8/11/2019 Iona Tema Si Viziune
1/3
Iona
-Tema si viziune-
Teatrul modern inoveaza in ceea ce priveste constructia piesei,
personajelesau limbajul. Operele dramatice postbelice apar ca niste
constructii in care
obiectele traiesc, decorul se misca sau se concretizeaza
simboluri. O forma a
teatrului modern o reprezinta teatrul absurdului (intemeietori:
Eugen Ionesco
si Samuel ec!ett". #upa $l #oilea %azboi &ondial apar
formule socante de
e'presie ce resping iluzia mimetica. Subiectul operelor
dramatice moderne
este redus la o intriga simpla, apparent lipsita de conict. $par
situatii si
personaje ne)resti, neverosimile ca in piesa lui &arin
Sorescu, Iona, in care
personajul se aa in burta c*itului. +ersonajul este vag
conturat, c*iar
dezindividualizat. #rama postbelica renunta la orice tipar, de
aceea apar
semni)catii noi ale conceptelor de actiune, constructia
subiectului sau c*iar
specie. &arin Sorescu isi subintituleaza drama Tragedie in
tablouri.
Teatrul postbelic va aduce in prim plan teme precum: golul
suetesc, lipsa de
sens a e'istentei, dezarticularea limbajului, incomunicarea sau
acapararea
omului de automatisme.
Iona face parte din trilogia Setea muntelui de sare alaturi de
piesele
+aracliserul (/012" si &atca (/013". Iona a fost publicata
in /045, an in care a
avut loc revolta studentilor la +aris, reforma comunismului
(+rimavara de la
+raga" si invazia 6e*oslovaciei de trupele Tratatului de la
7arsovia. In acest
conte't social si politic apare piesa lui &arin Sorescu care
a fost privita ca o
parabola a unei societati totalitare. Iona aduce un element de
noutate prin prezenta unui singur personaj pe
scena, personaj a carui identitate este incerta. #e asemenea
avem de a face
cu o formula inedita: un monolog dialogat sau un monolog cu sine
insusi pe 8
voci, o modalitate noua de introspectie pentru aarea propriei
identitati.
Sorescu pleaca de la o relectura a mitului lui Iona, un personaj
biblic trimis
sa propavaduiasca invatatura #omnului in cetatea 9inive. 7rea sa
fuga cu o
corabie, dar este pedepsit de #umnezeu si ing*itit de un c*it.
Timp de 3 zile
si 3 nopti se pocaieste in pantecele acestuia si apoi este
eliberat de
#umnezeu. #esi foloseste un mit biblic, piesa lui Sorescu nu e o
dramacrestina.
%elatiile temporale si spatiale devin in teatrul modern
categorii simbolice si
difera de cele din teatrul traditional: timpul e smbolic,
imposibil de stabilit,
e un vag temporal care poate ) inteles ca timpul cautarii de
sine. Spatiul
este marea care devine in piesa o metafora a lumii, a
e'istentei. Interiorul
burtilor de peste simbolizeaza captivitatea omului.
8/11/2019 Iona Tema Si Viziune
2/3
+iesa are o constructie polifonica compusa riguros pe tablouri
simetrice.
In primul si ultimul tablou Iona se aa afara pe cand in cel
de-al doilea si al
treilea se aa in interiorul pestelui. $ctiunea este simpla: in
primul tablou
Iona apare ca un pescar g*inionist, el incearca sa prinda
pestele cel mare dar
nu reuseste. +entru a-si rezolva neputinta isi aduce de acasa un
acvariu ca
sa pescuiasca din el pestii care au mai fost prinsi o data. In
)nal este ing*ititde un peste urias cu care incearca sa se lupte.
$ctiunea celui de-al doilea
tablou se petrece in interiorul pestelui /. Iona monolog*eaza pe
diferite
teme: viata, moarte, singuratate sau destin. Tot acum isi aduce
aminte de
povestea c*itului dar nu stie cum se termina. ;aseste un cutit
cu care se
joaca, semn al libertatii de actiune la care accede. In )nal
devine visator si
vrea sa isi construiasca in mijlocul marii o banca de lemn, un
lacas de stat cu
capul in maini in mijlocul suetului. Tabloul al treilea se
desfasoara in
interiorul pestelui 8, care il ing*ite la randul lui pe pestele
/. Iona are acum
langa el o moara de vand care poate sa se invarteasca sau nu,
simbol al
zadarniciei vietii. Isi continua meditatia referitoare la
conditia omului in lume:daca sunt mort si acum se pune problema sa
vin iar pe lume
8/11/2019 Iona Tema Si Viziune
3/3
e'prima ideea omului in fata-n fata cu moartea. $devarata
problema a
individului nu este iesirea nu este iesirea dintr-o situatie, ci
revolta fata de
conditia lui imposibila in care il aseaza e'istenta. +escarul
lui Sorescu isi
asuma responsabilitatea destinului si isi depaseste conditia de
victima,
ne)ind strivit de viata. ;estul sau reprezinta tentativa omului
de a-si lua in
stapanire destinul. El porneste pe un nou drum catre cercurile
interioare alespiritului. 6riticul 9icolae &anolescu
interpreteaza gestul ca pe o salvare de
sine. >upta continua si dupa ce conditia tragica a fost
asumata.
In opinia mea piesa lui Sorescu este o parabola deoarece
printr-o
alegorie(sir de metafore" autorul ofera o pilda de viata care ne
invata ca
puterea si solutia de a iesi dintr-o situatie limita se aa in
noi.
