'e toarna laptele, sarea, piperul si usturoiul pisat.'e prepara sosul din fructe de padure: 'e pune la fiert vinul rosu impreuna cu sucul de

    portocale si mirodeniile: scortisoara, coriandru si cuisoare. 'e fierb toate la foc mic si, spresfarsit, se adauga fructele de padure4gasiti congelate5

    Pe un platou, se aseaza muschiulde caprioara taiat feliisi se serveste cu

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    21/38

    sosul din fructe de padure, cu care se napeaza muschiuletul, iar alaturi piureul de spanac cartofii pra9iti. 'e serveste cu vin rosu rece.

    )ISTRET 4ANATORESCIngre"iente7

    2 medalioane de mistret, ? linguri ulei vegetal, 1 ceapa mica, 1// g slanina, linguri frunzede ceapa verde, // g ciuperci, rosii, 1 lingurita cimbru uscat, sare cu aroma de usturoi piper negru.

    )%" Pre!arare

    Peste carne se presara sare si piper, apoi se pra9este in uleiul incins cate 0-+ minute pe fieca parte. 'e pastreaza la cald cand se scoate din tigaie.se pune slanina tocata in bucati pana stopeste grasimea, dupa care se pun ciupercile taiatecimbrul, ceapa verde si ceapa tocate. 'calesc 0 minute si apoi se adauga rosiile, amestecandu-se inca +-? minute. 'e pun simedalionele sa se incalzeasca si apoi se servesc.

    6A8AN I)PANAT

    Ingre"iente7+ piepturi de fazan4cca.+2/g5,sare,?/g.slanina afumata,1//ml.ulei ,unt cat o nuca,+1> linguri faina ,

    //g.gem de afine,?- cartofi, piper,1 ou,

    linguri pesmet,//ml.ulei,

    + boabe de ienupar,?/ml.lapte,

    1//g.smantanaK

    )%" "e !re!arare71. 'e impaneaza piepturile de fazan cu slanina afumata si se condimenteaza cu sare, piper si

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    22/38

    boabe de ienupar pisate. 'e stropesc cu ulei si se tin + de ore in frigider.. Din unt, faina si amantana se prepara un sos alb in care se pun apoi gemul de afine si sare

    dupa gust.0. 8artofii se fierb in coa9a, se curata, se zdrobesc, se adauga oul, sare si atata faina cat saobtinem un aluat nici prea moale, nici prea vartos. 'e formeaza crochete, se trec prin pesmetsi se frig in ulei fierbinte.+. Piepturile de fazan se frig pe ambele parti.?. 'e serveste carnea feliata cu sosul de afine si crochetele de cartofi. 'e alege un vin rosusec.

    POTARNICHI LA TA4AIngre"iente7

    potarnichi, o lingura unt, o ceascasmantana, sare,

    )%" "e !re!arare7Potarnichile se lasa o zi doua sa sefragezeasca. 'e prepara potarnichi la tava, punandu-se in unt. 8and sunt aproape gata,

    se toarna peste ele in tava o ceasca cusmantana fierbinte. 'e mai lasa la cuptor, sadea in clocot impreuna si sa scada. 6nainte de a se servi se taie potarnichea in patru.

    6RIPTURA DE IEPURE

    Ingre"iente7 1 spinare de iepure sau pulpele din spatecca. 1// g grasime de porc sau 1// ml.untdelemn?/-1// ml vin alb0-? catei de usturoi1 ramura de cimbru1 virf de lingurita piper 1 lingurita rasa de sare

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    23/38

    Pre!arare8arnea, curatata de pielite, se aseaza intr-o tava sau cratita potrivita cu marimea ei, pe un rinde rondele de morcov, patrun9el, telina si ceapa, taiate de 1 cm grosime, se unge bine cgrasimea sau untdelemnul si se presara cu piperul macinat. 6n cratita se pun +-? linguri capa, sarea , cimbrul, o foaie de dafin, apoi aceasta se introduce in cuptorul bine incalzit la fmi9lociu, ca sa se friga carnea in vaporii formati. 'e intoarce din cind in cind, se stropestintotdeauna cu sosul din cratita care se completeaza cu apa, cind scade ca sa nu se ardzarzavatul, pina ce acesta se moaieK apoi se adauga vinul sau zeama de la marinare, ciscade lichidul. Durata de frigere variaza intre 1,?- ore sau mai mult, dupa cit de batrin esanimalul. 8ind furculita intra cu usurinta in carne, pina la mi9loc, inseamna ca aceasta esgataK daca nu s-a rumenit suficient, se lasa putin descoperita, ca sa se rumeneasca pe toa

    partile, dupa gust. 8ind este gata, in sos se pune usturoiul taiat in felii si cu acesta sestropeste friptura care, de altfel, se aromeaza mai intens decit daca s-ar impana cu usturoi. 'serveste cu sote de sfecla sau de legume, cu piure de cartofi, garnitura de orez etc. Friptura serveste si rece.

    )USCHIULET RE5AL DE CER9

    Ingre"iente necesare

    1 muschiulet de cerb,// g slanina afumata,

    1 ceapa mare,1 chifla taiata felii,sare, boiaK pentru pra9it:unt sau uleiK pentru garnitura,sos de ciuperci.)%" "e !re!arare

    8arnea se taie in felii groase si fiecare se cresteaza pe lungime de trei ori. 8restaturiledin margine se impaneaza cu bucati de slanina, iar cea din mi9loc cu ceapaK se condimentecu sare si boia, se lasa 1- ore sa se patrunda ingredientele, apoi se pra9este in unt fieca bucata de carne pe ambele parti cate + minute. Platoul se tapeteaza cu felioare de chif pra9ite in unt sau in ulei si pe fiecare se asaza cate o bucata de friptura.

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    24/38

    .+. N%r'e "e igiena si !r%tectia 'uncii in restaurant

    %espectarea normelor igienice-sanitare constituie un element de baza in asigurare

    unui inalt nivel de servire,in special in alimentatia publica.'unt considerate unitati dealimentatie publica toate tipurile de unitati in care se prepara si se servesc alimente sub formde gustari,mancaruri,delciuri,bauturi,inclusiv punctele de desfacere fi7e sau mobile di piete,targuri,locuri de odihna si agrement sau alte centre. Pentru desfasurarea procesului d productie si servire in conditiile igienico-sanitare,unitatile culinare sunt prevazute cu spatii d productie,desfacere,depozitare si ane7e. Flu7ul tehnologic trebuie astfel organizat incavesela intrebuintata sa nu fie preluata prin ghiseul de distribuire a preparatelor catresalonu

    de servire.)esela pentru servire si vesela de bucatarie trebuie spalate separat,in spatii in carenu se e7ecuta operatii de preparare.'e recomanda ca aceste saptii sa fie delimitate de partillaterale prinparavane de sticla,placi fibro-lemnoase,etc.)esela curata pentru servire trebuie pastrata in rafturi prevazute cu perdele de panza sau tifon,iar vesela de bucatarie pe raftuspeciale sau dulapuri inchise.

    6n desfasurarea tuturor proceselor de prelucrare a alimentelor trebuie sa se mentina permanenta curatenia si ordinea la fiecare loc de munca,asigurand dezinfectia zilnica ustensilelor,utila9elor si meselor de lucru cu detergenti si substante clorigene.

    )esela folosita la prepararea produselor culinare prezinta resturi desosuri,grasimi,etc.6nainte de spalare se va curata de grasimi sau alte resturi,apoi se va frecu o perie tare deasupra unei lazi sau a unui vas al carei continut se va depune in lada dresturi mena9ere a bucatariei sau a unitatii.Dupa aceste operatii,vasele se diri9eaza spre primcompartiment al bazinului.6n acest compartiment,cu apa la o temperatura de +/-?/&8 sedizolva o substanta pentru degresat 4soda sau detergenti5.6n aceasta solutie se va spala vesmurdara.Dupa degresarea si dizolvarea grasimilor restante,se freaca bine fiecare obiect pan

    ce se curata apoi se trec in al doilea compartiment al spalatorului in care,in apa incalzita aceeasi temperatura a fost dizolvat un dezinfectant care contine o solutie de bromocet B.

    )esela se tine circa minute in aceasta solutie,se clateste bine,apoi se scoate din acescompartiment.Ermeaza al treilea bazin in care se e7ecuta operatia de spalare si limpezireveselei in apa curata,cat se poate de fierbinte,dupa care acestea se aseaza pe gratare ca sa s

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    25/38

    scurga si sa se usuce."ste interzis ca vesela sa se treaca la spalat grupata in ?- bucatdeoarece atat degresarea cat si dezinfectarea nu se poate face in bune conditii.

    !a spalarea veseleise vor folosi intotdeauna manusi de cauciuc,sort impermeabil,ghetespeciale si in general tot echipamentul prevazut de normele stabilite pentru protectia ssecuritatea muncii.

    Fiecare lucrator este obligat sa intretina in permanenta starea de curatenie la locul sade munca de la inceputul activitatii si pana la sfarsitul programului de lucru.

    Pastrarea alimentelor L unitatile de alimentatie publica trebuie sa asigure pastrarealimentelor in camere sau compartimente special amena9ate pentru anumite categorii d produse,si anume : produse uscate 4cereale,fainoase,zahar,produse ambalate,etc.5,lapte produse lactate,carne,peste,derivate ale acestora,legume,fructe proaspete si conservate,etc.

    Produsele alimentare se depoziteaza pe gratare de lemn,asezate in stive pe randuri sain grupuri compartimentate,distantate in asa fel incat sa se asigure o ventilatie perfecta,precum si accesul persoanelor care controleaza starea produselor depozitate."stinterzisa pastrarea de produse alimentare alterate in depozite sau in locuri destinatdepozitarii produselor alimentare.

    "ste oprita depozitarea in aceeasi incapere frigorifica sau in acelasi compartiment aagregatelor,a alimentelor alterate cu miros patrunzator sau miros caracteristic specifi

    impreuna cu produsele alimentare care prind cu usurinta mirosuri straine4lapte,smantana,unt,grasimi,etc.5.De asemenea,se interzice depozitarea in camere frigorificsubproduselor animale 4oase,copite,mate5,ustensile,echipamente de lucru,etc.$u se admi pastrarea mancarurilor gatite in incaperi calde sau in vase descoperite,precum si amestecarmancarurilor neconsumate cu cele proaspat preparate.

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    26/38

    CAPITOLUL III PRO)O4AREA TURISTICA A RESTAURANTELOR

    &.1 R%lul si i'!%rtanta !r%'%/arii turistice

    Promovarea n turism constJ ntr-un ansamblu dedemersuri de comunicare ce vizeazJ transmiterea permanentJ, pe diverse cJi, a unor mesa9e destinate informJrii att clienCilo potenCiali, ct i a operatorilor de turism asupra caracteristicilo produselor i serviciilor turistice oferite spre comercializare, cuscopul de a consolida o imagine pozitivJ i de a cultiva oatitudine favorabilJ faCJ de acestea i firmJ, respectiv de a

    determina, n mentalitatea i obiceiurile de cumpJrare i consumale turi tilor, modificJri convenabile ntreprinderii ofertante.1

    AcCiunile promoCionale n turism, vizeazJ atragerea unornoi clienCi, precum i pJstrarea celor vechi, adresndu-se direc

    sau prin intermediari, ntregului public sau unor categorii bine definite de clienCi. AcesacCiuni necesitJ investiCii semnificative datoritJ ntinderii geografice, manifestJrii uconcurenCe puternice i caracterului intangibil al produsului turistic. 8aracterul intangibil

    serviciilor turistice conduce la cre terea importanCei strategiei promoCionale, care trebasociatJ cu elemente tangibile.=n turism se pot evidenCia douJ stiluri promoCionale:

    #romovarea imaginii : destinaCiile turistice pe care urmJre te sJ le facJ

    cunoscuteK #romovarea v(nzrilor : care implicJ operaCiile de comercializare

    &. O-iecti/ele Pr%'%/:rii

    =nainte de definirea obiectivelor de promovare, trebuie definite obiectivele dmarNeting ale firmei. 'pre e7emplu, dacJ o agenCie de turism i stabile te ca obiectiv gencre terea numJrului de clienCi, trebuie sJ aibJ n vedere niveluri ale clientelei 4cea aparCin

    1 $edelea, Ale7andru L Politici de marNeting n turism;, "ditura "conomicJ, ucure ti, //0, p. 1 ?

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    27/38

    ei, cea aparCinnd concurenCei i cei care nu s-au hotJrt sJ facJ turism5 ca apoi sJformuleze strategii de marNeting precum: ntJrirea fidelitJCii clienCilor proprii, atrageclienCilor firmelor concurente, transformarea nonconsumatorilor n consumatori de produturistice.

    ErmeazJ identificarea stadiilor prin care consumatorul trece succesiv nainte de adecide, n privinCa cumpJrJrii unui produs turistic Aceste stadii sunt:

    c%gniti/: se urmJre te atragerea atenCiei consumatorului potenCial asup

    e7istenCei unei anumite firme de turism i a ofertei acesteiaKa$ecti/: n urma identificJrii preferinCelor, obiectivul promovJrii constJ n

    atragerea interesului i dorinCei de a deveni client potenCial al firmeiKc%'!%rta'ental : folosind diferite metode de convingere, obiectivul este

    transformarea consumatorului potenCial n client efectiv.&biectivele promovJrii trebuie sJ fie cuantificate n ct mai mare proporCie, pentru

    se asigura controlul ndeplinirii lor.

    &.& R%lul In$%r':rii ;n Pr%'%/area Turis'ului

    Activitatea de promovare este o activitate comunicaCionalJ, iar obiectivul ei princip

    l reprezintJ informarea clientelei asuprafirmei i produselor sale turistice, care se poate realiza pe cJi multiple, sub formJverbalJ sau scrisJ, vizualJ sau auditivJ etc.

    =n efortul de promovare suntangrenate diferite tipuri de instituCii precum:

    1. Centre "e in$%r'areCentre permanente de informare : organizate pe principiul teritorial, pe cheltuialafirmelor, n localitJCi, zone, CJri cu clientelJturisticJ numeroasJ, mbrJcnd forma birourilor sau oficiilor de turism. %olul acestora esde a oferi gratuit informaCii clientelei turistice.

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    28/38

    #unctele ocazionale de informare : se prezintJ sub forma saloanelor i standurilor. 'aloaneleoferJ posibilitatea confruntJrii ofertei cu cererea de turism i se organizeazJ de regulnaintea vacanCelor de varJ i iarnJ. Acestea se mpart n funcCie de amploarea acCiunil promovare n saloane naCionale i internaCionale. 'tandurile se organizeazJ la nivel naCiomultiregional sau regional, unde participJ firme, organisme naCionale de turism i au ca scdistribuirea materialelor promoCionale cJtre intermediari i clientelJ.

    Aceste centre oferJ att informaCii scrise ct i verbale. &rganizarea, dotarea funcCionarea acestor centre presupun un efort economic substanCial.

    =nsJ, dintre formele de informare turisticJ, cea mai eficientJ s-a dovedit informare prin documente scrise. Documentele pot fi:

    de apel : strnesc interesul pentru anumite forme de turism prin imaginiK

    de informare : cuprind date, precum i sfaturi oferite pentru a deveni turist. Printre tipurile de documente turistice se numJrJ :

    documentele hotelurilor individualeK documentele lanCurilor hoteliereK documentele staCiunilor turisticeK documentele zonelor turisticeK documentele oficiilor naCionale de turism.

    =n editarea acestora trebuie sJ se respecte reguli privind stabilirea titlului, traducerile formatul.

    Titlul L trebuie amplasat fie n partea de sus, fie de 9os a copertei, precum i pcontracopertJ.

    Tra"ucerile L este necesar elaborarea unui document pentru fiecare limbJ n parte decJtre un specialist din Cara cJreia-i aparCine limba.

    6%r'atul L trebuie sJ CinJ seama de conCinutul lor, modul de stocare, de e7punere i

    e7pediere. Pentru pliante, formatul internaCional este de 1 # 1/,?, iar pentru bro uri de 11.

    Adesea, nu sunt respectate aceste formate, lJsndu-se fru liber imaginaCiei.

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    29/38

    &.& 6%r'ele Pr%'%/:rii

    8omponentele mi7-ului promoCional includ:o Publicitatea turisticJKo %elaCiile cu publiculKo Promovarea vnzJrilorKo GarNetingul directKo ForCa de vnzare.

    A. Pu-licitatea

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    30/38

    1.'. Publicitatea prin cine(at")ra# se adreseazJ unui auditoriu selectiv i fracCionat,nsJ este cel mai costisitor mi9loc publicitar.

    . Pu-licitatea e,teri%ar: includeutilizarea n scopuri publicitare aafi elor, panourilor publicitare, publicitatea pe vehicule.

    &. Pu-licitatea "irect: se realizeazJ fie prin contacte cu clientela 4prin centre deinformare turisticJ, prin standuri, saloane

    i trguri5, fie prin legJturi stabilite prin

    po tJ, telefon, fa7 sau terminale decalculator. Gesa9ul acestui gen de publicitate este particularizat pentrufiecare categorie de client i esterecomandat n relaCiile cu intermediarii i clientela sigurJ.

    (. Pu-licitate gratuit: nu este deloc costisitoare pentru firmJ, dar poate fi att pozitivJ pentru firmJ ct i negativJ. Publicitatea gratuitJ se bucurJ de credibilitate din parte

    publicului, dar n acela i timp e7istJ riscuri deoarece nu e7istJ control asupra mesa9ului

    9. Rela#iile cu !u-liculvizeazJ menCinerea sau ameliorarea ncrederii i imaginii favorabilasupra unei firme turistice i a produselor oferite de aceasta, pe de o parte, i instituirea legJturi cu diferite categorii de public 4din interiorul i e7teriorul ntreprinderii5 capabileafecteze dezvoltarea acesteia, pe de altJ parte.

    & primJ etapJ n desfJ urarea relaCiilor publice o constituie identificarea publiculagenCiei, care se mparte n:

    public intern , constituit din personalul firmei 4spre e7emplu pentru un

    organizator de voia9e, publicul intern este constituit din personalul firmeisindicatele, delegaCii personalului, forCa de vnzare5K

    $edelea, Ale7andru L Politici de marNeting n turism;, "ditura "conomicJ, ucure ti, //0, p. 1+

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    31/38

    public e)tern , care provine din mediul firmei 4de e7emplu n cazul unui

    producJtor de voia9e, ace tia sunt clienCii firmei, sindicatele profesionatransportatorii, acCionarii, bJncile, asociaCiile consumatorilor, autoritJC publice5.

    !a ora actualJ, relaCiile publice se preocupJ tot mai mult de publicul intern, deoarecde multe ori, imaginea firmei turistice este reprezentatJ prin personalul acesteia.

    %elaCiile publice se bazeazJ pe mi9loace de informare diferenCiate pe categoria public. Astfel, relaCiile cu publicul intern se realizeazJ prin:

    scrisori de informare, adrese i note interne, rapoarte de gestiune, reviste de pres

    seminarii, reuniuni de informare, conferinCe, manifestJri cultural-sportive etc.

    Pe de altJ parte, relaCiile cu publicul e7tern se bazeazJ pe:vizite ale 9urnali tilor i creatorilor de opinie, comunicate i conferinCe de pr

    recepCii, crearea de evenimente, sponsorizare etc.

    C. Pr%'%/area /=nz:ril%reste unmi9loc de stimulare a vnzJrilor nrndul consumatorilor, prin care se

    urmJre te fie o mai bunJ cunoa terea produsului turistic, fie cre tereafidelitJCii faCJ de marcJ, fie incitareala cumpJrarea produsului turistic saula efectuarea de rezervJri.

    =n cadrul tehnicilor de promovare a vnzJrilor se numJrJ

    acordarea de prime, reduceri de preC, organizarea de concursuri, 9ocuri, publicitatea la lovnzJrii, loteria, organizarea de saloane profesionale, voia9e de stimulare, cadou promoCionale, acordarea unui comision suplimentar, bro urile etc. Pri(a constJ n acordarea unui stimulent unui turist sau intermediar, pentru a-i evidenCifidelitatea acestuia faCJ de un operator turistic sau de a recompensa un act de cumpJrare.

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    32/38

    Re!uceri !e tari#e sunt utilizate atunci cnd firmele mizeazJ pe atragerea de noi clienCimJrirea frecvenCei cumpJrJrilor, sporirea numJrului de zile, uniformizarea cererii. Acesreduceri se pot realiza sub trei forme distincte: oferte speciale, vnzJri grupate 4vnzJasortate, multipacN5, reduceri definitive.

    *"curile +i c"ncursurile sunt organizate pe teme turistice la radio, televiziune sau n presJ isunt utilizate pentru crearea unei atmosfere de interes din partea consumatorului potenCial, 9urul unei destinaCii turistice.

    L"teria +i t"(b"lele ,s-eepsta es/ constau n acordarea de premii prin tragere la sorCi, pentrua participa turi tii potenCiali fiind obligaCi sJ se deplaseze n locurile unde sunt organizate.

    Publicitatea la l"cul %0n&rii ,PLV/ se realizeazJ prin intermediul afi elor, panourilor,filmelor video n incinta spaCiilor rezervate de firme de turism cu ocazia punerii n

    vnzare a produselor i serviciilor turistice. P!) trebuie sJ dea dovadJ de creativitate n ceeace prive te conCinutul mesa9ului i tipurile de suporCi.

    e(inariile pot fi organizate de oficiile de turism, n cadrul cJrora vnzJtorii suntinvitaCi sJ participe la un ciclu de informare de 1- zile.

    D. )ar>etingul "irect s-a dezvoltat foarte mult datoritJ dezvoltJrii tehnologiei, astfel auapJrut mi9loace moderne de promovare care tind sJ ia locul mi9loacelor tradiCionale

    promovare.GarNetingul direct este cel care aduce piaCa n casa cumpJrJtorului, dar n cazuserviciilor turistice i se acordJ acestuia informaCii, i poate avea loc actul de vnzarcumpJrare, dar nu poate avea loc consumul serviciilor cumpJrate datoritJ particularitJCilofertei de servicii turistice.

    Gass-media marNetingului direct este reprezentatJ de:&

    P"sta !irect +i rspunsul !irect - poate fi controlatJ, are n vedere consumatori ale i pe

    baza adreselor, mesa9ul poate fi schimbat n funcCie de cel cJruia i se adreseazJ, permcea mai finJ segmentare. Dispare concurenCa anunCului cu alte anunCuri, nu e7istJ n ce prive te forma, spaCiul ocupat.2ele%0n&are - se pun la dispoziCia clienCilor numere de telefon la care ace tia pot su

    pentru a face comenzi.0 !efter 8., rJtucu H., 8hiCu 6., JlJ escu G. L GarNeting;, vol. 66, Eniversitatea 3ransilvania ra ov,

    ///, p. 1 /-1

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    33/38

    2ele%i&iunea - e7istenCa canalelor de cumpJrJturi la domiciliu.

    3u(prarea prin (ijl"ace electr"nice - se folose te videote7t-ul sau calculatorul

    personal.3"(er4ul electr"nic - care are douJ tipuri de canale: canalele comerciale i internetul.

    E. 6%r#a "e /=nzareeste cea care transpune n practicJ strategiile de marNeting ale firmelorde turism concepute n funcCie de nevoile turistului.

    ForCa de vnzare pentru a putea spri9ini promovarea, trebuie:- sJ cunoascJ foarte bine firma i serviciile eiK- sJ aibJ calitJCi de negociatoriK- sJ aibJ suficiente cuno tinCe economice, financiare i de marNetingK

    sJ cunoascJ bine legislaCia i sJ o respecte etc. $ecesitatea elaborJrii unei strategii promoCionale n turism se impune n condiCi

    unei pieCe turistice internaCionale cu o multitudine de destinaCii turistice atrJgJtoare e7istenCei campaniilor de promovare desfJ urate de CJrile dezvoltate ale lumii.

    8omple7itatea turismului rezultJ i din faptul cJ promovarea sub toate formele saleare ca scop influenCarea unor categorii de turi ti din diferite CJri, cu variabile soceconomice i psihologice proprii.

    Gotiv pentru care, succesul n promovarea turismului depinde de cunoa tereagusturilor, preferinCelor i nevoilor consumatorilor, de talentul promotorilor acestei activitn a crea mesa9e capabile sJ influenCeze turi tii potenCiali.

    Prin strategie promoCionalJ nCelegem alegerea cJilor de informare i de convingutilizate, prin care clientela turisticJ este determinatJ sJ ia decizii de cumpJrare. Are drepcomponente principale: promovarea v(nzrilor , care constJ n stimularea vnzJrii produsuluicJtre consumatori,relaiile publice , care au ca obiect susCinerea unui dialog continuu ntrefirmele de turism i diferitele categorii de consumatori i publicitatea , care urmJre te sJcreeze o imagine favorabilJ produsului turistic i sJ mpingJ turi tii actuali i potenCiali cacesta.+

    'trategia promoCionalJ este consideratJ o strategie a comunicaCiilor, deoarece are vedere mbunJtJCirea proceselor de comunicaCie ntre cumpJrJtor i prestator, distribuito

    + erbecaru 6.- 'trategia promoCionalJ n turism;, "ditura 'port-3urism, ucure ti, 1 , p. 0

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    34/38

    de servicii sau personalul de vnzare, fapt ce constituie o condiCie esenCialJ a procesului ustrategii.

    DupJ cum se observJ i n figura de mai sus, n conturarea unei strategii promoCionale, trebuie mai nti definite strategiile de marNeting, iar instrumente promoCionale trebuie sJ fie coordonate din punct de vedere strategic numai dacJ rolul lor desfacere este stabilit n corelaCie cu celelalte componente ale mi7-ului de marNeting turist

    'trategia promoCionalJ variazJ n funcCie de natura produsului, de poziCia i ciclulviaCJ, de natura proceselor de cumpJrare, de strategia concurenCilor i de alCii factori.

    ActivitJCile promoCionale necesitJ investiCii mari, i impune folosirea chibzuitJ a buget promoCional, precum i o acCiune concertatJ a tuturor factorilor implicaCi.

    'trategia de promovare a turismului romnesc va urmJri comunicarea unei imagini

    care sJ sugereze originalitatea produselor turistice, sintetiznd particularitJCile legate d potenCialul turistic, concepCia de amena9are, posibilitJCile de practicare a turismului, consocio-cultural. Astfel, strategia promoCionalJ trebuie adaptatJ la specificul fiecJrei pie4interne i e7terne5 i la caracteristicile fiecJrui segment de consumatori vizat, folosindumesa9ele i instrumentele cele mai adecvate. ?

    &.+ Planul )e"ia

    & campanie de promovare presupune analiza, planificare, coerenta si o continuitate actiunilor intreprinse pentru realizarea unui obiectiv bine definit. &biectiv inseamna, i primul rnd, sa stii 8" vrei sa obtii in final, fie ca asta inseamna obtinerea unei cote mai marde piata a produselor promovate sau o imbunatatire a imaginii firmei, fie rebrand-ing salansarea unui nou produs sau serviciu.

    Aceste obiective se stabilesc dupa ce s-a realizat o analiza a pietei pe careactivezi.3rebuie sa stii e7act care sunt plusurile si minusurile companiei tale dar si alcompetitorilor, care este pozitia ta pe piata fata de ceilalti furnizori de bunuri si servicii scare este reactia cumparatorilor fata de produsele sau serviciile oferite de tine. Pentru a sunde vrei sa a9ungi, trebuie sa stii mai inti de unde pleci.

    ? $edelea A. L Politici de marNeting n turism;, "ditura "conomicJ, ucure ti, //0, p. 1

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    35/38

    & alta greseala frecvent intlnita este lipsa unui buget bine determinat pentru o anumicampanie de promovare.8azurile in care managerul spune departamentului de marNetin

    faceti voi planul, ca vad eu apoi ce tai din el, daca mi se pare prea scump; nu sunt de natusa contribuie la succesul demersului initiat. " recomandabil ca bugetul alocat actiunilor d publicitate sa fie stabilit de la bun inceput pe o perioada bine definita 4in general, un an5. "mult mai usor sa te incadrezi intr-o suma specificata dect sa refaci planul de nenumarate osi sa renunti pe parcurs la etapele stabilite pentru atingerea obiectivului deoarece ai depascosturile.

    & campanie reusita de promovare presupune insa si monitorizarea rezultatelor si analizacestora. Acorda-ti timp si pentru acest aspect altfel ai cheltuit banii fara sens.in final, ctev

    sfaturi pentru o campanie reusita de promovare :

    'a stii D" 8" vrei sa faci o anumita campanie S

    'a stii 8EG anume o vei desfasura S

    'a stii 8" buget vei folosi S

    'a stii 8A%" sunt rezultatele obtinute, sa le analizezi si sa corectezi greselile S

    %ealizarea unei combinatii optime de medii si suporturi se face in functie de momentdifuzarii 4data, orar5, aceasta urmarind:

    - atingerea numarului ma7im de indivizi ai segmentului-tintaK

    - realizarea unui impact optim asupra segmentului-tinta 4valorizarea mesa9ului5K

    - repetitie adecvata per individK

    - costuri minime, in conditiile unui buget stabilit.

    Aceasta permite construirea mai multor variante de planuri, in scopul optimizarii aleger4gasirea celei maieficiente combinatii5. 'tabilirea planului media se imparte in mai multefaze:

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    36/38

    - alegerea canalului>canalelor media care vor fi utilizate in campanie 4potrivit rezultatestudiilor de audienta media5K

    - selectarea suporturilor mediaK

    - stabilirea modalitatii de utilizare a suporturilor selectateK

    - achizitionarea spatiului publicitar.

    En plan media eficient trebuie sa permita, in limita bugetului disponibil 4o campanierealizata cu un cost minim5, difuzarea mesa9ului intr-un numar cat mai mare de ori, unuisegment-tinta cat mai precis cu putinta si o valorizare ma7ima. 6n cadrul unei agentii de

    publicitate activitatile de pregatire a unei campanii media 4combinatia de suporturi, numarulsi cronologia programarii anunturilor, forma mesa9elor etc5 se afla in sarcina unui specialisnumit responsabil media 4). media planner5. ). brief publicitar.

    CONCLU8II

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    37/38

    u teni este un mic ora de munte n nordul 9udeCului Prahova, in Guntenia, aflat incentrul %omniei. "ste localizat pe )alea Prahovei, la poalele GunCilor ucegi, care aualtitudinea ma7imJ de ?/? m. Altitudinea medie a ora ului u teni este de 2?/m . PrezenCafluenCilor de pe dreapta Prahovei, )alea 8erbului, )alea AlbJ i )alea Iepilor, a oferit vetreistaCiunii posibilitatea de a se e7tinde, de-a lungul acestor vai, panJ sub abruptul ucegilo'tatiunea ofera posibilitati multiple pentru petrecerea in mod placut a timpului liber prin practiacrea de sporturi sezoniere, drumetii, escalada sau agreement intr-unna dintrstructurile de primire e7istenta.

    Restaurantul Ale,an"r%s va propune ntr-o ambianta selecta, meniuri din bucatariainternationala si traditionala romneasca, pentru cele mai e7igente gusturi.

    8rama de1 locuri este, e7celent amena9ata, si va asteapta cu produse specifice, ca

    mama acasa;.8omple7ul mai dispune de : bar de zi, discoteca lue Dreams; 42/ locuri5,terenuri de sport multifunctionale cu gazon sintetic si iluminat n nocturna.

    Posibilit

  • 8/11/2019 Infiintarea Unui Restaurant - Alexandros

    38/38

    1. Gerce ". ;GarNeting turistic; "ditura &scar Print, ucuresti //+. "lena %ubu D6$ E8A3A%6A 3A%A$"A'8A 3%AD636&$A!A L 8artea 'atencei,

    "ditura 8eres L ucuresti 1 20.&. Habi ecseN, E8A3" A!"'" D" P%6$ 3A%A 8E!"'" L%evista 3ransilvania L 'ibiu 1 2+.(. 8. Par9ol coordinator 3"*$&!&H6A 8E!6$A%A L "ditura %A6 L

    ucuresti 1 2.+. 8. Florea Hhidul 8helnerului; "ditura all eacN ucuresti ///?. %. $iculescu 3ehnologia restaurantelor; "ditura $iculescu ucuresti //1((TTT.turism-0 /.ro>circuite((TTT. hotelale7andros.com

    ((TTT.restaurante.ro((TTT.iloveromania.ro