4
4 START În cursa de alergare Pentru mulți elevi de liceu, cursa anuală națională este o ocazie mai puțin inspiratoare. Jurnalistul sportiv englez Ian Stafford – recunoscând că nu i-a plăcut nici- odată să alerge de dragul alergării – relatează experiențe legate de cursele liceene. De fapt, într-un an, Stafford și un grup de prieteni au încercat să stabilească recordul pentru cel mai lung timp de cursă. Totuși, în anul termi- nal, el s-a hotărât să vadă cât de bine se putea descurca. Și-a făcut planul să înceapă cât de rapid putea – cel puțin, ar fi putut spune că a condus pe o parte din traseu – și apoi să vadă ce avea să se mai întâmple. Pe măsură ce se desfășura cursa, Stafford nu a mai reușit să țină ritmul, însă a fost nevoie de mai mult timp pentru a fi ajuns din urmă de concurenții săi. Apoi, a fost surprins să constate că a terminat pe un demn loc al optulea. Câțiva ani mai târziu, Stafford – care încă nu este un fan al alergării – a fost convins de un prieten să se în- scrie la Semimaratonul Lambeth, în sudul Londrei. Întrucât nu era un atlet constant, pe formularul de înscriere a fost nevoit să aproximeze timpul în care ar reuși să parcurgă distanța. Ajungând la startul cursei, a descoperit că timpul estimat de el îl plasa printre cei mai rapizi participanți, astfel încât i s-a acordat un loc de frunte, printre cei 3 000 de alergători. Înțelegând situația și minimele șanse de a reuși să concureze la acest nivel, Stafford s-a hotărât să adop- te tactica din liceu. La focul de armă, a țâșnit cât de repede a putut. Numai că, de data aceasta, alergătorii serioși din jurul său au ținut pasul cu el, iar el a pier- dut teren, terminând cam pe locul 300. Câteva luni mai târziu, Stafford s-a amuzat să ia în mână o copie a unei noi cărți – Fitness: Tru- curi de antrenare pentru alergătorii de distanță. „Este unul dintre cele mai exasperante cazuri la care mă pot gândi”, scria Stafford. Fotografia de pe copertă surprindea Semimaratonul Lambeth, în care el se afla în fruntea alergătorilor, imediat după start. Așa cum o atestă orice alergător, începutul unei curse nu reprezintă întreaga poveste. Una dintre bucuriile sportului este nesiguranța dintr-o cursă sau un joc. Până când se termină, până ce expiră timpul, mai este încă loc pentru o înainta- re, o regresie, un joc de ultim minut sau o răstur- nare de situație. Startul bun este important, însă implicarea trebuie să se mențină până la sfârșitul cursei și până la victoria jocului. 25 aprilie 2015 UMBLÂND CU DUMNEZEU, PARTEA A DOUA 15 Textul-cheie: Alege unul dintre textele de la secţiunea pentru miercuri a lecţiei. Scrie-l aici şi memorează-l în săptămâna aceasta. f _____________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________ Juniori_2_2015_OK.indd 15 02/02/2015 09:46:35

Juniori Studiul 4 - Trim 2 - 2015

Embed Size (px)

DESCRIPTION

LECTIUNE JUNIORII

Citation preview

  • 4START

    n cursa de alergarePentru muli elevi de liceu, cursa anual naional

    este o ocazie mai puin inspiratoare. Jurnalistul sportiv englez Ian Stafford recunoscnd c nu i-a plcut nici-odat s alerge de dragul alergrii relateaz experiene legate de cursele liceene. De fapt, ntr-un an, Stafford i un grup de prieteni au ncercat s stabileasc recordul pentru cel mai lung timp de curs. Totui, n anul termi-nal, el s-a hotrt s vad ct de bine se putea descurca. i-a fcut planul s nceap ct de rapid putea cel puin, ar fi putut spune c a condus pe o parte din traseu i apoi s vad ce avea s se mai ntmple. Pe msur ce se desfura cursa, Stafford nu a mai reuit s in ritmul, ns a fost nevoie de mai mult timp pentru a fi ajuns din urm de concurenii si. Apoi, a fost surprins s constate c a terminat pe un demn loc al optulea.

    Civa ani mai trziu, Stafford care nc nu este un fan al alergrii a fost convins de un prieten s se n-scrie la Semimaratonul Lambeth, n sudul Londrei. ntruct nu era un atlet constant, pe formularul de nscriere a fost nevoit s aproximeze timpul n care ar reui s parcurg distana. Ajungnd la startul cursei, a descoperit c timpul estimat de el l plasa printre cei mai rapizi participani, astfel nct i s-a acordat un loc de frunte, printre cei 3 000 de alergtori.

    nelegnd situaia i minimele anse de a reui s concureze la acest nivel, Stafford s-a hotrt s adop-te tactica din liceu. La focul de arm, a nit ct de repede a putut. Numai c, de data aceasta, alergtorii serioi din jurul su au inut pasul cu el, iar el a pier-dut teren, terminnd cam pe locul 300.

    Cteva luni mai trziu, Stafford s-a amuzat s ia n mn o copie a unei noi cri Fitness: Tru-curi de antrenare pentru alergtorii de distan. Este unul dintre cele mai exasperante cazuri la care m pot gndi, scria Stafford. Fotografia de pe copert surprindea Semimaratonul Lambeth, n care el se afla n fruntea alergtorilor, imediat dup start.

    Aa cum o atest orice alergtor, nceputul unei curse nu reprezint ntreaga poveste. Una dintre bucuriile sportului este nesigurana dintr-o curs sau un joc. Pn cnd se termin, pn ce expir timpul, mai este nc loc pentru o nainta-re, o regresie, un joc de ultim minut sau o rstur-nare de situaie. Startul bun este important, ns implicarea trebuie s se menin pn la sfritul cursei i pn la victoria jocului.

    25 a

    prili

    e 20

    15UMBLND CU DUMNEZEU, PARTEA A DOUA

    15

    Textul-cheie: Alege unul dintre tex tele de la seciunea pentru miercuri a leciei. Scrie-l aici i memoreaz-l n sptmna aceasta.f _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    Juniori_2_2015_OK.indd 15 02/02/2015 09:46:35

  • 1 2DUMINICIat prerea mea

    f n punctul culminant din n cutarea Sfn-tului Graal una dintre po vestirile medi-evale despre Regele Arthur i cavalerii si inocentul Sir Galaad este cavalerul care atinge scopul cutrii. Lui i se ofer o ntrezrire a lui Dumnezeu (dei ce n-seamn aceasta nu reiese n mod clar din povestire) i cade mort ntr-o clip.

    f Dac ai avea ansa s-L priveti pe Dum-nezeu n fa i toate ndoielile i n-trebrile tale s-ar risipi instantaneu la contactul cu slava Sa ns aceasta ar nsemna c ar trebui s mori, i-ai asuma aceast ans?

    _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________

    f Logheaz-te pe http://RealTimeFaith.ad-ventist.org pentru a-i posta rspunsul. Fii deschis i onest. Spune ce crezi.

    LUNI

    Ce ncearc ei s spun?Oameni diferii, preri diferite. Unele dintre ci-

    tatele de mai jos repre zint preri ale cetenilor mpriei lui Dumnezeu; altele poate c nu sunt. Observi deosebirile? Cum se raporteaz aceste afirmaii la ceea ce spune Dumnezeu n Cuvntul Su? Dup ce vei parcurge textele din seciunea Dumnezeu spune... a leciei, noteaz declaraia care transmite convingerea ta. Pregtete-te s te autocitezi la coala de Sabat.

    f Nu este adevrat c tipii de treab ajung ulti-mii. Tipii de treab sunt nvingtori chiar nain-te de a ncepe jocul. Addison Walker

    f Mersul este medicamentul cel mai bun al omu-lui. Hipocrate, medic i filosof grec din secolul al IV-lea .Hr.

    f Este imposibil s mergi repede i s fii nefericit. Howard Murphy

    f Nu are sens s mergi undeva i s predici dect dac mersul n sine este o predic. Francis de Assisi, clugr italian din secolul al XIII-lea i fon-dator al Ordinului Franciscan

    f Biserica nu este alctuit din uriai spirituali; numai oamenii zdrobii i pot conduce pe alii la cruce. David J. Bosch, teolog i misiolog sud-african din secolul al XX-lea

    f Prefer s umblu cu Dumnezeu prin ntuneric, dect s merg singur pe lumin. Mary Gar-diner Brainard, poet din Statele Unite, secolul al XIX-lea

    f Ct de linitite sunt orele de care m-am bucurat odinioar! / Ct de dulce este nc amintirea lor! / ns ele mi-au lsat un gol dureros, / Pe care lumea nu-l va putea umple niciodat. William Cowper, poet englez i scriitor de imnuri din seco-lul al XVIII-lea

    16

    f i faci bagajul pentru locul n care nu a fost niciunul dintre noi, / Un loc n care trebuie s crezi ca s l poi vedea. / Ai fi putut zbura spre deprtri, / Pasre cnttoare ntr-o colivie deschis, / Care doar va zbura, va zbura spre libertate. / Du-te, mergi mai departe. / Ceea ce ai nimeni nu-i poate nega, / Nu poate vin-de i nu poate cumpra. / Mergi, mergi mai departe, / Fii n siguran noaptea aceasta. Bono i U2, Walk on, un cntec dedicat liderului democrat birmanez Aung San Suu Kyi

    Juniori_2_2015_OK.indd 16 02/02/2015 09:46:35

  • 3 4MARICe importan are pentru mine?

    f Este minunat s nvei despre oamenii ale cror experiene sunt redate n Biblie. Avem nevoie s ne oprim mereu, pentru a ne aminti c acetia sunt oameni reali. Ei au avut visuri i sperane. Uneori, au fost obosii, speriai sau ntristai. Dar, cel mai important, au ales s l urmeze pe Dum-nezeu i s devin prieteni apropiai.

    f Astfel, aceste povestiri ne aaz n fa o alegere cu privire la noi i la viaa noastr: ncepem stu-dierea Bibliei asemenea unor mute pe un pere-te, privind cum S-a purtat Dumnezeu cu oamenii din trecut, auzindu-I cuvintele pe care le-a rostit pentru ei i cuvintele lor de rspuns, observnd rezultatul vieii lor atinse sau lipsite de credin. ns, dup aceea, realizm c Dumnezeul pe care l priveam ne pri vete i c i noi ne aflm cu totul n palmele Sale, c nu suntem mai puin chemai i pretini de ctre El dect au fost personajele biblice. J. I. Packer, Truth and Power: The Place of Scripture in the Christian Life, pp. 141, 142

    f Astfel, oameni precum Enoh, Noe, Daniel, Petru, Ioan, Pavel i muli alii nu sunt numai personaje de poveste, despre care nvm pentru un ches-tionar sau un examen din Biblie. Ei sunt exemple din viaa real despre cum poate arta o relaie cu Dumnezeu. Oamenii ace tia sunt diferii i, la diverse momente din viaa noastr, am pu-tea fi capabili s nelegem mai bine pri din experienele lor. ns Dumne zeu este acelai El dorete s umble cu noi i s fim prieteni pentru totdeauna.

    MIERCURI

    Dumnezeu spune...f Geneza 5:24 Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a

    mai vzut, pentru c l-a luat Dumnezeu.

    f Geneza 6:9 Noe era un om neprihnit i fr pat n-

    tre cei din vremea lui: Noe umbla cu Dum-nezeu.

    f Deuteronomul 10:12,13 Acum, Israele, ce alta cere de la tine Dom-

    nul, Dumnezeul tu, dect s te temi de Domnul, Dumnezeul tu, s umbli n toate cile Lui, s iubeti i s slujeti Domnului, Dumnezeului tu, din toat inima ta i din tot sufletul tu, s pzeti poruncile Dom-nului i legile Lui, pe care i le dau astzi, ca s fii fericit?

    f Daniel 6:4,5 (Daniel) era credincios i nu se gsea nicio

    greeal la el i niciun lucru ru. Atunci oa-menii acetia au zis: Nu vom gsi niciun cuvnt de plngere mpotriva acestui Da-niel, afar numai dac am gsi vreunul n Legea Dumnezeului lui.

    f Mica 6:8 i s-a artat, omule, ce este bine, i ce alta

    cere Domnul de la tine dect s faci drep-tate, s iubeti mila i s umbli smerit cu Dumnezeul tu?

    f Matei 5:8 Ferice de cei cu inima curat, cci ei vor

    vedea pe Dumnezeu!

    f Evrei 11:5 Prin credin a fost mutat Enoh de pe p-

    mnt, ca s nu vad moartea. i n-a mai fost gsit, pentru c Dumnezeu l mutase. Cci, nainte de mutarea lui, primise mr-turia c este plcut lui Dumnezeu.

    f Evrei 11:13,14 Ei au mrturisit c sunt strini i cltori

    pe pmnt. Cei ce vorbesc n felul acesta arat desluit c sunt n cutarea unei pa-trii.

    17

    f 1 Ioan 1:1-3 (NTL) Ce era de la nceput este Cel pe care L-am auzit

    i L-am vzut. L-am vzut cu ochii notri i L-am atins cu palmele noastre. El este Isus Hristos, Cu-vntul vieii... V spunem despre ce am vzut i am auzit noi nine, pentru ca voi s putei avea prtie cu noi. i prtia noastr este cu Tatl i cu Fiul Su, Isus Hristos.

    Juniori_2_2015_OK.indd 17 02/02/2015 09:46:36

  • 5 JOICe legtur are cu mine?

    f Biblia folosete adesea ideea alergrii unei curse ca ilustraie pentru viaa de cretin. Suntem ndemnai s alergm cu struin n alergarea care ne st na-inte (Evrei 12:1). Pavel folosete dese-ori aceast imagine atunci cnd descrie att cretinismul n general, ct i pro-pria experien: Eu nu in numai dect la viaa mea, ca i cum mi-ar fi scump, ci vreau numai s-mi sfresc cu bucurie calea i slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus (Faptele 20:24).

    f Pavel scrie cu certitudine despre moti-vaia sa n aceast curs: Toi cei ce se lupt la jocurile de obte se supun la tot felul de nfrnri. i ei fac lucrul acesta ca s capete o cunun care se poate veteji noi s facem lucrul acesta pentru o cunu-n care nu se poate veteji (1 Corinteni 9:25). Pentru Pavel, felul alergrii noastre i chiar rezultatul final depind de ale-gerea noastr Alergai n aa fel ca s cptai premiul!, scrie el n versetul 24. Noi alegem s intrm n joc; Dumnezeu asigur rezultatul. Cei care i pun ncre-derea n Dum nezeu alearg i nu obo-sesc, umbl i nu ostenesc (Isaia 40:31).

    f n timp ce tria o via de munc activ, Enoh i pstra cu fermitate comuniunea cu Dumnezeu. Cu ct lucrrile lui erau mai mari i mai urgente, cu att rugciunile lui erau mai struitoare i mai perseve-rente. Din cnd n cnd, pentru o perioa-d, el ntrerupea legtura cu societatea. Dup ce sttea o vreme printre oameni, lucrnd pentru binele lor prin nvturile i exemplul su, Enoh se retrgea un timp n singurtate i linite, nsetat dup acea cunoatere pe care numai Dumnezeu o poate oferi. (Slujitorii Evangheliei, p. 52, n orig.)

    18

    6 VINERICum se ntmpl?

    f F o list cu toate modalitile prin care poi nva despre Dumnezeu. De exemplu: studierea Bibliei, discuii cu ali oameni, timp petrecut n natur.

    ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________

    f n sptmna urmtoare, f efortul de a pune n practic fiecare punct de pe list i noteaz ce ai nvat despre Dumnezeu. Hotrte care dintre activiti te ajut s te apropii de Dumne-zeu mai mult dect altele i f-i planul de a le experimenta n mod regulat pe parcursul lunii urmtoare. Continu s notezi lucrurile pe care le nvei i vei ncepe s observi c devii un prie-ten mai apropiat de Dumnezeu.

    Juniori_2_2015_OK.indd 18 02/02/2015 09:46:36