LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 1

La Universitatea Alexandru IoanCUZA din Ia[i, Sabin B#la[a alucrat, \n cea dint@i etap#, peste 10ani, la marea fresc# a istoriei [ilegendelor poporului rom@n. Primapictur#, conceput# \ntr-un vast pa-nou, reprezint# Unirea PrincipatelorRom@ne. _ntr-o viziune simbolic#,artistul a[az#, ca \ntr-un nor, peparticipan]ii la unire av@nd \n cen-tru pe Cuza. {i, ca un corolar alacestei teme, \ntr-un panou ase-m#n#tor ca dimensiune [i situat peperetele opus acestuia, el dezvolt#tema Tinere]ea, \nf#]i[@ndu-i pecontinuatorii unirii, genera]ia con-temporan# de tineri.

Aceast# mare [i unic# fresc# \narta plastic# rom@neasc# se ba-zeaz# pe o concep]ie umanist# aistoriei [i lumii. Artistul a avut am-bi]ia s# dep#[easc# at@t limitelesubiectivismului, caracteristic auto-matismului suprarealist, c@t [i ba-rierele limitative pentru libertateade crea]ie, caracteristicile docu-

mentarului exact [i localizat istoric\n timp [i spa]iu.

Ce este oare imaginea zimbruluicare ]@[ne[te spre privitor veninddin infinitul cosmic [i av@nd c#larepe spinarea sa o feti]# cu ocoroni]# pe cap dec@t simbolulform#rii Moldovei? Observ#m cum\n mod unitar se \ncheag# vizuallegenda, istoria [i imagina]ia, mul-]umit# capacit#]ii artistului de atransforma \n metafore datele is-toriei. _n vizionarismul s#u, artistulse implic# \n func]ia de regizor,consider@nd istoria sau actualitateaun teatru a c#rui scen# este cos-mosul. _n acest fel, spiritul s#ucreator se manifest# cu o libertatenecondi]ionat#, ceea ce \i permites# postuleze armonia dintre exis-ten]# [i cosmos. Aceast# armoniee posibil# mul]umit# spiritului crea-tor uman reprezentat de figurile ceapar]in legendei sau istoriei a[acum sunt Me[terul Manole, Pro-meteu, Icar sau {tefan cel Mare,

Mihai Viteazul ori Cuza Vod#. Lian-tul armoniei [i continuit#]ii crea]iei\l constituie tinere]ea. Ea semnific#eterna rena[tere [i puritatea abso-lut#. Tinere]ea este aceea care de-termin# desf#[urarea evenimen-telor ca un poten]ial inepuizabil.

Splendoarea picturilor de laUniversitatea din Ia[i rezid# [i \nnoutatea unor sensuri noi pe careartistul le descoper# \n dateleistoriei prin apelul la legende [iimaginarea unor metafore ce atingvaloarea poeziei. O asemenea me-tod# face imaginea s# dob@n-deasc# un plus de emotivitate, demister [i farmec. Astfel, putemconsidera ansamblul operelor mo-numentale de la Ia[i o epopee aspiritualit#]ii rom@ne[ti.

Alecu Ivan Ghilia a consideratpicturile de la Universitatea din Ia[ica fiind comparabile cu „CapelaSixtin#“.

Director fondator: DAN LUPESCU

Director: OVIDIU GHIDIRMIC

Pag. 52-53 Gheorghe Constantin NISTOROIU: AVEREA SFINTEI M~N~STIRI SINAIA

http

://w

ww

.tem

e-la

mur

a.ro

Revist# european# de cultur# [i educa]ie na]ional#, editat# la CraiovaAnul VII (serie nou#) „ Nr. 1-2-3 (75-76-77) „ Ianuarie - Februarie - Martie 2008

r#im o situa]ieciudat#.

S-au adunat \n ceteindivizi \nseta]i de putere– infatua]ii f#r# oper#,

curvi[tineleregalist-fandosite,

f#tucile culturale[i aman]ii cu predispozi]iihomo, tot at@t de talen-ta]i ca piciorul scaunului

#stuia,dar infinit mai incul]i,care ur#sc Rom@nia cu\nver[unare, domestici]ila limba rom@n# de ni[tev@n#tori de [oareci carese cred intelectuali.Corifei de m@na a doua

[i a [aptea, cu p#rin]i ces-au hr#nit cu caimaculde pe kvasul servit lahalb# \n hotelurile Ko-minternului [i cu kum\s

mongolo-sovietic.Fiii kominterni[tilor

sosi]i pe tancuri [i careazi ne g#uresc cu insulte,ca [i cum noi, nu ei, amfi pus c#cat pe clan]#, \[ihr#nesc emulii cu spumade [ampanie porno [i \i\ndoap# cu br@nzita lor

ranchiun#.To]i netalenta]ii care se

dau litera]i f#r# s# fi scriso carte notabil# dau buz-na cu suli]a \n m@n# \m-potriva celor care au cre-at literatura rom@n#.Jaf cu m@na armat#.

Seceri[ul ro[u continu#.

F#nu[ NEAGU

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

N I H I LN I H I LN I H I LN I H I LN I H I LS I N ES I N ES I N ES I N ES I N ED E OD E OD E OD E OD E O

Mircea DEAC

CAPELA S IXTINÅCAPELA S IXTINÅCAPELA S IXTINÅ

M^NTUITORUL NEAMULUIR#stignitpe Crucea Sudului:

C. BR^NCU{I : Vr#jitoarea

Fotografie de Xandell-Florin TUF~

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 20082 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTIM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

ic

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 3COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Pictez de c@nd m# [tiu. Pentru mine, artaeste ca respira]ia. Fiecare simte taifunulvie]ii \n felul lui, \ntr-un fel cei care se las#du[i de v@rtej, altfel cei care \l provoac#, [itotal altfel cei care \nainteaz# contra lui.

Eu, ca pe[tii cei vii, merg \mpotrivacurentului, pe un drum propriu, f#r# a-ivulnera pe al]ii. Nu vreau s# fac [coli saus# lansez curente. Pictez pentru marea lume,pentru nevoia ei de spiritualitate, de frumos[i de bucurie. Lumea nu trebuie s# \mi\n]eleag# opera, ci s# o recep]ioneze, s# secontopeasc# cu ea. Fiin]a uman#, indiferentde gradul ei de cultur#, este \nzestrat#genetic \n ce prive[te receptarea frumosului[i a artei. Comunicarea \ntre mine [i oamenise face direct, f#r# intermediari.

Lumea este f#cut# din bune [i rele. Eu lealeg mereu pe cele bune. Destinul omuluieste firea lui. Am ales drumul cel greu. Dac#ar fi u[or, nu ar mai exista merit.

{tiu c# nimeni nu poate fi atacat [i distrusf#r# ajutorul propriu, de aceea lupta se d#\ntre mine [i mine, \n dorin]a de a m#perfecta continuu.

Civiliza]ia f#r# cultur# intr# \n barbarie.Arta este Cenu[#reasa f#r# de care basmullumii dispare. Altitudinea speciei este nivelulspiritual la care se afl#. Biologic suntemegali [i cu frunza, dar, \n ce prive[tera]iunea, valoarea, ne afl#m pe trepte totaldiferite. Nu tr#im to]i \n acela[i timp. Uniinu au dep#[it prima treapt# a evolu]iei; al]iisunt cu mult \naintea vremii lor. De pild#,

Omar Khayyam este contemporan cu mine.Salvarea lumii st# \n inteligen]#. Mijlocul

permanent de a combate r#ul estepromovarea binelui. C@nd lumina cugetuluidescre[te, bestia se instaleaz# comod \numbr#.

Ca observator, sunt convins c#, \n viitor,puterile care vor domina ac]iunile pe planet#vor fi acelea ce se vor dezvolta pe baza\ntrep#trunderii civiliza]iei cu cultura. Ele vorde]ine suprema]ia economic#, vor devenicentre de atrac]ie [i vor revitaliza idealuluman.

Arta este un vis colectiv. F#r# participareamul]imii umane, arta ar r#m@ne doar un visferecat. Eu aduc un plus de ra]iune [ifrumuse]e, de care lumea are mare nevoieacum, c@nd obosit# de promisiuni [i vorbevrea s#-[i concretizeze speran]ele.

Arta nu este o profesie, ci o misiune, unmesaj particular adresat colectivit#]ii.Locuiesc \n abis [i pictez ce v#d cu mintea;pentru mine arta este o viziune, un act degenerozitate, o mare capacitate de a iubi. _n

SABIN BÅLASA, Arta nu este un refugiu, ci o solu]ie

pentru realizarea armoniei umane, sociale; Arta nou#, orice fel de art# care se

intituleaz# a[a, este menit# s# slujeasc#, s#sprijine ce se construie[te, nu ce se stinge;

E destul de comod s# fii descurajat; C@nd pictez am sentimentul universalului; _n pictur# tind spre o continu# difuzare

\n timp. Viitorul nu este ceva care vine, cinumai ceva ce poate fi; Eu vreau s#comunic direct prin oper#, nu prinintermediari; Dac# unele curentereprezint# criza unui timp, ele nu reprezint#neap#rat [i aspira]iile oamenilor acelui timp;

Marea art# este esen]ialmente figurativ#; _n via]# [i \n art# nu exist# scuze...; Arta nu se inventeaz#, ea se continu#; Pictura [i filmul sunt figurative prin \ns#[i

esen]a lor; Picasso, Dali, Delvaux,Magritte au \nvins, prin puterea lor de arti[ti,tendin]ele c#rora le-au fost \ndatora]i. Ei\mi apar ca vestitorii unor necesit#]i noi,unor programe noi; Dup# mine, datoriaartistului nu este numai s# produc# arta, ci[i s# lupte ca s# impun# arta, s# participela fenomenul de construc]ie spiritual#,de elucidare a unor problemeconfuze, neclare; Arta nu este oprofesie, ci o misiune;

Arta este mesaj individual transmiscolectivit#]ii, exerci]iu suprem al libert#]iiproprii, o mare capacitate de a iubi; Arta[i via]a nu se \nscriu \n formule; La oraactual#, nu exist# romantism social f#r#romantism cosmic, f#r# a \n]elege c# ceruleste populat cu oameni; Am convingereac# nu exist# art# mare, art# pur [i simplu,care s# nu respire sentimentul eternit#]ii;

Consider poeticul, fantezia, visul, ca peni[te elemente terapeutice, absolut necesareast#zi; Arta este – cred eu – o manifestarea adora]iei pentru miracolul realit#]ii;

Arta o nasc vizionarii; Arta trebuie s#se contamineze de romantismul [tiin]ei, s#anun]e [i s# preg#teasc#, \mpreun# cu ea,romantismul cosmic; Albastrul estelumina cea mai \ndep#rtat#, este imensitatea\n care se rezolv# [i renasc toate culorile [itoate formele, este adev#rul, idealul,

eternitatea; Locuiesc \n abis[i pictez ceea ce v#d cu mintea,pentru mine arta este viziune;

istoriei; Graiul artei nu se na[te pestenoapte [i nu poate fi opera unui individ saua unui grup; Arta \n]eleas# ca voca]ie,ca misiune uman#, este un drum lung [igreu; ea cere sacrificii, generozitate, munc#,onestitate, con[tiin]#; Beethoven spuneac# este tot at@t de imposibil ca s# opreasc#cineva \naintarea unui mare artist, cum omusc# ar \ncerca s# opreasc# un cal dinfuria lui nebun#; Opera \ncepe de acolode unde artistul creeaz# nu un tablou, ci o\ntreag# lume; Opera nu este \n tem#, ci\n artist; Arta e singurul domeniu undenu se poate mima!; A copia \nseamn# alua, ceea ce este \n contradic]ie cu arta,care \nseamn# a da; Arta este umanism.Umanismul este o stare ce include [i st#rileafective: se bazeaz# mai ales pe acestea;

Cred c# omul este \ntr-adev#r o fiin]#puternic#, pentru c# este \nzestrat cu dou#bra]e ale corpului [i c@teva miliarde alemin]ii. Bagheta lui magic# este munca;

Dac# to]i oamenii s-ar ocupa despiritualitate, nu ar exista r#zboaie;

Am c#utat \ntotdeauna \n art# senti-mentul, sensul uman; Progresul artistictrebuie c#utat \n noul umanism; Arta afost mare c@nd a fost umanist# [i mic#atunci c@nd a fost intimist#; Adev#ratulartist este acela care, dep#[ind micile luiinterese egoiste, \[i simte misiunea istoric#de a cultiva poporul c#ruia apar]ine;

Pictez adev#rul, nu m# las sedus derealit#]i; Fantezia joac# rolul cel maiimportant \n art#. At@t c# ea nu trebuie s#ne duc# la ignorarea realit#]ii; Perenitatea,deci modernitatea autentic# a artei fiec#reiepoci, vine de la puterea de a planta, de agrefa viziunea ei despre lume [i desprecondi]ia uman#, pe spiritualitatea, pe culturaepocilor anterioare de mare efervescen]#...Continuitatea este condi]ia modernit#]ii;

Pentru a vitaliza spiritul oamenilor, estenecesar# o art# proprie \n substan]#,concentrat# \n jurul marilor teme ale exi-gen]ei [i elaborat# \n func]ie de configura]iauniversului interior; Arta este un act degenerozitate, o manifestare a dragostei, ocapacitate de a iubi.

Graiul artei unuipopor, asemenealimbii lui, se cre-eaz# [i se dezvolt#organic de-a lungul

ƒ Gold Medal, European PaintingCompetition, Pescara Italy 1965;ƒ Silver Pelican, InternationalAnimations Film Festival, Mamaia,Romania 1966;ƒ Accademico d’Italia con Medagliad’Oro, Salsomaggiore, Italy 1980;ƒ Diploma de Maestro di PitturaHonoris Causa, Seminario Internationaled’Arte Moderne e Contemporanae,Salsomaggiore, Italy 1982;ƒ Gold Medal, International ParlamentUSA 1982;ƒ Accademico delle Nazioni,Salsomaggiore Italy 1983;ƒ Grand Premio delle Nazioni,Salsomaggiore Italy 1983;ƒ Statue of Victory – World culturePrize, Salsomaggiore Italy 1983;ƒ Cavalier of the Arts, AccademiaBedriacense, Calvarone Italy 1985;ƒ Palma d’Oro d’Europa, AccademiaEuropa Italy 1986;ƒ Honorary Doctorate – UniversityFoundation – The Marquis GiuseppeSciluna International University Foun-dation, USA 1988;ƒ Albert Einstein Bronze Medal,International Academy Foundation USA1989;ƒ Honorary Diploma with The Medal“PRO AMICITIA-PROFIDELITATE”, Ia[i City Hall;ƒ National Award Magic Romania –Top Business.

AWARDSAWARDS

nasce a Dobriceni in Romania nel1932, ultima i suoi studi nel 1955alla Fine Arts Academy di Bucarestnel 1955 per poi venire in Italia dovefrequenta corsi specialistici all’Acca-

demia di Siena e Perugia. Artista versatile, Balasa èmembro onorario di molte Accademie internazionalidi arte e vincitore di numerosi premi sia per la suaproduzione pittorica che per la realizzazione di 12films di pitture animate. Definito dalla critica maestrodel Romanticismo Cosmico, Balasa è partito dalletradizioni dell’Arte Rumena che ha assimilato in modopersonale e creativo ed ha studiato con interesse epassione la storia e la mitologia del popolo rumenodando vita ad un universo fantastico di grande forzaideale e spirituale al di fuori del tempo e dello spazioStorico. In un arco temporale di 10 anni realizza 19grandi affreschi presso la Cuza University a Iasi inRomania e lo Stato Rumeno dedica in onore della suaopera una serie di francobolli.

Espone a Roma nel 1978 e nel 1980, a Stoccolma nel1982, a Kerkera in Grecia nel 1985, a Mosca ed aTbilisi nel 1988, a Bucarest nel 1982, 1992 e 2000, inIsraele nel 1994. Sue opere sono presenti presso laCollezione della Casa Bianca a Washington e al MuseoPicasso di Antibes in Francia.

via]#, ca [i \n art#, \mi urmez propria direc]ie,\mi continui visul, ajut@ndu-i [i pe al]ii s#-[idescopere propriile vise.

Tr#iesc \n a[a fel \nc@t s# pot crea [iconsider c# ziua mea este \n fiecare zi c@ndpictez.

PRESENCEPRESENCEIN BOOKS AND BIOGRAPHICAL EDITIONS–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––ƒ Storia della Cinematographia, Italy;ƒ Tendenze e Testimonianze dell’Arte Contemporanea,Accademia Italia, 1983;ƒ WHO’S WHO in Art and Antiques, IBC InternationalBiographical Centre, Cambridge, 1976;ƒ Larousse, 1978;ƒ International WHO’S WHO of Intellectuals, England;ƒ WHO’S WHO in the WORLD, Marquis Who’s Who;ƒ Artisti Contemporanei, Accademia Italia, Salsomaggiore,Italy;ƒ Five Thousand Personalities of the World, AmericanBiographical Institute USA, 1988;ƒ Outstanding People of the 21-st Century, 2003;ƒ Who‘s Who in the 21-st Century, 2003;ƒ Dictionary of International Biography, 2005/2006;ƒ Dictionary of International Biography, IBC (Inter-national Biographical Centre), 1978, 1982, 1998, 1999, land-mark millennium 28th Edition (Publication March/April 2000).

SABINB~LA{A

C R E D OC R E D O

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 20084 PATRIMONIU PRECREªTIN

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 5R E P E R E C U L T U R A L E

OVIDIU GHIDIRMICLaureat al Academiei Rom@ne

rin volumul de nuvele Iarnab#rba]ilor (1965), {tefanB#nulescu devine al doileaprozator actual, care \ncearc# s#confere o dimensiune mitic#B#r#ganului, dup# F#nu[ Nea-gu, a c#rui nuvelistic# anteri-oar# \l instituie drept cap de

serie. Domeniile literare ale celor doi prozatorisunt \nvecinate [i se circumscriu aproximativaceleia[i geografii literare.

La F#nu[ Neagu, spa]iul dun#rean cap#t# maimult# pondere, culoare [i pregnan]#, prin joculmai viu al metaforelor, prin stilul ornat, \nflorat,\nc#rcat de podoabe, baroc, \n timp ce proza lui{tefan B#nulescu, \n culori mai stinse, de unhieratism [i manierism stilistic, amintind derafinamentul artei bizantine, ne introduce \ntr-ununivers mai arhaic, al miturilor [i practicilor magiceale B#r#ganului. La ambii scriitori poate fidetectat#, \ns#, influen]a acelora[i modele literare:Sadoveanu [i Voiculescu.

_n nuvela, cu aspect de reportaj cinematografic,Mistre]ii erau bl@nzi, \nt@lnim o variant#autohton# a mitului biblic al potopului, ce sedesf#[oar# \n ]inuturile Deltei, \ntr-o comunitatede pescari. Rev#rsarea apelor creeaz# impresia dediluviu. Ca [i la Voiculescu, un cataclism natural,o natur# scoas# din ]@]@ni, ilustr@nd categoria unui…fantastic natural†, se constituie \n fundal alevenimentelor-surpriz#, neverosimile, ce vor urma.Temperament molcom, echilibrat, fire taciturn#,de o energie ascuns#, cu gesturi cump#nite, unlipovean, Condrat, \mpreun# cu nevasta, Fenia,sunt \n c#utarea unui loc pentru \nmorm@ntareacopilului. Sunt \nso]i]i \n aceast# temerar# expedi]ie,\nfrunt@nd stihiile dezl#n]uite ale naturii, \ntr-undecor apocaliptic, de voluminosul p#rinte Ichim,un intrus pe meleagurile Deltei, care, prin contrast,anxios [i inadaptabil, p#c#tuie[te prin limbu]ie.Mesajul este inversat fa]# de Sadoveanu, \n aceast#nuvel#, \n care purt#tori ai arhait#]ii locurilor nusunt oierii, r#t#ci]i \n peregrinare cu turmele, cipescarii. P@n# la urm#, locul de \nmorm@ntareeste g#sit \ntr-o cancelarie. Datina este respectat#\n pofida vitregiilor naturii, prozatorul sco]@nd \neviden]# caracterele tari ale oamenilor Deltei.Apari]ia unui c@rd de mistre]i, adu[i de viituraapelor, \n frunte cu un mistre] b#tr@n, pe careoamenii \l cunosc de mult [i l-au poreclit …Vasile†(o posibil# emblem# totemic#) pune cap#t acesteistranii ceremonii, printr-o reac]ie psihic#nea[teptat#, ilustr@nd modul \n care o \ntreag#comunitate uman# se diferen]iaz# [i se elibereaz#,prin r@s, de teroarea apocaliptic#: …{i se pornir#to]i s# hohoteasc#. Horobe] r@dea gros, dogit, ]in@n-du-se cu m@inile de barba galben# care-i acopereapieptul. C#puci chicotea sub]ire, Blegu pufnind \nl#turi – pfua - pfua –, Chizlinski scurt, repezit cunasul c@rn \n sus, B#lc#u rar – ha, ha – Pri[cu cupalmele la ochi, dup# ce mai \nt@i \[i scosesec#ciula, cum obi[nuia c@nd r@dea, iar P#lici\nfundat, din p@ntecul mare, pe care [i-l sprijineade pe margine cu bra]ele lui scurte.

C@rdurile de mistre]i se oprir#, groh#ind \nspredune. Printre mistre]ii b#tr@ni din capul convoiului,Vasile s#ri prin ap#, rotindu-se, zv@rlindu-[i parteadinapoi sus, \ntr-un fel de joac# a lui. C@]ivamistre]i se b#l#cir# [i ei cam ca Vasile.

- M#, Vasile, m# – zise Condrat – c@]i ani s#ai tu, m#, c# [i tata te pomenea, [i tot a[a spuneac# erai. E[ti b#tr@n, [i tot nu te la[i. S# tr#ie[ti,m#, Vasile, [i s#-]i fie de bine!†.

Propensiunea mitic# se observ#, numaidec@t, [iprin figurile semi-legendare, desprinse, parc#, dineposul popular, ale ho]ului Andrei Mortu, desprecare se spune c# a \nviat a patra oar#, sau a Vic#i,fiica acestuia, tipul femeii iube]e, p#tima[e.

Dac# Mistre]ii erau bl@nzi nu se circumscriecu totul sferei fantastice, ci numai prin anumiteelemente, Dropia este, \n schimb, o capodoper#a literaturii fantastice, reprezent@nd punctul celmai \nalt al crea]iei lui {tefan B#nulescu. _n nuvelaaceasta, construit# pe un motiv \mprumutat dinPseudokinegetikos al lui Odobescu, planul realistse interfereaz#, \n permanen]#, cu planul fantastic.Dar nu despre miraculoasa pas#re a B#r#ganului[i despre t#m#d#ieni, vesti]ii v@n#tori de dropii,este vorba \n aceast# nuvel#. Motivul cap#t#, \nnuvela lui {tefan B#nulescu, cu totul altfel desemnifica]ii. Dropia constituie un simbol poli-semantic. Mai \nt@i, reprezint# un loc m#nos,numit La dropie, cu porumb \nalt, galben, cestr#luce[te ca soarele, ]inta obsesiv# spre care se\ndreapt# un \ntreg convoi de c#l#re]i, ca spre un

alt p#m@nt al f#g#duin]ei, \ntre ei\ncing@ndu-se o adev#rat# competi]ie,

noaptea, pe lun#, spre a fi luat \n posesiune; [i,apoi, nevasta lui Paminode D#nil#, dragosteadin tinere]e a lui Miron, pe care acesta o caut#,dar n-o mai reg#se[te. _n acest al doilea caz,avem de-a face cu un simbol al timpului. Estevorba, \n Dropia, a[adar, de dou# c#l#torii: una\n spa]iu [i alta \n timp. C#l#toria \n spa]iuformeaz# planul realist al nuvelei, iar c#l#toria \ntimp (povestea lui Miron), mult mai tulbur#toare

prin semnifica]ii, planul fantastic.

Povestitorul adopt# tonul neutru, obiectiv,impersonal, al basmului popular. Nuvela are ostructur# de basm [i se \nscrie la limita dintrefabulos [i feeric. {tefan B#nulescu revalorific#, \naceast# nuvel#, virtu]ile basmului rom@nesc, prin-tr-o tehnic# modern#. Din nou ca la Voiculescu,{tefan B#nulescu ne prezint#, ca fundal al eve-nimentelor-surpriz#, fenomene naturale anormale.Mecanismul cosmic este serios perturbat. Dup# operioad# de secet# cumplit#, urmeaz# o alta deploi interminabile, produc@nd o ubertate a solului[i o cre[tere a vegeta]iei ie[ite din comun, dup#cum afl#m, de la \nceput, din relat#rile lui Miron:… - Iarba ne ajunge la umeri. S-a umplut p#m@ntulde prepeli]e. Roua ]ine p@n# la amiaz#. C@nd s-o face ziu#, dac# ]i-e cald, intri \n iarb# s# tescalzi. A[a fac fetele lui Ar[unel, fug diminea]adin a[ternut, alearg# pe c@mp [i intr# unde e iarbamai mare. Le zboar# prepeli]ele de la subsori [ile c@nt# prigoriile cu gu[# ro[ie pe la ascunzi[urilepieptului†. Are loc o neverosimil# \nc#lecare aanotimpurilor: …Sunt acum, adic#, lunile aprilie,mai, iunie, iulie [i august – toate \n septembrie.S-a luat timpul de la \nceput s#-[i petreac# zilelenetr#ite. E cald ca-n iulie, \nfloresc salc@mii ca-n aprilie [i se coc strugurii de toamn#. O gloab#de mo[ \ncepuse zilele trecute s# se ]in# dup# fetetinere [i le f#cea \n dar basmale galbene. Au roitalbinele \n septembrie [i [i-au f#cut stupi \ncr#p#turile despicate de secet# de la st@lpii por]ilor†.

Se petrec tot felul de \nt@mpl#ri stranii. LuiFuierea \i fuge nevasta de foame [i de sete [i sespune c# a fost r#pit# de un v@rtej alb \ntr-oamiaz# torid#. Cresc tufe de maci \nflori]i \ncrengile plopilor. De sus, plou# cu spice de secar#[i flori de soc. Vaca lui Dudulin# rupe funia [ialearg# numai pe picioarele dinapoi [i se uit# lacer, la florile de soc. {tefan B#nulescu nu uit# s#ne alc#tuiasc# mitografia locului. _n sat tr#iescpatru-cinci neamuri, din spi]ele c#rora, ca \ntr-ocomunitate tribal#, se trag to]i locuitorii: neamul

lui Pepene, …ostenit, cu meri b#tr@ni \n curte [ifemei iube]e†, neam de c#rturari, neamul …r#muros†al lui Poienaru-P#curaru, …neamul scurt [i cu talpagroas#† al lui Dordoac#, …neamul b#tut de v@nt†,venetic, al lui S#lc#u [i neamul …ascuns† al luiD#nil#, …care-[i ia nevestele ne[tiute de nimenidin sate str#ine†, ce nu se amestec# cu celelalte,duc@nd o existen]# misterioas#, pe seama c#ruiacircul# tot soiul de legende. Prozatorul ne descrietot felul de obiceiuri, ritualuri [i practici magice.

Fetele de m#ritat dau cu bobii [i c@nt#c@ntecul de c#ma[# alb#, ca s#-[i aleag# logodnicii.Datini [i eresuri str#vechi, primitive, barbare, se\mpletesc cu c@ntece specifice locului, cum estec@ntecul dropiei. Mintea eroilor …umbl# cu basme†[i basmele ies din gur#, sub form# de …c@ntec†,cum afl#m despre Corbu, personajul cel maireprezentativ al acestei lumi arhaice, scoase dintimp. Un dialog \ntre Corbu [i Miron (care esteun intrus, dar care s-a contaminat [i el, ca de oboal# molipsitoare, de mentalitatea mitico-magic#a oamenilor din partea locului) se desf#[oar# \nace[ti termeni incredibili, \ntr-un limbaj ermetic,ezoteric, ca \ntr-o stilizare a basmelor: … – Nu v#dprea departe – r#spunde Corbu. {i alerg cu caluls# prind ce nu apuc cu vederea, Miroane.

– Fere[te-]i mintea de potriveli – \i strig# Miron,adic# cel ce vorbise mai \nainte despre secet#.

– M-ai chemat din r#s#rit, [i-]i r#spund dinasfin]it. Am plecat de acas#, cu soarele asfin]it \nc#ma[#.

– Lung mai e[ti [i c@mpul nu-]i ajunge – \istrig# iar Miron, r@z@nd, mai mult pentru c#,vorbind cu Corbu, sim]ea c# [i vorbele lui sun#a c@ntec.

– C@mpul e mic – \i r#spunse Corbu. _mi\ntind m@na-napoi [i dau de noapte \n toi. _ntindm@na \nainte, [i lovesc \n soare un dinte, caretocmai r#s#rea†.

Topografia acestui spa]iu \nchis e saturat# delegende (Movilele sunt morminte de pe vremeaturcilor). Poreclele joac# un mare rol \n onomastic#(Pe la noi …porecla e sarea omului† – spune cineva,\n privin]a unui vl#star din neamul lui D#nil#,poreclit …spionul Mariei Tereza†, f#r# nici oleg#tur# cu realitatea locului, semnific@nd esen]acare nu poate fi perceput#). Un cult ancestral alsoarelui se desprinde din identificarea porumbuluicu soarele.

Nuvela are sensuri pilduitoare, cum ar fi, depild#, necesitatea onestit#]ii desf#[ur#rii competi]iei.

Avertismentul lui Miron – care va ajunge primulLa dropie, dup# cum afl#m din finalul nuvelei –dat neamului …ascuns† al lui D#nil# – ce vrea s#tri[eze, furi[@ndu-se [i scurt@nd drumul, s# c@[tige,\n mod necinstit, competi]ia – este, \n acest sens,cum nu se poate mai concludent: …– Asculta]i,neam ascuns al lui D#nil#! _ntoarce]i-v# caii [imerge]i omene[te prin iarba pe care o c#lc#m cuto]ii!†.

Planul fantastic este \ntre]inut de c#l#toria \ntimp, adic# de povestea lui Miron, partea cea mairezistent# [i mai profund# a nuvelei lui {tefanB#nulescu. Atmosfera casei lui Paminode D#nil#,unde Miron ajunge [i vrea s-o vad# pe nevastaacestuia, fosta lui dragoste din tinere]e, fat# dinsatul lui, este sumbr# [i terifiant#:

…– M-am dus de-a dreptul acas# la Paminode,\ncepe iar Miron. N-avea cas# \n r@ndul oamenilor,ci peste izlaz. Am trecut izlazul, [an]urile de unde\ncepeau hotarele dintre c@mpuri, [i dup# o perdeade salc@mi era casa lui Paminode. Am dat roat#cur]ii s#-i g#sesc poarta, n-am g#sit-o, avea unz#plaz \nalt p@n# la stre[ini. Era prea lini[te, cas#-i bat omului la amiaz# \n z#plaz. Se auzeadincolo de gard numai un h@r[it \ncoace [i \ncolo[i mi-am zis c# o fi vreun c@ine care-[i poart#lan]ul pe s@rm# de la un cap#t la altul al ogr#zii.Dar cum de nu latr#, mi-am zis, c# de sim]it m#sim]ise, se mi[ca tot mai des [i mai repede, dup#pu]in# vreme a \nceput chiar s# se zbat#, [iz#ng#nea lan]ul, [i zb@rn@ia s@rma, de-ncepusep@n# [i pe mine s# m# doar# junghetura g@tului.Dup# o vreme, o bufnitur# ca [i c@nd cineva arfi lovit un c@ine. {i s-a f#cut lini[te ca la \nceput.O pas#re a trecut pe sus, cu aripile \ntinse, [i abiadup# ce a l#sat casa \n urm# a \nceput s# f@lf@ie.Nu puteam z#ri ceva \n curte, sc@ndurile \nalte alezaplazului erau prinse una l@ng# alta cu f@[ii latede tabl#. Am mai a[teptat s# aud din nou s@rma[i lan]ul, c# m# sim]eam prea uitat acolo cu soareleamiezii care b#tea \n cre[tet. Dar nu s-a auzitnimic†.

Curtea lui D#nil# se aseam#n# cu cea a zmeilor,din basme, este un spa]iu magic, pare de pecel#lalt t#r@m. Dudulin#, alt martor relateaz# a fiv#zut lan]ul mi[c@ndu-se singur pe s@rm#, tras decineva nev#zut, c@nd s-a urcat deasupra zaplazului.Neav@nd acces \n curtea lui D#nil#, Miron seduce la Petre Uraru, p@ndarul ceairului, a c#ruinevast#, Victoria, care se trage din neamul luiPepene, este un fel de magician# a satului. Aceastase \ndoie[te de existen]a at@t a nevestei, c@t [ichiar a lui Paminode D#nil#. Pentru Victoria, ceeace vrea Miron este un lucru tot la fel de greu, ca[i prinderea dropiei: …Dropia nu se prinde nicivara, nici toamna, e greu [i de z#rit, st# la cap#tde miri[te, \n soare. {i \n soare nu te po]i uita.Numai iarna pe polei o po]i atinge, c@nd arearipile \ngreuiate [i nu poate zbura [i seam#n# lamers cu o g#in#. Greu [i atunci. Rar cineva cares# prind# clipa potrivit#. De multe ori, c@nd epolei nu-i dropie, [i c@nd e dropie nu cade polei†.

Tentativa lui Miron de a-[i reg#si vecheadragoste i se pare Victoriei similar# cu prindereatimpului din urm#: …– Petre, omul acesta a venits# prind# vremea din urm#...† spune Victoria,oferindu-ne cheia \ntregii povestiri. Dropia devine,astfel, un simbol, o metafor# a timpului, care nescap#, care nu poate fi prins [i, totodat#, neobsedeaz# [i ne marcheaz# destinele. Totu[i,Victoria \i acord# lui Miron o [ans#, de[i econ[tient# de e[ecul eroului: aceea de a vedea penevasta lui D#nil#, peste dou# s#pt#m@ni, c@nd \ivine r@ndul lui Paminode la furat f@n din P#dureaPietroiului, conform socotelii dup# r#bojul lui PetreUraru. Noaptea, Miron face dragoste cu nevastap@ndarului, plecat la ceair. A doua zi, \n loculVictoriei \i apare, \n curte, o b#tr@n# [i hidoas#vr#jitoare: …Femeia s-a \ntors cu fa]a spre mine:avea p#rul ve[ted, nasul ascu]it [i gura pung#. Nuera ea. {i-a dus palmele la urechi, [i-a acoperitni[te cercei ro[ii [i m-a \ntrebat r#stit: <Cine e[ti?>.Am plecat \n sat la mine†.

Nu avea de-a face cu un joc al iluziei optice,ca \n alte povestiri fantastice, ci cu o metamorfoz#,ca \n basme. De altfel, nu [tim dac# acest episodse produce \n vis sau \n realitate. Prozatorul nemen]ine \n echivocitate. Nici peste dou# s#pt#m@ni,la P#durea Pietroiului, Miron nu reu[e[te s-o vad#pe nevasta lui Paminode D#nil#. Peste c@]iva ani,se va \nsura cu o fat# din neamul lui P#curaru,intr@nd \n r@ndul lumii [i stabilindu-se, definitiv,\n satul \n care s-au petrecut at@tea \nt@mpl#rineverosimile.

Evenimentele narate de Miron s-au desf#[uratcu mul]i ani \n urm#, ceea ce le spore[te for]a deseduc]ie, r#m@n@nd \nv#luite \n mister.

Prin jocul cu timpul, Dropia se aseam#n# cupovestirile lui Mircea Eliade, al treilea modelliterar, dup# Sadoveanu [i Voiculescu, la caretrebuie s# raport#m proza lui {tefan B#nulescu.Fantasticul mitologic se transform#, astfel, \nfantastic filosofic.

{tefan B~NULESCU._ntre fabulos [i feeric

Prin volumul de nuvele Iarna b#rba]ilor (1965), {tefanB#nulescu devine al doilea prozator actual, care\ncearc# s# confere o dimensiune mitic# B#r#ganului,dup# F#nu[ Neagu, a c#rui nuvelistic# anterioar# \linstituie drept cap de serie. Domeniile literare alecelor doi prozatori sunt \nvecinate [i se circumscriuaproximativ aceleia[i geografii literare.

rin jocul cu timpul, Dropia se aseam#n# cu povestirile lui Mircea Eliade, al treileamodel literar, dup# Sadoveanu [i Voiculescu, la care trebuie s# raport#m proza

lui {tefan B#nulescu. Fantasticul mitologic se transform#, astfel, \n fantastic filosofic.

O mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganului

(Continuare \n pag. 18)

””

La F#nu[ Neagu, spa]iul dun#rean cap#t#mai mult# pondere, culoare [i pregnan]#, prinjocul mai viu al metaforelor, prin stilul ornat,\nflorat, \nc#rcat de podoabe, baroc, \n timpce proza lui {tefan B#nulescu, \n culori maistinse, de un hieratism [i manierism stilistic,amintind de rafinamentul artei bizantine, neintroduce \ntr-un univers mai arhaic, al mitu-rilor [i practicilor magice ale B#r#ganului.

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 20086 R E P E R E C U L T U R A L E

ION PACHIA TATOMIRESCUColegiul Na]ional B#n#]ean din Timi[oara

up# cum se [tie, George C#li-nescu a publicat, \n 1941, mo-numentala lucrare, Istoria li-teraturii rom@ne de la originip@n# \n prezent (cu edi]ia se-cund#, din 1982, \ngrijit# defostul s#u asistent universitar,Al. Piru), rod al unei munci ti-tanice, pe m#sura doar a omului

de geniu. _nt@mplarea a f#cut ca, dup# 65 de ani,unul dintre fo[tii s#i studen]i din cumplitul debutal epocii staliniste/proletcultiste, prof.univ.dr. IonRotaru, s# realizeze o lucrare impresionant-ase-m#n#toare, evident, pe un mai mare segmenttemporal, de la …originile dacice† ale Valahimii(Dacorom@nimii), ori, [i mai exact spus, de laOvidiu (Publius Ovidius Naso, n#scut la Sul-mona-Italia, \n 20 martie 43 \. H., exilat \n DaciaSud-Dun#rean#, la Tomis/Constan]a, unde a murit\n anul 17 d. H.), [i p@n# \n orizontul anului2006, O istorie a literaturii rom@ne de la ori-gini p@n# \n prezent (Bucure[ti, Editura Daco-rom@n# TDC, 2006, pagini mari, 240x310 mm,…A-3†: 1336). Dup# cum ne-a certificat telefonicd-l Geo Stroe, patronul Editurii Dacorom@ne [ipre[edintele Partidului Rom@niei Europene, lan-sarea acestei noi [i impresionante istorii a litera-turii rom@ne, datorat# muncii de-o via]# a profe-sorului universitar doctor Ion Rotaru, de la Uni-versitatea din Bucure[ti, a avut loc la sediul UniuniiScriitorilor din Capital#, vineri, 15 decembrie 2006,desigur, \n prezen]a autorului (\n ciuda v@rstei de82 de ani [i \n ciuda faptului c# era cardiac); dinp#cate, Ion Rotaru (n. 11 IX 1924) nu a apucats# se bucure dec@t trei zile de \mplinirea acestui…vis de-o via]#†, necru]#toarea moarte (ce-l…somase† cu un infarct miocardic \n urm# cudou# decenii) fulger@ndu-l [i r#pindu-l din …Alba-ne Lume†, \n 18 decembrie 2006.

O istorie a literaturii rom@ne de la originip@n# \n prezent de Ion Rotaru, expresie fireasc#a …depozit#rii†/…ordon#rii† unui imens tezaur lite-rar-informa]ional valahic, \[i structureaz# materia\n [apte macrosec]iuni: (I) De la origini p@n# laepoca luminilor, pp.5 – 158 (cu un documentatcapitol, Scrieri patristice \n epoca str#rom@n#,unde sunt eviden]iate operele [i vie]ile urm#torilor…sfin]i p#rin]i-valahi† din Dacia: Ulfila (…Lupil#†),Auxen]iu Durostoreanu, Maximin de Ratiaria,Secundian de Singidunum, Niceta Remesianu,Lauren]iu de Novae, Teotim de Tomis, IoanCassian, Dionisie cel Mic [.a.; interesante sunt [icelelate capitole ale macrosec]iunii: <Fondulautohton. Con[tiin]a romanit#]ii>, <Ipoteza pelas-go-sarmatico-geto-dac# sau protocronismul abso-lut>, <Folclorul ca factor de coeziune>, <Litera-tura rom@n# \n limba slavon#>, <Slavonismul capiedic# \n dezvoltarea culturii rom@ne[ti>,<Nicolaus Olahus – primul umanist rom@n>,

<Apari]ia scrisului \n limba rom@n#. Cele maivechi texte p#strate p@n# acum>, <Epoca lui VasileLupu [i Matei Basarab>, <Marile cronici rom@ne[tidin secolul al XVII-lea [i de la \nceputul celui de-al XVIII-lea>, <Dimitrie Cantemir> etc.); (II) Dela epoca luminilor p@n# la Junimea, pp.159 –286 (cu capitolele: <{coalaArdelean#>; constat#m cu multregret absen]a unui capitolpentru {coala Iluminist#Valah# Sud-Dun#rean# de laMoscopole; <Ion Budai-De-leanu>; <Neoanacreontismul>;<Primii poe]i V#c#re[ti>; <Ro-mantismul>; <Momentul1840>; <_nt@iul mare prozatormodern: Costache Negruzzi>;<Vasile Alecsandri>; <Litera-tura rom@n# de dup# Unire>;<Bogdan Petriceicu Hasdeu>etc.); (III) De la Junimea p@-n# dup# primul r#zboi mon-dial, pp.287-456 (cu capito-lele: <Junimea>; <Titu Maio-rescu>; <Mihai Eminescu>;<Ion Creang#>; <I. L. Caragia-le>; <Ioan Slavici>; <Alexan-dru Macedonski [i curentul dela …Literatorul†>; <Simbolis-mul> etc.); (IV) Epoca dintrecele dou# r#zboaie mondiale, pp.457 – 686 (cucapitolele: <Mihai Sadoveanu>; <E. Lovinescu [imi[carea de la …Sbur#torul†>; <Avangardismul>;<G@ndirismul>; <Dezvoltarea poeziei: mari poe]iai secolului – Tudor Arghezi>; <Lucian Blaga>;<Ion Barbu>; <Dezvoltarea prozei. Mari Ro-mancieri – Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, MateiuCaragiale>; <C@]iva dramaturgi>; <Critici, este-ticieni, istorici literari – Mihai Ralea, PaulZarifopol, Perpessicius, Tudor Vianu, PompiliuConstantinescu, Vladimir Streinu, {erban Ciocu-lescu, Al. Dima, Mircea Eliade, Constantin Noica,Petre }u]ea, Mircea Vulc#nescu, G. C#linescu[.a.>; etc.); (V) Literatura postbelic# – Poeziarom@neasc# de la al II-lea r#zboi mondial p@n#azi (1944 – 2005), pp.687 – 1000 (cu capitolele:<Mihai Beniuc>; <Eugen Jebeleanu>; <MironRadu Paraschivescu>; <Oportunismul proletcultist

\n varianta basarabean#>; <_ntre tradi]ionalism [imodernism>; <Geo Dumitrescu>; <Nichita St#-nescu>; <Marin Sorescu>; <Adrian P#unescu>;<Mircea Dinescu>; <Parantez# – {coala rom@-neasc# de haiku: Florin Vasiliu, Ion Pachia Tato-mirescu, {erban Codrin, Vasile Moldovan [.a.>;

<Scurt# privire asupra poezieibasarabene [i bucovinene dinanii ’70 p@n# azi>; <Poeziarom@neasc# de azi \n BanatulS@rbesc – Ion Milo[, IoanBaba, Petru C@rdu, Ioan Flora,Vasile Barbu [.a.>; <Addenda.Scurt# privire asupra c@torvapoe]i arom@ni contemporani>;<Poezia rom@neasc# de azi dinIsrael> etc.); (VI) Dezvoltareaprozei – debutan]i \nainte der#zboi, afirma]i deplin \ndeceniile 5 [i 6, pp.1001-1222(cu capitolele: <ZahariaStancu>; <Realismul socialistagresiv \n proza deceniului al6-lea>; <Momentul 1955-1957: …Bietul Ioanide†, …Mo-rome]ii†, …Groapa†>; <MarinPreda>, <Eugen Barbu>,<F#nu[ Neagu>; <Prozatoriicelui de-al doilea val: deceniile7, 8 [i \nceputul celui de-al 9-

lea> etc.). Dintr-o gre[eal# – a editurii, mai multca sigur, [i nu a autorului bolnav, care, se vedeclar c# n-a mai avut …timp de corectur#† –, de lapagina 1223, ar fi trebuit s# \nceap# o nou#macrosec]iune, Dramaturgii, p@n# la pagina 1246,dup# cum atest# capitolele: Al. Mirodan, MihailDavidoglu, Lucia Demetrius, Aurel Baranga,Horia Lovinescu, Paul Everac, Teodor Mazilu,Ion B#ie[u, Dan T#rchil#, Iosif Naghiu,Dumitru Solomon, Valeriu Anania, EcaterinaOproiu, Ion Coja, Leonida Teodorescu, Ale-xandru D. Lungu, Viorel Savin, Matei Vi[niec,Florin Iordache [i Mihai Murgu. De la pagina1246 [i p@n# la pagina 1248, se deruleaz# uninteresant capitol, Subliteratura, consacrat, \ntrealtele, …literaturii de mistere†, re\nviat# dup# 1989,prin c#r]ile notabile ale lui Pavel Coru], dar [i…groz#viilor† din Senza]ionala evadare a lui

Mihai Go]iu povestit# chiar de el (ed. Tritonic,2002), ori din <a[a zi[ii …prozatori www† sau/ [i…milenari[ti† (S. Stoian, A. Buz, Ioana Dragan,Ioana B#ie]ic#, Al. Vaculovski [.a.). De la pagina1249 [i p@n# la p.1288, se las# descoperit# macro-sec]iunea a VII-a (neinclus# \n cuprinsul …redactat\n grab#† de editur#, …neprofesionist†), Scurt#privire asupra criticii, teoriei [i istoriografieiliterare din a doua jum#tate a secolului XX;proletcultismului \i este acrodat capitolul Politruciirealismului socialist agresiv (p.1250 sq.), undesunt men]iona]i: Nicolae Moraru, Sorin Toma, I.Vitner [i Mihai Novicov (mul]i al]ii, nejustificat,fiind …l#sa]i uit#rii†); capitolul tranzi]iei spreadev#rata critic# literar# relev# aportul a treicritici: Ov. S. Crohm#lniceanu, Vera C#lin [i Sil-vian Iosifescu; beneficiaz# de capitole specialecriticii/istoricii literari, teoreticienii/ esteticienii,stilisticienii: Al. Piru, Paul Cornea, Zoe Dumitres-cu-Bu[ulenga, Ion Negoi]escu, Cornel Regman,Margareta Caranica, Ovidiu Cotru[, Ovidiu Dr@m-b#, Radu Enescu, Eugen Simion, Nicolae Mano-lescu, Dumitru Micu, {tefan Cazimir, Ion DoduB#lan, George Munteanu, Dimitrie P#curaru,Pompiliu Marcea, Al. Han]#, Constantin Ciopraga,Liviu Leonte, Al. Dobrescu, Liviu Rusu, MarianPapahagi, Ion Pop, Mircea Tomu[, Valeriu R@-peanu, Mihai Ungheanu, Nicolae Georgescu,Aureliu Goci, Petru Poant#, Lauren]iu Ulici, EugenNegrici, Lidia Bote, Adrian Marino, Marian Barbu,Gheorghe Bulg#r, Gh. I. Toh#neanu, Matei C#li-nescu, Sorin Alexandrescu, Basarab Nicolescu,Mircea Iorgulescu, Marian Popa, Adrian DinuRachieru, Mihai Cimpoi [.a. Urie[easca lucrarede istorie literar# a lui Ion Rotaru mai are \n…\nchidere†: un Argument final (unde ni se confe-seaz#: <...\n segmentul de via]# al patriarhalit#]ii,\mi iau aici [i acum R~MAS BUN de la ISTORIALITERAR~. Am \nceput s# \n]eleg ce este istorialiterar#, de la v@rsta de 18 ani, \n Internatul {coliiNormale din Bac#u, c@nd am ]inut prima dat# \nm@ini Istoria literaturii rom@ne de la originip@n# \n prezent - 1941 –, capodopera lui G. C#li-nescu. Mi-a ar#tat-o... Sorin – b#iatul directorului{colii, cu care eram prieten...>, p.1291, un Post-scriptum (p.1297 sq.), o Postfa]# (nesemnat# deeditor, Ion Rotaru – istoricul integrator alculturii rom@ne[ti de p@n# ast#zi, p.1299 sq.;dintr-o m#rturie din 26 octombrie 2006, semnat#de Ion Rotaru [i publicat# \n …coada† postfe]ei,afl#m despre O istorie...: <Am scris-o din dis-perare [i dragoste !>, p.1300, Recenzii (la vo-lumele istoriei, ap#rute separat, \n diferi]i ani [i \ndiferite edituri, recenzii semnate de Victor Cr#ciun,{erban Cioculescu, Al. Dobrescu, Petru Poant#,Dan C. Mih#ilescu, Ion Popa, Ion Simu], MirceaMuthu, Cornel Moraru, Mihail Diaconescu,Theodor Codreanu [.a.), al#tur@ndu-li-se un absolutnecesar Indice alfabetic de autori (pp.1311-1320).

{i aceast# istorie a literaturii valahe de la originip@n# azi dovede[te lumii o alt# parte din adev#rulce se cuprinde \n aser]iunea semnat# de Ion Rotarupe copert# (fa]a a IV-a): <De 2000 de ani a[tept#mla Por]ile Orientului f#r# s# ne d#m seama c#, defapt, de 2000 de ani suntem Europa...>.

Istoria literaturiiscris# din disperare [i iubire

ION ROTARUespre copil#ria [i tinere]ea meapot spune cu m@ndrie c# sunt,\ntr-un fel, asem#n#toare cu alelui Marin Preda: eram un copilde ]#ran care visa s# scape de…neagra ]#r#nie”. Cu toate c#ini]ial m# resemnasem s# m#fac \nv#]#tor \n satul meu, odat#

cu socializarea agriculturii tat#l meu a g#sit decuviin]# c#, muncind la …colectiv#”, nu vom puteatr#i, iar eu trebuie s# iau drumul spre ora[. Aveam\n cap dou# solu]ii pentru viitorul meu. _mi pl#ceafoarte mult s# citesc, studiam chiar [i c@nd p#zeamvacile; astfel, m-am g@ndit s# fac filologia, daracest g@nd mi-a zburat repede din cap pentru c#am v#zut c# din filologie nu pot tr#i la nivel \nalt.Tata mi-a spus s# m# fac avocat [i uite a[a amplecat la Ia[i s# m# \nscriu la Facultatea de Drept.Dar n-a fost s# fie: poate a[a a vrut Dumnezeu,care mi-a scos \n cale pe un b#tr@n avocat, tat#lunui prieten al meu, care mi-a spus, ar#t@ndu-migeanta plin# de dosare, c# \n viitorul apropiatavocatura se pr#bu[e[te, iar avoca]ii vor fi pu[i laperete. Astfel c# i-am spus tat#lui meu c# nu maivreau s# m# fac avocat [i doresc s# fiu profesorde matematic# pentru c# mintea mea zbura dejamai departe [i, \n ideea c# matematica este odisciplin# care nu se \nva]# tocmai u[or, m#g@ndeam c# voi putea da medita]ii [i voi c@[tigaun ban \n plus pe l@ng# ce \mi putea trimite tatadin ce c@[tiga trudind la …colectiv#”. {i iat#-m#,\n 1947, urm@nd cursul de Axiomatic# al prof.Dan Barbilian (Ion Barbu) pe care \l iubeam mult,dar metodele lui de predare a cursului m# scoteaudin min]i [i eram \ngrozit pentru c# nu \n]elegeamnimic. Dar cum \n toate relele exist# [i ceva buncu specifica]ia s# [tii unde s# cau]i, m# \mprietenesccu Neculce [i trec la filologie (1947-1952), iardup# absolvire primesc un post de profesor \ntr-unsat de care nu am auzit \n via]a mea. {i uite a[a,am fugit de ]#r#nie dar roata vie]ii m-a aruncatdin nou spre ]#r@n#. _ns#, acum eram cu studii [iaveam locul meu asigurat la catedr#. Nu eram

deloc mul]umit, dar iat# c# Dumnezeu ajut# tuturor[i au ap#rut razele soarelui [i pe uli]a mea c#ciam avut norocul s# trec examenul de aspirantur#cu brio. Imagina]i-v# c# la nivel de ]ar# erau dou#locuri pe care le-am prins eu [i Dumitru Micu dela Cluj. Apoi a urmat teza de doctorat [i multealte confrunt#ri cu via]a care nu m-au speriat [iiat#-m# la 80 de ani dep#n@nd \mpreun# cu dum-neavoastr#, parc# de la coad# la cap, ghemulvie]ii [i, sim]ind firul \n m@n#, \mi amintesc c#prea multe satisfac]ii n-am avut \n tinere]ea mea._ns# v# pot istorisi \n c@teva cuvinte care a fostcea mai fericit# zi din via]a mea. Dup# ce am tr#itc@]iva ani \n Fran]a studiind, m-a apucat dorul de]ar# [i am \nceput s# scriu Istoria Literaturii \nspiritul …primului dezghe]”. Au fost scoase de sublumina tiparului peste 50.000 de exemplare cares-au cump#rat imediat. _ntors \n ]ar#, am ie[it lao plimbare pe str#zile Bucure[tiului [i foartesurprins am fost \n momentul c@nd am ajuns \nfa]a unei libr#rii unde am v#zut persoane carest#teau la r@nd ca s# cumpere Istoria scris# demine. La un moment dat, un cet#]ean care urmas# ajung# la r@nd exclam# – m#i, o fi ceva decapul lui Rotaru #sta care a scris …Istoria Literaturii”– [i tocmai atunci, probabil datorit# \nghesuielii,unul dintre geamurile ce sus]inea tejgheaua libr#rieis-a spart. Oricum nu m# cuno[tea nimeni [i, f#r#s# spun cine sunt, am intrat [i am \ntrebat v@n-z#toarea c@t cost# sticla c#ci doresc s# o pl#tesceu. A primit un r#spuns pe m#sura \ntreb#rii –trebuie luat# de unde se vinde [i pus# la loc. Lacei 80 de ani ai mei, dup# o via]# destul deagitat# \n care am trecut prin mai multe rele dec@tbune, le spun tinerilor [i celor care vor veni c@ndpoate eu nu voi mai fi, c# ast#zi este \n vog#proasta educa]ie, incultura, apeten]a pentru divertis-ment, c# lipse[te cu des#v@r[ire educa]ia \n familie[i educa]ia religioas#. _n [coli, ast#zi, religia estede fapt tratat# ca istoria Bibliei, dar trebuie \n]elesc# educa]ia religioas# reprezint# complexitatea

\nv#]#mintelor pe care tinerii trebuie s# le asimilezedin Cartea Sf@nt#. Haide]i s# vedem ce este ast#zi\n Europa (Fran]a, Italia, Germania etc.), undelumea s-a s#turat de televiziune. Occidentul s-as#turat, dar [i la noi se va ajunge la sa]ietate pestec@]iva ani. Ast#zi, \ns#, ]#ranul rom@n nu maipoate lucra ogorul din cauza televizorului. Tele-viziunea, care cultiv# foarte tare divertismentul(de tip …Vacan]a mare”), le r#pe[te copiilor timpulnecesar citirii unei c#r]i. S# analiz#m pu]in [i s#vedem ce poate \n]elege un t@n#r care st# \n fa]aunui ecran [i prive[te totul simplificat [i subminatde concuren]a comercial#, astfel pierz@ndu-se dinvedere esen]ialul; aceasta f#r# s# mai spun c# \nmai toate filmele este cultivat# pornografia. Nu \nultimul r@nd, doresc s# subliniez c# ast#zi [coalanu este bine cl#dit#: sunt foarte mul]i licen]ia]idoar pentru a poseda o diplom# (gem cataloagelede note mari). Dar s# ne amintim c# mul]i dintremarii no[tri scriitori nu au avut patalamale, dar aurealizat opere de art# nemuritoare. De[i se afirm#c# literatura [i arta cuv@ntului vor pieri \n urm#-toarele decenii, sunt convins c# ele vor rena[tedin propria cenu[#, precum Pas#rea Phôenix, mai\nfloritoare [i mai \nzestrate, folosind ascu]imeamin]ii, dar aceasta probabil peste o jum#tate desecol, c@nd se va lep#da cu siguran]# televizorul[i internetul [i se va reveni la c#r]i. _n ceea ce m#prive[te, eu cred c# sunt un profesor de literatur#rom@n#, nici mai mult, dar nici mai pu]in. Caprofesor de literatur# rom@n# – pentru mine limba[i literatura rom@n# sunt o singur# disciplin# –]elul vie]ii mele a fost s# scriu o ampl# sintez# aliteraturii rom@ne. De aceea am dorit s# fac uninfolio gen C#linescu care s# cuprind# toate cele

[apte volume de p@n# acum. Am conceput aceast#lucrare pornind de la \nceputurile literaturii rom@ne,\nceputuri pe care le pun – la sugestia lui C#linescu– odat# cu poetul Pontului Euxin, Publius OvidiusNaso; apoi poposesc la c#r]ile patristice, fac referirela marii c#rturari moldoveni [i ardeleni, precum[i la domnii ilumina]i gen Dimitrie Cantemir,trec@nd la valen]ele folclorului [i nu \n ultimulr@nd vorbesc [i despre limba slavon# ca piedic#\n dezvoltarea culturii rom@ne[ti, \naint@nd, printrescriitori de felurite m#rimi, clasici [i mai m#run]i,p@n# la evenimentele din Decembrie 1989. M-amg@ndit s# fac [i o a doua edi]ie, a c#rei \ncheiereva fi decis# biologic, extins# \n spa]iu [i ca spa]iu,o edi]ie care cuprinde scriitorii rom@ni de pestegrani]ele actuale ale Rom@niei – [i m# g@ndescaici la scriitori din Basarabia, din nordul Bucovinei,din sudul Dun#rii [i de pe Valea Timocului – cureferiri c@t se poate de largi la Diaspora – rom@nidin vestul Europei [i de peste Ocean – oprin-du-m# la cei 15 ani de tranzi]ie postdecembrist#._n aceast# lucrare exist# chiar [i un capitol intitulatSubliteratura, capitol \n care vorbesc despremultitudinea de c#r]i de factur# \ndoielnic#, uneorichiar [i pornografic#, ap#rute pe la anumite edituri.Acesta lucrare se afl# actualmente sub tipar. Astfel,f#r# s# dau dovad# de o fals# modestie, pot spunec# – prin opera mea – m# a[ez …\n prelungirea”lui C#linescu. Prima oar# m-am g@ndit s# continuiopera lui prin preluarea istoriografic# a literaturiirom@ne de acolo de unde o l#sase el, adic# dinanul 1940. Am constatat, \ns#, c# \mi este aproapeimposibil s# fac acest lucru, deoarece nu g#seamliantul, elementul de leg#tur# \ntre opera lui [iceea ce doream eu s# fac. Aceasta poate [i pentrufaptul c# eu consider c# esteticul, vorbind despreel ca …frumos”, face parte din cultur# [i, tocmaide aceea, concomitent, fac [i istoria culturiirom@ne[ti. Marele savant [i istoric Nicolae Iorgadefinea cultura rom@n# ca fiind o cultur# de factur#militant#, pentru c# noi ne-am aflat mereu \ncalea unor mari imperii, devenind mai apoi oinsul# de latinitate \ntr-o mare pravoslavnic#. Eu,prin \ntreaga mea oper#, am \ncercat s# \mbinaceast# cultur# cu frumosul, cu beletristica.

Elogiulc#r]ii

Ion ROTARUIon ROTARUIon ROTARUIon ROTARUIon ROTARUIon ROTARUIon ROTARUIon ROTARUIon ROTARU

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 7P O E T U L N A º I O N A L

u [tiu c@t de mult i-a [ocat perom@nii care au citit, \n Re-vista ROST, [apoul al#turat,spus [i sus]inut de H.R. Pata-pievici \n anul 2005, despreEminescu. Nu [tiu cum aureac]ionat c#rturarii rom@ni

adev#ra]i, nu cei f#cu]i de mass- media, criticiiliterari, scriitorii [i poe]ii rom@ni, cititorii [iiubitorii lui Eminescu din Rom@nia?

Nici nu [tiu dac# au reac]ionat, dac# au avutcurajul s# reac]ioneze, fiindc# H.P. Patapievicieste la ora actual# cel mai mare geniu gonflatdin mass-media d@mbovi]ean#! Lui i se permiteorice, din mai multe motive. _nt@i [i \nt@i, estedeclarat mare erou al revolu]iei bucure[tene,fiind de]inut 26 de ore [i, apoi, urm#rit dec#pitanul de securitate Soare. Gabriel Liiceanul-a decretat geniu [i l-a \nh#mat la troica boierilormin]ii d@mbovi]ene [i, nu la urm#, ar fi trebuitmen]ionat# superioritatea arborelui s#u genea-logic ales. Este fiul cominternistului evreu Dioni-sie Patapievici din Bucovina. Trebuie ad#ugat#[i curtenia p@n# la smerenie a pre[edinteluiTraian B#sescu fa]# de el...

{tiu, \ns#, c# pe mine m-a m@hnit profundaceast# afirma]ie def#im#toare care este cea maijosnic# dintre toate calomniile [i blasfemiile luiH.R. Patapievici la adresa Rom@niei [i a rom@-nilor din volumul s#u Politice [i este, totodat#,dovada cea mai elocvent# a urii pe care o poart#poetului nostru na]ional. Sunt convins c# ma-joritatea rom@nilor obi[nui]i, cum sunt [i eu,vor fi [oca]i c@nd vor citi, repet: …Eminescueste cadavrul nostru din debara, de care trebuies# ne debaras#m dac# vrem s# intr#m \n Eu-ropa”. Nu pot trece cu vederea aceast# compa-ra]ie ordinar#, de film comercial american cucadavre scunse \n debara, c@nd e vorba de MihaiEminescu. Nu avem dreptul s# r#m@nem f#r#reac]ie, f#r# ripost# la o asemenea impietate.Riposta mea de rom@n \nstr#inat sunt acester@nduri, prin care vreau s# afle [i al]i rom@nidin Rom@nia [i str#in#tate pe cine a pus TraianB#sescu ca pre[edinte al Institutului CulturalRom@n. Suntem \n Ianuarie 2007 [i s#rb#torim147 de ani de la na[terea nemuritorului nostrupoet na]ional, care nu va muri nici c@nd na]iunearom@n# va fi asimilat# de mini-globalizarea eu-ropean#, care, la r@ndul ei, va fi asimilat# deglobalizarea \ntregii societ#]i umane, fiindc# [iatunci sper s# mai fie min]i luminate de frumos[i adev#r.

F#c@nd aceast# compara]ie, tangen]ial# [isimplist#, \ntre filmele comerciale americanecu cadavre \n debara [i afirma]ia lui H.R.Patapievici fa]# de Mihai Eminescu, mi-amamintit de o serie de articole, citite cu mult\nainte de 1989, c@nd un medic neuropatologist,poet [i publicist din exilul rom@nesc, demonstrac# poetul na]ional a fost de fapt ucis, nu depiatra unui s#rman incon[tient, ci prin otr#virecon[tient#, tot din ur#.

S# le r#sfoim \mpreun#. _n 1989, c@nd se\mplineau o sut# de ani de la moartea p#m@n-teasc# a Luceaf#rului rom@nesc, medicul neuro-patolog Ovidiu Vuia, ce profesa la Giessen -Germania din 1970, a scos volumul “MihaiEminescu 1889-1989” la Editura Coresi.Volumul a reverberat \n exilul rom@nesc dinacea vreme cu noi am#nunte despre suferin]ele,tratamentele [i adev#rata cauz# a mor]ii poetuluiv#zute de un neuropatologist, fost cadruuniversitar \n Bucure[ti p@n# la plecarea sa \nstr#in#tate. De data aceasta, nu scria poetul,publicistul sau criticul literar Ovidiu Vuia, cispecialistul \n neuropatologie. El porne[te de lao alt# lucrare, cea a dr. Ion Nica, ap#rut# laBucure[ti, \n 1972, \n care autorul conclude:“A[adar, Eminescu nu a fost victima unui lues,pe care nici evolu]ia bolii [i nici documentelenu-l atest# [i care nu a putut sta la temelia uneiparalizii generale pe care nu a avut-o, poetulprezent@nd \n ultimii ani tabloul clinic al uneipseudo-paralizii [i al psihozei maniaco-depresiveclinice mixte”. Ovidiu Vuia contest#, pe bun#dreptate profesional#, termenul de pseudo-paralizie \n acest caz, accept@nd c# aceasta afost doar o porti]# de sc#pare prin care doctorulIon Nica a putut s#-[i publice lucrarea sa \n

1972. Mai ]ine]i minte ce timpuri

erau atunci, c@nd Ceau[e[tii, \ntor[i din China,\ncepuser# o “revolu]ie cultural#” [i-n Rom@nia?

Dar odat# negat# teoria luetic# a suferin]eilui Mihai Eminescu, doctorii Ion Nica [i OvidiuVuia aduc argumentele intoxic#rii masive cumercur, tratament empiric ce se f#cea \n vremealui Eminescu \n tratamentul luesului (sifilisului).

Dar, \nainte de a ajunge la intoxi-

ca]ia masiv# cu mercur, se reliefeaz# cauzelecare au produs poetului depresia major#. _ncazul s#u, mai presus de toate, a fost suferin]apentru neamul s#u. A[a cum Iisus Cristos a

suferit pentru omenirea p#c#toas# la

fel Mihai Eminescu a suferit pentru rom@nimea]inut# \n \ntuneric sau prost “luminat#”. Sufereapentru na]iunea rom@n# n#scut# sub ochii lui [isf@[iat# \nc# din leag#n de incon[tien]a rom@nilor

[i malignitatea alogenilor. A[a a fost.

Cobor@]i \n istoria cea adev#rat# [i ve]i vedea!El a v#zut, sim]it [i \n]eles clar ceea ce pu]inidin cona]ionalii s#i de atunci abia \ntrez#reau [inu contracarau. {i a vrut s#-i fac# s# \n]eleag#.A muncit p@n# la surmenaj f#r# de rezultat [iaceasta a fost cauza depresiei majore ce l-amistuit.

Autorii men]ioneaz# c#, dup# intern#rile dela Ober Doebling de l@ng# Viena \n 1884 [i dela M#n#stirea Neam] din 1887, Mihai Eminescus-a restabilit [i nu prezenta semne [i simptomede paralizie general# progresiv# sifilitic# (pre-cizez: dat# de treponema pallida, o spirochet#)Referindu-se la internarea de la M#n#stireaNeam], Ovidiu Vuia scrie c# frumuse]ea ]#rii

sale \i reduce suferin]a [i surmenajul,scrie caligrafic [i clar versuri vibrante, printrecare [i “Vezi r@ndunelele se duc”, ori o paraliziegeneral progresiv# nu are faze de remisiune,dar depresia are, mai ales \n form# ciclic#.

Dezastrul vine de la tratamentuldoctorului Francisc Iszac cu mercur, frec]iuni[i injec]ii \n doze toxice (“cura de dou#zeci defric]iuni a patru grame de mercur c@nd [i ojum#tate de gram poate s# aib# ac]iune d#un#-

toare”). Tratament cu mercur care \nnici un caz nu amelioreaz# sau vindec# oparalizie general progresiv# sifilitic#, dar a c#ruiintoxica]ie general# d# o encefalopatie, afec]iunecare psihic se traduce prin inhibarea [i distor-sionarea func]iilor cerebrale, lentoare, mari eroride ra]ionament [i comportament, o neuroastenie

grav# tradus# prin incapacitatea de discern#m@nt,iar neurologic, prin polinevrite aferente, chinui-toare ca durere [i degradante prin lipsa contro-lului sfincterelor. Supradozajul cu mercur, ira]io-nal sau criminal, administrat Luceaf#rului rom@-nilor de pretutindeni este o decerebrare chimic#prin care “argintul viu” \i \mpietre[te nimicitorneuronii scoar]ei cerebrale, \ntunec@ndu-igenialitatea [i, \n final, \l r#pune printr-o sincop#cardiac# ce este caracteristic# hidrargirismului.

Hidrargirismul sau intoxica]ia cu mercur,cunoscut# \n popor drept “otr#vire cu argintviu”, era studiat de to]i studen]ii medicini[ti\nc# din Evul Mediu. Doctorul Francisc Iszac,care a studiat la Viena, a beneficat \n plus demarele tratat de patologie [i terapie a lui C.A.Wuderlich ce descria am#nun]it [i intoxica]iacu mercur, [i cu toate acestea i-a administratlui Mihai Eminescu doze otr#vitoare. De ce?Poate din acelea[i motive sau stare resentimen-tar# pe care le are [i H.R. Patapievici fa]# deMihai Eminescu. {i nu numai at@t, dar H.R.Patapievici scrie \n Politice c# poporul rom@ne afectat [i “spirocheta rom@neasc# \[i urmeaz#calea p@n# la erup]ia ter]iar#”.

Nu ]ine de demnitatea omeneasc# t#cerea [isupunerea \n fa]a neadev#rului [i a \njosirii,indiferent din ce neam ar face parte, fiindc#acceptarea lor este tot o intoxicare otr#vitoarea \ntregului neam. Iat#-ne reintra]i \n Europa,de care am fost desprin[i [asezeci de ani [iMihai Eminescu nu a fost nici un momentcauza acestei desprinderi pe care H.R. Patapie-vici a avut neobr#zarea s# le-o arunce rom@nilor\n fa]#. {i majoritatea intelectualit#]ii rom@ne[tia t#cut [i cu supunere a acceptat toate vorbelede r#u [i insultele lui H.R. Patapievici ce sunt\n[irate, pagini dup# pagini, \n Politice. {i nunumai intelectualitatea fin# [i cosmopolit# tace[i rabd#, dar [i justi]ia e paralizat# \n fa]a lui.Parchetului bucure[tean i-au fost trimise denun-]uri penale \mpotriva lui H.R. Patapievici dinGermania, Canada, Argentina [i Rom@nia, darnu a avut nici reac]ia minimului bun sim] socialde a-[i respecta elementarele obliga]ii de serviciu[i Constitu]ia Rom@niei. La fel a r#mas de impa-sibil# fa]# de genialul moralist c@nd acesta a\nc#lcat Legea de func]ionare a CNSAS \n cazulinformatorului securit#]ii Sorin Antohi sau, mairecent, \n cazul demisiei [i denun]urilor lui RaduPortocal# de la Paris. De ce [i pentru cinemu[amalizeaz# justi]ia d@mbovi]ean# toate ile-galit#]ile acestui cet#]ean care se \nfrupt# dincele mai mari avantaje materiale posibile \nRom@nia?

Nu voi primi nici un r#spuns [i \n]eleg: “suntalte vremuri, cu aceia[i doctori”.

Recent am citit ceva scris de Geo Bogzadespre Mihai Eminescu, care \ncepe cu “pevremea c@nd umbla Dumnezu cu Sf@ntul Petrupe p#m@nt” au ajuns [i au \nnoptat \ntr-o cas#din Ipote[ti, unde au fost primi]i [i cinsti]i cumare omenie, f#r# a fi cunoscu]i cine erau.Impresionat de c#ldura sufletului rom@nescSf@ntul Petru \l roag# pe Dumnezeu s# fac#ceva pentru ace[ti oameni. {i Dumnezeu le-ad#ruit rom@nilor pe Mihai Eminescu! {i acum\n secolul XXI, H.R. Patapievici [i al]ii ca elvor s#-l r#stigneasc#.

Cine l-a ucispe Eminescu ?

”

”

F#c@nd o compara]ie \ntre filmele comercialeamericane cu cadavre \n debara [i afirma]ia luiH.R. Patapievici fa]# de Mihai Eminescu, mi-amamintit de o serie de articole, citite \nainte de1989, c@nd un medic neuropatologist, poet [i pu-blicist din exilul rom@nesc, demonstra c# poetulna]ional a fost ucis nu de piatra unui s#rmanincon[tient, ci prin otr#vire con[tient#, tot din ur#.

”

”

Nu avem dreptul s# r#m@nem f#r# reac-]ie, f#r# ripost# la o asemenea impietate.Riposta mea de rom@n \nstr#inat suntaceste r@nduri, prin care vreau s# afle [ial]i rom@ni din Rom@nia [i str#in#tate pecine a pus Traian B#sescu ca pre[edinteal Institutului Cultural Rom@n.

“Eminescu este cadavrul nostru din debara, decare trebuie s# ne debaras#m dac# vrem s# intr#m\n Uniunea European#” sus]ine H.R. Patapievici,pre[edintele Institutului Cultural Rom@n.

Citat reprodus din Revista ROST nr. 24 / 2005

archetului bucure[tean i-au fost trimise denun]uri penale \mpotriva lui H.R. Patapievicidin Germania, Canada, Argentina [i Rom@nia, dar nu a avut nici reac]ia minimului

bun sim] social de a-[i respecta elementarele obliga]ii de serviciu [i Constitu]ia Rom@niei.De ce [i pentru cine mu[amalizeaz# justi]ia d@mbovi]ean# toate ilegalit#]ile acestui cet#]eancare se \nfrupt# din cele mai mari avantaje materiale posibile \n ]ara noastr#?

P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007P O L E M O SFebruary 10 t h , 2007

”

”

M-a m@hnit profund aceast# afirma]iedef#im#toare care este cea mai josnic# dintretoate calomniile [i blasfemiile lui H.R.Patapievici la adresa Rom@niei [i a rom@nilordin volumul s#u Politice [i este, totodat#,dovada cea mai elocvent# a urii pe care opoart# poetului nostru na]ional. Sunt convinsc# majoritatea rom@nilor obi[nui]i vor fi [oca]i.

CORNELIU FLOREAWINNIPEG - CANADA

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 20088

ub egida Asocia]iei Biblio-tecarilor Americani (ALA),antologia lui Robert BinghamDowns (1903 -1990), intitulat#pilduitor – Books that chan-ged the world –, a cunoscutnu mai pu]in de cinci copy-

right-uri (1956, 1961, 1964, 1970, 1978), cuprin-z@nd 400 de pagini, format manual de [coal#(16,5/24 cm), cartonat.

Autorul a fost un preacunoscut fondator [iDirector al {colii de Bibliotecari de la Univer-sitatea din Illinois. I s-au conferit titluri acade-mice \n ]ar# [i \n str#in#tate, numele s#u figur@nd\n dic]ionare [i enciclopedii, fiind socotit unerudit c#rturar, adev#rat Mecena al C#r]ii.

Edi]ia a doua a antologiei din 1978, ap#rut#la Chicago, este substan]ial \mbog#]it# sub ra-portul reperelor de cultur#, ca [i al intensit#]iicomentariilor rezervate fiec#ruia \n parte.

De altfel, \ntr-un fel de pro-domo (Ideas inthe flow of civilization), Robert Downs a ini]iato trecere \n revist# a principalelor momente decultur# afirmate [i mai cu seam# r#sp@ndite \nlume.

Aflat \ntr-o dilem# creativ#, Downs nu ex-clude descoperirile arheologice, necesare pentruorice discu]ie de factur# panoramic#. El nust#ruie asupra textelor cu scriere cuneiform# [ihieroglific#, ori a picturilor sumeriene, babilo-niene, egiptene, hitite, feniciene sau asiriene,care n-au cunoscut... universalitatea.

Ca pentru oricare cercet#tor al sec. al XX-lea, cu at@t mai mult, unul american, bazaculturii europene s-a reg#sit \n Grecia Antic#.Iar prin imperiul roman, circula]ia valorilor dinempireu s-a manifestat radial [i benefic. Lite-ratur#, pictur#, sculptur#, estetic#, matematic#,filosofie – sunt doar c@teva domenii ale culturiigrece[ti care, al#turi de mitologie, au schimbatprecump#nitor destinele omenirii. Drumulapelor, deloc \n subsidiar, a constituit un factorde impuls autentic [i rapid al cunoa[terii [i\n]elegerii existen]ei omenirii.

C#l#toria pe ape a dat posibilitatea mesagerilorautoriza]i s# se desprind# de negustori [i spiritemilitare, conduc@nd la descoperiri geografice [ide istorie, altfel imposibil de prev#zut, deconsemnat, nici at@t.

Din aceast# perspectiv#, capitolul I – Theworld of Man \[i justific# pe deplin cele 19subsecven]e, fa]# de cel de-al II-lea – The worldof Science, cu 10 subordon#ri tematice, foartebine specializate din \nceputuri.

Sub semnul umanismului... literar (a fost ovreme, c@nd s-au publicat studii despre“umanismul antichit#]ii” – \n primul r@nd, alcelei grece[ti) sunt reunite observa]ii, dezbateri,opinii despre Iliada [i Odiseea, de Homer,Fabule, de Esop, tragicii greci – Eschil, Sofocle,Euripide, ca [i despre Platon [i Aristotel. Opereleacestora, de facturi diferite, constituie [i ast#zio platform# viabil# de inspira]ie.

Cu un simplu [i concis supratitlu – Sense ofthe Past, \nt@lnim prezent#ri ale unor importan]iistorici greci [i romani: Herodot, Tucidide,Xenofon, Polybius, Salustius, Titus Livius,Plutarh, Tacitus. Z#bava antologatorului se faceasupra c@te unei opere, devenite deja denotorietate. De exemplu, despre Istoria r#z-boaielor persane sunt aduse insemnele textelorlui Herodot (484-425) [i ale lui Tucidide (455-399). Calitatea lucr#rii lui Xenofon (430-350)– Anabasis – este expus# prin grija aparte dea eviden]ia curajul r#zboinicilor greci, carecredeau \n ideea de demnitate, p#strat# prinlupt# dreapt#, printr-o statornic# lupt# de ap#rare.

Titus Livius (59-17), cu a sa Istoria Romei,este v#zut \n spirit comparatist cu Herodot,privind concep]ia despre istorie, rolul acesteia\n formarea con[tiin]ei na]ionale, \n dezvoltareainteresului pentru o societate unit#. _n context,se comenteaz# mitul Romulus [i Remus, c#ruiai s-au dedicat de-a lungul vremii 142 de c#r]i.Sunt aduse nume de comentatori ai operei isto-ricului, din Europa [i din America.

Un subcapitol extrem de incitant a fost rezer-vat amplei lucr#ri intitulate Vie]ile paralele alegrecilor [i romanilor. Autorul ei, Plutarh (45-120), a fost denumit de unul dintre cei maiimportan]i biografi, americanul James Boswell,drept “the Prince of Ancient Biographers”. Un

altul i-a zis c# a fost “un geniu creatorexhaustiv”.

Despre Analele lui Cornelius Tacitus (55-120), un traduc#tor englez, John Jackson, scriac# sunt uluitoare, briliante, de neuitat.

Un subcapitol substan]ial a fost rezervat luiAristotel (384-322), socotit “pupil of Plato andtutor of Alexander the Great”.

Definit ca om universal (“universal man”),marelui spirit al antichit#]ii i se enumer# scrieride logic#, fizic#, meteorologie, mecanic#, etic#,politic#, retoric# [i poetic#. Pentru speciali[tii\n... Aristotel, Downs \i atribuie [i alte iden-

tific#ri: \n metafizic#, psihologie, as-

tronomie, art#, economie. Multe din preciz#rilede atunci au r#mas [i p@n# ast#zi irefutabile, \n\ntreaga lume.

_n schimb, ingenioase acolade sunt deschiselucr#rii Prin]ul, de Niccolo Machiavelli (1469-1527), sub titulatura Anatomia puterii politice.

Cu toate c# sunt rezervate capitole separatelucr#rilor Capitalul, de Karl Marx (1818-1883)(“Profetul proletariatului†), Mein Kanf (“Studiude megalomanie”), de Adolf Hitler (1889 –1945), Influen]a marii puteri asupra istoriei(“Leviatanul \mpotriva elefantului”), de AlfredT. Mahn (1840-1914), romanului Coliba unchiu-lui Tom (1852), de H.B. Stowe (1811-1896),ele se pot \ncadra, prin subscrip]ie de substan]#documentar#, ideologic# [i literar#, \n aceea[iclas# cu Prin]ul lui Machiavelli.

Pe orbita unei idei mai generale viz@ndexisten]a statului, \n perspectiva iminenteiglobaliz#ri, at@t c#r]ile semnate de NiccoloMachiavelli, c@t [i de ceilal]i care i-au urmat(litera]i, istorici, politicieni, geografi), adic# dinsec. al XVI-lea (aici put@nd fi incluse [i_nv#]#turile lui Neagoe Basarab), cer imperioss# se \n]eleag# ra]iunea orient#rilor politice.

_nc# \nainte de primul r#zboi mondial, \n1904, ap#rea la Londra cartea The GeographicalPivot of History (edi]ie definitiv# \n 1919, 272pagini, cu titlul Democratic ideals and Reality),semnat# de Sir Haldford John Mackinder (1861-1947). Pe drept cuv@nt, el a fost numit “thefather of geopolitics”.

Poate ca derivate din administra]ii ale politiciide for]# \ntr-un stat indiferent din ce zon#planetar#, trebuie nominaliza]i [i Adam Smits(1723-1790) (cu lucrarea Bog#]ia na]iunilor) [iThomas Malthus (1766-1834) cu al s#u AnEssay on the Principle of Population (din 1798),extrem de polemic cu teorii contemporane dinlumea Angliei (cu W. Godwin), a Fran]ei, (cumarchizul Condorcet) [i a altora din Americade Nord. Cunoscuta formul# a progresieigeometrice fiind redus# la cea aritmetic#, pentrua \nl#tura subzisten]a popula]iei globului. Lite-ratura de specialitate, \n aceast# privin]#, s-a\nmul]it spectaculos, \nc@t nu mai este posibil#

ast#zi vreo acceptare a unei teze de o asemeneafactur# utopic#. Robert Downs face o trecere \nrevist# a marginaliilor critice, ivite nu numai \nEuropa, America de Sud [i Central#, ci [i \nAsia, \nl#tur@nd argumentat profe]iile malthu-siene, at@t de uluitor r#sp@ndite. Oricum, notificaJohn Maynard Keynes, c# Malthus se-nscrie\ntr-o tradi]ie onorat# de Locke, Hume, AdamSmith, Paley, Bentham, Darwin [i Mill.

Dificultatea selec]iei operelor de referin]#, \n-cadrabile \n ideea general# propus#, se desprinde[i din criteriul cronologic care poate fi sau nu

opera]ional. M# g@ndesc c# dup#Prin]ul, lui Machiavelli, de la pozi]ia 9, \nt@lnimla pozi]ia urm#toare un splendid comentariuprivindu-l pe Thomas Paine (1737-1809),“American Firebrand”, cu al s#u Common Sense(1776), un pamflet de 47 de pagini, apreciat la2 [ilingi, v@ndut \n USA \n 120000 de exem-plare, provoc@nd o adev#rat# revolu]ie \n colonii[i \n Marea Britanie, pe vremea regelui GeorgeIII. Re]in doar un fragment, extraordinar deactual, dar mai ales ca principiu pentru ceea cear \nsemna existen]a statului, implicit a guver-nului: “Guvernul, chiar [i \n stadiul s#u cel maibun nu este dec@t un r#u necesar. _n cel mair#u stadiu, este unul intolerabil. Guvernul, ca [io rochie, este semnul inocen]ei pierdute. Palateleregilor sunt construite pe ruinele de alcov aleparadisului. Cu c@t civiliza]ia este mai dezvoltat#,cu at@t mai pu]in este nevoie de guvernare.

Partea a doua a antologiei se intituleaz# -The world Science.

La pozi]ia 20, pe aceea[i mezalian]# greci/romani, sunt re]inute opere semnate de Hipocrat(460-377), (\n domeniul medicinei), Theofrast(370-287), (\n botanic#), Euclid [i Arhimede(287- 212) (\n matematic#), Lucre]ius (99-55)(\n filosofia [tiin]ei), Plinius cel B#tr@n (23-79)\n deja clasica lucrare Natural History(compila]ie de tip enciclopedic cu elemente deastronomie, meteorologie, geografie, minera-logie, botanic# [i zoologie). Ca anex#, pictur#[i sculptur#, religie, etic# [i literatur#. Descrierileuzuale sunt \n permanen]# rela]ionate cu omul,cu existen]a lui, dincolo de contemplarea \nsine.

_n ceea ce Downs precizeaz# a fi celestialrevolution \l vizeaz# pe Nicolaus Copernic(1473-1543), cel care a r#sturnat toate teoriileantichit#]ii grece[ti [i egiptene, pe cele ale luiPytagora [i Ptolemeu cu privire la mi[careap#m@ntului, care are ca satelit natural Luna [i\mpreun# se-nv@rt \n jurul Soarelui.

O scurt# biografie a savantului polonez, adevenirii sale intelectuale, se pozi]ioneaz# \nrela]ie cu al]i c#l#tori ai lumii, fie pe uscat [iape, ca Magellan [i Vasco da Gama, fie pe

linie religioas#, ca Martin Luther, \n ReformaProtestant#, ca Michelangelo, care a creat onou# lume prin art#, ca Paracelsus [i Vesaliuspentru medicina modern#, ca Leonardo da Vinci,“acel excep]ional geniu universal”, lesne deindicat ca pictor, sculptor, inginer, arhitect,fizician, biolog [i filosof. Ei bine, Copernic aanun]at lumii un nou sistem [tiin]ific de a\n]elege universul.

S-ar cuveni doar s# invoc#m impactul uria[pe care l-a avut descoperirea copernician# asuprateologilor, a legilor pe care le credeau infailibile,sensurile practice ale acestora v#zute de GalileoGallilei, p@n# la gravita]ia definit# de Newton(1642-1727) (n. la 1642, \n ziua de Cr#ciun).Dragostea pentru matematic# i-a fost descoperit#[i sus]inut# de profesorul Isaac Barrow, laUniversitatea din Cambridge. _nc# de pe vremeacolegiului, Newton a fost atras at@t de mult dematematic# \nc@t a descoperit teorema bino-mului, care-i poart# numele ast#zi. Doi savan]iamericani – Boltzmann [i Campbell – au apre-ciat la superlativ contribu]iile lui Newton [i \ndomeniile fizicii, astronomiei, a combin#rii aces-tora \n [tiin]a numit# astro-fizic#.

Despre c@teva contribu]ii nodale \n medicin#,cuno[tin]ele mele sunt mai mult dec@t limitate,c@nd vine vorba despre Andreas Vesalius,William Harvey [i Edward Jenner.

{i totu[i, re]in c@teva informa]ii din subcapi-tolul privindu-l pe belgianul Andreas Vesalius(1514-1564), prezentat ca P#rintele anatomiei[tiin]ifice. Periplul s#u intelectual ca medic,cercet#tor [i cadru didactic, a \nregistrat \nc# demic experimente de chirurgie,amplificate mait@rziu, teoretic [i practic, \n Belgia, Fran]a, Italia.Lucrarea prin care a fost remarcat ca un savants-a intitulat Structura corpului uman. Ea a ap#rutla 1 iunie 1543, a lui Nicolaus Copernic, la 25mai, acela[i an (Revolu]ia orbitei cere[ti).

Englezul William Harvey (1578-1657), custudii \n Anglia [i Italia, c#l#torind pe vasemarine, s-a specializat \n studii de cardiologie[i hematologie la animale, fiind atent preocupatde fizic# [i opere literare, filosofie [i logic#. _n1628, \l g#sim la Frankfurt, tip#rind, \n limbalatin#, lucrarea care-i aduce faim# european#([i nu numai!) – Exercitatio Anatomica de MotuOrdis et Sanguinis in Animalibus. _n 1906, laRoyal College, William Osler, referindu-se laaceast# lucrare, o socotea \nceputul mediciniiexperimentale, \ntr-un timp c@nd ignoran]aajunsese la apogeu.

Edward Jenner (1749-1823) a publicat \n1798 o capodoper# de [tiin]# (masterpieces) \nliteratura de specialitate, denumit# Investiga]iedespre cauzele [i efectele vaccinului contravariolei. Cartea a cunoscut numeroase traduceri\n multe limbi. Napoleon Bonaparte a dispusvaccinarea solda]ilor [i a militarilor care \i slu-jeau cauza. Natura serioas# a prezent#rii [tiin-]ifice, ca [i medicamenta]ia adecvat#, produs#\n timp, a determinat Organiza]ia Mondial# aS#n#t#]ii (OMS) s# anun]e, \n decembrie 1977,c# a fost tratat [i ultimul caz de variol#, cunoscutp@n# atunci \n lume.

_nc# dou# nume de referin]# \n lumea [tiin]eipe care o reprezint# sunt Sigmund Freud (1856-1939) [i Albert Einstein (1879-1955). Dac# ulti-mul a studiat p@n# la a abstractiza teorii, for-mule [i componente ale materiei, ob]in@nd sim-boluri [i elemente exponen]iale, primul a explo-rat imagina]ia creierului, formele de comporta-ment individual [i de grup, elabor@nd idei [itermeni care trimit numai la personalitatea lui.

_n principiu sau \n fond, au beneficiat decercet#rile lui Freud o serie de domenii uma-niste, [tiin]ifice [i administrative ca: lite-

Sub egida Asocia]iei Bibliotecarilor Americani (ALA),antologia lui Robert Bingham Downs (1903 -1990),intitulat# pilduitor – Books that changed the world, acunoscut nu mai pu]in de cinci copyright-uri (1956,1961, 1964, 1970, 1978), cuprinz@nd 400 de pagini,format manual de [coal# (16,5/24 cm), cartonat.Autorul a fost un preacunoscut fondator [i Directoral {colii de Bibliotecari de la Universitatea din Illinois.

(III)ntologii

americaneA

nvoc#m impactul uria[ pe care l-a avut descoperirea copernician# asupra teologilor,a legilor pe care le credeau infailibile, sensurile practice ale acestora v#zute de Galileo

Gallilei, p@n# la gravita]ia definit# de Newton (1642-1727). Dragostea pentru matematic#i-a fost descoperit# [i sus]inut# de profesorul Isaac Barrow, la Universitatea din Cambridge.

””

_n ceea ce Downs precizeaz# a fi celestial revolu-tion \l vizeaz# pe Nicolaus Copernic (1473-1543),cel care a r#sturnat toate teoriile antichit#]ii grece[ti[i egiptene, pe cele ale lui Pytagora [i Ptolemeucu privire la mi[carea P#m@ntului, care are ca satelitnatural Luna [i \mpreun# se-nv@rt \n jurul Soarelui.

A F I N I T Å º I E L E C T I V E

MARIAN BARBULaureat al Academiei Rom@ne

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 9A F I N I T Å º I E L E C T I V E

flat \n Canada \n anul 2007, cuo …burs# de familie”, am avutocazia s# cunosc …pe viu” ominunat# ]ar#, c#reia Dumnezeui-a h#r#zit o natur# inconfun-dabil#, unic# [i m#rea]#, \n ace-la[i timp. Despre istoria, geogra-fia, cultura [i via]a economic#

a ei, \n parte, despre literatur#, m-am exprimat \nrevista Observatorul, din Toronto, [i \n Dorul, dinDanemarca. Urmeaz# ca, prin selec]ie, s# ofer, [i\n Rom@nia, imagini, g@nduri, atitudini. Cu at@tmai mult , cu c@t, am constatat c# nu numai fa]#de Canada, la nivel informa]ional, suntem deficitari,ci [i la gradul de \n]elegere par lui méme, \n-registr#m absen]e curioase de mentalitate. De aceea,cred c#, prin scrisul \n limba rom@n#, presacanadian# a f#cut mul]i pa[i \nainte fa]# de ipoteticareciprocitate de la noi. Ba, dup# 1990, \n urmaunei desc#tu[#ri a libert#]ii de expresie, mul]iscriitori de limb# rom@n# din Canada au realizatmeritorii [i uneori importante oferte editoriale.Ele definesc [i impun un spirit de grup, care nu[i-a pierdut identitatea de origine, deoarececomponen]ii s#i au fost locui]i de limba rom@n#.Ca noi to]i, a[a cum se pronun]au odinioar# MihaiEminescu, Mircea Eliade, Nichita St#nescu.

Ei bine, din cele c@teva sute de membri aiAsocia]iei Scriitorilor de Limb# Rom@n# dinCanada, cu [tate editoriale recunoscute, am avutonoarea, de ce nu?, [i datoria, s# cunosc trei c#r]i,semnate Alex Cet#]eanu – Un rom@n \n Canada(Buc., 1996), Canada, ]ara hyperboreenilor (Rm.V@lcea, 2003; o edi]ie \n l. francez#, \n 2005, \nFran]a), Str#in \n America (Ed. Junimea, Ia[i,2007, 206 pagini).

Ultima, pe care autorul mi-a oferit un m#gulitorautograf, se arat# a fi …altceva”, fa]# de anterioarelesororale. Este o carte de [i despre c#l#torii(efectuate cu intermiten]e), cerute de oficiileeconomice [i culturale \n ]ara vecin# – USA.

O precizare de ordin biografic se cuvineinvocat#, deoarece autorul, din zona Am#r#[ti deV@lcea, plecat din ]ar# cu aproape 25 de ani \nurm#, ori pe unde se afl#, dincolo de ocean, nupierde din vedere mai nimic din ceea ce esterom@nesc – fie \n zecile de \nt@lniri [i popasuri,dar [i \n propriile-i amintiri, extrem de st#ruitoare.Din acest punct de vedere, am observat c# el esteun spirit drept, obiectiv, nu extremist \n actelesale justi]iare, condamn@nd politica ro[ie a timpului…de c@ndva”, dar nici un sentimental, \n carelamenta]ia \i disloc# existen]a prezentului. A[ puneun diagnostic \n tot acest demers, care s-ar traduceprin totul cu m#sur#. Ori apel@nd la hora]ianul estmodus in rebus, a scriitorului ce [tie s# \ncastrezereferin]ele despre sine \n cele mai ingenioasepreciz#ri despre al]ii [i altele. Fiindc# trebuie spusc# persoana \nt@i fluctueaz# admirabil \n toate\nt@lnirile avute, fie c# ele au loc sub semnulafacerilor, \n c@teva zeci de state americane, fie \nsejururile de hotel ori de la prieteni, ori dinaeroporturi, mai rar din trenuri, ori ca spectator lajocurile de coride [i de baseball.

Supravegheat genetic de fibra olteanului –inteligent, cu umor [i cu [fichiuirea ironiei, lanevoie, a satirei, Alex Cet#]eanu \[i \nvioreaz#calculat impresiile de drum cu abateri lexicaleculese din zon# ori cu trimiteri fulger la acestea.C@teodat#, ca s# nu se expun# prea mult …lasoarele” specula]iilor de interpretare, atunci c@nd\i displac... americanismele (situa]ii, cuvinte,g@ndire, comportament, ciud#]enii [.a.), apeleaz#la zisele c@te unui interlocutor al zonei (rom@nnaturalizat) sau chiar americani sadea. Re]in una,pus# \n seama scriitorului american Gerald Early:…Cred c# sunt numai trei lucruri pentru careAmerica va fi cunoscut# de acum \n 2000 de ani,c@nd cineva va studia aceast# civiliza]ie: Constitu]ia,muzica de jazz [i baseball-ul.

Cum nu pun la \ndoial# previziunea america-nului, c#ci, \n loc de dou# mii, putea s# fie oricarecifr# dintr-un viitor a[a de \ndep#rtat, constat \ns#r#d#cina nealterat# de limb# rom@n# a lui AlexCet#]eanu. Este depistabil# din cuvintele lucruri(ajuns tic verbal, de talie na]ional# – nu numaipentru aspectul vorbit al limbii) [i de acum. Acestadin urm#, c#lc@nd \n spatele …lucrurilor†!

Desigur, [tiind cui se adreseaz#, prin aceast#Carte, Alex Cet#]eanu [i-a saturat textele deinforma]ii, din cele mai diverse domenii. Dac# arfi s#-i g#sesc \nainta[i \ntr-ale scrisului de c#l#torie,cu aceast# tent# informa]ional#, extrem de binevenit#, cap de list# l-a[ pune pe Dinicu Golescu,apoi pe mul]i pa[opti[ti, iar \n privin]a emancip#riilimbajelor, rezultante de impresii, alt# list#, dealt# factur#, mai modern#, obiectiv#, ar avea \nprim-plan pe junimi[ti, urma[ii din sec. al XX-lea, p@n# la Ioan Grigorescu. Bre[a pe care auprodus-o cele 24 de secven]e, din lucrarea Str#in\n America sunt de talia foiletonului documentar(unele dintre ele au v#zut lumina tiparului \n…Curierul de V@lcea”, director Ioan Barbu), toaterefuz@nd entuziasmul sau euforia \n fa]a realit#]ilor

americane. De aici, absen]a binef#c#toare a stiluluispumant, a v@rtejurilor metaforice, deoareceautorul, de[i cu pana ascu]it# a limbii rom@ne, avenit din Canada, tot dintr-o ]ar# capitalist#, unde,trebuie s-o spunem, economia, comer]ul [i cultura[i-au \nceput ascensiunea, sub imperiile francez [ienglez, cu semn alert de civiliza]ie [i religieinsistent#, cu aproape dou# secole \nainteadescoperirii Americii. Pe scurt, Alex Cet#]eanu,devenit canadian f#r# complexe de origine [icultur#, st#ruie \n periplurile sale \n ]ara dintreoceane s#-[i l#rgeasc# orizontul de cunoa[tere,av@nd ca banderol# [tiin]a \n domeniu, ca [ieconomia de pia]#, cu varia]iunile ei pe aceea[item#.

De aceea, observa]iile sale \n domeniu suntmereu estompate, cu calcul de intelectual ra]ionalcare crede c# pe cititorii de limb# rom@n#, caren-au v#zut America sau o vor face \ntr-un viitor(mai apropiat sau \ndep#rtat) ori niciodat#, e bine

Premiul Nobel. Fiindc#, dup# oferirea …cet#]enieiamericane”, foarte multe institu]ii [i academii dinlume, universit#]i i-au oferit onoruri [i distinc]ii.

C@t prive[te via]a privat# a lui Mircea Eliade [ia so]iei sale, Cristinel, Alex Cet#]eanu, \ntr-o mo-destie care-l onoreaz# [i-l impune ca pe un spirit[tiin]ific demn de laud#, \i d# cuv@ntul unui apro-piat, pe numele lui Stelian Ple[oiu, din Chicago.El este unul dintre cei c@]iva care s-au oferits#-i dea lui Alex Cet#]eanu... texte despre savant(Sorin Sonea, Claudiu Matasa, Virginia Zeani).

Deloc \n trecere, transcriu, dup# Alex Cet#]eanu,c# Eliade s-a pensionat la 72 ani, cu 2500 $ pelun#, din care 1000 $ era chiria.

Textul lui Stelian Ple[oiu ar trebui republicat \nziare centrale de mare tiraj ca s# se poat# vedeace via]# obi[nuit# ducea savantul, tot mai chircit\n \ntreb#ri, c@nd detractorii s-au \nmul]it, uniifiind manipula]i sau pl#ti]i pentru a-l def#ima [idegrada.

Ca orice c#l#tor modern, tr#itor \n epocainternetului, Alex Cet#]eanu poart# cu sine laptopul.Prietenul nedesp#r]it \i insereaz# limbaje imediate,venite din toate locurile unde interesele l-au chemat,f#r# ca el s# uite vreodat# c# tot ce vede [i aude

ScriinddespreAmerica

MARIAN BARBULaureat al Academiei Rom@ne

Alex CET~}EANUAlex CET~}EANUAlex CET~}EANUAlex CET~}EANUAlex CET~}EANUAlex CET~}EANUAlex CET~}EANUAlex CET~}EANUAlex CET~}EANU

ratura, arta, religia, antropologia, educa]ia,justi]ia, sociologia, criminologia, biografismul[i alte studii ale societ#]ii [i ale individului._ntr-un fel sau altul, efectele cunoa[terii propusede Freud \[i au originea \n lec]iile de profesoroferite – bine organizate [i prezentate argu-mentat.

La Einstein, antologatorul \mbin# informa]iade biografie cu cea de studii [i c#l#torii, cu ceade mariaj p@n# la retragerea \n America.Supratitlul – Mesagerul v@rstei atomice (“Har-binger of the Atomic Age”) acoper# str#lucitinven]ii, teorii, aplicabilit#]i, cu via]a de familie.Ar deveni superflu s# enumer#m opinii, atitudini[i efecte de cercetare desprinse din c@mpulmultifunc]ional al activit#]ii lui Einstein. Nuamintim dec@t faimoasa ecua]ie E=mc, socotit#,\ntre foarte mul]i al]ii, de Lincoln Barnett obriliant#, o providen]ial# evaluare a misterelormateriei, cunoscute de om.

Mai apropiat de mileniul nostru, \n 1962,Rachel Carson (1907 -1964) tip#rea la Bostonlucrarea Silent Spring, comparabil#, scrie RobertDowns, celei semnat# Thomas Paine – CommonSense, cu nara]iunea Uncle Tom’s Cabin, deH.B. Stowe (tradus# [i la noi \n 1845) [i TheJungle, de Upton Sinclair (1878-1968).

Rachel Carson a fost un eminent biolog marincare a constatat direct dezastrul pe care \lproduce poluarea aerului, a apei [i ca dreptconsecin]# distrugerea treptat# din ce \n ce maimult a poporului american. De asemenea,Doamna a tras un semnal de alarm# asuprapolu#rii ora[elor din cauza smogului produs deautomobile, a r#sp@ndirii lui pe suprafe]eler@urilor [i lacurilor, duc@nd la dispari]ia pe[tilor[i a \ntregii faune, de ce nu?, [i a florei existentep@n# dincolo de ad@ncimi necunoscute.

Aceea[i cercet#toare apas# pe ideea spoririinefaste a bolilor cancerigene, a stresului uman,a sc#derii rezisten]ei fiin]ei (de toate regnurile)prin accelerarea polu#rii, prin lipsa de controla acesteia. Cartea a devenit repede un best-seller, cunosc@nd un tiraj de 500.000 de exem-plare. A[a s-ar explica [i programul de controlal producerii [i folosirii pesticidelor \n America,a Conferin]ei FAO, din 1965, de la Roma, aunei reuniuni a Ministerului Agriculturii din1964, Anglia.

Comentatorii c#r]ii au pus \n eviden]# nunumai constat#rile, ci [i solu]iile alternativepropuse de cercet#toare.

Se poate u[or observa din simplele meleconstat#ri, cu at@t de prezumtive deschideri \nvarii domenii, c# autorul [i-a onorat titlul destulde preten]ios al antologiei. Deoarece – s# fimbine \n]ele[i – dilema \ncepe de la domeniileilustrate, motivate, apoi de la operele de v@rf,de la m#rimea comentariului, f#r# a-i stabili un“pat al lui Procust”, de la includerea bibliografiei\n textul critic de prezentare sau de la trimitereac#tre aceasta, \ntr-o zon# anume din carte.

A[ puncta \ntr-o penultim# observa]ie, consul-t@nd cuprinsul antologiei, c# lipsesc – dinenumerarea mea – c@teva notific#ri despre Biblie[i despre Originea speciilor, a lui Ch. Darwin(1809-1882).

Oamenii de specialitate cunosc c# lucrarealui Darwin a ap#rut \n 1859. C# el mai publicase\nainte [i va mai publica, dup# aceast# dat#,alte lucr#ri, stabilindu-[i clar profilul domeniuluis#u [tiin]ific. C#l#toria \n lume pe vasul Beagle(1860) i-a deschis un orizont nea[teptat pentruformarea unei concep]ii [tiin]ifice despre apari]iaomului pe p#m@nt, despre locul privilegiat alacestuia \ntre speciile animale, despre selec]iarela]iilor dintre sexe, despre varietatea animalelor[i plantelor, despre emo]ii, fertilizare [i puterela plante [.a.

_n aceast# situa]ie, textele biblice sunt \n opo-zi]ie de motivare, de cauz#/efect.

Alte omisiuni ori autori [i opere se numesc:Archimede (287-212), Mary Wollstonecraft(1759-1797) – sus]in#toare a drepturilor femeii\n societate, Henry David Thoreau (1817- 1862),pledant pentru Rezisten]a civil# a guvernului(1849).

S# accept#m afirma]ia lui Robert B. Downs,cum c# pentru selec]ia de valori de mare ajutori-a fost eticheta supracultural#, provenit# dintr-o descoperire sau dintr-o circula]ie universal# ac#r]ii, [i, implicit, a ideilor con]inute. C@teva -isme l-au convins definitiv pentru stabilizareaop]iunilor sale. A[a, de exemplu – machiave-lism, marxism, hitlerism, freudism, malthusia-nism, esopism, darwinism etc. Sunt [i excep]ii,fericite, fundamentale pentru destinele omenirii.Bun#oar#, zici Homer, te g@nde[ti la cele dou#epopei. Lumea modern# a explorat cu \ndestul#m#sur# Odiseea, tocmai datorit# prezen]ei c#l#-toriei; acolo, ca tem#, spre noi, ca idee [.a.m.d.Zici Platon, g@ndul merge spre filosofia lui. Dealtfel, nici nu po]i \n]elege filosofia german#,\ncep@nd cu I. Kant, f#r# a te raporta la autorulRepublicii, a Simposionului sau Timaios [.c.l.

Antologia lui Robert Downs se-ncheie cu 44de note bibliografice, un indice de nume infor-ma]ional despre autorii comenta]i, cu accentecomplete pe principalele scrieri la care s-a dez-voltat un comentariu de prezentare.

Chicago 24-25 aprilie 2007

trebuie s# ia calea scrisului dezvoltat. _n aceast#ordine de idei, expunerile sunt voit mozaicate,urm#rind o linie de zig-zag informa]ional, dincare nu lipsesc bruioane de politic#, punereaadev#rului pe masa clarit#]ii. Vezi r#zboaiele dinIrak [i Afganistan, alegerile de pre[edinte al USA,autorul lu@nd pulsul indivizilor, f#r# s#-i \ntrebede ce etnie sunt, ce op]iuni electorale au. {.a.m.d.

Sub umbrela unui fel de …[tia]i c#...”, practicat\n multe ziare din lume, Alex Cet#]eanuconsemneaz# unele curiozit#]i ale lumii americane– de la campionatul de sex al lumii, la festivalurianuale ale homosexualilor [i lesbienelor, la\nregistrarea ierarhic# a aeroporturilor, la uneleb#uturi alcoolice sau m@nc#ruri cu specific zonalori local.

_n majoritatea cazurilor, ca orice rom@n aflat \npostura lui Stan P#]itul, cunoa[tem [i pre]urileacestora. Ce vrei mai mult, c@nd un om care atr#it acolo nu zice ca odinioar# poetesa X – }ie,\]i vorbesc Americ#! Nu, el poate \nlocui cuv@ntul]#rii – lui str#in#, cu cel al Rom@niei. {i nu o facecumva de a blama, ci de a-[i oferi experien]a deom, scriitor [i de business-man, ca semn de luareaminte. La urma urmei, necunoscutul \i sperie ori\i \nfioar# pe r#u-voitori sau pe c@rcota[i, nu [i pecei care-[i concep via]a pentru ei [i pentru ceilal]ica pe o form# dinamic# de a cunoa[te [i a progresa.

Cu o asemenea mentalitate, \n fond normal#, [ide admirat, Alex Cet#]eanu, exprim@ndu-se pesine, cel din spa]iul american, a evaluat corect la\ntoarcerea sa \n Montrèalul canadian, ne-a convinsc# nu \ntotdeauna c#ile Domnului sunt \ntorto-cheate pentru to]i rom@nii, fie [i c#l#tori. _n acestsens, a oferit 16 fotografii, \n policromie, \ntr-unalbum ata[at c#r]ii. L@ng# prezen]a lui [i a prie-tenilor – George Filip, Septimiu Sever, Jean}#ranu, a americanului erou, pilotul AlexanderVraciu, \n semn de real# cinstire – se g#sescfotografii ale lui Mircea Eliade, a morm@ntuluiacestuia, precum [i al lui Elvis Presley. Celelaltesunt c@teva imagini tot din popasuri americane.

Av@nd ca redactor de carte pe poetul [i directorulEditurii Junimea, din Ia[i, Cezar Iv#nescu, care ascris [i o not# de survol critic despre …exilulrom@nesc”, cartea prezent# mai are dou# drap#ri– una semnat# Doru Mo]oc [i alta de autor \nsu[i.

Conchid cu bucuria cititorului care [i-a desf#tatspiritul prin dou# lecturi succesive ale c#r]ii, maicu seam# c# pe anumite trasee, de cultur#, dinzona megapolisului Chicago, m-am \nt@lnit bucuroscu modernul scriitor Alex Cet#]eanu.

De asemenea, m# v#d dat la o parte de autorprin complexitatea scrisului s#u, a informa]ieienciclopedice pe care o con]ine, eu manifest@ndu-m# aproape specializat pe filologie, stilistic# [iderivate, literatur#, istorie [i geografie. A[a c#vom \nv#]a mereu de la colegi, dac# [tim s# ledeschidem c#r]ile mai des pe pupitrele noastre,vorba lui G. C#linescu.

10-20 noiembrie 2007

tip#rind [i el c#r]i de c#l#torie, Alex Cet#]eanu nuscrie, exclusiv cu informa]ii din pliante [i ghiduri,ci din convorbiri, dialoguri purtate cu oameni\nt@lni]i la fa]a locului. {i ori de c@te ori consider#c# trebuie s# traduc# expresii, formul#ri specificemomentului tr#it, \[i ia rolul \n serios de translatorpentru cititorul ideal (nev#zut), oferind [i minimeinterpret#ri. Toate menite s# dezv#luie acel…captatio”, pentru ca relat#rile lui s# poat# fi \n]eleseca autentice. _n acest sens, scriitorul se comport#,\n primul r@nd, ca om care se deplaseaz# \n spa]iulamerican, c#l#uzit de o stea norocoas#, oferindu-i lumin#, dar [i umbre. Uneori, micile capcane –la \nchirierea sau parcarea ma[inilor, la zborulavioanelor (\nt@rzieri, \ntoarceri din drum), laciud#]eniile de la hoteluri (cazare, atmosfer# decamer#, buc#t#rie) – \l \ndeamn# s# fie [i maiprudent sau calculat. Dar niciodat# nu renun]# lascopul propus. S#-i motiveze cumva zodia\ndemnul sau calculul de \naintare, fiind n#scutpe 7 iulie?

Din orice unghi am privi sau motiva calitateascrisului – alert, logic [i corect \n morfo-sintaxalimbii rom@ne – \nc@ntarea cititorului vine din-tr-o cople[itoare dorin]# a …reporterului frenetic”care nu numai c# informeaz#, ci [i formeaz# \nspirit enciclopedic. Trecerea dintr-un registru dearhiv#, \ntr-unul de via]# imediat#, se realizeaz#pe nesim]ite sau oricum cu un calcul invizibil,subiacent. _n toate, \ns#, Alex Cet#]eanu punetransparen]# [i luciditate – \ncep@nd de la rela]iide familie (mam#, tat#, frate, rude), p@n# la celeoficiale, fie de dinainte de ’89 , c@nd era \n ]ar#,fie la cele de ziarist, participant la activit#]i culturale[i sportive din USA.

Un loc privilegiat, bine \ntre]inut cu argumente,note [i comentarii, este rezervat lui Mircea Eliade(1907-1986). S#rb#torindu-se un veac de lana[terea sa \n cadrul Universit#]ii din Chicago,Alex Cet#]eanu \mpreun# cu poetul George Filip,am@ndoi din Montrèal (Canada), s-au implicat cusinceritate [i chemare spre omagiu, al#turi de al]icercet#tori din lume [i Rom@nia.

Autorul c#r]ii Str#in \n America \[i expune\ntr-un mod clar dezam#girea \nt@lnit# …acolo”, ca[i modul superflu, total inadecvat, sub a[tept#ri,cum a fost receptat# opera lui Eliade, nu numai\n timpul vie]ii. Cu insisten]# nedisimulat#, savantulrom@n, abia la v@rsta de 74 ani, a acceptat cet#]eniaamerican#, pentru a se stinge din via]# peste cinciani. Ce s-a \nt@mplat, de fapt?

Ajuns \n acest punct, Alex Cet#]eanu recurgela o serie de informa]ii, \n parte cunoscute deeliadi[ti, deoarece ciuma ro[ie din Rom@niadevenise caracati]# pentru profesorul de istoriareligiilor, dup# ce acesta refuzase de a veni \n]ar#. Teroarea [i propaganda comunist# atinseser#[i fe]e …luminate” din Italia, Fran]a [i USA,\mpiedic@ndu-l s# participe la concursul pentru

s#-i preocupe concretul, desprecare cineva a fost implicatdirect.

Ca un alt rom@n, v@lcean [iel, din ora[ul B#lce[ti,matematician american dinMexico City, FlorentinSmarandache, globe-trotter \npeste 25 de ]#ri ale lumii,

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200810

ntre realiz#rile de v@rf ale anu-lui 2007, Asocia]ia Scriitorilorde limb# rom@n# din Canadaa \nscris editarea revistei …Des-tine” [i tip#rirea c@torva c#r]ide literatur# ale membrilor ei.Una dintre acestea, [i de excep-]ie, a fost semnat# de George

Filip, poet \nn#scut, iar nu f#cut, intitulat# semni-ficativ Eliptica (120 pagini).

Prezen]a lui \n arealul cultural canadian a fostreperat# cu aproape trei decenii \n urm#, poezia\nscriind un transfer l#udabil, a[ zice de colec]ie,a inspira]iei de tip rom@nesc, pus# \n tipare delimb# care s-au recunoscut progresiv [i consistentp@n# acum. C#ci George Filip r#m@ne un orator,un purt#tor de limb# vorbit# \n orice mediu decultur# s-ar afla. Posed# acel demon al rom@nis-mului nealterat care vine din veacuri, de lacronicari, la D. Bolintineanu, I.H. R#dulescu, Gr.Alexandrescu, p@n# la Eminescu [i Tudor Arghezi,de ce, nu?, la Nichita St#nescu. Pe alocuri, \nacest volum, se aud voci de revolt# sau c@ntecde nostalgie aspr# ca la Maiacovski [i Esenin. Nusunt date uit#rii reverbera]iile din M. Beniuc, M.R.Paraschivescu, din perioada anterioar# lui 1944,nici chiar poeziile de atitudine ale poeteselor MariaBanu[, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, fiec# recunoa[te sau nu George Filip.

Interesant, dac# nu important pentru mai tineriicolegi canadieni ai lui George Filip, de a lua actde evalu#rile selective pe care el le realizeaz#, \nform# de bre[#, \n tot av@ntul liricii rom@ne[ti,spre modernitate. Poetul [i-a creat deja o platform#de lucru cu ap#sare vizibil# pe realiz#rile celordin tagma lui Paul Verlaine, dar [i asupra reali[tiloreuropeni, contemporani cu Br@ncu[i. Ace[tia audus textele lor la satura]ie de sub\n]elesuri, pentruca urma[ii, postmodernii, s# le coboare \n cerbiciacotidianului biografic. George Filip r#m@ne, parc#mai mult \n acest volum, dec@t \n cele aproape 30publicate p@n# acum, un adept declarat al biogra-fismului transgresat de idee [i atitudine. El com-pune poezii/poeme \nscrise \ntr-o autoreferen]iali-tate, asumat# printr-o stare de luciditate.

Ca orice fiin]# incomod# la acel fugit irreparabiletempus, din perspectiva prezentului care-i num#r#tot mai des anii, el g#se[te de cuviin]# s# deac@[tig de cauz# viitorului incert, \n care metafizicadispari]iei \i r#scole[te toate g@ndurile [i \i recheam#cuvintele de \ntindere a unor registre de sintax#individual#. Poetul extrapoleaz# termenul via]#,cu bruma de bucurii pe care i le ofer#, dibuin-du-i toate ungherele sau ni[ele necunoscute p@n#acum. Apoi, le expune la soarele... tiparului, ca [ic@nd n-ar fi ale lui. Aici v#d eu autenticitateacolegului, izvor@t# dintr-o sinceritate oarb#. _nastfel de cazuri, nu numai biografia sa este scoas#la …mezat”, prin poezie, ci [i cultura acumulat# \ntimp, deoarece numai aceasta \l oblig# s# exersezeo frumoas# exprimare prin variate tipare prozodice.Altfel spus, \n aceast# ultim# identificare, la GeorgeFilip \nt@lnim versul liber, versul alb, mai adesea,cel clasic, fie cuprins \n distihuri sau catrene.

Indiferent de a[ezarea inspira]iei \n tipare decomunicare, poetul \[i impune postura ascult#to-rului, al c#rui filtru de receptare r#m@ne provocatorpentru g@nd, pentru asumarea \n cont propriu a\n]elesurilor.

George Filip face parte din acea categorie, dince \n ce mai rar#, de creatori literari care credenapoleonian \n puterea de seduc]ie ori de victoriea poeziei, \n general, [i a lui, \n special. De aici,ceea ce a[ defini ca oralitate [i pozi]ie de baricad#a poetului. Titlul volumului Eliptica atrage aten]iaasupra nejugul#rii cuv@ntului din limba rom@n#,at@t de semnificativ \n nuan]e, c@nd este pus \nzidirea unui enun].

La nivelul lexicului, George Filip apeleaz# pof-ticios, a[ zice cu dezinvoltur# de st#p@n, de proprie-tar sau patron, la cuvinte din sfere semanticeextrem de diferite. Numai c# \nc#p@nd pe m@na…me[terului faur” intr# \n armonie [i degaj# sensuriexplorate la ]int#.

_nchipuie[te-[i cineva care sus]ine un examende admitere la Academia de Poezie c# i se propunes# compun# 2-3 texte cu urm#toarele neologisme(citadin, laconic, electronic, recidiv#, irepro[abil,incontestabil, relativ, ipocrit, fad, tandru, ancestrale,elixirul, subtile, insipide, dezintegrare, amfitrion,amprente, placente, acrobatice, etern, solfegiu,disperat, afon, falset, democra]ie, lucid, vacarm,intuia, noian, abis, epicentru [.a.), menite s# fac#neap#rat cas# bun# cu o mul]ime de cuvinte dincategoria estetic# a ur@tului (hoit, cript#, racl#,barbut, sperjur, haleasc#, goarne, vierme, cimitir,l#turi, obezi, re\ncarna]ii, buric, uciga[i, hingheri,grot#, a spurca, co[mar, [obolani [.a.), aflate \nopozi]ie antinomic#, disparat, nu de cuplu, cualtele din sfera sfiosului religios (\ngeri, bufonii,miracole, suflet, cer, blagoslove[te, rai, golgot#)

sau cu altele omniprezente \n varianta vorbit# alimbii rom@ne: (de[te, fi]e, v@rcolaci, rogojin#,z#bun, clenciuri, gogeamite, h@rle]e, otav# [.a.).

Am dat extensie unei asemenea departaj#rilexicale, ca s# pot afirma, \n cuno[tin]# de cauz#,bog#]ia nuan]at# a cuvintelor folosite de GeorgeFilip \n periplul s#u poetic din vol. Eliptica.

Titlul poate fi o inducere \n eroare, \ns# dup#lectura atent# a \ntregului s#u con]inut, se constat#c# nu o stare de... lips# glorific# poetul, cu at@tmai mult o stare de vid, ci mai mult o eliptic# detip geometric. Aceasta \nseamn# viziune, p#trun-dere exact# \ntr-un spa]iu cu ambi]ii de arhitectur#.Ceea ce se cuvine s# spunem c# reu[e[te George

Filip printr-o rostire extrem de catego-

ric#. Poemele sale, cele mai multe, vor s# trasezeconturul st#rii de a fi poet. Pentru aceasta, el seexprim# – cum altfel? – la persoana \nt@i. Amidentificat, \n acest sens, nu mai pu]in de 20poeme. Re]in o strof#: …Pe oasele mele/ Seodihne[te un trup/ Cu celule repezi/ Ca albinele-n stup” (Voi pleca). Sau …\n sfera sinelui suntdoar un psalm” (Zeul cel mort).

Iubirea de cuvinte se arat# obsesiv# [i definitiv#pentru poetul care crede c# singurul s#u rod...p#m@ntesc, fie [i ca amintire, se \ntrupeaz# \ncuvinte: …Eu voi pleca aievea/ Ascuns \ntr-uncuv@nt;/ C#l#ului s#-i spune]i/ C-am fost [i numai sunt” (Ardere).

Surprinz@ndu-se pe sine ca om, propriu-i trup,care, zilnic, se-ngrije[te de via]#, George Filip \iaplic# flagel#ri, ca [i viselor \ntruchipate \n poeme.Ele vin de pe c@nd era copil, adolescent, t@n#r [i,de acum, v@rstnic. De[i nu roste[te ca Eminescu– …Totu[i este trist \n lume” sau ca Tudor Arghezi,…{i totu[i” – el simte cum v@rsta, num#r@ndu-imulte cercuri, \l \ndep#rteaz# de contemporani,unii \ntinz@ndu-i …capcane credincioase”. Autodefi-nindu-se, \ndat#, se pronun]#: …de fapt sunt doaro larv# printre fluturi/ ce nasc din taina sfintelors#ruturi/ [i mai viclean ca un b#tr@n hingher/sugrum \n la] [i \ngerii din cer/ s#-mi spun#; dece-mbrac#-n diademe/ doar pe poe]ii marilorblesteme?” (Hingher).

O mai veche particularitate a poemelor cana-dianului rom@n George Filip se dovedea a fi meta-fora, \n c@teva ipostaze de identificare. VolumulEliptica n-o mai cultiv# cu at@ta obstina]ie, ca \nunele din volumele anterioare, dar nici n-o excludedefinitiv, at@ta timp c@t ea r#m@ne regin# stilistic#\n poezia clasic#. Abilitatea autorului face cametafora s# convie]uiasc# \n rela]ii ingenioase decomunicare cu directivitatea modern#, categoric#,implantat# \n mai multe st#ri de a fi. Punct#mobserva]ia noastr# cu c@teva exemple clare: …sufleter#stignite de clip#”, …\ngerii se-ascund prin floridin doi \n doi”, …Buzele mele nereci se desprind/Ca \n metafora rar# a unui colind”, …Printredegetele spaimei/ Curg argin]ii – abandon#rii”,…Grote de con[tiin]#/ Nu se g#sesc prea mereu”,…Ochiu-\nstr#in#rii/ se zbate-ntre ape”, …_n cenu[ade-a uitare/ pentru era viitoare”, …m#garii am#girii”,…tartorii minciunii”, …lupii vie]ii”, …semin]everticale”, …pumnale de aer”, …ve[tmintele luminii”,…spionii reflexelor”, …rani]ele r#zboiului”, …r#ni]ide gravita]ie” etc.

Nu intru \n detalii privitoare la …facerea” lor, cispun doar c# ele impun un fel de miraj al semni-fica]iilor deduse, l#rgind astfel orizontul de a[teptareal ipoteticului cititor (c#ruia i se adreseaz# poetul).

Am \nt@lnit fericite muta]ii de echivalen]estilistice prin ridicarea \n grad de simbol a unortermeni din lumea concretului: hat@r, veste,devenire, crez. Citim \n excelenta poem# Homosapiens: …m-am dus cu Hat@rul \n pia]#/ dansa caun drac – din buric,/ cad@na puhav#, de grea]#,/a vrut s# mi-l ia pe nimic.// Satira vopsit#-n penibil/privea spre clien]i din prim-plan/ [i beat# strigac#-i oribil/ c@nd n-are-n po[et# un ban.// Atuncia descins Papagalul,/ strig@nd ca un fost activist:/tovar#[i, nu face]i trotuarul,/ n#ravul acesta e trist...// o Dam# din mers m# someaz#./ Ghicise c#-snou prin ora[./ Hat@rul e-n drac, se dreseaz#/ lacel mai de faim# punga[.// Doar eu – un vacarm

av@nd contur [i semnifica]ie. George Filip [i-a\nsu[it perfect acest joc [i a ob]inut \n 6 distihuriun barbianism nichitian, dac# este posibil s#definim a[a poema A[a dar...: …Febr# cinic#... cefebr# !/ M# transpir# \n algebr#.// Pun un parnum#r impar/ {i la umbra lui tresar/ Nu e Doamn#pentru mine/ Glosa farselor destine// {i de-a pururi,[i-a[adar/ M# doresc pe veci impar// Uitat prinnecunoscute./ C-am [i patimi ne[tiute// {i dac# tescalzi prin ele/ }i-oi z@mbi din menestrele...”.

De[i nu sunt …c@ntece ]ig#ne[ti” á la M.R.Paraschivescu sau G. Lorca, unele poeme ale luiGeorge Filip au t#ietur# metric# [i limbaje apropiateacestora. Deliciul survine din \ntors#tura grav# ast#rii existen]iale de acum, de care canadianul nueste deloc m@ndru, convins c# nu destinul h#r#ziti-a fost c#l#uz#, ci mai marii care i-au dat cu zarul[i-n ceea ce \l prive[te. Demn, vertical, \n fa]aoglinzii adev#rului vie]ii, nici moartea nu-l mai\ndoaie sau s#-l sperie. Zice Filip: …Moartea mean-o s# m# doar#/ C-am murit de-a multa oar#//Trist doar \ngeru-mi se teme/ C# n-am scris multepoeme.// C@nd m# vezi c# dau cu zarul,/ Soartamea, sparge-mi paharul” (La zar).

Din nefericire, ca mul]i diziden]i rom@ni, [iGeorge Filip a cunoscut o perioad# de timp reclu-ziunea, care-i treze[te mereu amintiri negre. Deacum, fiind om liber, cu un alt statut de existen]#,el \[i \ng#duie s# nu dramatizeze, ci s# vad# cudeta[are, cu ironie [i cu un z@mbet amar ceea cei s-a \nt@mplat. A se vedea Salutul matinal, {otie.Reproduc prima parte din ultima poem#nominalizat#: …M@ine-am fost la interviu/ Proasp#tras, curat [i viu./ {i-am r#spuns lui cel satrap/Cabotin [i ras pe cap./ Era dur - dup# figur#/Descindea din t@r@tur#./ M-a scuipat, avea pebot/ Riduri reci de idiot,/ Pezevenchi… [i intuia/C-am \n trup justi]ia”.

_n mozaicul vene]ian al volumului Eliptica, seg#sesc reprezentate [i dou# teme cumva apropiateca idea]ie, dar diferite ca limbaje [i finalitate,atunci c@nd sunt explorate \n mod special.

Pentru tema cre[tineasc#, viz@nd profunzimi \nreligie, George Filip generalizeaz# mai lejer,propriul eu pare ascuns \n mul]ime, f#r# distinc]iiaparte dec@t prin scrisul identitar (Pur, Flam#, Lalum@nare, Oratorul, Rai \n imagini, Taica, Dezleg).

Pentru tema filosofic#, ofer c@teva extrase: …DoarOmul din sine/ A fugit spre lumini/ Dar muguriiverzi/ Nu aveau r#d#cini” (Mugurii), “Dans#m/ \njurul trupului/ Ca la-nceputu-nceputului/ {i El/ nepune riduri pe mutre;/ Secundele/ Ce url# \n s@nge/Sunt perverse [i cutre” (S# afl#m); “Ce-o arde]ipe-o sim]ire de flac#r#/ Ce spre Iudeia nu v# maiap#r# /...La altarele la care m# rog/ Impertinent –absent – inorog// Absorbi]i de virtu]i ireale:/ Numilostivi]i cardinalii din cale” (Antipapaliad#).

Splendid# [i tot antologic# r#m@ne poemaLimane, compus# din [ase distihuri, toate degaj@ndnu numai o constatare, ci [i un optimism \ncr@nce-nat: “Dincolo de geana zilei/ Curge lacrima pupilei// Din incer]ii – pecenegii/ Inodoriz@nd solfegii//P@n# sun [i-alta [i-alta/ Iat# stuful, iat# balta,// Iat#vin [i fariseii/ Tuciurii – cu taina cheii// {i-nlimane [i-n liman/ Ne-nv@rtim a tam-nisam// {idin lacrima pupilei/ Se rena[te geana zilei”.

Diveristatea tematic# propus# de George Filip\n volumul Eliptica impune imaginea unui creatorvoluptos pentru tot ceea ce \nseamn# via]# [icrea]ie. De aici, prezen]a at@tor forme de expri-mare, folosind un bubuitor limbaj rom@nesc, extrasdin toate ariile lingvistice cunoscute – standard,argou, jargon, aspect vorbit, popular, diferen]iatpe v@rste [i sex, cre@nd adev#rate c@mpuri seman-tice care joac# precum m#rgelele colorate pe a]#sau m#t#nile purtate distinctiv de unii slujitori aiBisericii.

George Filip s-a impus ca un poet de referin]#nu numai \n Canada, de acum, [i \n Rom@nia,izolat# de el cu aproape 25 de ani \n urm#!

P.S. Ca s#-i r#spl#teasc# pe to]i prietenii lui, i-a nominalizatcu fast \n indicatoarele... tehnice: director (Alex. Cet#]eanu),redactor-[ef (Adrian Erbiceanu), redactor (Miruna Tarc#u),stilizare (Daniel Constantin Manolescu) [i, desigur, pe sponsori[i protectori: Doamna Striana, Domnul Herman Victorov, dinWindsor, Canada.

A[adar, un volum \mplinit, \n toate privin]ele se arat# Elipticalui George Filip. (15 noiembrie 2007)

Implica]ii polifoniceale confesiunii

R E Z O N A N º E D E E F I G I E

George FILIP - CanadaGeorge FILIP - CanadaGeorge FILIP - CanadaGeorge FILIP - CanadaGeorge FILIP - CanadaGeorge FILIP - CanadaGeorge FILIP - CanadaGeorge FILIP - CanadaGeorge FILIP - Canada

de vendete,/ m# zbat printre psalmii din tom/ [igrotei i-am scris pe perete:/ pruden]# – g@nde[teun OM”.

Aten]ie, deci, la ce spuneam mai sus, ca [i latonalitatea de armonie a cuvintelor adunate s# deaun sens profund parabolei.

_n afara caden]ei, ca surs# a unui ins preocupatexpres de rostire, nici nu mai m# intereseaz#trimiterile spre modele poetice rom@ne[ti, c@ndelementul concret se ridic# la o abstractizare cumultipli [i submultipli semnificativi.

George Filip este [i mai categoric \n poeziilede baricad#, \n cele cet#]ene[ti, \n cele care atingo clar# cazuistic# politic# – at@t din ]ara lui deorigine, c@t [i din lumea larg#, unde constat# pe

viu cum se regrupeaz# for]e pentruconstruirea de imperii. Poetul nu poate concepec# \n ]#ri dezvoltate, unde se clameaz# …\n propor]iide mas#” idei de libertate [i democra]ie, s# seconstruiasc# (\ncet [i sigur) mituri ale r#zboiului.George Filip este convins c# era coloniali[tilor atrecut, c# a fost abolit# [i oficial. {i totu[i, sepronun]# sacerdotal poetul militant: …la nivelulmarilor hot#r@ri/ ne a[ez#m strategic, spate \nspate./ Cu pozele con[tiin]ei \n legitima]ii/ ]inemcapetele foarte aplecate.// Pe baricadele ostentative/se poate trage cu tunul – \n van,/ dar p@n# ladecizia caritabil#,/ eroii nu se expun \n prim-plan.// C@nd se-ntrune[te consiliul de pace/ ideiledau \n clocot, ca ciorba./ Epoca umbl# \n uniform#de epoc#/ {i se vrea g@dilat# cu vorba” (Unde-sfemeile?).

Nici raiul nu se arat# str#in de intrigi [i urzeliomene[ti, \nc@t poetul, de[i se-ntreab# retoric (…Cese \nt@mpl#, oare, \n cer?”), conchide justi]iar,trezit din amor]eala g@ndului bizar: …Raiul meudemult e paravanul/ Dintre crime, galbeni [idivinit#]i./ FIAT LUX ! – \n raiul insomniei/Puri, autohtonii n-au minorit#]i” (Rai \n imagini).

Nu [tiu c@]i poe]i prefera]i are George Filip,dar crea]iile unora dintre ei vin reverberatoriu \nlibertatea lui de a trage (militant) cu pu[ca. Unuleste Nicolae Labi[, r#sucit nu numai \n caden]e,ci [i \n cuvinte. Re]in o strof# din poezia cu titluomonim volumului: …[i-mi place c@nd pleac#p#durea,/ da-n zori va veni – nu m# tem;/ p#dureavis#rilor mele/ \ncerc s#-]i dedic un poem”. Sevede aici un Eminescu mai \ndep#rtat care s-aamplificat \n timp, tocmai fiindc# starea de gra]iea p#durii a fost receptat# identic de urma[iiPoetului.

La George Filip, starea de gra]ie a p#durii searat# doar ca o str#fulgerare – \n prima [i ultimastrof#, celelalte, trei m@r@ie a Top@rceanu. Adic#a cochet#rie cu umorul [i ironia – forme at@t dedragi lui George Filip, nu numai aici, c@t [i \n altezeci de poeme. Oricum, derizoriul instalat \ncotidian vizeaz# c#]eii, o bab#, jandarmul, v#dana.

Mim@nd desp#r]irea de o femeie (fecioar#!),George Filip devine arghezian cu ochii deschi[i:…din zgura de pe vatr#/ strivit# cu blesteme/ ampl#m#dit vopsele:/ s# scrijelez poeme” ({i\mpreun#).

_ntr-o antologic# poem# – Spre crezul, supra-punerea stilistic# vizeaz# volumul Flori de mucegai,…Doi c@te doi/ Mai transpira]i [i voi/ Dar nuspera]i/ _n dragostea de-apoi.// Sufletul vostru s-a plictisit:/ {i-a l#sat le[ul [i a fugit.// Inimile-ndelfini mai \noat#,/ Aripile v@slesc \ntr-o roat#//Care rote[te disper#rile// Sublime – ca \ntre-b#rile.// Cu o cruce mare pe piept/ Cet#]eanul dincer, cel mai drept// _[i sp@nzur# \n credin]# oasele.// Iertare, v# [terg toate ponoasele// {i-abia atunci,doi c@te doi,/ Alerga]i spre crez, de-a-napoi”.

Munca de benedictin al scrisului, prezent# laArghezi, \n poeme [i \n texte prozastice, o sem-nal#m [i la George Filip \n cele patru distihurireunite sub titlul Sculptor.

Un alt mentor, devenit de referin]# [i pentrugenera]ia lui Nichita St#nescu, ca [i pentru el\nsu[i, se-n]elege, este Ion Barbu (matematicianulDan Barbilian). Autorul Jocului secund a pedalat,\n interviuri [i \n activitatea sa liric#, [i pe formulaunui conglomerat logic, ca s# se ob]in# un puzzle,

” ”Munca de benedictin al scrisului, prezent#la Arghezi, o semnal#m [i la George Filip, \ncele patru distihuri reunite sub titlul Sculptor.

Un alt mentor de referin]# este Ion Barbu.

MARIAN BARBULaureat al Academiei Rom@ne

ASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADAASOCIA} IA SCRI ITORILOR ROM^NI D IN CANADA

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 11

Interviu cu poetul [i publicistul DAN LUPESCUDirector fondator al revistei europene de cultur# [i educa]ie na]ional# LAMURA

C U LT U R A – Î N C O T R O ?

VIOREL DINESCU

um caracteriza]i tendin-]ele culturale ale vremiinoastre? S# fie intertextu-alitatea o form# cultural#“elitist”-cleptocrat#?

– Tendin]ele sunt cen-tripete. Dac# nu cumva di-

namitarde [i atomizante. Ar fi fost de dorits# asist#m [i – de ce nu ? – s# particip#mla o fireasc# avangard# XXI \n literaturile[i artele Europei din acest prim deceniu almileniului al treilea.

Invazia informatiz#rii (cu bunele, \ns# [icu foarte multele rele ale sale – \n primulr@nd, ignorarea cititului c#r]ilor, altfel spusrefuzul sinuciga[ de a avea acces la cultur#,cantonarea exclusiv# la pojghi]a informa]ieiculese de pe Net, care, \n nici caz, NU\nseamn# [i nu va \nsemna vreodat# cul-tur#), bombardamentul mediatic, av@ndefecte nocive, tembelizante, \nc# prea pu]invizibile acum, abandonarea \n craterulsociet#]ii consumiste, \n care valorile spi-rituale par a fi ceva din alt# lume, [i multe,multe alte accente sataniste, multiplicate \nprogresie geometric#, vor face ca omul s#se dedea tot mai nes#buit trufiei, uit@nd,s#rmanul/ignorantul, c# a prins contur [isuflare “dup# chipul [i asem#narea luiDumnezeu”.

Intertextualitatea este cazna firilor preapu]in creatoare [i din bel[ug calchiatoare,plagiatoare.

C@nd nimic nu ai a spune, mai binevezi-]i de alte preocup#ri. C# nimeni nu teoblig# s# te pretinzi scriitor ori creator deart#, dac# nu ai cultur# foarte, foarte solid#(obligatoriu, [i cultur# filosofic#, nu doarde specialitate) [i dac#, prin inspira]iadivin#, nu te dovede[ti o smerit# unealt#\n m@inile Demiurgului – cum afirma

neispr#vit, fie el “falanga” (balanga,malanga, talanga, binga-banga...) ori numaiguano oarecare, dar de izb@ndit – nicivorb#.

– Crede]i c#, prin abolirea unor criteriiformale cultivate p@n# pe la jum#tateasecolului trecut, [i prin \nlocuirea aces-tora cu versul liber, f#r# gramatic#, cudesp#r]iri grote[ti \n silabe, poezia cap#t#mai largi aripi?

– S# nu punem oul \naintea g#inii, darnici cuco[ul \naintea oului. Versul liber apremers a[a-zisul vers clasic, a[a dup# cumdemocra]ia (din comuna primitiv#) a pre-mers dictaturile f#r# sf@r[it de mai t@rziu.Tot ce ]ine de inspira]ie creatoare (care dela Dumnezeu vine, repet) este binevenit.Desigur, f#r# c#derea \n extreme. Dar [iacea c#dere poate fi uneori benefic#... _ntreIkar [i Prometeu, fi-vom mereu r#stigni]i.

– _n ce masur# economia de pia]#sprijin# dezvoltarea culturii sau, dim-potriv#, o obstruc]ioneaz#?

– Economia de pia]# e totalmente ne-vinovat#. C# a[a este ea. Nu-i pas# [i nuare de ce s#-i pese de “sprijinirea dezvolt#riiculturii” ori de obstruc]ionarea acesteia.Cele dou# aspecte ]in \n exclusivitate deoameni, de lideri.

Dac# ei au vreo tangen]# cu domeniulculturii, dac# nu sunt ni[te bie]i analfabe]i,orbi la frumos, surzi la tot ceea ce asigur#specificul unui neam, specificul s#u \nmarele concert al culturilor lumii, atunciceva-ceva [anse sunt pentru a d#rui ceeace i se cuvine culturii \n genere, creatorilor[i oamenilor de cultur#, \n special.

– _n ce m#sur# literatura extra-teritorial# rom@neasc# exprim# adev#-ruri perene ale culturii rom@ne[ti? Seidentific# tendin]ele justificate aleoamenilor de cultur# din Basarabia,Bucovina, Voivodina [i din alte p#r]i cudirec]iile care se sus]in [i se lanseaz# \nCapitala Rom@niei?

– Adev#rul peren al culturii rom@ne, ca,de altfel, al oric#rei alte culturi, \l constituie

Conflicte \ntre genera]iiexist# doar \n min]ile estropia]ilor

apital# cultural# a Rom@niei este orice metropol#, orice or#[el [i oricare c#tun\n care tr#ie[te [i rodnice[te fie [i numai un singur creator de excep]ie,

exponen]ial pentru spiritul poporului nostru . Pentru c# \nc# mai suntem popor,chit c# ne lu#m av@nt incon[tient pe toboganul dec#derii la stadiul colc#itor, larvar,de popula]ie oarecare, f#r# trecut, f#r# identitate, a[adar f#r# nici un fel de viitor.

Invazia informatiz#rii (cu bunele, \ns# [i cu foartemultele rele ale sale – \n primul r@nd, ignorareacititului c#r]ilor), bombardamentul mediatic, av@ndefecte nocive, tembelizante, abandonarea \n craterulsociet#]ii consumiste, \n care valorile spirituale par afi ceva din alt# lume, [i multe, multe alte accentesataniste, multiplicate \n progresie geometric#, vorface ca omul s# se dedea tot mai nes#buit trufiei,uit@nd, s#rmanul/ignorantul, c# a prins contur [isuflare “dup# chipul [i asem#narea lui Dumnezeu”.

”

”

Adev#rul peren al culturii rom@ne, ca, dealtfel, al oric#rei alte culturi, \l constituiespecificul s#u na]ional – f#r# de care nu exist#valoare cu virtu]i de universalitate. Dac# autorii“literaturii extrateritoriale” rom@ne[ti au asi-milat, \n profunzime, tradi]ia [i specificul cul-turii, spiritualit#]ii neamului din care fac parte,ei pot exprima asemenea adev#ruri.

”

”

Br@ncu[i [i Enescu – al#turi de Eminescu,marii purt#tori ai praporilor spiritului rom@nesc\n lume – au creat c@te o jum#tate de secol\n afara fruntariilor Rom@niei, dar toate,absolut toate crea]iile lor poart# pecetea demare originalitate, rafinament [i lumin# a ceeace constituie esen]a specificului rom@nesc.

ne\ntrecutul Br@ncu[i. Intertextualitatea este oform# de impoten]# creatoare.

– Exist#, \n plan literar, un conflict \ntregenera]ii?

– Nici \n plan literar [i nici \n vreun alt felde plan NU exist# conflict/conflicte \ntregenera]ii. Poate doar \n min]ile neputincio[ilor,care nu \n]eleg c# stafeta nev#zut# agenera]iilor nu ]ine de un moment anume, cieste o chestiune de continuitate, o prob# de\n]elepciune, d#ruit# de Dumnezeu doar celorsorti]i s# biruiasc# – prin r#bdare, trud# f#r#hodin# [i \ncredere nedezmin]it# \n valorileveritabile ale neamului t#u [i ale omenirii.

– Cum considera]i \ncercarea de adesfiin]a unele personalit#]i literare aletrecutului mai apropiat sau mai dep#rtat?

– O prob# de cretinism, f#r# nici o [ans# deizb@nd#, a estropia]ilor, naturilor ignare,ignobile [i patibulare.

O \ncercare disperat# a gibonilor de serviciu(\n solda propriei ignoran]e [i a diver-sioni[tilor dintotdeauna) de a-[i \n#l]a statuidin lut, la trei kilometri deasupra solului,dar f#r# soclu... C#, deh, unde nu-i minte,totul pare posibil.

– Actuala “falang#” de scriitori, arti[tiplastici, muzicieni \[i poate sus]inepreten]ia de a elimina cu totul [i de a\nlocui experien]a \nainta[ilor [i valorileesen]iale ale culturii milenare medi-teraneene bazat# pe cea a Greciei antice[i a Romei?

– De sus]inut [i de urlat ladrumul mare o poate face orice

specificul s#u na]ional – f#r# de care nu exist#valoare cu virtu]i de universalitate. Dac# autorii“literaturii extrateritoriale” rom@ne[ti au asi-milat, \n profunzime, tradi]ia [i specificulculturii, spiritualit#]ii neamului din care facparte, ei pot exprima asemenea adev#ruri. Nuuita]i c# Br@ncu[i [i Enescu – al#turi deEminescu, marii purt#tori ai praporilor spiri-tului rom@nesc \n lume – au creat c@te ojum#tate de secol \n afara fruntariilor Rom@niei,dar toate, absolut toate crea]iile lor poart#pecetea de mare originalitate, rafinament [ilumin# a ceea ce este mai profund ([i delocostentativ) specific rom@nesc.

Tendin]ele, la care v# referi]i \n parteamedian# a \ntreb#rii, nu trebuie s# se identificecu “direc]iile” vremelnice, efemere “care sesus]in [i se lanseaz# \n Capitala Rom@niei”.Ave]i \n vedere capitala administrativ#, politic#,desigur, pentru c# tr#im, de multe decenii, cas# nu spun de mai bine de un secol, \n plin

policentrism cultural.Capital# cultural# a Rom@niei este orice

metropol#, orice or#[el [i oricare c#tun \ncare tr#ie[te [i rodnice[te fie [i numai unsingur creator de excep]ie, exponen]ialpentru spiritul poporului nostru . Pentru c#\nc# mai suntem popor, chit c# ne lu#mav@nt incon[tient pe toboganul dec#derii lastadiul colc#itor, larvar, de popula]ie oare-care, f#r# trecut, f#r# identitate, a[adar f#r#nici un fel de viitor.

Doamne, ocrote[te-i pe rom@ni!{i fere[te-i de ei \n[i[i.

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200812 S P I R I T U L C O N C O R D I E I

esp#r]irea de sunet, de meta-fora muzical#, poate fi supli-nit# de muzica din cuv@nt,de metafora literar#?

– Muzica [i poezia sunt dou#limbaje ezoterice [i practicarealor poate fi o form# de rug#ciu-ne, dar au coduri complet dife-

rite. …Metafora muzical#† este forma inspirat# ameta-comunic#rii. _mi este greu s# sus]in c# mu-zica, m# refer la muzica instrumental#, nu aremetafor#. _mi este [i mai dificil s# explic [i s#delimitez spa]iul temporal al unei metafore muzi-cale. Prin cuv@nt, literatura se adreseaz# conceptual,direct, precis, referindu-se la un subiect, tot a[acum chirurgul se ocup# de un organ. _n metaforapoetic#, cuv@ntul condenseaz# sensuri care prinimplozie exprim# superior calitatea de profunzimea unei idei. Prin sunet muzica se adreseaz# unit#]iiindistincte a \ntregului, imagina]iei [i sensibilit#]iiintegrale, nu doar a unei p#r]i, a unei laturi. {i cuc@t cultura ta e mai cuprinz#toare, cu c@t sensi-bilitatea ta este mai temeinic educat#, cu at@t maimult muzica te va cople[i, nefiind neap#rat vorbade \n]elegere, ci de emo]ie. Prin aceasta, muzicaare impact direct, ea nu are nevoie de traducere[i este eminamente universal#. Acest lucru l-au\n]eles anticii (Pithagora, Platon Aristotel) prinviziunea cosmic# asupra muzicii, asimil@nd cele[apte note muzicale heptacordului ceresc. La pute-rea muzicii apeleaz# rigurosul legiuitor al Spartei,Licurg (sec IX \.H.). Convins c# numai muzicapoate \nfr@na pornirile rele, \l aduce din Creta pevestitul c@nt#re] Tales, pentru a-l ajuta cu m#iestriasa la \n]elegerea [i aplicarea legilor. Dou# secolemai t@rziu, legile lui Licurg puse pe muzic# vorcircula \n afara cet#]ii, vor fi mai u[or \n]elese [ire]inute, vor influen]a mai deplin.

Tot la puterea muzicii apeleaz# umani[tii, opu-n@ndu-se dogmelor medievale despre lume [i via]#._n revirimentul spiritual renascentist apare persona-litatea lui Martin Luther (1483-1546), profesor laUniversitatea din Witettemberg, care a avut cura-jul s# afi[eze pe u[a bisericii nou#zeci [i cinci deteze, protest@nd \mpotriva v@nz#rii de indulgen]e,\mpotriva suprema]iei Romei catolice [i a slujbei\n limba latin#. Ideile Reformei protestante sepropag# repede datorit# muzicii, Luther [i discipoliis#i introduc@nd muzica \n toate [colile ca principalmijloc de educa]ie.

Mituri [i legende, poeme [i ample lucr#ri literare,sentimente [i \nt@mpl#ri, dob@ndesc un impactmai profund [i o arie mai mare de r#sp@ndireprimind suportul muzicii, fie \n cantate [i oratorii,\n lieduri [i opere, fie \n genurile muzicii deconsum, at@t de mediatizate ast#zi. Metaforamuzical#, cuprins# \n intervalul dintre dou# sunete– a[a cum este \n …Varia]iunile Enigma† de Elgar,expus# \n parcursul unui demers melodic – a[acum este \n …Balada† lui Ciprian Porumbescu,con]inut# \n limpezimea structurilor armonice –a[a cum se \nt@mpl# la triada clasic#, Haydn,Mozart, Beethoven, vindec#, ordoneaz# [i spore[tespiritul uman, \mbl@nze[te fiara, spore[te produc]iacerealier# [i animalier#, face ca plantele, florile s#se \ncline [i s# \mbr#]i[eze, la propriu, sursa emi-]#toare de muzic# bazat# pe principiile melodiei,armoniei, formei structurale, ritmului.

{i asta pentru c# …metafora muzical#† este formades#v@r[it# a meta-comunic#rii.

– V-a]i pensionat? Ave]i timp liber mai mult?Dac# da, cu ce inten]iona]i s# vi-l ocupa]i?

– M-am pensionat la 1 octombrie 2007, dup#cincizeci [i unu de ani, o lun# [i unsprezece zilede munc#, din care patruzeci [i nou# de munc#grea \n calitate de instrumentist sufl#tor \n Or-chestra Na]ional# Radio, \n Cvintetul Concordiaori ca solist concertist. Aveam dreptul s# fiu pen-sionat la 50 de ani, dar destinul meu s-a desf#[uratdoar dup# legile morale ale ]#ranului rom@n din-totdeauna, muncind tot timpul. Activit#]ile cu Con-cordia ori cu solistica le-am desf#[urat voluntar,dintr-o necesitate interioar# [i tot a[a, printrepic#turi, am scris poezie, proz#, critic# muzical#._n plus, din 1961 am condus catedra de fagot aLiceului …Dinu Lipatti†, ulterior [i a Liceului…George Enescu†, iar din 1991 – catedra de muzic#de camer# [i catedra de fagot la Facultatea deInterpretare Muzical# din cadrul Universit#]iiNa]ionale de Muzic# din Bucure[ti, unde suntdorit s# lucrez [i dup# pensionare. Mai am ore laDepartamentul de Muzic# din cadrul Facult#]ii defilologie din Craiova [i, de asemenea, \ncep@ndcu anul universitar 2007, sunt invitat la Univer-sitatea …Transilvania† din Bra[ov. Cu toate astea,\ntotdeauna am avut timp liber. Am crescut treicopii, am cultivat [i m-am hr#nit cu prieteniifundamentale, am f#cut sport, m-am bucurat [im# bucur cu fericire de via]#...

Cel mai mult \mi doresc s# scriu; s# public ocarte de Haiku-uri [i Sonete, o carte de povestiri…C#l#torie \n dou# mi[c#ri† \n curs de definitivare,s# reiau romanul …Omul care r@de†, scris \n 1967,s# public pe CD o antologie poetic# \n rostireamarelui actor Ilie Gheorghe.

La fel de mult \midoresc ca Uniunea Interpre]ilor, Coregrafilor [iCriticilor Muzicali din Rom@nia, al c#rui prim-vice pre[edinte sunt din mai 2006, s# redevin#

ceea ce merit# s# fie: un model moral

de breasl# a personalit#]ilor muzicale din Rom@nia.– Pe ce criterii v-a]i ales prietenii? C@]i din

cei care credeau \n dv., \n care credea]i v-aur#mas credincio[i?

– Bucuria [i substan]ialitatea comunic#rii.Talentul. Caracterul. Valoarea [i dimensiunea uma-n#. Pe unii i-am ales eu dup# aceste criterii. Credc# tot astfel am fost la r@ndul meu cump#nit [iacceptat. Cert este c# prieteniile astfel construitenu se erodeaz# [i sunt foarte m@ndru de to]i ceicare m-au onorat cu prietenia lor, \mbog#]indu-mispiritul [i via]a. Unii au devenit statui (NichitaSt#nescu, Marin Sorescu), al]ii [i-au pus numele

pe frontispiciul unor institu]ii (Adrian

P#unescu, Marin Sorescu, Sabin P#utza, NichitaSt#nescu), dar prea mul]i s-au dus s# se odihnesc#,devenind martori \nal]i l@ng# cei pu]ini [i lumin#tori:compozitorii Mihai Moldovan, Liviu Glodeanu,Corneliu Cezar, Sorin Vulcu; dirijorii Iosif Con-ta, Ion Baciu, Emanoil Elenescu; scriitorii Mir-cea Ciobanu, Constantin Cri[an, Nichita St#nes-cu, Marin Sorescu, Grigore Hagiu, GheorghePitu], Haralambie Gr#mescu, Mircea Cojocaru[i, de cur@nd, clarinetistul Valeriu B#rbuceanu,component de baz# al Cvintetului Concordia. F#r#ei, lumea sufletului meu este mult mai s#rac#.

– Sunte]i conduc#tor de doctorate? C@]idiscipoli, din c@]i a-]i avut, v-au r#mas?

– Nu sunt conduc#tor de doctorat, dar participfrecvent \n comisii de admitere, de examinare, oride sus]inere a doctoratului, la Universit#]ile deMuzic# din Bucure[ti [i Ia[i. Eu am sus]inut tezade doctorat abia \n iunie 2004 pentru simplulmotiv c# doar cu c@]iva ani \nainte a devenitposibil# sus]inerea lucr#rilor privitoare la actulcreativ al interpret#rii muzicale. {ansa mea a fostdomnul prof. univ. dr. {erban Dimitrie Soreanu,personalitate cultural# multipl# [i proeminent#, –pianist, poet, eseist, profesor, decan al Facult#]iide Interpretare Muzical# din cadrul Universit#]iiNa]ionale de Muzic# din Bucure[ti, cu care amcomunicat extraordinar [i benefic. Ne[ansa multora,[i a \nv#]#m@ntului \n general, a fost …reforma†ini]iat# de domnul Ministru Marga, reform# ce apromovat cel pu]in dou# uria[e erori: (a). Limitade v@rst# pentru ocuparea unor func]ii. Nu po]ifi ales [ef de catedr#, \n consiliul profesoral alfacult#]ii, nu po]i fi ales decan ori \n senatuluniversit#tii, nici rector, – dac#, pe parcursulmandatului de patru ani, \mpline[ti v@rsta de

pensionare – 65 de ani.S-a produs astfel o discriminare grosolan#, – s#fii activ [i s# nu ai dreptul de a fi ales. S-adecapitat \nv#]#m@ntul de multe din personalit#]ilesale, asta \n timp ce la conducerea ]#rii, \n

parlament ori senat... Pe de alt# parte,faptul c# la examenul de doctorat po]i s# te \nscriiimediat dup# masterat, f#r# experien]#, f#r# lucr#ri,f#r# atestarea valorii prin activitate practic#, a dusla o infla]ie de doctori. (b). Dar eroareafundamental# a …reformei† domnului MinistruMarga a constituit-o strategia de bugetare. _nainteera aprobat [i bugetat un necesar al func]iilor pefiecare disciplin#. Profesorul \[i putea desf#[urademersul pedagogic cu rigoare, cu fermitate,asigur@nd performan]a. Ori …reforma† domnuluiMinistru Marga a instituit ca bugetul s# fie conformnum#rului de studen]i. Fiec#rui student i serepartizeaz# o sum# [i dac# \n anul universitar

sunt, s# zicem, o sut# de studen]i, sumase \nmul]e[te cu o sut# [i astfel se formeaz# bugetuldin care Facultatea trebuie s# pl#teasc# lumina,c#ldura, cur#]enia, administra]ia [i corpul didactic.Rezultatul: studen]ii pot lipsi, pot veni nepreg#ti]i,pot s# trec# dintr-un an \n altul f#r# performan]#.Sunt tolera]i pentru c# toate activit#]ile institu]ieidepind de procentul de buget pe care fiecare stu-dent \l reprezint#. {i ei [tiu asta.

Referitor la discipoli, pot spune c# DumitruIosub, lector [i doctorand la Universitatea …GeorgeEnescu† din Ia[i, Eremia Brejneni, profesor laLiceul de Arte …Sabin P#utza† din Re[i]a, OanaMirecea – profesoar# la Liceul de Arte dinT@rgovi[te, Ana-Maria Popescu – profesoar# demuzic# la un liceu teoretic din Bucure[ti, AdrianaStoiacoviciu – profesoar# de muzic# la un liceuteoretic din Re[i]a, Adrian Jojatu, prim fagotist\n Mexico City, Irina Samoil#, prim fagot \nBeirut, Mihai Iulian, Liviu Bulg#r, Adrian Joi-]oiu, Dorel {eican – fagoti[ti \n Germania, MihaiChirilov [i Vlad Bobe \n Olanda, Mihai Viziru[i Valentin Alexandrescu \n Suedia, AxinetaOnoiu [i Gina Cercel \n Italia, Viorica Feher \nAnglia, Andrei Semaka [i Viaceslav Gheorghian\n Ucraina, Gabriel Sava [i Lauren]iu Darie –la Filarmonica …George Enescu†, Ion Surduleasa,Albert Moisa, Ionu] Ro[ca – Orchestra Na]ional#Radio, Vasile S#ndel [i Ionu] Mardare – OperaNa]ional# din Bucure[ti, Ion Gu[e – la Filarmonica…Moldova† din Ia[i, Angelica Zamfir – Filarmo-nica …Oltenia† din Craiova, Sandu Turcitu –Opera din Craiova, Ion Munteanu – Filarmonicadin T@rgovi[te, Valentin Turcu – Teatrul deOperet# din Bucure[ti, Florin Stoica – la fanfarareprezentativ# a armatei – [i nu i-am enumerat

dec@t pe fagoti[i, la ace[tia ad#ug@ndu-se nenum#-ra]ii flauti[ti, oboi[ti, clarineti[ti, corni[ti, pe carei-am preg#tit \n cadrul catedrei de muzic# decamer#. To]i ace[tia sunt performan]i, nu m-audezam#git [i mi-au devenit colegi \n somptuosul,\naltul [i binecuv@ntatul palat al muzicii.

– _n Rom@nia de azi, sunt prea multe sauprea pu]ine [coli, licee [i facult#]i de muzic#?

– _n Rom@nia de azi sunt prea pu]ini \nv#]#tori,profesori, preg#ti]i s# predea muzica \n \nv#]#m@n-tul general [i tocmai acolo este temelia acesteidiscipline. Acolo [i \n familie. Desfiin]area Institu-telor Pedagogice, nesf@r[itele reforme ale reformei,viziunile unor neaveni]i asupra programelor [colare,trucarea concursurilor pentru alc#tuirea manualeloralternative, politizarea ministerului, \nc#lcareagrosolan# a legilor [i reglement#rilor privitoare laocuparea unor posturi, toate au creat anomalii \nlan] cu efecte dezastruoase pe termen lung. Societa-tea civil#, media ar trebui sa dea mai mult# aten-]ie sistemului educa]ional, s# analizeze diferen]astructural# [i de con]inut a \nv#]#m@ntului de p@n#\n 1947, net superioar# celei de azi. M# referpunctual la abecedarele [i manualele de muzic#pentru \nv#]#m@ntul general ap#rute \ntre 1937-1947 [i semnate de Br#iloiu, Cuclin, Madgearu,Croitoru. Cu at@t mai mult este necesar# o preg#-tire superioar# pentru activitate didactic# \n [colile[i liceele speciale de muzic#. Din p#cate, se admitjum#t#]i de m#sur# [i, mai ales, se acrediteaz#licee de muzic# f#r# o schem# unitar#, unele f#r#clase de corn, trombon, harp# ori canto, altelef#r# clas# de oboi, fagot ori contrabas, acesteaneput@nd programa cursuri de orchestr# [i nici demuzic# de camer#, astfel \nc@t la liceele de muzic#de azi, doar diplomele sunt egale.

Nu pot s# apreciez dac# sunt prea multe sauprea pu]ine [colile, liceele, facult#]ile de muzic#.{tiu, \ns#, c# la primele Festivaluri …Enescu† din1958, 1961, 1964, s#lile de concert, s#lile deconcurs, cu toate biletele v@ndute, erau ne\nc#p#-toare, pe c@nd la Festivalul din septembrie 2007,la Sala Mare a Palatului, deci la concertele …grele†,erau dou# u[i de acces cu intr#ri gratuite [i cu toateastea, doar la patru din cele [aptesprezece concertesala a fost plin#, dar nu ne\nc#p#toare... Ceea ceatest#, indubitabil, c# educa]ia este \n declin.

– V# g@ndi]i la un roman autobiografic sau,pur [i simplu, la un volum de memorii?

– _ntr-adev#r m# g@ndesc; dar via]a mea a fostprea complicat#, prea dramatic#, prea tragic#, preamuncit# [i grea, pentru a avea curajul s-o retr#iesc.Pe de alt# parte, ar fi incredibil# \nc@t multora le-ar p#rea literatur#. Mai de grab# un volum dememorii... memorabile.

– Pe unde v-a]i dori s# c#l#tori]i pentru ascrie un volum documentar?

– S# c#l#toresc \n viitor ori s# m# r#peasc# oextraterestr#. Mam#, mam#, ce documentar intere-sant ar ie[i. Dar [i mai mult a-[i dori s# c#l#toresc\n rai, s# scriu un documentar ca s#-i \nv#] peoameni s# privesc# \napoi cu iertare, \n jos cu\n]elegere [i \n sus cu recuno[tin]#.

– Care este primul g@nd cu care \nt@mpina]io diminea]#? Dar un nou anotimp?

– S# \nf#ptuiesc tot ce mi-am notat \n agend#pentru ziua respectiv#. S# \nt@mpin anotimpurilecu speran]#. Prim#vara, cu speran]a c# natura, [iodat# cu ea, sufletele ni se vor primeni. Vara, c#voi petrece un concediu \n care voi acumulaenergie pentru mai departe.

Toamna, cu speran]a c# anul universitar vaaduce \mbun#t#]iri, studen]i mai silitori, legi maibune, \n]elegere.

{i iarna, cu speran]a c# va ninge lini[tit deSfintele s#rb#tori ale Cr#ciunului, c# va fi pace [imai mult# armonie \ntre oameni, c# voi petreceAnul Nou \mpreun# cu copiii, rudele [i prieteniimei.

– _n afara familiei, cine v-a f#cut cel maifrumos cadou?

– Via]a \ns#[i, pe care m-am str#duit s-o umplucu tr#ire.

– A]i fi dispus s# face]i diferen]a \ntre fru-muse]ea fizic# [i cea sufleteasc#?

– Frumuse]ea fizic# este pentru consum; ceasufleteasc#, pentru \nsufle]ire. Suprapunerea lor \naceea[i fiin]# este pentru fericire.

– Dintre to]i truditorii, arti[tii (dramatici,lirici, muzicali) sunt cei care \[i doresc mereus# munceasc# din ce \n ce mai mult. De ce?

– Pentru c#, a[a cum spune Preotul vicarNiculae Constantin – care m# onoreaz# cu priete-nia [i binecuv@ntarea Sa –, …Fericirea prin art#este dar de la Dumnezeu. Iar c#utarea ei poate fio form# de rug#ciune†.

– S#r#cia este direct propor]ional# cu geniulartistic?

– Nicidecum. Michelangelo a fost cel mai binepl#tit artist din toate timpurile. Nici Rembrant,Da Vinci, Picasso, Dali, n-au fost s#raci. NiciShakespeare, Moliçre, Goethe, Tolstoi, Rebrea-nu, Maiorescu, Sadoveanu. Nici Wagner, Paga-nini, Liszt, Enescu n-au fost s#raci [i cred c#suntem de acord c# to]i au fost geniali. Iar s#r#ciaaltora nu este dictat# de genialitate. Trebuie \n]elesc# oamenii, geniali ori nu, au destine diferite, suntindividualit#]i distincte, se raporteaz# diferit laizb@nzi materiale ori spirituale. Pe unii \i ajut#[ansa, pe al]ii \i echilibreaz# credin]a. _n nici uncaz, subiectul nu trebuie tratat global.

ContrapunctROMULUS TURBATU

Ordinul Ziari[tilor, clasa I - Aur

Interviu cu dl. prof. univ. dr. MIHAI MILTIADE NENOIUF a g o t i s t – F o n d a t o r u l C v i n t e t u l u i N a ] i o n a l C O N C O R D I A

”

”

La puterea muzicii apeleaz# rigurosul legiuitoral Spartei, Licurg (sec IX \.H.). Convins c# nu-mai muzica poate \nfr@na pornirile rele, \l aducedin Creta pe vestitul c@nt#re] Tales, pentru a-lajuta cu m#iestria sa la \n]elegerea [i aplicarealegilor. Dou# secole mai t@rziu, legile lui Licurgpuse pe muzic# vor circula \n afara cet#]ii.

”

”

_n Rom@nia de azi sunt prea pu]ini \nv#]#-tori, profesori, preg#ti]i s# predea muzica \n\nv#]#m@ntul general, or tocmai acolo estetemelia acestei discipline. Acolo [i \n familie.Desfiin]area institutelor pedagogice, nesf@r-[itele reforme, viziunile unor neaveni]i asupraprogramelor [colare, trucarea concursurilorpentru alc#tuirea manualelor alternative,politizarea ministerului, \nc#lcarea grosolan#a legilor [i reglement#rilor privind ocupareaunor posturi, toate au creat anomalii \n lan],cu efecte dezastruoase pe termen lung.

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 13S P I R I T U L C O N C O R D I E I

– Perfec]ionarea (perfec]ionismul) \n art#este condi]ionat# de stimulentul financiar sauacesta din urm# vine ca o consecin]# a perfor-man]ei artistice?

– Perfec]ionismul, performan]a vin dintr-oatitudine moral#, dintr-o necesitate interioar#, pebaza unui fond genetic care alimenteaz# harul,puterea de \n]elegere [i persuasiune, autoanaliza._n art#, ca [i \n sport, ca [i \n alte domenii aleactivit#]ii umane, un subiect nu-[i poate dep#[icondi]ia, func]ie de suma oferit#. Oric@]i bani aoferit Gigi Becali juc#torilor s#i, ace[tia n-au putut\nvinge. Acela[i club devenea cu ani \n urm#campion al Europei f#r# at@t de mari stimulentemateriale. De unde concluzia c# mecanismeleperforman]ei sunt mult mai subtile [i nu neap#ratlegate de condi]ii ori recompense. S# ne amintimc# am avut campioan# olimpic# la \not, f#r# bazinolimpic. S# ne amintim c# am fost campionimondiali la handbal masculin pe cu totul altecriterii dec@t recompensele materiale. Pe de alt#parte, este firesc, este normal ca performan]a, \nindiferent de domeniu, s# fie r#spl#tit#.

– Sunt rom@nii o na]iune de arti[ti? Unmadrigal uria[ sau o mul]ime mereu primenit#de soli[ti?

– Rom@nii sunt un popor viguros, cu energii [italente multiple, dar cu institu]ii lente ori chiarblocate de interese politice. Dac# institu]iile statuluiar func]iona dinamic, logic [i \n interesul statului,Rom@nia ar putea fi un …madrigal uria[†. Nefiinda[a, ne m@ndrim cu …soli[ti† care-[i \mplinescdestinul – ca [i \n trecut –, pe alte meleaguri. Estecazul s# ne trezim [i s# imput#m institu]iilor noatrec# nu avem premiul Nobel (pe care mul]i rom@nil-ar fi meritat) a[a cum au statele din jur, Ucraina,Ungaria, Serbia, Albania, Grecia, Turcia... Da.Suntem o na]iune de arti[ti, al c#rui poten]iala[teapt# s# fie valorificat.

– Muzica adev#rat# este clasic#, liric#, u[oar#,popular#, rock, pop etc. sau pur [i simplumuzic# peren#, valoroas# [i at@t?

– Sunt cople[it de complexitatea \ntreb#rii Dvs.{i convins c# anumite confuzii sunt voitprovocatoare. {tim din copil#rie c# nu putem adunaportocalele cu ceapa... Este …Tornero† un act decultur#? Este Mihai Tr#istariu un muzician? _lputem al#tura lui Enescu? De[i este un c@nt#re],\l putem \ncadra \n arta liric# [i \l putem al#turalui Pavaroti? …Tornero† este o pies# reu[it# [iMihai Tr#istariu un bun c@nt#re] de muzic# u[oar#,dar nu vor l#sa urme nici \n istoria culturii [i nici\n istoria artei vocale, fiind o muzic# de consumimediat, o mod# trec#toare, cum a fost …Lambada†.Barocul, Clasicismul, Romantismul, Impresionis-mul desemneaz# perioade semnificative ale culturii,dar se refer# la stil [i nu la valoarea operelor,pentru c# \ntotdeauna [i \n toate genurile artei aufost create lucr#ri valoroase [i mai pu]in valoroase.Altfel spus, nu toate lucr#rile perioadei clasicesunt capodopere. Nu toate lucr#rile lui Beethovensunt capodopere, de[i poart# pecetea geniului. Darabsolut toate se bazeaz# pe principiile [tiin]elormuzicale, \n#l]ime, durat#, ritm, form#, armonie,contrapunct, dinamic#, agogic#. Cine nu cunoa[teprofund toate acestea, cine nu a studiat \n [coli,licee ori facult#]i de muzic# [i nu a ob]inut olicen]# \n acest domeniu nu poate fi numit muzici-an, a[a cum prea u[or numim mul]imea de amatorice c@nt# muzic# popular#, rock, pop, jazz orimuzic# u[oar# (cu adev#rat u[oar#) etc. [i carefac …muzic# de la ureche†. Simt nevoia s# subliniez,pentru a nu fi gre[it \n]eles, c# muzica popular#a fost [i va r#m@ne pentru toate popoarele unizvor inestimabil ce va alimenta cu motive, sens[i inspira]ie toate genurile muzicale. C# roman]a,balada, jazzul, rockul sunt formele fire[ti aleevolu]iei. C# toate genurile vor fi mai deplin [irepede promovate de voci bune, interpre]i mari,piese de referin]#, a[a cum ilustreaz# MariaL#t#re]u, Teodor Zavaidoc, F#nic# Luca, IonAlbe[teanu, Sofia Vicoveanca, Ioana Radu,{tefan B#nic# jr., Nicu Alifantis,Tudor Gheor-ghe, Ion Cristinoiu, Richard Oschanitzky, Ale-xandru Andrie[, Aura Urziceanu [i mul]i, mul]ial]ii. M-am referit doar la interpre]ii rom@ni, deoa-rece pe cei str#ini \i promoveaz# \n exces RadioRom@nia Actualit#]i.

Dac# revenim la …muzica adev#rat#†, cea careapar]ine culturii universale, trebuie amintit c#, \nmuzic#, Barocul – (sec.XVII) desemneaz# noulstil ap#rut \n arta Apusului [i a centrului Europei,care, \ndep#rt@ndu-se de tradi]ia [i echilibrulspecific Rena[terii, cultiv# libertatea [i grandoareaformelor, bog#]ia ornamenta]iei, libertatea [ifantezia exprim#rii, \nsemn@nd \n istoria artei onou# etap#, cu caracteristici distincte [i cu crea]iide o deosebit# valoare. _n muzic#, barocul a \nsem-nat apari]ia unor forme [i genuri noi, reu[ind [iprima sintez# \ntre omofonia liturgic# a c@ntuluigregorian, c@ntecul popular, coralul protestant, –[i experien]a muzicii instrumentale, populare [iculte. De asemenea, Clasicismul, ce delimiteaz# operioad# de timp cuprins# \ntre anii 1750-1830,se refer# la acea muzic# ce vizeaz# perfec]iuneaprin sobrietate, echilibrul formei, soliditatea [i clari-tatea limbajului, prin concizie, calitatea temelor,nuan]area g@ndirii [i se individualizeaz# prin \n-locuirea polifoniei cu monodia acompaniat#, ceeace va duce la diversificarea formelor [i a genurilormuzicale. Ca no]iune estetic-muzical#, Romantis-

mul deriv# din curentulomonim ivit \n literatur# [i prefigurat de VictorHugo \n prefa]a piesei Cromwell (1830). Dac# \nliteratur# \nseamn# muzicalizarea textului, plastici-zarea sa, \n muzic# romantismul se \ndreapt# sprepoetizare, spre literaturizarea materialului muzical.Romantismul introduce \n muzic# tr#irea uman#,lupta sentimentelor contradictorii [i, mai ales, pre-

dispozi]ia pentru liric, fantastic,

melancolic, pasional, zugr#vite cu o mare libertatede expresie [i form#. Romantismul apare ca oreac]ie subiectiv#, individualizat# de la creator lacreator, fa]# de obiectivismul clasic. Impresionismuleste un curent ap#rut \n arta plastic# la sf@r[itulsec. al XIX-lea [i ilustrat de Monet (tabloulImpresie, r#s#rit de soare), Degas, Renoir, Pissaro,Sisley, Cèzanne, \n tablourile c#rora vibra]ialuminii este principiul dominant, iar culoareadob@nde[te principala func]ie expresiv#. _n muzic#,considerabila \mbog#]ire a limbajului armonic,utilizarea modurilor gregoriene [i a celor propriiExtremului Orient, scriitura orchestral# bogat# \ncombina]ii instrumentale inedite, ca [i scriiturapianistic# plin# de nuan]e [i indica]ii de expresieconcur# la crearea de culori sonore, comparabilecu irizarea cromatic# a picturii impresioniste.Exponentul cel mai de seam# al impresionismuluimuzical este Claude Debussy, a c#rui art# estecea a evoc#rii [i nu a descrip]iei, a sugestiei [i nua reprezent#rii. …Se poate, oare, reda misterul uneip#duri m#sur@ndu-se \n#l]imea copacilor?† spuneaDebussy. _n ce m#sur# aceste elemente [i altele– preferin]a pentru miniatura de form# liber# –

justifica analogia cu pictura

impresionist#, r#m@ne un subiect deschis. Se poatevorbi \ns# de un context cultural, despre roluldeosebit al poeziei simboliste [i despre faptul c#elemente specifice impresionismului vor ap#rea [i\n operele lui Ravel, Roussel, Stravinski, Enes-cu, Kodaly, de Falla... S-a scris \ns# [i muzic#despre lucruri, despre idei, despre natur# ori despreunele povestiri literare, denumit# muzic# cu pro-gram. Simfonia fantastic# a lui Berlioz, poemelesimfonice Preludile [i Faust, ale lui Liszt, oriUcenicul vr#jitor al lui Paul Dukas, sau Till, Ovia]a de erou, Don Juan, Simfonia Alpilor compuse

de Richard Strauss,precum [i cele compuse de Ceaikovski – Romeo[i Julieta, Manfred, ori Korsakov – {eherezada[i absolut toat# muzica de oper# este muzic# cuprogram, inspirat# de o oper# literar# [i cu scopulde a o sugera. Muzica sec. XX \nscrie \n istoriaculturii numele str#lucitoare ale lui Enescu,Bartok, Prokofiev, Stravinski, {ostakovici,Rahmaninov [i, \ntr-o altfel de istorie, a show-

biz-ului, pe Elvis, Armstrong, Beatles,Iglesias etc... Tot aici pot fi \ncadrate toateinstrumentele electronice.

– Un mare muzician, literat, creator \n ge-neral, poate fi ranchiunos, p#tima[, r#zbun#tor?

– Poate fi mai mult dec@t at@t, dar nu-i obli-gatoriu. George Enescu a fost nu doar un mare,de cinci ori foarte mare muzician – compozitor,violonist, pianist, dirijor, profesor –, dar a fost [io minune de om: generos, moral, cheltuindu-sef#r# r#gaz, av@nd cultul muncii [i al omeniei,respectat, admirat [i elogiat unanim de preten]io[iis#i contemporani, Ravel, Stravinsky, Prokofiev,Bartok, {ostakovici, de Falla, Casals, Oistrah,Cortot, Kreisler, Karajan...

_n 1992, fiind invitat de Orchestra European#pentru un turneu \n Spania, am vizitat casa muzeua lui Pablo Casals de la Prades [i am fost profundmarcat c@nd curatorul muzeului mi-a spus,ar#t@ndu-mi biblioteca muzical#: …Toate operelelui Bach, Mozart, Beethoven [i Wagner puteau s#ard# c@nd tr#ia Enescu, pentru c# El le-ar fi rescrisdin memorie†.

Un alt mare muzician a fost Sergiu Celibida-che, care [i-a pus pecetea personalit#]ii pe arta

dirijoral# a sec. XX. Mare [i rafinatmuzician, dar, \n aceea[i m#sur#, c@rcota[,egocentrist. _n viziunea sa, Herbert von Karajan…era surd†, Leonard Bernstein – “prea sportiv†,Zubin Mehta –…circar†, Enescu – …preacomplicat† etc.

Un exemplu de ranchiun# [i micime sufleteasc#poate fi cel al dirijorului George Georgescu (1887-1964, socotit mare, dar \nregistr#rile m#rturisescaltceva), – care, fiind director al Operei Rom@ne\n timpul r#zboiului, a fost rugat de George Enescus# accepte pentru un spectacol un t@n#r care studia

dirijatul, \ntors de la Paris pentru a se \nrola [i pecare tocmai \l salvase s# nu plece pe front. GeorgeGeorgescu nu-l putea refuza pe Enescu. Accept#,dar ca s#-l compromit#, \i d# s# dirijeze Mae[triic@nt#re]i din Nþrnberg de Richard Wagner, \irepartizeaz# o singur# repeti]ie [i \n plus aranjeaz#cu orchestra s# \l [icaneze. T@n#rul se prezint# larepeti]ie, \n]elege repede situa]ia, \nchide partitura[i spune: …Domnilor, eu cunosc lucrarea [i nupentru mine vroiam s# repet. Ne vedem disear#la spectacol†. Uimire, stupoare, panic#. Seara,George Georgescu aranjeaz# cu omul de servicius# nu pun# partitura pe pupitrul dirijorului. C@ndacesta vine, neg#sind partitura, sur@de ironic [ispune: …Probabil a luat-o domnul director s-o\nve]e. Eu chiar o [tiu. S# \ncepem†. Povestea o[tiu de la celebrul oboist Pavel Tornea, care-mispunea mai departe: …A fost o sear# magic#.Ansamblul Operei era format din corifei, salariileerau mai mari ca ale mini[trilor [i am \n]eles c#ne-am jucat nepermis, c# avem o mare responsa-bilitate, c# trebuie s# ne facem datoria cu asuprade m#sur#, eram numai ochi [i urechi, fermeca]ide siguran]a, harul [i carisma t@n#rului dirijor,care ne fascina cucerindu-ne tot mai deplin.Spectacolul a fost un triumf cum nu mai v#zusem.Maestrul Enescu nu gre[ise recomand@ndu-l. Lasf@r[it, noi cei care-l [icanasem, f#r# s# [tim cucine avem de-a face, am chemat o tr#sur#, amdesh#mat caii [i l-am purtat pe umeri cu tr#sur#cu tot, ferici]i c# am participat la miracolul na[teriiunei minuni, prezent# apoi pe toate scenele mariale lumii. Minunea se chema IONEL PERLEA†.

– Traduce]i, v# rug#m, cuv@ntul <blondele>?– Nu pot s# traduc ceva ce nu \n]eleg.– Care este marginea r#bd#rii?– Categoric, moartea.– In extenso, exist# oameni care nu-[i ies din

fire niciodat#?– Or fi exist@nd, dar eu nu i-am cunoscut.– Cine v-a pus \n imposibilitatea de a r#s-

punde la o \ntrebare?– De cele mai multe ori, \ns#[i via]a. De multe

ori, copiii. {i chiar Dumneavoastr# de c@teva ori.– V-a]i g@ndit de ce exist# femei redute inex-

pugnabile?– Pentru c# nu au avut [ansa s#-l \nt@lneasc#

pe Casanova.– Povesti]i cea mai dulce accedere la inima

unei femei sau cea mai cald# cedare \n fa]aunei reprezentante a sexului frumos?

– A fost o poveste pe care am tr#it-o [apte ani,pe care apoi am scris-o, se cheam# V@rful cudor [i va ap#rea, sper, anul acesta – 2008, \ntru-un volum, al#turi de altele. Pot spune doar c# afost o dragoste instantanee, spontan# de ambelep#r]i, c# ne-a apropiat [i unit muzica [i poezia, c#numele ei se afl# \n C#utarea tonului, primulpoem al volumului Noduri [i semne semnat deNichita St#nescu.

– Ave]i un loc \n care v# spune]i …Noli tan-gere circulos meos? sau, altfel spus, un turn defilde[?

– Multe realit#]i sup#r#toare nu m-au pututatinge, duc@nd cu mine …turnul de filde[† – muzicasi poezia. {tiu c# pare pompos, dar acesta estesecretul senin#t#]ii mele, al \mp#c#rii cu toate, nual resemn#rii. Poetul Aurelian Titu Dumitrescu\mi spunea c#-mi tr#iesc via]a cu fericire. Nu estechiar a[a, dar raport@ndu-m# la muzic# [i poezieam mai pu]ine motive s# m# \nsp#im@nt ori s#m# tem.

– _n lumea literar# adesea se vorbe[te deg#[ti, de coterii. _ntre compozitori, interpre]i,muzicologi, se poate vorbi de a[a ceva?

– Bine\n]eles c# arti[tii din orice domeniu, oa-menii din orice profesie se pot coagula \n grupuride interese. Dar cei cu adev#rat valoro[i se descurc#prin propriile for]e, \nsingur@ndu-se, renun]@nd laprivilegiul de a conduce o... turm# ori de a se\nregimenta. Sorescu, P#unescu, F#nu[, Barbusunt exemple de aceast# natur#. Mu[c#tura cu-v@ntului este dur#, violent# [i cu at@t mai veninoas#cu c@t se produce \n v#zul lumii [i pe \n]elesultuturor. A sunetului este, nu neap#rat mai bl@nd#,dar cu mult mai discret# [i \n]eleas# doar de ceiimplica]i.

– Muzicienii, ca arti[ti, sunt mai bine recom-pensa]i financiar dec@t arti[tii dramatici, ultimii[tiut fiind c# sunt umilitor de prost retribui]i?

– A]i privit vreodat# m@inile unui pianist \ntimpul unui concert?

A]i privit vreodat# un violonist \n timpulactului interpretativ?

Nu vi se par miraculoase automatismele dusela perfec]iunea de a nu gre[i nici o not# dinsutele de mii pe care ace[tia le transform# \nparfumuri ce narcotizeaz#? De a nu denaturanici cu o com# (a noua parte dintr-un ton), in-tonarea sutelor de mii de sunete cuprinse \ntr-o partitur# de vioar#? V# pute]i imagina c@ttravaliu, c@t# concentrat# aten]ie, c@t# disciplin#,c@t autocontrol se afl# \n spatele unei per-forman]e muzicale? C@t# educa]ie a sensibilit#]ii[i imagina]iei s# \nsufle]e[ti acele semne, –

ROMULUS TURBATUOrdinul Ziari[tilor, clasa I - Aur

Interviu cu dl. prof. univ. dr. MIHAI MILTIADE NENOIUF a g o t i s t – F o n d a t o r u l C v i n t e t u l u i N a ] i o n a l C O N C O R D I A

Contrapunct

”

”

Nu pot s# apreciez dac# sunt prea multe sauprea pu]ine [colile, liceele, facult#]ile de muzic#.{tiu, \ns#, c# la primele Festivaluri …Enescu†din 1958, 1961, 1964, s#lile de concert, s#lilede concurs, cu toate biletele v@ndute, eraune\nc#p#toare, pe c@nd la Festivalul dinseptembrie 2007, la Sala Mare a Palatului, decila concertele …grele†, erau dou# u[i de accescu intr#ri gratuite [i cu toate astea, doar lapatru din cele [aptesprezece concerte sala afost plin#, dar nu ne\nc#p#toare... Ceea ce atest#,indubitabil, c# educa]ia este \n declin.

”

”

A]i privit vreodat# un violonist \n timpulactului interpretativ? Nu vi se par mira-culoase automatismele duse la perfec]iuneade a nu gre[i nici o not# din sutele de miipe care ace[tia le transform# \n parfumurice narcotizeaz#? De a nu denatura nici cuo com# (a noua parte dintr-un ton), intonareasutelor de mii de sunete cuprinse \ntr-opartitur# de vioar#? V# pute]i imagina c@ttravaliu, c@t# concentrat# aten]ie, c@t#disciplin#, c@t autocontrol se afl# \n spateleunei performan]e muzicale?

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200814 S P I R I T U L C O N C O R D I E I

pe care muzicienii le \nva]# \naintea alfabetului–, transform@ndu-le \n muzic#, \n limbajul

metacomunic#rii, \n emo]ie cople[itoare, \n art#?c@t au exersat, \ncep@nd de la 4-5 ani, \n fiecarezi a copil#riei, adolescen]ei [i carierei lor artistice?

V# aminti]i c@t extaz exprim# portretul luiEnescu interpret@nd Poemul de Choson? Aflat \n…v@rful piramidei† st#tea atunci, singur, \n fa]afrumuse]ii indistincte a absolutului [i \n preajmalui Dumnezeu.

Aceasta-i singura r#splat#. Restul, un lung [iral de[ert#ciunilor.

– Ce s-ar putea \ntreprinde pentru ca arti[tiilirici s# colinde profesional lumea, dar s# revin#acas#?

– _ntruc@t nu to]i stau pe artere principale, s#se acopere gropile, s# se asfalteze [i \n interiorulcartierelor ca s# poat# ajunge acas#, pentru c#acasa lor nu este doar o idealizare a spa]iului \ncare s-au n#scut. _ntruc@t nu to]i stau la ora[, s#fie peste tot cel pu]in lumin# [i ap#, dac# nucanalizare, dac# nu drumuri [i poduri... _ntruc@tnu to]i sunt perfect s#n#to[i, atunci c@nd merg laun consult medical, s# nu a[tepte la u[# nepermisde mult, \n timp ce \n#untru, doctorul, ori \[i beacafeaua ori cite[te ziarul, ori st# la taclale cu sora.S# nu a[tepte la cozi ca s# pl#teasc# un impozit.S# nu r#m@n# \nz#pezi]i, dac# ninge. S# nu fieinunda]i dac# plou#. S# fie respecta]i, nu pentruc# sunt arti[ti, nu pentru c# vin din str#in#tate, cipentru c# sunt oameni.

– A]i urm#rit, \n fiecare an, festivalul…George Enescu†. Unde l-a]i situa \n r@ndulmanifest#rilor de profil? Valen]e, minusuri,cre[teri calitative \n timp, prezen]e de marc#.

– Festivalul [i Concursul Interna]ional …GeorgeEnescu† a fost ini]iat de Guvernul [i MareaAdunare Na]ional# a Rom@niei, \n prima zi dedup# dispari]ia compozitorului, la 5 mai 1955.Totodat#, prin lege, s-a hot#r@t ca Filarmonicabucure[tean#, Pia]a din fa]a Ateneului, a BiblioteciiStuden]e[ti [i a Muzeului de Art#, o strad# dinBucure[ti, precum [i satul natal s# poarte numeleGeorge Enescu, iar festivalul s# se desf#[oare dintrei \n trei ani, la \nceputul lunii septembrie, primaedi]ie urm@nd a se organiza \n 1958. Sunt fericitc# am putut participa activ la toate cele [aisprezeceedi]ii de p@n# \n 2005. Dar n-am lipsit la niciunul din concertele ultimelor dou# edi]ii.

Festivalul [i Concursul Interna]ional …GeorgeEnescu† sunt categoric \n prima linie a manifest#-rilor de gen.

_n publica]ia britanic#…The Guardian† din 19 sept. 2007, Erica Jealsemneaz# un amplu material intitulat …Inegalabilulfestival de la Salzburg are acum un rival† [i facecomentarii subtile ca acesta: …Murray Perahia a

umplut p@n# la refuz sala Ateneului

\ntr-un recital cu lucr#ri de Bach, Beethoven,Brahms [i Chopin, amu]indu-i pe cei care g@ndeauc# interpretul s-ar putea s# fie prea cunoscut ca s#fie cu adev#rat mare†. Dar nu aplic# aceea[i m#sur#c@nd sugereaz# c# atrac]ia at@tor personalit#]i sedatoreaz# domnului Ioan Holender, at@t demediatizatul Director al Festivalului, f#r# studiimuzicale, [i, \n consecin]#, cu pricepere limitat#la muzica vocal#, dar eminent negustor, m# rog,manager al talentelor noastre, obediente func]ieisale de director al Operei din Viena, – [i deosebitde harnic \n a cheltui imensul buget al festivalului.Se v#de[te c# Erica Jeal nu cunoa[te c# acesteEdi]ii de sub directoratul domnului Holender aufost cele mai slabe, ilustrate mai ales de dou#lamentabile versiuni ale operei Oedip, versiunifluierate [i aici, [i \n str#in#tate, ca s# nu maivorbesc de absen]a acesteia \n 2007. Prea ne\mp#c#m cu destinul ve[nicei pierderi \n aceast#minunat# ]ar# [i cu g@ndul c#, aici, p@n# [i maso-neria na[te copii vitregi. Cre[terea [i descre[tereaImperiului Otoman, ne arat# Dimitrie Cantemir,nu se refer# neap#rat la criteriul calit#]ii. Faptulc#, \n 2007, la festival au participat 3000 demuzicieni nu este expresiv dec@t pentru contabi-litate. Zeci de zeci erau copii [i elevi, alte zeci dezeci erau coruri de copii [i alte zeci de zeci –

forma]ii abia \nfiin]ate[i aflate pentru prima dat# la un Festival. Unelepe merit, altele... _n pia]a …George Enescu† s-amontat o scen# [i \n una din seri, \n cadrulFestivalului, se exhibau patru amatori, c@nt@ndfolclor african cu instrumente primitive...

Scurt# istorie: „ Prima edi]ie –septembrie 1958 – va r#m@ne \n istorie cumemorabila premier#, \n Rom@nia, a capodopereienesciene Oedipe, dirijat# de Constantin Silvestri,cu inegalabilul David Ohanesian \n rolul principal._n sal# – personalit#]i precum Magda Tagliafero,Marcel Mihalovici, David Oistrah, Ion Voicu,Solomon Snitkovski, Carlo Felice Cilario, Sa[aPopov, Iakov Zak [i... Monte Cristo – JeanMarais.

„ Edi]ia a II-a, septembrie 1961. Personalit#]i:Sviatoslav Richter, Lorin Maazel, ElisabethSchwartzkopf, Henryk Szeryng, Leonid Kogan,Aldo Ciccolini, George Georgescu, VladimirOrlov, Ghenadi Rojdestvenski. Evenimente:Reluarea operei Oedipe cu modificarea finaluluiconsiderat mistic. Concertul Orchestrei de Stat aRadiodifuziunii Sovietice sub conducerea luiRojdestvenski, interpret@nd Simfonia I de Enescu.Concertul Orchestrei Simfonice a RadiodifuziuniiRom@ne condus de Iosif Conta, prezent@nd \nprim# audi]ie Simfonia a II-a de Enescu. Concertulcu arii din opere sus]inut de Arta Florescu,Nicolae Herlea [i Zenaida Pally.

Concertul Filarmonicii condus de George Geor-gescu, av@ndu-l ca solist pe Sviatoslav Richter\n Burlesca de Richard Strauss. Concertul Orches-

trei Simfonice Radio, condus de Iosif Conta, cuHenryk Szeryng interpret@nd concertele de Bach,Beethoven, Brahms. Discurile cronic#, ap#rute\n ziua urm#toare fiec#rui concert, – record tehnic\n epoc#. Edi]ia a III-a, septembrie 1964. Personali-t#]i: Andrè Navarra, Aram Haciaturian, Hen-ryk Szeyng, Monique Haas, Zubin Mehta, Gas-par Casado, Li-Ming Qiang, Kim Borg, JohnPritchard, Andrè Cluytens.

Evenimente: Oaspe]ii dirijeaz# muzic# rom@-neasc#: John Pritchard – Rapsodia I enescian#,la Filarmonic#; Andrè Clyten, Rapsodia a II-a laRadio; Zubin Mehta – Concertul pentru Violoncelal lui Anatol Vieru, magistral interpretat deVladimir Orlov. La Oper# – regal liric: BorisGodunov, Pelleas [i Melisande, Nunta lui Figaro,B#rbierul din Sevilla, Oedipe. La Radio, IosifConta prezint# \n prim# audi]ie poemul simfonicVox Maris de Enescu [i face mare succes cuS#rb#toarea prim#verii de Stravinski; Triumf –Filarmonica din Viena cu Herbert von Karajan;Apogeu – baletul Teatrului Bal[oi din Moscova,cu Lacul Lebedelor [i recitalul lui ArthurRubinstein cu program Chopin. Toate astea se\nt@mplau f#r# dl. Holender.

Fiind solo-fagotist \n Orchestra Radio, m# rezums# nominalizez, \n continuare, doar personalit#]ilecu care am c@ntat \n urm#toarele dou#sprezeceedi]ii: Mstislav Rostropovici, Isaac Stern, MagdaTagliafero, Radu Lupu, Fausto Zadra, WitoldMalcuzinski, Kurt Mazur, Henryk Szeryng,Paul Kletzki, Ion Voicu, Paul Paray, {tefanRuha, Pierre Colombo, Emil Ghiles, CarloZecchi, Igor Markevich, Samo Hubad, YehudiMenuhin, Nikita Magaloff, Victor Tretiakov,Ivry Gitles, Roberto Benzi, Emil Ceakarov,Valentin Gheorghiu, Iosif Conta, Valeri Gher-ghiev, Cristian Mandeal, Gerhard Oppitz, Vik-tor Picaisen, Michivoschi Inoue.

Se cuvine s#-l cunoa[tem pe Enescu [i dinspusele unor mari personalit#]i:

Lord Yehudi Menuhin: …Enescu va r#m@nepentru totdeauna lumina mea c#l#uzitoare, ca om[i ca muzician†.

Arthur Rubinstein: …Era un pianist magnific,de violonist... ce s# mai vorbim! C@nta mult maibine dec@t mine... Era un pianist at@t de bun \nc@teram gelos pe el†.

Cella Delavrancea: …Era unic \n lume. Nimeninu a putut s# redea o tem#, o fraz# din concertullui Beethoven ca Enescu. Sunetul lui te r#scoleaat@t de mult, c# nu puteai s#-l ascul]i f#r# s# pl@ngi†.

_nchei m#rturisindu-mi visul: Un festival Enescu,cu cele trei suite [i cele trei simfonii, cu toat#muzica pentru vioar# [i pentru pian, cu Dixtuorul[i muzica de camer# pentru corzi, cu Vox Maris[i Oedipe, adic# un festival \n care muzica luiEnescu s# domneasc#...

ai \nt@i a fost un cuib der@ndunici sub strea[ina caseialbe a bunicilor din parteamamei, din jude]ul Mehedin]i.

_n fiecare prim#var#,\naintea Sfintelor s#rb#tori ale _nvieriiDomnului, casa era \nnoit# cu var [i c@ndtotul era alb, veneau r@ndunicile. Lepriveam cum \[i repar# cuibul cu miciplanete de argil# [i cum, an de an,\ndeplinesc ritualul cre[terii puilor, apoi,spre sf@r[itul verii, cum \i \nva]# s#pluteasc# \n apele cerului. Dup# ce [tiaus# \mpodobeasc# \naltul cu cercuri,triunghiuri [i ipotenuze, plecau cu berzele[i cu \nchipuirile mele...

Peste ani, st#rile de atunci s-au condensat\n versurile:

... …{i se duce ]#rmul meu, se duce,_ntr-o lume \nconjur#toare,Iar# eu, l#sat s# r#m@n singur,A[tept@nd cu umerii [i pieptulS# \ndigui r#t#ciri de-o clip#,M# voi sprijini de o plecare†...

Apoi au fost pove[tile – rodul de parfumal imagina]iei – cu num#rul nesf@r[it alc#r]ilor cerc@nd s#-mi arate …ce e r#u [i cee bine† [i toate m-au \mpodobit cu\n]elegerea c# st#rile contradictorii, printreele visul [i realitatea, au doar uneori(rareori) clipe de coinciden]#, c@nd seaccept#, se \ntrep#trund – [i c@nd, probabil,

suntem ferici]i. Cel mai adesea, visul esteizgonit din str@mto[enia realit#]ii, \napoi \nsubstratul imaginar, de unde mereu [imereu, pus \n vibrare de minunea vreunuicuv@nt, de surpriza binef#c#toare a vreunuigest, de c#ldura unei priviri, ori numai de\nchipuirea lor, visul se va \naripa cerc@nds# se f#ptuiasc# [i s# ne \nsenineze hr#nindsperan]a mai binelui. A urmat [irul\nv#]#torilor, profesorilor, colegilor,prietenilor, c#rora le s#rut um#rul cu pioas#recuno[tin]#, – c@]i mai sunt …pe p#m@ntsau \n g@nd† (A.P.), le s#rut um#rul pecare m-au purtat s# \nv#] voin]a de a face,t#ria de a renun]a, puterea de a \ndura,[tiin]a de a nu te risipi …\n lucruri care nu-]i folosesc dup# moarte† – a[a cum cuat@ta \n]elepciune scria la mine \n cas#,prin 1964, Marin Sorescu \n IONA.G@ndindu-m# la ei:

…Prietenii mei sunt lum@n#ril@ng# ]ar#, de-o parte [i alta.Lum@n#ri \n care mul]i sufl#[i pu]ini \i feresc, ici, colo,prin suflete.†

_n toat# desf#[urarea vie]ii mele, plin#de lumini [i umbre, de interdic]ii [ireglement#ri, de multiple fapte [i activit#]i,

MIHAI MILTIADE NENOIUFagotist – Fondatorul Cvintetului Na]ional CONCORDIA

ROM^NIA MEAsau nevoia de sprijin

mai presus de orice, am iubit p#m@ntul [icerul sub care m-am n#scut [i am numitpatria – p#m@ntul care te doare, c#ruia \iduci grija, cãruia \i e[ti permanent dator,dar [i singurul care te \mputernice[te [iunde e[ti egal cu istoria. {i am scris:

…Tr#s#turile, iat#, se pr#bu[esc,D@ndu-[i la iveal# geologiacu sentimente perfect conservate\n pieptul lui Gelu [i Drago[,care [i ei, c@nd au cules l#cr#mioare,str@ngeau efigia lui Decebal \npumn,pentru cump#na cuceritorilorn#v#li]i de at@ta istorie†.

}ara sufletului meu este Rom@niaprofund#, cu lume statornicit# de milenii\n vetre de c@ntec [i dor, \ntr-un spa]iu alLimbii Rom@ne, ondulatoriu la Conta,navig@nd plaiuri mioritice la Blaga, cupulsuri de energie la P@rvan, unduit cavalurile la Eminescu, ]ar# cu oameni care,c@nt@nd din frunz#, au dus \n tangent#ori[ice prisos al puterii stric#tor de echilibru,]ar# cu prim#veri \n care se \ntorcr@ndunelele s#-[i scoat# puii, \nv#]@ndu-izborul, orientarea [i reg#sirea \nnem#rginire, l@ng# Coloana infinitului.

ROMULUS TURBATUOrdinul Ziari[tilor, clasa I - Aur

Interviu cu dl. prof. univ. dr. MIHAI MILTIADE NENOIUF a g o t i s t – F o n d a t o r u l C v i n t e t u l u i N a ] i o n a l C O N C O R D I A

” ”Edi]iile de sub directoratul dlui Holender au fostcele mai slabe, ilustrate mai ales de dou# lamentabileversiuni ale operei Oedip, fluierate [i aici, [i \nstr#in#tate, plus absen]a acesteia \n 2007.

Contrapunct

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 15DESPRINDEREA DE ºÅRM

n noaptea de s@mb#t# spreduminic#, 4/5 aprilie 1998,inima prietenului [i colegu-lui nostru de redac]ie IonDobrescu a \ncetat, fulger#-tor, s# mai bat#. Vestea ne-aconsternat pe to]i. Cu at@tmai mult cu c@t – \n afaraunor puseuri de oboseal#,

a unei viroze rebele [i, aveam s# afl#mtardiv, a unui infarct mai mult b#nuit, \n1995 – nimic nu prevestea tragicul, nea[tep-tatul sf@r[it.

_nving@ndu-ne durerea, \ncerc#m s# ca-ligrafiem portretul celui care, vineri dup#-amiaz#, ne-a \nv#luit \n z@mbetul s#u nepe-reche, f#r# s# [tie [i f#r# s# [tim c# acedstava fi, pentru noi, cel din urm#. Deloc r#s-f#]at de soart#, dimpotriv#!, Ion Dobrescu– cunoscut \n lumea scriitorilor ca IrimiaGotu (pseudonimul literar cu care-i pl#ceas#-[i semneze c#r]ile – era alintat, \ntre pri-eteni, colegi [i cunoscu]i, cu o droaie deapelative: Micu]ul, Igor, Nonel, Mare[alul...

Nu [tim din ce zare a timpului ori aspa]iului va fi venind Ion Dobrescu/IrimiaGotu. Din }ara de Sus? Din lumea legenda-rului zimbru al lui Drago[-Vod#? Din }arade Jos? A vl#starelor lui {tefan, z#mislitedin dorul Vr@ncioaiei? Din Fanar, din Le-vant sau chiar de aici, de pe Lipscanii Cra-iovei, d#rui]i, acum mai bine de o jum#tatede secol, cu spi]eri [i negustori ovreia[i, dar[i cu oltencu]e zglobii? Ei, nu [tim? Ba,sigur [tim c# era craiovean get-beget [i,n#scut la cump#na lui Ghenar, purta \nlamura fiin]ei sale o und# de romantismeminescian, altoit pe \ntruchiparea aburoas#a unui spirit boem, de veche stirpe boie-reasc#, miruit# cu duhul Crailor tot deCurtea Veche. La catalog era strigat IonDobrescu. Pseudonimul s#u scriitoricesc,cum precizam mai \nainte, era Irimia Gotu.Faptul c#, \n prima tinere]e, a cochetat cuteatrul [i filmul, cu arta histrionic# (vreo

doi ani fiind student la I.A.T.C. …I.L. Cara-giale” din Bucure[ti), a rodit \n peliculaartistic# de lung metraj …RUG {I FLA-C~R~”, realizat# sub bagheta regizoral# aregretatului Adrian Petringenaru – [i acesta,\n urm# cu 40 de ani, jurnalist la …_nainte”Craiova.

A rodit, aproape concomitent, \n scenarfiiradiofonice [i cinematografice, \n zeci, sutede cronici dramatice, risipite prin pres#,niciodat# adunate \n vreunul sau \n maimulte volume.

Dragostea din adolescen]#, dragosteadint@i nu i-a dat pace lui Ion Dobrescu,alias Irimia Gotu. A revenit la jurnalistic#[i literatur#, cu frenezie molipsitoare pentrumai tinerii s#i colegi.

Extrem de exigent cu sine \nsu[i, a pu-blicat doar trei c#r]i: …P#m@nt oltenesc”(1973), …Gr#dinile din de[erturi” (1974),…C@mpiile verzi” (proz#, 1984), prima [iultima dintre ele av@nd girul Editurii …Emi-nescu” din Bucure[ti. Risipitor din fire, ap#strat prin sertare filele a cel pu]in totat@tor c#r]i.

Spiritul de fin observator al realit#]ii, ca-pacitatea de a crea atmosfer# narativ#, dea contura personaje memorabile, ca [i unanume rafinament al dialogului captivantau f#cut din Ion Dobrescu/Irimia Gotu unredutabil publicist [i un prozator admirabil.

Verbul s#u [tia [i s# m@ng@ie, s# t#m#-duiasc#, dar [i s# [ficuie, s# mu[te – dup#caz. _n plus, ca OM, el a avut voca]ia prieteniei[i un anume spirit seniorial, at@t de rare \nacel zbuciumat amurg de veac [i de mileniu.

Prin trecerea-i deloc a[teptat# \n eterni-tate, Ion Dobrescu a l#sat un gol imens \nsufletele prietenilor [i colegilor s#i de lacotidianul …Cuv@ntul Libert#]ii”, \n struc-tura redac]ional# a primului ziar al Olteniei,\n care pilon de baz# a fost, \n r@ndul mem-brilor Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti dinRom@nia, din al c#rei prim e[alon a f#cutparte. Nimic [i nimeni, niciodat#, oric@t le-ard#rui Dumnezeu, nu \l vor putea \nlocui.

Ion DOBRESCU

DAN LUPESCUCavaler al Ordinului Meritul Cultural

RememberRememberRememberRememberRememberRememberRememberRememberRemember

La zece ani de la marea desp#r]ire, ca [i \n clipelecernite de durere ale trecerii la cele ve[nice, \ntr-un_ntunecat April 1998, nu-i putem aduce dec@t un piosomagiu scriitorului Ion DOBRESCU/Irimia GOTU.Sper#m c#, de acolo, dintre stele, el va fi al#turi defamilie [i de prieteni, mar]i, 25 martie 2008, \n Sf@ntazi de Bunavestire, la Muzeul de Art# din Craiova, dela ora 13, unde va fi comemorat, prin lansarea c#r]iisale de proz# scurt# Desprinderea de ]#rm.

Irimia GOTU

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200816 V I T R I N A C Å R º I L O R

TUDOR NEGOESCU

unoscut mai mult ca prozator,critic [i istoric literar, MarianBarbu revine \n aten]ia cititorilorcu un inedit volum de poezie,intitulat Oglinzile din Chicago(Ed. Sitech, Craiova, 2006),scriere ce poart# un subtitlu\n[el#tor, deschis la varii inter-

pret#ri: “aproape poeme”.La o prim# lectur#, textele cuprinse \n volumul

Oglinzile din Chicago par a fi o culegere demini-reportaje poetice asezonate cu elemente deautobiografie, inspirate din realit#]ile americane,un fel de “punere \n contact” a cititorului rom@ncu aspecte ale vie]ii americane contemporane.

La o privire mai atent#, constat#m c# aproapepoemele lui Marian Barbu sunt, de fapt, adev#ratepoeme narative “de atmosfer#”, pentru c# autorul,dup# ce a cunoscut pe viu The American Way ofLife, exerseaz# o poetic# a atmosferei, f#c@nddese incursiuni \n poezia american# din intervalulcuprins \ntre a doua jum#tate a secolului al XIX-lea [i prima jumatate a secolului XX (v. studiulMarianei Ne] despre atmosfer#, O poetic# aatmosferei, Ed. Univers, Bucure[ti, 1989).

Cu Oglinzile din Chicago, ne afl#m \n fa]aunor texte poetice ce amintesc de exuberan]a [ivitalismul lui Whitman (cel din Fire de iarb#,1855) sau de tonul elegiac din poemele “do-mestice” ale lui Emily Dikinson. Sunt poeme\nc#rcate de referin]e la loc [i timp, de elementecolocviale, amintind de biografismul lui EdgarLee Masters (v. Antologia or#[elului SpoonRiver, din 1915), de “oratorismul” lui Carl Sand-burg (v. Poemele din Chicago, 1916), dar [i deteoretiz#ri ce ]in de intelectualizarea [i obiectivareadiscursului, proprii lui Wallace Stevens.

_n multe dintre textele acestui volum, accentulconstruc]iei poetice cade pe vizual. Autorulconstruie[te o poetic# a percep]iei, dar [i una amedita]iei, modele fiindu-i imagi[tii Ezra Poundsau William Carlos Williams, dar [i subtilul…peisagist” Robert Frost. Aidoma lui Williams,Marian Barbu \ncearc# s# “stoarc#” poezie dinbanalul cotidian, din locul comun. Nu e departe,\ns#, nici de poetica realului, de biografismul dinvolumul lui Robert Lowell, Life studies (1959).

Dup# cum se vede, o adev#rat# istorie a poezieiamericane este camuflat# \n paginile volumuluiOglinzile din Chicago!

Marian Barbu apare \n ipostaza unui Ovidiucontemporan, exilat pe malul lacului Michigan,\ncerc@nd s# redescopere lumea literar# american#la surs#; o sorteaz# atent, nu \nainte de a o treceprintr-un filtru cultural european: “Remanen]ac#r]ilor din bibliotec#/ A crescut ca oglinzile ve-ne]iene/ Fiindc# vedeam cum fuge g@ndul sprevis/ Cum tot ceea ce [tiam eu despre scriitoriiamericani/ Se f#cea [i se desf#cea \n segmente deoglinzi” (...) “Numai poe]ii vedem oglinzileCuv@ntului” (_ntr-o bibliotec#).

Iat# cum biografia autorului, ca fiin]# real#,este estompat# de biografia sa ca fiin]# spiritual#,format# \n spa]iul cultural est-european.

Chiar dac# mimeaz# simplitatea expresieipoetice, \n maniera unui obiectivism fotograficamerican, nu renun]# \n textele sale la considera]iide ordin estetic [i moral: “...s# nu ui]i c# Poezia/Care ]ine omul \n via]#/ Este cel mai sensibilproiect al lui Dumnezeu” (Imagina]ia, la control).

Spirit enciclopedic, turistul-cultural MarianBarbu nu uit# c#, de fapt, este un om de cultur#european [i, de c@te ori se ive[te ocazia, puneelementul cultural la temelia existen]ei umane:“Cum s# ai cunoa[terea-mplinit#/ Dac# n-ai v#zut,n-ai auzit tu \nsu]i?/ Prin citit, po]i cunoa[te, darnu [tii direct/ Sursa. Ea \nseamn# Omul, faptelelui” (Grija unui tat#).

Astfel, \ntreb#rii provocatoare a lui Lyotard (v.Condi]ia postmodern#, 1979), “La ce folose[te,de fapt, cunoa[terea?”, Marian Barbu \i r#spundecu o \n]elepciune socratic#, apel@nd la celebrul\ndemn inscrip]ionat pe frontispiciul templului dinDelfi: “Cunoa[te-te pe tine \nsu]i!”

Renun]@nd la transla]ia \n/spre metafizic, MarianBarbu se orienteaz# spre o manier# nou# de a

poetiza, f#c\nd dovada c# e familiarizat, f#r#\ndoial#, cu subtilit#]ile tranzitivit#]ii: “Johnni eratrist/ A cunoscut o jamaicanc# la-mpachetat depe[te/ Au cochetat [i s-au iubit \not@nd pring@nduri”. (Familie f#r# acte).

De cele mai multe ori, reflec]iile lui MarianBarbu pornesc de la referin]e livre[ti, pline desemnifica]ii [i trimiteri culturale: “Am scris desprePsychè, fiin]# invocat# de Edgar Allan Poe/ C#u-t@ndu-i sensul \n cartea unui magistrat” (Deza-m#gire); “Longfellow zicea c# noi oamenii suntemcopii ai naturii” (Dilem#); “C@nd a \mplinit 75de ani, pe 11 iulie, Harold Bloom/ A fost \ntrebatde ce n-a g#sit un canonic american/ \n locul luiShakespeare [i Cervantes./ - Cum s# cau]i \ntr-orena[tere inexistent#?/ S-a mirat savantul \n fa]acelor de la Chicago Tribune” (Globalizare).

Dac# la Eliade \nt\lnim camuflarea sacrului \nprofan, cu Oglinzile din Chicago, Marian Barbureu[e[te, printr-un discurs care \mbrac# hainabiografismului, o camuflare a culturalului \n profan,\ncerc@nd s# deceleze valori culturale \n diverseevenimente mondene, dar [i \n banale \nt@mpl#ricotidiene, tr#ite ca urmare a c#l#toriei pe care a\ntreprins-o \n Statele Unite, \n zona megapolisuluiChicago.

Spirit polemic, autorul d# na[tere unor texteacide, de o cert# atitudine civic#. Este “decep]ionat”de calitatea mesajelor transmise de a[a-zi[iidisiden]i rom@ni, ajun[i jurnali[ti, politologi:“Ziarele rom@ne[ti din America/ N-au obositscriind mereu despre regimul Ceau[escu/ Despren#stru[nicia postdecembrist#/ Ba o div#,specializat# aici \n matematic#/ Acolo, la Chicago,este ginecolog de politic#/ Refuleaz# na]ionalismul\n intimitate...”.

_ncerc@nd s# restabileasc# adev#rul “istoric”,intr# \n dialog [i cu optzeci[tii autohtoni,“misionarii postmodernismului \n literatura

Despre oglinzileCuv@ntului

rom@n#”, cum \i numea Eugen Simion \ntr-uneditorial din cotidianul Ziua: “Ei, ce vremuri c@ndpostmoderni[tii bucure[teni/ Se dau \n v@nt culungi c#l#torii [i c#r]i/ Pentru care sunt scriitori/Fluturi de noapte pe o lamp# fluorescent#/ Cedisiden]i am \nt@lnit/ Unul mai abitir dec@t cel#lalt”(Disiden]# mimat#).

Actantul liric al lui Marian Barbu face partedin stirpea intelectualilor care, prin[i \n jocul ielelor,au v#zut idei: “Afl@ndu-m# l\ng# Island Lake/Am v#zut c# din jum#tatea dealului/ \nc#rcat depietre oceanice/ Florile \[i flutur# ideile \n v@nt†.El conchide, aforistic: “Ideile, singurele fructe/Ale omului care nu se v#d/ Dar care pot rodi \nmod special/ la arti[ti, athitec]i, arbori,/ La pietre[i flori./ Numai apa lucrurilor le adun#/ Pentruploile cu broa[te [i [erpi” (Ideile din ap#).

Cu versurile “M#-ntrebam sub soarele de var#/Cum se dezvolt# ideile \n lucruri”, autorul intr#\ntr-un dialog cultural, prin timp, cu poe]i precumWilliam Carlos Williams (“Nici o idee \n afaralucrurilor”) sau Wallace Stevens (“Nu idei desprelucruri, ci lucrurile \nsele”), dar [i cu Mallarmè(“ideea trebuie s# devin# preocuparea poetului”)sau cu Macedonski (“Oh, lucrurile cum vorbesc/[i-n pace nu vor s# te lase”). {i exemplele potcontinua.

De fapt, dac# am apela la conceptul lui Bahtin,discursul dialogic, [i l-am adapta la textele poetice,am putea conveni c# [i respectivele texte potdialoga \ntre ele, peste ani. Credem c# acest aspectreprezint# esen]a demersului poetic pe care \l\ntreprinde Marian Barbu \n volumul Oglinziledin Chicago.

“Nota explicativ#” de pe coperta a-IV-a a c#r]iieste edificatoare: …Tr#ind ceva timp \n zonamegapolisului Chicago (U.S.A.), am constatat peviu cum poezia american# are alt# turnur# ideatic#[i mai ales forme stilistice mult diferite de celeale europenilor. Evalu#rile realizate oficial de criticaliterar#, de o parte [i de alta, m-au \ndemnat s#v#d din interior cum limba rom@n# poate\ntreprinde comunic#ri pe m#sur#. De aici, o prim#explica]ie a titlului [i a componentelor adiacenteacestuia”.

Cu Oglinzile din Chicago, ne afl#m \n fa]aunui reu[it experiment literar. Dintr-o perspectiv#asumat postmodern#, Marian Barbu reia \n cheiecultural# (dar, aten]ie, nu ironic#, [i nici parodic#!)o manier# original# de a poetiza [i, apel@nd la unamestec, riguros dozat, de narativitate [i lirism, \[ipropune s# fie c@t mai aproape de anumite formulepoetice apar]in@nd cu prec#dere spa]iului literarnord-american.

ION PACHIA TATOMIRESCUpe cap/ [i ce umbr# deas# [i ce p#s#ri/ numaidespre fructe c# sunt sau nu s@nt/ cele maifrumoase/ n-a scos un cuv@nt.// (...)/ {i-am cobor@tdin pom, din vis,/ (pentru a fi mai negentil#)/ [il-am c#lcat \n sil#/ ca pe-un gunoi.// Ei bine, afla]i[i voi/ care nici nu citi]i aceste versuri/ despre unvierme/ de[i v# ve]i \nt@lni cu el/ mai t@rziu, maidevreme,/ afla]i ce am aflat [i eu/ spun@ndu-mivisul altei trestii g@nditoare:/ c# trebuia s#-l calcde dou# ori,/ c# prima dat# doar s-a pref#cut/ c#moare> (Vis cu vierme – p. 43 sq.). Eroina liric#,iubind zalmoxiana, dacica pereche sacr#, cu carestr#mo[ii se \nf#]i[eaz# [i pe cea mai vestit#column# a imperialei Rome, ar mai fi de re]inut[i pentru irepresibila-i sete uciga[# ce-o cuprinde\mpotriva …ermeticului†, …dionisiacului† Singuri-form (<E[ti singur luci, plastifiat,/ Afar’ p#m@ntulpl@nge beat/ {i-n ape se \ntoarce./ Apoi e lini[te,]i-aud/ Doar lini[tea cu p#rul ud/ Ie[ind de prinb#ltoace.// E[ti singur sing singuriform/ Un capo-dop ermet [i-n somn/ Ce \[i \nghite sensul./ Te-a[ despica \n dou#, lung/ Din cre[tet p@n#-n sud,pe prund/ Banaliz@ndu-]i sexul> – p. 49 sq.),…singuriformul† av@nd apuc#turi canibalice, cuc#ut#turi frecvente nu numai la …versul-pistil-rozeu†(<El voia versuri din mine/ Ca dintr-un pistilrozeu./ Eu eram cam nemiloas#,/ Foaie verde de-avr#meas#,/ C# eu nici n-am fost mireas#/ {i nicica s# mor nu vreu>), ci [i la …strofa dificil#†(<Deci el ron]#ia cu sil#/ Dintr-o strof# dificil#,/C# e foarte, c# e prea/ [i umbla cu limba scoas#/Dup-o rim# mai mustoas#/ Dar c@nd s-o mu[tede coaps#/ Ea zbur# ca pas#rea>). Otr#virea unuiastfel de Singuriform pare a se fi dovedit impe-rioas#: <Desigur se mohor@se,/ Ardea prost, mi sef#cuse/ Mil# de acest fidel./ {i atunci i-am dat s#-nghit#/ O metafor#-ndulcit#/ De regin# otr#vit#/Sus prin goticul castel> (Ambigua – p. 50).

De dincolo de valul r#coritor al ironiilor pandure,de dincolo de m#[tile stilurilor (co[buciene,barbiene etc.), de dincolo de paradox [i de dincolode mai toate …figurile de stil†, jum#tatea repre-zentat# de …Singuriform†, chiar dac# pare a-[i aflacealalt# jum#tate \n eroina liric#, nu are nicidecumsentimentul \mplinirii de fiin]# angajat# \n luptacu droaia ne\nvin[ilor zei, din subceresc, \n primulr@nd, nu intr# \n vreo androginic#, ori efialtic#stare, toate st@nd sub pecetea p#relniciei, ci, dim-potriv#, \[i relev#, \[i asum# condi]ia de ens-cos-mos, de ens-univers \nfiorat, ori \nfrigurat, ca…vecin al neantului†, c@t# vreme <muntele este \ncer, dar crestele sale/ nu se mai uit# dec@t \n vale/ca ni[te \mpietrite lacrimi demult>, c@t# vreme<r@ul e-o pas#re str#curg#toare>, c@t# vreme poetaIleana Roman cerceteaz# muntele/ matca lumilor,p@n# la aflarea adev#rului profund.

ecentul volum de poeme alIlenei Roman, Figuri de stil(Timi[oara, Editura Brumar,2006), st# confortabil sub unmotto heliadesc-r#dulescian:<Bine c# sc#pai de Muze,/ Deleli]e din Parnas/ {i de gloabade Pegas...>, atr#g@nd [i astfel

aten]ia asupra faptului c# distinsa purt#toare delir# de la Drobeta-Turnu Severin, estetice[tevorbind, \[i permite a-[i a[eza cu gra]ie …m#[tilestilistice† ale poeziei rom@ne[ti din toate anotim-purile, cu propensiunea celor dintre …modernitateamitosofic#† (v. Absalom, Dalila etc.) [i postmo-dernism (\ndeosebi, parnasian-hermetic barbian),\n ultim# instan]#, afirm@nd un subtil, un ingeniosprogram poeticesc, un admirabil soi de …foxy-poezie† (cf. C@ine veritè – <[i Fox fugi-ntr-osear# mov/ Cu-o dalb# Fox#> – p. 84) care, per-manent, \[i pro-jeteaz# receptorul, \ntre avalan[a…ironiilor produc#toare de [ocuri† [i …cvadrigaarhanghelilor† cu catharsis, cum, de altfel, [i \nsonetul din finalul c#r]ii: _ngerul \mi citise carteacumplit/ Omor@nd-o cuv@nt de cuv@nt/ {i lasf@r[itul cititului sf@nt/ Cu gura lui s-a isc#lit.//Din cuv@nt vin, \n cuv@nt m# \ntorc/ _ntre timpla ce bun s# mor, \ngerai,/ Treac# de la mine latine noroc –/ De n-a[ fi scris eu, ce omorai?//Acum de P#resimi am prins \ngerul/ _nviindu-micartea cu pl@ngerul/ Trec@nd de la mine la el [iinvers// Liter# cu liter# [i vers cu vers/ De nu pot,Doamne, s# mai adorm/ Prin v#z-duhul enorm(<Ex libris> – p. 89).

_n originala desf#[urare prin spa]ii [i timpuripoematice[ti a dun#rean-ironicei eroine lirice, sepleac# de la …kilometrul Kafka†, sfid@nd …tel-quelismul† (cu apogeul recept#rii prin postbelic-secunda genera]ie a resurec]iei [i paradoxismului),spre a se \nf#]i[a \n …turnul de filde[† al crea]ieidrept <cr#p#tura clar#> a Castelului (<Mai absurd#dec@t Kafka/ M# \ncumetasem, iaca,/ S# \l contrazictel quel./ Dup-un lung asalt pe-afar#/ _ntr-o bun#zi de var#/ Ca o cr#p#tur# clar#/ P#trunsesem \ncastel> – p. 7). Odat# intrat# \n labirintul-castel,<prin hod#i uituce, stranii> (p. 8), eroina liric#helen-romanian# trage de timp …\n sus†, ne\nt@lnind…castelanii†, abure[te …stampele clar-obscure†, orilucrurile (din …castel†) …\n eclipse fle]e†, apoi trage[i …de perdele-n jos†, v#z@ndu-[i …ca prin z#brele†,

trupul …f#r# dantele,/ singur, \nc# albicios,// singur,f#r# umbr#†. Eul liric, \nsinguratul, i se disemineaz#prin …p@nd#,/ c@nd s-a prins \ntr-o oglind#/ larg#,brusc, \n golul ei†, de vreme ce se vede mul]ime:<Eu de zeci de ori de mine/ _n ecouri str# str#ine,/{i surpate prin hod#i> (p. 9). Trebuie subliniat c#…alegoria autobiografic#† din deschidereavolumului face trimiteri subtile, …se re-conecteaz#†la anotimpul debutului poetei (\n literatur#, \nlumea literar#), din p#cate, un anotimp stalinist, alr#cnetelor ideologice marxist-leniniste \mpotriva…turnului de filde[†, al oric#rui tip de …Castel†kafkian etc., spre a se \nf#ptui …o literatur# nou#†,spre a f#uri …omul nou†, un homo sovieticus deRom@nia, astfel servind …clasei muncitoare†,…proletariatului†. Genera]ia Labi[ – St#nescu –Sorescu, adic# genera]ia Ilenei Roman, a celor cefac …bre[a Luceaf#rului† (adic# a debutan]ilor cuvolume \n vestita colec]ie, …Luceaf#rul†, a Edituriipentru Literatur# din Bucure[ti), …bre[# \nproletcultism†, strategic se pune sub scut parnasian-hermetic-barbian. Eroina liric# a Ilenei Romaneste c@nd adolescenta co[bucian# din <La oglind#>,c@nd feti]a din grupul colind#torilor de lunci, ca\n celebrul poem <Dup# melci>, de Ion Barbu.Frica – nu …sartrean#†, ci frica de stresanta, obse-danta cenzur# comunist# – se relev# hiperbolic, poli-morf, cu …chei† \n literatura de sertar: <Chiar [ifric#-mea cea mare/ Se-nmul]ise prin sertare/ {i-nunghere mari [i reci./ Celelate frici, mici zebre,/S-au l#sat mai f#r# febre/ S# se schimbe printenebre/ _n alba[tri lilieci> (p. 9). Grote[ti sunt<\nse[i fricile speran]ei>, ]op#ind <prin s#li, peclan]e,/ rup@nd p@nze de paingi,/ st@rnind amintiri,Rusalii,/ scorpioni, termite-n falii,/ chiar trecuteprin vitralii,/ \ns# sloi c@nd s# le-atingi> (ibid).…Ermeticul† joc castelan-kafkian reu[e[te s#plictiseasc# p@n# la urm# [i <una dintre frici> …o zbu-ghe[te†, pr#bu[ind o grind# <peste falnica oglind#>,din ai c#rei …prapuri†, ochii perfizi ai eroinei liricese metamorfozeaz# \n p#s#ri, \ntr-un <v#zduh de

aripi large>,\ntorc@ndu-se <ca bu-merange>(p. 11), ceeace o face s# m#rturiseasc#: <_ns# fric#-mea ceamare/ Cu picioare zbur#toare/ Flutura peste moloz/C#-ntre timp spa]iul c#zuse> (p.12).…Deznod#m@ntul† nu este nici …ie[ire prin cer†,nici …ie[ire din rai† (<{i-am s#rit pe-un geamafar#/ Ca o muzic# u[oar#/ _n bosche]ii lui Adam>– ibid.), pentru c#, dup# cum ne declar# cu t#riewikipedist#, n-o intereseaz# adev#rul: <Nu vream[arpe, nu vream m#rul,/ Eu nu vreau niciadev#rul –/ Dulce, sau pustiitorul...> (s.n., p.13).{i, prin absurd, esen]ial este <un scaiete bleocrudel> ce de fust# i se prinde, f#c@nd-o s# ias#r@z@nd <c@t roata,/ l#s@nd larg deschis# poarta,/sus, la Kafka, la Castel>. La eroina liric# a IleneiRoman, priponit de geana-i, <Chiar pe coapseleMariei/ Pa[te calul prim#riei> (Vedenii – p. 35),dac# nu g#se[te cumva <firul apei dus/ prinburuieni l#ie]e>. C@nd intr# \n spa]iul co[bucianal Alionului, nu preget# a se \nminuno[i de <baladaunui pom pe nume om>, <at@ta de bogat/ chiar[i \n somn>, <m#re] la trup [i leg#nat,/ de fructece nici n-am visat –/ frumoase [i cu mult maibune/ de m@ncat>; <precum el singur se-nsera/ [i,de asemenea, ningea/ iar prim#vara, str#vezui,/ se\nflorea> (p. 37 sq.). Celebrul …copac p#s#relnic†,cel cu care eroina liric# f#cut-a un copil, sesp@nzur#, f#r# a ni se mai preciza dac# [treanguli s-a fixat pe pas#rea-cruce, de vreme ce <p#s#rile\l iubeau>, de vreme ce <ele sunt crucile de sus>(p. 41). De la …c#derea \n baladesc†, eroina liric#a Ilenei Roman ajunge la o superb#, lafontainean#,…c#dere \n fabul#†, vulpizarea corbului de(s)c#[c#-v#luit fiind substituit#, pe registru onirologic, deomida \ndr#gostit# de dudul edenic: <Pe c@nd eum# visam odat#/ ca niciodat# un copac/ s-a suitviermele \n vis [i mi-a zis/ ce coroan# m@ndr# am

Ileana ROMANIleana ROMANIleana ROMANIleana ROMANIleana ROMANIleana ROMANIleana ROMANIleana ROMANIleana ROMAN

Foxy-poeziasub masca stilurilorsau

Marian BARBUMarian BARBUMarian BARBUMarian BARBUMarian BARBUMarian BARBUMarian BARBUMarian BARBUMarian BARBU

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 17PREMII NAºIONALE 2007

entru Marin Sorescu, realul eap# moart#, …ap# de balt#†.Arta e …ap# vie†, de poveste,fermecat#, cu vr#jite pic#turi,cu efect, care na[te …fantasticefurnic#turi†.

Ochiul meduziac al artei \lface pe poet pacient, pion, ma-

rionet#. Tot timpul …sub† exterioritate, interio-ritatea \[i pune \ntreb#ri, ale c#ror r#spunsuri crescmereu …dincolo†. Spiritul ia forma ulciorului delut. Lumea decide, senza]ia execut#, poetul nareaz#[i descrie. Lumea cu must se d#, politicoas#, lao parte, f#c@ndu-se fundal [i las# locul unei se-miotici suculente, c@t se poate. Poetul nu vedelucrurile \n firescul lor, ci vede nev#zutul, esen]ele,legile.

Copacul, asum@ndu-[i riscul verticalei, nu estetrunchi, coaj#, materie vegetal#, palpabil#, ci sem-nifica]ie, singur#tate, tr#inicie, demnitate. Lini[teaexterioar# a copacului (a se citi: a poetului) estemasca \mpietrit# (…coaj# b#tucit#†) sub care …frea-m#t#, cu cerul \n el, Cuv@ntul†. Spiritul, ca mireas#,l#sat la cheremul Materiei, ca ginere.

Zidurile imponderabilului sunt \mpletite dinc#r#mizi imponderabile: somnul, visul, ecoul,cuv@ntul, g@ndirea. _n somn, un eunuc \i despartepoetului, de trup …de nevolnicul trup†, capul, pecare i-l plimb# prin …haremul unui vis†. Trupulnu-i altceva dec@t …ap# moart#†, capul nu-i altcevadec@t …ap# vie†.

Vechea formul# …Via]a e vis† devine la MarinSorescu \ntors#tur# copernican#: …visul e lume†._n somn, …teribil# arhiv#†, totul e posibil, legilorle curge prin vene spontaneitate, aristocratelorgenuri le curg prin artere specii plebee, divineilumini \i umbl# prin g@nd profane umbre.

_n eterna simultaneitate a somnului, poetul-v@n#tor \[i este propriul v@nat [i trofeu. Numaidorin]a de cer sparge orizontala mundan#,\nfirip@ndu-se \n mugur sau \n protuberan]#semantic#. Precum o C#t#lin# eminescian#, poetulde nuf#r, sau nuf#rul de poet, adunat din mocirl#,vrea …s# \nfieze o stea†, pentru c# p#m@ntul e…ap# moart#†, iar cerul e …ap# vie†.

Dac# imperfectul indicativului, prin acumula-rea vertiginoas# de vocale, l#rge[te spa]iul [i rare-fiaz# orgoliul, se poate spune c# pasivitatea cu iz

arhaic, din lips# de ghes imanent [i energetic, se\ncordeaz# asupr#-[i prin reflexivitate, merg@ndpe loc, c#z@nd, cu fiecare pas, \n impas metafizic:…Bolovan sie[i \[i era Sisif†; …un bilet de c#l#toriece s-ar c#l#tori pe sine†, precum pescarul …seprinde \n n#vod pe sine†.

Prezentul [i ac]iunea nud# sunt …ap# moart#†,imperfectul [i reflexivul sunt …ap# vie†.

Ca un Hamlet \n c#utare de fantome, poetul econ[tient de iluzie, deci nu mai e prad# iluziei:…Intru \n trans#, ies din trans#/ oric@nd vreau. Esteo [ans#†. E [ansa apei vii, partea de nemurire anu oric#rui muritor.

Metafora, zgribulit# ca o pot@rniche \n r#muri[,las# prim-planul compara]iei planturoase, dezvoltat#\n [arje cascadorice care \nro[esc osul poezieip@n# la extaz. P#ianjenul, pentru a-[i ]ese lene[am#tase, are nevoie de un col], de un unghi fizic.Plasa e \mpletit# din fire, firele duc la p#ianjen.Iubitul, c#lc@nd pe fire, \[i iese din fire, fiind de-vorat de iubita-p#ianjen, a[a cum \mp#r#teasa sepierde \n tron, cum calul nebun e …m@nat de o [a†.

Adormit \n amiaza realului, poetul e mereu…treaz \n vis†, mereu pe mare, \n c#utare, ]in@ndu-se – suprem# salvare –, de propriul deget, …cuinel†.

Arhivar de crezuri vechi \n care nu mai crede,autorul adun#, ca un botanist, …nedumeriri pentruherbar†, \ntru pomenire. Gravitatea este …ap#moart#†, jocul e …ap# vie†. Poetul trece, para-doxal, …la fapte† abia \n joc, \n presupunerepresupus#, …la intrarea \n vis†.

Sorescianul de mers ia lumin# din lumin# [isens din nonsens de la miticele nuclee pres#ratepe tarlalele istoriei spirituale: Adam, Eva,Dumnezeu, Narcis, Penelopa, Sisif, Hamlet,Poseidon, Agamemnon, Ararat, extr#g@nd, prindistilare, fire de borangic din tulburele vicle[ug altr#irii neao[e.

P#durea a luat foc, ca \n poveste, de la ooglind# care …a f#cut insola]ie†. Oglinda este of@nt@n#. Stejarii trosnesc, animalele fug \ngrozite.Trebuie, mai \nt@i, stins# oglinda, acoperit# cu]ip#t de p#s#ri. La fel, arta arde epiderma bunuluisim], purific# obr#znicia eului exmatriculat de vis.

Patetic [i grav, Marin Sorescu \[i controleaz#spontaneitatea, chiar dac# mai …exist# nervi†, \[ifiltreaz#, cu [tire, boroghina instinctelor p@n# lapalinc# de cinci stele, vorbe[te cu m#nu[i,

fard@ndu-[i discursul cusolemnit#]i, totul ca pe scena…v#rului Shakespeare†. Pescen#, prin transfer ini]iatic,senza]ia ajunge cocoan#mare, un Dinu P#turic#spilcuit, \n frac, carne cu stu-dii superioare, grimas#[colit# p@n# la os. {uvoiulempiric e …ap# moart#†, rolul– travestiu asumat – e …ap#vie†.

Pantomima, gesticula]iede rang secund, d# cu tiflaunei realit#]i prime, entro-pice, care tr#ie[te pe piciormare.

Marin Sorescu arde \nagora tiparul unei poezii sen-timentaloidolacrimogene,proclam@nd intelectul dreptvl#dic# paradoxal, balan]#care \[i cheam#, ca o clo]#olteneasc#, sub aripi, extre-mele.

Volumul de poezii …Ap#vie, ap# moart#†, ap#rut laeditura …Scrisul Rom@nesc†,Craiova, 1987, nu-i altcevadec@t un benefic puseu delogic# ambroziac# pestebanalitatea [i agurida unuireal hipotensiv.

Ap# vie, ap# moart#

a Eminescu revii ca s# re\nvii.Dac# p@n# la EL literatura ro-m@n# era vegetarian#, necu-nosc@nd dec@t epitetul [i com-para]ia, cu Eminescu, botezat#,de acum, cu busuiocul meta-forei, ea devine, sincroniz@n-du-se cu marile literaturi, de-a

dreptul, omnivor#. Dar, dup# halucinanta lumea tropilor, Eminescu fuge de carnea macr# ametaforei, \ncepe s# posteasc#, \n vederea unuivid tropic, plin de lirism debordant. Limpiditateacategorial# nu-i altceva dec@t poc#in]a fiuluir#t#citor care-l red# pe poet lui \nsu[i, \n crea]iade dup# treizeci de ani.

Cuvintele …Luceaf#rului†, \n nuditatea lorlingvistic#, literal#, chiar dac# refuz# maramape cap, nu spun toate zilele din s#pt#m@na ade-v#rului, l#s@ndu-ne \ntr-un fructuos suspans.Suntem, cu siguran]#, pe t#r@mul suculent alsimbolului care, ar#t@ndu-ne versul, ne d# ghesa ghici reversul. Avem prezen]a, ca jum#tate demoned#, ne mai trebuie cealalt# jum#tate,absen]a, s# putem cheltui, \n pace, rotundulbucuriei.

Se [tie c# figurile geometrice complete sunt,\n plan, cercul, iar \n volum, sfera. Toate cele-lalte figuri sunt incomplete, gure[e, neast@m-p#rate [i, numai prin accelera]ia lor, devin per-fecte, mute.

Judec@nd …Luceaf#rul†, ad#p@nd adic# textulla Dun#rea intelectului, sensibilul se \nnobileaz#\n geometric. Brusc se decanteaz# dou# planuri,planul terestru-uman [i planul cosmic-divin.Starea impersonal# domne[te \ntre cele dou#iluzii paralele p@n# c@nd Dorin]a, de pe malul

uman, arunc# undi]a \n apacerului, isc@nd intriga liricei pove[ti.

Cei trei bulbi semantici ai poemului, C#t#lin,C#t#lina [i Luceaf#rul, se adun# \ntr-un triunghifictiv, povestitor de un anume t@lc. Parc#inten]ionat mutilat# de Marele Anonim, fiecarelatur# \[i caut# \mplinirea \n alta, printr-o ab-sen]#.

Pentru paj, C#t#lina e …iubirea dint@i† [i visullui …din urm#†, pentru C#t#lina Luceaf#rul este…lumin#†, iar pentru Luceaf#r fata de \mp#rateste …mireas#†.

Poemul …Luceaf#rul† are verticalitatea [imisterul unei lum@n#ri aprinse. _n acest sens,C#t#lin ar fi ceara, C#t#lina – fitilul, rela]ia, iarLuceaf#rul – flac#ra, spiritul.

Mama incendiului sentimental, care lumineaz#cerul [i p#m@ntul, este Dorin]a arz#toare a feteide \mp#rat, superb exemplar al rasei umane,…preafrumoas# fat#†, …lun# \ntre stele†, …fecioar#\ntre sfin]i†, f#r# de care cele dou# lumi, aflorei [i a stelelor, nu [i-ar fi dat niciodat#bine]e. Dorin]a, ca s#m@n]# a lumii, \[i punecap#t zilelor, devenind dor numai la C#t#lina.

_mplinit# la C#t#lin, dorin]a revars# …lini[tede veci† pe noaptea lui …de patimi†. Luceaf#rulnu mai al#pteaz# dorin]a, pun@ndu-i punct peharta entropiei; …ci eu \n lumea mea m# simt/nemuritor [i rece†.

Inteligen]a \l face pe b#rbat geniu, dorin]a oface pe femeie mireas# [i mam#. Cele dou#st#ri extreme, angelicul [i demonicul, prin care

Luceaf#rul \ncearc# s# p#trun-d# …\n casa [i \n g@ndul† fetei, sunt c#i deschisecare \nchid povestea, pa[apoarte mortale pentrumuritoarea C#t#lin#...

Flerul odraslei de \mp#rat cerne [i discernecorect. Moar# care macin# minuscunoa[tere,dorin]a f#r# obiect se transform# \n dor ascen-dent, singura spe]# de nemurire a unui muritorde r@nd. C#t#lin, \n m#rginirea lui instinctual#,nu [tie ce-i dorul, iar Luceaf#rul, prin dispre],\i pune dorin]ei c#tu[e, \ncarcer@nd-o p@n# lasf@r[itul lumii.

Dorin]a este accelera]ie (…cine nu intr# \naccelera]ie nu e†, Constantin Noica). Ea singur#vede …argintul† din ape [i …aurul† din aer, easingur# …convorbe[te cu idealuri†, ea singur#sfin]e[te lutul: …tu e[ti sf@nt# prin iubire†.

Luceaf#rul este cenu[a care \[i viseaz#copil#ria, flac#ra, spontaneitatea, de[i \n zadar,este sfera imperfect# (…sfera mea venii cu greu†),care vrea s# fie, m#car pentru o or#, triunghi,linie sau punct, e coaja \n c#utarea miezuluipierdut.

Av@ntul, credin]a (…credin]a zugr#ve[te icoa-nele-n biserici†), entuziasmul, speran]a nu suntaltceva dec@t rudele de s@nge albastru ale do-rin]ei, dorul r#m@n@ndu-i t@njirea, cenu[a, dul-cea]a amar#.

Dintre cei trei muguri semantici ai poemului,numai C#t#lina \ndepline[te virtu]ile simbolului.C#t#lin [i Luceaf#rul fiind numai semne: C#t#lin– plin#tate goal#, f#r# scam# de transcenden]#,

semn al omului eficient, Luceaf#rul – goliciuneplin# de sine, semn al omului teoretic.

C#t#lina este nodul vital care transcende, esteomul \n defini]ia lui generoas# [i bun#, efemerulce tinde la \mplinire prin infinit, prin absen]#,prin imposibil. Coeren]a g@ndural# o \nmires-meaz# cu elegan]# [i for]#. Ea alege, de nevoie,realul butuc#nos, dar ochii ei ]intesc dincolo degardul g@ndului: …\n veci \l voi iubi [i-n veci/va r#m@nea departe†.

Dac# dorin]a prive[te vesel# \n fa]#, dorulcat# trist \napoi, spre absen]#, a[a cum simbolult@nje[te, \ng@ndurat, \n sus, spre o alt# imper-ceptibil# absen]#.

C#t#lin tr#ie[te o experien]# religioas# carica-tural#, care presupune angajare total# \ntr-unobiect ultim, chiar dac# imanent: …tu e[ti iubireamea dint@i/ [i visul meu din urm#† [i nem#rgi-nit# adorare: …[i deasupra mea r#m@i/ durereade mi-o curm#†.

Experien]a C#t#linei nu este religioas#.Luceaf#rul nu e obiect ultim de adorare, angaja-rea nu e total#, dorin]a ei nu e rug#ciune, cirug#minte: …cobori \n jos, luceaf#r bl@nd†, iarla \nt@lnirea cu Luceaf#rul ea nu \ngenuncheaz#,\n semn de umilin]#, ci se ap#r# prin atac me-todic: …tu te coboar# pe p#m@nt/ fii muritor camine!†.

Tr#irea C#t#linei nu e nici moral#. Ea nusimte jugul vreunei datorii de a se sacrifica \nnumele unui bine general. Experien]a ei este,f#r# dubiu, dubioas#, adic# estetic#, ambigu#,confuz#, p@n# la urm#, specific uman#.

Cu C#t#lin, retorica \nvinge momentul estetical C#t#linei, iar acesta, la r@ndul lui, \nvingeadev#rul Luceaf#rului. S#n#tatea, r@sul, voio[ia[i s#rutul \nving lada de zestre a cerului. C#t#linaeste r#scruce de lumi, exemplar amfibiu, animalmarin care tr#ie[te pe p#m@nt [i vrea s# zboare.C#t#lin nu-[i dep#[e[te stadiul de pe[te, iar Lucea-f#rul – pe cel de pas#re, …g@nd purtat de dor†.

Gazda frumoas# a poemului r#m@ne C#t#lina,mirabila s#m@n]#, m#nunchi de timp, a[a cumEminescu se contureaz# \ntr-un Luceaf#r descul]prin iarba unui secol, \mpov#rat de dorul iubitei,al mamei, al copil#riei, al p#durii, al izvoruluig@lg@ind de for]# [i speran]#.

Trei bulbi semantici

JANET NICÅ

JANET NICÅ

Eseu sus]inut la colocviul interna]ional …Marin Sorescu† 2007

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Premiul revistei SEMNEpentru eseu

Concursul Na]ional de poezie [ i interpretare cr i t ic#… P O R N I L U C E A F ~ R U L †

Boto[ani, 2006

…R@ul este demiurg†Motto:

coloc

viul

inte

rna¡

iona

lco

locviu

l in

tern

a¡io

nal

MARIN

SOR

ESCU

MARIN

SOR

ESCU

20072007

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200818

T U D O Rcel Sfânt

L A B I R I N T L I T E R A R

oezia tr#ie[te nu prin cantitate,ci prin calitate. {i sufletulpoeziei este metafora.

Uneori, o singur# metafor#,prin noutatea [i frumuse]ea ei,c@nt#re[te mai greu dec@t maimulte volume de versuri.

Iat#, spre exemplu, definireamuzicii \n lirica lui Rainer Maria Rilke. Pentrumarele poet austriac, muzica este …respira]iastatuilor† ([i …poatelini[tea tablourilor†, adaug#el \n poemul …Muzica†). Dincolo de apelul laartele-surori (sculptura [i pictura, cu care poeziase \nrude[te originar [i substan]ial, toate treif#c@nd parte din domeniul unic al Artei), nere]ine aten]ia \ndeosebi prima metafor#. Cine amai spus a[a de inedit despre arta sunetelor c#e …respira]ia statuilor?†. O metafor# genial#, cuat@t mai surprinz#toare cu c@t pare de o sim-plitate des#v@r[it#, la \ndem@na tuturor. Dar pen-tru a se na[te o asemenea nestemat# poetic#,trebuiau s# existe retortele sub]iri ale sufletuluirilkean, care au distilat de zeci de ori realitateap@n# la t#ria celor mai fine parfumuri.

O metafor# de mare subtilitate a muzicii,privite din unghiul personalit#]ii lui Bach, ned#ruie cunoscutul poet american Carl Sandburg.Pentru acesta, esen]a artei celebrului compozitor[i organist german o consituie num#rul, pro-por]ia divin#. …Omul numerelor† este chiar titlulpoemului dedicat de Sandburg …fantomei luiJohann Sebastian Bach†. _ntreg poemul este ometafor# [i titlul o metafor# definitorie, cuprin-z#toare. E aproape tot ce s-a scris mai frumos,din punct de vedere poetic, despre Bach. Des-tinul artistic al acestuia e situat de Sandburgsub zodia numerelor. Bach lucreaz# cu numereleca un vr#jitor. Numerele sunt \ncifrate \nsubstan]a operei sale, leg#tur# miraculoas# \ntrep#m@nt [i cer. Prima strof# relev# natura pro-tectoare, …matern#†, a sensibilit#]ii lui Bach:

…Culca un cinci l@ng# un zececa \ntr-un leag#n,f#c@ndu-le s# se iubeasc#†.

Dar Bach nu-[i revars# asupra numerelor doar

latura ocrotitoare a spiritului s#u, ci [i pe aceeacare le pune \n eviden]# contradic]iile:

…Lua un [ase [-un [apte[i le punea s# se certe[i s# se bat# pentru ni[te ar[ice†.

Mai mult dec@t at@t, asemeni patriarhuluibiblic Abraham, prompt \n a-[i jertfi propriulfiu ca s# dea ascultare poruncii divine, Bach egata s# sacrifice numele pe altarul des#v@r[irii:

…Dichisea c@te un opt, c@te un nou#(...)[i-l ducea apoi \n mun]i, printre neguri†.

Dar ce semnific# p@n# la urm# numerele \n\ncercarea lui Sandburg de a contura individua-litatea lui Bach? Nimic altceva dec@t chipulnev#zut al lucrurilor, nucleul lor ultim. _nrudireacu concep]ia pitagoreic# asupra numerelor esteevident#. Cum se mai slujea Bach de numere?Le …aduna†, le …\nmul]ea cu altele noi†, sco]@nddin ele …o rug#ciune a Numerelor†. Toat# artalui Bach e \nchis# \n aceast# minunat# metafor#:…o rug#ciune a Numerelor†.

Pentru fiecare sentiment, precum iubirea [inorocul, Bach g#sea …numerele prielnice†. Lecuno[tea mai ales pe acelea care …leag# marea[i stelele† (fel de a spune c# era st#p@nularmoniei ce une[te p#m@ntul cu cerul). _ns#[imoartea lui Bach e pus# sub semnul numerelor.…Adio†-ul s#u a fost rostit …ca pe-un num#r†.

O foarte frumoas# defini]ie metaforic# amuzicii ne ofer# tot Carl Sandburg \n poemul…Cunoa[terea t#cerii†. …A cunoa[te t#cerea –zice autorul – \nseamn# a cunoa[te muzica\ns#[i†. Vers-metafor# care se apropie, prinfarmecul [i neobi[nuitul lui, de neuitata imaginerilkean# mai sus citat# (…respira]ia statuilor†).

O metafor# de mare puritate [i profunzime amuzicii \nchipuie Juan Ramòn Jimènez,binecunoscutul poet spaniol al misterului [isolitudinii. Pentru el, muzica e un element viu,virginal, elementul acvatic incluz@nd \n sine pe

toate celelalte elemente ale lumii. Ceea ce \l\nc@nt# pe poet este …c@nt#toarea und#† \n care…stau stelele, ca ni[te crinisuavi, \ntr-un cristalad@nc† (…Muzica†). Avem aici o viziuneapropiat# de aceea a lui Sandburg, dar …\ntoars#†(dinspre ceresc spre teluric).

O chintesen]# a lumii e muzica [i pentruBoris Pasternak, marele poet rus.

…Muzica† e un …poem-metafor#† ce sesprijin#, \n reliefarea t@lcurilor sale, pe figurileemblematice ale lui Chopin, Wagner [iCeaikovski. Ilustrul compozitor german RichardW. Wagner este evocat prin …frumoaseleWalkirii†, imagine ce face aluzie la a douacomponent# a …Inelului Nibelungilor†,…Walkiria† (celelalte p#r]i ale tetralogiei fiind…Aurul Rinului†, …Sigfried† [i …Amurgulzeilor†).

Chopin e surprins \n momentele de maxim#expansiune a inspira]iei lui romantice:

…Fl#c#ri roind, ap#-n [uvoaie,Zbucnesc pe r@nd improviza]ii,Totu-i aici: strada \n ploaie,Cu-al lor destin – \nsingura]ii.

A[a, trezit de-o reverie,Cu sf@nta sa naivitate,A \ncercat Chopin s-o scriuPe un pupitru-n miez de noapte†.

Nu mai pu]in zbuciumat apare Ceaikovski \nre\nvierea uneia dintre cele mai mi[c#toarepove[ti de dragoste care s-au scris vreodat#,aceea dintre Paolo Malatesta [i Francesca daRimini, zugr#vit# de pana me[ter# a lui Dante\n …Divina Commedia†:

…Ori \n tumulturi infernaleDin tot ce \nsemna dantescaV#zu Ceaikovski sala-n jalePentru Paolo [i Francesca†.

Instrumentul reprezentativ pentru muzic# e,la Pasternak, pianul.

VALERIU BIRLAN

Tudor cel Sf@nt, din Vladimiri,Cu plete moi sub com#nac,Tudor, cu c#priori \n priviri,P#rinte drag din alt veac.

Tudor, fulgerare de stea,F#t-Frumosul nostru pandur,M@n# pe sabie grea,Stejar \nalt [i dur.

Tudor, p#r#sit de c#pitani_n pridvor, la Gole[ti,Tudor, de ani [i aniCald fior inimii e[ti.

Tudor, \nchis \n hrube reci,Ars de un plumb \n piept,Tudor, mustrare de veci,Pe tine, pe tine te-a[tept.

Tudor, falnic b#rbat,Crist h#cuit \n buc#]i,_n giulgiu de s@nge-mbr#catLunii te-ar#]i.

Tudor, pe vechiul p#m@ntColinzi cu pas rar,Mistuit de un g@ndZ@mbe[ti amar.

Tudor cel Sf@nt, din Vladimiri,Cu plete moi sub com#nac,Tudor, cu c#priori \n priviri,P#rinte drag din alt veac...

T U D O Rcel SfântT U D O Rcel Sfânt

pe lumea aceasta), la pu]in# vreme dup#ce am ajuns acas#, mi-au c#zut \n m@n#c@teva c#r]i despre Tudor Vladimirescu.Prilej s#-mi amintesc de Craiova, defaptul c# [i pe p#m@ntul ei [i-a purtatpa[ii d@rzul conduc#tor. Prilej s# v#rs olacrim# pentru nedreptul s#u destin,pentru crunta sa moarte.

V# trimit un poem – …Tudor celSf@nt†, scris cu ceva timp \n urm#. _ldedic memoriei marelui comandir [isufletului oltenesc de care m# simt [ieu legat (prin bunicul din partea mamei,originar din jude]ul Gorj).

Primi]i, stimate Domnule DanLupescu, asigurarea stimei mele.Cele bune v# ureaz# Valeriu BIRLAN

Stimate Domnule Dan Lupescu,

V# mul]umesc pentru colet. Onorant#[i pl#cut# surpriza public#rii. Cuvintelede la pagina 16 pornesc din aceea[iinim# cald# [i binevoitoare care mi-atrimis primele exemplare ale …Lamurei†.Am savurat umorul din precizarea: …p@n#la 20 iulie – Sf. Ilie†.

Umorul, c#ldura \nv#luitoare carac-terizeaz# sufletul oltenesc. Le-am des-coperit \n cursul unei scurte c#l#torii(singura de p@n# acum) la Craiova. Amfost s# las d-lui profesor GabrielCo[oveanu c#r]ile mele [i cele necesareprimirii \n Uniunea Scriitorilor. Mi-am\ndeplinit [i o veche dorin]#: am v#zut

…Torsul† [i celelalte sculpturi br@ncu[ienede la Muzeul de Art#. Citisem undevac# …Torsul† se afl# la Craiova [ipl#nuisem demult s#-l v#d. Ocazia mis-a ivit abia pe 22 iunie a.c.

S# v# spun c# am l#crimat contem-pl@nd din toate unghiurile posibile…Orgoliul†, …S#rutul†, …Coapsa†, …Dom-ni[oara Pogany†? Pe aceasta din urm#am privit-o a[a de intens [i a[a deaproape, \n materialitatea ei at@t detangibil#, dar imponderabil# ca visul,\nc@t am sim]it c# mi se strecoar# \npiept [i o voi purta cu mine oriunde m#voi duce. …Miss Pogany† este frumuse]eafeminin# absolut#. E o \nf#]i[are aDumnezeirii pe P#m@nt.

bucuriile [i triste]ile celor din preajm#.Am v#zut, poate, prea pu]in din ceea

ce este cu adev#rat Craiova (centrul cuteatrul …Marin Sorescu†, casele vechide pe strada principal#, magazinele noi,Prim#ria [.c.l., statuile lui Al.I. Cuza [ia lui Mihai Viteazul, \n fine, PalatulMihail, actualul sediul al Muzeului deArt#), dar m-am \ntors de acolo cu multeimpresii [i amintiri frumoase. O doamn#cu care am f#cut cuno[tin]# mi-a spusc# sunt at@tea locuri interesante laCraiova (…Parcul Romanescu†, printrealtele). Timpul, circumstan]ele c#l#torieim-au \mpiedicat s# le v#d.

Prin nu [tiu ce \mprejurare obscur# alucrurilor (de[i nimic nu este \nt@mpl#tor

Am cump#rat de la muzeu minunatacarte a lui Paul Rezeanu, …Br@ncu[i laCraiova†. O p#strez ca pe o dovad# c#am vizitat capitala Olteniei.

Am inten]ionat s# trec [i pe la re-dac]ia …Lamurei†, s# v# cunosc perso-nal. Timpul limitat, ca [i spaima teribil#c# deranjez pe unde merg, m-au oprits# fac ceea ce \mi propusesem.

M-a frapat, \n discu]iile cu oameniidin Craiova, acea c#ldur# specific#,venind din ad@ncul sufletului, de carepomeneam mai sus, care se percepe de\ndat# \n vorba oltenilor [i parc# li ser#sfr@nge pe chip. E un sentiment com-plex, ce cuprinde \n el, pe l@ng# bun#-voin]#, [i o pornire de a fi p#rta[ la

Metaforele muziciiMetaforele muziciiMetaforele muziciiMetaforele muziciiMetaforele muziciiMetaforele muziciiMetaforele muziciiMetaforele muziciiMetaforele muzicii

Elementele fantastice se g#sesc [i \n celelaltenuvele ale volumului Iarna b#rba]ilor, \n Satulde lut, \n care este c#utat, \n timpul r#zboiului, unom ce nu mai este, \n Var# [i viscol, undeprezumtiva moarte a lui Grigorie Nereju ofer#prilejul unui ritual de \nmorm@ntare, unde suntchema]i, la sfat, b#tr@nii de pe cel#lalt t#r@m, [i,mai ales, \n Masa cu oglinzi, \n care un grup deoameni se \ndreapt# spre ora[ul ce …nu se vede,nu se aude†, to]i \ndoindu-se de existen]a lui, cuexcep]ia lui Caius, b#[tina[, plecat de mult. Masacu oglinzi, de la pr#v#lioara din centrul ora[uluiascuns \n zarea c@mpiei, este un simbol al acesteilumi care crede \n puterea iluziei. Semireal# [isemifantastic# este figura de neuitat a lui ConstantinPierdut I-ul, …regele nebun al c@mpiei†, \nalt,de[irat, tren]#ros, c#ruia \i cre[te iarba pe umeri [ila [olduri, o apari]ie crescut# organic din realitatealocului. De o incontestabil# for]# artistic# este [itransa celor trei eroi, din aceea[i nuvel#, carealearg# s# se scalde \n apa imaginar# a B#r#ganului(fenomenul iluziei optice, denumit …fata morgana†),crez@nd c# au \n fa]# apele Fluviului. _n acestenuvele este preg#tit# atmosfera romanului CarteaMilionarului, tetralogie din care n-a ap#rut dec@tprimul volum: Cartea de la Metopolis (1977).

Trecem peste volumul Scrisori provinciale(1976), cu un aspect eterogen, care cuprinde eseuri,pseudoreportaje [i nara]iuni propriu-zise, dintrecare dou#: Un alt colonel Chabert (titlul ce netrimite la personajul balzacian cu acela[i nume) [iUn viscol de alt#dat# se circumscriu sferei fantas-tice, nuvele pe tema pierderii identit#]ii, satisf#c@nd

gustul pen-tru senza-]ional, cuscene degroaz#, te-rifiante, deroman go-tic [i, \n a-cela[i timp, cu deschidere spre literatura modern#a absurdului, pentru a ne opri asupra romanuluiCartea Milionarului. De o frapant# originalitate,aici prozatorul \ncearc#, mai mult ca oriunde, s#configureze o mitografie a B#r#ganului. {tefanB#nulescu \[i creeaz# un ]inut imaginar, ca [iYocknapatawpha lui Faulkner, pe care [i l-a luat,definitiv, \n posesiune, anex@ndu-l geografieiliterare. Miraculosul fuzioneaz# cu feericul, lumeamitic# evocat# \[i p#streaz#, \ns#, intact#, aparen]arealit#]ii. Romanul ne poate trimite, prin realismuls#u halucinat, magic, fantastic, [i la proza sud-american#, de formul# marquez-ian#, din Un veacde singur#tate. Trebuie decodate, mai \nt@i,sensurile alegorice ale romanului. St#p@nul acestuiregat imaginar nu este altul dec@t Naratorul,denumit, \n chip simbolic, Milionarul. Este unpersonaj de o mare ubicuitate, care apare pestetot, observ# tot ceea ce se poate observa, de]inesecretele tuturor celorlalte personaje, fiind, totodat#,implicat \n intrig#, \n ac]iune. De[i apare \n aceast#postur# privilegiat#, de supraveghetor atent, dest#p@n spiritual peste un anumit teritoriu [i de]in#toral tainelor locului, aproape \n postur# de magician,Milionarul nu este, totu[i, omniscient, aceasta

pentru c#, \n lumea lui {tefan B#nulescu, sefantazeaz#, se fabuleaz# enorm, fiind foarte greu,dac# nu imposibil, de desprins adev#rul de inven]ie,realitatea de fic]iune. Adev#rul este de presupusa fi, de cele mai multe ori, locul geometric allegendelor care circul# pe seama unui anumit per-

sonaj, princare {te-fan B#nu-lescu cre-eaz# unadmirabilmit mo-dern: mi-

tul creatorului. De altfel, Generalul Marosin \iexplic# astfel porecla: …{i \]i spun astea, pentru c#]i se zice Milionarul, nu pentru banii [i averile pecare nu le ai, nu le-ai avut [i nu le vei aveaniciodat#, ci pentru bog#]ia [i risipa de minte [i defantezie pe care le cheltuie[ti \n folosul \n]elegeriioamenilor [i lucrurilor†. Dup# Milionar, cel maiimportant personaj este Topometristul. Acestam#soar# la propriu, [i nu cu metrii imagina]iei,desemn@nd un anumit spa]iu geografic. Este unposibil Milionar \n devenire. Geografiei imaginare\i corespunde, astfel, o geografie real#, ale c#reirepere pot fi stabilite pe hart#, cum se \nt@mpl#, dealtfel, [i cu Yocknapatawpha lui Faulkner. Dup#toate probabilit#]ile, Metopolisul ar corespunde, pehart#, Cernavodei, Mavrocordat – C#l#ra[ilor,Cetatea de L@n# – H@r[ovei, Insula Cailor – B#l]iiIalomi]ei, C@mpia Dicomesiei – extremit#]ii de sud-est a C@mpiei B#r#ganului. Lumea lui {tefanB#nulescu se caracterizeaz# prin cosmopolitism,printr-un \ntreg conglomerat etnic. Mavrocorda]iireprezint# spiritul balcanic, lumea greco-turc#, trecut#prin filier# fanariot#, influen]a oriental# cea maiputernic#, plasma etnic#, dintre toate, cea mai impur#[i se caracterizeaz# prin amoralism, prin abolirea

criteriilor etnice, prin repliere moral#, inconsecven]#,instabilitate [i oportunism. Metopolisienii reprezint#spiritul bizantin. De altfel, ei se [i consider# urma[iidirec]i, \n spirit, ai bizantinilor, mo[tenitorii uneistr#lucite civiliza]ii [i se individualizeaz# printr-unrafinament al perversit#]ii, prin predilec]ia pentrufast, serb#rile lor amintind de risipa ceremoniilorbizantine. Metopolisul este expresia unui Bizan]crepuscular. Dicomesienii \ntruchipeaz# spiritulautohton, ei fiind urma[ii geto-dacilor [i se carac-terizeaz# prin rezisten]a la alogen, printr-o diploma]iene\ntrecut#, deprins# din \mprejur#rile istorice, princircumspec]ie [i rezerv#, printr-un sim] al pruden]eiexacerbat [i prin bun-sim]. Dup# expresia Genera-lului Marosin, ei sunt o …constant# ireductibil#†.Lor le arat# naratorul cea mai mare simpatie [i-iprive[te cu o neacoperit# admira]ie. Civiliza]iadicomesienilor este una arhaic#, baz@ndu-se peobiceiuri str#vechi [i pe rituri p#g@ne, barbare.Alerg#rile de cai din ziua de Boboteaz#, ce sesoldeaz# cu r#pirea fecioarelor care vor devenineveste, Biserica pe Roate, purtat# \ntr-o c#ru]#, \nretragerea din calea n#v#lirilor popoarelor migratoarefac parte din aceste practici specifice civiliza]ieidicomesienilor. Agricultori, a c#ror principal# bog#]ieo formeaz# cerealele B#r#ganului, dicomesienii duco via]# sobr#, f#r# excese [i sunt un popor pa[nic.Nebunul genial, f#r# [tiin]# de carte, ConstantinPierdut I-ul, care face rapid calcule mentaleincredibile, tr#ind retras \n Insula Cailor, [i savantulbizantinolog, de mare rafinament [i reputa]iemondial#, Filip L#sc#reanu, supranumit Teologul-Umilitul, sunt exponen]i ai spiritului dicomesian.Dup# cum dicomesian este [i Milionarul. Dinaceast# viziune mito-poetic#, plin# de figuri legen-dare, nu trebuie omis# nota parodic#, burlesc#, pecare autorul o \ntre]ine \n permanen]#. Prin C@mpiaDicomesiei, {tefan B#nulescu este creatorul unuispa]iu original [i unic, \n literatura rom@n#.

(Urmare din pag. 5)

OVIDIU GHIDIRMICLaureat al Academiei Rom@ne

{tefan B~NULESCUO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganuluiO mitografie a B#r#ganului

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 19P A N T E O N R O M Â N E S C

a sf@r[itul anului 2007, EdituraALMA [i Tipografia S. C. AlmaCons din Craiova, conduse deinginerul [i publicistul Alexan-dru Manda cu admirabil# r@v-n# [i l#udabil# voca]ie de pro-motor al unor remarcabile valorispirituale, ne-a oferit nou# rea-

liz#ri editoriale de importan]# deosebit#, care vor\mbog#]i, credem, zestrea cultural# rom@neasc#.Este vorba de apari]ia revistei Magazin Istoric,num#r special, dedicat Craiovei, scris de 17personalit#]i din domeniul culturii, [tiin]ei, artei,printre care academicienii Radu Voinea [i {tefan{tef#nescu, [i a c#r]ii Evoc#ri, vol. III, (2006-2007), \ngrijit# de academicianul Radu P. Voinea,sub egida Academiei Rom@ne [i a Academiei de{tii]e Tehnice din Rom@nia, care continu# seriavolumelor I (1971-1974) [i II (2004-2006),publicate \n anii 2005 [i, respectiv, 2006.

_ntr-un recent Catalog de carte, Editura ALMApromite c# seria va continua cu alte evoc#ri,sus]inute \n perioada 2006-2007. Fiindc# \n revistaLamura nr. 10-11-12/oct-nov-dec. 2007 s-au tip#ritopinii substan]iale despre edi]ia special#, a Maga-zinului istoric, dedicat Craiovei, \ntre care se afl#[i p#rerile mele, \n continuarea comentarului defa]# m# voi referi la volumele consacrate Evoc#-rilor, cu prec#dere la cel de-al III-lea, editat \nanul 2007. Dar, pentru a \n]elege mai bine motivelecare au stat la baza conceperii [i \nf#ptuirii acestui\ndr#zne] [i admirabil proiect editorial, vom citadin Cuv@ntul \nainte de la vol. I (2005), al acad.Radu P. Voinea, \ngrijitorul edi]iilor acestor Evo-c#ri: “_n prim#vara anului 1971, Biroul prezidiuluiAcademiei Rom@ne, format din academicianulMiron Nicolescu, pre[edintele Academiei, acade-micienii {tefan Milcu, Remus R#dule], AtanaseJoja [i {erban }i]eica, vicepre[edin]i, [i membrulcorespondent Radu Voinea, secretarul general alAcademiei, a luat ini]iativa \nfiin]#rii unui ciclude conferin]e intitulat <Evoc#ri>, la care urmau s#fie invita]i membri ai Academiei, precum [i altepersonalit#]i din domeniul [tiin]elor, literaturii [iartelor, pentru a evoca momente din via]a lor.Conferin]ele urmau s# aib# loc \ntr-o mic# sal# de80 de locuri, la Casa Oamenilor de {tiin]# (CO{).Conferen]iarul urma s# fie prezentat pe scurt depre[edintele Academiei sau de secretarul general.(...)

Conferin]ele au fost \nregistrate pe benzi demagnetofon. Din p#cate, o parte dintre acesteas-au pierdut, iar altele s-au demagnetizat. A ap#rut\n mod firesc ini]iativa de a publica \n acest volumtextele ce au putut fi salvate [i de a le reimprimape instala]ii moderne, astfel \nc@t s# se constituie\n viitor o fonotec# de aur a Academiei Rom@ne.”_ns#, din nefericire, ciclul Evoc#rilor n-a duratdec@t 3 ani, \ntre 1971 [i 1974, c@nd a fost \ntreruptbrusc prin transformarea Casei Oamenilor de{tiin]# \ntr-o anex# a restaurantului hotelului“Ambasador”, hot#r@rea superioar# fiind luat#,s-a zvonit pentru c#... …la C.O.{. se \ntruneauacademicienii care criticau regimul politic”.Supravie]uind vitregiilor vremii, au ajuns \npaginile primului volum tip#rit \n 2005 conferin]elesus]inute de ilustre personalit#]i, precum VictorEftimiu, Al. Philippide, Grigore Moisil, HenriCoand#, Nicolae Botnariuc, Alexandru Graur,Emil Pop, Pantelimon Halipa, Aurel Bele[, GeoBogza, Cella Delavrancea, Iorgu Iordan, Octa-vian Onicescu, {erban Cioculescu, Gh. Negres-cu, Remus Baziliu R#dule]. S-a \mplinit, astfel,dup# peste 30 de ani, n#zuin]a exprimat# \nconferin]a academcianului Remus R#dule], rectorulUniversit#]ii Populare Bucure[ti (1964-1984):“Urm#rim ca textele ce se vor elabora \ntr-o faz#mai avansat# dec@t cea care se prezint# ast#zi s#vad#, \ntr-un fel sau altul, lumina tiparului saubarem s# fie multiplicate...” Preg#tirea apari]iei, \n2005, a c#r]ii cu evoc#rile purt@nd prestigioaselesemn#turi amintite mai \nainte, a st@rnit interesulconducerii Academiei Rom@ne pentru reluareaacestei activit#]i fructoase, menite s# se constituie,prin aceste m#rturii, “\ntr-un fel de tezaur alAcademiei Rom@ne”, a[a cum a subliniat acad.Eugen Simion, pre[edintele \naltului forum [tiin-]ific, \n Cuv@ntul inaugural rostit la deschidereanoii serii a evoc#rilor, \n ziua de 11 noiembrie2004, care prefa]eaz# cel de-al doilea volum allor, ap#rut \n anul 2006: “Este vorba de un ciclude \nt@lniri academice, mai precis de evoc#ri, ini]iatcu mul]i ani \n urm#, pe care vreau s#-l inaugur#mast#zi, \n aceast# sear#, (...) s# continu#m \n viitor,totdeauna ultima vinere a lunii. (...) Cel carer#spunde din partea Academiei de acest ciclumemorialistic numit “Evoc#ri” este [i cel carevorbe[te \n aceast# sear#. Este vorba de dl’academician Radu Voinea, fost pre[edinte alAcademiei Rom@ne, fost, mult timp, secretargeneral al Academiei, cunoscut, mai ales, de<intelighen]ia> noastr# tehnic#, dar [i noi, umani[tii,\l cunoa[tem [i vreau s# spun c# \i apreciemfoarte mult [i umorul, dar [i darul de a povesti.

C R A I O V Apromotoarea unui

t e z a u ral Academiei Rom@ne

ILARIE HINOVEANULaureat al Academiei Rom@ne

Aceste evoc#ri se constituie, sau dorim noi s#se constituie, \ntr-un fel de tezaur al AcademieiRom@ne.

(...) Vroiam, de fapt, s# spun c# reinaugur#mo tradi]ie \n Academia Rom@n#. Aceast# tradi]ieva fi de aici vegheat# de dl’ academician RaduVoinea \mpreun# cu colaboratorii no[tri dinAcademie [i v# invit de-acum \n ultima vineri afiec#rei luni, la ora 18, aici, la Casa Oamenilor de{tiin]#, pentru a asculta pe oamenii care au cepovesti despre ei [i despre oamenii pe care i-aucunoscut”. Firesc, Evocarea Cr@mpeie de via]# aacad. Radu Voinea, care a urmat Cuv@ntulinaugural din acea sear# de 11 noiembrie 2004,a deschis seria evoc#rilor cuprinse \n volumul II,din anul 2006, semnate de Constantin IonescuT@rgovi[te, Margareta Giurgea, DimitrieVatamaniuc, Panaite Mazilu, R#zvan Theodo-rescu, Marius {ala, Mircea Petrescu D@mbo-vi]a, Matilda Caragiu-Mario]eanu, MirceaMali]a, Mihai B#l#nescu, Gleb Dr#gan, Con-stantin B#lceanu Stolnici, Leonida Constantin.

A[a cum ar#tat la \nceputul acestui articol, \nanul 2007, apari]ia celui de-al III-lea volum alEvoc#rilor a ad#ugat m#rturiile a \nc# 9 persona-lit#]i academice (Marius Sabin Peculea, Dan Be-rindei, Gheorghe Buzdugan, Radu Beligan,Horia Colan, Garabet Kumbetlian, Boris Draga-nov, Cristian Ioan Hera, Cri[an Mircioiu) celor31 cuprinse \n volumele anterioare, \ntregind astfella 40 semn#turile care \nnobileaz# cu aura loraceste contribu]ii inestimabile la tezaurul de valorispirituale ale Academiei Rom@ne. Prin diversitatea[i complexitatea \ndeletnicirilor personalit#]ilor, prinmultitudinea [i importan]a evenimentelor, prinineditul, spectaculozitatea [i dramatizmul \nt@mpl#-rilor dezv#luite, prin referiri concrete la fapte devia]# care str#bat ultimele trei secole (Pan’ Halipas-a n#scut \n 1883, Henri Coand# \n 1886, IorguIordan \n 1888, Victor Eftimiu \n 1889), confe-siunile alc#tuiesc laolalt# o important# contribu]iela istoria modern# a rom@nilor. Desigur fiecareevocare merit# s# fie comentat#, multe secven]e– pline de \nv#]#minte pre]ioase – ar putea ficitate, dar spa]iul, de[i generos, oferit de revistaLamura, nu ne \ng#duie, spre regretul nostru.Pentru a-i convinge pe cititori de temeinicia apre-cierilor noastre [i pentru a-i determina s# citeasc#aceste evoc#ri, cu \ng#duin]a scriitorului DanLupescu, directorul fondator al noii Lamuri(c#ruia \i mul]umesc [i pe aceast# cale!), se public#al#turat \n \ntregime m#rturiile lui PantelimonHalipa cel mai \n v@rst# dintre cei 40 de semnatariprezen]i \n cele trei volume, \nso]ite de unpreambul \ntocmit de noi, iar \n finalul articoluluide fa]# voi cita [i comenta succint un episod dinEvocarea academicianului Marius Peculea,“p#rintele” apei grele rom@ne[ti, publicat# \nvolumul III (anul 2007).

Marius Sabin Peculea s-a n#scut la Cluj, la 13aprilie 1926, a f#cut liceul la Cluj, Sighi[oara [iSibiu, Facultatea de Electromecanic#, a {coliiPolitehnice din Timi[oara, a sus]inut teza dedoctorat \n 1966, cu tema “Studiul termodinamical coloanelor de separare \n flux continuu cu treifluide [i temperaturi diferite de reac]ie”, iar \n1974 a primit titlul de doctor docent \n [tiin]e. Afost asistent la Institutul de Mecanic# din Cluj, alucrat la Uzina Tehnofrig, a devenit, \n 1959,cercet#tor al Institutului de Fizic# Atomic# dinCluj, unde a condus Laboratorul de separ#ri izo-topice. _n 1970 a fost numit director al Uzinei Gdin R@mnicul V@lcea, prima unitate nuclear# dinRom@nia. Academicianul Radu Voinea, \n prezen-tarea pe care i-a f#cut-o savantului Marius Peculea,\n fa]a auditoriului de la C.O.{. (\n ziua de 2noiembrie 2006), spunea: “{i-a legat numele destudierea, experimentarea, proiectarea [i realizareauzinei de ap# grea, folosind procedee originale,solu]ii conceptuale cu caracter de premier#mondial#, unele dintre descoperirile domniei salereg#sindu-se \n cele 30 de brevete de inven]iipremiate la saloane interna]ionale. (...) Av@nd \nvedere marele num#r de ani petrecu]i \n R@mniculV@lcea (24 de ani de directorat! – n.n.), \n Oltenia,[i ata[amentul d@nsului pentru aceast# provincie a]#rii noastre, am asem#nat \ntotdeauna, \n minteamea, pe academicianul Peculea cu un splendidaltoi oltenesc pe un viguros, foarte viguros trunchide copac ardelenesc”. Dup# aceste digresiuni nece-sare pentru o mai bun# \n]elegere a semnifica]ieilui, iat#, \n continuare, citatul cuprinz@nd episoduldin Evocarea lui Marius Peculea, promis mai\nainte:

<Am avut un om care mi-a f#cut multe necazurila uzin#, c#ci asculta [i Europa Liber# [i VoceaAmericii. {i primul lucru ce-l f#cea c@nd veneala uzin#, se ducea la colegii lui [i le spunea totce a auzit. Bine\n]eles, transmisia se f#cea \n modautomat mai departe. {i primesc telefon de las#racul maior Popescu, o murit, c#ci el se \ngrijade noi. {i-mi zice: “Domnule, vezi c# omul #latot vorbe[te acolo prostii, [i ce m# fac cu el, c#trebuie s# \l iau de acolo”.

Eu zic: “Mai las#-l, c# omu-i mai t#nt#l#u, nu-]i f# tu probleme cu treaba asta”.

_l chemam, \l certam, \i spuneam: “Ascult# tuc@t vrei, dar s# taci”. {i t#cea trei s#pt#m@ni, patrus#pt#m@ni, [i dup# aia iar vorbea. P@n# \ntr-o zi.Vine la mine un coleg de al lui [i \mi spune:“{ti]i domnule director, ast#zi nu a mai venit”.

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200820 P A N T E O N R O M Â N E S C

PANTELIMON HALIPA

-am n#scut \n 1883, la 1 august,deci peste 5 luni \mplinesc 90de ani [i \mi pare bine c# maisunt chemat la manifesta]iunide via]# ob[teasc#.

M-am n#scut \n satul Cubol-ta, din jude]ul Soroca. Satul estea[ezat pe ambele maluri ale

r@u[orului Cubolta, un afluent al R#utului, care sevars# \n Nistru. Satul este pomenit cu seli[tea luide prin veacul XVIII, l@ng# podul Dobrii, dinSleahul Mare din Soroca [i Ia[i [i oamenii sufereaumult din cauza cazacilor care b#teau acest drum\n leg#tur# cu invaziile ruse[ti \n Moldova. Ca s#scape de necazurile acestor n#v#liri, satul s-a mutatmai sus pe cursul r@u[orului Cubolta [i pe vremeacopil#riei mele avea un iaz mare, cu opust [i cuo moar# boiereasc# de m#cinat, care lucra zi [inoapte pentru oamenii din sat [i din satele de prinprejur.

Tat#l meu, Nicolae Halipa, a fost dasc#l labiserica din sat. _nv#]ase carte [i psaltichista \nM#n#stirea Frumoasa din jude]ul Orheiului. Mama,Paraschiva Halipa, era fiica popii din Vozdu,jude]ul Soroca; nu [tia carte. _nv#]ase din copil#rienumai crezul [i cele c@teva rug#ciuni pentrudiminea]# [i sear#, pe care le rostea \n fa]aicoanelor, rug#ciuni pe care le-am \nv#]at [i noi,copiii, \n limba moldoveneasc# de la mama.

Eu am fost mezinul \n cas# [i am crescut al#turide surorile Casunia [i Natali]a, c#ci b#di]a Vaniaera la \nalte \nv#]#turi teologice la Kiev, iar ]@]icaMaria era m#ritat# cu Nicolae P#duraru din satulT@ple[ti, de pe malul R#utului.

Am avut o copil#rie frumoas# cum a[ dori s-oaib# [i al]i copii. Casa noastr# era pe malul iazului[i vara m# sc#ldam \n el cu b#ie]ii de mai multeori pe zi iar iarna patinam pe catalige, de se mi-nunau cei mari de iste]imea noastr#.

_nv#]#tura la [coal# nu mi-a pl#cut pentru c#\nv#]#torul Iurci[in [i preotul Xenofont Nicolaevne \nv#]au numai \n limba ruseasc# [i rug#ciuni\n slavone[te [i eram mereu pedepsi]i cu urecheli,cu b#t#i la palme cu linia [i cu \ngenuncheri.

Singura pl#cere o c#p#tam numai de Cr#ciun [ide Pa[te, c@nd toat# [coala ne duceam la curteacucoanei Anastasia Leonard, care, dup# ce \i c@n-tam imnul ]arului [i \i declaram versuri \n ruse[te,ne \mp#r]ea pachetele cu bomboane [i covrigi.

Limba ruseasc# am deprins-o mai bine \n [coalaspiritual# din Edine], jude]ul Hotinului, unde am\nv#]at 5 ani, dup# care am intrat \n Seminarulteologic din Chi[in#u. _n aceste [coli, pe l@ng#programul liceal, inferior [i superior, se predazilnic “zacon boj\i”, adic# “Legea lui Dumnezeu”[i Teologia, care ne preg#tea pentru slujba depreo]i \n biseric#. Eu, pop# nu m-am f#cut, de[iam terminat seminarul cu note foarte bune. _nanii petrecu]i la Chi[in#u am avut contact cutineretul intelectual, care se preg#tea pentru alteslujbe [i eu m-am ispitit s# ies din tagma biseri-ceasc#, de[i ai mei [i oamenii din Cubolta mereum# \ndemnau s# sf@r[esc mai degrab# Seminarul[i s# vin pop# \n sat, ca s# le slujesc \n limbamoldoveneasc#, pentru c# parohul bisericii Xeno-font Nicolaev nu-i mul]umea cu ruseasca sau cuslavoneasca lui.

Mai mult dec@t at@ta. Cu c@t m# ad@nceam \nstudiile teologice, eu vedeam c# nu m-a[ potrivis# fiu pop#. Mi-ar fi pl#cut s# fiu agronom. Darla examenul de la Institutul de Agronomie dinAlexandria Hersonului n-am reu[it; eram slabpreg#tit \n [tiin]ele naturale [i de aceea m-am\nscris la facultatea de [tiin]e naturale de la Dorpat,\n Estonia. Dar studiile mele de la Dorpat au fost\ntrerupte de prima revolu]ie ruseasc# din anul1905. Am luat parte la mi[c#rile studen]e[ti [i,dup# excluderea din Universitate, m-am \ntors laChi[in#u, unde \n anii 1906 [i 1907 am avutnorocul s# particip la prima gazet# moldoveneasc#de la noi “Basarabia”, pe care au \ntemeiat-ointelectualii moldoveni, \n frunte cu Emanuel

Gavrili]# [i la apari]ia c#reia ne-a ajutat basarabeanunostru, Constantin Stere, care a venit de la Ia[i.Secretar de redac]ie a fost \nt@i Ion Pelivan, unuldin ini]iatorii mi[c#rii studen]e[ti de la Dorpat,unde el \nfiin]ase [i o bibliotec# secret#, cu c#r]ide istorie [i literatur# din Rom@nia. Eu, ca student,am citit multe c#r]i din aceast# bibliotec# [i-miaduc aminte cu pl#cere de acest lucru. Al doileasecretar de redac]ie la gazeta “Basarabia” a fostpeotul Sergiu Cujb#, fiul doctorului Victor Crases-cu, cunoscut \n literatura rom@n# sub numele de{tefan Basarabeanu, care emigrase din Basarabia\n Rom@nia.

Sergiu Cujb# ne-a fost trimis de C. Stere ca s#ne deprind# mai temeinic cu limba rom@neasc#literar#, dar secretariatul s#u a fost de scurt# durat#,pentru c# poli]ia ruseasc# l-a dibuit [i l-a expulzat\n Basarabia.

_n locul lui S. Cujb# am ajuns secretar eu, c#ciceilal]i colaboratori ai gazetei erau ocupa]i \n altep#r]i cu slujbele lor. Directorul responsabil al ga-zetei, Emanuil Gavrili]#, era ocupat cu avocatura,Ion Pelivan cu magistratura, Nicolae Popovschi(Visterniceanu) cu profesoratul, Ion Incule] plecasela Petersburg ca student la fizico-matematice, IulianFriptu era ocupat cu preo]ia \n provincie, VasileOatu [i Gheorghe Codreanu erau \nv#]#tori, AlexieMateevici, Gheorghe St@rcea [i Toader Incule]erau seminari[ti [i ocupa]i cu \nv#]#tura, iar MihailV@ntu a plecat la Ia[i [i s-a \nscris la chimie \ntoamna anului 1906.

Gazeta “Basarabia” a jucat un rol mare \n tre-zirea con[tiin]ei na]ionale a basarabenilor, dar tot-odat# ea a \nvr#jbit [i mai tare administra]ia ]arist#\mpotriva mi[c#rii noastre. Ca s# ne combat#,administra]ia a \nceput s# ne fac# greut#]i la expe-dierea gazetei, s# ne-o confi[te la po[t#, s#-i fug#-reasc# pe b#ie]a[ii v@nz#tori ai gazetei pe strad#.

{i ca s# nu fim singura tip#ritur# moldoveneasc#,adversarii no[trii, c@]iva boieri, au \nceput s# scoat#\n 1907 ziarul “Moldovanul” ca tip#ritur# favora-bil# guvernului [i administra]iei, angaj@ndu-l laredactarea gazetei pe Gheorghe Madan, emigrantbasarabean, care ajunsese artist la Teatrul Na]ionaldin Bucure[ti. Polemica \ntre cele dou# gazete amers p@n# acolo c# “Basarabia” l-a obr#zat peGheorghe Madan public@nd [i mar[ul na]ional allui Andrei Mure[anu “De[teapt#-te rom@ne!”.Pentru acest lucru gazeta noastr# a fost oprit# s#mai apar#. Eu, \n prealabil, mai fusesem arestatla Moscova pentru c# participasem la un Congres}#r#nesc din \ntreaga Rusie, care congres \ncercases# se ]in# f#r# aprobarea guvernului. Revolu]iafusese \nvins# de guvernul Stol\pin [i reac]iuneatriumfa manifest@ndu-se prin acte de mare teroare.

_n situa]ia creat#, au am st#ruit [i am ob]inutpa[aport [i am plecat \n str#in#tate. Dar m-amoprit la studii universitare la Ia[i, unde plecase [iprietenul meu Mihail V@ntu. De altfel, \n vremeaaceea au plecat la Ia[i la Bucure[ti [i al]i tineri [itinere la studii universitare.

Dar la ispr#virea acestor studii ne-am \ntors \nBasarabia numai eu [i numai d-na doctor \nmedicin# Elena Alistar, care a jucat un rol frumos\n mi[care.

La Ia[i eu m-am \nscris la Facultatea de Litere,zic@ndu-mi c# voi avea nevoie de istorie, deliteratur# [i de cultur# general# rom@neasc#, atuncic@nd m# voi \ntoarce \n Basarabia.

Am avut profesori mari ca Alexandru Xenopolla istoria rom@nilor, Alexandru Philippide la limbarom@n#, Ilie B#rbulescu la limbile slave, GarabetIbr#ileanu la literatur#, Ion Petrovici la filozofie,Ion Simionescu la geografie, Petre R@[canu laistorie veche [i Ion Ursu la istoria nou#. Conduc#-torul sufletesc \n studen]ia mea a fost ConstantinStere, care m-a introdus [i la “Via]a Rom@neasc#”,unde colaboram cu scrisori din Basarabia, pe carele semnam P. Cubolteanu. La Ia[i am \nceput s#scriu [i versuri [i am fost \ncurajat de MihailSadoveau [i de Garabet Ibr#ileanu, \nc@t \n anul1921 Editura “Vie]ii Rom@ne[ti” mi-a scos “Floride p@rloag#”, cu o culegere de versuri cu o prefa]#de M. Sadoveanu, care mi-a apreciat opera \n-tr-un chip foarte m#gulitor pentru mine.

Am stat la Ia[i din 1902 p@n# \n 1912, dar am]inut s# cunosc [i alte centre rom@ne[ti. _n capital#am ]inut s#-l v#d pe vechiul socialist revolu]ionarbasarabean Zamfir Arbore. Despre activitatea

Cuv@ntul meu6 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 1973

la magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academiei

Am dat un telefon, am aflat unde este. Mi-a spus c# nu mai poate face nimic, c# nu ei, ceicare se \ngrijesc de noi l-au ridicat, dar s# m# ducla general. Am vorbit cu generalul. A fost deacord s# \l elibereze [i l-am luat cu ma[ina [il-am dus acas#. {i l-am \ntrebat pe drum:

“Cum a fost?”“Domnule a fost cum a fost, dar s# [ti]i c# dau

cam tare”.“No, bine.”De ce este important# treaba asta? Pentru c#

acest b#iat vine la mine [i \mi spune:“{ti]i ce a spus asear# la Vocea Americii?”“Nu.”“Se construie[te fabrica de ap# grea de la Turnu

Severin, pe planurile furate de Pacepa”.I-am dat un telefon lui Popescu, [i i-am spus:

“Domnule [tiu c# ave]i \nregistrat tot ce se vorbe[tela radio”.

A doua zi, \ntr-adev#r, fusese discu]ia la VoceaAmericii... M# \ntreab# Popescu:

“Ce facem?”“P#i uite ce facem, da]i-mi voie s# scriu o

carte”.Apa grea era trecut# la strict secret, [i nu era

voie s# se scrie prea mult. Totu[i, tot ce s-a maipublicat pe ici, pe colo ni[te lucr#ri de ale noastre,dar aveam lucr#ri care erau depuse la Biroul deDocumente Secrete [i erau de o importan]# mare.

Dup# circa dou# s#pt#m@ni primesc un telefon,[i mi se spune c# exist# avizul ca s# scriu carteadespre ap# grea. Am scris o carte despre apa grea.Asta a fost \n 1984. Coperta poart# sigla uzinii,pe prima pagin# este scris Colegilor mei de lauzina R@mnicul V@lcea, deci era localizat, biblio-grafie bogat# cu activitatea noastr#, inclusiv seprezentau ni[te date asupra uz ex, care \nsemnauuzina experimental# de la R@mnicul V@lcea, carenu f#cea altceva dec@t atesta activitatea noastr# peaceast# linie.

Am venit cu cartea la Academia Rom@n#, [iam fost refuzat. Motivul a fost titlul: “Este vorbade ap# grea, nu se poate publica”. {i m-am \ntors,pu]in nec#jit, la R@mnicul V@lcea, ca a doua zidiminea]a s# mi se spun# c# cineva de la Craiovavrea s# stea de vorb# cu mine. Era un redactor dela Scrisul rom@nesc din Craiova.

“Domnule am auzit c# a]i scris o carte despreap# grea.”

“Da, domnule.”“Nu ne-o da]i nou#? _n dou# s#pt#m@ni este

gata tip#rit#”.{i a[a am ajuns c# p@n# [i cartea este scris# tot

\n Oltenia!>_ntr-adev#r, \n 1984, a ap#rut \n Editura Scrisul

Rom@nesc din Craiova cartea Apa grea. Proceseindustriale de separare de Marius Peculea, cu unCuv@nt \nainte de acad. prof. Ioan Ursu (292

ILARIE HINOVEANULaureat al Academiei Rom@ne

C R A I O V Apromotoarea unui

t e z a u ral Academiei Rom@ne

pagini cu figuri [i tabele). Eram directorul editurii,iar redactorul meu, care s-a \nt@lnit cu MariusPeculea, era profesorul Vasile Predescu, responsa-bilul compartimentului de carte tehnico-[tiin]ific#._nainte de a-i da c#r]ii viza “bun de tipar” pentrua fi imprimat#, redactorul m-a \n[tiin]at c# autoruldore[te s#-mi adreseze o rug#minte. L-am primitimediat. “Tovar#[e director, v# rog s# fi]i de acords# scriu pe coperta interioar# a c#r]ii dedica]ia:<Colegilor mei de la Uzina G R@mnicu V@lcea>.Tovar#[e Peculea, pentru a pune aceast# dedica]iepe carte, sunt obligat s# cer aprobarea forurilorsuperioare, dar – cred – nu ne-o va acorda nimeni[i cartea risc# s# nu mai apar#... Dac# punemdedica]ia pe carte f#r# aprobare, \n cazul c# ne“toarn#” cineva la tovar#[a Leana, cartea va firetras#, cheltuielile imputate, iar eu voi intra dup#gratii... _mi asum r#spunderea [i sunt de acord s#fie tip#rit# dedica]ia respectiv# pe copertainterioar#... f#r# a mai cere aprobarea altora...

Am avut noroc, c# nu ne-au “turnat” cei ce[tiau despre ce este vorba!... Era p#cat, dac# neturnau [i o p#]eam, fiindc#, a[a cum mi-a spussavantul Marius Peculea atunci, \n anul 1984, \ntimp ce, \n timp ce, \n Rom@nia, apa grea era]inut# la “strict secret”, \n Canada, copiii \nv#]aula [coal# c# Rom@nia este a 6-a putere nuclear#...,iar – ast#zi – apa grea fabricat# \n Oltenia este ceamai bun# din lume.

27 mart. 1918 – 27 mart. 200890 DE ANI DE LA UNIREABASARABIEI CU ROM^NIA

_n cadrul ciclului de evoc#ri de la CasaOamenilor de {tiin]# din Bucure[ti, acad. Emil

lui Pantelimon Halipa: “Este foarte interesant cene spune]i dumneavoastr#, dar noi, dup# evocareadomnului academician Emil Pop, mai avem unprogram, \n care ne va c@nta Elena Cernei, carea fost invitat# \n seara aceasta [i care a[teapt# \ncamera de al#turi”.

Damian nu [i-a dat seama c# turnase gaz pefoc, c#ci Pantelimon Halipa a exclamat: “Cernei!Basarabeanca noastr#!”

Dup# evocarea f#cut# de academicianul EmilPop [i dup# concertul dat de Elena Cernei, l-amluat de-o parte pe Constantin Damian [i i-amspus: “Te rog s#-l invi]i pe Pantelimon Halipa\ntr-o zi la C. O. {. [i s#-l rogi s# prezinte pe largevenimentele ce au avut loc \n 1918, c@nd Basara-bia a revenit la Patria Mum#, iar tu s# \nregistreziexpunerea la magnetofon”.

C. Damian a f#cut \ntocmai, iar materialul seafl# la Biblioteca Academiei Rom@ne.>

*Savantul Radu Voinea a scos de sub s#branicul

uit#rii [i t#cerii Cuv@ntul lui Pan Halipa, dup# 30de ani de la rostirea sa (6 martie 1973), [i l-aintrodus \n vol. I al Evoc#rilor, ap#rut, \n 2005,la prestigioasa Editur# ALMA din Craiova.

_ntre timp, Pan Halipa a murit, la v@rsta de 96de ani, \n ziua de 30 aprilie 1979, [i a fost\nmorm@ntat \n Bucure[ti. Dic]ionarul cronological literaturii rom@ne, publicat \n anul mor]ii sale,\i consemneaz#, “discret”, decesul: “1979 apr. 30.Moare la Bucure[ti Pan Halipa (n. 1883), poet [ipublicist. A cultivat lirica patriotic# de factur#clasic#, cu implica]ii naturiste. Volumul Flori dep@rloag#. 1912-1920 (1921) a beneficiat de prezen-tarea elogioas# a lui M. Sadoveanu.”

Dup# 1989, vremurile devenind mai generoasecu destinul Ne\nfricatului B#rbat [i Marelui PatriotRom@n, \n semn de recuno[tin]#, o bibliotec# dinBucure[ti, o strad# din Timi[oara, etc... \i poart#numele lui Pan Halipa. Public@nd Cuv@ntul meula magnetofonul Academiei \n ziua de 6 martie1973, rostit de Pan Halipa, \n num#rul din martie/2008 al Lamurei, c@nd se \mplinesc 90 de ani dela Unirea Basarabiei cu Rom@nia, oferim cititorilor[ansa de a lectura un text cu valoare testamentar#,expresie a unui caracter integru [i a unei con[tiin]erom@ne[ti nezdruncinate de mi[eliile vremilor, care– dicolo de suferin]ele provocate de silniciilest#p@nirii ruse[ti – nu a abdicat de la credin]a c#str#vechiul p#m@nt str#mo[esc al Basarabiei vareveni la Patria Mum#.

Pop (n#scut la 13 aprilie 1897, \n comuna Bucer-dea Vinoas#, jude]ul Alba) a vorbit – \n calitateade participant – despre evenimentele premerg#toare[i din timpul Marii Adun#ri Populare de la AlbaIulia, din 1 decembrie 1918, zi \n care s-a res#v@r[itprocesul istoric al Unirii Transilvaniei cu Rom@nia.Dup# ce distinsul om de [tiin]# [i-a terminatconferin]a, s-a iscat un “eveniment”, pe care acad.Radu Voinea, coordonatorul serii culturale, l-adeschis \n acest fel:

<_ncheindu-[i evocarea \n aplauzele publicului,s-a a[ezat pe scaun [i eu i-am adresat c@tevacuvinte de mul]umire, dar am fost \ntrerupt de unspectator, un b#tr@n cu o barb# mare, alb#, cares-a exprimat astfel: “Foarte frumos cu Transilvania,dar cu Basarabia cum a fost?”

C@nd am auzit \ntrebarea, mi s-au \nmuiatgenunchii. Mi-am zis \n mintea mea: “Precis c#cineva va informa mai sus despre acest incident[i, desigur, p@n# la urm# vinovatul voi fi eu”. N-am mai scos nici un cuv@nt. B#tr@nul a continuat:“S# v# spun eu cum a fost”. Atunci mi-am datseama c# b#tr@nul nu era altcineva dec@t Panteli-mon Halipa, unul din lupt#torii pentru revenireaBasarabiei la Patria Mam#. El a expus pe scurtcum s-a dus la Kerenski, primul ministru al guver-nului provizoriu, care, \ns#, l-a dat pur [i simpluafar#. Atunci s-a dus la Lenin, care i-a spus:“Pute]i s# r#m@ne]i \n Uniunea Sovietic#, sau nu.Important este \ns# ca aceast# hot#r@re s# fie luat#de Sfatul }#rii”. _n continuare, Pantelimon Halipaa ar#tat cum a reu[it s# convoace Sfatul }#rii, c@]iau votat pentru revenirea Basarabiei la Patria Mam#[i c@]i au votat contra...

Constantin Damian, directorul Casei Oamenilorde {tiin]#, v#z@nd c# eu nu intervin, s-a adresat

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 21P A N T E O N R O M Â N E S C

sa revolu]ionar# [i scriitoriceasc# [tiam de pec@nd eram la Dorpat, c#ci el ne trimitea c#r]i

socialiste din str#in#tate [i literatur# rom@neasc#.Zamfir Arbore [i C. Stere mi-am fost conduc#tori\n ac]iuni revolu]ionare [i chiar scriitorice[ti [imai ales \n [coala luptei [i suferin]ei pentru mareleideal al socialismului. Ambii pl#tiser# cu anii deexil \n Siberia, unde \i trimisese administra]ia]arist#. {i ]in s# adaug c# moldovenii basarabenii-au cinstit pe am@ndoi, ca mari lupt#tori pentrueliberarea Basarabiei.

Dintre ardeleni am cunoscut pe vremea aceeape Gheorghe Co[bus [i pe Octavian Goga, dintrebucovineni pe Iancu Flondor [i Ion Nistor, iardintre reg#]eni am cunoscut zeci [i sute de tineriintelectuali [i studen]i, dintre care unul a fostprietenul meu bun Petre Constantinescu-Ia[i, caremai t@rziu m-a felicitat telegrafic pentru actul Unirii.

Dup# terminarea studiilor la Ia[i, eu m-am \ntorsla Chi[in#u [i din 1913 am \nceput s# scot revista“Cuv@ntul Moldovenesc” [i din 1914 [i gazeta cuacest nume. Pe directorul responsabil al acestorpublica]iuni, Nicolae Alexandri, eu mi-l c@[tigasem\nc# de pe vremea colabor#rii la “Basarabia” [i \lconvinsesem s# vie la Ia[i, ca s# se iscuseasc# \nliteratura [i cultura rom@neasc#. {i vechea capital#a Moldovei a putut s# vad# ceva neobi[nuit; cumun b#tr@n frumos, cu o barb# alb#, umbla lacursuri [i la conferin]e al#turi de un t@n#r cubarba neagr#, care eram eu.

Nu s-a putut stabili o leg#tur# de rudenie \ntremarele poet Vasile Alecsandri [i Nicolae Alexandri:primul era de la Mirce[ti, iar al doilea avea omo[ioar#, Voznovi]a, \n jude]ul Hotinului undeN. Alexandi, tolstoianul, organizase pe malulNistrului o sta]iune balnear# pentru or#[eni, \ntimp de vacan]# de var#. N. Alexandri era unpoporanist din convingeri cre[tine, c# salvareaomenirii se poate ob]ine numai prin sincer#\ntoarcere la \nv#]#turile lui Isus Cristos, f#r#dogme [i f#r# riturile bisericii oficiale.

N. Alexandri a fost un admirabil administratoral publica]iilor “Cuv@ntul Moldovenesc” [i mul]u-mit# lui am avut [i sprijinul material al mareluifilantrop basarabean Vasile Stroiescu, care \ncercases# fac# [coli moldovene[ti \n Basarabia, dar ad-ministra]ia provinciei s-a opus din princina politiciide rusificare a statului ]arist. _n situa]ia creat# deaceast# politic#, Vasile Stroiescu [i-a cheltuitmilioanele lui cu \ntre]inerea [colilor [i bisericilordin Ardeal, iar noi am avut de la el un ajutormodest, dar sigur, pentru revista [i gazeta “Cuv@ntMoldovenesc”.

Programul revistei “Cuv@nt Moldovenesc” eras# obi[nuiasc# pe moldovenii basarabeni cu limbaliterar# rom@n# [i totodat# s#-i ini]ieze \nproblemele culturale, economice [i sociale, la og@ndire c@t mai uman# [i mai progresist#. Revistaa tip#rit fragmente din opera lui Alexandru Donici,din Alecu Ruso, din Vasile Alecsandri, din B. P.Ha[deu, Mihail Eminescu [i al]i scriitori dinRom@nia. A tip#rit studii [i articole din Istorianeamului, cre@nd un curent de recuno[tin]# rom@-neasc# \n Basarabia [i peste Nistru, printre moldo-venii no[tri.

Programul gazetei “Cuv@ntul Moldovenesc” afost s# ]ie la curent pe moldoveni cu evenimenteledin lumea \ntreag# [i s# fac# o leg#tur# \ntre ceicare erau pe c@mpul de r#zboi, ce \ncepuse, [i ceicare r#m#seser# pe la vetrele lor sau \n cazarme[i \n \ntreprinderi de tot soiul. Literatura [i [tiin]elepractice figuram de asemenea [i \n paginile gazeteinoastre.

Ambele publica]ii se tr#geau \n mii de exemplare[i c@nd s-a \nceput revolu]ia \n partie 1917, redac]ia“Cuv@ntul Moldovenesc” din strada Jucovscaia (aIa[ilor din 1918) a ajus loc de \nt@lnire pentrusutele de moldoveni [i mai ales de organizare adiferitelor asocia]ii, comitete [i comisii. {i, cum

Nicolae Alexandri nu mai putea s# corespund#curentului revolu]ionar de organizare a moldove-nimii noastre, eu m-am \nvoit s# iau asupra meatoat# munca de unificare a tuturor pornirilor. {ipublica]iunile noastre au \nceput din ziua de Pa[te

a anului 1917 s# apar# cu numele ca director[i editor. Aceast# schimbare s-a f#cut [i cuvoia vechiului meu prieten, NicolaeAlexandri [i abia dup# votarea reformeiagrare din 27 noiembrie 1918 s-au produsoarecari manifesta]iuni de mul]#mire dinpartea pa[nicului nostru tolstoian, dar \n totcursul anului 1917 [i 1918 N. Alexandri afost mereu prezent \n ac]iunile partiduluimoldovenesc, care preg#tea Unirea Basara-biei cu Patria Mam#-Rom@nia. Nu degeabael a fost pre[edinte de v@rst# al Sfatului}#rii, c@nd acesta s-a deschis \n ziua de 21noiembrie a anului 1917.

Pe l@ng# N. Alexandri, la \nf#ptuireaprogramului “Cuv@ntul Moldovenesc” a jucatun frumos rol Simion Murafa, din Con-tingenii Mari, jude]ul Soroca, avocat, c@nt#re][i apoi ofi]er pe frontul rom@n, care ]inealeg#tura \ntre noi [i Rom@nia, intrat# \n r#zboi\n 1916. Simion Murafa era un animator,un f#uritor de atmosfer# \n societate [i unpropagandist neobosit al concep]iei na]ionale[i poporaniste. F#cea concerte, organiza con-ferin]e, scria articole despre originea mol-dovenilor. _ndeplinea mandate precise alepartidului, daravea [i ini]ia-tive proprii.Sf@r[itul s#u afost tragic: afost omor@t la

20 august 1917 de opatrul# militar# ru-seasc#, care umblaprin viile Chi[in#ului;crima a avut loc \nvia inginerului hotar-nic Andrei Hodoro-gea, c@nd a fost asa-sinat [i el pentru c#i-a rugat pe solda]iiru[i s# nu rup# stru-guri necop]i [i s#-iarunce la p#m@nt caacri. Bol[evicii i-ausocotit pe am@ndoicontrarevolu]ionari,de[i oamenii erau lao petrecere cu musa-firi la vie. Fusesem[i eu invitat la aceast#petrecere, dar am lip-sit, fiidc# eram plecatla Cubolta, la \nmor-m@ntarea tatei. Moar-tea tat#lui meu s-atras dintr-o \nt@mplare tragic#: a fost sf@rtecat deo hait# de c@ini de pe l@ng# turma de oi a cucoaneiLeonard, care turm# p#[tea pe toloca din preajmabisericii, construit# de familia boierului Leonardchiar l@ng# curtea boiereasc#. S#tenii Cubolteiavuseser# mai \nainte vreme o biseric# pe b@rnepe malul din st@nga iazului, chiar \n fa]a c#su]einoastre b#tr@ne[ti de pe malul din dreapta iazului.

Aceste trei mor]i nea[teptate [i a patra a luiAlexie Mateevici, care a murit de tifos exantematicc@[tigat pe frontul rom@n, pot s# arate \n ce staresufleteasc# trebuia s# lucrez eu mai departe pentruneamul rom@nesc, pe vremea aceea din 1917, \nplin# revolu]ie. Totu[i, am c#utat s#-mi fac datoria.Reprezentam dolean]ele moldovenilor la adun#rilejude]ene, or#[ene[ti [i ale provinciei \ntregi, adun#ripe care le convocau organele de auto-administra]ielocal#. Luam contact cu toate partidele politicesocialiste [i progresiste. Congresul provincial alSfaturilor populare m-a ales [i deputat [i m-atrimis la Petrograd la primul Cogres General alSfaturilor. Participaem la manifesta]ii alemoldovenilor la Chi[in#u, Odesa, Tiraspol; am]inut contact [i cu mi[carea ucrainienilor [i m#duceam la Petrograd \nc#rcat cu mandate precisepentru organizarea general# a statului, a \nv#]#-m@ntului \n limba matern#, pentru \ndrumareasfaturilor populare a jude]elor, a ora[elor, a statelorpotrivit cu interesele provinciei \ntregi [i mai alespentru reforma agrar# [i toate celelalte preocup#ripolitice [i economice.

_n capitala Rusiei am luat contact cu guvernulKerenski [i i-am pus \ntre altele problema preg#tiriinecesare pentru na]ionalizarea \nv#]#m@ntului,pentru ca anul [colar 1917-1918 s#-l facem \nlimba elevilor, nu \n limba ruseasc# ca sub ]ar. Se

cerea s# ne preg#tim manuale [i cadre didactice,dar lucrul acesta nu putea fi realizat \n dou#-treiluni. Am cerut deci aprobarea ca s# elabor#m cuRom@nia pe frontul cultural, cum colaboram pecel militar. Kerenski s-a opus, spun@nd c# aceast#chestiune se va putea solu]iona numai \nConstituanta Rusiei. Am \ncercat s#-l l#muresc c#noi, Moldovenii, nu putem a[tepta ca Adunareaconstituant# s# ne deie [coal# moldoveneasc#.Aceast# [coal# trebuie s# se fac# \ndat#, \n 1917,cu puterile locale ale Moldovei noastre, iar dac#Petrogradul se opune noi vom ad@nci revolu]iacum ne dicteaz# con[tiin]a na]ional# [i interesulpolitic. {i dac# n-am g#sit o \n]elegere din parteaguvernului, am luat contact cu Tro]ki [i Lenin [iei au dat formula: proceda]i cum v# dicteaz#con[tiin]a na]ional# [i interesul politic, dar hot#r@reas# fie luat# prin Sfatul }#rii.

Noi a[a cum am procedat [i prin Congresul]#r#nesc [i militar ne-am organizat Sfatul }#rii \ncare am intrat reprezentan]i de la toate organiza]iilepolitice, administrative, economice [i culturale,dup# principiul na]ional, propor]ional cu num#rul,dup# statistica popula]iei Basarabiei. Toat# lumeasocialist# [i progresist# a primit acest principiu,afar# de mo[ieri. {i Sfatul }#rii s-a deschis la 21noiembrie 1917. Ca pre[edinte a fost ales IonIncule], eu ca vicepre[edinte, iar Ion Buzdugan caprim secretar. La 2 decembrie 1917 Sfatul }#riia proclamat Basarabia ca Republic# Autonom#Moldoveneasc#. La 24 ianuarie 1918 s-a proclamat

i n d e p e n d e n ] aRepublicii. Acestehot#r@ri, precum [ichemarea armateirom@ne pentru ap#ra-rea Basarabiei de a-narhie, s-a luat cu una-nimitate de voturi, iaractul Unirii de la 27martie 1918 cu 86 vo-turi pentru [i 3 contra.

Reforma agrar#,preg#tit# \n timpulverii de Comisia a-grar# s-a votat la 27noiembrie 1918.

Primul pre[edinteal Sfatului }#rii a fost\nlocuit cu Constan-tin Stere, c@nd IonIncule] a intrat \nguvernul central de laIa[i [i Bucure[ti,potrivit actului Uniriide la 27 martie, iar\n sesiunea de toam-n# am fost ales eu –[i sub pre[e-din]ia mea s-avotat reformaagrar# [i s-a

renun]at la a[a zisele condi]ii de Unire:aceast# renun]are s-a f#cut \n leg#tur# cuactele de Unire de la Cern#u]i pentruBucovina [i de la Alba Iulia pentru Ardeal[i \n urma decret#rii votului universal pentruparlament [i pentru comisiile jude]ene,or#[ene[ti [i s#te[ti din toat# }ara Rom@-neasc#. La adun#rile de la Cern#u]i [i AlbaIulia eu am participat ca delegat al Basara-biei [i asta a fost cea mai mare bucurie dinvia]a mea, c#ci am v#zut cu ochii mei \mpli-nirea visului poporului rom@n de a fi unit\ntr-o Rom@nie \ntregit#, liber# [i indepen-dent#. Din p#cate, aceast# bucurie n-a duratdec@t 22 de ani, p@n# la 26 iunie 1940,c@nd Stalin, \n \n]elegere cu Hitler, ne-asmuls Basarabia [i Bucovina din marginear#s#ritean# a }#rii noastre.

Eu personal sunt un \nvins de-atunci [ip@n# acum, dar tr#iesc cu n#dejdea c# geniulneamului rom@nesc va \nvinge odat# [i odat#soarta nedreapt# pe care a avut-o sub domniasclavagiei, a iob#giei [i a liber#]ii r#u \n]elese\n trecutul omenirii prostite de ignoran]#.

{tiin]a, arta, munca [i organiza]ia socia-list# a societ#]ii [i a ]#rilor vor \nzestra\ntreaga omenire cu o nou# ordine \n lume[i eu n#d#jduiesc c# lucrul acesta se va \nt@mplachiar sub ochii mei. Eu am v#zut multe minuni\n lunga mea via]#. {i acum c@nd \mplinesc 90de ani, cred c# democra]ia socialist# n-are de ces# m# mai ]ie \ntr-un doliu prea \ndelungat.

Este suficient c# eu am fost arestat [i \n 1950[i, dup# o deten]ie de 2 ani la Sighet, am fostpredat Uniunii Sovietice, iar acolo un TribunalMilitar, care nu vorbea nici rom@ne[te, nici ruse[te,

ci \ntr-o limb# zice-se ucrainian#, m-a condamnatla munc# silnic# pe 25 de ani [i am fost dus \nSiberia. Asta s-a \nt@mplat pe vremea autocra]ieilui Stalin. Norocul meu a fost c# Stalin a murit[i eu am fost readus \n ]ar# dup# 3 ani de munc#grea, dar foarte util# pentru de]inu]i, c#ci eu amcondus \n exilul meu serviciul sanitar de 11 lag#re,cur#]indu-le de murd#rii [i de insecte [i organiz@ndore de petreceri intelectuale, cu cetiri \n comun,cu coruri, redactarea gazetei de perete, adunareade folclor [i altele. Activitatea mea cultural# erapre]uit# de ceilal]i de]inu]i [i m# f#ceam popular\n toate lag#rele prin care m-au purtat, pentru cas# fac ceea ce reu[isem \n lag#rul de la Tai[ed.

Din fiecare lag#r eu am f#cut c@te un memoriuadresat Ambasadei noastre de la Moscova, cer@nds# m# l#mureasc# dac# Siberia a devenit o coloniea Rom@niei, ca eu s# fiu de]inut \n Siberia [i nula noi \n ]ar#.

Adus \n ]ar# am mai stat \n \nchisoarea de laGherla 2 ani [i ceva, dar n-am murit cum s-a\nt@mplat cu al]i mini[tri, printre care [i Ion Pelivan,marele rom@n basarabean care a f#cut pentrurom@nism trei pu[c#rii sub ]arul Nicolae II [i unexil la Polul nordic, unde putea s# \nghe]e, darn-a \nghe]at, c#ci era un om [i un rom@n. {irom@nul nu piere!

Aceste spuse, oare n-am eu dreptul s#-mi spun[i mie: sus inima, omule [i rom@ne!? Iar c@tprive[te raporturile mele cu Academia Rom@n#[tiu doar at@ta c# am fost ales membru corepondental ei \n 1918 [i aceasta \n leg#tur# cu activitateamea publicistic# [i cultural# din prima revolu]ieruseasc# din 1905 [i p@n# \n 1957. C@nd, \ntorc@n-du-m# din Siberia [i din \nchisoare am aflat c#Academia veche nu mai func]ioneaz#, totu[i euam depus folclorul adunat de la moldovenii dinSiberia [i Academia nou# mi l-a primit [i chiarmi l-a achizi]ionat [i pe calea aceasta m-a ajutats# nu mor de foame.

Iat# ce am avut de spus ca membru corespon-dent al Academiei. Mai adaug doar un cuv@nt caprofesor [i om politic. M# adresez tineretului [i\l rog s# se intereseze de str#daniile noastre de-a ]ine aprins# flac#ra con[tiin]ei na]ionale \nBasarabia [i la fra]ii de peste Nistru, unde avemat@]ia moldoveni, fii ai neamului rom@nesc.

Noi, basarabenii care am tr#it sub st#p@nirea]arist# \n Basarabia, ne-am f#cut datoria: ameliberat-o de sub ]arii Rusiei [i ne-am unit cuRom@nia. Dar falsificatorii revolu]iei ruse[ti,eliberatoare de popoare, iar au \nglobat Basarabia\n a[a zisa Uniune a Republicilor Socialiste So-vietice. _n aceast# uniune se practic# at@tea formede etnocid, \nc@t popoarele alogene sunt primejdui-te \n existen]a lor. Moldovenii din Uniune nu aup#timit sub ]ari at@ta c@t, din nenorocire, p#timescacum [i apelul meu la tineret este ca el s# nu uitede fra]ii moldoveni din Uniunea Sovietic#. Num#-rul lor de acolo este de peste 5 milioane deoameni [i pentru Republica noastr# Socialist# Ro-m@nia num#rul acesta este foarte \nsemnat. Viitorultrebuie s# g#seasc# o solu]ie pentru salvarea acestorrom@ni. Eu \mi pun n#dejdea \n Republica So-cialist# Rom@nia [i \n tineretul \ntregului neamrom@nesc de pretutindeni [i \nchei cu:

Hai s# d#m m@n# cu m@n#Cei cu inima rom@n#,S#-nv@rtim hora fr#]ieiPe p#m@ntul Rom@niei.

Tr#iasc# Republica Socialist# Rom@nia!Tr#iasc# rom@nii de pretutindeni!Tr#iasc# Academia Rom@n#!

6 martie 1973

PANTELIMON HALIPA

Cuv@ntul meu6 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 19736 martie 1973

la magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academieila magnetofonul Academiei

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200822 V I T R I N A C Å R º I L O R

Istoria tr#it#la fa]a locului

subtil ochi de sociolog, surprinde …Moldova toa-t#-n b#t#lie†, cu satele, ora[ele, mor]ii [i eroii lor;la 1 septembrie a fost avansat la gradul de colonel;un moment deosebit din aceast# perioad# aactivit#]ii colonelului C. M. Ciocazan l-a constituitparticiparea la Adunarea General# a ZemstveiDistrictului Soroca, din 12 martie 1918, undes-a proclamat re-Unirea Basarabiei cu RegatulRom@niei, re-Unire pentru care militase \ntreagasa genera]ie> (ibid.). Ca prieten al lui Hasdeu,Constantin M. Ciocazan, prin dispozi]ie testamen-tar#, a primit o parte din <manuscrisele spiritiste[i alte dosumente> (p. 9) spre a le da destina]iacea mai nimerit#.

Prefa]atorul de la Arhivele Statului, IoanAnastasia (Sgaib#), ne mai \ncredin]eaz# c# de laC. M. Ciocazan au mai r#mas \nc# trei ineditelucr#ri interesante: Regimul reprezentativ (dinanul 1897), Patru scrisori privind excursiuneaRom@nilor pentru Latinul Congres din Romasub conducerea d-lui Grigore Tocilescu, profe-sor universitar (Craiova, 1903) [i Cuv@ntare cuocazia \mprumutului de 750.000 de lei cerutde comuna Craiova (1904).

…Jurnalul de front† din aceast# carte-documentse distinge prin obiectivitate, prin ac]iune/ luciditateolimpian# \n …situa]ii-limit#†, printr-un inefabilmagnetism al ecriturii de o eclatant# exactitate:<One[ti – Oituz. _ns# \n loc s# r#m@nem pestenoapte, pentru odihna oamenilor [i cailor, a[acum se hot#r@se, a trebuit ca la ora 7 seara, dup#un ordin care a venit la ora 6, c@nd ie[eam de lapopota improvizat# c-un porumb fiert \n m@n#, s#plec#m spre One[ti, fiindc# nem]ii sp#rseser#frontul rom@nesc la Oituz iar generalul V#toianu,care comanda la One[ti, dispusese facerea bagajelorpentru retragere. Ajun[i \n zorii zilei dup# unmar[ de noapte, peste dealuri cu pozi]ii frumoase,s-a dispus desc#lecarea pentru lupta pe jos. _nacest timp, am aflat c# ru[ii se retrag de pe totlocul, f#r# lupt#, av@nd \n]elegere cu nem]ii printelefon, ca imediat ce ru[ii pleac#, nem]ii s# le ialocul. Ceea ce \ns# se zvonea era de necrezut [ianume c# nem]ii veneau la ru[i [i jucau c#r]i. Ladesc#lecarea diviziei la 30 iulie 1917 pentru luptape jos, mi s-a dat ordin s# r#m@n cu caii la m@n#\mpreun# cu colonelul Lupa[cu [i c@]iva ofi]eri,dintre care-mi reamintesc [i pe t@n#rul slt. Olteanu,fiul colonelului Marcel Olteanu. Lupta de la Oituza fost teribil#. ®...¯ Nem]ii \ns# au fost respin[i.

Slt. Meitani, avocat, care s-a comportat ca unerou, a fost r#nit, ca [i lt. Vasilescu, [i dup#informa]iile trimise regimentului, 80 de oameniau fost uci[i [i 120 r#ni]i. Din plutonul lt.Elefterescu, r#nit [i el, to]i solda]ii au fost da]imor]i sau disp#ru]i. Ni s-a scris c# din Reg. ICavalerie pe jos, s-au pierdut, \n 3 ore, 17 ofi]eri[i 621 de oameni. La 1 august am fost \n interesde serviciu la Borze[ti, unde biserica nou# aveao catapeteasm# frumoas#. Mi s-a mai raportat c#\n lupt#, c@nd nem]ii strigau …Vorwärtz!† –…_nainte!† –, v@n#torii, \njur@ndu-i, zbierau: …Peei, m#, n-auzi]i c# ne fac orbe]i ?!! Duelul deartilerie a fost \nsp#im@nt#tor [i lupta contraaeroplanelor foarte slab#...> (p. 95 sq.).

Iar dintre documentele con]inute de aceast# carte,imperioase pentru memoria prezentului se relev#dou#:

(I) Mo]iunea re-Unirii cu Patria-Mum#,Rom@nia – votat# \n unanimitate de AdunareaGeneral# a Zemstvei Districtului Soroca, din 12martie 1918:

<®...¯ Rezemat pe principiile marii revolu]ii apopoarelor fostului mare imperiu al tuturor Ru[ilor,care odat# cu libertatea [i egalitatea tuturorindivizilor \n fa]a legilor, a proclamat \n primulr@nd libertatea na]ionalit#]ilor de a dispune singurede soarta [i a[ez#rile lor prezente [i viitoare, aproclamat \n ziua de 2 Decembrie 1917, Basarabiaca Republic# Moldoveneasc# independent# [i desine st#t#toare. ®...¯>

}in@nd seama c# \n timp de 19 veacuri Basa-rabia a fost totdeauna un trup cu Moldova de pedreapta Prutului [i c# soarta ei a fost de-a pururealegat# de aceea a principatelor Dun#rene, cu carea \ndurat acelea[i suferin]e, gust@nd acelea[i bucurii[i av@nd acelea[i nevoi.

}in@nd seama de \n#l]#toarea pild# dat# det@n#rul Regat al Rom@niei \n scurtul timp de c@nda fost recunoscut ca Stat Independent, atr#g@ndu-[i prin munc#, prin ordine, admira]iunea [i iubireatuturor popoarelor din lume [i chiar respectuldu[manului comun.

Proclam#m ast#zi \n mod solemn, \n fa]a luiDumnezeu [i a \ntregii omeniri, c# declar#m UnireaBasarabiei la Regatul Rom@niei [i sub al c#ruiregim constitu]ional [i sub ocrotirea legilor deMonarhie democratic#, vedem siguran]a existen]einoastre naturale [i prop#[irea economic# [i cul-tural#.

Facem apel la Sfatul }#rii [i la toate adun#rileconstituite din \ntreaga Basarabie de la Hotin p@n#la Ismail s# se uneasc# prin votul lor la mo]iuneanoastr# [i s# trimit# delega]iuni cu reprezentan]idin toate adun#rile regionale [i proprietari, pentrua depune la picioarele Tronului Rom@n omagiilenoastre de devotament [i credin]# pentru RegeleFerdinand I ca Rege al tuturor Rom@nilor...> (p.133 sq.);

(II) _n[tiin]area oc@rmuirii basarabene pentrupopor , din 27 martie 1918:

<_n ziua de 27 martie ®1918¯, Sfatul }#rii ahot#r@t c# ]ara noastr#, care a fost din vechimeMoldova, s# fie din nou alipit# de }ara Mam#Rom@nia. O zi mare [i sf@nt# pentru neamulnostru, o zi care va fi \n veci s#rb#torit#.

Pentru ca fiecare locuitor al Basarabiei s#-[idea bine seama de hot#r@rea Sfatului }#rii, SfatulDirectorilor Basarabi, care este oc@rmuirea legiuit#a provinciei noastre, aduce la cuno[tin]# urm#toa-rele:

1) Prin alipirea din nou a Basarabiei la }araRom@neasc#, noi to]i alc#tuim o singur# ]ar#. ®...¯

2) Cel mai mare drept pe care [i-l statornice[teBasarabia este c# ea se va oc@rmui singur# prinale[ii s#i. A[ez#m@ntul de oc@rmuire al Basarabieiva fi Sfatul }#rii (Diet#), care va purta gospod#ria]#rii ®...¯ A[ez#m@ntul \mplinitor al Sfatului }#riiva fi Sfatul Directorilor Basarabiei, care va aveatoat# r#spunderea pentru mersul trebilor \n ]ar#.

3) Sfatul }#rii pe viitor se va alege de c#tre totnorodul prin gl#suirea ob[teasc#, de drept, secret#[i, deopotriv#, a[a c# va \nf#]i[a \n chipul cel maidrept dorin]ele [i interesele ]#rii. ®...¯

4) St#p@nirea Rom@niei, din care face parte, [i-a luat sarcina s# ne ajute \n trebile noastre ca s#ne or@nduim ]ara c@t mai bine. {i pentru aceastaSfatul }#rii al nostru va avea doi mini[tri \nSfatul Mini[trilor Rom@niei \ntregi, care ne vorap#ra interesele [i nevoile noastre pretutindeni,unde va fi cale.

5) Prin unirea Basarabiei cu Rom@nia, locuitorii]#rii noastre au ajuns cet#]eni ai \ntregii Rom@nii[i de azi \nainte via]a rom@neasc# avem s-o cl#dimcu to]ii, \mpreun#, sf#tuindu-ne [i \ndemn@n-du-ne unii pe al]ii. Puterea noastr# va cre[te [irelele de care suferim se vor mistui [i nu ne vormai sl#bi.

6) Unirea Basarabiei cu Rom@nia e un binepentru to]i locuitorii Basarabiei, nu numai pentruMoldoveni, care sunt de neam Rom@ni, dar [ipentru neamurile str#ine, care tr#iesc printre noi[i care nu pierd nimic din drepturile lor. ®...¯

R#m@ne dar ca fiecare s#-[i fac# datoria fa]# de}ar# [i Neam, [i \n lini[te s# se pun# la munc#.

Plugarilor !Unirea v# d# tot p#m@ntul de care ave]i nevoie

[i toat# dreptatea.Preo]i, \nv#]#tori, slujba[i !Sunte]i fruntea }#rii [i ave]i toat# r#spunderea

pentru pov#]uirea norodului. S# lini[ti]i toatemin]ile [i sufletele [i r#sp@ndi]i peste tot bunavestire a Unirii.

Noroade \nfr#]ite ale Basarabiei !Unirea Basarabiei cu Rom@nia a fost o porunc#

a istoriei [i o \ndreptare a nelegiuirii ce a ap#sataceast# ]ar# peste un veac. ®...¯

Unirea va fi o temelie puternic# pentru culturana]ional# din ]ara noastr#, aceast# cultur# va duce}ara la \nflorire [i ne va a[eza printre popoareleluminate ®...¯> (pp. 135 – 137).

ION PACHIA TATOMIRESCU

olumul pentalingv, 20 de poezii,de Ion Deaconescu (Panciova/Serbia, Casa de Pres# [i Editur#Libertatea – colec]ia de poezie…Biblioteca de Literatur# Con-temporan# Licon† –, 2005), seconstituie \ntr-o esen]ial# …cartede vizit#† a poeziei rom@ne[ti

contemporane \n spa]iile poetice vitale ale Europei/planetei; mai \nt@i, pentru spa]iul poetic al fran-cofoniei, t@lm#cirea a fost asigurat# de GeorgeAstalo[; \n al doilea r@nd, pentru spa]iul poeticanglofon, versiunea \n limba lui Shakespeare estedatorat# lui Oliver Friggieri; \n al treilea r@nd,pentru spa]iul poetic italian, traducerea esteasigurat# de Biagia Marniti; [i, \ntr-al patrulear@nd, pentru spa]iul poetic s@rbesc, translatorul/…perevodcicul† inspirat ales a fost poetul SlavkoAlm#jan. Volumul are un cuv@nt \nainte de maredensitate, Poezia – singurul remediu \n fa]aneantului, …cuv@nt† semnat de Myo Kapetanovici– ce ne \ncredin]eaz# c# <Ion Deaconescu cultiv#un lirism al c#rui caracter confiden]ial, aproape deepistola intim#, nu face dec@t s# ascund# regulilejocului artistic. _ntre rafinata elaborare a retoriciiversului [i elanul spontaneit#]ii impresioniste,poetul c@nt# doar fream#tul clipei (...) De-a lungul\ntregului traseu poetic se impun imaginea unuiprovizorat care se eternizeaz#, imaginea unui omzbur@nd deasupra unui r@u, figura tremur#toareconstruindu-se [i sf#r@m@ndu-se \ntre solu]iaestetic# [i existen]ialul impas. (...). Solitudinea pecare actul poetic al lui Deaconescu o r#sp@nde[teeste, f#r# \ndoial#, sf@[ietoare [i sublim#. (...). Elabandoneaz# capcana \nvinov#]irilor [i a revendi-c#rilor, plas@ndu-[i voca]ia poetic# \ntre peregri-

n#rile lui Ulise [i enigma Sfinxului. Inventeaz#mereu cor#bii ner#bd#toare s# cucereasc# dep#r-t#rile. Iar aceast# navigare etern# este cuprins#chiar \n plasma scriiturii. Poetul se construie[te cupasiunea verticalit#]ii> (p. 7).

Cele 20 de poeme de Ion Deaconescu, de c@tedou#zeci [i patru de carate fiecare, reliefeaz# uninconfundabil teritoriu poetic de un admirabil [iincontestabil paradoxismbine temperat \n mirificapriveli[te a catharsisului.

Mai \nt@i, pentru c# erouls#u liric este convins c# <totulputea s# fie [i altfel>, <c@ndstatuile trec dintr-o \nt@mpla-re/ \n alta> (p. 9), pentru c#<oasele acestui cer (...)/ se ma-cin# \n vremea nuferilor> [i<acest Nimic, o boare dulce/peste ochii \ngerilor plictisi]i[i reci,/ ne ame]e[te cu at@teavictorii// [i ne \mpresoar# cule[urile zorilor> (ExtazulNimicului – p. 10), pentru c#<\mpov#r#toare e aripa/ petrupul de rou# [i cuv@nt ne-rostit \nc#/ la Marea Trezirec@nd trebuie s# ui]i totul/pentru a deveni \nceputul Su-premului Efemer> (p. 11).

{i \n secundul r@nd, pentru c# exist# o …retoric#a oglinzii† \n fa]a secundelor <aflate \n r#zboi cus@ngele> (p. 13), pentru c# exist# <oceanul dinochiul lui Noe> (p. 14) [i <z@mbetul curcubeuluir#t#citor> (A-Chronos – p. 15); dar [i pentru c#exist# ea, mereurit-necunoscuta jum#tate desprins#de zeii-chirurgi din sfera-Androgin, <un fel decurcubeu a[teptat de-o via]#> (Ca o stea de veghe

– p. 16); chiar dac# sublima<corabie de piatr#/ niciodat#n-o s# mai opreasc#/ lasemnul batistei zdren]uite desperan]#/ c#ci obosita m@n#a ajuns/ biet toiag de fum [icenu[#> (Corabia de piatr#– p. 17).

_ntr-adev#r, zeitatea din eae <simpl# ca un foc de stelepe cerul verii>, <exist# cuadev#rat,/ schimb# lini[tea/ [isurp# podul peste care trececurcubeul> (p. 18), indiferentde num#rul …zeilor \ntemni-]a]i† \n eroul liric deacones-cian (cf. E[arfa iluziei – p.19), erou liric sim]indu-[is@ngele ca un <tigru ce mu[c#fl#m@nd/ [i s#lbatec din timpajuns de neajuns> (Urletulm#[tilor – p. 20).

Ea – jum#tatea despre care se face, de la\nceputul lumii, cea mai aleas# gr#ire –, <cu steagulalb \n m@n#>, caut# <\ntruna lumina umbrelor> [i<ie[irea din labirint> (p. 22), fiind totodat# [i<fulg fericit/ ce traverseaz# infinitul>, \n vreme ceel, eroul liric, este <frigul> care o <ocrote[te/ desomnul ce tremur# mistuitoarea flac#r#> (p. 21),chiar dac# permanent <focuri se aprind pe z#padag@ndurilor/ ca ni[te ochi imen[i> (Dialog cuNimeni – p. 23), chiar dac# exist# dorin]aad#postirii <\n bezn#/ de frigul ideilor ce risc# s#r#pun#/ miracolul zorilor> (Monologul \n cerc –p. 24).

Atribute ale …gramaticii \nt@mpl#rii† antreneaz#[i <]ip#tul pe[terii de lumin#> (p. 26), [i …pustiireade fulger† a sinelui (cf. Elegia t#cerii – p. 27),[i …\nv#]area dansului furtunii†, ori <acroba]iag@ndului/ pe muche de t#cere [i pedeaps#> (Recu-noa[tere – p. 28).

Paradoxismul bine temperat al lui Ion Deaco-nescu ive[te [i o impresionant# ars poetica, Poemvertical, peste care istoricii literari nu pot trece cu…buldozerele recept#rii†: <Visez un poem vertical/Limbaj s#-i fie orizontul simplu/ Arbore de lumin#[i vis de \ntoarcere/ Scar# spre oglinzile desfiguratede adev#r/ Ori memorie a suprafe]ei prea calme/Poate a[a voi putea contempla speran]a/ Fecundat#\n cer/ [i chipul multiplu \n statuile norilor> (p.25).

Opera poetic# a lui Ion Deaconescu, [i prinacest nou volum care poart# geometria floriisimple, de c@mp lirico-semantic-sincretic, a titlului,20 de poezii, c#ci …limbaj e orizontul†, se d#ruie[te\ntru bucuria lumii din cele cinci fundamentalearii lingvistice, cu sporirea cert# a lucr#rii \ntrucatharsis pe meridiane estetice [i cu inefabil adaosla ne]#rmurita lamur# din catedralele timpului [iLogosului.

n colec]ia Restitutio – Inedit,cu prilejul Zilelor Craiovei –edi]ia a XI-a, octombrie 2007–cu sprijinul financiar al Prim#-riei Craiovei, al Consiliului Lo-cal Craiova, prin str#dania pro-

fesorilor craioveni Ioan Anastasia [i Nicolae Mari-nescu, \ngrijitori ai lucr#rii-document, a v#zut lu-mina tiparului o impresionant# istorie autentic#,…tr#it# la fa]a locului†, Amintiri din R#zboiul_ntregirii Neamului ale unui ofi]er din Regimen-tul 5 Ro[iori, de C. M. Ciocazan (Craiova, EdituraAius, 2007). Din prefa]a Efigia unui primar deprestigiu, semnat# de Ioan Anastasia, afl#m c#autorul Amintirilor din R#zboiul _ntregirii...,Constantin M. Ciocazan (n. la Or[ova Veche, \n21 iunie 1854 – m. 4 aprilie 1942, Craiova), <afost unul dintre cei mai populari [i mai iubi]ioameni politici din Craiova, un membru constant[i devotat al Partidului Liberal> (p. 5); ca primaral ora[ului Craiova \ntre anii 1907 [i 1911, a dus<mai departe …opera† de aduc]iune a apei de laGioroc, \nceput# de N. P. Romanescu> (p. 6);<printr-o fructuoas# colaborare cu ing. W. H.Lindlei [i ing. Anghel Saligny, [i cu eforturi finan-ciare sporite, lucr#rile pentru aducerea \n Craiovaa 4500 m. c. de ap# s-au \ncheiat \n august 1910,prim ministru fiind Ion I. C. Br#tianu, primar alora[ului C. M. Ciocazan, iar ajutor N. M. Boboc>(p. 7); <ca militar, a fost voluntar \n RegimentulI C#l#ra[i, \n perioada 1874 – 1875, devenindsublocotenent \n mili]ii; ®...¯; a luat parte la cam-paniile militare din 1913 [i 1916 – 1918, ca unstr#lucit combatant [i reporter de r#zboi, a c#ruiactivitate s-a materializat \ntr-un inedit jurnal defront, cu statut de istorie autentic#; ®av@nd¯ un

…Verticalitatea poemului†de dou#zeci [i patru de carate

…_n ziua de 27 martie ®1918¯, Sfatul }#rii a hot#r@tc# ]ara noastr#, care a fost din vechime Moldova,s# fie din nou alipit# de }ara Mam#, Rom@nia.†

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 23COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

O \ntrecere a imagina]iei, pe dou# direc]iiopuse, a avut loc \n 1970, cu ocazia orga-niz#rii concursului pentru ornamentareafa]adei exterioare a Teatrului Na]ional dinBucure[ti. De o parte, pictorul Virgil Alm#-[anu, cu un colectiv reprezentativ, printrecare pictorii Eugen Popa, Gh. Popescu,Gina Hagiu, Vasile Celmare, Ion Minoiu,au oferit proiecte strict documentare [i nara-tive, inspirate din istoria patriei, realiz@ndun imens mozaic ce reda ilustrativ \ntreagaistorie a rom@nilor, de cealalt# parte – SabinB#la[a, consecvent crea]iei sale, venind cumetafore poetice inspirate din legendeleMe[terul Manole [i Miori]a. P#rerile juriu-lui au fost, desigur, \mp#r]ite, dar concursula fost c@[tigat de Virgil Alm#[anu, de[isufragiile publice, \ndeosebi scriitorice[ti,le-a ob]inut Sabin B#la[a.

…Joia trecut#, scria Eugen Barbu, amv#zut un fragment de fresc# realizat# \nacest scop [i purt@nd semn#tura talentatuluipictor Sabin B#la[a. Cred c# Legenda Me[-terului Manole, cum era intitulat acel frag-ment, se potrivea foarte bine cu ideea gene-ral# de construc]ie, servea adic# forma nou-lui Teatru Na]ional, care mai \nainte detoate este un edificiu al na]iunii, locul unde,\n versuri sau proz#, geniul rom@nesc os#-[i g#seasc# expresia cea mai \nalt#†.

Sabin B#la[a concepuse s# realizeze ima-ginile propuse \n tehnica frescei, o fresc#luminoas# [i bogat colorat#. {i argumentulera continuarea tradi]iei, argument pe care\l sus]inea [i F#nu[ Neagu scriind: …Fresca\nchipuit# de Sabin B#la[a e o aplicare \nlegend# [i spiritualitate rom@neasc#.Imagina]ia lui danseaz# pe un fluviualbastru, ramificat \n basm. _mi vine s#cred c# Sabin [i-a g@ndit lucrarea \ntr-onoapte c@nd s-a culcat cu fruntea pe altarulVorone]ului [i la Curtea de Arge[ urcaAna a lui Manole ca s# se \ngroape \ndragostea nesf@r[it# a celor ce zidescanotimpurile \n aceast# ]ar# [i deasupra eraun cer \n care c@ntau f@nt@ni†.

Un entuziasm \n fa]a proiectelor amanifestat [i scriitorul Constantin Chiri]#:…Ideea de a descoperi o expresie plastic#modern# pentru mitul Vie]ii [i Crea]iei,pentru mitul Mor]ii, adic# pentru Me[terulManole [i pentru Miori]a, a stat \ntr-adev#rla temelia conceperii proiectului s#u. El areu[it o cuprindere profund#, dinl#untru,surprinz@nd esen]a lor, \ntr-un limbaj fin,delicat, specific lui B#la[a [i rezolv@ndadmirabil toate problemele de organizarespa]ial#, ridicate, f#r# \ndoial#, de cele treipanouri... Simpla realitate a operei lui SabinB#la[a cuprinde lumi, cuprinde epoci, teinvadeaz# cu bucuria de aceea[i esen]#resim]it# \n fa]a Vorone]ului... Proiectul s#ue laic [i modern, rom@nesc [i universal,degaj# o imens# puritate, este mai multdec@t o oper# de artist, este o crea]ie†.

MIRCEA DEACCritic [i istoric de art#

_n polemica din jurul lucr#rilor monu-mentale destinate Teatrului Na]ional s-auantrenat [i Al. Ivan Ghilia, Radu Negru,Radu C@rneci, care nume[te proiectele luiSabin B#la[a: …Poemul Marelui Albastru†.

_n concep]ia lui Sabin B#la[a, arta mo-numental# trebuia s# fie figurativ#, easlujind un mesaj uman, patriotic [i social.Caracteristic# \n acest sens este [i picturamural# Na[terea poporului rom@n realiza-t# la Muzeul Militar Central din Bucure[ti.Ea constituie o sintez# a medita]iilor asupraistoriei. Tema central# ar fi pledoaria \m-potriva r#zboiului prin \nf#]i[area a doib#rba]i r#pu[i, am@ndoi cu arcul \n m@n#,fiecare str#puns de s#geata celuilalt. Ideeaistoriei este simbolic redat# de o column#cu straturi \ns@ngerate, asociindu-i-se \n-semnele popoarelor dac [i roman. O cortin#albastr# – mereu albastru – \n fapt doiporumbei uria[i se desprind din cerul al-bastru. Simbolul permanen]ei este repre-zentat de o femeie ce ]ine \n bra]e doi prunci.Nu este nici document, nici literatur#.

Pictura uzeaz# de simboluri reunite dup#metoda sa obi[nuit#, a intui]iei [i fantasti-cului. El realizeaz# aici o epopee na]ional#,a[a cum a realizat [i \n picturile din cl#direaUniversit#]ii de la Ia[i, unde este [i maiclar# osmoza trecutului cu prezentul pentrua se ob]ine senza]ia de simultaneitateistoric#. Important \ntr-o pictur# monumen-tal# sunt, pentru artist, eroii reprezenta]i.Ace[tia trebuie s# fie modele, personalit#]isau figuri eroice [i patriotice. Astfel, SabinB#la[a se opre[te, \n picturile de la Ia[i, lafigurile lui {tefan cel Mare [i AlexandruIoan Cuza. Din repertoriul figurilor istoricenu lipse[te nici Mihai Viteazul, nici TudorVladimirescu.

_n nici o alt# lucrare artistul nu a reu[itperforman]a concep]iei sale ca \n monu-mentala realizare de la Universitatea dinIa[i. Dou# panouri mari [i alte 18 de circa5 m2 redau ideile lui B#la[a asupra istoriei[i omului legate de cosmos ca teatru al

realit#]ii. O cald# senzua-litate, o mireasm# [i pl#-

cut# ame]eal# provoac# privitoruluiimaginile r@nduite \n firidele pere]ilor. Elenu au nimic anecdotic, ci doar efecteteatrale, de [oc vizual.

Dar ceea ce conteaz# \n aceste lucr#ri,mai mult dec@t stilul, este uimitoarea lorvitalitate. Aici se manifest# \n toat# am-ploarea suflul suveran al inspira]iei [i ima-gina]iei artistului.

A explora adev#rul [i omul, a le c#uta\n domeniul etnic [i istorjic, ca [i \n cel alimagina]iei, iat# spiritul nou al crea]iei luiSabin B#la[a! Surpriza este de asemeneamarele resort al noului. Prin ea se distingede celelalte mi[c#ri artistice.

La Universitatea din Ia[i, artistul a lucratpeste 10 ani. De fapt, marea fresc# a istoriei[i legendelor poporului rom@n nu este \nc#terminat#. Ea constituie pentru pictor unuldin marile sale ]eluri, el continu@nd s# fac#schi]e pentru \nc# 12 panouri, al#turi decele 18 existente.

Prima pictur#, conceput# \ntr-un vastpanou, reprezint# Unirea PrincipatelorRom@ne. _ntr-o viziune simbolic#, artistula[az#, ca \ntr-un nor, pe participan]ii launire av@nd \n centru pe Cuza. {i, ca uncorolar al acestei teme, \ntr-un panou ase-m#n#tor ca dimensiune [i situat pe pereteleopus acestuia, el dezvolt# tema Tinere]ea,\nf#]i[@nd pe continuatorii unirii, pe gene-ra]ia contemporan# de tineri.

Apoi au urmat Soarele Moldovei –imaginea lui {tefan cel Mare, Luceaf#rulHiperion – figura lui Eminescu, ridic@ndu-se din apele m#rii \ntr-o simbolic# aureol#,Me[terul Manole, Legenda Miori]ei, Do-chia, Prometeu, Icar, Somnoroase p#s#-rele, Calamitatea, Prim#vara, Zorile Mol-dovei, Na[terea, Memoria p#m@ntul [.a.

Aceast# mare [i unic# fresc# \n artaplastic# rom@neasc# se bazeaz# pe o con-cep]ie revolu]ionar-umanist# a istoriei [ilumii. Artistul a avut ambi]ia s# dep#[easc#at@t limitele subiectivismului, caracteristicautomatismului suprarealist, c@t [i barierelelimitative pentru libertatea de crea]ie, carac-teristicile documentarului exact [i localizat

istoric \n timp [i spa]iu. Omul nu devine,\n picturile sale, o creatur# fasonat# depozitivismul istoriei sau de ra]ionalismul[tiin]ei, ci o fiin]# ce apar]ine visurilor [idorin]elor. Plantarea sa \n spa]iul [i timpulcosmic nu exclude \ns# rapelul la sensurileistoriei [i devenirii sociale. Ce este oareimaginea zimbrului care ]@[ne[te spreprivitor venind din infinitul cosmic [i av@ndc#lare pe spinarea sa o feti]# cu o coroni]#pe cap dec@t simbolul form#rii Moldovei?Observ#m cum \n mod unitar se \ncheag#vizual legenda, istoria [i imagina]ia mul-]umit# capacit#]ii artistului de a transforma\n metafore datele istoriei. _n vizionarismuls#u, artistul se implic# \n func]ia de regizorconsider@nd istoria sau actualitatea un teatrua c#rui scen# este cosmosul. _n acest fel,spiritul s#u creator se manifest# cu o liber-tate necondi]ionat#, ceea ce \i permite s#postuleze armonia dintre existen]# [i cos-mos. Aceast# armonie e posibil# mul]umit#spiritului creator uman reprezentat defigurile ce apar]in legendei sau istoriei a[acum sunt Me[terul Manole, Prometeu, Icarsau {tefan cel Mare, Mihai Viteazul oriCuza Vod#. Liantul armoniei [i continuit#]iicrea]iei \l constituie tinere]ea. Ea semnific#eterna rena[tere [i puritatea absolut#. Tine-re]ea este aceea care determin# desf#[urareaevenimentelor ca un poten]ial inepuizabil.

Splendoarea picturilor de la Universitateadin Ia[i rezid# [i \n noutatea unor sensurinoi pe care artistul le descoper# \n dateleistoriei prin apelul la legende [i imaginareaunor metafore ce ating valoarea poeziei. Oasemenea metod# face imaginea s# do-b@ndeasc# un plus de emotivitate, de mister[i farmec. Astfel, putem considera ansam-blul operelor monumentale de la Ia[i oepopee a spiritualit#]ii rom@ne[ti. …Amprecizat aceast# tematic#, m#rturise[te SabinB#la[a, \n planul sensurilor filosofice [ipoetice, aproape de declan[area imaginilor-metafor#, deoarece frumuse]ea [i greutatearezolv#rilor ei const# \n reprezentareaacestor sensuri†.

Alecu Ivan Ghilia a considerat picturilede la Universitatea din Ia[i ca fiind com-parabile cu …Capela Sixtin#†.

Artistul a acordat un mare interes acestorlucr#ri at@t tematic, c@t [i ca realizare: …_ndecora]iile de la Universitatea din Ia[i amfolosit culori olandeze foarte curate, p@nz#foarte rezistent#, numai materiale de prim#m@n#. Tot ce lucrez vreau s# fie trainic, \nideea mai multor sute de ani. Afirma]iadovede[te infatuare? Categoric, nu. Dac#eu nu cred \n ce produc ast#zi, dac# eu nuonorez arta cu cele mai bune materiale,dac# nu cred \n timp, dac# \mi a[ez de la\nceput p@nzele \n zodia efemerului, cums#-i pretind spectatorului s# cread# \n artamea?† – a ]inut s# reliefeze Sabin B#la[a.

M@ntuitorul neamuluiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]eiPe Crucea suferin]ei

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200824M

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icCOLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 25COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200826 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTIM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

ic

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 27COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200828 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTIM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

ic

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 29COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200830 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTIM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

ic

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 31COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200832 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTIM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

ic

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 33COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200834 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 35PAT R I M O N I U P I E R D U T

arta bisericilor de lemn dinjude]ul Gorj, asemenea tuturorh#r]ilor ce reprezint# \n spa]iulrom@nesc l#ca[e de cult con-struite din materiale perisabile,a suferit, \n cei 163 de aniscur[i de la \ntocmirea primeicatagrafii a R@mnicului Noului

Severin, transform#ri semnificative, fapt confirmat[i de studiul comparativ al catagrafiilor tip#rite\n anii 1845, 1900, 1921-1925 [i 1941.

Din cele 263 de biserici de lemn existente peraza jude]ului Gorj, consemnate \n Anuarul din1900 al Sfintei Episcopii a R@mnicului NouluiSeverin, adev#rate m#rturii ale statorniciei \ncredin]# [i prezen]# a \nainta[ilor no[tri, se maip#streaz# ast#zi, la mai mult de un secol [i ju-m#tate distan]#, aproximativ 150, dintre care 111pe Lista Monumentelor Istorice din Rom@nia.

Acest trend descendent, care se accentueaz#odat# cu scurgerea timpului, eviden]iat de toatestudiile de specialitate, s-a manifestat \ntr-un modaparte \n ceea ce prive[te plaiul Novaci unde,din cele 48 de l#ca[e de cult consemnate deCatagrafia din 1848, se mai g#sesc doar c@teva.

Constatarea este cu at@t mai \ngrijor#toare,dac# o corobor#m cu analiza din teren care eviden-]iaz# c#, din cele 111 biserici de lemn din jude]ulGorj, clasate de reprezentan]ii Comisiei Monu-metelor Istorice, foarte multe se afl# \ntr-o stareavansat# de degradare, fapt ce postuleaz# o in-terven]ie rapid#, menit# s# le redea nu numaicultului, dar [i circuitului turistic, binecunoscutfiind faptul c# prezen]a \n spa]iul rom@nesc amai mult de 1300 de astfel de realiz#ri ale artei[i credin]ei rom@ne[ti ne \ndrept#]e[te s# leconsider#m definitorii pentru a[ezarea spiritual#a unui neam greu \ncercat de vicisitudinile vremii.

Bisericile de lemn din jude]ul Gorj au fostctitorite, asemenea marii majorit#]i a l#ca[elorde cult din spa]iul rom@nesc \n vetrele vechi desat, pe deal, \n cimitir. Justificarea istoric# estecredibil# [i f#r# a insista se cuvine a fi men]ionat#.

Aflat \n spa]iul de interferen]# a Apusului cuOrientul, neamul rom@nesc a fost obligat s#tr#iasc#, fie sub amenin]area iminent# a ImperiuluiOtoman, fie \n sfera de influen]# a ImperiuluiHabsburgic [i a statului polon. De la {tefan celMare \ncoace am \nv#]at s# ne d#m foc la recolte,s# otr#vim f@nt@nile [i s# ne retragem \n mun]isau pe dealuri. A[a i-au g#sit austriecii \n 1715pe locuitorii Gorjului [i au \ncercat, prin decrete,s#-i coboare din p#duri [i de pe dealuri acolounde \nv#]aser#, de-a lungul a sute de ani, s# serefugieze c@nd sim]eau pericolul iminent.

A[a se explic# de ce marea majoritate a vetrelorvechi de sate din zona Gorjului istoric [i pitoresc,ca s# citez titlul lucr#rii de referin]# a mareluiistoric Alexandru {tefulescu, sunt pe deal, acolounde \nv#]ase [i rom@nul s# se ad#posteasc#.

Am f#cut aceast# introducere pentru a venimai aproape de subiectul pe care vi-l propun,anume trecerea \n revist# a c@torva biserici delemn care nu au reu[it s# supravie]uiasc# istoriei[i \n legatur# cu care nu p#str#m dec@t men]iunisporadice \n tratatele sau studiile de specialitate.

F#r# a avea inten]ia de a men]iona toate bi-sericile de lemn distruse \n curgerea veacurilor,voi aminti, \ntr-o ordine aleatorie, pe cele maireprezentative, acest demers izvor@nd din dorin]asincer# de a trage un semnal de alarm# asuprapericolului real \n care se g#sesc foarte multedin bisericile de lemn din jude]ul Gorj. Dauastfel glas unei temeri l#untrice, atunci c@nd spunc# mi-a[ dori s# nu tr#im vremea \n care existen]aacestor repere de tr#ire ortodox# s# fie men]ionat#\n studii de specialitate f#r# a mai aveacorespondent \n teren.

Pl#gilor r#zboaielor le dator#m, f#r# \ndoial#,dispari]ia unui semnificativ, dar \nc# necunoscutnum#r de biserici de lemn.

Dac# facem referire la r#zboiul dintre 1716-1718, care a avut ca urm#ri ocuparea Olteniei dec#tre austrieci, credem c# foarte multe bisericiau fost, dac# nu distruse, cel pu]in afectate.

{erban Papacostea precizeaz# \n lucrearea saOltenia sub st#p@nirea austriac# (1718-1739) c#,\n 1719, se solicita marilor dreg#tori \ns#rcina]icu conducerea ]#rii s#-[i dea toat# silin]a caoamenii s# p#r#seasc# p#durile [i mun]ii \n cares#l#[luiesc [i s# revin# acolo unde se aflau \naintesatele cu bisericile lor.

O alt# m#rturie important# \n leg#tur# cu obiseric# de lemn ne este dat# de Alexandru {tefu-lescu care, \n primii ani ai veacului XX, f#ceareferire la cea mai veche biseric# de lemn dinNovaci [i semnala prezen]a c@torva icoane vechi.Din p#cate, aceste \nsemn#ri, preluate \n mono-grafia satului, au r#mas singurele m#rturii carestau pav#z# \n calea uit#rii, l#ca[ul de cultconsemnat disp#r@nd deja.

Se cuvine a exemplifica risipirea, dispari]iavalorilor arhitecturale ale bisericii de lemn de laStoina. _n anul 1926, \ns#[i Comisia Monu-

adev#rat reper gorjean, voi preciza c#, din punctulde vedere al domniei sale, avea \naintea ochilorcea mai interesant# dintre ctitoriile de lemn depe Valea Gilortului.

F#r# a detalia, vom \ncerca s# facem referirela alte biserici de lemn care s-au distrus \n trecereaveacurilor.

Pe raza comunei Albeni amintim biserica dinsatul Bolboce[ti care, fiind \nchis# cultului \nc#din anul 1905, a fost \nlocuit# prin alta din lemncare a fost pictat# de Keber.

Satul B@rzeiu de P#dure, sat aflat \n compo-nen]a comunei Berle[ti, avea \n hotarele sale obiseric# de lemn cu hramul …Sf. Voievozi”,construit# \n anii 1690-1692, renovat# \n 1852[i \nlocuit# \n primul deceniu al secolului XX.

Comuna Bor#scu, precum [i satele de pe v#ile[i dealurile Jiului ce apa]in acestei comune, numai p#streaz# bisericile de lemn ale str#mo[ilor,toate n#ruindu-se \n curgerea vremii [i fiind\nlocuite cu biserici noi, de zid sau de lemn.

Nici biserica de lemn din Poieni]a, sat ceapar]ine comunei Bustuchin, nu a avut o soart#mai bun#, Anuarul Mitropoliei Olteniei, publicat\n 1941, amintind \nlocuirea ei cu una de zid \nanul 1905.

Comuna C#tunele avea, \n grani]ele satelorC#tunele de Jos [i C#tunele de Sus, dou# bise-rici de lemn, consemnate at@t de Catagrafia din1845, c@t [i de studii de specialitate, biserici carefie au fost \nlocuite cu altele de zid, fie au fostdistruse din cauza intemperiilor vremii sau a impe-dimentelor de ordin financiar ale comunit#]ilor.

Zeci de astfel de biserici de lemn, daruri alevecin#t#]ii codrului [i priceperii anonimilor degeniu, au pierit sub greutatea veacurilor [inep#sarea sau s#r#cia oamenilor. Au disp#rut [iodat# cu ele a murit ceva din legitimarea noastr#secular#. Nu cred \n hazard [i am convingereac# omul doarme a[a cum \[i a[terne, dac# \[ia[terne, sau dac# mai are ce-[i a[terne.

Dac# vom \ncerca un exerci]iu [i vom merge\n satele jude]ului Gorj vom \n]elege c# \n jurulbisericilor de lemn, \n cimitirele vetrelor vechide sat, precum [i \n preajma casei noastre ]#r#ne[titimpul s-a oprit. S-a oprit atunci c@nd casa,biserica, troi]a [i crucea au ajuns la des#v@r[ire,dup# ce me[terul, prelu@nd din genera]ie \ngenera]ie, asemenea unui burete [i decant@nd, aselectat [i apoi [i-a d#ruit arta, cu smerenia omuluide geniu, cu profunzimea spiritului superior.Acest p#rinte al frumuse]ii fire[ti a m#iestrit casa[i a ctitorit biserica satului, d#ruind-o urma[ilors#i. Nu a urm#rit s# probeze m#sura valorii lui,nu [i-a impus s# d#inuiasc# cu orice pre]. Amsentimentul c# a primit aceast# slujire, de a con-strui biserica satului, cu credin]a me[terului care,\n foarte multe cazuri, a[a cum de altfel o relev#[i pisaniile multor biserici de lemn, era onorat s#devin# ctitorul prin osteneala c#ruia se ctitoreaedificiul eclezial.

Acest anonim de geniu, veritabil teolog, care a\ncre[tinat sistemul decorativ p#g@n al casei ]#r#-ne[ti, \nv#]@nd de la slujitorii Sfintelor Altare, iarapoi \nv#]@nd pe al]ii c# Apollo, zeul soare, adevenit Hristos, Soarele Drept#]ii, c# [arpele, \n-truchiparea zeilor mani, for]e protectoare ale ca-sei, s-a metamorfozat, amintind de [arpele \n#l]atde Moise \n pustie, c# elementul …torsadei”, semnal continuit#]ii, a primit conota]ii biblice, devenindsimbol al ve[niciei, este marele artizan al continui-t#]ii [i des#v@r[irii arhitecturii populare ecleziale.

_n lumina acestor constat#ri am convingereac# vom descoperii o multitudine de motive carene-ar \ndemna s# blam#m neputin]a unui neamcare a uitat de unde a plecat [i c@t de marenevoie are s# se \ntoarc# la izvoare, s# se defi-neasc# [i prin intermediul acestor m#rturii detr#ire profund# [i s# descopere, unei Europe se-cularizate [i secularizante, printre altele, [i micilesale biserici de lemn care i-au adus rom@nuluiCerul mai aproape.

Am \n]elege c# bisericile de lemn ale ]#ranilorrom@ni constituie aproape singurele crea]iioriginale apreciate, iar aceasta nu numai pentruc# exponatele …de piatr#” ale rom@nilor, createde arta cult#, sunt mai rare, ci pentru c#, al#turide valoarea artistic# ante men]ionat#, ele sunt [iadev#rate documente ale artei populare.

…Sunt a[a de frumoase, armonice, a[a desimple, decorurile at@t de originale, fiecare bucat#o capodoper#”. Aceste cuvinte ale lui Lad. Szinte,completate cu descrierea f#cut# de Fr. Schulcz,care spunea c# …Bisericile norvegiene nu ofer#nici pe departe, \n formele lor esen]iale, claritatea[i con[tiin]a de sine arhitectural#... cum e cazulaici...”, …...aceste cl#diri de lemn perfecte suntopere de art# arhitectural# \n felul lor”, …...chiarsimplul meseria[ a creat cl#diri, pe care poste-ritatea le poate aprecia ca remarcabile”, ar trebuis# ne ajute s# \n]elegem c# exist# a[a de pu]ineedificii reprezentative pentru fiin]a neamuluinostru \ntruc@t suntem constr@n[i de eviden]# s#le apreciem la justa lor valoare.

_n aceste momente, \mi vin \n minte cuvintelelui Nicolae Iorga care, profetic, scria \n 1905, \nSem#n#torul: …pentru a men]ine c@t mai estevreme vechile monumente, trebuie s# le [tim,\ns#, c@te sunt, unde sunt [i \n ce stare adev#rat#se afl#, trebuie s# le pre]uim tuturor valoarea defrumuse]e [i vechime”.

Drd. SILVIU OCTAVIAN CIOCSAN,Referent-cercet#tor la Arhiepiscopia Craiovei

Biserici de lemndisp#rute

Sfatului Popular al Raionului Gorj, \n data de 26iunie 1967, a fost realizat \n toamna anului 1967.

Obiecte de orfevr#rie, precum [i foarte multeicoane, \ntre care se eviden]iaz# o reprezentaresculptat#, aflat#, din p#cate, \ntr-o stare deconservare precar#, toate provenind de la biserica“Adormirea Maicii Domnului”, au fost eviden]iatede studiul doamnei Teodora Voinescu, Comori

de art# bisericeasc#.Colec]ia Arhiepis-copiei Craiovei de laM#n#stirea Jitianu-Craiova.

Andrei P#noiu, in-voc@nd relat#rile pu-blice, precum [i con-semn#rile din presavremii, aminte[te cazulbisericii de lemn dinsatul Bibe[ti, jude]ulGorj, care a fost demo-lat#, iar materialul re-zultat – comercializat.Informa]ii despre bi-serica din Bibe[ti, \ncompara]ie cu cea dinRasova, sunt mult mainumeroase, memoria fi-

indu-i salvat# de \nv#]#torul D. Dumitra[cu, dinsatul Turburea, mare iubitor al arhitecturii delemn din jude]ul Gorj, a[a cum aminte[te [i AndreiP#noiu \n studiul domniei sale Biserica de lemndin Bibe[ti, jude]ul Gorj, publicat \n 1993, \nBuletinul Comisiei Monumentelor Istorice.

F#r# a reda pasajul emo]ionant \n care b#tr@nul\nv#]#tor descria frumuse]ea [i unicitatea bisericiide lemn cu hramul “Sf. Nicolae” din satul Bibe[ti,

mentelor, prin reprezentan]ii ei, avizat# desigur,intervine pentru g#sirea pieselor de lemn sculptatprovenite de la biseric# [i conservarea lor,investiga]ie r#mas#, din nefericire, f#r# succes.

_l amintim [i pe Virgil Dr#ghiceanu care, \ndeceniul al treilea al secolului trecut, afl@ndu-sela {iacu, recuno[tea cu triste]e c# nu reu[ise s#g#seasc# \nsemn#ri despre l#ca[ul de cult dinlemn ce m#rturisea deveacuri, prin prezen]#,d#inuirea neamului ro-m@n ortodox.

Al. B#rc#cil#, martoral pr#bu[irii bisericiidin Jup@ne[ti, tr#gea unsemnal de alarm# asu-pra ritmului de degra-dare a acestor edificiide lemn, constat@nd, \ncazul foarte multor ve-tre de sat, lipsa monu-mentelor care s# certi-fice importantul lortrecut istoric.

Biserica cu hramul“Adormirea MaiciiDomnului” din satulRasova, comuna B#-le[ti, \n baza procesului verbal al ConsiliuluiParohial Nr. 3/13.XI.1966 [i al Adun#rii ParohialeNr. 1/15.01.1967, \n care se eviden]iaz# stareade ruin# a bisericii de lemn, precum [i faptul c#patrimoniul mobil al l#ca[ului de cult fusesetransportat la Protoieria Tg. Jiu, a fost demolat#.

Demersul, solicitat [i de dispozi]iile finale aleprocesului verbal \ncheiat de reprezentan]iiServiciului Sistematizare [i Arhitectur# din cadrul

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200836 EXERCIºII ÎN AZUR

rei s# \]i spun o \nt@mplare?Chiar \mi pare bine, pentruc# e[ti primul care vrea s-aud#. S# [tii c# nu pot s# \i\n]eleg pe oamenii mari. Uite,eu mai am pu]in [i fac optani. Nu e mult, dar \nc# vreau

s# m# mai g@ndesc dac# ar trebui s# mai cresc,fiindc# s-ar putea s# nu \mi mai plac# lucrul#sta. Totu[i, s# [tii c# nu e u[or s# fii mic. Terog s# m# crezi! Nu e u[or deloc, ba chiar paremai greu dec@t s# fii mare, de[i tata spune c#nu-i a[a [i c# n-ar trebui s#-mi bat capul cu totfelul de prostii. De fapt, #sta e un lucru la carenu prea m-am g@ndit p@n# de cur@nd, fiindc#abia mi s-au \nt@mplat ni[te lucruri stranii. }i-am spus c# mi s-au \nt@mplat ni[te lucruristranii?

…Straniu† #sta e un cuv@nt pe care l-am \nv#]atast#zi c@nd m# jucam \n parc cu Ana – fata dela trei; sau, mai degrab#, cu codi]ele ei frumos\mpletite. Cred c# nu prea \i convenea, fiindc#p@n# la urm# a \nceput s# ]ipe [i s# pl@ng# de]i se rupea inima. Da, chiar \mi p#rea r#u de ea,era a[a de ur@t#, c@nd se schimonosea \n halul#la... P#cat! Fiindc#, de altfel, era chiar dr#gu]#.Oricum, mama ei a venit, a luat-o repede, adus-o cu ea pe banc# [i mi-a zis cu o priviremirat#: …Straniu copil!†. Eu mi-am ]uguiatbuzele la ea [i am f#cut ochii mari, fiindc# nu\n]elegeam ce vrea s# spun#, de[i b#nuiam ceva.Cred c# asta a speriat-o [i mai r#u, pentru c#s-a mutat cu Ana pe o alt# banc# [i pe minem-a l#sat acolo singur. M-am plictisit de moarte[i p@n# la urm# am sf@r[it num#r@nd crengiledin copacul #la mare care este \n mijloculparcului. }i-a[ spune [i ]ie c@te erau, dar amuitat. Nu puteam s# plec, pentru c# mama meaaranjase cu mama Anei s# aib# grij# de mine.Apropo, mama mea este grozav#. I-am spus,totu[i, c# n-a f#cut tocmai bine c# m-a trimis\n parc cu Ana [i cu mama ei, c# m-am plictisit\ngrozitor [i c# m-am apucat s# num#r crengile

din copacul #la mare [i i-am spus [i c@te erau,dar acuma am uitat. Dac# vrei, o-ntreb pe ea[i-]i spun [i ]ie. Oricum, mama mea estegrozav#! Mi-a spus chiar [i ce \nseamn#…straniu†, fiindc# eu nu [tiam atunci. Apropo,]i-am spus c# mi s-au \nt@mplat ni[te lucruristranii? Da, chiar a[a! {tii, oamenii #[tia marisunt prea greu de \n]eles. Adic# eu, unul, nupot s# \i \n]eleg. Tata mi-a spus odat# c# suntprea mic, c# sunt abia \n clasa \nt@i [i c#deocamdat# nu pot eu s# pricep prea multe.A[a am \n]eles de ce nu pot s# \i \n]eleg peoamenii mari. Oricum, mama mea o grozav# [ii-a spus tatei c# spune prostii [i c# eu suntde[tept [i c# \n]eleg o groaz# de lucruri.

Cu toate astea, n-am reu[it s# \n]eleg de ceoamenii mari se poart# uneori a[a de proste[te.Pur [i simplu nu pot s# pricep. Ca s# \]i dauun exemplu, am s#-]i povestesc un lucru straniu,straniu de tot.

Totul a pornit de la faptul c# eu nu a[ maifi vrut nici \n ruptul capului s# mai mergvreodat# afar# cu Ana, fiindc# p@n# la urm# s-a dovedit a fi la fel de pl@ng#cioas# [i nesuferit#ca toate celelalte fete. A[a c# mama a trebuits# mearg# chiar ea cu mine s# m# supravegheze,ceea ce m-a bucurat \ngrozitor de mult, fiindc#mama mea e grozav#! Numai c#, dup# un timp,\ncepuse s# devin# destul de palid# [i p#reachiar obosit#. Cred c# era din cauz# c# defiecare dat# c@nd ie[eam \n parc, lumea sepl@ngea de mine c# fac prea multe prostii [ito]i oamenii m# certau \n fa]a mamei c# nu \ilas s# se bucure de lini[te, c# doar de asta ef#cut parcul [i nu ca s# faci g#l#gie [i s# legicutii de conserve de cozile c#]eilor, sau altelucruri de nepermis pentru un b#iat a[a mare camine. Eu [tiu c# ei zic c# sunt mare doar ca s#fac# situa]ia s# par# mai neagr#, dar, de fapt,eu sunt mic [i mai am destul p@n# o s# cresc,te rog s# m# crezi! Z#u a[a!

P@n# la urm#, mama a hot#r@t c# nu maipoate veni cu mine, c# va trebui s# merg cu

bunicul [i c# m#car de dragul lui s# \ncerc s#fiu cuminte. Lucrul #sta m-a bucurat destul demult, fiindc# bunicul e tare nostim, mai alesc@nd adoarme pe banc# – atunci pot s# \i iaup#l#ria [i s# m# plimb m@ndru \n timp ce oport. Da, \ntr-adev#r, bunicul e tare nostim!Doar c# uneori [i el se poart# ca un om mare.Atunci e de ne\n]eles! Cum poate un om seriosca el s# se poarte ca un om mare?! Uite, maiieri m# jucam cu mingea, \n timp ce buniculdormea pe o banc# la umbr#, iar p#l#ria ofoloseam drept semn pentru unul din st@lpiipor]ii, fiindc# – [i #sta mi se pare cel maistraniu lucru – \n tot parcul #la nu am pututg#si dec@t o singur# piatr#, [i aia turtit#, deabia se vedea, \ntocmai ca o te[itur# din aceleacare nu se v#d. _n sf@r[it, chiar [i a[a, poartamea de fotbal ar#ta destul de bine, mai ales c#p#l#ria bunicului ie[ea destul de bine \n eviden]#,fa]# de mog@ldea]a de piatr# care abia \]i puteaida seama c# exist#. Oricum, cred c# am fostfoarte norocos \n ziua aia c# am sc#pat cuvia]#, fiindc# nici nu po]i s# \]i \nchipui ce mis-a \nt@mplat!

M# preg#tisem pentru un [ut-bomb#, oriceportar ar fi tremurat \n fa]a puterii mele colosale:to]i mu[chii mi se \ncordaser#, \ntr-o \ncercareextraordinar# de a atinge o for]# neb#nuit#dinl#untrul meu...

Mai arunc o ultim# privire asupra por]ii...Acum e clipa... _mi iau av@nt [i cu o ultim#sfor]are m# n#pustesc vijelios asupra mingii,restul \n jurul meu devenind o cea]# din carenu mai percepeam nimic – o gre[eal# fatal#: \nultimul moment m# \mpiedic de o piatr# turtit#pe care nu o v#zusem ([i c@t o c#utasem \nainte!)[i orbita mea \n jurul planetei se transform#\ntr-un catastrofal impact cu asfaltul...

_n acel moment toat# via]a mi-a trecut prinfa]a ochilor, \ntocmai cum v#zusem la televizor\n filmele cu eroi. Ce soart# crud#... R#pus at@tde t@n#r... {tiam c# am s# mor, fiindc# toateoasele m# dureau [i s@ngele \mi curgea [iroaie

din genunchi [i din coate... Str@ngeam din din]ica un adev#rat erou, dar nu puteam opri lacrimilecare lunecau f#r# oprire pe obraji, [tiind c#acum nu trebuie dec@t s# \mi a[tept sf@r[itulglorios... _mi [i \nchipuiam ce or s# zic# acumoamenii din parc, cei care mai demult nici nuvoiau s# m# vad#: …Da, da, [i-a dat ultimasuflare ca un adev#rat lupt#tor...†.

…{i unde mai pui c# a murit singur, neav@ndpe nimeni l@ng# el...†.

Atunci am v#zut p#l#ria bunicului [i, uit@ndde glorie [i de tot, mi-am spus c# trebuie s#ajung neap#rat la el, s# \i spun ultimele g@nduri,s# \i spun c# \mi iubesc p#rin]ii [i c# \mi parer#u c# trebuie s# \i p#r#sesc, dar c# destinul a[aa hot#r@t c# trebuie s# fie... I-am povestit \nt@icum se \nt@mplase tragedia, pentru ca lumea s#[tie [i s# \[i aduc# aminte de mine, apoi, cuprinsde triste]e [i cu lacrimile \nc# [iroind, i-amspus c# \l iubesc [i c# nu vreau s# m# uiteniciodat#... Atunci am observat un lucru straniu:bunicul z@mbise \n tot acest timp, mai degrab#amuzat dec@t \ntristat de ultimele mele cuvinte...

Cum putea s# fac# a[a ceva? Se putea s# nu\i curg# nici o lacrim# pentru unicul lui nepot?!Asta n-am \n]eles nici p@n# azi [i, de[i au trecutc@teva zile de atunci, tot nu g#sesc un r#spunsla \ntrebarea: …De ce z@mbea bunicul?†.

De cez@mbea bunicul ?

oarele era deja pe cer atuncic@nd m-am trezit dintr-un visfoarte ciudat: se f#cea c# eram\ntr-o p#dure unde toateanimalele \mi erau prietene,chiar dac# eu nu le maiv#zusem niciodat#.

O veveri]# cu bl#ni]# cafeniem# salut# voios:

- Bun# ziua! Ce mai faci?- P#i... bine, cel pu]in a[a cred, am r#spuns eu

sim]ind un gol \n stomac, [i \n acela[i timp erammirat c# am \ntre]inut o conversa]ie cu o veveri]#.E adev#rat, foarte scurt#, dar m-a f#cut s# m#\ntreb ce p#dure este aceea.

De[i total dezlipit de realitate, visul avea cevaascuns ce m# f#cea s#-l cred real.

Dar s# revenim: dup# ce veveri]a a disp#rutprintre ramurile unui copac b#tr@n, am plecat maideparte.

Toate animalele sau p#s#rile cu care m-am\nt@lnit, de la o privighetoare cu pene cenu[ii lao c#prioar# cu bl#ni]a moale ca de catifea, m-ausalutat, mai mult sau mai pu]in, \n acela[i fel.

A[ fi vrut s# aflu mai multe despre p#dure, daro raz# de soare mi s-a a[ternut pe fa]# [i m-atrezit la realitate.

Dup# ce am …rev#zut† ce visasem, m# g@ndeamce voi face \n acea nou# zi.

M-am \mbr#cat repede [i m-am dus la mas#,acolo unde m# a[tepta bunica, binevoitoare ca deobicei:

- Bun# diminea]a. Cum ai dormit? m# \ntreb# ea.- Am dormit bine, mul]umesc.P@n# a preg#tit bunica micul dejun, eu am

f#cut o plimbare prin curte, prin aerul proasp#t aldimine]ii.

Apoi am m@ncat [i, fiindc# nu aveam treab#,m-am g@ndit s# m# plimb prin \mprejurimi.

La marginea satului se \ntinde o p#dure b#tr@n#,prin care trece un r@u \ngust, dar destul de ad@nc.C@nd am ajuns \n p#dure, era \n jur de ora zece.

Poate p#rea ciudat, dar sem#na cu p#durea dinvisul meu: copacii erau aceia[i, la fel [i drumul;numai p#s#rile nu \mi vorbeau ca \n vis (animalenu \mi ie[iser# \n cale). Eram bucuros c# puteams# m# relaxez \n acel col]i[or de Rai.

P#s#rile rev#rsau triluri armonioase. Altezgomote dec@t c@ntecele p#s#rilor nu r#zb#teau

p@n# acolo unde eram eu. Pentru c# intrasemdestul de mult \n p#dure, m# \ncerca un sentimentde team#, dar p#durea nefiind prea mare, eu ocuno[team destul de bine.

C@nd am ajuns aproape de inima p#durii, luminaera foarte slab#. Razele de soare care treceau prinfrunzi[ul des al copacilor nu r#zb#teau p@n# lap#m@nt [i, de aceea, m# mai \mpiedicam uneoride unele r#d#cini crescute la suprafa]#.

Deodat# s-a auzit un zgomot straniu. Am \nceputs# merg c@t puteam de repede printre trunchiurilecopacilor, tot mai de[i pe m#sur# ce \naintam.Am ajuns \ntr-un lumini[ [i am v#zut cine sc#paseacel strig#t: o strig# alb# ca neaua. _[i ag#]ase oarip# \ntr-un la] menit s# prind# p#s#ri mai mari._n \ncercarea de a sc#pa, \[i fracturase aripa.

N-am stat mult pe g@nduri, m-am apropiat [iam eliberat-o, dar nu putea s# zboare. Atunci amluat-o [i am plecat. C@nd am ajuns acas#, buniculm-a \ntrebat:

- Ce duci acolo?- O strig#. S-a r#nit \ntr-un la] din p#dure. S#

\ncerc#m s# o vindec#m.Deoarece nu \i curgea s@nge, doar i-am legat

aripa cu c@teva atelu]e.

_nt@mplarea a f#cut s# avem [i o colivie destulde veche, dar \n stare bun#, a[a c# ea a fost…casa† p#s#rii r#nite.

_i puneam m@ncare foarte des \ntr-o cutiu]#ata[at# coliviei, deoarece era \nfometat#. St#tusecaptiv# \n la], probabil c@teva zile.

Din c@nd \n c@nd, o scoteam afar# din colivie[i \i m@ng@iam penele lucioase. _ncerca s# zboare,dar nu reu[ea. Aripa nu se ref#cuse.

G#sisem striga neajutorat# \n luna august, c@nderam \n vacan]#. Pe m#sur# ce trecea timpul, seref#cea, dar era tot mai trist#; nu mai m@nca dec@tfoarte pu]in, iar eu [tiam c# era tot mai aproapeclipa c@nd trebuia s-o eliberez.

Dup# trei s#pt#m@ni aripa i se vindecase [itrebuia s#-i redau libertatea. A[a c# am plecat cuea acolo unde am g#sit-o. De cum am intrat \np#dure a \nceput s# ciripeasc# vesel# [i s# sefoiasc# \n colivie.

C@nd am ajuns \n cunoscutul lumini[ am scos-o din colivie. Sosise momentul desp#r]irii.

Dup# ce i-am dat drumul s-a a[ezat pe creangaunui copac. S-a uitat la mine un moment, a clipit\n semn de mul]umire [i [i-a luat zborul. Cutriste]e \n glas am spus:

- Adio, Snowie! c#ci a[a o botezasem.{tiam c# n-am s-o mai v#d niciodat#. Locul ei

nu era \n captivitate [i nici \n acea p#dure. Trebuias# fie liber#, \n lumea larg#, al#turi de celelaltestrigi din familia ei.

- Adio!

SnowieCIPRIAN OLTEANUElev, clasa a VIII-a, Alexandria, Teleorman

ADRIAN OLTEANUElev, clasa a XII-a, Alexandria, Teleorman

#u c# nu mai suf#r s# \i tot v#d pe oameniimari cum se poart# at@t de ciudat! Suntserio[i tocmai c@nd ar trebui s# r@d#, sepr#p#desc de r@s c@nd nu e nimic amuzant– eu cred c# cineva a luat-o razna. Uite,de exemplu, de[i mama mea este grozav#,singura dat#, s#pt#m@na asta, c@nd amv#zut-o c# face ceva logic a fost c@nd ar@s de tata fiindc# \[i v#rsase toat# cafeaua

pe c#ma[#, iar tata, ca de obicei, s-a enervat, de[i cred c#avea pu]in# dreptate... Oricum, lucrurile nu par s# mearg#cum trebuie, te rog s# m# crezi. Ceva straniu s-a \nt@mplatdin nou mai zilele trecute, la serbarea de sf@r[it de an [colarpe care o a[teptam cu ner#bdare, pe l@ng# faptul c# nu [tiucum s-a \nt@mplat, dar to]i am luat premiul \nt@i, mai alesc# mie, \nv#]#toarea \mi promisese de vreo zece ori c# \miscade nota la purtare. Tare de treab# \nv#]#toarea noastr#,cu toate c# mama mi-a spus c# nu e frumos s# nu te ]ii decuv@nt...

Sincer s# fiu, eu nu prea m# dau \n v@nt dup# serb#rileastea. Asta a fost prima din via]a mea, din c@te mi-aducaminte, [i m# g@ndesc cu groaz# c# o s# mai vin# [i altele[i cine [tie c@nd o s# se termine. Chiar a[a! E o \nv#lm#[eal#

grozav#, \n special din cauz# c# to]i elevii trebuie s# stea \n picioare \nfa]a clasei, \n timp ce p#rin]ii stau cumin]i \n b#nci, ghemui]i de tot, cugenunchii aproape de piept, respir@nd greu [i z@mbind tot timpul, deparc# ar a[tepta pe cineva s# le fac# poz#. _ntr-un fel e chiar nostim,fiindc# po]i s# \]i \nchipui c# e[ti inspector [i c# tocmai e[ti \n inspec]iela clasa p#rin]ilor [i brusc te hot#r#[ti s# \ntrebi un elev de ce nu \[i rademusta]a sau pe altul de ce nu st# cuviincios \n banc# [i a[a \]i dai seamade ce oamenii mari nu merg la [coal#: fiindc# le st# r#u [i nu au loc \nbanc#.

Apoi totul ]ine vreo dou# ore \n care te chinui s# te balansezi de peun picior pe altul ca s# nu amor]e[ti, timp \n care \nv#]#toarea \mpartelaude [i diplome fiec#ruia, av@nd grij# s# lungeasc# fiecare cuv@nt ca s#par# c# ascul]i de o ve[nicie [i c# mai ai \nc# at@t de \ndurat.

Nimic nu are sens, te rog s# m# crezi! P#i dac# tot am luat premiul\nt@i ce rost are s# ne chinuie \n a[a hal \nc@t la sf@r[it s# st#m to]i

propti]i unii de al]ii, ca la o gr#mad# de rugby, gem@nd [imorm#ind rug#ciuni c#tre slava cereasc# din tavan?

_]i spun, e imposibil s# \i \n]elegi pe oamenii mari.{i, dup# toate astea, s-a mai \nt@mplat [i ceva foarte,

foarte straniu. }i-am spus? Nu ]i-am spus. Totul s-a \nt@mplatc@nd \nv#]#toarea a ajuns cu \nm@natul diplomelor la mine[i, de[i m# a[teptam la ce era mai r#u, am aflat c# de fapteram un copil bun [i muncitor, care \ncearc# din r#sputeris# ob]in# note mari [i care ar face m@ndru orice p#rinte dinlumea asta. Trebuie s# recunosc c# \n momentul c@nd amprimit bucata de h@rtie care st#tea drept martor al spuselor\nv#]#toarei, o m@ndrie nem#rginit# mi-a cuprins sufletul [iam sim]it c# to]i erau invidio[i [i c# m# priveau cu unz@mbet amar, resemnat.

Am c#utat plin de bucurie privirea mamei [i mai ales abunicii mele care ]inuse cu tot dinadinsul s# vin# la ceremoniade \ncununare a capetelor rege[ti, dar nu mic# mi-a fostmirarea c@nd am v#zut, \nm#rmurit, c# bunica pl@ngea culacrimi mari, ce p#reau s# nu se mai opreasc#. Cum seputea una ca asta? Doar luasem premiul \nt@i, eram declaratgeniu \n fa]a tuturor, nu era nici un motiv s# pl@ngi... Nuputeam g#si nici o explica]ie [i de[i au trecut c@teva zile deatunci, tot nu g#sesc un r#spuns la \ntrebarea: …De cepl@ngea bunica?†.

De cepl@ngea bunica ?

Prof. Dumitru TU}ESCU (BUNICUL)

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 37T E Z A U R R O M Â N E S C

Sinaia 2008Sinaia 27.03-29.03.2008

Sina

ia 2

7.03

-29.

03.2

008C A S I N O

Joi, 27.03.2008

Vineri, 28.03.2008

S@mb#t#, 29.03.2008Vizitarea muzeelor [i monu-

mentelor din zona Sinaia.

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200838 CRAIOVA INTERCULTURALÅ

LUCIAN CHERATA

st#zi este deja un loc comun \nliteratura de specialitate opinia,exprimat# aproape unanim decercet#tori, privind prima men]io-nare documentar# a ]iganilor, subdenumirea de atsincani, variantageorgian# a formelor grece[tiatsinganoi/tsinganoi, termen folo-

sit pentru desemnarea acestora de c#tre bizantini1 .Aceast# men]iune a ap#rut intr-un manuscris hagio-grafic \n limba gruzin#, datat 1068 d.H., scris de unc#lug#r georgian la M@n#stirea Iviron de la MunteleAthos. _n manuscris se men]iona c# \n anul 1054d.H., \n timpul domniei \mp#ratului Constantin alIX-lea Monomahul, au sosit la Constantinopol, dinAsia Mic#, mul]i athinganoi, ce f#ceau parte din-tr-o “sect# eretic#” [i erau renumi]i prin priceperilelor de ghicitori [i vr#jitori2 . Se pare c# \mp#ratul le-a cerut athinganoi-lor s#-l scape de fiarele s#lbaticecare devorau celelalte animale din parcul palatului3 ,lucru, pe care se pare c# ace[tia l-au f#cut, d@n-du-le fiarelor carne desc@ntat#. _n acest context istoric,chiar dac# nu [tim cu claritate cine erau athinganoii,nu trebuie s# uit#m c# apari]ia lor \n Europacorespunde cu o perioad# de maxim# manifestare areligiei cre[tine …c@nd totul era cercetat [i explicat\n conformitate cu dogmele Bisericii, ea fiind prima[i ultima instan]#”4 .

Mul]i cercet#tori sunt de p#rere c# termenulatsinganos este o form# gre[it# a numelui secteieretice athinganoi, folosit \n cazul ]iganilor pentruc# ambele grupuri s-au bucurat de reputa]ia de aprezice viitorul [i de a face farmece5 .

Chiar dac# nu este \nc# l#murit#, p@n# \n prezent,originea acestei secte [i nu putem [ti cu certitudinedac# aceast# consemnare documentar# se referea lastr#mo[ii ]iganilor, la alt# popula]ie sau era odenumire generic# pentru popula]iile necre[tine cucare bizantinii veneau \n contact, aceast# situa]ie nuafecteaz# demersul nostru datorit# unui ra]ionamentsimplu: dac# athinganoii/thinganoii nu sunt str#mo[ii]iganilor, atunci semnifica]ia atribuit# acestui cuv@ntare conota]ii \n plan religios [i atitudinal, fapt carene oblig# la c#utarea altei etimologii pentru cuv@ntul]igan, pornind de la atest#rile istorice ulterioare, darconsiderate certe; dac# popula]ia consemnat# \ndocumentul georgian de la 1068 \i reprezint# istoricpe str#mo[ii ]iganilor atunci demersul nostru este cuat@t mai justificat. La fel, facem precizarea c# [i\ntr-un caz [i \n cel#lalt procesul argumentativ por-ne[te, \n esen]#, de la date ini]iale similare [i areacela[i obiectiv. Urm#toarea consemnare a athin-ganoilor, de aceast# dat# cu referire cert# la ]igani,provine din veacul al XII-lea dintr-un comentariu alcanonicului Teodor Balsamo, mort \n anul 1204,unde se comenteaz# condi]iile canonului al LXI-leaal Conciliului de la Trullo (692) privind interdic]iaoric#rui credincios de a exploata publicul prin expu-nerea de ur[i sau [erpi, \ncerc@nd, \n acela[i timp,s# fac# leacuri, desc@ntece sau s# prezic# viitorul6 .Printre cei men]iona]i, de dou# ori, c# se ocupau cua[a ceva sunt [i athinganoii. _n aceea[i idee, istoriculA.F. Pott afirm# c# ]iganii existau \n Imperiul Romande R#s#rit, \ncep@nd cu secolul al XI-lea, c@nd bizan-tinii au adus mai multe mii de robi din Siria7 . Totspre concluzii similare converge [i p#rerea istoriculuiaustriac I.H. Schwicker atunci c@nd spune c# limbajul]iganilor, \n special gramatica, se aseam#n# cu limbileactuale ariene ale Indiei (a doua jum#tate a secoluluial XIX-lea – n.n.), limbi formate \n jurul anului1000 d.H.8 . Mihail Kog#lniceanu consider# c# primaconsemnare cert# privind existen]a ]iganilor \n Europadateaz# din anul 1260 [i este legat# de informa]iilecon]inute \n scrisoarea lui Ottocar II, regele Boemiei,c#tre papa Alexandru IV, \n care se arat# c# \narmata lui Bela al IV-lea, regele Ungariei existau [icete dintr-o popula]ie numit# …Cingari”9 .

Ipoteza cu cea mai consistent# sus]inere \n secoleleal XIX-lea [i al XX-lea este cea a originii grece[tia cuvintelor athinganoi/thinganoi, ca variante alecuvintelor atsingganoi /tsingganoi care, la r@ndullor, ar proveni din cuv@ntul athiggános …de neatins,

intangibil” (cf. prefixului privativ a + vb. thigganô…a atinge, a leza”). Astfel, cuvintele athinganoi/thinganoi cu care era denumit acest grup de oameniaveau ca posibile semnifica]ii …de neatins, intangibil,p#g@n, impur” sau fa]# de care se recomand# pre-cau]ie (thiggánô10 …a atinge, a tulbura, a emo]iona”).Conform ipotezelor, ulterior s-ar fi pierdut particulaprivativ# a [i, astfel, s-a ajuns, \n limba greac#, laun singur termen, acela de tsigganos, fapt infirmatde prezen]a ambilor termeni \n limba greac# [i \nalte limbi, p@n# \n zilele noastre. La toate acestea seadaug# [i observa]ia c# \n limba ]ig#neasc# nu exist#cuv@ntul ]igan sau vreo variant# a acestuia. Conside-r#m aceste ipoteze ca simplificatoare deoarece \nele se face abstrac]ie at@t de consemnarea ini]ial# [iulterioar# a ambilor termeni, de echivalen]a practic#a acestora [i, implicit, de utilizarea op]ional# a unuiadintre ei.

Pornim de la premisa c# str#mo[ii ]iganilor erauprezen]i \n Bizan] \n sec. X-XI-XII d.H, conformmen]iunilor din manuscrisul de la Muntele Athos [iconsemn#rilor ulterioare [i c# urma[ii acestora suntcei care apar \n documentele din ]#rile Europei Cen-trale [i de R#s#rit \ncep@nd cu secolul al XIII-lea.

Un prim element care ne-a atras aten]ia a fostfaptul c#, \n limba greac#, prelu\ndu-se \n partespiritul consemn#rii ini]iale din manuscrisul georgian,s-au p#strat p@n# \n zilele noastre at@t termenulatsigganos, c@t [i tsigganos, ca echivalente. Dup#cum am v#zut deja, thiggánô \nseamn# \n greacabizantin# …a atinge, a tulbura, a emo]iona”, iar a-thiggánô, prin particula privativ# á, \nseamn# …a nuatinge, a nu tulbura, a nu emo]iona”. De aici, termeniithiggánôs, [i respectiv a-thiggánôs. _n acest moment,se nasc dou# \ntreb#ri: de ce \n toate manuscriseleacelor vremuri nu apar aceste denumiri, ci acelea deathinganoi [i thinganoi? [i de ce apar ca echivalenteambele denumiri de[i una o neag# pe cealalt#, dac#admitem etimologia lor greceasc#? Credem c# unreper pentru elucidarea acestei situa]ii \l afl#m \nDic]ionarul etimologic al limbii rom@ne al luiAlexandru Cior#nescu, unde termenul ]igan11 prezint#[i varianta a]igan, provenit din grecescul (a)tsigganos,prin intermediul slavului (a)ciganinû. Este de remarcatexisten]a permanent# a celor doi termeni at@t \nlimba greac#, \n limbile slave, c@t [i \n limba rom@n#._n aceast# logic#, ]iganul ar fi fost perceput, \nparalel: …de atins, tangibil, nep#g@n, pur” [i …deneatins, intangibil, p#g@n, impur”! Aceste seturi desensuri, pentru aceea[i realitate, sunt contradictoriidac# lu#m \n considera]ie atestarea simultan# aexisten]ei lor, fapt care ne \ndrept#]e[te s# c#ut#mo alt# semnifica]ie care s# corespund# acestei situa]ii.

C#ut@nd \n dic]ionarele de limb# greac# veche12 ,nu g#sim termeni asem#n#tori celor pu[i \n discu]ie,dar \n dic]ionarele de neogreac# afl#m termeniiechivalen]i tsigganos [i atsigganos cu semnifica]iade …]igan” [i, respectiv, …a]igan”, f#r# nici o trimiterela sensurile peiorative …de neatins, intangibil, p#g@n,impur” sau alte sensuri. Acest fapt ne conduce lapresupunerea c#, ini]ial, fiecare dintre cei doi termeniaveau o semnifica]ie anume, diferit#, dar convergent#[i c# etimologia acestor cuvinte trebuie s# fie c#utat#\n alt# parte dec@t \n limba greac#. La aceasta ad#u-g#m observa]ia c# orice popula]ie care apare \ntr-unloc anume are deja con[tiin]a unei identit#]i pe caretrebuie s# o declare celor cu care vine \n contact. _nacela[i timp, trebuie ]inut cont [i de percep]ia pecare cei din jur o au privind existen]a acestei popula]ii.Din aceste motive, consider#m c# ]iganii au purtatcu ei at@t un apelativ de identificare dat de cei dinafara comunit#]ilor, c@t [i apelativul de identificaredin interiorul acestora (rrom, dom sau lom13 ). Dac#,la cele spuse deja, ad#ug#m faptul c# ipotezelereferitoare la migrarea ]iganilor impun ideea c# ace[tia

au plecat din India de Nord [i/sau din ]inuturileadiacente acestei zone [i au parcurs, \n prima partea itinerarului, teritorii locuite de popula]ii care vorbeaulimbi \nrudite cu limba lor, este de presupus faptulc# ]iganii au plecat [i au trecut prin lume cu apelativeasem#n#toare celor de athinganoi/thinganoi semnalatede documentele grece[ti din secolele XI-XII.

Istoricul George Potra men]ioneaz# [i p#rerea altorsavan]i \n ceea ce prive[te originea apelativului ]igan,ca denumire cu care aceast# popula]ie a venit \nEuropa [i ar proveni de la un a[a-numit trib cingardin care ace[tia \[i au originea: …Dup# al]i \nv#]a]i,numirea de ]igan este o numire a lor proprie, pecare au adus-o de unde au venit, [i deriv#, dup#cum am spus mai sus, de la cingari, numele unuipopor inferior care tr#ie[te [i ast#zi \n India”14 .Suntem de acord \ntrutotul cu prima parte a acesteiafirma]ii [i primim cu rezerv# cea de-a doua parte,\n ideea c# exodul ]iganilor din India s-a dovedit afi un proces derulat \n mai multe etape, cu plecaredin zone diferite ale Indiei sau adiacente acestuiteritoriu. }in@nd cont de considera]iile anterioare, nise pare firesc s# c#ut#m \n limba sanskrit#15 origineaacestor termeni. Astfel, un prim reper16 ne ofer#structura ati-ga-nin cu sensul …(cel) care trece,dep#[e[te” format# din particula ati17 \nt@lnit# \nunele forme de ablativ, ca prepozi]ie, cu sensul…dincolo de”, dar [i ca verb cu sensurile …a trece, atrece de, a dep#[i (limite, grani]e)”, …a p#[i, a c#lcapeste un loc care nu-]i apar]ine, interzis” sau …adep#[i, a se separa de” [i particula ga18 …care merge,care se mut#”. _n mod similar poate fi adus# \ndiscu]ie r#d#cina tyaj-ga19 care, prin contragere, d#forma tyâga- cu sensurile …abandon, p#r#sire, plecare,desp#r]ire” [i, de aici, cuv@ntul compus tyâga-nin,tyâgin- …(cel) care abandoneaz#, p#r#se[te, pleac#”._n ceea ce prive[te sufixul desinen]ial generic -in,cu formele sale mai rare -nin [i -min, \n limbasanskrit# are un sens posesiv20 , el fiind utilizat pentruadjective [i nume de agent (ini]iatorul unei ac]iuni)ca \n exemplele de mai sus. _n aceea[i idee, pot fipuse \n discu]ie [i structurile sanskrite adhi-GAM…a veni spre, a se apropia”21 [i adhy-â-GAM …ac#dea peste, a \nt@lni”22 etc.

Relu\nd cuplul de cuvinte atiganin …(cel) caretrece, dep#[e[te” [i tyâganin …(cel) care abandoneaz#,p#r#se[te, pleac#”, se poate observa c# sensurilemen]ionate de dic]ionar sunt complementare \n adefini imaginea unui individ c#l#tor, nomad; acestafiind …(cel) care trece, dep#[e[te, abandoneaz#,p#r#se[te, pleac#”. Dac# adapt#m aceste cuvinte laspecificul limbii ]ig#ne[ti unde consoana g este, deobicei, precedat# de consoana n pronun]at# velar,ob]inem variantele atinganin/tyânganin. {i tot aicitrebuie s# c#ut#m originea [i semnifica]ia apelativelorcingar/ cengar considerate de unii cercet#tori a-i fi\nso]it dintotdeauna pe ]igani. Analiz@nd ace[ti ultimidoi termeni, observ#m c#, \ntr-o posibil# etimologiesanskrit#, cingar, ca variant# velar#, poate provenide la ci-ga-ar, cigâr, cingâr unde ci- \nseamn# …ac#uta, a cerceta”23 , -ga- …care merge, care se mut#”,iar ar(ur) este o termina]ie specific# a cazului ablativpentru substantive animate24 . Aceast# termina]ie sereg#se[te [i \n limbile neoindiene ]ig#neasc#, hindi[i bengali (manushestar …de la om”, rromestar …dela ]igan”, phuveatar …din p#m@nt” etc. - n.n). Conti-nu@nd ra]ionamentul, cingar este …(cel) care caut#,merge (de la), se mut#”.

_n aceast# accep]ie, consider#m c# cele dou# cu-vinte: atiganin [i tyâganin (variantele velare ale aces-tora: atinganin/tyânganin sau termenii cingar/cengar)i-au \nso]it \n mod firesc pe ]igani \n decursul exis-ten]ei lor nomade ajung@nd s# fie \nregistrate \ndocumentele de limb# gruzin# sub denumirile atsin-cani/tsincani, iar \n cele de limb# greac# sub denu-

mirile athinganoi/thinganoi, cu presupusa origine \natsigganos/tsigganos datorit# asem#n#rii fonetice cua-thiggánôi “de neatins, de netulburat, de neemo]io-nat” [i respectiv thiggánôi “de atins, de tulburat, deemo]ionat”, cuplu de cuvinte imposibil de acceptatca echivalente simultan datorit# sensurilor opuse pecare le au \n limba greac#, dar de acceptat \ntru-totul dac# le conferim sensurile din limba sanskrit#.Credem c# acesta este [irul de transform#ri ale cu-v@ntului ]igan care, de[i au p#strat matricea originar#,i-au alterat semnifica]ia. Este firesc s# \nt@lnim aceast#distorsionare de sens la grani]a a dou# lumi diferitecultural [i cu atitudini intransigente \n plan religios.Sensurile vehiculate \n teoriile despre originea cuv@n-tului a]igan …de neatins, intangibil, p#g@n, impur”converg, astfel, \n con]inut spre percep]ia pe care oaveau popula]iile cre[tine medievale despre necre[tiniicu care veneau \n contact: …p#g@n”, …spurcat” [i, deaceea, …impur”, …de neatins” etc. Din aceste motive,este firesc s# nu ne mai \ntreb#m de ce nu au fostluate \n considerare sensurile complementare, anumeacelea date de cuv@ntul ]igan: …nep#g@n”, …nespurcat”,…pur”, …de atins” etc.? Asemenea analize ne conducla ideea c# sensul grecesc al cuv@ntului ]igan, prinvarianta privativ# a]igan, este mai degrab# rodulunei \nt@mpl#ri25 \n care s-au \nt@lnit, pe de-o parte,un cuv@nt cu o sonoritate apropiat# de cea a cuvin-telor sanskrite pe care le presupunem a fi ini]iale(atiganin/ tyâganin sau atinganin/ tyânganin), pe dealt# parte, cu sensurile date de mentalitatea atitudinal#specific# perioadei medievale, \n plan religios.

_n urma acestor observa]ii, credem c# putem s#propunem cu \ndrept#]ire ipoteza originii sanskrite acuvintelor a]igan [i ]igan, cu semnifica]iile …nomad,migrator, c#l#tor, c#ut#tor”, acestea fiind mult mailegate de istoria acestei etnii [i sus]inute de o logic#suficient de coerent# a datelor cunoscute p@n# \nprezent \n domeniu.

Denumirile derivate din termenul grecesc (a)tsigga-nos, \n majoritatea ]#rilor europene sunt considerateast#zi peiorative aproape \n unanimitate de comuni-t#]ile de ]igani [i cercet#tori, cu trimitere expres# lasemnifica]iile ini]iale legate de consemnarea din ma-nuscrisul georgian de la 1068, cu conota]ii peiorative,\n acest sens.

Dincolo de suportul [tiin]ific avansat \n argumen-ta]ie, semnifica]ia propus# pentru termenul ]igan,aceea de …nomad, migrator, c#l#tor, c#ut#tor”, nuare nici un sens peiorativ, ci, dimpotriv#, vine s#restituie demnitatea unui cuv@nt, dar [i a etniei pecare acesta o desemneaz#. Consider#m c# toate celespuse constituie, \n egal# m#sur#, un demers [tiin]ific,dar [i o repara]ie istoric# pentru ]igani, care timp deo mie de ani au purtat un nume marcat de osemnifica]ie nefast#.

_n ceea ce prive[te cuvintele r(r)om26 , dom [ilom27 care semnific# cele trei ramuri principale alemigra]iei ]iganilor din India de Nord spre Europa(ramura …de vest”, …de sud-vest” [i respectiv …denord”) prelu#m observa]ia lingvistului american IanF. Hancock, cum c# aceste grupuri …s-au separat\nainte de a fi p#truns pe teritoriile iranofone”28 [ic# toate cele trei grupuri prezint# \mprumuturiiraniene, dar care …aproape \n totalitate, nu corespund\ntre ele”29 . Contrar presupunerii acestui cercet#tor,cum c# ramurile de migratori ]igani ar fi \mprumutatcuvinte iraniene, propunem ipoteza conform c#reiaspa]iul iranofon, fiind adiacent Indiei de Nord, era,cu mult timp \nainte de apari]ia celor trei valuri demigratori ]igani, puternic influen]at lingvistic delexicul de sorginte sanskrit# specific zonei. _n aceast#idee, prezen]a unor …\mprumuturi” iraniene \n limbilecelor trei ramuri de ]igani migratori are alt# semni-fica]ie dec@t cea presupus# de cercet#tor, anume c#aceste cuvinte existau deja \n aceste limbi \nainte deapari]ia ]iganilor \n Iran. La aceasta ad#ug#m obser-va]ia c# \mprumuturile lingvistice, chiar dac# aufost, ele nu pot fi semnificative, ]iganii fiind migratoriprin aceste zone [i organiza]i \n comunit#]i \nchise,deci av@nd un schimb informa]ional limitat cu popu-la]iile cu care veneau \n contact.

Aceste observa]ii ne \ndrept#]esc s# c#ut#m sem-nifica]iile cuvintelor rom, dom [i lom \n limba sanskri-t# sau \n limbile ariene desprinse din aceasta, vorbite\n acea perioad# \n zonele de origine ale ]iganilor, \nideea c# ele ne pot conduce la elemente semnifica-tive legate de specificul [i istoria acestor popula]ii.

Vom porni cercetarea noastr# de la c@tevaelemente deja cunoscute [i consemnate de diver[i

Etimologia cuvintelor”]igan“ [i ”(r)rom“

Fraser, Angus, }iganii, Edit. Humanitas,Bucure[ti, 1998.

Liegeois, Jean-Pierre, Tsiganes et Voyageurs.Donnèes socio-culturelles. Donnèes socio-politiques, Strasbourg: Conseil de l’ Europe,1985.

Miklosich, Franz, Uber die Mundarten und dieWanderungen der Zigeuner Europa’s, Wien,in Denkschriften der Kaiserlichen Akademieder Wiesenschaften, 1872-1880, VI.

Potra, George, Contribu]iuni la istoricul ]iganilordin Rom@nia, Edit. Mihai Dasc#lu,Bucure[ti, 2002.

Schwicker, I.H., Die Zigeuner in Ungarn undSiebenbþrgen, Viena, 1883.

Kog#lniceanu, Mihail, Esquisse sur l’histoire,les moeurs et la langue des Cigains, Edit.Academiei, Bucure[ti, 1976, Opere, vol.II.

Georgin, Ch., Dictionnaire grec-francais,Librairie A. Hatier, Paris, 1932.

Cior#nescu, Al., Dic]ionarul etimologic al limbiirom@ne, Edit. Saeculum I.O., Bucure[ti,2002.

Bailly, M.A., Dictionnaire grec-francais, Edit.Librairie Hachette, Paris, 1928.

N. Stchoupak, N. & Nitti, L. & Renou, L.,

Dictionnaire sanskrit-francais, Librairied’Amèrique et d’Orient, Paris, 1986.

Becescu, Enric, Gramatica practic# a limbiisanskrite, vol. I, Editura ø, Bucure[ti, 2003.

Renou, Louis, Grammaire sanskrite, Librairied’Amèrique et d’Orient, Paris, 1984.

Ian F. Hancock, Ian F., On the Migration andAffiliation of the Dômba: Iranian Wordsin Rom, Lom and Dom Gypsy, \n IRUOccasional Papers, series, 1992.

Gheorghe Sar#u, Gheorghe, Dic]ionar rrom-rom@n, Edit. Sigma, Bucure[ti, 2006.

Cherata, Lucian, Dic]ionar al limbii rromani,Edit. Orion, Bucure[ti, 2003.

Universo, La grande enciclopedia per tutti,volume undicessimo (SAH-TAG), InstituteGeografico de Agostini, Novara, 1978).

1 Angus Fraser, }iganii, Edit. Humanitas,Bucure[ti, 1998, p. 52.

2 Jean-Pierre Liegeois, Tsiganes et Voyageurs.Donnèes socio-culturelles. Donnèes socio-politiques, Strasbourg: Conseil de l’ Europe,1985, p. 13-14.

3 Franz Miklosich, Uber die Mundarten unddie Wanderungen der Zigeuner Europa’s,Wien, in Denkschriften der Kaiserlichen

Akademie der Wiesenschaften, 1872-1880,VI, p. 60.

4 George Potra, Contribu]iuni la istoricul]iganilor din Rom@nia, Edit. Mihai Dasc#lu,Bucure[ti, 2002, p. 5.

5Angus Fraser, op. cit., p. 52.6 Ibidem, p. 52-53.7 Apud G. Potra, op. cit., p. 178 I.H. Schwicker, Die Zigeuner in Ungarn

und Siebenbürgen, Viena, 1883, p.18.9 M. Kog#lniceanu, Esquisse sur l’histoire,

les moeurs et la langue des Cigains, Edit.Academiei, Bucure[ti, 1976, Opere, vol.II, p. 357.

10 Ch. Georgin, Dictionnaire grec-francais,Librairie A. Hatier, Paris, 1932, p. 385.

11 Al. Cior#nescu, Dic]ionarul etimologic allimbii rom@ne, Edit. Saeculum I.O.,Bucure[ti, 2002, p. 785.

12 M.A. Bailly, Dictionnaire grec-francais, Edit.Librairie Hachette, Paris, 1928.

13 Angus Fraser, }iganii, Edit. Humanitas,Bucure[ti, 1998, p. 33.

14 George Potra, Op. cit., p. 11.15 N. Stchoupak, L. Nitti et L. Renou,

Dictionnaire sanskrit-francais, Librairied’Amèrique et d’Orient, Paris, 1986.

16 N. Stchoupak, L. Nitti et L. Renou, Op.cit., p. 11.

17 Ibidem, p. 10, 17.18 Ibidem, p. 222.19 Ibidem, p. 290.20 Enric Becescu, Gramatica practic# a limbii

sanskrite, vol. I, Editura ø, Bucure[ti, 2003,p. 176.

21 N. Stchoupak, L. Nitti et L. Renou, Op.cit., p. 22.

22 Ibidem, p. 25.23 Ibidem, p. 249.24 Louis Renou, Grammaire sanskrite, Librairie

d’Amèrique et d’Orient, Paris, 1984, p. 363.25 *** Un exemplu similar cu acesta este cel

creat de confuzia care a luat na[tere laintroducerea \n circuitul european acuv@ntului r(r)om, cu aceea[i r#d#cin# cu atermenului rom@n, dar f#r# nici o leg#tur#\ntre ele privind originea, etimologia sausemnifica]ia lor strict#.

26 *** Varianta rrom se \nt@lne[te \n limbilerom@n# [i ]ig#neasc# [i indic# o pronun]ieaccentuat# a consoanei r.

27 Loc. cit.28 Ian F. Hancock, On the Migration and

Affiliation of the Dômba: Iranian Words

in Rom, Lom and Dom Gypsy, \n IRUOccasional Papers, series, 1992, pp. 1-7,12-15.

29 Ibidem.30 Angus Fraser, }iganii, Edit. Humanitas,

Bucure[ti, 1998, p.33, 44-47.31 Gheorghe Sar#u, Dic]ionar rrom-rom@n,

Edit. Sigma, Bucure[ti, 2006, p. 172.32 Lucian Cherata, Dic]ionar al limbii rromani,

Edit. Orion, Bucure[ti, 2003, p. 213.33 Loc. cit.34 Franz Miklosich, op. cit., p. 107.35 I.H. Schwicker, op. cit., p. 18.36 Universo, La grande enciclopedia per tutti,

volume undicessimo (SAH-TAG), InstituteGeografico de Agostini, Novara, 1978)

37 N. Stchoupak, L. Nitti, L. Renou,Dictionnaire sanskrit-francais, Edit. Librairied’Amèrique et D’Orient, Paris. 1987, p.609.

38 Ibidem, p. 610.39 Idem.40 Ibidem, p. 604, 610.41 Ibidem, p. 609.42 Ibidem, p. 619.43 Ibidem, p. 299.44 Idem.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ BIBLIOGRAFIE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 39CRAIOVA INTERCULTURALÅ

cercet#tori ca sigure. Astfel, Angus Fraserprecizeaz# c# apelativul rom din limba ]ig#neasc#se reg#se[te \n limba persan# sub forma dom, iar \narmean# sub forma lom, cu aceea[i semnifica]ie,anume aceea de …b#rbat, so] (st#p@n al casei)”30 . Elconsider# c# aceste cuvinte sunt forme derivate alecuv@ntului rom, adaptate specificului celor dou# limbi.Prelu#m cu rezerv# aceast# ipotez#, p@n# la ocercetare mai atent# a veridicit#]ii con]inutului ei.

Analiz@nd cuv@ntul rom, afl#m din dic]ionarelede limb# ]ig#neasc# faptul c# acest cuv@nt, \n variantarrom, are semnifica]iile …b#rbat, ]igan”31 . _ntr-un altdic]ionar32 se precizeaz# semnifica]ii apropiate pentrucuv@ntul rrom, anume …b#rbat, so], ]igan (membrual etniei ]iganilor), membru al unei comunit#]i de]igani”. Dac# vom continua analiza noastr# cu primeledou# semnifica]ii, acelea de …b#rbat, so]”, observ#mc# ne afl#m aproape de semnifica]iile de …b#rbat,so] (st#p@n al casei)” puse \n discu]ie de cercet#torulAngus Fraser pentru cuvintele dom [i lom33 . Aceast#asimilare de sensuri o facem [i cu g@ndul la menta-litatea tradi]ional# asiatic# [i \n general al societ#]ilorpatriarhale \n care b#rbatul, \n general, [i so]ul, \nparticular, au un loc [i un rol special, privilegiat, \nfamilie, acela de …domn, st#p@n”.

Consider#m c# migra]ia celor trei ramuri de ]igani(rom, dom [i lom) nu putea s# se desf#[oare cumult \nainte de 1000 d.Hr. _n acest sens, aducem caargument opiniile a doi mari savan]i care au scrisdespre istoria [i limba ]iganilor: Franz Miklosich34

[i I.H. Schwicker35 [i care arat# c# limbajul acesteipopula]ii se aseam#n# cu limbile ariene ale Indiei.De aici, concluzia c# toate aceste limbi s-au format\n acela[i timp [i \n acelea[i condi]ii; acest fapt afost posibil doar c@nd indiana veche s-a destr#mat,fenomen care s-a petrecut \n jurul anului 1000 d.Hr.

Nu putem ]ine cont de destinul fiec#reia dintrelimbile desprinse din indiana veche [i nu putemcontrola dinamica semanticii cuvintelor din acestelimbi \n ultima mie de ani. Dar trunchiul comun alacestor limbi poate fi reg#sit \n structurile [i lexicullimbii sanskrite (indiana veche literar#), limb# indo-european# din grupul indo-iranian av@nd multeasem#n#ri cu avestica36 . {i pentru c# aceast# limb#a continuat s# fie, [i dup# anul 1000 d.Hr., unpatrimoniu al clasei culte [i un instrument de con-servare a textelor sacre al c#ror sens trebuia p#stratnealterat peste timp, consider#m c# lexicul sanskritofer# cele mai multe garan]ii \ntr-o astfel de cercetare._n lucrare, pentru l#murirea etimologiei cuv@ntului]igan, demersul nostru s-a bazat pe semantica unorcuvinte din limba sanskrit#, av@nd la baz# acelea[iconsiderente; vom \ntreprinde \n continuare ocercetare similar# [i pentru stabilirea etimologiei celortrei cuvinte: rom, dom [i lom.

Astfel, un prim reper sanskrit pe care \l propunemspre cercetare este succesiunea de cuvinte: roman,roma37 cu sensul de …p#r”, dar [i derivatele acestorcuvinte romaça38 …p#ros, (om) care poart# plete [ibarb#” [i romaka39 …numele unui popor (din India)”.Pe l@ng# aceste cuvinte cu sensuri interesante pentrucercetarea noastr# putem pune \n discu]ie cuvinteleromâ, româli (româvali) = râjan, râji (râjñi)40 , cusensurile …rege, domn, st#p@n” [i respectiv …regin#,doamn#, st#p@n#”.

_n ceea ce prive[te existen]a unor cuvinte apropiatede apelativul lom, o prim# referin]# semnificativ# oafl#m \n acela[i dic]ionar prin men]iunea care neprecizeaz# faptul c# termenul roman este sinonimcu loman41 , cu \n]elesul de …p#r”, dar [i lomaça42 ,cu semnifica]ia …p#ros, (om) care poart# plete [ibarb#”; dat# fiind echivalen]a celor doi termeni, atunci[i lomâ, lomâli (lomâvali) = râjan, râji (râjñi), adic#…rege, domn, st#p@n” [i respectiv …regin#, doamn#,st#p@n#”.

{i tot \n lexicul limbii sanskrite, afl#m termeniidam-, dam-pati-43 , cu \n]elesul de …st#p@nul casei,so]ul”, dar [i dama44 …a disciplina, a supune, aimpune, a dresa”.

Din aceste cercet#ri se impune ideea c# sensurilecelor trei termeni din limba sanskrit#: rom, dom [ilom sunt convergente spre semnifica]ia …domn, st#p@n(al casei), so]”. _n acest punct al cercet#rii putemconcluziona c# dom [i lom nu sunt variantele persan#[i, respectiv, armean# ale cuv@ntului rom, ci sinoni-mele sanskrite ale acestuia. Revenind la semnifica]iadin limba ]ig#neasc# a cuvintelor rom …b#rbat, so]”[i rai/ raini …domn/ doamn#, st#p@n/ st#p@n#”, reg#sim\n mod complementar \n]elesul de …domn, st#p@n(al casei), b#rbat, so]”. Ne-am permis aceast# al#turarede cuvinte [tiind c#, \n variantele lor sanskrite, suntechivalente, iar dac# \n limba ]ig#neasc# sensurile lorsunt diferite, \mpreun# dau sensul ini]ial din sanskrit#.

Consider#m c# l#murirea etimologiei cuvintelor]igan [i rom (rrom) prezint# o importan]# special#at@t \n plan [tiin]ific, c@t [i \n plan social, prinfolosirea corect# a lor [i eliminarea confuziilor deorice fel. Prin acest demers se red# ]iganilor apelativullor istoric (]igan) cu semnifica]ia lui corect# [i r#m@necu sensurile ini]iale cel de-al doilea apelativ (rom/rrom), \n \n]eles mai restr@ns, acela de identificarela nivel familial [i comunitar.

ƒMy work on “The Etymology of the Words

“Gipsy” and “Rom” analyses from a differentperspective the etymology of the words “Gipsy” and“Rom”, underlining their Sanskrit origin, as opposedto the hypotheses almost unanimously accepted untilnow and which present other perspectives. This newinterpretation rules out all the present ambiguities andconfusions regarding the current use of the two words.

pirit frem#t#tor, preocupat deautoperfec]ionare [i de sporireanecontenit# a propriilor perfor-man]e intelectuale, LucianCherata – doctor \n logic#, laInstitutul de Filosofie al Acade-miei Rom@ne, sub \ndrumareareputatului academician Alexan-dru Surdu – ne ofer# un nou

prilej de bucurie intelectual#: c#rticica Pove[tilelui Mo[ Mihai, inspirat subintitulat# Pove[tileiubirii. Edi]ie bilingv#, \n rom@n# [i rromani.

F#r# a cunoa[te forma (grafic# [i poligrafic#)final# a lucr#rii – din motive lesne de \n]eles:cuv@ntul \nainte trebuia scris concomitent cutehnoredactarea [i preg#tirea pentru tipar –, amplonjat \n con]inutul celor zece povestioare,inspirate din tradi]iile confra]ilor no[tri cu ob@r[ii\n lumea fabuloasei Indii: rromi, conform denumirii

informa]iile noastre: \ncep@nd, \ntr-o \n[iruirealeatorie, cu aceia numi]i c#ld#rari, costorari, fierari,[etrari, p@n# la tism#nari, m#t#sari [i, poate, rudari.De fapt, rudarii nu accept# s# fie inclu[i \n marea,diversa, pestri]a [i pitoreasca mas# a rromilor,sus]in@nd – \n prelungirea tradi]iilor lor orale – c#ei sunt continuatorii dacilor necontamina]i decoloni[tii veni]i din Imperiul Roman.

Universul c#r]ii semnate de Lucian Cherata esteunul cuceritor, fascinant, prin prospe]imea tr#irilor,prin valoarea [i perenitatea preceptelor morale,prin \ndemnurile, subtil sugerate ori expres rostite,la bun#tate, generozitate, demnitate [i, nu \n celedin urm#, la credin]# \n Dumnezeu.

Luminate de idealul iubirii, pove[tile lui Lucian

l#sat de Dumnezeu pe P#m@nt. Sunt, \nainte detoate, oameni – ca oricare dintre noi, indiferent deetnie –, care descind dintr-o lume str#veche, cutradi]ii bogate, cu o sete de comunicare [i decomuniune, cu o vitalitate debordant# –, demnede toat# pre]uirea.

Autorul a avut inspira]ia de a intercala, \ntrecele zece pove[ti, c@te o secven]# cu binevenit rolinteractiv, av@nd menirea de a anticipa sau de arezuma, \n c@teva fraze, cu adresabilitate direct#– cititorului –, t@lcurile morale, pedagogice [iistorice ale pove[tilor.

_nchei succintele mele considera]ii, m#rturisindc# mi-ar fi pl#cut s# scriu chiar eu Pove[tile luiMo[ Mihai – Pove[tile iubirii.

LUMINA pove[tilorDAN LUPESCU

Cherata au un farmec aparte [i dau seam#, lamodul cel mai conving#tor, c# rromii sau ]iganiinu au fost niciodat#, nu sunt [i nici nu vor puteafi, vreodat#, mai prejos dec@t oricare alt neam

oficiale, ]igani, dup# cumsunt \ndeob[te cunoscu]i.Ramurile lor sunt nume-roase. Cel pu]in opt, dup#

FLORIN STAMA

LUCIANCHERATA...recidiveaz# edito-rial, dup# o a[tep-tare de doi ani, \ndemersul s#u depunere \n lumin#a identit#]ii, \ntreneamurile lumii, apoporului rrom.

Un demers, pe c@t de \ndr#zne], de generos [ide salutar, pe at@t de documentat, de coerent,de proteic. {i mai ales, foarte oportun \ncontextul european actual. Recidiveaz# este unfel eufemistic de a spune, pentru c# autorul-cunosc#tor, prin convie]uire, \n copil#rie, cuc#ld#rarii streh#ieni [i cercet#tor, apoi, dinpasiune, al istoriei, limbii [i culturii rromani –de fapt, \[i \ncoroneaz# l#udabila oper# cu onou# carte, deopotriv# util# [i \nc@nt#toare. UnDecameron sui generis al basmelor de iubiredin lumea ]iganilor. _n suita de lucr#ri ce auc#p#tat contur, substan]# [i cursivitate construc-tiv# \n emisiunea …Aven amentsa! – Veni]i cunoi!†, difuzat# de Radio Oltenia Craiova \ntreanii 1990 [i 1996, [i-au g#sit rostul temeinic:…Istoria }iganilor† – 1993, …}iganii – Istorie,specific, integrare social#† – 1999, …}\gniBiblia rromani† (Mic# Biblie pentru ]igani) –2001, …Gramatica limbii rromani† – 2001,Dic]ionar al limbii rromani – 2001, …DevlikanoLil anda Rrom† (Carte Sf@nt# pentru Rromi)– 2004, …Integrarea european#[i problemarromilor† – 2005.

Iar acum (mai precis, la sf@r[itul anului 2007),Lucian Cherata, prin Editura Panfilius Ia[i,d#ruie[te cititorilor o adev#rat# bijuterie bilingv#(rom@no-rromani), ce con]ine zece basme]ig#ne[ti – …E Phure Mihaieski Paramisa†(Al Kamimoske Paramisa) – …Pove[tile luiMo[ Mihai† (Pove[tile Iubirii). Volumul este

de mici propor]ii, pu]in peste o sut# de paginipe format A5. El se constituie dintr-o selec]ie,bine controlat# [i e[alonat# \n spiritul cursivit#]ii[i unit#]ii ideatice, re]inut# expres de autor dinnoianul aurifer al unor mirifice amintiri dincopil#rie. _n iernile acelei v@rste a marii cunoa[-teri, copii rromi [i gagii se adunau \n casa luiMo[ Mihai C#ld#raru [i ascultau vr#ji]i basmeleb#tr@nului ]igan care le [tia de la mo[ii [i str#-mo[ii s#i.

Ce l-a \ndemnat pe Lucian Cherata s# str@ng#\ntr-un volum editorial bilingv zece din pove[tilelui Mo[ Mihai? O m#rturise[te \nsu[i, dincolode semnul unei recuno[tin]e postume fa]# de\n]eleptul c#ld#rar. A dorit sincer s# contribuiela apropierea a dou# lumi, cea a rromilor [i ceaa gadjiilor, care, din p#cate, mai sunt desp#r]ite,\n mod paradoxal, de prejudec#]i [i de necomu-nicare \ntr-o societate ale c#rei principale carac-teristici sunt comunicarea, informa]ia [i disponi-bilitatea spre dialog. Adic#, vrea s# spun#, \[icontinu# [i \n acest fel demersul de cercet#tordin pasiune, al istoriei, limbii [i spiritualit#]iirromani, \ndreptat spre integrarea social# princultur# a rromilor. A[adar, cartea se \nscrie \ncontextul interculturalit#]ii, este o decriptare aunor simboluri [i arhetipuri culturale rrome,care, prin func]ionalitatea lor, \ntr-o lume \nchis-tat# \n cutume [i tradi]ii speciale a f#cut posibil#apari]ia suspiciunilor [i prejudec#]ilor. Motivele[i simbolurile lumii rromilor, cuprinse aici ex-prim# sentimente general umane, de la disperare,la onestitate [i speran]#, \n combina]ii surprin-z#toare [i emo]ionante, \n m#sur# s# \nr@ureasc#[i s# modifice \n bine structuri suflete[ti discu-tabile.

Scriitorul Dan Lupescu, care deschide fereas-tra spre Pove[tile lui Mo[ Mihai, a sesizatlumina acestora, valoarea inefabil# a fiec#reia[i a \ntregii selec]ii. Pentru c# Pove[tile... aduc\n prim plan o coordonat# esen]ial# a naturiiumane, cea a iubirii. Astfel, pove[tile ]ig#ne[tise dovedesc a fi pove[ti omene[ti, tulbur#toare

Dincolode inefabilul pove[tii

prin simplitatea [i for]a mesajului lor. _n inten]iaautorului, ele se vor un Decameron al iubirii\n diverse variante. Dar, totodat#, prin mesajullor, se relev# [i drept un posibil Decalog alaceleia[i tr#iri umane. De altfel, la sf@r[itulnara]iunii, povestitorul \n]elept extrage o moral#,o \nv#]#tur# pe care copiii ascult#tori trebuie s#[i-o \nsu[easc#.

Iar eu vreau s# generalizez: Pove[tile luiMo[ Mihai pot fi material didactic pentru to]icopiii ([i adul]i cu suflet curat!) care cred \nmarea \n]elegere a oamenilor, \n intercultu-ralitate [i inter\n]elegere etnic#.

Nu [tiu c@]i ve]i citi pove[tile propuse deLucian Cherata, dar v# atrag aten]ia c# to]i carenu le vor cunoa[te sunt perdan]i. Dac# nu [tiipovestea lui Papelea, prostul, nu [tii c# prostianu e cea pe care o percepi subiectiv, incorect,ci ea are valen]ele discre]iei, ale devo]iunii [iale d#ruirii de sine!... …Floarea de Aur† estefloarea din vis a _n]elepciunii... …Simileana†ap#r# dragostea de mam#... …Trei ]igani†nesocotesc \n]elepciunea b#tr@nilor... …Mo[Dril#† poveste[te un lucru cumplit, petrecutdup# dezrobirea ]iganilor, pe vremea lui Cuza-Vod#... La …Crucea de Piatr#†, la poaleleCeahl#ului se petrece drama iubirii dintre ]igan[i munteanc#... …Frumoasa ]iganc#† (Rada)de pe malul Jiului cu iubirea ei... boiereasc#imposibil#... Iubirea dintre... sukara Rada [iviteazul Igor, \nvins# de vanitatea exagerat# apartenerilor... …Calul fermecat† este un imn\n#l]at animalului adorat de ]igani...

Iar \n …Poveste adev#rat#† afl#m mesajulapoteotic: Nenorocirile \i \nfr#]esc pe oameni [i\i \nva]# c# trebuie s# tr#iasc# \mpreun#, s# se\n]eleag# [i s# se ajute.

Iar dac#, uneori, cei ce conduc popoarelegre[esc, oamenii [tiu s# repare gre[elile lor [is# r#m@n# pe mai departe OAMENI, oric@t degreu ar fi acest lucru.

Re]ine]i, dragii mei, c#, \n …Pove[tile Iubirii†ve]i g#si r#spunsuri deosebit de folositoare.

Eram b#ie]andru de 12 ani, atuncic@nd mare[alul Antonescu a hot#r@tcolonizarea teritoriului dintre Bug[i Nistru cu ]igani.

_ntr-o noapte, solda]ii ne-auobligat s# ne adun#m \n c#ru]eavutul [i s# plec#m pe drumul tristal deport#rii \n Transnistria. Nu[tiam ce ne a[teapt# acolo [i ce neva oferi ziua de m@ine. Dup#s#pt#m@ni \ntregi de mers f#r#oprire, am ajuns la locul ce ne eradestinat, l@ng# un sat numitBejenari, parc# pentru a ne spunec# \n aceste locuri au mai ajunsde-a lungul timpului [i al]i prigoni]ide soart#.

Dac# \n timpul drumului au fostmul]i rom@ni care ne d#deau ap# [im@ncare [i ne depl@ngeau soarta,\ncuraj@ndu-ne, ajun[i aici ne-aapucat disperarea, pentru c# at@t c@tcuprinzi cu ochii nu se vedea dec@to c@mpie ars# de soare, cu p#m@ntulcr#pat de secet#.

Solda]ii care ne-au adus ne-auspus s# ne s#p#m ad#posturi

Semas sheavorro deshuduiebershengo kana o mareshaloAntonesko kerdeas i kolonizare ethanengo mashkar o Bugo vi o Nistroe rromentsa.

And-iekh reat, al helavde zoreardeamen te kidas anda-l vurdona so sasamen thai te telearas po holeamedrom al deportimasko andiTransnistria. Ci janasas so ajukearelamen othe thai sar avela o ghes detehara. Palal kurke phirimaskebibeshimasko aresleam le thaneste kaisamas bishalde pasha-kh gav savobusholas Bejenari, kodolaske tephenel amenghe ka ande kodol thanamai aresleias e vahtesa vi avernashade e soartatar.

Kana ando vaht le dromesko sasbut gaje save denas amen pani vihamos thai rovenas amari soarta,asharindos amen, aresle kathe baridarastardi amen, kodolaske so dikhes leiakhentsa ci dikheolas pes dek\tk\mpia thabardi e khamestar le

deoarece iarna va veni cur@nd [iaici frigul este mai mare dec@t \nalte p#r]i. N-am avut \nc# timp s#ne dezmeticim [i au \nceput gerurile[i v@nturile aspre de step#. Pentrunoi a \nceput un vis ur@t, pe carenu-l vom uita niciodat#. Odat# cuz#pada [i frigul, au venit foametea[i bolile care ne secerau f#r# mil#,mai ales pe b#tr@ni [i copii. Mul]i[i-au l#sat atunci oasele \n stepaBugului. Au rezistat doar cei cemai aveau ceva galbeni de aur, pecare \i d#deau localnicilor dinapropiere pe m@ncare [i haine maigroase. Noi tr#iam aici cu groazade moarte, dar ceva mai \ncolo, lac@teva sute de kilometri, era frontulcu groz#viile lui, loc unde oameniimureau de glon], frig [i boli. Noinu aveam voie s# p#r#sim locurilece ne fuseser# date de c#tre solda]i[i de aceea prea multe nu [tiam.Doar dup# b#t#lia de la cotulDonului, c@nd s-a rupt frontul,

phuveatsa paradi bipaniesko.Al helavne save andineias amen

phendine amenghe te s#pis amenghekherorra andi phuv kodolaske na pabut vaht si te avel o ivend thai katheo shil si mai baro sar ande aver riga.Ta nici nas amen vaht te taizis amenhantsi ka-l pahamata vi al balvalea iavile. And-amende sirdelas pes iekhsuno jungalo savo nai te bistrasniekhdata. Iekhfora le ivesa vi leshilesa avili i bokh vi al nasfalimatasave bimilako mudarelas ame maibut le phuren vi le sheavoren. Butmukle atoska peske kokala ande-lBugoske phuvea. Ashile numaikodola save mai sas len kikivasumnakune love save denas len egavutneske pashal pe hamaskoste thaipe thule tsalende. Ame jivasas kathele darasa e merimaski ta hantsi maidur kikiva sheolende kilometrea, saso fronto peske nasulimatantsa, thankai al manush merenas le iagandar,shilestar thai nasfalimastar. Amen nasamen mekimos te telearas pa-l thanakai sas amen dine katar al

I CEACI PARAMISIPOVESTE ADEV~RAT~

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200840

m#run]ele pe picioare.Seara, c@nd s-a \ntors acas#, fra]ii lui au num#rat purceii [i au g#sit

numai [apte. Atunci, de sup#rare, l-au b#tut bine pe Papelea [i au zis:“S#-l trimitem s# p#zeasc# acolo unde vin noaptea iepele m#rilor care

ne m#n@nc# f@nul”.Papelea s-a dus [i s-a culcat pe un pat de m#r#cini ca s# nu adoarm#.

La miezul nop]ii, a venit o iap# de aram# [i a m@ncat tot f@nul. C@nd s#plece, Papelea a prins-o de c#p#stru [i i-a zis:

- Acum, c# te-am prins, am s# te omor!, dar iapa i-a r#spuns:- Nu m# omor\ c# ]i-oi face mult bine! Ia c#p#strul meu [i, c@nd te vei

g@ndi la mine, va ap#rea \n fa]a ta o iap# de aram#!A doua sear#, a venit o iap# de argint. Papelea a prins-o de c#p#stru,

dar iapa i-a zis:- Nu m# omor\ c# ]i-oi face mult bine! Ia c#p#strul meu [i, c@nd vei

g@ndi la mine, o s# se fac# \n fa]a ta o iap# de argint!Papelea a luat c#p#strul [i de la iapa de aur pe care a prins-o a treia sear#

[i care i-a spus ca [i celelalte dou#._mp#ratul acelei ]#ri a f#cut o adunare [i a dat veste pentru toat# lumea

c# dac# se va g#si cineva s# spun# ce are fata lui pe piele \i va da jum#tatedin \mp#r#]ie [i fata de nevast#. {i to]i cei ce voiau s#-[i \ncerce noroculse duceau acolo. S-au dus acolo [i fra]ii lui Papelea, cu c#ru]a. Atunci,Papelea le-a zis:

- Fra]ii mei, lua]i-m# [i pe mine cu voi!Dar, ei i-au r#spuns:- Tu, Papelea, om de nimic, vrei s# ne faci pe noi de r@s?L-au b#tut bine, ca s# se \nve]e minte, s#-[i vad# lungul nasului, [i au

plecat numai ei. Dup# ce au plecat ei, Papelea a scos c#p#strul de aram#,a ap#rut \n fa]a lui atunci iapa de aram# [i hainele lui s-au f#cut [i ele dearam#. A \nc#lecat pe iap# [i a plecat la adunare. Pe drum, i-a ajuns pefra]ii lui care nu l-au cunoscut [i au zis:

- Ce voinic m@ndru! [i l-au \ntrebat:- De unde vii, voinicule?Atunci Papelea le-a r#spuns:- De la Marde[ti! (B#t#u[i!).S-a oprit la adunare, aici s-a plimbat pu]in, a plecat acas# [i s-a aruncat

CRAIOVA INTERCULTURALÅ

I CEACI PARAMISIPOVESTE ADEV~RAT~

prin ]inuturile unde eram noi, au\nceput s# apar# solda]i fugari, bie]ioameni s#tui de at@ta suferin]#, [i care,dac# n-ar fi fugit, ar fi ajuns prizioneri\n lag#rele din Siberia sau ar fi fost judeca]ica dezertori de Comandamentul ArmateiRom@ne. _n disperarea lor, ei alegeau s# vin#\n [atrele noastre deoarece le era fric# delocalnici, \n parte ucrainieni, care i-ar fi datpe m@na ru[ilor.

Dar noi, \n s#r#cia [i necazul nostru, i-amiertat [i i-am \n]eles, de[i fusesem adu[i p@n#aici tot de solda]i ai armatei rom@ne. Atunci,i-am primit cu jur#m@nt printre noi [i, dup#legile noastre, erau lega]i de noi dou#zeci deani timp \n care nu aveau voie s# se \ntoarc#la ai lor [i trebuiau s# p#streze lucrurile noastresfinte. Mul]i rom@ni au \mbr#cat atunci straie]ig#ne[ti [i ne-au \nv#]at limba, \ncep@nd ovia]# nou#.

_n [atra noastr# au fost trei solda]i fugi]icare au r#mas printre noi [i ne-au ajutat s#\n]elegem ce se \nt@mpl# \n jurul nostru. Dup#r#zboi , dup# dou#zeci de ani, doi dintre ei nuau vrut s# se mai \ntoarc# printre rom@ni. Celde-al treilea, care era dintr-un sat dinMehedin]i, s-a \ntors la familia lui, de[i avea[i la noi nevast# [i trei copii. Dup# un an dezile, s-a \ntors la noi \n [atr# pentru c# nu aputut s# se obi[nuiasc# cu via]a din satul lui.El [i-a re\nnoit jur#m@ntul pe \nc# 20 de ani

[i tr#ie[te printre noi dar \[i ajut# [i copii ce-iare cu ceal#lalt# nevast#.

Oare ce este \n sufletul acestor rom@ni c@ndtrec prin satele \n care au copil#rit, cu c#ld#ri\n spate, [i bat la por]i unde nimeni nu-i maicunoa[te? Oare ce este \n sufletul femeilorcare [i-au crezut b#rba]ii mor]i [i i-au pomenitdup# datini?

Au trecut at@]ia ani de la r#zboiul blestemat.R#nile din sufletele noastre nu s-au vindecat.Totusi, un g@nd curat ne lumineaz# sufletele:la r#u, noi am r#spuns cu bine [i Dumnezeunu va uita niciodat# acest lucru.

* * *

Vede]i, copii, de ce sunt minunate pove[tile?Ele ne \nva]# mai mult dec@t orice [coal#

din lume. {i din aceast# poveste am \nv#]at c#nenorocirile \i \nfr#]esc pe oameni [i \i \nva]#c# trebuie s# tr#iasc# \mpreun#, s# se \n]eleag#[i s# se ajute.

Iar dac#, uneori, cei ce conduc popoarelegre[esc, oamenii [tiu s# repare gre[elile lor [is# r#m@n# pe mai departe OAMENI, oric@tde greu ar fi acest lucru.

helavde thai kodolaske ci janasas prea but. Numaipalal o merimos katar o Kotul Donului, kanashindilo o fronto, anda-l thana kai samas ame,shirdea pes te aven helavne nashade, ciore manushatseaile kadiki dukhendar, thai save te na nashenas,aresleias phandade ande-l lag#re andi Siberia orsas line sar nashade katar o Sherutno eRumunikane Armatako. Ande pesko daramos,alosarenas te aven ande amare shatre kadalaskedaranas le thanende, save sas ukranikane, save teastarenas len thai denas len po vast al rushengo.

Ta ame, ande amari bibaht vi ciorrimos,hakiardeamnen thai pakiaiamne kiar kana von saskodola save andineias amen ji kathe. Atoska,solahaimasa pusardeamnen mashkar amende thai,pala amare krisa, sas phangle amendar bish bershvaht ande savo nas lan mekimos te tsirden pesparpale thai te garaven amare devlikane bukea.But gaje hureade atoska rromane tsale thai sikavdeamari shib, shirdindos nevo jiv.

Ande amari shatra sas trin nashade helavdesave ashile mashkar amende thai ajutisardeamnente hakiaras so kerel pes pasha amende. Pala soagorisailo o iagalo marimos, pa bish bersh, duianda lende ci kamne te mai rin pes k- al gajenumai iekh saves sas les familia and-iekh gav

ando o Mehedintsa risailo peska familiateta vi amende sas les familia trine sheaventsa.Pala iekh bersh ghesengo, risailo amendeandi shatra kodolaske ci dashtisardeas te

sikeol e jivetsa ando pesko gav. Von neviardeaspesko solah anda \nka bish bersha, traisarelmashkar amende ta ajutil vi peske sheaven katari koiaver rromni.

Makea, so avela ande lenghe ile kana nakhenande-l gava katar barile, k\kaveantsa ando dumothai maren udarende kai khoniva ci mai prinjarellen ? Makea, so si ande-l ile le rromeanghe savepakianas peske rromen mule thai kerde ando lendethai kerdea len al pomeni?

Nakhle kadiki bersha katar o armaia-dino iagalo.Al dukha ando amare ile ci bistardeamne. Ta,iekh goghi uzo dudarel amare ile: nasulimaste,ame amboldeam mishtimasa thai o Devel ci bistrelniekhfora kadai buki.

* * *Dikhen, sheavorralen, sostar si devlikane al

paramisea?Von sikaven amen mai but sar orsavi shkola

anda-i lumea. Thai anda kada-i paramisi sikadeamka al pharimata phralikearen le manushen thaisikavel len ka trebal te traisaren khetanes, tehakiardon pes thai te vastden pes.

Thai kana, pa iekhvar, al sherutne save tradenthema doshisaren, al manusha janen te lashorenlenghe dosha thai te ashen mai dur MANUSHA,orkiki avela de phari kada-i buki.

A fost o dat# \n aceast# lume o b#tr@n# singur#[i s#rac#. Ea tr#ia \ntr-o colib#, la marginea unuisat. Era ]iganc# [i \n tinere]ea ei fusese roab# lacurtea unui boier, care o eliberase, pentru c# \lslujise cu mare credin]#. Acum ea tr#ia de azi pem@ine [i mult s-ar fi bucurat dac# ar fi avut pecineva l@ng# ea, dar nu avea, [i via]a ei trecea\n s#r#cie [i singur#tate.

_ntr-o zi, m#tur@nd, i-a s#rit \n poal# un bobde piper. Ea l-a aruncat c@t colo, dar el a s#ritdin nou \n poala ei.

Ca s# scape de el, l-a \nghi]it [i s-a petrecuto minune: b#tr@na a r#mas grea [i a n#scut uncopila[ c#ruia i-a pus numele Petre. Copilul #staera lumina ochilor ei [i ea parc# \ntinerise deat@ta bucurie ce-i adusese micu]ul.

{i uite a[a au trecut anii [i Petre s-a f#cutmare. Era voinic [i frumos cum nu era altul [itoate fetele din sat erau cu ochii pe el. _ntr-obun# zi, Petre a venit acas# [i i-a zis:

- Mam#, a sosit vremea s# m# \nsor, s#-]iaduc \n cas# o fat# care mie s#-mi fie nevast#[i ]ie nor#!

s# se culce pe patul de m#r#cini.Duminica urm#toare, fra]ii lui iar s-au dus, Papelea din

nou le-a spus c# vrea s# ajung# [i el [i ei, atunci, l-au luatde p#r [i l-au t#v#lit pe p#m@nt. Dup# ce ei au plecat, el ascos c#p#strul de argint; atunci a ap#rut iapa de argint.

El a plecat [i i-a ajuns pe fra]ii lui, iar ace[tia, v#z@ndu-l, s-au minunat [i l-au \ntrebat:

- De unde e[ti, voinicule? El a r#spuns:- De la ]\rdibal! *(Trage de p#r).S-a oprit la locul de ghicit, nu a stat mult, repede s-a \ntors

\napoi [i a mers la culcu[ul lui de m#r#cini. Tot a[a a f#cut[i \n a treia zi c@nd fra]ii l-au b#tut [i el a scos c#p#strul deaur [i a venit la el iapa de aur [i a plecat la \mp#rat. Pe drum,i-a ajuns pe fra]ii s#i care nu l-au recunoscut [i au zis:

- De unde vii, voinicule? El a zis:- De la Benghe[ti! (Cei care \njur#).C@nd a ajuns la adunarea \mp#ratului, acesta i-a zis:- M@ndru e[ti voinicule! Fl#c#i m@ndri au mai venit pe

aici, dar s-au f#cut de r@s. N-a[ vrea s# p#]e[ti [i tu la fel!- _mp#rate luminate, eu [tiu c# fata are: “Soarele-n piept

[i Luna-n spate [i stele m#run]ele pe picioare”.C@nd au auzit, s-au bucurat [i s-au minunat [i, atunci,

\mp#ratul nu a mai avut \ncotro [i i-a dat lui Papelea fata [ijum#tate din \mp#r#]ie sa. _mp#ratul a vrut s# vad# unde [adePapelea. Atunci, Pepelea a luat c#p#strul [i a zis: “S# mi sefac# o cas# cum nu s-a mai v#zut!”. V#z@nd \mp#ratul aceafrumuse]e de cas# s-a \ntors mul]umit acas#, cu inima u[urat#.Dup# c@teva zile, Papelea iar a luat c#p#strul de aur [i a zis:

“S# mi se fac# un drum luminat p@n# la fra]ii mei!”Fra]ii lui au v#zut raza de lumin# b#t@nd \n geam. Au

mers, atunci, pe drumul aurit p@n# au ajuns la f@nea]#. Aici,de pe patul lui de m#r#cini, Papelea le-a zis:

- Vede]i, fra]ii mei, voi care m-a]i b#tut, m-a]i tras de p#r[i m-a]i dr#cuit, nu v-a]i g@ndit niciodat# c# eu voi ajungea[a departe!

Pepelea le-a iertat r#utatea [i le-a f#cut [i lor c@te un palat[i au tr#it ferici]i p@n# la b#tr@ne]e.

Al kamimoske paramisa (Talesof Love) is a book through whichthe author tries to link two differentworlds: that of the Roma and that ofthe Gadji. These two groups areparadoxically separated by prejudiceand lack of communication in asociety whose main characteristicsare: communication, information andopenness to dialogue.

The causes are numerous and itwould take a lot of time to analyzethem. It would be much better to tryto undermine the prejudice and elimi-

nate the barriers that lead to the lackof communication. In order to do so,we need to come closer to the mar-ginalized and isolated world of theRoma, by means of the noblest andmost efficient language, the culturalone. That is exactly what Tales ofLove is trying to achieve in a Europethat, for the first time in the lasteight centuries, is seriously consi-dering the problem of this popu-lation’s integration in its socio-cul-tural space.

The book is a product of

i n t e r c u l t u r a l i s m,an interpretation of cultural Romasymbols and archetypes which,through their functionality, in a worldof special customs and traditions,resulted in the existence of suspicionand prejudice. In this context, lackof communication is just a coordinatethat appeared as a natural con-sequence in the relations betweenpeople.

The ten tales are meant to be aDecameron of love in differentvariations and maybe, within certain

limits, through their message, aDecalogue of the same humanfeelings. Even though not all thesemanifestations of love prove to bepossible in their normal development,they exist in variations that aredistorted, impressive and significantfor the simple reason that theirprotagonists are human. But these‘human stories’, moving through thesimplicity and force of their message,come from a world that, in itsincontestable isolation, has preserveda set of values worthy of the attention

and respect of the other people.I felt it necessary to write this

bilingual book of tales in order tocontribute, even just a little, to theconstruction of a world of commu-nication and lack of prejudice. I hopethat the motifs and symbols of theRoma world included here are con-vincing and can modify unclear innerstructures, exactly because they ex-press despair, honesty and hope insurprising and moving combinations.

Lucian CHERATA

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Au fost odat# trei fra]i ]igani. Unul, cel mai mic dintre ei,era mai prostu]. Toat# lumea credea c# nu este \n toatemin]ile, pentru c# tot timpul f#cea toate lucrurile pe dos [inu a[a cum se a[teptau fra]ii s#i. Papelea se numea acest omprost [i greu era s# se \n]eleag# cineva cu el.

{edea, c@t e ziua de mare, pe p#m@nt, numai \n cenu[acald#, [i dormea neg@ndind la grija zilei de m@ine. Toat#bog#]ia acestor ]igani era o purcea care f#tase nou# purceifrumo[i.

{i, pentru c# nu se mai descurcau cu at@tea treburi, cei doifra]i mai mari s-au g@ndit s#-l trimit# pe Papelea cu purceaua\n p#dure, la p#scut. Dar, Papelea, tot ca s# fac# r#u, nu s-a dus \n p#dure, s-a dus la ele[teul \mp#ratului, unde veneau\n fiecare zi s# se scalde fata \mp#ratului [i servitoarea ei.

Ele, v#z@ndu-l pe Papelea cel pr#p#dit, [i-au pus \n g@nds# r@d# de el [i i-au zis:

- Papelea, ne dai [i nou# un purcel?- Nu pot, c# se sup#r# fra]ii mei!- }i-l pl#tim!- Numai dac# fata \mp#ratului se va dezbr#ca!- M# dezbrac eu! zise servitoarea.- Nu, numai fata \mp#ratului! a zis Papelea.Atunci, servitoarea \i zise fetei:- Domni]#, dezbrac#-te, numai s#-i lu#m purcelul!Fata \mp#ratului s-a dezbr#cat [i Papelea a v#zut ceea ce

nu mai v#zuse nimeni din toat# \mp#r#]ia. Fata avea:Stele m#run]ele pe picioare, Soarele-n piept, Luna \n spate.Fata de \mp#rat s-a \mbr#cat [i i-a luat lui Papelea un

purcelu[. El, c@nd s-a dus acas#, le-a spus fra]ilor c# i-aum@ncat lupii un purcelu[.

A doua zi, fra]ii din nou i-au dat drumul cu purceaua \np#dure:

- Du-te, dar vezi s# nu-]i mai m#n@nce lupii alt purcel!Papelea a plecat tot la ele[teul \mp#ratului, \n p#dure.

Acolo, erau din nou fata \mp#ratului cu servitoarea, care s-au g@ndit s#-i mai ia un purcelu[. Din nou Papelea a v#zutc# fata \mp#ratului are: Soarele-n piept, Luna \n spate [i stele

PAPELEA, PROSTUL

S I M I L E A N A- Foarte bine, a zis b#tr@na. {i eu am nevoie

de un ajutor [i de acum nu mai pot s# muncesc,[i cine [tie c@te zile mai am de la Dumnezeu. Esatul plin de fete frumoase [i bogate, [i unadintre ele \mi va fi nor#.

- Mam#, este adev#rat ce \mi spui, dar fata ce\mi place mie nu se afl# printre ele. Inima mea\mi spune acest lucru. Eu trebuie s# merg \nlume s-o caut [i dac# nu o voi g#si, nici altanu-mi trebuie.

{i a plecat Petre \n lume [i a mers multe zilep@n# c@nd, \ntr-o sear#, a ajuns la marginea unuisat unde era poposit# o [atr# de ]igani. El nus-a dus la ei, pentru c# nu-i cuno[tea, dar [i-af#cut culcu[ul sub un pom, l@ng# o f@nt@n#,unde s-a \ntins ca s# doarm#. St@nd el a[a, aproapeadormit, a auzit sc@r]#itul f@nt@nii, [i deschiz@ndochii, a v#zut o fat# frumoas# cum nu mai v#zusealta, care venise la ap#. Ea avea cozi cu bani, osalb# de aur la g@t [i straie frumoase din portulc#ld#rarilor. Atunci, Petre [i-a dat seama c# ea

era fata pe care o c#uta [i a \ntrebat-o:- Cum te cheam#, fato?- Simileana. Dar pe tine?- Petre, a r#spuns fl#c#ul. Las#-m# s# te ajut

s# sco]i ap#!{i a s#rit la f@nt@n# [i i-a umplut cofa

frumoasei.Acum [i ea l-a avut drag pe fl#c#u, dar cu

spaim# s-a g@ndit la faptul c# p#rin]ii ei opromiseser# altui b#iat. Mult i-a pl#cut eifrumuse]ea lui [i inima ei nu a stat \n loc de asta[i de multe ori se \nt@lneau la f@nt@n# [i-[ispuneau vorbe dulci [i se pierdeau din ochi unulpe cel#lalt. Ei au plecat \n lume s#-[i piard#urma, dar n-a fost s# fie a[a.

Cum au plecat, au pornit pe urma lor toateneamurile. Prinz@ndu-l pe Petre, l-au omor@t, l-aut#iat buc#]i, l-au b#gat \ntr-un sac [i l-au trimisb#tr@nei acas#. Simileana a fost f#cut# de r@s [inici un ]igan nu a mai vrut-o de nevast#. Tottimpul ea st#tea trist# [i se g@ndea la dragostea ei

pentru Petre [i la nefericirea care d#duse peste ea._ntr-un timp, b#tr@na, care primise sacul cu

Petre t#iat \n buc#]i, a \nceput s# pl@ng# [i at@ts-a zbuciumat \nc@t Dumnezeu, din marea luimil#, i-a ap#rut \n vis [i i-a zis: …Am s#-]i trimitdoi porumbei albi, iar tu s#-i tai [i s@ngele lors#-l picuri peste buc#]ile trupului lui Petre!”.

A doua zi, c@nd s-a trezit, b#tr@na a v#zut pefereastr# doi porumbei albi. I-a prins [i a f#cutprecum a spus Dumnezeu. Atunci, sf@nt#, mareminune! Petre a \nviat [i a zis: “Greu somn amdormit! Pesemne c# Simileana m# a[teapt#!”. {i,pe dat#, a plecat s-o caute. C@nd a g#sit [atra ei,to]i s-au minunat, pentru c# \l [tiau mort.

]iganii [i-au dat atunci seama c# este semn dela Dumnezeu [i, bucuro[i, l-au primit pe Petres# le fie ginere. Iar Simileana a fost cea maifericit# pentru c# niciodat# nu g@ndea s#-l maivad# pe Petre. {i au f#cut nunt# mare [i au avutmul]i copii [i au tr#it ferici]i p@n# la ad@ncib#tr@ne]i. {i, dac# nu s-ar fi \nt@mplat a[a, nicic# mai puteam eu s# v# spun ast#zi aceast#minun#]ie de poveste.

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 41C O L I E R U L D E S A F I R E

Autorul acestor CRISTALE,scriitorul Nicolae-Paul Mihail,consider# c# transpunerea meca-nic# a hai-ku-ului \n limba rom@n#([i chiar \n alte limbi europene)este inadecvat# [i nefolositoare, de-oarece e vorba de structuri lingvis-tice diferite, dar [i de concep]iiculturale diferite. O imitare purformal# nu este dec@t o maimu-]#real#!

Nu e nici un c@[tig artisticdac# renun]i la verb, la adjectiv[i chiar la un \n]eles simbolic. Deasemenea, rigiditatea corsetuluisilabic e nefast# pentru vorbireaeuropean#, care e g@ndit# \n peri-oade mai flexibile [i mai bogatarticulate. Nicomah, p#str@nd lapi-

NICOLAE – PAUL MIHAIL

daritatea ca pe un test de virtuozi-tate, propune forma cristalelor,adic# un fel de poem scurt, \n treitrepte, care are rezonan]# armoni-c#, at@t ca rostire, c@t [i ca \n]eles.

In alte situa]ii, scriitorulNicolae-Paul Mihail, consider@ndc# forma trebuie \n]eleas# ca ocalitate a fondului poetic, a propus[i alte modele: ronsonetul, endogra-ma, mini-glosa. Totodat#, a \ncer-cat s# resusciteze pantumul, glosa,balada, vilanela, hexagrama,lapalissada, versul cu ecou interior,hexametrul, strofa safic# [i altele.

Modelul cristalelor este o\ncercare de a acorda o inten]iefilosofic# sau m#car liric#, p@n# [iunor efemeri fulgi de z#pad#.

Dan LUPESCU

C R I S T A L E(versiune rom@neasc# de hai-ku)

1. S@

nge

alba

stru

Caste

lul

\nc#

vui

e[te

de

fapt

e de

arm

e;A

zi-n

oapt

e, di

n pa

nopl

ii [i

arm

uri,

A c

urs

s@ng

ele

alba

stru

al u

nor

pers

onaj

e ist

oric

e.

2. D

esue

tudi

nePe

ste a

rmur

i s-

a a[

tern

ut p

rafu

l.C@

ini

mar

i [i

albi

ca

ni[te

criz

ante

me

Zac

otr#

vi]i

pe s

c#ril

e pa

latu

lui.

3. Bolnavii care ne conducC@nd eroii au urcat pe podium,Z#ng#nindu-[i toate decora]iile,Am [tiut c# nu mai avem nicio sc#pare !

4. Cena TrimalchionisIn rama tablourilor,Cavalerii Ordinului JartiereiViseaz# abominabilele lor saturnalii.

5. Adio !Fanfarele i-au \nso]it pe distin[ii oaspe]iP@n# la peron. S-au destupat sticle de [ampanie.Dincolo de gar# \i a[tepta atentatul !

6. AnabasisSpre sf@r[itul expedi]iei noastreVoi traversa continentulIntr-o balt# de miere.

7. TarabostesDe ziua eroilor bat clopote,Lumea se baricadeaz# prin case,Pe str#zi trec b#rbo[i cu arcuri pe um#r.

8. Cerc \nchisTimpul se-ntoarce, rolurile s-au schimbat,C#l#ii din prim#var#Devin victime la \nceputul toamnei.

9. Spa]iu mioriticIn crugul zileiB#[tina[ii \ngenuncheaz#Al#turi de propriile lor umbre.

10. SfidarePentru toate insuccesele de p@n# acumM# voi r#spl#ti singur:La plecare v# voi \ntoarce spatele !

11. Omul de HamangiaSub fruntea de lutPlutesc zeit#]i [i p#s#ri...Se na[te o lume.

12. Ceremonial englezLa ora ceaiuluiGenera]iile se ur#scDup# vechi ritualuri.

13. Via]#...

Dincolo de oglinzi

Un clovn speriat scoate limba...

Ce fars# !...

14. EzitareR#m@n la limit# de nuan]#,Cump#n# nemi[cat#_ntre dou# amurguri.

15. RelativitateIn cealalt# emisfer#Oamenii stau cu capul \n jos !...Dar dac# aici e …cealalt#† ?

16. La condition humaine

Spada rece a Lunii

_mi trece prin inim#.

O simt cum se-ndoaie !

858585858585858585MomentaniversarMomentaniversarMomentaniversarMomentaniversarMomentaniversarMomentaniversarMomentaniversarMomentaniversarMomentaniversar

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200842

ohodolul curge vijelios prindefileul str@mt aproape optkilometri, p@n# la N#rile Ur-sului, dou# tuneluri s#pate peparcursul timpului \ntr-o st@n-c# ce pare un cap de urs cun#rile dilatate [i apoi se \m-parte \n dou# albii desp#r]ite

de o creast# de granit, lat# c@t o potec#,\mpreun@ndu-se iar#[i la Salba Preotesei. Apoi,intr#, din nou, tumultos, \ntr-un lung tunel,ie[ind \nvolburat \n marginea satului Runcu, pecare \l desparte \n dou#, traverseaz# [oseauana]ional# dintre Tg. Jiu [i Tismana ([oseaua pecare au trecut \n trap Pandurii lui TudorVladimirescu dinspre Pade[ spre tab#ra dinR@urenii V@lcii), str#bate Arcanii, dup# ce\nv@rte cele c@teva Pive [i mori cu ciutur# ceau dus p@n# departe faima Dimierilor din Arcani[i morarilor din Runcu, ca, apoi, domolit, s#topeasc# \n satele din cale inul [i c@nepa dintopilele Gorjencelor!

O datin# veche, veche ca st@ncile sp#late deapele Sohodolului, d#inuie[te [i azi pe acesteplaiuri.

De Mo[i – copiii, p@n# s# le c@nte pi]igoiul,se dau de …Veri†, iar fetele – de …Surate†.

Prin partea locului, \n fiecare toamn#, deSf@nta M#rie Mare - 8 Septembrie - crainiculsatului urc# pe cel mai \nalt pisc ce domin#satul [i strig# din r#sputeri, s# fie auzit de toat#suflarea>

- B#######... ascult# la mine: m@ine, s# fie la[coal#, cu muma-sa ori cu ta-so, DiculescuPetre ([i ca s# fie mai clar, completeaz# [iporecla,) adic#telea Petric# al lui Fr#sinel,Croitoru Maria (a lui Giulea), Petrescu Ion(Ion al V#tafului), c#-ncepe [coala, b#####!

Poate c# unul din trecu]ii crainici, vestit pentruvocea lui, sau cine mai [tie de ce, s-o fi numit,dup# nume sau porecl#, Dumnezeu sau st@ncileSohodolului [tiu, Pi]igoi. {i de atunci o fi r#masvorba c# ]@ncilor ce \mplinesc 7 ani [i trebuies#-nceap# a \nv#]a carte le c@nt# Pi]igoiul!

Deci, ]@ncii \ntre 5 [i 7 ani, se …dau deVeri†.

Dar asta dup# reguli bine stabilite: \nc# de lab@lciul de Florii, muierile cump#r# din t@rgulde oale ce[ti de ]uic#, oale de sm@nt@nit lapte,ciure de strecurat br@nza, ulcioare cu ]@]# dep#strat apa rece ori oloaie sm#l]uite de ]inutmiere.

C# dac# nu sunt sm#l]uite cum trebuie, - ailui Ogrezeanu sunt me[teri a pune smal]ul [ip@n-untru [i p-afar# - curge mierea din oloi cadin s#dil#.

C# [i-asta e minunea lui Dumnezeu.Apa c# e ap# [i ]uica de e ]uic#, [#d \n oal#

c@t \i h#ul, da mierea, m#car c# e mai groas#

[i lipicioas#, iese afar#de nu mai g#se[ti adoua zi dec@t resturide fagure pe fund.

{i ba[ca cele detrebuin]# pe l@ng#cas#. Muierilecump#r# ulcele\nflorate cumnumai ailui VictorVic[o-reanu[tiu s#fac# [ile-aducacas#, leop#resc cuap# clocotit#,iar de Mo[i leg#tesc cu un bu-chet de l#m@i]#sau bujori lega]icu un fir de l@-n# ro[ie la m@-nu[e.

Apoi, dup#cum g#se[tefiecare de cu-viin]#, pun \nulcele bafragi, bac#p[uni, balapte cu p#satfiert \n spuz# p@-n# se umfl# [ise-ng#lbene[tede s#-l m#n@cicu ochii...

C# [i p#-satul, numai\n postul ma-re, \ntre Florii[i Vinerea Mare, se macin# lamoar#.

{i asta tot dup# reguli demult r@nduite.Pietrile de moar# s# fie ferecate c@nd bate

popa toaca de vecernie [i dup# ferec#tur# s#bage morarul o pan# sub grijdei, s# nu zdro-beasc# bobul de porumb, numai s#-l sparg#,a[a cam cum se face pentru \ngr#[at curcanii.{i dac# atunci c@nd cade \n covat# miroase a\ncins, s# mai lase un cre[teu la fu[dei, s# nucurg# g@rl# porumbul. {i cum e har]i de pe[te,pe jarul din vatr# se pr#jesc f@]ele cump#ratede la Ionete (c# abia a venit cu carul din balta

Corabiei, cu tarama, cucrap s#rat [i cu pl#tic#,numai bune de f#cutsaramur# cu mujdei deusturoi) [i p@n# se macin#p#satul, muierile ce-a[-

teaptau r@ndul (c# doard-aia se zice pe r@nd

ca la moar#, c#po]i s# fii [iDumnezeudin cer, n-opo]i lua \na-intea altuias# gole[ti sa-cul \n co[),ba [i b#rba-

]ii r#t#ci]i pe lamoar# m@nc# boa-

be de porumb fiertecu f@]e pr#jite.

P#satul, fiert dup#cum spusei, se punecam un cauc \n ul-cic#, de-asupra –lapte cald [i ca s#nu se verse se punedeasupra o frunz#de salcie [i copilul,cu ]oalele albe calaptele din ulcic#,cu ulcica \n m@nast@ng# [i cu ciu-

magul \n m@nadreapt#, ca s# se

apere de c@ini, seduce pe uli]# la prie-

tenul cu care s-a \n]e-les s# se …dea de Veri†.

Fac schimb de ulcele,m#n@nc# pe prispa casei

fiecare con]inutul oaleidat# de …Verie† [i-[i fac

jur#minte de credin]#!Eu n-am auzit ca vreodat# careva s# fi tr#dat

…Veria†, indiferent din ce pricin#, pe v#ile apelorce str#bat mun]ii \ntre Retezat [i Buila.

S-a mai \nt@mplat ca fra]ii s# se taie cutopoarele pentru o curea de p#m@nt, ca veciniis#-[i \ntoarc# spatele pentru un r#zor r@c@it devreo or#tanie, ori c# copii n-au mai c#lcat ogradap#rin]ilor din pricini ascunse, dar ]@nci care aum@ncat p#sat cu lapte din ulcica de p#m@nt,d@ndu-se de …Veri†, s# uite veria chiar pentruochi negri ca mura ori pentru un trup ca nuiaua,nu s-a auzit!...

Fetele au [i ele r@nduiala lor c@nd se …dau deSurate†. Dup# ce ies din biseric#, unde, dup#slujb#, s-au miruit [i-au luat anafura (ca de grijit,abia de Pa[ti s-au \mp#rt#[it, ca toat# lumea)trage fiecare c@te o nuia din snopul de crengi desalcie cu m@]i[ori, udate cu aghiasm# [i c#delni]atede taica popa c@nd a ie[it cu Sfintele Daruri, [i,\mpletind fiecare nuiaua \n coroni]#, [i-o pune pecap [i, prin]ese din pove[ti cu z@ne [i fe]i frumo[i,urc# pe Valea Sohodolului p@n# la N#rile Ursului,unde, ]in@ndu-se dou# c@te dou# de m@n#, \[i iaucu m@na cealalt# coroni]ele de pe cap, le arunc#\n r@u, c@t mai aproape una de alta [i apoi fug pemalul r@ului \n chiote de veselie, urm#rindu-[icoroni]ele, p@n# la salba Preotesei.

Dac# coroni]ele, duse de curentul apei, s-au\mpiedicat de vreo st@nc# ori s-au r#t#cit una dealta, feti]ele \[i desfac m@nu[i]ele [i cu lacrimi \nochi, poate primele lacrimi ale primelor dorin]ine\mplinite, se despart, r#t#cind fiecare, ca [icoroni]ele, un an \ntreg, a[tept@nd c# poate laanul, cu ajutorul Maicii Preciste, s#-[i g#seasc# osurat#!

Dac#, \ns#, coroni]ele intr# \mpreunate ori al#turi\n volbura din salba Preotesei, feti]ele, cu chiotede bucurie, se str@ng \n bra]e, apoi urc# pe olespede de piatr# [i uit@ndu-se una \n ochiiceleilalte, solemn, poate mult mai mult dec@t \nfa]a altarului c@nd popa le va pune pirostriile, se\ntreab# cu voce cristalin# ca apa Sohodolului cele poart# leg#m@ntul \n ad@ncul muntelui:

- Vrei s# fim …Surate† p@n# la moarte?- Vreau s# fim surate p@n# la moarte!- Fiecare \n dou# roate!{i pleac# ]in@ndu-se de m@n#, dar fiecare pe

picioarele ei, cele dou# roate, urm@nd s#-[i ]in#leg#m@ntul c@t le va fi dat s# tr#iasc# pe acesteplaiuri [i pe malul Sohodolului ce le-a fostmartor, [i na[, [i Vladic# la leg#m@ntul lor!

Paris - 1990

VIRGIL SACERDOºEANUFran]a

Suratele

nteresul model#rii cursurilorbursiere a ap#rut \n secolulXIX, de la cercet#rile lui JulesRegnault, dar abia \n anii 60au prezentat o dezvoltare fan-tastic#.

Modelele dezvoltate au \n-cercat s# demonstreze morali-

tatea pie]elor financiare, buna lor func]ionare,imprevizibilitatea titlurilor financiare [i a varia-]iilor bursiere.

Primul model ap#rut a fost cel de mers alea-toriu provenind de la studiile f#cute de RobertBrown care a condus la modelul martingale.

O anticipare este rationala daca \ncorporeaz#ansamblul informatiilor disponibile [i este egal#cu speran]# condi]ional#.

_n 1828, Robert Brawn a experimentat unstudiu \n care descrie c# granulele de polen\nregistrau o mi[carea aleatorie \ntr-un recipientcu ap#.

Maxwell a reu[it \n 1860 s# demonstrezeexisten]a moleculelor, pe baza experimentelorlui Brown. Vitezele moleculelor \ntr-o anumit#direc]ie trebuie s# aib# reparti]ie normal# pentruc# sunt aleatoare; modelele cvasi-simulareamodelului folosind [iruri numerice cu discre-pan]# mic#, \n locul numerelor pseudoaleatoricepentru a evalua o op]iune.

Concluzia cercet#torilor anilor 1860 a fost c#…mi[carea brownian#† este rezultatul mi[c#riimoleculelor care lovesc \n mod aleatoriu par-ticule care pot fi observate cu ochiul liber.Mi[carea \ntr-o anumit# direc]ie a unei particuleeste rezultatul a milioane de lovituri date demolecule. Aceste mici lovituri aveau o anumit#repartitie.

Milioane de lovituriaveau reparti]ie normal#

Problema care se pune este s# se defineasc#cele dou# fenomene aleatoare – mi[carea uneiparticule de mici dimensiuni, care pot fi ob-servate la microscop [i mi[carea a milioane demolecule.

Particulele se deplaseaz# \ntr-o anumit#directie dup# o mi[care ampl# – apoi urmeaz#o mi[care mai redus# – se distan]eaz# de pozi]iaini]ial#. Aceast# mi[care poart# denumirea demi[care aleatoare sau RANDOM WALK.

Louis Bachelier urm@nd experimentul lui R.Brown a pus \n locul unei granule de polen –pre]ul unei ac]iuni care putea fi mi[cat \n sussau \n jos nu de molecule ci de ac]iunile a miide investitori.

Dac# o companie are milioane de ac]iuni \ncircula]ie, atunci fiecare tranzac]ie va determinao mic# modificare a pre]ului.

Dac# adun#m toate aceste …mici lovituri”utilizind Teorema limita central#, modificarilepre]ului vor urma o reparti]ie normal#.

Teoria Random Walk (aleatoare) descriemodul in care preturile titlurilor mobiliare semodific# \n func]ie de informa]iile primite depe pia]a care este aleatoare.

Reac]ion\nd la noile informa]ii, preturile auevolu]ie aleatoare.

Reparti]ia reprezent@nd multimea a c#reielemente sunt perechile formate din valorile pe

care le poate sa le ia variabila [i probabilitateacorespunz#toare.

Sigur formulele matematice nu au o relevan]#direct# asupa fenomenului investi]ional de pepia]a de capital, dar sunt tehnici [i metode princare se stabilesc: volatilitatea preturilor, evaluareaactivelor pe pia]a financiar#.

Modelele matematice ajut# la determinareametodelor de evaluare a titlurilor mobiliare(actiuni, futures, op]iuni).

Mi[carea brownian# aritmetic#Procesul Ornstein Uklenbeek este potrivit

pentru modelarea dinamicii ratelor de dob@nd#[i a pre]ului la m#rfuri.

Lema lui Ito st# la baza teoriei fina]elor \ntimp continuu.

Modelul Block Scholes Merton – ajut# laevaluarea pre]ului unei op]iuni europene careare la baza urm#torele:

- pre]ul activului de baz# urmeaz# unproces de tipul misc#rii browniene geometrice;

- nu exist# costuri de tranzac]ie pentruopera]iunea de hedging

- activul de baz# nu pl#te[te dividentepe perioada de existent# a optiunii.

Exist# trei modalit#]i de evaluare a uneiop]iuni:

- limita modelului brownian;- lipsa arbitrajului;- abordarea \n contextul neutralit#]ii la

risc.

Comportamentul cursurilor bursiere poate fireprezentat prin procesul de martingale carepoate fi modelat [i previzionat: fie \n cazul \ncare pia]a nu este eficient# informa]ional, iarinforma]iile publice care privesc societatea pot

Drd. ing. JANETA-DANIELA POPA BRAUN

C A L E I D O S C O P

Bursa [i mi[carea brownian#fi utilizate eronat sau \n cazul \n care cursulbursier urmeaz# un proces de …mers aleatoriu”pia]a put\nd fi eficient#.

Investitorii de pe o pia]#, dispun la un momentdat, de informa]ii diverse.

_n previziunile pe care le realizeaz# vor ]inecont de acestea, dar vor lua \n considerare [ianticipa]iile altor agen]i. Aceste previziuni potfi diferite de cele reale, dar vor fi distribuite deo manier# aleatorie \n jurul valorii intrinseci avariabilei care se previzioneaz#.

Pe o pia]# \n care agen]ii au anticipa]iira]ionale, speran]a conditionala a erorii depreviziune va fi nul#. #ntr-o astfel de situa]ie,cursurile bursiere urmeaz# un model demartingale Actorii de pe pia]# nu vor g#si tehnicide previziune prin care s# realizeze profiturisistematice.

Ca o sintez#, cercet#torii, au demonstrat c#utiliz@nd modelul …mers aleatoriu” = bursa estejust# [i echitabil#, iar valoarea titlului este dat#de media calculat# pe termen lung.

Modelul Wiener – sau mi[carea brownian#constituie ast#zi bazele modelelor financiareactuale care studiaz# varia]iile bursiere [i careevidentiaza cursul titlurilor.

Cunoa[terea proceselor posibile de evolu]iea cursurilor bursiere este important# pentruactorii pie]ei de capital, ei trebuind s# fiecon[tien]i c# pie]ele de capital au un gradridicat de eficien]# care face dificil# ob]inereaunor profituri sistematice.

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 43VOIEVOZI AI SPIRITULUI

icolae Ionescu-{i[e[ti. {i Gheorghe Ionescu-{i[e[ti. Fra]i. Copii ai p#rintelui Constantin Ionescu,dintr-un sat mehedin]ean intrat, prin ei, \n istoria [tiin]ei. Am@ndoi (caz rarisim) membri \n

cel mai \nalt for [tiin]ific [i cultural al ]#rii: Academia Rom@n#. {i, prin aceast# excep]ional#performan]#: Voievozi ai spiritului rom@nesc, membri \n …familia† select# a Nemuritorilor...

#scut, \n pragul ultimuluideceniu al veacului trecut, \nfamilia preotului ConstantinIonescu din satul mehedin]ean{i[e[tii de Jos – o localitatecu oameni harnici, agricultori

([i, parte din ei, \n acel timp, olari), situat# lacirca 30 km nord-est de Drobeta Turnu-Severin.Au fost, la p#rin]i, 11 copii, din care numai opt(patru b#ie]i [i patru fete) au ajuns la v@rstaadult#. Fetele (Elisabeta, Natalia, Eugenia [iVictoria) au absolvit {coala normal# dinBucure[ti [i au \mbr#]i[at cariera de \nv#]#toare.Dintre b#ie]i, cel mare, Gheorghe, a absolvit,an de an premiant de onoare, Liceul …Traian†din Turnu-Severin [i, \n continuare, _nalta {coal#de Agricultur# din Hohenheim - Stuttgart(Germania), devenind – prin tot ce a scris [irealizat – conduc#torul de necontestat al [coliirom@ne[ti moderne de [tiin]e agricole, distins[i apreciat om de [tiin]# [i membru al AcademieiRom@ne. Victor – s-a consacrat preo]iei, con-tinu@nd activitatea pilduitoare desf#[urat# de tat#ls#u \n comuna natal#, \n timp ce Benedict – aurmat Politehnica, devenind inginer de mine([i, de la un timp, cadru universitar \n Bucure[ti).

Nicolae [i-a f#cut clasele primare \n satulnatal. {i a fost r#spl#tit – ca [i surorile [iceilal]i trei fra]i ai s#i – cu cununa acordat#, lafiecare sf@r[it de an [colar, premian]ilor, spremarea bucurie a tat#lui [i a mamei, Maria, o]#ranc# ne[tiutoare de carte, dar \nzestrat# cu orar# bog#]ie sufleteasc# [i cu o nem#surat#dragoste fa]# de copii.

Tat#l voia ca Nicolae s# continue ceea ce elnumea, cu nedisimulat# m@ndrie, …tradi]iafamiliei†, adic# s# devin# preot. Este motivulpentru care 1-a …l#murit† s# urmeze cursurileSeminarului din R@mnicu V@lcea. Elev deosebitde \nzestrat [i de silitor, el a atras aten]iaprofesorilor s#i, care i-au apreciat [i notatpreg#tirea cu calificative maxime. Acela[itratament i s-a aplicat, de c#tre dasc#lii s#i, [ila Seminarul Central din Bucure[ti, unde, lacerere, avea s# se transfere, \ntre timp.

De la o vreme, el \[i d# tot mai mult seamac# nu avea voca]ie pentru preo]ie. C# profesiuneape care i-o …h#r#zise† parintele s#u …nuconvenea deloc g@ndirii [i \nclin#rii lui†.

Este motivul pentru care ia hot#r@rea de aurma, \n particular, cursurile Liceului …Sf. Sava†din Capital#. {i o face cu un deosebit succes,trec@ndu-[i bacalaureatul, cu note foarte mari,\n vara anului 1911. _n tot acest timp, \[i \ncheie[i studiile superioare, absolvind Facultatea deTeologie. Perioada c@t \[i satisface serviciulmilitar ad@nce[te [i mai mult criza sufleteasc#ce-1 \ncerca de la o vreme. Apar numeroase\ntreb#ri c#rora nu se vede \n stare s# le dea unr#spuns care s#-l mul]umeasc#. Se simte st#p@nitde o ap#s#toare stare de nelini[te. {i simte c#nu poate r#spunde – a[a cum acesta s-ar fia[teptat – speran]elor tat#lui de a-l vedea preot.Lecturile \[i au [i ele rolul lor \n stabilirea uneialte op]iuni. Aceea de a ad@nci studiul filosofiei– v#zut#, atunci, ca fiind …[tiin]a [tiin]elor†.

P@n# la urm# – ca efect, ne spune el, al unornoi [i dramatice …zbateri† [i …h#r]uieli sufle-te[ti† – va abandona ([i) filosofia \n favoareamedicinii.

_[i face studiile \n Fran]a, la Paris, \ntre]inutfiind aci, la \nceput, de fratele sau, Gheorghe,care …\mp#r]ea† salariul cu el.

_n 1913, \[i \ntrerupe studiile universitare \ncapitala Fran]ei [i vine \n ]ar# pentru a participala campania din Bulgaria (unde \l afla, \n unadin zile, pe fratele s#u, Gheorghe, bolnav deholer#, …abandonat \ntr-un cort r#zle]†; \lduce la Severin [i-l vindec#). Particip#, apoi, \nanii 1916-1918, pe frontul rom@nesc, …unde seremarc# prin acte de bravur#† [i prime[te,drept r#splat#, o seam# de importante decora]ii(ordinele: …Coroana Rom@niei† cu spade [ipanglic#, …Steaua Rom@niei†, …VirtuteaMilitar#†, Crucea de r#zboi).

Re\ntors \n Fran]a, lucreaz#, ca …extern†(1920) [i …intern† (1924), \n c@teva spitale dinParis. Paralel, \[i face specializarea \n bolinervoase, \n cadrul marelui Centru Neurologic

Mondial de la Salpètriçre. _n anul1920, \[i sus]ine teza Tumeurs

mçdulairçs associçs á un processus syrin-gomylique, devenind doctor \n medicin# [ichirurgie. Iar \n 1929, ocup# postul de [ef alClinicii de neurologie din cadrul Facult#]ii de

Medicin# din Paris.

Revenit \n ]ar# (\n ciuda condi]iilor avute [ia promisiunilor ademenitoare ce i s-au f#cut,pentru a-1 re]ine la Paris) este numit conferen]iarde Semiologie nervoas# la Spitalul …Colentina†din Bucure[ti. _n continuare, ocup#, prin concurs,

postul de profesor agregat (1933) [i,

respectiv, de profesor titular (1938-1954) laClinica de Boli nervoase [i Electroterapie.De]ine, un timp, postul de medic al B#nciiNa]ionale. {i pe cel de [ef de sec]ie al InstitutuluiNeurologic …I.P.Pavlov† al Academiei.Apreciindu-i-se competen]a [i prestigiul [tiin]ific,este ales pre[edinte al sec]iei de neurologie [ipsihiatrie a Societ#]ii de {tiin]e Medicale.

Profesorul Nicolae Ionescu-{i[e[ti a desf#-[urat, paralel [i \n completarea activit#]ii saledidactice, [i o sus]inut# ([i laborioas#) activitatede cercetare [tiin]ific#, concretizat# \ntr-unevantai larg de domenii ale medicinii. Primuldintre ele: studierea bolilor infec]ioase alesistemului nervos (cu un deosebit accent asupraencefalitelor virale ale copilului; asupra me-canismului reflex [i embolic al crizelor de epi-

lepsie; asupra radia]iilor mitogenetice [i a ence-falogramei \n timpul comei [i dup# deces etc.).

Rezultatele cercet#rilor au f#cut obiectul unuimare num#r de comunic#ri [i referate sus]inutede la \nalta tribun# a unor importante manifest#ri

[tiin]ifice (congrese) na]ionale [iinterna]ionale de neurologie [i psihiatrie(Congresul interna]ional de psihiatrie infantil#,Paris, 1937, unde a prezentat – redactat# \ncolaborare cu dr. Gh. Marinescu [i A. Kreindler– comunicarea cu titlul Reflexe condi]ionate

\n psihiatria infantil#; Congresulinterna]ional de la Copenhaga, 1939, unde – \ncalitate de raportor principal, al#turi de G.Guillain – a sus]inut comunicarea asupra bolilorfamiliale ale sistemului nervos, din punct devedere genetic; cea de a XVII-a Conferin]# deNeurologie, Psihiatrie [i Neurochirurgie de laIa[i, 1925, unde sus]ine referatul – elaborat\mpreun# cu L. Baliff – asupra asisten]eicurativo-profilactice \n ]ara noastr# etc.). Asus]inut – [i publicat \n organele de pres# (despecialitate) ale acestora – unele apreciatecomunic#ri \n cadrul academiei de Medicin#din Paris [i \n cel al sec]iei cu profil medicala Academiei Rom@ne. A fost, de asemenea, oprezen]# activ# [i respectat# \n paginile anumeroase reviste de specialitate din ]ar# [i din

str#in#tate (din Fran]a – ]ar# \n care [i-a f#cutstudiile [i s-a bucurat de un deosebit prestigiu[tiin]ific – mai ales).

Din categoria lucr#rilor publicate, men]ion#mvolumele: Tumorile medulare asociate la unproces siringomielinic (1928); La syringo-bulbie. Contribution á la Physiopathalogiedu tronc cçrebral (1932); Contribution á lapathogçnie de l’hçmiatrophie faciale (1934);Sur les rayons mitogçniqueus (1935); Lesrayons de Gurwitsch (1935); Les tonus desmuscles striçs (1935); L’encephalite pneumo-coccique (1938); Le profil mental des par-kinsonniene (2 vol., 1939-1940); L’çlectro-encçphalogramme pendant le coma et aprçsla mort (1940); Spermatogençse et alimen-tation (1945); Epilepsia de origine pleural#(1950); Cercet#ri comparative asupra leziu-nilor histopatologice cerebrale din cursulhepatitei epidemice la sugar [i la adult; Cer-cet#ri morfopatologice \n meningoencefalitagripal# la sugar (1956) [i altele.

_n semn de apreciere pentru activitatea sa[tiin]ific#, Nicolae Ionescu-{i[e[ti a fost onoratcu Medalia Facult#]ii de Medicin# din Paris,iar premierul Fran]ei i-a conferit …Legiunea deOnoare†. A primit, de asemenea: Meritul deOnoare al Asocia]iei Medicilor Rom@ni pentrustudii \n capitala Fran]ei (Paris, 1933).

Membru (vicepre[edinte) al Societ#]ii Rom@nede Biologie; membru de onoare al Societ#]iiRom@ne de Reumatologie; membru al Aca-demiei de Medicin# din Rom@nia; membru …co-respondent† al Academiei Americane deNeurologie; medic …emerit† (1954); membru(…corespondent†: 24.V.1939) al Academiei Ro-m@ne; repus \n drepturi (ca membru …cores-pondent†: 3.VII.1990) al Academiei Rom@ne.

* * *Nicolae Ionescu-{i[e[ti. Medicul [i Omul de

[tiin]# cu o mare autoritate \n epoc#. Exemplar.Profesorul universitar, al c#rui leg#m@nt (f#cutcu prilejul lec]iei inaugurale a cursului s#u din11 noiembrie 1938) este, [i azi, de-a dreptulpilduitor: …... eu m# voi sili s# fiu, pentrustuden]ii ce vor trece prin m@inile mele, un\n]eleg#tor \nl#untrul [i dincolo de hotarelemedicinii. M# voi sili s# fiu un sf#tuitorpentru toate \ntreb#rile care pot fr#m@ntaspiritul lor..., s# r#spund cu preg#tirea [iexperien]a mea de via]#, marilor [i multi-plelor probleme care se pun, uneori cu impe-tuozitate, \n sufletele sensibile [i c#ut#toareale tinerilor \ntre 17 [i 25 de ani†.

{i, \n \ncheiere, o m#rturisire. _n m#sur# s#-ldefineasc#. Pe cel care o face – luminat de razelenobile ale recuno[tin]ei. {i pe cel la care se refer#– un frate mai mare, care i-a fost nu doar modelde urmat \n via]#, ci [i sprijin real, mereu al#turi,nu doar cu vorba ci [i cu fapta: …_n toate elanurile[i c#ut#rile de drumuri, \n via]#, un Om mi-a fost confident, sf#tuitor, dezl@n#tor de fire. _iaduc, cu acest prilej, m#rturisirea iubirii [i arecuno[tin]ei mele nem#rginite: este fratele meucel mare. El a \ntrupat, pentru mine, \n]e-legerea, speran]a, sprijinul, exemplul. Dup#p#rin]ii mei, care mi-au dat hereditatea, el acontribuit cel mai mult la formarea meapsihic#...†.

Nicolae Ionescu-{i[e[ti. {i Gheorghe Ionescu-{i[e[ti. Fra]i. Copii ai p#rintelui Constantin Ionescu,dintr-un sat mehedin]ean intrat, prin ei, \n istoria[tiin]ei. Am@ndoi (caz... rar) membri \n cel mai\nalt for [tiin]ific [i cultural al ]#rii: AcademiaRom@n#. {i, prin aceast# excep]ional# performan]#:Voievozi ai spiritului rom@nesc, membri \n…familia† select# a Nemuritorilor...

NICOLAE A. ANDREIProfesor emerit

Medic rom@n(11.II.1888, {i[e[tii de Jos, jud. Mehedin]i - 17.VIII.1954, Bucure[ti)

Nicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TINicolae IONESCU-{I{E{TI

_n 1913, \[i \ntrerupe studiile universitare \ncapitala Fran]ei [i vine \n ]ar# pentru a participala campania din Bulgaria (unde \l g#se[te, \ntr-unadin zile, pe fratele s#u, Gheorghe, bolnav de holer#,…abandonat \ntr-un cort r#zle]†; \l duce la Severin[i-l vindec#). Particip#, apoi, \n anii 1916-1918, laprimul r#zboi mondial, pe frontul rom@nesc, …undese remarc# prin acte de bravur#† [i prime[te, dreptr#splat#, importante decora]ii (ordinele: …CoroanaRom@niei† cu spade [i panglic#, …Steaua Rom@niei†,…Virtutea Militar#†, Crucea de r#zboi).

”

”

Din categoria c#r]ilor publicate, men]ion#m:Les rayons de Gurwitsch (1935); Les tonusdes muscles striçs (1935); L’encephalite pneu-mococcique (1938); Le profil mental des par-kinsonniene (2 vol., 1939-1940); L’çlectro-encçphalogramme pendant le coma et aprçsla mort (1940); Spermatogençse et alimentation(1945); Epilepsia de origine pleural# (1950).

””

Re\ntors \n Fran]a, lucreaz# \n c@teva spitaledin Paris. Paralel, \[i face specializarea \n bolinervoase, \n cadrul marelui Centru NeurologicMondial de la Salpètriçre. _n 1920, \[i sus]inedoctoratul cu teza Tumeurs mèdulairesassociès á un processus syringomylique. _n1929, devine [ef al Clinicii de Neurologie dincadrul Facult#]ii de Medicin# din Paris.

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200844 EUROREGIUNEA DUNÅREA 21

Prof. ANDREI TEODORESCU

ela]iile dintre Bulgaria [iRom@nia pot fi analizate \nam#nun]ime, at@t prin anali-zarea problemelor specifice ce-lor dou# ]#ri, precum [i a pro-blemelor cu caracter interna-]ional care le privesc [i pe celedou#. _n nenum#rate probleme

privind Bulgaria [i Rom@nia au ap#rut ne-\n]elegeri. Nenum#ratele dificult#]i, determinatede rivalitatea dintre tinerele state din PeninsulaBalcanic# [i amestecul Marilor Puteri, au avut oinfluen]# negativ# asupra leg#turilor bulgaro-rom@ne.

Potrivit Tratatului de la Berlin, trei state audevenit independente: Muntenegru (potrivitarticolului 26), Serbia (art. 34) [i Rom@nia (art.43). Tratatul de la Berlin prevedea unele \ngr#diri\n ceea ce privea independen]a proclamat# deaceste state balcanice \n interesul stateloroccidentale [i Turciei. Statele occidentale garantaurecunoa[terea independen]ei Serbiei [i Rom@nieiabia dup# \ndeplinirea unor condi]ii de c#treacestea. Este vorba despre o “recunoa[terecondi]ionat#”.

_ntreg procesul prelucr#rii Tratatului de laBerlin s-a bazat pe examinarea, schimbarea sau\nl#turarea celei mai mari p#r]i a prevederilorTratatului de la San-Stefano. Tratatul preliminarde pace de la San-Stefano avea 29 de articole,iar Tratatul de la Berlin – 64 de articole. Potrivitprevederilor articolului 46 din Tratatul de laBerlin, Sangeacul de Tulcea, adic# Dobrogea deNord, era cedat# Rom@niei \n schimbul Basarabieide Sud, care, potrivit aceluia[i articol, era alipit#Rusiei. Aceste prevederi ale Tratatului de la Berlinreies de fapt din textul articolului 19 al Tratatuluide la San Stefano, \ncheiat la 3 martie 1877.

Rom@nia nu avea posibilit#]i s# se opun#,deoarece trupele ruse[ti vor r#m@ne \nc# doi ani\n Bulgaria, iar drumul lor de \ntoarcere treceape teritoriul rom@nesc. Acest lucru \l afl#m dinscrisoarea-r#spuns a principelui Carol (din 9februarie 1878) c#tre tat#l s#u, prin]ul Karl Anton.

Drept compensa]ie pentru cedarea unei p#r]idin Basarabia c#tre Rusia, articolului 46 prevedeaca Turcia s# cedeze Rom@niei insulele careformau Delta Dun#rii, Insula {erpilor [i Sangeaculde Tulcea. Pe de alt# parte, Rom@nia primea [iregiunea din sud \n Dobrogea p@n# la o linie,care \ncepea de la est de Silistra [i ajungea laMarea Neagr# la sud de Mangalia. Dup# intrarea\n vigoare a Tratatului de la Berlin, odat# cualipirea Basarabiei la Rusia, Rom@nia uneaDobrogea de Nord [i Delta Dun#rii.

La 14 noiembrie 1878, principele Carol I aredactat manifestul unirii Dobrogei de Nord cuRom@nia. _n acest manifest, Carol I enumerareformele \n sistemul de taxe, care erau prev#zute“drept dovad# a grijii p#rinte[ti fa]# de bulgari”.Era eliminat# dijma pe anul 1879, dar eraintrodus# o tax# \n bani. Mai multe taxe \nproduse erau schimbate cu taxe \n bani, iar \nceea ce privea taxa privind eliberarea de slujbamilitar#, existau promisiuni c# va fi eliminat#complet.

_n acest manifest, Carol I spunea c# Dobrogeadevenea din nou p#m@nt rom@nesc, deoarece acestp#m@nt \i apar]inuse lui Mircea cel B#tr@n.Pornind de la aceast# tez#, a ap#rut \n istoriografiabulgar# problema Dobrogei.

Scopul prevederilor Tratatului de la Berlinreferitoare la Bulgaria (\n ciuda cre#rii Princi-patului Bulgaria [i a Rumeliei Orientale) erap#strarea pozi]iilor [i a influen]ei Imperiului Oto-man \n Balcani, precum [i a intereselor marilorputeri.

Articolul 49 din Tratatul de la Berlin prevedeaca Rom@nia s# aib# dreptul s# \ncheie conven]iiprivind reglementarea drepturilor [i privilegiilorconsulilor. E vorba de conven]ii care vor puteafi \ncheiate pentru reglementarea privilegiilor [ia func]iilor consulilor [i ap#r#rii \n instan]# \nPrincipiat. Drepturile dob@ndite r#m@n \n vigoare,p@n# c@nd vor fi schimbate \n urma unei \n]elegeri\ntre Rom@nia [i toate statele interesate. Acesttext nu se \ndep#rteaz# de fapt de articolul 37 alTratatului de la Berlin, care reglementa situa]iaSerbiei. _n ceea ce prive[te Rom@nia, \ntr-unarticol suplimentar al Tratatului de la Berlin (art.50), din nou se sublinia c# “p@n# la \ncheierea

unui tratat, care va reglementa privi-

legiile [i drepturile consulilor din Turcia [iRom@nia, cet#]enii rom@ni, care c#l#toresc sautrec prin Rom@nia, se vor folosi de drepturilegarantate pentru cet#]enii celorlalte ]#ri europene”.

Dup# Congresul de la Berlin, cele mai multedintre ac]iunile \ntreprinse de autorit#]ile ro-m@ne[ti sunt \ndreptate pentru ob]inerea recu-noa[terii independen]ei. La 1/13 iulie 1878, MihailKog#lniceanu a trimis o scrisoare circular# c#treagen]iile diplomatice din Paris, Roma, Berlin,

Petersburg, Belgrad, prin care agen]ii

rom@ni urmau s# cear# de la ]#rile europene,unde erau acredita]i, transformarea agen]iilordiplomatice [i a consulatelor generale dinBucure[ti \n lega]ii [i schimbarea agen]iilorrom@ne[ti din ]#rile europene amintite \n lega]ii.Acest lucru \nsemna de fapt recunoa[tereaindependen]ei, proclamat# \nc# din mai 1877.Rom@niei i se va recunoa[te independen]a dup#mult timp de la intrarea \n vigoare a Tratatuluide la Berlin, abia dup# ce va \ndeplini prevederiletratatului privind tratarea \n mod egal a tuturorlocuitorilor ]#rii, indiferent de religia [i apartenen]ana]ional#. Rom@nia va schimba articolul 7 alConstitu]iei din 1866, prin care cet#]enia rom@n#era acordat# doar cre[tinilor. _n urma schimb#riiacestui articol, popula]ia evreiasc# din Rom@niaa primit cet#]enie rom@n#.

De fapt, Bismarck [i Germania voiau s# sefoloseasc# de aceast# ocazie pentru a obligaautorit#]ile rom@ne s# r#scumpere ac]iunilefostului trust Strousberg, condus dup# intrarea \nfaliment de Bleichroder [i Hansemann. Dup#schimbarea articolului 7 [i r#scump#rarea ac]iu-nilor trustului Strousberg, la 8/20 februarie 1880,reprezentan]ii Germaniei, Fran]ei [i Angliei aurecunoscut independen]a Rom@niei. Serbia arecunoscut independen]a Rom@niei \nc# dinprim#vara anului 1879.

Referitor la Bulgaria, la congresul de la Berlin,Bismarck afirma c# Bulgaria nu are dreptul dea avea o politic# extern# proprie. Acest lucrupresupunea c# nu putea \nfiin]a un minister bulgaral afacerilor externe, Bulgaria neput@nd \ntre]inerela]ii directe cu ceilal]i membri ai comunit#]iiinterna]ionale. _n practic#, \ns#, \n Bulgaria aufost \nfiin]ate un corp diplomatic bulgar [i unminister al afacerilor externe.

_n primii anii de dup# r#zboiul ruso-rom@no-turc (1877-1878), \n politica Rom@niei fa]# deBulgaria au existat dou# tendin]e: dorin]a deapropiere de t@n#rul principat bulgar [i frica deacesta cauzat# de orientarea sa rusofil#. PrincipeleCarol I deseori atr#gea aten]ia cabinetului vienezasupra situa]iei grele a Rom@niei, aflat# “\ntremarea [i mica Rusie†.

_n afara acestui fapt, Rom@nia se afla \ntreAustro-Ungaria [i Rusia, care erau foarte inte-resate de statele balcanice. Rom@nia vedea o

\n]elegere cu Bulgaria ca pe un sprijin \n politicasa extern#. Acest lucru decurgea din rezolvareaproblemelor interna]ionale, \n principal a celorprivind interesele celor dou# state.

Baza pe care s-au construit rela]iile Bulgarieicu Serbia, Rom@nia [i Turcia a fost una diferit#.Rom@nia nu avea preten]ii teritoriale. Creareaunui stat bulgar independent asigura lini[teagrani]ei de sud a Rom@niei.

_n primii ani dup# cucerirea independen]ei,diploma]ia bulgar# a f#cut tot posibilul s# g#seasc#

puncte de sprijin pentru \n]elegere custatele vecine, \n special, pentru confirmareapoliticii sale interne [i externe. _n cele mai bunecondi]ii au fost construite rela]iile reciproce dintreBulgaria [i Rom@nia. Asemenea rela]ii reciproceau dat posibilitatea micilor state s# \mpiedicetendin]ele expansioniste ale statele occidentale.

Crearea unui stat bulgar independent a fost\nt@mpinat# cu bucurie de comunitatea rom@-neasc#, care a privit acest lucru [i ca pe o realizarea sa. Alegerea lui Alexandru Batenberg ca prin-cipe al Bulgariei a provocat mul]umire \n cercurileconduc#toare rom@ne[ti, datorit# leg#turilorapropiate [i de rudenie cu principele Carol I.

_nc# din timpul [ederii sale la Livadia, prin-cipele bulgar a primit sfaturi s# \ntre]in# celemai prietene[ti [i apropiate leg#turi cu Rom@nia.C@nd a ajuns pe p#m@nt bulg#resc, ca r#spuns lafelicit#rile principelui Carol I, transmise detrimisul special cu acest scop la Ruse, colonelulCostaforu, Batenberg [i-a manifestat inten]ia dea “lucra pentru consolidarea bunelor rela]ii devecin#tate \ntre cele dou# ]#ri ale noastre”. Cuacest scop, \n septembrie 1879, acesta a f#cut ovizit# principelui rom@n la Bucure[ti. Vizita aveaca scop s# \nt#reasc# [i mai mult rela]iile stabilite[i s# pun# un nou \nceput tratativelor dintreBulgaria [i Rom@nia. _n ciuda nemul]umiriiTurciei, principele Alexandru a fost primit laBucure[ti la 18/30 septembrie cu toate onorurilecuvenite unui conduc#tor independent.

Intensificarea rela]iilor dintre cele dou# state[i dificult#]ile, care au ap#rut la rezolvarea unorprobleme de interes reciproc, au condus auto-rit#]ile rom@ne la numirea unui consul la Ruse[i a unui agent diplomatic la Sofia.

La 28 mai 1879, Alexandru Stoianovici a fostdesemnat consul rom@n la Ruse f#r# [tirea Por]ii.Poarta a observat situa]ia [i a acceptat-o \n modtacit, pentru a nu fi pus# \ntr-o situa]ie [i mainepotrivit#, cum s-a \nt@mplat \n anul 1864, dup#crearea agen]iilor diplomatice \n Bucure[ti [iBelgrad de c#tre Serbia [i Rom@nia. A ap#rutideea unirii Rom@niei [i Bulgariei. _nt@mpinat#cu nemul]umire de Austro-Ungaria [i Germania,care se temeau de \ntinderea influen]ei ruse[ti [iasupra Rom@niei, aceast# idee a fost abandonat#.Ideea unirii Bulgariei [i Rom@niei [i cre#rii unui

stat dualist mai mare a fost r#sp@ndit# [i \najunul alegerii principelui bulgar, c@nd a fostpus# \n discu]ie candidatura principelui Carol Ila tronul bulgar. Diploma]ia englez# a manifestat\n]elegere fa]# de aceast# idee, \n timp ce Austro-Ungaria [i Rusia s-au pronun]at \mpotriv#.

Ipoteza unei uniuni personale \ntre Bulgaria [iRom@nia nelini[tea diploma]ii ru[i. La 14 de-cembrie 1879, principele rus Dondukov a primitde la ambasadorul rus la Istanbul urm#toareatelegram#: “Principele rom@n, prin trimisul s#uaici, a vrut de la sultan [i ambasadorii englez,francez [i austriac acordul acestora pentru a fiales principe bulgar. To]i [i-au dat acordul \nafar# de principele austriac. V# previn asupraacestui fapt [i v# rog s# m# informa]i dac#observa]i orice fel de \ncerc#ri rom@ne[ti”.

Dondukov a r#spuns c# nu au fost \ntreprinseniciun fel de \ncerc#ri de candidatur# de c#treprincipele rom@n, care, potrivit acestuia, nu ar fiavut nicio [ans#. Nu se cunoa[te ca principeleCarol I s# fi \ntreprins ceva. _n schimb, Angliasus]inea \n mod energic candidatura acestuia [idorea crearea unui stat mare rom@no-bulgar, cares# se opun# influen]ei ruse[ti.

Sunt [i bulgari, care cred c# “alegerea prin-cipelui rom@n Carol I ca principe bulgar nu arfi fost rea pentru Bulgaria, ci ar fi fost privit# cuochii buni [i de marile puteri occidentale”.

Un alt candidat rom@n la tronul bulgar a fostprin]ul Bibescu, sus]inut de Austria. _ntr-obiografie am#nun]it#, r#sp@ndit# \n ora[ul T@rnovode D. K. Popov, erau povestite cu lux de am#-nunte faptele bune ale prin]ului [i ale str#mo[iloracestuia, care au fost boieri din T@rnovo. Biogra-fiei \i era anexat [i portretul candidatului. Indife-rent de acest lucru, c@t de real [i realizabil ar fifost acest plan \n condi]iile de atunci, reprezint#m#rturia dorin]ei autorit#]ilor rom@ne de a g#si\n]elegere \n noul stat nou creat \n Balcani.

Teama fa]# de Rusia, care dup# ultimul r#zboi[1877-1878], a ocupat [i alipit Basarabia potrivitTratatului de la Paris, era principalul motiv alac]iunilor Rom@niei \n politica extern#. Aceast#team# va stabili \ntr-o mare m#sur# linia viitoarea rela]iilor de bun# vecin#tate cu vecina de lasud.

_n momentul \n care Serbia a adoptat o pozi]ierezervat#, iar Turcia – una r#zboinic#, atitudineabinevoitoare a Rom@niei a fost primit# cu mul-]umire de partea bulgar# [i ca pe un pas reu[it\n \nt#rirea interna]ional# a Principatului Bulgaria.La preluarea tronului, cu ocazia deschiderii primei[edin]e a Parlamentului bulgar, principeleBatenberg afirma: “Cu statele apropiate nou#,guvernul meu poate s# intre, spre marea meamul]umire, \n rela]ii normale bune [i de prieteniecu principele rom@n, eu am v#zut, at@t din parteaprincipelui, c@t [i a poporului, semne de adev#rat#simpatie [i prietenie fa]# de mine [i fa]# deBulgaria, care sunt bra]e de n#dejde pentru oconvie]uire fr#]easc# a celor dou# popoare”. _ndorin]a sa de a limita drepturile Por]ii, autorit#]ilebulgare au recunoscut doar pe acei consuli str#iniacredita]i cu scrisori de guvernele sale.

Primii agen]i diplomatici bulgari au fost numi]i\n Serbia, Rom@nia [i Turcia. Prin decretul(ucazul) din 19 iunie 1879 au fost \nfiin]ateagen]iile bulgare din Belgrad, Bucure[ti [iIstanbul. Ca vasal al Turciei, Bulgaria nu aveadreptul s# aib# mini[tri plenipoten]iari \n str#i-n#tate. Reprezentan]ii bulgari se numeau agen]idiplomatici de rang inferior fa]# de mini[trii ple-nipoten]iari, dar superior agen]ilor \ns#rcina]i cuafaceri (chargè d’affaire). _ncerc#rile repre-zentan]ilor diplomatici bulgari de a fi prezenta]i\n fa]a autorit#]ilor [i cercurilor diplomatice din]#rile respective independent de ambasadorii turcia \nt@mpinat de multe ori opozi]ia nu doar aTurciei, dar [i a cercurilor conduc#toare din ]#rilerespective. Aceast# situa]ie a fost \nl#turat# \nanul 1909, dup# ce a fost recunoscut# inde-penden]a Bulgariei, iar diploma]ii bulgari au\nceput s# poarte titlul de mini[tri plenipoten]iari.

Ca reprezentant \n capitala Rom@niei a fostdesemnat Evloghi Gheorghiev, puternic negustor[i bancher \n Bucure[ti. Pentru a demonstraatitudinea binevoitoare fa]# de noul stat creat,autorit#]ile rom@ne l-au primit pe agentul bulgar\nainte ca acesta s# primeasc# acordul Por]ii \ncalitate de suzeran. _ntr-o ceremonie deosebit#,agentul a \nm@nat scrisoarea de recomandare dinpartea principelui Batenberg c#tre principele Carol I,lucru care seam#n# \ntr-o anumit# m#sur# cusitua]ia de vasalitate a ]#rii. _n acela[i mod, pu]in\nainte de acest lucru, f#r# a a[tepta acceptul_naltei Por]i, principele Carol I l-a desemnat peAl. Sturdza agent diplomatic [i consul general laSofia.

Rela]ii politicerom@no-bulgare

\n anii 1879-1900

n primii anii de dup# r#zboiul ruso-rom@no-turc (1877-1878), \n politica Rom@niei fa]# deBulgaria au existat dou# tendin]e: dorin]a de apropiere de t@n#rul principat bulgar [i frica

de acesta cauzat# de orientarea sa rusofil#. Principele Carol I deseori atr#gea aten]ia cabinetuluivienez asupra situa]iei grele a Rom@niei, aflat# “\ntre marea [i mica Rusie†. _n afara acestui fapt,Rom@nia se afla \ntre Austro-Ungaria [i Rusia, care erau foarte interesate de statele balcanice.

AGEN}I ILE D IPLOMATICE

”

”

Crearea unui stat bulgar independent a fost\nt@mpinat# cu bucurie de comunitatea rom@neasc#.Aceasta a privit evenimentul [i ca pe o realizarea sa. Alegerea lui Alexandru Batenberg ca prin-cipe al Bulgariei a provocat mul]umire \n cercurileconduc#toare rom@ne[ti, datorit# leg#turilorapropiate [i de rudenie cu principele Carol I.

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 45EUROREGIUNEA DUNÅREA 21

La 7 septembrie 1879, reprezentantul ro-m@n a \nm@nat scrisorile de acreditare principeluiAlexandru Batenberg. _n discursul s#u oficial,Al. Sturdza a transmis dorin]a autorit#]ilor rom@nede a se crea [i men]ine cele mai bune rela]ii [iprietenie durabil# \ntre Rom@nia [i Bulgaria.Astfel au fost stabilite rela]iile diplomatice \ntrecele dou# state cu dorin]a reciproc# de \n]elegere.

La c@teva luni dup# \nfiin]area agen]iei di-plomatice la Sofia [i a consulatului la Ruse auavut loc dou# incidente. Primul a avut loc dincauza unor dificult#]i pe care le-a \nt@mpinat Al.Sturdza \n leg#tur# cu instalarea sa ca agent.De[i el \nchiriase printr-un contract o cl#direpentru nevoile cancelariei agen]iei, precum [ipentru locuin]a proprie, Sturdza a reu[it s# seinstaleze acolo abia dup# dep#[irea c@torvapiedici.

Al doilea incident a avut \ns# ecou [i \ncercurile diplomatice europene. _nc# dindecembrie 1879, Al. Stoianovici, consulul rom@ndin Ruse a raportat c# nu este asigurat# siguran]acet#]enilor rom@ni \n Ruse. _ntre Rom@nia [iBulgaria nu exista \nc# o conven]ie pentruextr#dare. Potrivit m#rturiilor lui Stoianovici,tribunalul din Ruse primise de la MinisterulJusti]iei din Sofia dispozi]ia de a se recunoa[tejurisdic]ia consular# doar a reprezentan]ilorputerilor semnatare a Tratatului de la Berlin,prin urmare rom@nilor, s@rbilor, grecilor [i altorcet#]eni. Potrivit articolului 8 din Tratatul de laBerlin, Principatul Bulgaria se supunea unuiregim de capitula]ie, stabilit de Turcia, [i eraobligat# s# asigure drepturile garantate prin acesttratat [i privilegiile cet#]enilor str#ini. Potrivitacestui articol, Rom@nia a cerut recunoa[tereajurisdic]iei consulare [i pentru cet#]enii rom@ni.C#tre autorit#]ile bulgare a fost adresat# o not#cu un con]inut similar, dar \n acela[i timp, prim-secretarul agen]iei la Sofia, Al. Beldiman, ainformat reprezentan]ii tuturor statelor. Serbia acerut acela[i lucru.

Guvernul bulgar a refuzat s# aprobe cererilerom@ne[ti [i s@rbe[ti. _n acest timp, se preg#teao lege pentru cet#]enia bulgar#, care ar fineutralizat amestecul Serbiei [i Rom@niei (e vorbade popula]ia bulgar# din teritoriile alipite decur@nd de acestea). Legea a fost citit# prima dat#\n Adunarea Popular# la 7 mai 1880. Acestlucru a dus la proteste din partea reprezentan]ilorRom@niei [i Serbiei [i, la ordinele pricipelui,legea a fost am@nat#.

Rom@nia a alarmat marile puteri, care i-auluat ap#rarea \n polemica privind jurisdic]iaconsular#. Amestecul Por]ii, a c#rei parte esteluat# de Rom@nia, a creat indignare la Sofia.Cabinetul liberal de la Sofia a respins interven]iaturceas#, care leza demnitatea principatului bulgar._n acela[i timp, Dr. }ankov a dat dispozi]iiagentului diplomatic de la Bucure[ti: “Dumnea-voastr# ve]i avea grij# s# semnala]i Excelen]eiSale, d-lui Boerescu, c# guvernul Alte]ei SaleRegale, principele Carol, I nu trebuia s# ia partea\n aceast# problem# guvernului imperial otomandin cauz# c# \nalta Poart# nu are calitatea de ada ordine guvernului Majest#]ii Sale, Principeluibulgar”. Incidentul a continuat aproape 8 luni dezile [i a luat sf@r[it la interven]ia reprezentan]ilordiplomatici rus [i austro-ungar de la Sofia.

Sosirea lui Al. Sturdza la Sofia a dat posi-bilitatea lui Beldiman s# p#r#seasc# Bulgaria

pentru a ocupa o nou# func]ie. T@n#rul diplomatrom@n fusese numit \nc# din 20 noiembrie prim-secretar al lega]iei rom@ne la Viena. Locul s#ua fost ocupat aproape un an de zile de VasileSpiru Paul, care a \ndeplinise p@n# atunci func-]ia de cancelar al consulatului rom@n la Buda-pesta. El a r#mas \n Sofia p@n# la sf@r[itul anului1886.

O alt# problem# de interes pentru cele dou#]#ri este legat# de \ncheierea conven]iei po[tale.

_n ciuda promisiunii de a deschide

propriile birouri pe teritoriul Bulgariei, timp demai mul]i ani, Austro-Ungaria a am@natrezolvarea acestei probleme. Acest lucru \ngreuna[i discu]iile rom@no-bulgare privind \ncheiereaunei conven]ii po[tale. Rom@nia era legat# prin-tr-un tratat po[tal de Austria, tratat \ncheiat la 8august 1871, prin care se obliga s# predea \ntreagacoresponden]# po[tei austriece din Turcia. Pe dealt# parte, Austro-Ungaria avea propriile filialepo[tale \n Bulgaria. Pentru ca po[ta bulgar# s#poat# aduce coresponden]a din Rom@nia, Prin-cipatul Bulgaria trebuia s# lichideze birourilepo[tale austriece de pe teritoriul s#u.

Aceast# situa]ie a \ngreunat [i \nt@rziat \n-cheierea unei conven]ii po[tale rom@no-bulgare.Bulgaria s-a adresat Rusiei, care sus]inea ideeaapropierii statelor balcanice, \nainte de toate, aBulgariei [i Rom@niei. Cu toate acestea, discu]iiles-au desf#[urat p@n# la o \n]elegere \ntre Sofia [iViena.

La \nceputul anului 1884, guvernul bulgar ahot#r@t s# exercite presiune asupra Austro-Ungariei prin \ncheierea unei conven]ii po[talecu Turcia, care dorea, de asemenea, lichidareabirourilor po[tale austriece [i germane dinIstanbul.

La 29 martie/10 aprilie 1884 a fost semnat#conven]ia po[tal#-telegrafic# bulgaro-turc#, princare erau \nchise birourile austriece, iar po[tabulgar# [i turc# preluau transportul coletelorproprii [i interna]ionale. Aceast# \n]elegere a pro-

vocat nemul]umirea Austro-Ungarieicare a f#cut unele concesii Sofiei, promi]@nd\nchiderea birourilor din Ruse [i Varna, cucondi]ia ca Bulgaria s# renun]e la conven]iasemnat# cu Turcia. Germania a sus]inut pozi]iaAustro-Ungariei. Cabinetul de la Sofia a fostobligat s# renun]e [i s# denun]e ratificareaconven]iei \ncheiate.

_n august 1884, birourile po[tale austriece dinRuse [i Varna au fost \nchise. La \nceputul anului1885, la Bucure[ti, a fost definitivat textulconven]iei rom@no-bulgare, care a fost semnat#la 2/13 martie \n acela[i an. Conven]ia po[tal#\ncheiat# \ntre Rom@nia [i Bulgaria stabilea unschimb periodic [i permanent al coresponden]ei\ntre administra]iile po[tale ale celor dou# state,un serviciu po[tal de primire a coletelor, precum[i \nfiin]area unor birouri prin care s# se fac#schimbul expedierilor po[tale. Se stabilea c# vorfi trimise prin po[t# toate expedierile prev#zute

\n Conven]ia po[tal# universal# de la Paris.Conven]ia era alc#tuit# din 24 de articole.Adunarea Deputa]ilor din Rom@nia a votat aceast#conven]ie la 21 februarie 1886, iar Senatul la 5aprilie \n acela[i an. Aceast# conven]ie a fostmodificat# la 3/15 mai 1896, c@nd va fi \ncheiat#o alt# conven]ie.

Prin \ncheierea acestei conven]ii, PrincipatulBulgaria a reu[it s# stabileasc# rela]ii po[talenormale cu Serbia [i Rom@nia, s# lichidezeadministra]ia str#in# de pe teritoriul s#u [i, \nacest mod, s# fac# un pas \nainte \n via]a sa destat independent.

Cu scopul de a stabili rela]ii bune [i deapropiere cu statele vecine, la 9 octombrie 1880,la vizita principelui Alexandru I, a sosit la Ruseprincipele rom@n Carol I. _n ciuda dorin]ei de avedea principele bulgar confirmat [i Bulgariaindependent# de Rusia, autorit#]ile rom@ne aumanifestat suspiciune fa]# de Bulgaria. Acesteanu au dorit unirea Macedoniei cu Bulgaria [i setemeau de complicarea rela]iilor \n Balcani, carear fi dus la amestecul Rusiei. \n leg#tur# cumitingurile [i zvonurile c# \n Bulgaria s-ar preg#tideta[amente (cete) pentru Macedonia, Br#tianu\i spunea lui Naceovici: “S# [tii c# vor trece[trupele ruse[ti] prin Varna [i Burgas, eu nu voifi nelini[tit de problema macedonean#”. Dac# seare \n vedere tratatul austro-rom@no-german\ncheiat \n 1883, care garanta securitatea Ro-m@niei, este clar c# teama de Rusia reprezenta\ntr-o anumit# m#sur# un camuflaj al autorit#]ilorrom@ne.

_n deceniul al nou#lea al secolului al XIX-lea,autorit#]ile de la Sofia [i principele bulgar [i-au\ntors tot mai des fa]a spre Rom@nia. _n prim#varaanului 1885, regele Carol I a fost decorat cuordin bulgar. Batenberg, aflat \n acea vreme \nvizit# la cuplul regal rom@n, a decorat [i mini[triicabinetului rom@n. El \l anun]a la 26 aprilie peNaceovici c# “a fost primit cu mare bucurie –se vede c# rom@nii vor o uniune str@ns# cubulgarii”. Dup# desemnarea lui Gr. Naceovici caministru al afacerilor externe, agen]ia diplomatic#bulgar# de la Bucure[ti a r#mas f#r# titular. La1 septembrie 1886, pentru o vreme, a fost de-semnat P.A. Cernev, iar faptul c# a fost primitfoarte c#lduros de cercurile rom@ne[ti reprezentadovada bun#voin]ei [i m#rturia neschimb#riipozi]iei rom@ne[ti.

Politica expansionist# a Marilor Puteri \mpo-triva micilor state a f#cut ca Rom@nia [i Bulgarias#-[i dea m@na \n lupta comun# pentru ap#rareapropriilor interese. Acest lucru reiese foarte clar[i din modul de abordare a problemei naviga]ieipe Dun#re.

Ast#zi, \n Bulgaria, exist# un consulat rom@nla Sofia [i dou# consulate onorifice la Silistra [iBurgas. De[i \n zona Vidinului exist# o nume-roas# popula]ie vorbitoare de limba rom@n#, \nora[ul Vidin nu exist# un consulat rom@n. Deschi-derea unui astfel de consulat la Vidin ar putearezolva o parte dintre problemele rom@nilor dela sudul Dun#rii [i ar duce la intensificarea rela]ii-lor dintre rom@nii de pe ambele maluri aleDun#rii.

ALEX. RODAN zi \nsemnat# pentru comu-nitatea rom@neasc# din Serbiade R#s#rit a fost cea de 8martie a.c., c@nd fra]i de aceea[ilimb# [i neam din Rom@nia [iSerbia ne-am \nt@lnit, la Malai-ni]a, la chemarea protopopuluiBoian Alexandrovici, ctitorul

primei biserici rom@ne[ti din Timocul s@rbesc,condamnat atunci la trei ani de \nchisoare cususpendare pentru curajul s#u. Cu at@t mai\nsemnat# a fost ocazia av@nd \n vedere faptulc# aici au pornit lucr#rile pentru a doua biseric#,\nc# o decizie pe care p#rintele BojanAlexandrovici [i-a asumat-o.

Prezent la ceremonia de sfin]ire a pietrei detemelie a noului l#ca[ de cult, Du[an Prvulovici,pre[edintele Federa]iei Rum@nilor din Serbia, orga-niza]ie reprezentativ# a coetnicilor din Valea Timo-cului, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.

– V# rog, domnule Prvulovici, \mp#rt#[i]i cunoi c@teva g@nduri, azi, c@nd ne-am adunat pentrua sfin]i noul l#ca[ de cult de la Malaini]a.

– G#sim aici satul Malaini]a, cred c# nu exist#rom@n pe p#m@nt care nu a auzit de Malaini]a,de biserica din Malaini]a [i de preotul BoianAlexandrovici. Voi [ti]i c# \n urm# cu patru ani,\n 2004, s-a construit o biseric# \n zona asta, aconstruit-o atunci ipodiaconul Boian Alexandro-vici cu organiza]ia lui, a preasfin]it-o PS Daniil,Boian a c#p#tat parohie, acum este iconomstavrofor, acolo a cununat, a botezat mul]i rom@ni

de aici dinzon#, dar [idin alte p#r]idin Serbiaunde locu-iesc rom@ni. Pe terenul pe caresuntem noi acum, putem s# spunem c# s#teniidin Malaini]a au str@ns bani \mpreun# cuBoian [i au hot#r@t s# \nceap# s# con-struiasc# o biseric# a satului [i, dup#cum vede]i, acum sfin]im piatra detemelie. Este o biseric# a satului Malai-ni]a, iar cea veche va fi m#n#stire.

– Ce ne pute]i spune despre roluldumneavoastr#, al liderilor coetnicilordin Timocul s@rbesc, \n afirmareaspiritual# [i etnic# a rom@nilor dinaceast# regiune?

– Sigur c# acei care conduc orga-niza]iile rom@ne[ti trebuie s# aib# idei,nu putem a[tepta s# ne dea numai poporulidei, eu cred c# suntem pe un drum bun. Dup#cum [ti]i, din 2005, ne-am organizat, am f#cutFedera]ia Rum@nilor din Serbia, o umbrel# carea cuprins toate organiza]iile [i pe to]i cei care seocup# de problemele rom@nilor, avem rezultate,

am creatun instru-ment de le-g#tur# cu

statul s@rb,pentru a avea, \n sf@r[it, [coli [i

slujb# religioas# \n limba matern# [i oficial, nudoar \n cas#. Nu cred c# trebuie s# ne oprim

aici, trebuie s# ne \nt@lnim cu fra]ii no[tridin Voivodina [i dac# avem un popor, olimb# matern#, atunci trebuie s# avem[i o singur# minoritate [i un singurconsiliu. Acum, din p#cate, avem dou#minorit#]i: una \n Voivodina, care senume[te “rom@neasc#” [i una \n Serbiade R#s#rit care \[i spune “rum@neasc#”.Trebuie s# spun, \n numele Federa]ieiRum@nilor din Serbia [i al meu perso-

nal, c# lucr#m la a[a ceva, la o \nfr#]ire,iar dac# nu ne-am \n]eles \ntre noi, aici,

cineva poate se g@nde[te c# \nc# nu a venitvremea s# avem o singur# minoritate [i un singur

consiliu, dar eu g@ndesc c# trebuie s# se \m-plineasc# acest deziderat c@t mai repede. Presaeste foarte important#, ea trebuie s# trezeasc#oamenii, noi sfin]im azi acest loc, dar dac#

oamenii nu aud, atunci nu se \nt@mpl# nimic.– _n 2007, a]i amplasat o frumoas# troi]# la

Samarinova], ce inten]ii ave]i anul acesta?– Da, a[a este, de Ziua Crucii, anul trecut, am

pus o troi]#, pe mo[ia mea privat#, au venitprieteni mul]i, autorit#]i din Rom@nia, de laBucure[ti, Craiova, Timi[oara, Severin, Arad [idin alte p#r]i, au fost mul]i rom@ni din zon#,multe organiza]ii, unele cu care nu colaborasemp@n# atunci. Despre urm#toarea amplasare detroi]#, eu pot s# spun c# se va face \n zonaNegotinului, avem deja un program stabilit. Mul]ine \ntreab# de ce ridic#m dou# biserici \n acela[iloc sau de ce vom avea dou# troi]e aici. Nu [tiu,a[a s# fie p#m@ntul, oamenii, cerul. Eu nu pots# m# duc la altul \n curte, pe mo[ie, s#-i puntroi]#. Ei singuri trebuie s# se organizeze [i s#fac# [i \n alte p#r]i, prin organiza]iile noastre,prin personalul de care dispun, prin familiile lor.Noi, aici, ne-am organizat foarte bine, de aceeaviitoarea troi]# va fi sfin]it# tot la noi, \n satulGeanova (Du[anova]).

– A]i avut sus]inere din partea statului rom@n?– Statul rom@n ne-a dat troi]#, acum spune

c# ne-o va da pe cea ce-a doua, la prima ne-aajutat jude]ul Timi[ printr-un program culturalcare s-a desf#[urat \n dou# p#r]i, \n Rom@nia [iSerbia. De asemenea, de 1 Decembrie, ne-aajutat Institutul Cultural Rom@n, atunci am avutun spectacol la Negotin – “Sear# rom@neasc#”,ne-a ajutat [i Departamentul pentru Rela]iile cuRom@nii de Pretutindeni, care a tip#rit alendarebiserice[ti [i ne-a ajutat cu o serie de cursuri delimb# rom@n#, am primit sprijin [i din parteamultor personalit#]i [i politicieni din Rom@nia.Cel mai mult ne-au ajutat, nu financiar, ci prinlobby, presa din Rom@nia [i le mul]umesc pentruasta.

Rom@ni, rum@ni[i biserica rom@neasc#

Dialog cu domnul DU{AN PRVULOVICIPre[edintele Federa]iei Rum@nilor din Serbia

Prof. ANDREI TEODORESCU

Rela]ii politicerom@no-bulgare

\n anii 1879-1900AGEN}I ILE D IPLOMATICE

”

”

De[i \n zona Vidinului exist# o numeroas#popula]ie vorbitoare de limba rom@n#, aici nuexist# consulat rom@n. Deschiderea unui astfelde consulat ar putea rezolva o parte dintreproblemele rom@nilor de la sudul Dun#rii [i arduce la intensificarea rela]iilor dintre rom@niide pe ambele maluri ale Dun#rii.

Timocul s@rbescTimocul s@rbescTimocul s@rbescTimocul s@rbescTimocul s@rbescTimocul s@rbescTimocul s@rbescTimocul s@rbescTimocul s@rbesc

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200846 EUROREGIUNEA DUNÅREA 21

ALERIILE RADIO ART’SLansarea c#r]ii

“Rom@nitate [i latinitate\n Uniunea European#”.

21 februarie 2008, emisiunecu public, transmis# direct

Gabriela Rusu P#s#rin,realizator [i moderator al emisiunii Galeriile RadioArt’s: _n aceast# zi dorim s# v# invit#m ca pecalea undelor [i \n mod real, la Galeriile RadioArt’s, s# asista]i la dou# evenimente \nsemn@nddou# lans#ri: lansarea unui volum intitulat sugestiv“Rom@nitate [i latinitate \n Uniunea European#”,un volum ap#rut la Funda]ia …Scrisul rom@nesc†,volum editat sub egida Academiei Rom@ne [iRevista rom@nilor din Bulgaria “ACUB PRO”.Am s#-l invit al#turi de mine, pentru c# estecoordonatorul volumului, pe domnul TudorNedelcea, cercet#tor [tiin]ific principal la Institutulde Cercet#ri Socio-Umane al Academiei Rom@ne.Domnia sa este ini]iatorul [i organizatorul unuisimpozion interna]ional care s-a derulat varatrecut# la Craiova [i care a reunit personalit#]iculturale, [tiin]ifice, care au prezentat lucr#ri foarteconsistente din punct de vedere ideatic [i decercetare despre via]a rom@nilor din TimoculS@rbesc [i Bulg#resc. “Rom@nitate [i latinitate \nUniunea European#” este un prim volum, domnuleTudor Nedelcea, un al doilea volum promite s#fie un reflex tot al unui simpozion interna]ionalsau o colaborare permanent# pe care a stabilit-o\n urma acestui simpozion interna]ional cupersonalit#]ile [tiin]ifice?

Tudor Nedelcea, cercet#tor [tiin]ific principal,Institutul de Cercet#ri Socio-Umane al AcademieiRom@ne: Este o colaborare [i cu personalit#]ile[tiin]ifice dar [i cu institu]iile care s-au implicat \nvia]a rom@nilor din sudul Dun#rii [i m# refer aici[i la Radio “Oltenia” Craiova, la TeleviziuneaRom@n# [i la Academia Rom@n#, a c#rei institu]iea stabilit protocoale de colaborare cu academiiledin Sofia [i Belgrad. Dar a[ vrea s# fac o parantez#[i s# amintesc c# atunci, \n mai, c@nd noi amavut prima edi]ie a simpozionului interna]ional cutitlul acesta, “Rom@nitate [i latinitate”, s-a \nt@mplats# fie “Ziua latinit#]ii”. Ast#zi este “Ziua limbiimaterne”, s#rb#torit# \n toat# Europa, [i se leag#exact de dreptul de lupt# al rom@nilor din Bulgaria[i Serbia pentru limba matern# \n [coal#, biseric#[i institu]ii publice.

Gabriela Rusu P#s#rin: R#sfoind sumarulacestui volum, domnule Tudor Nedelcea,constat#m c# sunt abordate toate domeniile decercetare. Care considera]i c# este domeniul carepune reale probleme \n abordarea [tiin]ific#, nupentru c# nu ar exista surse, nu pentru c# nu arfi demersuri [tiin]ifice ci pentru c# punerea \ncontext ar putea s# suscite interes, altfel dec@t \nmod [tiin]ific?

Tudor Nedelcea: Demersul nostru [tiin]ific estes# l#murim popula]ia c# lingvistica este o [tiin]#,c# exist# o singur# limb#, limba rom@n#, c# aceast#limb# are patru dialecte iar ce se vorbe[te \nTimocul Bulg#resc [i cel S@rbesc sunt graiuri,pentru c# mai \nt@lnim situa]ii poate din ne[tiin]#,poate cu inten]ie, c@nd \n sudul Dun#rii vorbescdespre vlahi sau limba vlah# sau valah#. {i la unsimpozion la care am participat la Vidin, s-a f#cutaceast# afirma]ie. Limba vlah# nu a existatniciodat#! Atunci c@nd poporul, c@nd }araRom@neasc# s-a numit o perioad# [i Vlahia sauValahia Mare, se vorbea limba slavon#. Deci limbavlah# nu exist#, ea nu este nici \n nomenclatorullimbilor, stabilit# de UNESCO [i de ONU [ivrem s# l#murim, pentru c# ei sunt rom@ni ca [inoi [i nu alt popor. Legisla]ia european#, care estefoarte necesar# [i trebuie s# se aplice \n toatestatele membre, d# dreptul etniilor, minorit#]iloretnice s# se exprime, s# aib# dreptul la limb#, la[coli, la biseric# numai dac# are un popor \n spateori vlahii nu mai exist# ca popor actualmente, \nistorie [i ca atare ei nu beneficiaz# de nici undrept ca vlahi ci numai ca rom@ni.

Gabriela Rusu P#s#rin: Am s# v# rog s# \mifi]i al#turi pe tot parcursul edi]iei de ast#zi, amstabilit leg#tura telefonic# la Bucure[ti, laUniversitatea din Bucure[ti. Domnul profesoruniversitar Gheorghe Zbuchea este specialist \naceast# problem# [i este momentul oportun pentruintrarea \n emisie a domnului profesor. Bun# ziua,domnule profesor!

Gheorghe Zbuchea, profesor universitar,doctor, Universitatea din Bucure[ti: Bun# ziua [ipl#cerea de a v# auzi!

Gabriela Rusu P#s#rin: Revenireadumneavoastr#, chiar [i pe aceast# cale, a undelor,la Craiova, este o bucurie pentru noi, domnuleprofesor!

Gheorghe Zbuchea: _n zilele urm#toare o s#fiu la Craiova, oricum.

Gabriela Rusu P#s#rin: Cum \nt@mpina]i acest

volum, domnule profesor? Ce importan]# arepentru cercetarea [tiin]ific# \n acest domeniu?

Gheorghe Zbuchea: P#i, volumul este maimult dec@t foarte serios, pentru c# el de fapt,une[te, a[ spune, mai multe elemente. Pe de oparte cele legate de rom@nitate, pe de alt# partecele legate de ceea ce \nseamn# Europa [i loculrom@nilor \n Europa [i nu \n ultimul r@nd ceea cese \nt@mpl# cu fra]ii no[tri care tr#iesc \n afaragrani]elor naturale, ciuntite, ale Rom@niei, inclusiv

ale comunit#]ilor istorice rom@ne[ti din Balcani,care fac parte din neamul rom@nesc, care suntdispersate, care nu au putut s# intre \n componen]astatului rom@n [i care sunt supuse de veacuri unuiproces de continu#asimilare [idezna]ionalizare darcare, iat# c# exist#.Timoceni, sute [i sutede mii, arom@ni, sute[i sute de mii [i a[amai departe.

Gabriela RusuP#s#rin: Este un de-mers [tiin]ific necesar,oportun \n acest mo-ment? De ce \n acestmoment se vorbe[temai mult pe aceast#tem# domnule profesorGheorghe Zbuchea?

Gheoghe Zbuchea:Pentru c# mult# vreme,eu vorbesc de perioadacomunisto-ceau[ist#, nis-a interzis, [i o spuncu absolut toat#r#spunderea, s# vorbimdespre rom@nii dinafara grani]elor [i s#reconstituim istoriarom@nilor a[a cum esteea [i nu istoria Rom@niei. Vede]i, tratatul academic,\n opt volume, al Academiei Rom@ne, se cheam#“Istoria rom@nilor”, ceea ce \nseamn# dintregrani]ele actuale [i din lume. Ori, oamenii ace[tiadin jurul Rom@niei, sunt supu[i unui proces de...cum s# v# spun eu, nu numai de asimilare ci [ide negare a apartenen]ei lor etnice. {i nu numaiVoronin care a inventat moldovenismul, Belgradulcare a inventat vlahii [i a[a mai departe. Ori esteabsolut necesar ca noi s# ne batem pentru oameniiace[tia din care majoritatea se simt rom@ni [i,cred eu, c# ei [i urma[ii lor, trebuie s# r#m@n#rom@ni.

Gabriela Rusu P#s#rin: O ultim# \ntrebare,domnule profesor! Care considera]i c# suntargumentele cele mai persuasive, cele maiconving#toare \n acest sens?

Gheorghe Zbuchea: _n leg#tur# cu ce? Cuchestiunea rom@neasc#?

Gabriela Rusu P#s#rin: _n leg#tur# cu tocmaiaceast# recuperare a ideii de rom@nitate!

Gheorghe Zbuchea: Dar nu e vorba derecuperare, e vorba pur [i simplu s# intre \ncon[tiin]a public# generalizat#, ceea ce lumeasavant# de acas# [i de pretutindeni [tie cel pu]inde trei veacuri. Adic#, argumentele sunt clare.Aria etnogenezei rom@ne[ti e de la Adriatica p@n#dincolo de Nistru, limba rom@n# este o limb#romanic#, una din limbile romanice. Noi suntemunicii descenden]i ai romanit#]ii orientale [i dac#vre]i, pot s# v# mai spun, con[tiin]a pe care auavut-o [i pe care o au, faptul c# [i-au p#strattradi]iile. V# dau un singur exemplu, rom@nii

timoceni nu au avut [coli niciodat# rom@ne[ti [ivorbesc o rom@neasc# foarte bun# [i la ora actual#f#r# a fi \nv#]at la [coal# ceva rom@ne[te, tocmaipentru c# \[i iubeau neamul [i [i-l iubesc.

Gabriela P#s#rin Rusu: Sunt argumentesuficiente, domnule profesor Zbuchea. Mul]umimdomnule profesor Zbuchea pentru prezen]aradiofonic#. Cele bune! La revedere!

Gheorghe Zbuchea: Pentru pu]in! Numai bine!Gabriela Rusu P#s#rin: Foarte hot#r@t domnul

profesor Gheorghe Zbuchea, \n demersul s#u dedecenii, \n acest sens, iat#, [i acum la fel delupt#tor pentru aceast# idee, domnul TudorNedelcea.

Tudor Nedelcea:Este cel mai buncunosc#tor al rom@nilordin Balcani, domnulGheorghe Zbuchea.Are c#r]i fundamentalepe aceast# tem# [iconduce doctorate, iarmajoritatea tezelor dedoctorat se refer# larom@nii din Balcani.

Gabriela RusuP#s#rin: Spuneadomnul profesor,corij@ndu-m# fericit, lamomentul potrivit, c#nu este o recuperare, eudiscutam despre orepunere \n circula]ie aideii care este tot orecuperare, \n fapt, darp@n# la urm#,diseminarea informa]ieipe aceast# tem#, credc# este esen]ial# iarpresa, radioul [iteleviziunea au un rolimportant \n acest sens.

Avem aici revista “Lamura”, revist# care are paginimulte dedicate acestei problematici. Tocmai v#vom vorbi, dar mai spre finalul edi]iei, despre“ACUB PRO”, o revist# adresat# rom@nilor dinBalcani. Radio Craiova are, consider, din fals#modestie dac# vre]i, un rol esen]ial \n men]inereaacelei con[tiin]e de care vorbea domnul Zbuchea,a con[tiin]ei rom@nilor, pentru c# este un post deradio recep]ionat foarte u[or, foarte fidel \n TimoculS@rbesc [i Bulg#resc. Aici, la Radio Craiova, s-a inaugurat, \n urm# cu un deceniu [i jum#tate,o emisiune “La f@nt@na dorului”, realizat# deCornel Rusu. El este \mpreun# cu noi la aceast#edi]ie a Galeriilor Radio Art’s, redactor [ef adjunctal radioului [i pentru c# \n volum se reg#se[te [ipartea pe aceast# tem#, eu cred c# o motiva]ie aacestei emisiuni [i mai ales a impactului acesteiemisiuni \n con[tiin]a rom@nilor de dincolo, ar finecesar \n aceast# clip#. Cornel Rusu!

Cornel Rusu: Cred c# am s# ies pu]in dintematica dialogului impus de Gabriela, privindrom@nitatea \n acest spa]iu carpato-danubian [iam s# m# refer mai concret la acest volum careeste lansat ast#zi pentru c# de aceea am venit. Unvolum care, dup# cum spunea]i [i \nainte, esteabordat \ntr-un stil [tiin]ific, \n comunic#rile caresunt incluse \n el de la Simpozionul Interna]ional“Latinitate [i rom@nitate \n Uniunea European#”.Am s# \ncerc s# m# debarasez de aceast# oralitate[i s# m# apropii pu]in de stilul volumului, departede mine g@ndul de a reu[i acest lucru, prezent@ndu-mi c@teva idei pe care le-am a[ternut pe h@rtie. Avorbi despre volumul care a adunat \ntre copertele

sale comunic#rile, dup# cum v# spuneam, de laSimpozionul Interna]ional “Rom@nitate [i latinitate\n Uniunea European#”, \nseamn# a vorbi despreistoria, cultura [i spiritualitatea rom@nilor de aici[i de pretutindeni. Lucrarea de fa]# se \nscrieal#turi de multe altele, \n efortul generos pe careoamenii de cultur# \l fac pentru cunoa[terea vie]iitrecute [i prezente a celor care, datorit# istoriei,locuiesc pe alte meleaguri dec@t cele \nscrise oficial\ntre grani]ele fire[ti, sau mai degrab# nefire[ti,dar actuale, ale ]#rii noastre. Este important s#vorbim despre cultura, spiritualitatea, istoria,tradi]iile, portul [i c@ntecul acestora, pentru c#toate se \nscriu \n conceptul general de cultur# alneamului nostru. [i toate aceste concepte culturaleale fra]ilor no[tri de dincolo de Dun#re sau deoriunde s-ar afla, nu pot fi desprinse, rupte dincultura mare [i indivizibil# a neamului nostru._nc# din 1993, \n toamn#, iat# cum spunea [iGabriela, se \mplinesc peste c@teva luni 15 ani,am fost prezent la B#ile Herculane [i mai t@rziu,\n al]i ani, la Alba Iulia, la Craiova, la Timi[oara,acolo unde r#d#cinile neamului, limba [i aceea[icredin]# \i chema [i \i aduna al#turi pe rom@niidin Valea Timocului Bulg#resc sau S@rbesc, dinStatele Unite ale Americii, din Germania, dinAustria, din Australia, Italia sau de pe altemeridiane [i paralele ale lumii. [i vorbim de atuncidespre reprezentan]i ai comunit#]ilor rom@ne[ticare se reg#sesc, se cunosc \ntre ei, schimb#impresii, \[i m#rturisesc dorul care \i mistuie,necazurile sau bucuriile mai mici sau mai mari,pe care le \ncearc#, din p#cate nu de pu]ine ori,pentru c# durerea [i nefericirea sunt pentru ei oconstant#. Spuneam c# este important s# vorbimdespre ei pentru c# vorbim despre rom@nitate. {iam vorbit ani mul]i [i buni despre latinitate ca unvector care s-a constituit \n geneza poporuluirom@n, o latinitate mult r#sp@ndit# \n perimetruleuropean. Ast#zi, iat#, chiar [i prin acest volum,vorbim despre rom@nitate. A[adar, volumul lansatast#zi, volum coordonat de unul dintre pasiona]iicercet#tori ai rom@nismului de dincolo de Rom@nia,profesor doctor Tudor Nedelcea, ne aduce \ndiscu]ie dou# concepte: latinitate [i rom@nitate.Primul, mult discutat [i disputat, cel de-al doileacu o u[oar# [i nou# conota]ie, ambele plasate \ntr-un nou context conceptual [i perimetral - UniuneaEuropean#. Este, zic eu, unul din principalelemerite ale lucr#rii, deoarece integreaz#, sau maibine zis, reintegreaz#, existen]a spiritual# arom@nilor \n cultura [i spiritualitatea european#.{i spuneam c#, dac# nu demult, ca [i \n prezentde altfel, am vorbit [i vorbim despre latinitate \nEuropa, acum vorbim despre o rom@nitate \nEuropa. Una din p#cate, migratoare [i o altaexisten]ial#, din vremuri istorice. Important estec# din ce \n ce mai mult, se simte pe plan social,economic, dar mai ales cultural, rom@nitateaeuropean#. _ntr-o Europ# \n care culturile se\ntrep#trund, \ntr-o Europ# \n caremulticulturalitatea se manifest# \n plen, ca un tot,dar [i individual, ca [i culturi distincte care dauun tot. _n acest tot se manifest# cultura rom@neasc#din Timoc [i din alte zone ale lumii. Ne este maiaproape Timocul cu rom@nii de acolo care \[ip#streaz# tradi]iile, limba, portul [i credin]a, ca s#ne referim mai mult la ace[tia dec@t la cei care seafl# ceva mai departe de noi. La ace[tia se refer#[i mai mult cei care au realizat [i prezentat lucr#rila simpozionul interna]ional. Lucr#ri care sereg#sesc, dup# cum v# spuneam \n volumul cutitlul omonin, semnate de personalit#]i celebre,a[a cum a fost antevorbitorul sau profesor doctorVictor Cr#ciun, profesor universitar OvidiuGhidirmic [i mul]i al]ii, s# fiu iertat c# nu i-ampomenit. Sunt studii importante cu o arie depreocup#ri imens# dup# cum ne spune \n prefa]avolumului, domnul profesor Victor Cr#ciun,sufletul \nt@lnirilor rom@nilor de pretutindeni [i \lcitez: “Acest volum abordeaz# istoria zonei sud-dun#rene cu toat# problematica sa dar [i prezent@ndaspecte etnice din zon#, etnografice, folclorice,onomastice, de limb# [i de credin]#”. Dar volumulaminte[te [i de oameni care, din p#cate, mul]i numai sunt printre noi. {i m# g@ndesc la DraguDimitrievici C@rcioab#, Dumitru C@rcioab# cum\[i spunea el, m# g@ndesc la profesorul universitardoctor Gligori Pop din ]inutul Voivodinei, opersonalitate marcant# care ne-a p#r#sit, m# repet,din p#cate, la sf@r[itul lunii ianuarie din acest an.Ei sunt cei care au plecat dar au r#mas al]iiprecum Costa Ro[u, Vasile Barbu din Uzdin sauMilan Anghelov Cosoveanu din Bulgaria. Suntpersonalit#]i care \ntr-o zon# bine determinat# auposibilitatea cre#rii [i afirm#rii culturii noastrerom@ne[ti dar sunt [i unii din alte zone \n careacest lucru nu este \nc# posibil. De aceea spun c#un alt merit al acestui volum este [i acesta de aintroduce conceptul de rom@nitate \n Europa,deschiz@ndu-se premisele accept#rii eviden]eiculturale [i spirituale a unei etnii sau a alteia,implicit accept#rii existen]ei rom@nilor ca etnie cudrepturi depline cu ale majoritarilor al#turi de

Edi]ie special# cu [i despre rom@ni,despre cultura rom@nilor \n str#in#tate

duplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radio

ROMANITATE {I LATINITATE

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 47EUROREGIUNEA DUNÅREA 21

care \[i duc existen]a de milenii, a culturii, aspiritualit#]ii, a limbilor vorbite [i a credin]ei

mai ales. Din acest punct de vedere, apreciezefortul autorului de a impune aceste concepte \nplan cultural, al#turi de reu[itele autorilor semnatari\n volum, care s-au plecat [i sper s# se plece \ncontinuare cu aceea[i dragoste, cu aceea[iobiectivitate [i criterii culturale [i [tiin]ifice \ntrup#strarea identit#]ii de neam, de cultur#, de limb#[i credin]#. Felicit#ri semnatarilor [i \n specialtruditorului pentru posibilitatea pe care ne-a dat-o s# cunoa[tem [i s# \n]elegem mai binerom@nitatea [i latinitatea din acest generos spa]iucarpato-danubian.

Gabriela Rusu P#s#rin: Cornel Rusu esterealizatorul emisiunii “La f@nt@na dorului”,emisiune radiofonic# [i cel care v-a felicitat \nmod explicit, domnule Tudor Nedelcea.

Tudor Nedelcea: Nu vreau s#-i r#spund luiCornel, dar e o adev#rat# cronic# literar#, caretrebuie neap#rat publicat# pentru c# a prinsesen]ialul [i, ceea ce am cuprins \n aceast# carte,dar [i inten]iile noastre de viitor.

Gabriela Rusu P#s#rin: A stat cam mult latelefon domnul profesor universitar Victor Cr#ciun,pre[edintele Ligii Culturale pentru unitateaRom@nilor de Pretutindeni. Bun# ziua, domnuleVictor Cr#ciun!

Victor Cr#ciun, profesor universitar, doctor,pre[edintele Ligii Culturale pentru UnitateaRom@nilor de Pretutindeni: S#rut m@inile, stimat#doamn# [i stimat# coleg#!

Gabriela Rusu P#s#rin: Cu siguran]# revenireadumneavoastr# acas#, la Craiova, pentru noi esteo bucurie. _ng#dui]i numai at@ta, om de radiofiind, de altfel, s# creez acro[eul pentru cel#laltmoment, am \n aceast# clip#, \n fa]a ochilor, unarhitect, domnul Cern#tescu, de la Craiova. {i l-a[ provoca, dup# interven]ia dumneavoastr#radiofonic#, s# ne spun# dac# exist# o structur#aparte a sufletului rom@nilor, structur#, arhitectur#dac# vre]i, domnule arhitect Cern#tescu, care s#ofere argumentele pentru sus]inerea ideii derom@nitate [i latinitate dar dup# interven]iadomnului Victor Cr#ciun. Am reg#sit [i prefa]a [istudiul dumneavoastr#, domnule Victor Cr#ciun,ca [i demersurile f#cute dup# 1990 pentrurecuperarea elementelor de identitate cultural# prinperegrin#rile dumneavoastr# \n comunit#]ilerom@nilor din \ntreaga lume. Cum saluta]i acestvolum [i care sunt elementele de cert# valoarepentru dumneavoastr#, din perspectiva unuitruditor, \n acest sens.

Victor Cr#ciun: V# mul]umesc pentru invita]ie,stimat# coleg#, salut to]i ascult#torii [i \n primulr@nd pe cei care particip# \n chip direct, la emo]iileacestei emisiuni. Vreau s# spun c# e meritulCraiovei de secole, de a fi gazda cea mai frumoas#,a[ zice chiar fascinant# a rom@nit#]ii pentru c# laCraiova s-au \nt@lnit rom@nii din dreapta [i dinst@nga Dun#rii, la Craiova au fost mul]i arom@ni[i vreau s# v# mai aduc aminte c# marele, aldoilea m#cel mondial, a adus la Craiova o mul]imede basarabeni dintre care mari personalit#]i aleculturii [i, la Craiova sau mai exact Craiova, ag#zduit pentru o vreme, monumentul “{tefan celMare [i Sf@nt” de la Chi[in#u, Craiova fiindemerit# pentru tot efortul pe care \l face ca flac#ravie a rom@nismului [i rom@nit#]ii s# tr#iasc# [i \nacest de-al treilea mileniu al existen]ei noastre.A[adar, salut aceast# carte pentru c# nu a[ puteas# fac distinc]ie \ntre autorii ei. Salut ca un monolit,ca un crez, ca o g@ndire colectiv#. Suntem \n anul2008 c@nd serb#m 90 de ani de la Marea Uniredin 1918. Craiova a avut un rol important [i \nacest eveniment. Acolo nucleul de c#rturari asus]inut Unirea, membrii Ligii Culturale care aufost [i au tr#it la Craiova [i vreau s# v# spun c#una din cele mai fascinate personalit#]i a fostNicolae Titulescu, a sprijinit ap#rarea unit#]ii [iunirii neamului. Deci acest volum aduce \n prim#scen# tocmai elementul fundamental al existen]einoastre dintotdeauna dar mai ales de ast#zi, \ncondi]iile istorice a[a de grele cu care se confrunt#Balcanii [i nu este \nt@mpl#tor faptul c#, iat#, aicila Bucure[ti, se afl# pre[edintele Serbiei, iar laCraiova se lanseaz# aceast# impresionant# cartede rom@nitate. Eu trebuie s# am \n primul r@ndcuvinte de apreciere p@n# la adorare pentru to]icraiovenii care \[i fac ca ideea na]ional# s# tr#iasc#\n continuare [i \n cazul de fa]# pentru TudorNedelcea care, de ani de zile, a[ zice, de treidecenii poate [i mai bine, s-a luptat cu pana caaceast# idee s# d#inuie. Tudor Nedelcea este unspirit viu, aceast# lec]ie pe care a ini]iat-o [i oduce cu d@rzenie mai departe rom@nilor uita]i, nueste o simpl# readucere \n memorie, a faptelor detradi]ie na]ional# ci este, de fapt [i de drept, oap#rare a neamului nostru rom@nesc. A[a c# binemerit# Tudor Nedelcea pentru treaba aceasta, binemerita]i dumneavoastr#, postul de radio de acolo,pentru c#, de c@nd v# [tiu, de 40 de ani, a]i p#stratmereu vie con[tiin]a unit#]ii [i neamului nostrurom@nesc.

Gabriela Rusu P#s#rin: V# mul]umim pentruaceast# prezen]# radiofonic#, domnule VictorCr#ciun, este o bucurie revenirea dumneavoastr#la Craiova, v# a[tept#m c@t de cur@nd . Larevedere!

Victor Cr#ciun: S#rut m@na!Gabriela Rusu P#s#rin: Semnalam prezen]a

\n ]ar# a domnului arhitect Cern#tescu pentru c#domnia sa poate s# priveasc# cu foarte maredeta[are acest volum [i cu aceea[i deta[are a

arhitectului obiectiv, care pune \n eviden]# detaliul,va putea s# r#spund# \ntreb#rii noastre suficientde provocatoare. Domnule Cern#tescu, exist# oarhitectur# a spiritului rom@nesc?

Nicolae Cern#tescu,arhitect: Bine\n]eles! Sidac# v# uita]i de jur,\mprejur, o s# observa]ic# to]i craiovenii [i nunumai craiovenii,respect# cu at@t maimult arhitecturarom@neasc# dec@t ceanou#, importat#. E omisiune grea pe care oavem, de a pune \nvaloare acesteconstruc]ii rom@ne[ti,mai ales \nneorom@nesc, at@t defrumos cum p@n# [iDuiliu Marcu le-a f#cutaici, [i care trebuieprotejate mai alescontra unor \ncerc#ri dea moderniza acestecase, de a le schimbaimaginile, de a folosimateriale noi. E unefort pe care \l facem[i pe la ComisiaMonumentelor tocmaipentru a p#stra nu numai casele monument, dar[i imaginea zonelor \n care ele sunt amplasate, ap#stra atmosfera unor anumite zone de localit#]icare, prin specific, se vede c# sunt rom@ne[ti [inu importate.

Gabriela Rusu P#s#rin: A]i fost \n TimoculS@rbesc, \n Timocul Bulg#resc?

Nicolae Cern#tescu: Nu, nu am ajuns. Amavut alte probleme. Nu am ajuns acolo. Pe timpul#la eram \nc# \n serviciu.

Gabriela Rusu P#s#rin: Pentru c#, iat# oprovocare pentru o viitorime, domnule Cern#tescu,o compara]ie \ntre ceea ce \nsemna casarom@neasc#, tradi]ional# [i casa rom@nilor dinTimocul S@rbesc [i Bulg#resc, care se zbat s#p#streze aceste elemente de identitate, inclusiv [ide specific rom@nesc.

Nicolae Cern#tescu: [i de specific rom@nesc!Gabriela Rusu P#s#rin: V# mul]umim pentru

aceast# prezen]#!Nicolae Cern#tescu: Cu mult# pl#cere!Gabriela Rusu P#s#rin: Mul]umim! V#

spuneam la \nceputul edi]iei c# o revist#, revistarom@nilor din Balcani, revista “ACUB PRO” este\n aten]ia noastr#. Este o revist# lunar# de cultur#[i opinie, editat# sub egida Asocia]iei Europenede Colaborare [i Unitate \n Balcani [i am stabilit,dac# tot am vorbit de Balcani, am stabilit leg#turatelefonic# la Vidin. Ivo Gheorghiev este pre[edinteal Uniunii Etnicilor Rom@ni din Bulgaria, este oprezen]# cunoscut# la Radio “Oltenia” Craiovadar [i o voce a rom@nilor de acolo.

Ivo Gheorghiev: Bun# ziua! M# bucur s# ne

reg#sim din nou pe undele Radio “Oltenia”Craiova.

Gabriela Rusu P#s#rin: Avem \n fa]# volumul“Rom@nitate [i latinitate \n Uniunea European#”.C@t de folos va fi acest volum pentru rom@nii dinjurul dumneavoastr#?

Ivo Gheorghiev: _n ultimul timp au \nceput s#apar# mai multe edi]ii care s# vorbeasc# desprerom@nii din Balcani, dar \n special [i sincer s# fiu,\n special aceast# edi]ie este a[teptat# cu sufletul

la gur#, pentru c# aici s-a expus o mare parte dinproblemele care pe noi ne fr#m@nt# zi de zi. Aici,pe meleagurile noastre, la sud de Dun#re [i nunumai, se pune problema \n mod [tiin]ific a

existen]ei [i adrepturilor rom@nilor deaici, de la sud deDun#re. Esteextraordinar, s# avemacest volum deja [i euvreau s# \i felicit pe to]icei care au participat laacest volum, pentru c#este foarte adev#rat [ieste foarte important c#,pentru prima dat#,problema s-a pus[tiin]ific [i la un nivela[a de \nalt.

Gabriela RusuP#s#rin: Mul]umimdomnule IvoG h e o r g h i e v ,i n t e r v e n ] i i l edumneavoastr# \npres#, \n presaaudiovizual#, \n presascris# dar [i prin studiilepe care le sus]ine]i,reprezint# o contribu]ieimportant#, nu este doaro lupt# ideologic#, est

chiar o cercetare [tiin]ific# pe aceast# tem#. A[ac# v# felicit#m [i v# a[tept#m la Craiova pentrunoi m#rturisiri despre rom@nii din Bulgaria. Larevedere!

V# spuneam c# la Vidin [i Calafat apare aceast#revist# pe care dorim s# o lans#m \n aceast# clip#,“ACUB PRO”, revista rom@nilor din Balcani. Atr#i \nseamn# a fi supus magiei posibilului. Esteposibil s# apar# o revist# coeditat# Vidin-Calafat?probabil c# da, ne va r#spunde p#rintele CristianRud#reanu, \l invit#m la microfon. Plec#ciune,p#rinte!

Cristian Rud#reanu: _n primul r@nd a[ vreas# v# mul]umesc pentru aceast# invita]ie, [i revistanoastr# se refer# nu numai la rom@nii din Bulgaria,]in s# fac o precizare, ea prive[te rom@nii dinBalcani. Cei din Serbia, deci Timocul S@rbesc,Timocul Bulg#resc [i nu numai. Rom@nii, p@n# laurm#, de pretutindeni. Ini]iativa a pornit de la ungrup de tineri din Calafat, iar editarea se face laCraiova. Am debutat cu primul num#r \nnoiembrie 2007, iar numele de “ACUB PRO”vine de la Asocia]ia European# de Colaborare [iUnitate \n Balcani, unde sunt [i pre[edinte. Deaici i-am pus numele de “ACUB PRO”. Revistaurm#re[te promovarea elementului rom@nesc \nBalcani [i pentru a \n]elege mai bine acest lucrunoi facem chiar deplas#ri \n acest sens. De cur@ndam fost \n Bulgaria pentru a continua un reportajdespre bisericile rom@ne[ti din Timocul Bulg#resc[i am continuat drumul la trei sfinte l#ca[uri decult, la Negovanov]i, la Pocraina [i la Drujba,unde sunt preo]i de origine rom@n#. Satele sunt \n

\ntregime rom@ne[ti, \ns# via]a bisericeasc# estepu]in l#sat# \ntr-o umbr# care poate s# nu aduc#beneficii rom@nit#]ii de acolo. {i spun asta pentruc#, \n compara]ie cu noi, situa]ia religioas#, cre[tin#din Bulgaria, este mult sub nivelul celei dinRom@nia. Bisericile au un num#r foarte redus decredincio[i, nu exist# preo]i \n unele regiuni, cares# acopere localit#]ile, bisericile [i de aici poatelucrurile merg \ntr-un fel mai greu. Avem \ns#dreptul de a sluji \n limba rom@n#, pe care l-audob@ndit rom@nii de acolo \n 2007, pe 28 martie,c@nd preotul de la Rabova a primit dreptul de asluji \n limba rom@n# [i nu numai el, ci to]ipreo]ii care au aceast# posibilitate. Din acest motivnoi, prin Asocia]ie, am f#cut diferite dona]ii, am\ncercat s#-i ajut#m cu c#r]i biserice[ti, cu tot ceeace ]ine de aceast# parte spiritual# pentru ca aici s#se poat# dezvolta, fiindc# noi, a[a cum bine [tim,suntem printre popoarele care avem cele mai multecolinde. Bulgarii chiar nu au colinde, noi avemcolinde foarte multe, colinde rom@ne[ti, plac acestecolinde [i prind la cei care sunt acolo dar merg@nda[a, s# spunem, din localitate \n localitate, potspune c# rom@nii din Bulgaria [i din Serbia, fiindc#am fost [i \n Serbia, nu sunt ceva imaginar ci eireprezint# o realitate. Au problemele lor, darinteresant este c# au reu[it [i exist# \n fiecare sat,aproape, forma]ie de muzic# popular#, care men]inetradi]iile prin port, prin c@ntec [i particip# laevenimentele care se desf#[oar# \n acest sens.Acesta este un lucru bun.

Gabriela Rusu P#s#rin: P#rinte,dumneavoastr# fiind martor de aceast# dat#, laderularea vie]ii celor din Timocul S@rbesc,Bulg#resc, prin vizitele pe care le face]i, ve]i puteas# ilustra]i \n aceast# revist# [i \n felul acesta s#se propage [i ideea [i elementele de noutate [ielementele care ]in de tradi]ie. P@n# la urm# via]anoastr# este o simbioz# \ntre ce a fost [i ce este.Trebuie s# accept#m elementele de trecut dar [ielementele de actualitate. V# felicit#m pentruaceast# revist# [i sunt convins# c# \[i va g#si unloc de prezentare [i \n revista specific# pentrurom@nii de pretutindeni, realizat# de Cornel Rusu.

Cristian Rud#reanu: {i eu v# mul]umesc [ia[ vrea s# mul]umesc tuturor care ne sprijin# [icare scriu la noi.

Gabriela Rusu P#s#rin: Cine v# sprijin#p#rinte? E o \ntrebare adev#rat# \n condi]iileactuale.

Cristian Rud#reanu: _n primul r@nd ne sprijin#cei care ne aduc articole fiindc#, de fapt, acestae \n primul r@nd cel mai important lucru, pentruc# dac# nu avem articole care s# reflecte situa]iade acolo, nu putem s# exist#m ca revist#.

Gabriela Rusu P#s#rin: {i financiar, cumapare?

Cristian Rud#reanu: Financiar avem sponsoripe care nu cred c# e cazul s#-i amintim, dar \iavem trecu]i.

Gabriela Rusu P#s#rin: Dar au fost g#si]i.Sunt oameni care cred \n rom@ni [i sus]in un actcultural.

Cristian Rud#reanu: A fost greu fiindc# atrebuit s# m# duc s# o iau din u[# \n u[#, a[a cummergem noi cu Botezul sau cu Cr#ciunul. E orealitate. Am g#sit greu, acum se pare c# amreu[it chiar cu unele institu]ii mai puternice, s#spunem financiar, unele firme, dar ne-am descurcat,\ntr-adev#r, la \nceput destul de greu. Cei care amavut ini]iativa, chiar am pus bani de la noi ce s#reu[im s# scoatem revista, s# ajung# la al treileanum#r.

Gabriela Rusu P#s#rin: Da, a[a a ap#rut revistarom@nilor din Balcani, cu mult efort, cu mult#str#duin]#, cu mult# cheltuial# sufleteasc# dar v#felicit#m pentru aceast# revist#.

Cristian Rud#reanu: Eu a[ vrea s# mul]umesc[i doamnei Cristina Crinteanu, directoarea Caseide Cultur# din Calafat, care ne-a sprijinit [i nesprijin# \n continuare, fiindc# am@ndoi am alergatpentru ca aceast# revist# s# existe. {i a[ vrea s#v# anun] pe aceast# cale c# inten]ion#m la alzecelea num#r, \n august, anul acesta, s# organiz#mo mas# rotund# pe tema rom@nilor din Balcani.

Gabriela Rusu P#s#rin: V# dorim succes!Cristian Rud#reanu: Un ultim anun], revista

este postat# din acest moment [i pe Internet, oputem g#si [i on-line, \n format electronic, laadresa www.centruldestudii.ro.

Gabriela Rusu P#s#rin: Mul]umim p#rinteCristian Rud#reanu!

Tudor Nedelcea: Vreau s# spun c# revista oface p#rintele Cristi Rud#reanu \mpreun# cuso]ia sa, care este absolvent# a Facult#]ii deTeologie din Craiova [i am spus acest lucrupentru ca s# ne amintim c# [i Gheorghe Dumi-trescu Bistricea ...

Gabriela Rusu P#s#rin: [i so]ia sa, au f#cuto adev#rat# academie la Bistri]a. O revist# care af#cut epoc#.

Tudor Nedelcea: Da, iat# c# se continu# unexemplu [i la noi, \n Dolj.

Gabriela Rusu P#s#rin: V# m#rturisesc

Edi]ie special# cu [i despre rom@ni,despre cultura rom@nilor \n str#in#tate

duplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radioduplex radio

_N UNIUNEA EUROPEAN~

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200848 EUROREGIUNEA DUNÅREA 21

rate s@rb, uite c-o tr#ir#m [i p-asta: n-o s# mai spunem “bise-rica din M#laini]a, Timoc, Ser-bia de R#s#rit”, sau ce maispuneam p@n# acum, [tii tu,“bau-baul rum@nilor” - amtrecut la plural: “BISERICI”!O s# ne par#, cumva, r#u dup#

unicitatea pierdut#?Nicidecum, dac# \mi permi]i s# emit o p#rere

- cred c# cei din Valea Timocului \[i doresc, \nfapt, s# ajung# acolo unde ridicarea unei noi bi-serici rom@ne[ti s# fie doar o [tire banal#, \ntr-uncol] de ziar, cam a[a cum [i-ar fi dorit cei dinBeatles sa fie, uneori, oameni simpli [i s#-[ibifeze cump#r#turile f#r# blitzuri [i fani isteriza]isau degrab# pu[c#tori. Numai s#-i la[i...

Drept e c# n-a pu[cat nimeni, s@mb#ta asta, laM#laini]a, unde eram str@n[i pentru sfin]ireapietrei de temelie la biserica a doua rom@neasc#din Timoc, care se varidica \ntru pome-nirea sf@ntului p#rinteNiceta de Remesiana,[i nici nu ne-a dat ni-meni cu scaunu-ncap, de data asta,pentru c# vorbeamrom@ne[te, dar nu [tiip@n# nu vezi, [i m#g@ndesc c# poate [ivoi sunte]i obosi]i s#ne ur@]i, sau poatenici nu ne ur@]i toat#ziua, ci doar c@nd \[iaduce aminte Iustin, episcopul vostru, c# trebuies# ne bate]i [i s# ne oc#r@]i pentru c# suntemrom@ni...

Dar, frate s@rb, uit#-te [i tu la noi, suntemoameni a[eza]i, nu vrem s# fug# nimeni cup#m@ntul t#u \n buzunar, las#-ne s# respir#mpu]in, las#-ne s# \[i boteze ai no[tri pruncii \nrom@n# [i s#-i duc# la [coal# rom@neasc#, [i tot\n s@rb# or s# te salute pe strad#, c@nd te-or\nt@lni.

Tu crezi c# nu [tiu ce e cu tine?... Te doareKosovo, dar uite, m# jur c# ai mei nu sunt un\nceput de Kosovo, sunt ni[te oameni nec#ji]i c#le moare limba [i c# tu ]i-ai ales ni[te mai maricare de-at@ta vreme ne-nt#r@t#... Frate s@rb, poatetu mai degrab# mi-e[ti frate dec@t #ia pe carepolitica ni i-a urcat \n cap [i nu mai [tim ce s#facem cu ei...

Nu vezi c# eu [tiu s# vorbesc cu tine [i tu cumine f#r# z@nzanie [i c# nu ne tr#b# nou# cravatede Belgrad [i Bucure[ti ca s# ne \n]elegem?...

Eu l-am votat pe B#sescu [i tu probabil l-aivotat pe Tadici, [i uite c# abstractul meu deB#sescu de la Bucure[ti l-a ajutat pe abstractult#u de Tadici de la Belgrad s# nu se lase deKosovo, de[i tu [tii, frate s@rb, c# e cam greu detr#it cu voi, [i poate erau [i oamenii #ia dinKosovo osteni]i...

Dar uite c# [eful meu de departe i-a str@nsm@na [efului t#u #la pe care, poate, tu nu l-ai\nt@lnit niciodat#, [i chiar dac# Bucure[tiul edeparte pentru mine [i tu n-ai reu[it nici azi s#ajungi la Belgrad din cauza c#derilor de pietre,eu cu tine putem vorbi [i ne putem ajuta a[a c#tu pe mine s# m# crezi pe cuv@nt: a[a cum e\ntre noi doi, poate fi cu to]i!...

Uit#-te [i tu peste Dun#re, vezi colo \n Banat,cum mere treaba? Ai t#i \nva]# s@rba la [coalade [i-au f#cut-o [i le-o pl#tim, [i au biseric#fain# \n centrul Timi[oarei mele - frasu”, “amea”, c#-i [i a lor - mergi pe strad# spre liceulnem]ilor [i toat# tura aia de case e a bisericiivoastre, uite c# e [i restaurantul #sta s@rbesc,apoi, \nainte s# faci la dreapta, s# ajungi la bisericavoastr# mare, ai barul “Col]”, care e “bar des@rbi”, dar mergem [i noi, mai demult [tiam [ic@nd era Slavi]a pe-acolo c#-[i parca Oltcitul eicu num#r ales, cu “Iug”, pe una din laturi...

S-a dus “Iug”, s-a spart Iugoslavia, hai s#vedem ce facem cu ce a r#mas...

Uite c-am devenit sentimental#... Hai \napoila treaba noastr#, s#-]i spun ce-am f#cut pe-aici,\nainte s# ne-nt@lnim.

Tu \l [tii pe Boian?{tiam c# sfin]e[te Boian piatra aceea de temelie,

la biserica a doua a noastr#, a rom@nilor - n-oifi eu timocean# dar tot “a noastr#” o consider,c# mi-s dragi oamenii #[tia, c@nd \i aud vorbindrom@na lor veche [i frumoas#. {i, de c@nd totscriu despre ei, sigur c# ne-am apropiat.

A[a c# am pornit de diminea]# din Severin -ai zis c# ave]i prieteni \n Severin, s# mai veni]ipe la noi, prin Rom@nia, c# e la o arunc#tur# deb#] de la Cladova! - am mai pus ]ara la cale pema[in#, ne-am \nt@lnit [i cu popa Borza dinTimi[oara pe drum, i-am recunoscut popamobilullui bordo pe care i-l [tiam de prin ora[, ne-amdus direct la M#laini]a, n-am mai oprit \n Negotin,c# am zis c# deja se str@nge lumea la biseric#.

RAMONA BÅLUTESCU,

Da, clar c# [tii de M#laini]a, e Boian acolo,Boian Alexandrovici, s# nu te iei dup# ce zicelumea, e om bun [i chiar m# mira, uneori, c# eltot insist#, c@nd scriu de ei, s# zic c# ei nu cus@rbii simpli au treab#, c# ei se \n]eleg cu s@rbiidin zon#, c# #ia care sunt peste ei, [i-i \nt#r@t#.sunt cei sminti]i, nu oamenii simpli.

{tii c# i-au dat pu[c#rie cu suspendare c# af#cut prima biseric# rom@neasc# din Timoc...Acuma totul a fost f#cut cu toate h@rtiile, a venit[i poli]ie acolo, dar ca s# nu fie probleme - nuca s# se ia de noi.

Mai demult [tii c# se luau... A mai sl#bitTadici [urubul, dar noi tot a[tept#m s# mearg#

mai departe, s# aib# [i ai no[tri mai multe, s#poat# s# se ]in# rom@ni f#r# s# le fie ru[ine saufric#. {i era deja adunat# lume la biseric#, [is-a tot str@ns, s-au aliniat ma[inile, cumin]i, unade Serbia, una de Rom@nia, [i tot a[a, cumvenea lumea.

Nou# ne-a cam fost fric# de vreme, c# amvenit pe ploaie mare, [i mai [i visasem \n urm#cu c@teva zile c# va fi ap# la temelie, dar a ]inutvremea cu noi, se tot scremeau norii s# ne acopere[i tot r#zb#tea soarele printre ei [i p@n# la urm#a fost soare c@nd au vorbit preo]ii [i mi-amputut face fain pozele [i to]i ne-am bucurat c#“Dumnezeu a ]inut cu noi” - cum a zis Boian.

S-ar zice c# are ficiorul #sta o pil# pe undevape sus c# [i data trecut#, c@nd am fost la sfin]ireatroi]ei rom@ne[ti adus# [i pus# pe p#m@ntul luiDu[an P@rvulovici, tot a[a a fost: s-au muncitnorii de numa” [i tot a ie[it soarele c@t ne-atrebuit, [i c@nd a fost gata treaba, au venit picurii.

Om{i tot veneau preo]ii [i oaspe]ii, presa, [i

politicienii, [i #[tia cu drepturile omului, [ioamenii simpli, de se sim]eau ei rom@ni [i [tiauc# trebuie s# fie la M#laini]a, \n ziua asta mare,[i “babile” lui Boian, [i nepo]ii lor de or r#masdup# ce le-au plecat p#rin]ii s# lucre \n Spania.

S-a str@ns sobor mare de preo]i \n jurul luiBoian, [i mult# lume a g#sit calea M#laini]ei, \nziua asta, a venit [i ambasadorul nostru de laBelgrad, [i c@nd am auzit asta, mi-am frecatm@inile, c# preg#tisem eu ceva \ntreb#ri mai\mpuns#toare, c# de ce merg treburile a[a, pentrurom@nii no[tri din Timoc, [i ]ara noastr# tace, [im# g@ndeam c# trebuie s# v#d ce mimoz# trimite[i de data asta, \n Timoc, ambasada noastr#.

M-a mirat c# a venit chiar ambasadorul, [imi-am spus c# e cu at@ta mai bine, am carnefraged# [i distins# de \ncol]it. Dar [tii care eculmea, fratele meu? M-am dus s# m# prezint,[i n-am \nt@lnit o mimoz# retractil# ci un omcare [tie, vrea [i chiar face.

Te ui]i \n ochii lui [i, din cuvinte pu]ine, \]idai seama c# omul #sta nu e leatul pe care s#-lcrocodile[ti cu \ntreb#ri pentru na]ionali[ti cufunc]ii sau diploma]i ce a[teapt# ziua salariului.

Dar s# nu-l l#ud#m prea mult c# poate sesperie #ia de la Bucure[ti c# au mai trimis [ioameni vrednici \n teritoriu, [i, cine [tie...

M# foiesc prin zona cu viitoarea biseric#, [tiamlocul, m# mai dusese Boian aici, dar era arsp#m@ntul de secet#. Acum totul muste[te de ap#,vreau un cadru mai larg s# fac poze cu toat#zona, deja nu-mi \ncape a[a u[or mul]imea str@ns#\n cadru, pa[ii mei fac pleosc-pleosc pe coamapuiului de mla[tin# - totul e ud \n afar# de loculunde e temelia bisericii - uite c# mi-am g#sit apadin vis!

Suntem departe, sau m#car mie mi s-a p#rut\ntotdeauna c# suntem departe de orice, aici, laM#laini]a, dar nu po]i fi departe niciodat# derelele lumii, la c@te s-au \nt@mplat [i \n leg#tur#cu prima biseric# zidit# de Boian. {i nu po]i finiciodat# \ndeajuns de departe \nc@t s# nu-]i intre[i un st@lp de curent \n poz#, oriunde ai fi - lareplica asta zicea sor#-mea c# ei nu-i intr#, c# eaface poze \n pe[teri; uite c# \n pe[teri nu s-aug@ndit ai no[tri s#-[i fac# biseric#, s# scape deai vo[tri, de #ia mai porni]i contra rom@nilor...

Dar dac# merge treaba a[a, poate c# n-o s# nemai batem pe locuri de biserici, pe idee debiserici, pe... Nici nu [tiu pe ce ne b#team, c#e loc sub soare de toate cele ce am vrea s# leridic#m!

E a[a de fain s# fii undeva departe [i s# totai motiv s# te pupi cu lumea, [i departele s#devin# aproape, s# te sim]i acas#, s#-]i fie binec# e[ti \ntre ai t#i, ai t#i veni]i din multe locuri,pe care, altfel, i-ai g#si doar cu E-mailul, saunici at@t...

Bucure[ti, Timi[oara, Craiova, Calafat [i ogroaz# de locuri din Serbia de unde vin prieteni,apropia]i, necunoscu]i dar care m# citesc,

necunoscu]i cu care\nc# nu am ceva co-mun dar iat# c# acelcomun se na[te a-cum, aici, [i data vii-toare ne-om [ti, [i nevom bucura s# ne \n-t@lnim.

Uite, pe omul #stal-am cunoscut laVidin, \n Bulgaria, pecel#lalt la Negotin,pe \nc# unul nu-l [ti-am dar citisem c# e-xist# [i acum ne str@n-

gem m@inile. Uneori \mi spun numele, c@ndcunosc pe cineva nou, [i-mi spune “am citit totce ai scris, mergi a[a!” - [i ce-ai vrea mai mult,ca ziarist?

M#r]i[oare_i adusesem Mili]ei un m#r]i[or, e tanti la care

am mai stat, \n Negotin, ne-am v#zut ba \nNegotin, ba \n Timi[oara, a fost d#sc#li]# lavia]a ei [i acum se ocup# cu folclorul, ajut# [ila organiza]iile rom@nilor, zicea Geta, colega meade acas# s-o salut [i s#-i spun c# planta pe carei-a f#cut-o cadou c@nd a fost [i ea pe-aici e mare[i frumoas# - ]i-am spus eu c# e ca o familietoat# treaba! _i dau Mili]ei m#r]i[orul [i, la c@tevasecunde diferen]#, din nava-amiral cu care a venit,scoate [i p#rintele Borza cutii cu m#r]i[oare, [iexplic# [i el obiceiul nostru, oferindu-le femeilortimocene. _i [optesc Mili]ei, \n glum#: “Con-curen]a ne omoar#!” [i r@dem - g@nd la g@nd cubucurie, doar c# p#rintele Borza a g@ndit la oscar# mai mare ac]iunea.

S-a pornit slujba, ne-am \n[iruit to]i \n jurulbordurii de beton care ar#ta c@t va fi urm#toareabiseric#, pe l@ng# gazd# au fost preo]ii urm#tori:protoiereul iconom stavofor Ionel M#laimare,protopop de Alibunar (Serbia), protosinghelulLonghin din V@r[e] (Serbia), ieromonahul {tefanLup[ici din Deliblata (Serbia), preotul CristianRud#reanu din Poiana Mare (Rom@nia), preotulStelian Borza din Timi[oara, arhidiaconul AdrianBoba, diacon al episcopiei Dacia Felix din V@r[e](Serbia) [i ipodiaconul Iel Buobu Lui de la paro-hia Horreum Margi din Isacova, protopopiatulDacia Ripensis (Serbia).

Mi-era [i greu s#-i prind pe to]i \n cadru,m-am pus eu l@ng# o arm#tur# de metal pentruun viitor st@lp de sus]inere, fac poze c@nd prinst@lp, c@nd pe l@ng#, s# ar#t c# se lucr#, maiprind c@te-un unghi de jos, mai m# mi[c printreoameni s# prind totul [i din spate - soarele iese[i face o stea pe lan]ul de la g@tul lui Boian, pecare \i e crucea. Oare o s# pot s#-i prind steauaaceasta? Nu [tiu, timpul pentru laptop [i verific#rie mai t@rziu.

Dar da, dac# m# \ntrebi acum, mai t@rziu m-am uitat [i i-am prins-o. Vorbesc preo]ii, spun,c@nt#, invoc#, se roag# - pentru noi, ceata zia-ri[tilor, nu e timp de participat prea mult, sefilmeaz#, se fac poze, se caut# unghiuri, seg@ndesc \ntreb#rile de dup#, [i oricum mai st#m[i prin genunchi, pentru cadrele noastre.

Se pune piatra de temelie, se pune mortarpeste ea, se pune [i un tub cu h@rtia scris# [isemnat# de cei care au s#v@r[it slujba - v#zusempe masa cu uneltele pentru ceremonie un tubviolet, m# g@ndeam c# e de be]i[oare parfumate[i uite c# e cel care a fost fixat \n mortar ca s#r#m@n# la temelia bisericii numele celor care aufost acolo s# fac# istorie. Un fel de An# a luiManole - pentru toate bisericile ridicate \n minteatimocenilor at@ta amar de ani [i c#zute scuturatede s@rbii t#i, frate, care s-au b#gat p@n# [i-nmintea alor no[tri [i i-au f#cut a se teme...

Nu, frate s@rb, nu te acuz pe tine, zic numaice au f#cut oamenii t#i, [i n-a fost bine. Tu f#s# nu mai fie a[a, c# de aia \]i zic!

G@nduri frumoase, oameni faini.

DESPRE BISERICA II DIN TIMOC{I PIATRA S^RB~ DIN CALEA NOASTR~

c# str#daniile colegilor mei din regia de emisiede a stabili leg#tura telefonic# \n Timocul S@rbesc,la Malaini]a, pentru a-l avea prezent [i pe P#rinteleProtopop Boian Alexandrovici, nu au avut sor]ide izb@nd#, dar cu siguran]# domnia sa este foarteocupat acum pentru c# preg#te[te un mare eve-niment.

Tudor Nedelcea: P#rintele Boian mi-a spus c#este posibil s# nu intervin# pentru c# este la o\nmorm@ntare, vreau s# spun c# to]i b#tr@nii dinTimocul S@rbesc \l solicit# pe P#rintele Boian, s#fac# slujba de \nmorm@ntare \n limba rom@n# [iera posibil s# participe la aceast# slujb# [i deci nupoate s# intervin#.

Gabriela Rusu P#s#rin: Acesta este evenimen-tul p#m@ntean dar este [i un eveniment adev#ratdumnezeiesc.

Tudor Nedelcea: Da! _ntr-adev#r!Gabriela Rusu P#s#rin: Va inaugura o alt#

biseric#...Tudor Nedelcea: Pe 8 martie, deci peste dou#

s#pt#m@ni, tot \n Timocul S@rbesc. E un curajextraordinar de mare c#ci iat# a \nvins vitregiaunor ierarhi s@rbi [i autorit#]ilor s@rbe [i de Ziualimbii rom@ne, el ne-a anun]at acest lucru, vainaugura a doua, urmeaz# [i a treia biseric# \ncare slujba s# fie \n limba matern#.

Gabriela Rusu P#s#rin: Aceasta este o [tiredeja de pres#, \n premier#. V# mul]umim! _ng#dui]ica \n finalul \nt@lnirii noastre de ast#zi s# o invitla microfon pe Gabriela Boangiu, cercet#tor [tiin]ificla Institutul de Cercet#ri Socio-Umane al AcademieiRom@ne, institut craiovean, nu despre lucrarea dinvolum, Gabriela, am s# te invit s# vorbe[ti \nc@teva minute, ci despre necesitatea unor asemeneademersuri [tiin]ifice, din perspectiva institutului.

Gabriela Boangiu, cercet#tor [tiin]ific, institutulde cercet#ri Socio-Umane, Craiova: Este foarteimportant s# ne aducem aminte c# exist# multecercet#ri etnografice, lingvistice, geografice \naceast# zon# a Timocului [i a[ vrea s# men]ionezcercet#tori binecunoscu]i: Gustav Weingand,binecunoscutul geograf George V@lsan, GeorgeCiulea, Emanoil Buhu]a, sunt personalit#]i careau pus o piatr# de temelie \n ceea ce \nseamn#cercetarea \n aceast# zon# [i faptul c# este osocietate \n mi[care, o societate vie, faptelefolclorice a[a cum le [tiam noi odinioar# tind s#se disperseze. Exist# acest regret, c# o lume apune,dar exist# o lume care se na[te continuu iar acestorprovoc#ri, cercet#torii trebuie s# le r#spund#.

Gabriela Rusu P#s#rin: Eu a[ ad#uga la celespuse de Gabriela, \n final, domnule Tudor Ne-delcea c# acest demers este unul absolut necesar.V# felicit c# \l ini]ia]i [i sunt convins# c# o s# \lsus]ine]i \n continuare pentru c# tocmai InstitutulAcademiei Rom@ne de la Craiova are o asemeneaini]iativ#, fiind cel mai apropiat \n fapt de TimoculS@rbesc [i Bulg#resc iar contactele stabilite \ntreacademii, semnate, sunt un argument de sus]inere,domnule Tudor Nedelcea.

Tudor Nedelcea: _ntocmai pentru c# [tiin]atrebuie s# \nving# politica [i [tiin]a e cea careneteze[te calea \ntre popoare [i tocmai \n acestscop, la Craiova, \n mai anul trecut, c@nd a avutloc prima edi]ia a simpozionului, s-a creat Centrulde Studii [i Cercet#ri pentru Comunit#]ile Rom@-ne[ti din Balcani, \n care au semnat toate organi-za]iile rom@ne[ti neguvernamentale din Balcani [isub acest titlu, sub egida Academiei Rom@ne, vomelabora dou# granturi care se vor solda \n final cudou# monografii despre rom@nii din TimoculS@rbesc [i despre rom@nii din Timocul Bulg#resc.Vor fi dou# c#r]i monografice care vor trata \ntotalitate problematica rom@nilor de acolo, \ncep@ndde la arheologie – istorie, p@n# la etnografie –folclor, biseric#, mentalit#]i, sociologie, economie,etc. Deci vrem s# demonstr#m prin [tiin]# c# \nTimoc, indiferent c# e bulg#resc sau s@rbesc, \ntreei e doar un p@r@ia[, exist# rom@ni [i nu vlahi.Aceasta e denumirea exact# a acestor locuitori carevorbesc un grai amestecat, un fel de grai oltenesc[i b#n#]ean. {i vorbeam \nainte, c# nu pot s# aib#drepturi dac# ei \n continuare se numesc vlahi, c#rom@nii din Banatul S@rbesc, din Voivodina, audrepturi din partea statului s@rb pentru c# ei tr#iesc,se numesc rom@ni, \n statisticile s@rbe[ti ei se declar#rom@ni [i ca atare au drepturi depline [i foartemulte din partea statului s@rb. Urmeaz# ca [i rom@niidin Valea Timocului sau Serbia de R#s#rit, s# seintituleze, autointituleze rom@ni ca s# primeasc#acelea[i drepturi conform Constitu]iei Europene.

Gabriela Rusu P#s#rin: Domnule Tudor Nedel-cea, noi v# mul]umim pentru apari]ia acestui volum,pentru ini]iativa de organizare la Craiova a acestuisimpozion interna]ional, a[tept#m edi]ia a doua?

Tudor Nedelcea: Edi]ia a doua va fi \n mai [isper#m ca fiecare edi]ie s# creasc# [i \n valoare[i s-au anun]at deja, \n afar# de rom@nii dinBulgaria [i Serbia, [i al]i rom@ni din Macedonia,din Albania, din Croa]ia [i chiar din Grecia, caresunt \ntr-adev#r mai oropsi]i pentru c# acolo nueste recunoscut# nicio minoritate, de[i acolo suntfoarte, foarte mul]i arom@ni.

Gabriela Rusu P#s#rin: Cercet#rile sunt a[tep-tate, ele vor continua, noi v# mul]umim pentruaceast# prezen]#, dou# lans#ri de carte [i revist#,“ACUB PRO” [i “Rom@nitate [i latinitate \n Uniu-nea European#” au fost reperele noastre editoriale,v# mul]umim pentru prezen]a la Galeriile RadioArt’s.

”

”

Dar, frate s@rb, uit#-te [i tu la noi, suntemoameni a[eza]i, nu vrem s# fug# nimeni cu p#-m@ntul t#u \n buzunar, las#-ne s# respir#m pu]in,las#-ne s# \[i boteze ai no[tri pruncii \n rom@n#[i s#-i duc# la [coal# rom@neasc#, [i tot \n s@rb#or s# te salute pe strad#, c@nd te-or \nt@lni.

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 49EUROREGIUNEA DUNÅREA 21

www.romaniuitati.eusite dedicat rom@nilor din Peninsula Balcanic#, deschis de Centrul de Studii [i Cercet#ri

pentru Comunit#]ile de Rom@ni din Balcani, apar]in@nd Funda]iei <Scrisul Rom@nesc> din Craiova.

{i spune Boian [i c# l-au chemat la Po[t#,cu o zi \nainte, [i i-a ajuns scrisoare de lamitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului, carei-a scris cuvinte bune pentru biserica ce se varidica.

Nu \mi \ncap \n piele de bucurie, las \ncordareatreb#luirii cu pozele pentru o clip# [i z@mbescdin tot sufletul - mitropolitul nostru s-a g@ndit lanoi, ca \n at@tea alte d#]i, [i sunt m@ndr# [ifudul# de parc# eu a[ fi adus scrisoarea sau arfi scris-o pe spatele meu!

De ce-a ajuns ea a[a de t@rziu, de era c@t pece s# nici n-ajung# la timp, nu [tiu... Alungorice g@nd de prisos cu m@na, ca pe-o muscu]#.

St# ambasadorul Ion Macovei pu]in mai \nspate, vorbe[te frumos [i coerent, c@nd e invitat,e Hora]iu Buzatu aici, deputat de Dolj, prietenal timocenilor, [i spune [i el din suflet ce spune,sunt [i reprezentan]i ai rom@nilor din Voivodina,sunt [i s@rbi veni]i cu prietenii lor rom@ni, eDu[an P@rvulovici de la Federa]ia Rom@nilordin Serbia [i Comitetul pentru Drepturile Omului,e Predrag Bala[evici de la Partidul Democrat alRom@nilor din Serbia, sigur tot o s# uit pe cinevadac# \ncerc s# lungesc lista - mai bine o las c@t#e acum.

Mul]i oameni vrednici, care, fie c#-i [tii dup#fa]# sau doar ai auzit de ei, au f#cut c@te cevaca soarele s# mai vin# [i pe uli]a timocenilor.

{i se termin# toate [i nu ne-a plouat [i uite c#acum avem dou# biserici [i nu una [i se punetoat# lumea pentru poza de grup, [i m# trag mai\n spate dec@t toat# lumea, s# am [i grupul depoli]i[ti care ne p#zesc \n cadru, [i p@n# la urm#m# vede unul, [i \n loc s# m# suduie, se tragepoliticos, ca nu care cumva s#-mi \ncurce cadrul,f#r# s# [tie c# eu chiar \l voiam acolo, [i-iz@mbesc [i-i zic “mul]umesc, hvala, prijatelji”,cam a[a cum vorbesc cu tine, o boab# \n s@rb#,una \n rom@n#, [i mi-e bine s# fie a[a.

Poz# de grup cu umbr# luminat#Dar mai e ceva \n cadrul #sta larg, de care e

bine s# nu uit#m. E umbra unui om care e cunoi, de[i n-a avut voie s# fie cu noi, aici.

Cred c# e singurul om care “n-are voie” s# fieaici, [i, c@t e asta, nu e bine, [i nu ne vom oprip@n# nu se va a[eza [i problema asta.

E umbra episcopului Daniil de la V@r[e],episcopul nostru rom@n care l-a hirotonit pe Boian[i care, v@ndut fiind “la masa verde”, \n discu]iiledintre biserica noastr# ortodox# [i a voastr# - totortodox#, \n]eleg (de[i e cam greu) - a fostmazilit din V@r[e] la Deta \n jude]ul Timi[...Unde [i-a b#gat cela negru coada, [i sub cesutan#, nu [tiu, dar \]i spun c# vina nu e doara popilor t#i, care au cerut ca m@na lui Daniils# fie retezat# de deasupra Timocului, ci [i apopilor mei, care au plecat capul.

Popi cu tinichele de coad# [i pe umeri, cufrici [i, probabil, cu vise ur@te noaptea, s# nu lise afle secrete pritocite at@ta vreme dup#Revolu]ie.

E unul la noi, Dinescu, zicea fain: “Preotul cumagnetofon sub sutan#,/ Plapuma sub care nupo]i intra f#r# s# dai bun# seara”... Nu te uita \njur, frate, c# nu ne aude nimeni, [i oricum, euzic, nu zici tu, [i zic acum de ai mei, nu de ait#i, c# noi am r#bdat patriarh fricos, nu tu, peTeoctist, care a trimis pe Timotei din Arad s#discute cu s@rbii t#i, [i pe Teofan din Craiova,nu [tii tu, unul cu dosare aflate acum, de poli]aipolitic, altul cine [tie cu ce, c# s-a dat \napoi dincursa spre Patriarhie, dar poate [tiau ai t#i cu ce,c# de unde s-au dus sfin]ii p#rin]i s# ob]in# ositua]ie bun# pentru ai no[tri, au venit cu unaproast# peste poate, au mai dat [i din ce aveam,[i nimeni nu le-a zis \n fa]# c# ne-au tr#dat, a,ba, le-a mai zis c@te unul, dar cine ascult# un\nv#]#tor din Arad care conduce ma[ina ca ungu[ter orbit de soare, sau c@te un ziarist r#zle],nu-i a[a?

Frate, n-ai s# crezi, [tii c# l-au f#cut pe Teofan[i mitropolit de Moldova? Da, al doilea scaundup# Patriarh, acuma acadea pentru ce e asta, nu[tiu, c# doar# nu pentru trebu[oara din Serbia.

Dar cred c# alegerea lui a fost un vot_MPOTRIVA voin]ei patriarhului, un vot al“aripii dure”. {i ce a primit p#rintele Daniil,pentru cutezan]a sa de a fi, la \nceputurile mi-leniului nou, p#rintele timocenilor? Col]ul cucoji de nuc# de la Deta. A[tept#m, a[tept#m,a[tept#m de la patriarhul Daniel s# reparenedreptatea f#cut# p#rintelui Daniil. {i sper#ms# nu i se termine dreapta cutezan]# de a r@nduitrebile din Moldova ailalt# - s# mai ]in# [i pentruTimoc. {i s# deschid# [i u[a, c@ndva, dac# maiaude c# zgrib]#ne p#rintele Boian la ea, c@ndtrude[te calea Bucure[tiului...

M# simt aiurea - eu am voie s# vin \n Timoc,tu ai voie s# vii \n Timoc, prea sfin]itul Daniilnu are voie s# p#[easc# \n Timoc, de parc# arfi un infractor v#rgat.

Tu ai episcop \n Timi[oara, episcopul meudin V@r[e] e trimis s#-[i bea l#pticul \n Deta, [is# fie cuminte.

Asta pentru c#, atunci c@nd istoria i-a cerut,NU A FOST CUMINTE. Dar istoria \[i a[eaz#firele pe mosor [i peste o vreme o s# vezi c#numele lui Daniil va r#m@ne, pe c@nd alecelorlal]i...

Fac poza de grup, a[ vrea s# le spun s# ]in#un loc liber pentru p#rintele Daniil, n-are rost,cine [tie, [tie, e ca \n Whitman: “Dac# nu m#g#si]i \ntr-un loc, c#uta]i-m# \ntr-altul/ Eu undeva

m-am oprit [i v-a[tept” - nu noi \l

a[tept#m pe el ci el ne a[teapt# s#-l ajungem dinurm#.

_n Timoc nu cresc c#p[uni. Nu de-alea...Hai c# m-am enervat... Acum poa’ s# [i plou#,

dac# are chef... Dar sunt printre oameni joviali,leg repede amici]ii, oamenii au \ncredere \n tine,dac# ai venit p@n# aici, suntem \ntr-un no man’sland al urii de semen, aici nu se exist#, \mipovestesc babe, lini[tit, despre cum le-au disp#rutcopiii prin cea Spanie [i cresc ei nepo]ii, [inepo]ii ni se zb@n]uie printre picioare, [i zic [iei vorb# rom@neasc# veche [i curat#, dac# toti-au crescut bunicii - aici se spune “bab#” laorice femeie b#tr@n#, e simplu [i scurt [i nu [i-au umplut limba de floricele, s# ajungi s# jigne[ticu cuv@ntul “bab#”.

{i, iar, boarea unui g@nd... \n Spania a deschisMinisterul Afacerilor Externe consulate cu iz dec#p[uni dar Timocul e altceva dec@t pelteaua dinSpania, alo, domnu’ ministru, s# v# tr#iasc#fran]uzoaica, dar avem rom@ni [i aici, k?

Hai c#-]i zic [i mai departe, frate s@rb, dac#tot m-ai \ntrebat de unde vin [i cum am dat \npiatra aia, dar \mi mai rumeg [i eu sup#rarea,unde vrei s-o fac, dac# nu-]i spun ]ie toate astea,cui s# spun, politicienilor? C# ajungi s# te miric@nd dai de unul mai r#s#rit...

Ambasador. Coerent.Na, [i se pune lumea la M#laini]a la mas#,

erau ceva bucate, ceva ou#, nu [tiu c# eu trebuias# mai iau replici, s# m# cunosc cu oameni, s#iau c#r]i de vizit#, s# “stabilesc contacte” - cevrei, via]# grea...:) Piuie radarul meu - cineva \lfur# pe ambasadorul Ion Macovei, care dejad#duse oare[ce semne de plecare - m# r#sucescdup# el, p#str@nd politicos distan]a dar vede [i\mi face un semn lini[titor - \i spun, z@mbind:“Ochii pe dumneavoastr# ca pe butelie”.

Termin# discu]ia anterioar#, m# apropii. Dac#tot [tiu c# a citit ce scriu [i am v#zut c# e omvrednic pe func]ia lui, \i spun c# putem reducetotul la un lucru: unde e nodul dintre ambasadanoastr# [i Minister.

{tie ce vreau s# spun, [tiu c# trebuie s# spun#frumos un lucru ur@t - c# ai no[tri \nc# nu au,aici, \n Timoc, ce s-ar cuveni iar Ministerul... [ispune: “Noi suntem \ntr-o comunicare str@ns#,nu se pune problema c# nu comunic#m.

Sunt convins c# Ministerul \n]elege ce se\nt@mpl# cu rom@nii din Serbia. Iar exemplul deaici (n.n.: M#laini]a) e unul concludent, aici avemrom@ni de peste tot [i e un semn c# se \nt@mpl#ceva \n bine”.

Are dreptate dar, iar, lucrurile mai au multp@n# s# fie a[ezate... \i spun c#, din exterior, ceface Ministerul arat# ca un [arpe ce a \nghi]it unm#r care i s-a \n]epenit pe undeva.

_nc# mor oameni pentru c# sunt rom@ni, sunt

prigoni]i, n-au [coli, consulat: multe de-astea...Excelen]a sa continu# discu]ia: “Aceast# situa]ieare leg#tur# [i cu capacitatea politic# a statului\n care lucrez.

Sper#m c# \ntr-o zi to]i rom@nii se vor bucurade drepturile din Rom@nia.

E un proces greu, e vorba de sute de ani \ncare oamenii ace[tia practic n-au mai existat. Iareforturile ce se fac \n prezent trebuie conjugate.

Sunt convins c# pe baza dialogului politiccivilizat, rom@nii de aici vor fi cei care ne vorspune, poate, c# Rom@nia a \n]eles [i a contribuitca [i ei s# se bucure de drepturile unor oameni

normali, care pot s# aib# parte de ce lise cuvine.” {tiu c# libertatea mea, c@nd scriu, etotal#, [i c# ambasadorul are unele \ngr#diri, a[ae [i firesc, \mi spune [i Excelen]a sa acela[ilucru, dar \mi spune [i c# \ncearc# s# ajutetimocenii din toate puterile.

_l cred - a mai fost aici, \n Timoc, a ajutat la“punerea de acord” a organiza]iilor rom@nilordin Serbia, [i-a petrecut ultimul 1 decembrie - eziua noastr# na]ional#, tu nu [tii - \n Negotin, cuai no[tri, \n loc s# stea la c#lduric#, la Belgradsau \n Voivodina cea \nsorit# de drepturi, e celcare spune “rom@ni”, f#r# os de pe[te \n g@t,c@nd vorbe[te despre Timoc - [i nu mul]i facasta.

C@nd m-am prezentat lui, nu [tiam toateacestea, acum [tiu - toate se \nva]#, acolo unde\nc# nu-s, nu-i a[a?

Deputat. Prieten.M# duc la Hora]iu Buzatu, e deputat \n

Rom@nia dar s# [tii c# n-a f#cut ca al]ii, s#aminteasc# Timocul \n alocu]iuni de cre[tere acotei, f#r# s# [tie unde e locul pe hart#.

M-am mai g#sit cu el, aici (cum zic rom@niino[tri \n Timoc), ne-am mai auzit, s-a p#stratconstant cu sine \nsu[i - e prieten al timocenilor[i vrea s# ajute.

Pun o \ntrebare [i, \n timp ce o pun, \mi dauseama c# gre[esc, oferind [i o pist# fals#, prinea.

Dar ce s# fac, sunt obosit#, noaptea nedormit#,drumul cu stomacul meu terminat, care a \ntinatadev#ratele Rovine istorice - cum am re]inut c#str#b#tuser#m, \ntre dou# vise r#zle]e, jinduindun Emetiral... \l \ntrebasem dac# i se pare normalca \nceperea lucr#rilor la o biseric# s# fie [i unmoment politic. _mi zice: “Nu neap#rat dar eunu sunt aici \n calitate de om politic.

Aici politicul sprijin# demersurile lui Boian.P@n# la urm# suntem to]i rom@ni [i afirmarearom@nit#]ii se face ap#s@nd pe toate pedaleleposibile”.

Of, voiam s# mergem pe ideea c# e anormal,dar asta va preg#ti normalitatea viitoare. P@n# laurm# deputatul Buzatu a ajuns unde speram, cureplica, \ns# am avut un moment de panic#.

Da, asta e treaba: toate pedalele trebuie ap#sate,[i iar, sper c# va veni vremea c@nd sfin]ireapietrei de temelie a unei biserici rom@ne[ti, aici,s# fie ceva banal... Dar mai am o \ntrebare:“C@nd vom avea consulat rom@n \n Timoc?” [i-mi spune: “S#pt#m@na viitoare voi cere oficialMinisterului de externe s# \nceap# demersurilepentru acest lucru. Voi avea o discu]ie \n acestsens cu leaderii timoceni chiar acum - cred c#demersul trebuie sprijinit [i de ei”.

Boian. Preot al Bisericii Ortodoxe Rom@ne...{i merg [i la Boian, c@nd se mai sloboze[te

de lume. _l \ntreb cum de a f#cut biserica a douarom@neasc# din Timoc a[a de aproape de prima,c@nd at@ta amar de oameni l#crimeaz# dup#biseric# rom@neasc#, \n Timoc.

_mi spune c# asta nou# va fi biseric# parohial#iar cealalt# se va transforma \n m#n#stire [i c#a[a s-au vorbit \n sat, c# lumea simte primabiseric# precum o m#n#stire iar asta de aici vafi a[a c# s# ]in# [i \nmorm@nt#ri, [i de toate. _l\ntreb [i de cine ]ine el, ca ierarhie bisericeasc#.

Se uit# la mine, mirat, c# doar discutaser#masta de o mie de ori.

Dar vreau s# o vorbim [i acum, aici. _mispune c# de Patriarhia Ortodox# Rom@n#. _l \ntrebce \l face s# spun# asta. Nu se face s# \l \ntreb,ca \ntr-un banc de mai de demult, “[i ei [tiuasta?”... A[a c# las a[a, [i el \mi \nt#re[te: “Euasta pot s# spun, c# ]in de patriarhul Daniel, caree \nt@ist#t#torul nostru”. Bine...

M@ini munciteHai c# nu te mai ]in mult, frate, e aproape

gata, c# deja trebuia s# plec#m. Mai dau josceva poze pe laptop, mai pun pe stickul unuipreot, mai schimb o vorb#, mai iau un citro(#sta e un termen generic, \n Banat, pentru totce e suc, adic# zam# dulce), mai fac o poz# desocializare cu cineva care-mi voia fa]a [i m# ducs#-mi iau r#mas bun [i de la Boian, care era \ntr-un grup.

M# uit la m@inile lui, p@n# termin# vorba de-o avea cu cineva, [i v#d ce mi-a s#rit \n ochi [i\n timpul slujbei, [i m-a f#cut s#-i pozez m@inile...E ciobit, e zg@riat. {tiu, \mi spusese mai demult:“Tu nu po]i fi \ntreg c@nd lucrezi cu fier” -lucreaz# \n toat# ziua ca s# \[i ]in# biserica,acum bisericile.

Nu vreau s# \ntrerup ce spune, \i iau doardreapta \n m@n# [i o ridic. Dar toat# lumea tace[i se uit# la m@na lui [i el parc# se ru[ineaz#cumva [i atunci spun eu c# [tiu de unde e darparc# data trecut# nu erau at@tea r#ni...

Plec f#r# s#-mi mai iau r#mas bun, dup# scenaasta - ar fi fost prea mult, dac# nu era, deja, preamult.

Ne oprim scurt la Federa]ie, apoi iar apuc#malt drum dec@t voiam, iar ne-am r#t#cit, dar,oricum, tot la Cladova ne scoate, nu trecempodul c# voiam s# vedem ceva cetate de la voi,de pe malul Dun#rii, dar am mai t@nd#lit pedrum, am nimerit prin mun]i, [i uite-a[a am dat\n bolovanul cela, care ne p@ndea de dup# ocurb#.

Erau c#deri de pietre, dar ]ie-]i spun?, c# doar[i voi v-a]i \ntors de mai din fa]#, c# n-a]i mai\ndr#znit s# merge]i p@n# la Belgrad, dar, frate,noi am luat \n plin sc@rba aia de bolovan [il-am t@r@t o vreme cu botul ma[inii, p@n# amreu[it s# oprim.

Definitiv. {i n-aveam semnal la mobile, habarn-aveam unde suntem, a[a c# mul]umesc, frate,c# ai oprit [i ne-ai ajutat, chiar dac# legi doartrei vorbe \n rom@n#. Bine c# o rupea Cristina,so]ia ta, pe rom@n#, c# zicea c# ave]i prieteni laSeverin dar c# n-a]i mai trecut la noi de 15 ani.Veni]i, frate, noi \ntre noi ne \n]elegem, nu vezi,#ia de sus din politichie sunt altceva.

Mul]umescN-am [tiut s#-]i zic toate astea atunci, era prea

complicat, nu era timp [i Cristina oricum m#ajuta cu telefoanele pe la prieteni, din locul undem-a]i luat cu ma[ina voastr# [i aveam iar semnal.{i s@rb a fost [i cel care, \ntre timp, a oprit lama[ina avariat#, \n timp ce continuau s# cad#pietre l@ng# ea, [i s-a b#gat sub ea [i a rezolvat-o - iar el [tia [i mai pu]in# rom@n# dec@t Cristina.

A[a c# de aia \]i zic, frate, toat# polologhiaasta, s# vezi c# [i eu sunt om, [i am v#zut c# [itu e[ti om, [i n-ai trecut pe l@ng# mine, la nevoie.

Cumva te-o g#si scrisoarea mea, sunt sigur#,[i dac# noi #[tia mici, acum, s@mb#t#, \n noapte,ne-am str@ns m@na [i ne-am putut \n]elege, subploaia de pietre, hai s# tragem fiecare de \nc#vreo c@teva alte m@neci, s# le spui [i tu de noi,s# le spun [i eu c# treaba cu s@rbii cumsecadenu e o gogori]#, [i s# facem mai mult# lini[te [ipace \n jur!

_]i mul]umesc de lec]ie, frate s@rb, te \mbr#]i[ezcu drag [i te pup de trei ori pe obraji, [i n-o s#te uit [i o s# duc vorba de tine!

Dar, frate, s# [tii, totu[i, c# la Arad nu efabric# de tractoare, a[a cum te-ai bucurat tu s#spui c@nd ai auzit c# e colegul meu din Arad,ci la Bra[ov. {i-a[ vrea a[a de mult ca #sta s#fie singurul punct \n care s# ne contrazicem, peviitor!”.

RAMONA BÅLUTESCU,

DESPRE BISERICA II DIN TIMOC{I PIATRA S^RB~ DIN CALEA NOASTR~

”

”

Tu crezi c# nu [tiu ce e cu tine? Te doareKosovo, dar uite, m# jur c# ai mei nu sunt un\nceput de Kosovo, sunt oameni nec#ji]i c# lemoare limba [i c# tu ]i-ai ales mai mari care deat@ta vreme ne-nt#r@t#. Frate s@rb, poate tu maidegrab# mi-e[ti frate, dec@t #ia pe care politica nii-a urcat \n cap [i nu mai [tim ce s# facem cu ei...

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200850

Prof. SORIN FIRA

e[tiin]#? Necunoa[tere? Reavoin]#? Greu de explicat de-mersul pseudo[tiin]ific al profe-sorului Vojislav Stoianovic,concretizat \n volumul “Etno-geneza apari]iei vlahilor:Vlahii [i popoarele balcanice”,ap#rut la \nceputul anului 2007,

\n \ncercarea de a consacra, \n mentalul colectiv,teza existen]ei unei etnii “aparte”, etnia vlah#,care …\n pofida faptului c# utilizeaz# o limb#identic#, este diferit# de cea rom@n#”.

Aceast# nou# mistificare grosolan# a istorieina]ionale, pus# \n practic# de Vojislav Du[anStojanovic, profesor de istorie \n Negotin (Serbiade R#s#rit), nu poate st@rni dec@t ilaritatea, iarlansarea unor ipoteze de genul “vlahii sunt urma[iitracilor, cel]ilor [i ai slavilor de sud, \n timp cerom@nii sunt urma[ii dacilor [i daco-ge]ilor, astfelc# este absolut clar c# vlahii nu sunt rom@ni, cio etnie separat#”, nu pot dec@t s# ridice semne de\ntrebare asupra izvoarelor istorice consultate deacesta.

Autorul (vlah la origine) face aceste afirma]ii\n virtutea faptului c# \[i asum# \n mod con[tientapartenen]a la etnia vlahilor [i prin men]ionareafaptului c# “apari]ia c#r]ii a fost un rezultat aldorin]ei de a ajunge la un r#spuns al mai multor\ntreb#ri deschise, deoarece, p@n# \n prezent, s-auscris tot felul de minciuni despre vlahi”.

Prin deplasarea accentului pe elementul celtic\n defavoarea celui roman, \n evolu]ia popula]ieidin sudul Dun#rii, Vojislav Stojanovic \ncearc#s# explice, \n mod eronat, faptul c#, ini]ial,…etniconul walch-walach a desemnat la vechiigermani, \n antichitate, popula]ia celt#, apoi pecel]ii romaniza]i”. Respectivul termen se refereala cel]ii romaniza]i de pe actualul teritoriu alFran]ei, Galia antic#. Prezen]a cel]ilor \n Balcani([i la nord de Dun#re), \ncep@nd cu secolul al IV-lea \.Hr., \n cadrul unei migra]ii de mari propor]ii,care i-a dus p@n# \n Asia Mic#, [i rolul importantal acestora \n progresul popula]iilor \nt@lnite aici(traci, daco-ge]i, iliri) nu explic# faptul c# …ele-mentele romane \n mentalitatea, limba [i obi-ceiurile vlahilor trebuie c#utate \n r#d#cinile lorcelte”. _n mod firesc, acestea pot fi explicate prininfluen]a direct# a romanilor care au st#p@nit teri-toriile din Balcanii de nord mai bine de [asesecole. De altfel, informa]iile despre triburile celtice(de exemplu scordiscii) dispar dup# terminareacuceririi Peninsulei Balcanice de c#tre romani(\nceputul secolului I d.C.).

Cu alte cuvinte, domnul profesor Stojanovic\ncearc# s# ne conving# (f#r# succes) de faptul c#vlahii, urma[i ai cel]ilor balcanici, nu s-au trans-format prea mult \n timpul procesului de roma-

nizare a regiunii, care, de altfel, nici nu a fostfinalizat cu consecin]e durabile, cre@nd astfel unparadox: vlahii [i rom@nii sunt diferi]i, apar]inunor filoane etnice distincte, \n ciuda faptului c#...vorbesc o limb# aproape identic#.

Unei comunit#]i care nu a evoluat din punct devedere politic spre o form# de organizaresuperioar#, cum este statul, \i este mai greu s#-ifie recunoscut# na]ionalitatea. De aceea, desprerom@nii sud-dun#reni Vojislav Stojanovic \[ipermite s# afirme c# …vlahii se deosebesc prin-tr-un fapt incontestabil – nu au aspirat la o orga-niza]ie, de felul pe care le numim noi STAT”. Oastfel de afirma]ie nu ]ine seama de o realitateistoric# incontestabil#: la sf@r[itul secolului al XII-lea vlahii au fost un factor esen]ial \n apari]ia]aratului rom@no-bulgar, dinastia conduc#toare fiindrom@neasc#. Fra]ii Petru [i Asan, rom@ni, aucondus r#scoala vlahilor [i bulgarilor \ndreptat#\mpotriva Bizan]ului (1185-1187), care s-a \ncheiatcu eliminarea domina]iei \mp#ratului de laConstantinopol.

Revenind la originea denumirii de “vlah”,atragem aten]ia asupra inten]iilor unor asemeneaauto-intitula]i speciali[ti ai istoriei vlahilor, carepretind c# au studiat aceast# problem# “mai binede 30 de ani” [i care, prin punctele de vedere

exprimate, creeaz# confuzie [i amplific# o starede incertitudine \n r@ndul popula]iei rom@ne[ti dinValea Timocului: prin mistificarea istoriei, prinpolitizarea adev#rului [i a certitudinilor legate deoriginea, evolu]ia [i existen]a oric#rei minorit#]ise creeaz# o mare [i grav# problem#.

Problema \ncrederii [i a unei crize \n ceea ceprive[te convie]uirea pa[nic# cu vecinii. [i poatec# nu am fi luat atitudine fa]# de afirma]iileincorecte [i incoerente ale domnului VojislavDu[an Stojanovic dac# nu am fi aflat c#, \ntretimp, el a fost prezent \n cursul lunii septembrie2007, la \nt@lnirea reprezentan]ilor rom@nilortimoceni cu Jurgen Hermann, raportorul specialal Adun#rii Parlamentare a Consiliului Europei(APCE), \ns#rcinat cu monitorizarea situa]ieiminorit#]ii rom@ne[ti din Voivodina [i Timoculs@rbesc. Probabil c#, pe l@ng# multitudinea deaspecte legate, \n principal, de acordarea drepturilorce li se cuvin rom@nilor timoceni privind p#strareaidentit#]ii rom@ne[ti, prezentate de c#tre adev#ra]iireprezentan]i rom@no-vlahi ai comunit#]ii, domnulVojislav Stojanovic a f#cut o not# discordant#,creion@nd \n fa]a trimisului Uniunii Europene ocu totul alt# realitate etno-lingvistic# \n ceea ceprive[te comunitatea rom@neasc#/vlah# din ValeaTimocului.

Timpul va demonstra, \ns#, inutilitatea unorasemenea \ncerc#ri de mistificare [i denaturare aadev#rului istoric. Vojislav Stojanovic nu este niciprimul [i probabil nici ultimul “specialist” dinlungul [ir al celor care contrazic istoria poporului[i a limbii rom@ne. Dar, cu siguran]#, va aveaaceea[i soart# precum to]i ceilal]i ideologi\nregimenta]i politic, adic# va ajunge la co[ulde... minciuni al istoriei, catalogat ca atare deorice adev#rat specialist al domeniului.

Vlahii din Valea Timocului

nul 2008 ne-a [i adus o sume-denie de probleme, de parc# celedeja existente nu ar fi fostsuficiente. _ntr-un mod delocre]inut, f#r# pic de sim] diplo-matic, dimpotriv#, PatriarhulSerbiei, Pavle, a trimis o scri-soare Patriarhului Rusiei, Alexeial II-lea, prin care l-a asigurat

de sprijinul s#u \n “restabilirea ordinii canonicenormale \n Moldova”. Uzit@nd un ton plin derevolt#, epistola patriarhal# asocia ac]iunile BisericiiOrtodoxe Rom@ne “cu una dintre cele mai negreperioade din istoria umanit#]ii, perioada ocupa]ieinaziste” [i “denun]a” politica agresiv# a Rom@niei\mpotriva Moldovei suverane.

Mobilul indign#rii s@rbe[ti a fost constituit dehot#r@rea curajoas# [i just# a Sinodul BisericiiOrtodoxe Rom@ne, adoptat# la sf@r[itul anuluitrecut, de a reactiva trei eparhii, existente p@n# \n1944, [i for]ate s#-[i suspende activitatea odat# cuocuparea Basarabiei de c#tre armata sovietic#. \nboxa acuza]ilor se afl#: Arhiepiscopia Chi[in#ului,Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia de B#l]i[i Episcopia Ortodox# a Dub#sarilor [i a toat#Transnistria. Ulterior acestei decizii, un val deatacuri virulente s-a ab#tut dinspre R#s#rit asupraa tot ce \nsemna sau era asimilat, \n orice fel,ortodoxismului rom@nesc.

Spre detensionarea situa]iei, la ini]iativa Rom@-niei, \n luna noiembrie 2007, a avut loc o rund#de convorbiri \ntre Patriarhiile Rom@n# [i Rus#,dar din p#cate, \ntr-un spirit tradi]ional agresiv,partea rus# nu a acceptat principiul libert#]ii per-soanelor de a-[i alege, conform propriilor credin]e[i valori spirituale, biserica la care s# mearg#.Unicul punct de vedere rus a fost cel de respingerea propunerii delega]iei rom@ne de coexisten]# \n\n]elegere fr#]easc# a celor dou# biserici, fiecarefiind expresia uneia dintre cele dou# tradi]iibiserice[ti. _nal]ii ierarhii ru[i \ns#rcina]i cu“instituirea unui dialog canonic” au r#spuns cu

obstina]ie: NU, singura posibilitate pe care ar filuat-o \n considerare fiind desfiin]area tuturorepiscopiilor rom@ne[ti reactivate ca sufragane aleMitropoliei Basarabiei, uit@nd c# [i acestea facparte din “tradi]ia” invocat# de prela]ii ru[i, [i mai

nou, de cei s@rbi.

S# fi uitat prea sfin]iile lor c# spa]iul din st@ngaPrutului, locuit de str#mo[ii rom@nilor \nc# dinsecolele III-IV dup# Hristos, a depins din punctde vedere duhovnicesc de Patriarhia de Constan-tinopol [i nu a reprezentat niciodat# un terenmisionar al Patriarhiei Ruse? Sau c#, \n anul 1401,c@nd Patriarhia Ecumenic# a recunoscut cano-nicitatea Mitropoliei Moldovei, \nfiin]at# \nc# \nanul 1386, acest teritoriu f#cea parte din MitropoliaMoldovei, care era p#storit# de ierarhi rom@ni, cure[edin]a la Suceava, apoi la Ia[i?

_n secolul XV, c@nd Biserica Ortodox# Rus#[i-a proclamat autocefalia, nu avea jurisdic]iecanonic# asupra teritoriului dintre Prut [i Nistru.Abia peste 411 ani de func]ionare institu]ionalizat#a Mitropoliei Moldovei \n spa]iul dintre Carpa]i[i Nistru, \n anul 1812, anul anex#rii lui abuzivede c#tre Imperiul ]arist, acest teritoriu a fost inclus,la fel de abuziv, \n sfera canonicit#]ii BisericiiOrtodoxe Ruse, care, un an mai t@rziu, a \nfiin]ataici Eparhia de Chi[in#u, cu scopul rusific#riirom@nilor din partea de r#s#rit a Moldovei.

O sut# [i ceva de ani mai t@rziu, dup#proclamarea independen]ei Basarabiei, \n 1918,[i dup# votarea unirii cu ]ara Mam#, Eparhiarus# a Chi[in#ului apar]in@nd Patriarhiei Mos-covei [i-a \ncetat activitatea, iar Sf@ntul Sinodal Bisericii Ortodoxe Rom@ne a \nfiin]at Arhie-

piscopia rom@n# a Chi[in#ului._n anul 1923, la solicit#rile clerului [i ale cre-

dincio[ilor, Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom@ne ahot#r@t \nfiin]area a \nc# dou# eparhii \n Basarabia,anume Episcopia Hotinului cu re[edin]a la B#l]i[i Episcopia Cet#]ii Albe, cu re[edin]a la CetateaAlb#, pentru ca \n 1927, Arhiepiscopia Chi[in#uluis#-[i aleag# un mitropolit titular, fiind ridicat#,a[adar, la rangul de mitropolie, av@nd ca eparhiisufragane episcopiile men]ionate anterior. Acestorali s-a ad#ugat, \n 1941, Misiunea Ortodox#Rom@n# pentru Transnistria cu statut de eparhie.Astfel, cele patru eparhii ale Mitropoliei Basarabieiau func]ionat p@n# \n anul 1944, c@nd au fostfor]ate de puterea comunist# sovietic# s#-[i\ntrerup# activitatea.

Odat# cu destr#marea regimului sovietic [iproclamarea Republicii Moldova ca stat suveran[i independent, a fost posibil# reactivarea Mi-tropoliei Basarabiei dependent# canonic de BisericaOrtodox# Rom@n#. Din punct de vedere canonic,toate cele patru eparhii ale Mitropoliei Basarabiei

au fost reactivate \n anul 1992, pe teritoriuljurisdic]ional tradi]ional al Mitropoliei Basarabiei[i pe teritoriul statului independent Moldova, f#r#\ns# ca prin aceast# reactivare, Biserica rom@n# s#pun# vreun moment \n discu]ie juste]ea existen]eiMitropoliei ruse a Chi[in#ului [i a \ntregii Mol-dove, dependent# de Biserica Ortodox# Rus#.

Patriarhia Rom@n# a ]inut [i va ]ine \n continuareseama de dorin]a credincio[ilor ortodoc[i de aapar]ine, \n mod liber, fie de Patriarhia Rom@n#,fie de cea a Moscovei. Premisa coexisten]ei pa[nicea celor dou# mitropolii \n Republica Moldovaeste fundamentat# de realitatea c# acest teritoriunu se mai afl# azi nici \n componen]a statuluirom@n, nici \n cea a celui rus, fiind o ]ar# nou#,independent#.

Revenind la epistola patriarhal#, \n situa]ia poli-tic# actual# a Serbiei, era preferabil ca, \n spiritulpretins cre[tinesc, Patriarhul Pavle s# vin# cuargumente, nu cu afirma]ii denigratoare, prin cares# instige la dezbinare [i intoleran]#. De ce ac]io-neaz# astfel, atac@nd Rom@nia, care \[i declarasedeja sprijinul s@rbilor \n tran[area chestiunii Ko-sovo, nu pot [ti dec@t “luminatele” min]i ale Sino-dului Bisericii s@rbe, care au conceput acest plan.

Nu am auzit de vreo scrisoare a \nal]ilor prela]is@rbi despre sutele de mii de rom@ni din ValeaTimocului, supu[i dezna]ionaliz#rii ira]ionale,inacceptabil# pentru secolul XXI [i pentru pre-ten]iile europene ale Serbiei. Nu am auzit ca preacinstitele fe]e biserice[ti din Serbia s# vorbeasc#despre lipsa bisericilor, [colilor sau presei \n limbamatern# pentru ace[ti neferici]i. NU, sunt subiectetabu, iar, ori de c@te ori, discu]iile converg spreaceste puncte, autorit#]ile laice [i mai marii bisericiivecine fac apel la ra]iuni de tipul “protej#mintegritatea statului s@rb” sau “respect#m jurisdic]iacanonic#”, uit@nd c# s@rbii din Rom@nia au dreptulla \nv#]#m@nt de toate gradele, la religie [i cultur#\n limba proprie [i chiar la reprezentareparlamentar#, f#r# s# “aduc# atingere integrit#]iistatului” rom@n.

”Basarabia este teritoriu canonic rus“

Prof. LUMINITA DUMITRESCU,

www.romaniuitati.eusite dedicat rom@nilor din Peninsula Balcanic#, deschis de Centrul de Studii [i Cercet#ri

pentru Comunit#]ile de Rom@ni din Balcani, apar]in@nd Funda]iei <Scrisul Rom@nesc> din Craiova.

Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:Rom@nii de l@ng# noi:

B ISER ICA ORTODOX~ RUS~{I B ISER ICA ORTODOX~ S^RB~ AU HOT~R^T:

”

”

S# fi uitat prea sfin]iile lor c# spa]iul dinst@nga Prutului, locuit de str#mo[ii rom@nilor\nc# din secolele III-IV dup# Hristos, a depinsdin punct de vedere duhovnicesc de Patriarhiade Constantinopol [i nu a reprezentat niciodat#un teren misionar al Patriarhiei Ruse?

PAT R I M O N I U E C L E Z I A L

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 51Preot AL. STÅNCIULESCU-BÂRDA

Coresponden]# din MALOV~}, jude]ul Mehedin]i

Rela]ii suplimentare despre aceste c#r]i pute]i ob]ine la telefonul: 0724.99.80.86.

artea cuprinde majoritatealegendelor despre {tefan celMare, culese de folcloristul S.T.Kirileanu, din c#r]i, reviste [i depe teren. Edi]ia de fa]#, a V-a,publicat# de Parohia Malov#](jud. Mehedin]i), prin Editura…Cuget Rom@nesc†, cu prilejul

comemor#rii a 500 de ani de la moartea mareluivoievod, este \nso]it#, spre deosebire de alte edi]ii,de un bogat aparat critic, \n care documentulfolcloric, etnoistoric, este coroborat cu cel istoricpropriu-zis, astfel c# se poate vedea c@t este adev#r[i c@t imagina]ie. Cartea are o ampl# introducere\n limba rom@n# [i o prezentare \n limba englez#.Dup# ce cite[ti asemenea carte, mul]ume[ti luiDumnezeu c# e[ti rom@n, c# ai reg#sit izvorulmarilor tr#iri patriotice. _n vremea c@nd \n manualulde istorie sunt dedicate mai multe pagini uneiprezentatoare de televiziune dec@t marilor no[trivoievozi la un loc, cartea de fa]# se dovede[te afi necesar# \n fiecare cas#, \n fiecare bibliotec#public#, drept instrument extraordinar de educa]iepatriotic#.

Dac# ar fi s# \nf#]i[#m istoria poporului rom@nsub forma unei h#r]i \n relief, cu mun]i, dealuri,c@mpii, cu v#i [i pr#p#stii, cu r@uri, cu fluvii [icu m#ri, atunci {tefan cel Mare [i Sf@nt [i epocasa ar trebui s# fie un adev#rat Everest. Nici unuldintre domnii cu care a binecuv@ntat Dumnezeuneamul rom@nesc \n trecerea sa pe p#m@nt dep@n# acum nu a atins culmile la care s-a ridicatel. Indiferent din ce latur# am privi personalitatea[i activitatea sa, fie ea politic#, strategic#, cultural#,uman#, moral# ori religioas#, nu putem s#-iatribuim dec@t calificative la superlativ. {tefan celMare [i Sf@nt a fost ca un efort suprem al neamuluirom@nesc de a supravie]ui \n istorie, \ntr-o vremede grea cump#n#. Ecourile pr#bu[irii bastionuluicre[tin#t#]ii, Constantinopolul, erau foarte puternice,\ngrijorarea atinsese maximum de \ncordare. Turciip#[iser# \n Europa [i \naintau an de an tot maiad@nc spre inima ei. Peninsula Balcanic#, ciop@r]it#de iataganele otomane, se zv@rcolea \ns@ngerat# [ineputincioas# sub picioarele \nving#torilor. Dun#reanu mai putea constitui dec@t cu multe jertfe hotarulde care s# se \mpiedice aliotmanul turcesc.T#t#rimea Bugeacului [edea \n [eile cailor,a[tept@nd un semn de la sultan, pentru a o porni\n galop spre Moldova [i }ara Rom@neasc#.Ungurii, polonezii, ucrainienii [i ru[ii nu a[teptaudec@t momente prielnice s# atace. Marile puterieuropene nu \n]elegeau ori se f#ceau c# nu \n]eleggravitatea situa]iei \n care se afla …poartacre[tin#t#]ii†, pentru a se sinchisi de ea. _ns#[ifiin]a neamului rom@nesc era amenin]at# cu pieireade pe harta lumii.

_n acest context dramatic se ridic# \n Moldova{tefan cel Mare [i Sf@nt. El este un miracol nunumai \n istoria rom@nilor, ci [i a \ntregii Europe[i a cre[tin#t#]ii. El a fost Omul, a fost Eroulproviden]ial, prin care a lucrat Dumnezeu pep#m@nt \n acea perioad#. Nu se poate concepe caarmata Imperiului Otoman secondat# de hoardelet#tare, o armat# bine instruit# [i dotat#, care trecuseprin foc [i sabie imperii [i popoare, s# sepoticneasc# de o ]#ri[oar# precum Moldova.Nimeni nu contest# bog#]ia natural# a Moldovei,dar oricine trebuie s# recunoasc# inferioritateanumeric# [i strategic# a armatei moldovene \ncompara]ie cu cea turceasc#. Era vremea luptelordirecte dintre oameni. Omul zilelor noastre nutrebuie s#-[i \nchipuie c# pe atunci se dispunea dearmament sofisticat precum cel din ziua de azi,care supline[te mul]ime de oameni. C@teva ma[inirudimentare de r#zboi, dintre care tunurile se situaupe locul \nt@i, constituiau armele …cu b#taie lung#†ale armatelor de atunci. For]a adev#rat# a uneiarmate o constituia num#rul osta[ilor, nivelul lorde instruc]ie [i iscusin]a conduc#torilor. Nu avem

date c# {tefan cel Mare avea o armat# permanent#numeroas#. Aceasta forma garda cur]ii domne[ti[i paza cet#]ilor. Armata cea numeroas# o forma]ara, atunci c@nd era chemat# sub steag la vremede nevoie. Cei mai mul]i osta[i recruta]i erauneinstrui]i sau, oricum, aveau o sumar# preg#tiremilitar#. Ei erau condu[i de convingerea c# \[iap#r# ]ara, p#m@ntul, casa, biserica [i cimitirul,p#rin]ii [i copiii, nevasta [i \ns#[i ra]iunea de a fi.Se adunau \n jurul domnului ca puii \n jurulclo[tii [i \ncercau s# opun# rezisten]# uliului.

{tefan a reu[it \n scurt timp s# devin# omul luiDumnezeu trimis s# m@ntuie Moldova deinvadatori. Lupta lui nu se d#dea numai pentruap#rarea ]#rii, ci [i pentru ap#rarea credin]eicre[tine. El nu-[i f#cea un titlu de glorie din

nenum#ratele victorii c@[tigate, ci le

punea pe toate pe seama ajutorului dat deDumnezeu. El intra \n lupte, acolo unde era maigreu, dar poporul era convins c# \n lupt# se g#sesc[i \ngerii lui Dumnezeu, arhanghelul Mihail, orisfin]ii militari, precum Sf@ntul Gheorghe sauSf@ntul Dimitrie [i al]ii. Luptele lui {tefan erauluptele pe care Dumnezeu le voia. {tefan \nsu[ise socotea slujitorul lui Dumnezeu [i \mplinitorulvoii Lui. _nfr@ngerile erau pedeaps# divin# pentrup#cate. Concep]ia lui {tefan era profund cre[tin#,de om cu misiune special#, destinat de Dumnezeupentru a-[i conduce poporul la libertate [iindependen]# \n marele concert al popoarelor. El[i-a \nsemnat trecerea prin lume cu nenum#ratelemorminte ce arat# locurile unde au avut loc lupte,prin zecile de loca[uri sfinte, prin cet#]i [iconstruc]ii, dar, mai ales [i mai trainic, prin urmeler#mase \n memoria poporului s#u. S-a scris mult,dar nu s-a spus totul despre {tefan cel Mare [iSf@nt p@n# acum.

El r#m@ne, \n continuare, o enigm# [i un miracol\n istorie; el r#m@ne un punct de reper \n via]apoporului rom@n, un model [i un prilej de bucuriepentru rom@nii din toate timpurile [i din toatelocurile. _n persoana lui {tefan se \ntruchipeaz#\nsu[i simbolul existen]ei, vitejiei [i unit#]ii noastrerom@ne[ti din toate timpurile [i din toate locurile.Nu este rom@n care s#-l conteste; nu este rom@ncare s# nu i se \nchine cu venera]ie; nu esterom@n care s# nu-[i simt# sufletul vibr@nd \n fa]amorm@ntului de la Putna; nu este rom@n care s#nu se simt# m@ndru c@nd precizeaz# c# este din}ara lui {tefan-Vod#. S-au scurs cinci sute de anide la trecerea lui spre cele ve[nice, dar memorialui r#m@ne la fel de vie [i mobilizatoare pentruto]i rom@nii de aici [i de pretutindeni. _ntotdeaunaumbra lui a vegheat la suferin]ele [i la bucuriilepoporului rom@n. B#tr@nul st#p@n al Moldovei a

pl@ns sub cripta morm@ntului de pl@nsetulurma[ilor s#i afla]i \n grele cumpene, iar la vremede \ncercare duhul lui a luptat al#turi de rom@nipentru ap#rarea cauzelor sfintei na]ii.

_n lucrarea de fa]# [i \n multe altele vom \nt@lnipe {tefan sf#tuindu-se cu Dumnezeu prin sfin]iiS#i slujitori, c#lug#ri [i pustnici, cercet@nd bisericile[i m@n#stirile, rug@ndu-se el \nsu[i ori cer@ndob[tilor m@n#stire[ti, armatei [i \ntregului popors# se roage [i s# posteasc# pentru izb@nda asupraliftei p#g@ne. {tefan ac]ioneaz# sub semnul [i cupermisiunea divinit#]ii. Altarele construite dup#luptele sus]inute sunt semne de mul]umire, dar [ide ve[nic# pomenire pentru cei disp#ru]i. El estedrept [i milostiv. Ajut# pe s#raci, d# zestre latineri [i tinere f#r# posibilit#]i, \[i \mpropriet#re[tevitejii, are con[tiin]a vremelniciei vie]ii [i slavei

omene[ti. {tefan este nu numai unconduc#tor de o[ti [i de ]ar#; {tefan este p#rinteleneamului rom@nesc. Tocmai de aceea l-a pl@ns]ara \ntreag# de cinci veacuri \ncoace, tocmai deaceea i-au sim]it mereu lipsa \n marile momentede \ncercare. {tefan cel Mare nu putea fi socotitdec@t sf@nt. Pentru tot cea a f#cut pentru Moldova\n special [i pentru cre[tin#tate \n general nu puteafi socotit altfel. Poate pentru unii dintre noi esteincompatibil# purtarea armelor cu sfin]enia; poateam fost obi[nui]i cu imaginea sf@ntului tr#itor \npustie, dedat cu postul [i cu rug#ciunea, \mbr#catsumar [i sl#bit p@n# la limita supravie]uirii. Iat#c# au existat [i la noi sfin]i – voievozi de talia lui{tefan cel Mare \n Moldova ori a lui ConstantinBr@ncoveanu \n }ara Rom@neasc#.

{tefan cel Mare [i Sf@nt \ntruchipeaz# \n sinesimbolul Conduc#torului [i al Eroului adev#rat.Cultul lui s-a z#mislit spontan, f#r# a fi impus.Am avut trista experien]# de a tr#i perioada \ncare cultul personalit#]ii ajunsese politic# de stat.Acela era un fals cult al personalit#]ii, un surogatde cult. Adev#ratul cult, adev#rata cinstire [ivenera]ie le-a adus poporul lui {tefan cel Mare [iSf@nt, convins c# omul acela a purtat \n sinecharisma de a conduce cu adev#rat oameni [ipopoare. El a fost pentru supu[ii s#i omul pro-viden]ial, trimisul lui Dumnezeu, unsul lui Dum-nezeu. {tefan n-a fost un despot. Permanent \l\nt@lnim sf#tuindu-se cu boierii ]#rii, cu b#tr@nii [i\n]elep]ii neamului. Vorba lui e cump#nit#, \n]e-leapt# [i este lege sf@nt# pentru orice muritor. A[al-a socotit poporul dintotdeauna [i i-a conturatastfel imaginea de conduc#tor ideal. Studierea vie]ii[i activit#]ii lui {tefan cel Mare [i Sf@nt, aconcep]iei [i stilului s#u de a conduce ]ara, artrebui s# constituie cea mai \nalt# [coal# pentruorice pretendent la func]ia cea mai \nalt# \n stat.

{tefan ne \nva]# un lucru esen]ial: conduc#torulideal se na[te, nu se face. Iar el a fost n#scutpentru a fi conduc#tor. Concep]ia cre[tin# desprelume [i via]#, credin]a [i frica de Dumnezeu \lferesc de excese, de alunec#ri spre despotism.Ceea ce face pune sub semnul \ndoielii. Numailui Dumnezeu i se cuvine dreptul de a judeca [iaprecia cu adev#rat faptele omene[ti [i {tefan estecon[tient de aceasta. O asemenea g@ndire \i\nfrumuse]eaz# chipul [i-i eternizeaz# imaginea.Con[tiin]a c# el este …prin mila lui Dumnezeudomn al Moldovei† numai pentru a ap#ra ]ara [ia o c@rmui at@t c@t va permite Dumnezeu \l fere[tepe domnitor de patimi nes#buite ori de interesepersonale exagerate. Un asemenea om consider#domnia un act de sacrificiu [i de jertf# pe altarulunor cauze sfinte. {tefan cel Mare se comport# caun ]#ran moldovean vrednic [i gospodar, c#ruia is-a dat \n administrare o mo[ie ceva mai maredec@t a lui [i aceea se nume[te }ara. {tefan celMare este lumina ce lumineaz# \ntunericul veaculuis#u [i reflect# razele sale peste multe veacuri deaici \ncolo.

Mul]i domni a avut poporul rom@n [i fiecare aavut particularit#]ile sale, calit#]ile [i defectele,frumuse]ile [i ur@]eniile sale, locul s#u \n istorie;{tefan cel Mare [i Sf@nt este domnul domnilorrom@ni, fiindc# este mai presus dec@t to]i, fiindc#pe piedestalul lui nu s-a putut urca nimeni, fiindc#a fost prea \nalt. {tefan cel Mare se proiecteaz#\n con[tiin]a poporului rom@n undeva \ntre cer [ip#m@nt, precum semizeii p#g@n#t#]ii antice. Neplace c@nd \i citim istoria. Ne place enorm, fiindc#sim]im din ad@ncul sufletului nostru z#mislin-du-se con[tiin]a c# prin el am fost [i noi ceva \nistoria lumii. Ne bucur#m c@nd \i citim sau \ipovestim istoria p@n# la un punct. Atunci c@nd neapropiem de anul mor]ii lui, o durere ne cuprinde,o durere ca la pierderea unei fiin]e scumpesufletului nostru, unei fiin]e \nrudite cu noi. Autrecut cinci sute de ani de atunci, dar oricinel#crimeaz#, c@nd vorbe[te de via]#, \n mijloculneamului s#u, ca s#-l conduc# prin h#]i[urile lumii[i ale istoriei. Am fi fost gata s#-i d#ruim fiecarec@]iva ani din via]a noastr#, numai s# nu moar#.Era prea mare, prea maiestuos \ntru slava lui,prea ne \nv#]asem cu el la c@rma ]#rii, ca s#putem accepta g@ndul c# el nu mai este. I-amcl#dit o aureol# de sf@nt, i-am redat ve[niciaprezen]ei \n istoria real# a ]#rii [i a lumii, fiindc#altfel ne sim]eam orfani, copii ai nim#nui pedrumurile lumii. {tefan este un reper \n via]aneamului rom@nesc, este un sprijin, este oidentitate, este \nsu[i simbolul nemuririi noastre.

Edi]ia a fost \ngrijit# de Pr. Prof. Al.St#nciulescu-B@rda, care a alc#tuit prefa]a \n limbilerom@n# [i englez# [i aparatul critic.

Via]a Sf@ntului {tefan cel MareEditura …Cuget Rom@nesc†, B@rda, 2004, 216 pag.

arohia Malov#] (jud. Mehedin]i)a publicat, prin Editura …CugetRom@nesc†, cea de-a patra cartea Pr. Prof. Ioan Ionescu, dup#

Sfin]ii sl#vi]i ai Bisericii din }ara Rom@neas-c#, Pagini de cultur# cre[tin# veche [i _ncepu-turile cre[tinismului rom@nesc. Asemeneacelorlalte, prezentul volum reune[te un num#r de21 articole [i studii publicate \n diferite reviste,c@t [i comunic#ri sus]inute, la sesiuni [tiin]ificesau congrese din ]ar# [i str#in#tate, de-a lungulmultor ani.

Dup# o \ndelungat# experien]# didactic# [ipublicistic#, p#rintele Ionescu st#ruie \n paginile

lucr#rii de fa]# asupra primelor veacuri cre[tine,aduc@nd argumente lingvistice, etnografice,etnologice [i documentare privind via]a [iorganizarea Bisericii cre[tine pe teritoriul carpato-danubiano-pontic, cu \n#l]#rile [i poticnirile ei.Studii pertinente, recunoscute [i apreciate despeciali[tii din domeniu privesc o serie de hidro-nime, antroponime [i toponime de origine traco-dac#. Se opre[te asupra unor practici rituale [iface incursiuni ample \n istoria religiilor, \n mito-

logie, etnologie [i folclor, pentru a g#si semni-fica]ii profunde, care vorbesc de credin]ele [ispiritualitatea rom@neasc# dintotdeauna.

Cuvintele vechi, arhaismele, cap#t# \n paginilep#rintelui Ionescu semnifica]ii neb#nuite [i-[idezv#luie tainele p#strate cu sfin]enie peste veacuri.

Partea a doua a c#r]ii prive[te perioada me-dieval# a cre[tinismului rom@nesc din Principate,aduc@ndu-se importante contribu]ii documentatela elucidarea adev#rului \n multe situa]ii contro-

versate. Fie c# e vorba de \ntemeierea Mitropoliei}#rii Rom@ne[ti, de Sinodul de Ia[i, fie c# estevorba de Me[terul Manole, de Catehismul calvi-nesc, de jertfa zguduitoare a Br@ncovenilor saude lupta lui Avram Iancu, peste tot p#rinteleIonescu nu se mul]ume[te cu datele \ndeob[tecunoscute [i analizeaz# lucrurile p@n# \n cele maimici am#nunte [i de fiecare dat# cititorul, \ngeneral, [i specialistul, \n special, r#m@n cu odoz# de cuno[tin]e noi, inedite sau cu interpret#ri[i \n]elesuri surprinz#toare, neb#nuite p@n# atunci.

{i prin aceast# carte, p#rintele Ioan Ionescu,de[i nonagenar, ne convinge cu prisosin]# c# esteun cercet#tor de elit#, neobosit scormonitor alarhivelor [i bibliotecilor, un g@nditor profund, care[tie s# p#trund# tainele p#strate de p#m@nt, delucruri [i de limba rom@neasc# de-a lungul amultor secole, sco]@nd la lumin#, f#r# putin]# det#gad#, noi argumente ale originii, vechimii [icontinuit#]ii noastre rom@ne[ti.

Preot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCUPreot Prof. Ioan IONESCU

Permanen]e autohtone [i cre[tinerom@ne[ti Editura …Cuget Rom@nesc†, 2003, 234 pag.

”

”

{tefan cel Mare [i Sf@nt este Domnuldomnitorilor rom@ni, fiindc# este mai presusdec@t to]i, fiindc# pe piedestalul lui nu s-aputut urca nimeni, deoarece a fost prea \nalt.

{tefan cel Mare se proiecteaz# \n con-[tiin]a poporului rom@n undeva \ntre cer [iP#m@nt, precum semizeii p#g@n#t#]ii antice.Ne place c@nd \i citim istoria.

PAT R I M O N I U E C L E Z I A L

Simion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANUSimion T. KIRILEANU

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200852

ntr-un interviu dat de cur@nd,marele rom@n Dumitru Mano-lache se \ntreba, cu g@ndul lariscurile pe care [i le-a asumatprin apari]ia c#r]ii domniei sale…Tezaurul dacic de la Sinaia:legend# sau adev#r ocultat?”.

Am sim]it c# aceast# \ntrebare con]ine \n eachintesen]a momentului actual, c# a sosit vremeas# nu ne mai l#s#m sufoca]i de adev#r, dar s#-ll#s#m s#-i sufoce pe cei care au reu[it s#-l ascund#mult prea mult timp. _n ultimii ani, ca umilteolog [i istoric, am avut Binecuv@ntare s# m#apropii de inestimabila avere spiritual# p#strat#\n multe l#ca[uri m#n#stire[ti, de pe \ntregcuprinsul ]#rii, cu speran]a c# Bunul Dumnezeum# va ajuta s# le d#ruiesc [i altora bucuriareg#sirii lor \ntr-o viitoare lucrare scris#. _n recentacarte a dlui Dumitru Manolache mi-am reg#sitmulte dintre \ntreb#rile pe care mi le pusesempersonal atunci c@nd m# apropiasem de fascinantatr#ire de-a lungul veacurilor a M#n#stirii Sinaia.Pe firul unora dintre ele truda mea s-a ad@ncit[i se al#tur# cu smerenie dreptului acestui neamla adev#r.

Vremea pustnicilor – Pazniciicei smeri]i ai tainelorneamului daco-roman

A[ez#m@ntul Sp#tarului Mihail Cantacuzino,ctitorul [i fondatorul M#n#stirii Sinaia – 15octombrie 1694 (…Ctitoricescului A[ez#m@nt” –1694 – Biblioteca Academiei Rom@ne)

M#n#stirea Sinaia, a[ez#m@nt monahal cl#ditpe temeliile pe[terilor pustnicilor [i monahilorde demult, are un impresionant trecut, a[a cumau toate l#ca[urile, mai cu seam# cele pres#ratela r#sp@ntie de istorie. M#n#stirile au fost oazede via]# duhovniceasc#, de m@ng#iere [i deapropiere de Dumnezeu. M#n#stirile au fost vetrede cultur#, de lumin# pentru credin]a Bisericiinoastre, prin perpetuarea [i cultivarea limbii, aidentit#]ii rom@ne[ti [i a credin]ei ortodoxe aneamului nostru.

Primele dovezi ale prezen]ei oamenilor lapoalele muntelui Furnica, pe platoul ce coboar#pe Valea Prahovei, sunt vestigiile de bronzdescoperite [i datate \n perioada 1800-1700 \.d.Hr.Via]a continu# f#r# \ntrerupere pe acestemeleaguri, oamenii \ndeletnicindu-se cu cre[tereaanimalelor, exist@nd dovezi c# aici, cu secole \nurm#, era o a[ezare pastoral# stabil#. DrumulPrahovei este, \ncep@nd cu secolul al XV-lea,folosit [i de negustori care, cobor@nd cu m#rfuridinspre Bra[ov pentru ora[ele din }ara Ro-m@nesc# sau de la Dun#re, c#utau ad#post lalocalnici sau adesea la pustnicii care-[i duraser#l#ca[uri la umbra codrilor, sub privirea ocrotitoarea lui Dumnezeu. Schitul …Sf@nta Ana†, ridicat \n1453, a fost mai degrab# o micu]# capel# pentrupustnicii de prin \mprejurimi, care se adunau odat# pe s#pt#m@n# la rug#ciunea comun# [i\mp#rt#[anie cu Sfintele Taine. _nainte ca lapoalele muntelui Furnica din lan]ul Bucegilor s#se ridice acest edificiu, pu]ini c#l#tori se \ncu-metau s# treac# pe aici, dar cu toat# pustietatealocului [i greutatea drumului, aici tr#iau \n lini[tec#lug#ri solitari, care \n#l]au rugi pe acest v@rfde munte, ca odinioar# preo]ii str#mo[ilor no[tridaci. _nc# din \nceputuri, ace[ti c#lug#ri s-auad#postit \n cr#p#turile st@ncilor [i \n pe[terileacestor mun]i, mai t@rziu \n bordeie de piatr# [ischituri de lemn, pentru ca departe de lume [ide zgomotul ei s# tr#iasc# ap#r@nd tainele l#satelor [i ve[nica cinstire a lui Iisus Hristos. _n acestloc, \ntr-o poian# de odinioar#, l@ng# un izvorde ap# ce a r#mas p@n# ast#zi s# confirme cuprezen]a sa legenda, un c#lug#r, p#zitorul schituluiSf@ntul Nicolae, \n timp ce-[i f#cea rug#ciunea\ntr-o noapte a lunii august a anului 1683, aauzit glasuri \ngere[ti care pream#reau pe MaicaDomnului. Ajuns \n fa]a Mitropolitului acesta \lcheam# [i pe sp#tarul Mihail Cantacuzino s#asculte povestirea c#lug#rului. Marele sp#tarMihail Cantacuzino, frate al domnitorului deatunci, tocmai venise dintr-o c#l#torie la LocurileSfinte, unde ajunsese p@n# la Muntele Sinai,munte unde Moise primise Tablele Legii.

Lu@nd, astfel, cuno[tin]# de vede-nia c#lug#rului, marele sp#tar, \nso]it

de v#taful plaiului [i de c#lug#r, urc# \n sus peapa Prahovei, str#b#t@nd str@mtorile p@n# sus \nplai, \n locul unde c#lug#rul primise minunatulsemn divin. Aici, legenda zice c# tare s-a bucurat

sp#tarul de frumuse]ea locului, de

m#re]ia mun]ilor, de susurul apelor Pele[ului,care curgea dinspre apus, din Bucegi, unindu-secu p@r@ul Valea Rea, care curgea dinspre r#s#rit,din G@rbova [i se \nt@lnesc \n r#ul Prahova, cevine dinspre miaz#noapte, form@nd toate trei, \nacest loc, o minunat# cruce.

G@ndindu-se la pustietatea locului [i la greuta-tea drumului pe care \l str#b#tuser#, sp#tarul se

zice c# s-a \ndoit c# o s# poat# s#-[i

]in# promisiunea de a ridica acolo un loca[ derug#ciune, dar v#taful plaiului l-a \ncurajat,angaj@ndu-se s# aduc# muncitori cu bra]ele [ic#ru]ele din mun]i, iar lemn [i piatr# se g#seauacolo din bel[ug. Ctitoria cantacuzin#, bisericamic# cu zidurile ce o \nconjoar#, care p#streaz#[i acum aspectul unei cet#]i destinat# a fi …depaz#†, a \nceput a fi construit# \n anul 1690 [ia fost terminat# \n anul 1695. Una din virtu]ile

care au \nnobilat dintotdeuna sufletul cald alrom@nului a fost [i grija pentru semenul s#u,faptele caritabile. Exemplul sp#tarului MihailCantacuzino, care \ntemeiaz# \n }ara Rom@neasc#…Epitropia Sfintei M#n#stiri Col]ea† de care

apar]inea [i administrarea M#n#stiriiSinaia va fi urmat de Grigorie Ghica, care \nanul 1735 \ntemeiaz# …Epitropia Spitalului Sf@ntulPantelimon†, iar \n Moldova, mai t@rziu, \n 1785domnitorul Alexandru Ion Mavrocordat va\ntemeia …Epitropia Sf@ntul Spiridon†. Acesteepitropii, care aveau s# se uneasc# mai t@rziusub numele de …Eforia Spitalelor Civile†, aveaudatoria de a se \ngriji de bunul mers al ctitoriilor,

fie ele spitale, biserici sau m#n#stiri,chivernisind averea l#sat# de ctitori prin testamentsau dob@ndit# prin dona]ii de la diferi]i domnitori[i boieri de-a lungul vremii. Referindu-se laaverea M#n#stirii Sinaia, Eforia Spitalelor Civiledin Bucure[ti, cea care administra aceste averi,va consemna \n …Catalog† urm#toarele propriet#]i:„ Mo[ia M@neciu cu satul [i cu mun]ii ei dinplaiul Teleajenului (11 190 hectare teren din

care 10 208 ha forestier); „ Mo[ia Schiule[tidin Plaiul lui Serban, existent \n jude]ul Prahova[i confirmat# prin hrisovul lui Mihai Racovi]#din anul 1742, 21 martie; „ Mo[ia Trestieni cumun]ii din apa Doftanei; „ Mo[ia S#rasca de laPodeni cu pu]uri de p#cur# (\nsum@nd casuprafa]#, \mpreun# cu propriet#]ile Mati]a [iDelni]a, 936 ha din care 50 ha forestiere; „ Tot\n jude]ul Prahova m#n#stirea a mai primit [imo[iile Mati]a [i Delni]a, confirmate de …Ho-t#rnicia a 12 Boieri cu letul 7252 (1744) aprilie,8† [i …Cartea de hot#rnicie cu letul 1767, august10†; „ Apoi de la ctitor [i de familia acestuia,m#n#stirea a mai primit mun]ii Negra[ul [iFundurile, propriet#]i confirmate de …Zapisul culetul 1684 [i 1685†; „ De asemenea, a primit [iproprietatea Sl#nicul-Verbilau, confirmat# dehrisovul lui Alexandru Constantin, dat la 22august 1792; [i muntele Col]ii lui Balbe[, tot \nPrahova, proprietate confirmat# de …Contractulcu letul 1824, ianuarie 1. „ _n jude]ul Buz#u,m#n#stirea a primit de la ctitor mo[ia Amaru(300 ha teren arabil), confirmat# de un hrisovdat de Constantin Br@ncoveanu la 1 decembrie1695. „ _n jude]ul Br#ila a primit de la ctitormo[ia de la Batogul (aprox. 4000 ha teren arabil)confirmat# de …Zapisul cu letul 1721, iulie 3† [i…Zapisul cu letul 1758, iulie 1† ale lui CernicaSin Danciu Paharnic [i Mihai C#pitanu cu frate-seu, Zota, precum [i mo[ia Schiau Doice[ti [iparte din Liscoteanca (cump#rat# de la GheorgheCre]ulescu) confirmate de hrisovul lui NicolaeMavrocordat, dat la 2 iulie 7224 (1716). „ _njude]ul Ialomi]a m#n#stirea a primit proprietateaC#l#ra[i-Lichire[ti, confirmat# de hrisovul luiGrigorie Ghica dat la 3 mai 1748; de asemenea,proprietatea Dude[ti de Balt# (11670 ha terenarabil) confirmat# de hrisovul aceluia[i GrigoreGhica din 10 aprilie 1733. „ _n jude]ul Arge[,m#n#stirea prime[te de la comisul MihailCantacuzino mo[ia Lunca M@rghia, confirmat#de …Hot#rnicia Ple[oianu din 1842, decembrie30†. „ _n jude]ul R@mnicu-S#rat ctitoria canta-cuzin# prime[te propriet#]ile Stamomire[ti-Co-dre[ti, Tigoiu-Ol#reni [i Co]atcu (donate de {er-ban Cantacuzino [i P@rvu M#gureanu – aprox.329 ha, din care 100 ha forestiere) confirmateprin …Cartea de alegere cu letul 7254, martie 6†[i …Cartea de alegere cu letul 7235, decembrie20†.

De-a lungul vremii, acestor averi ale m#n#stiriiprimite de la sp#tar sau de la familia acestuia, lis-au mai ad#ugat [i altele, provenite fie dindona]ii, fie prin cump#rare, cum ar fi: Mun]iiValea Rea, Gagu Mare, Negra[ul, Fundurile,Zili[tea, Soreasca, Trestieni, Valea Babei [iFurnica (toate \nsum@nd o suprafa]# de aprox.5200 ha, din care 23-25 ha forestier).Astfel, primul stare] al M#n#stirei Sinaia,Nicodim, a cump#rat pentru M#n#stire trei mun]i:Piscul C@inelui, Se]ul [i G#gu]ul. _n timpul celuide-al doilea stare], Dionisie, m#n#stirea acump#rat muntele Doamnele din Ialomi]a; iarNifon, al treilea stare] al m#n#stirei, ob]ine pentrum#n#stire trei mo[ioare: Izvorul, Poiana Lupului[i mo[ia de l@ng# m#n#stirea Poiana.

Popa Preda …Fagen ot C@mpina† [i postelniculP#tra[cu (tat#l acestuia) au donat m#n#stirei mo[iaSlobozia-Vr#jitoarea (288 ha teren, din care 90ha p#dure), unde se afla metocul m#n#stirei Sinaia(actualmente biseric# parohial#). Jup@neasa Anad#ruie[te m#n#stirei propriet#]ile Urla]i, F@nt@-nelele, Via Boului [i F@nt@nelele-G#iseni.

Monahul Atanasie Bornazul doneaz# mo[iaGro[eni, de pe Valea Teancului, din Buz#u.

Ilie Orbu doneaz# …zece st@njeni de mo[ie dela Podeni-S#rasci†. Stanciu Boboc d#ruie[tem#n#stirii o parte din mo[ia de la Urla]i, iarStroe doneaz# o vie la Filipe[tii de P#dure (Ki-kirez) cu p#m@ntul ei.

Grigore Ploie[teanu doneaz# o vie la Cern#te[tipe Valea Zidului, pe p#m@ntul Glavaciocului;Ion Hangiu doneaz# o vie la B#l]a]i, \n dealulM#gurenilor. Smaranda doneaz# casele de la…Foi[or ot C@mpina†. Cali]a doneaz# o moar#pe apa Prahovei l@ng# C@mpina. Misail B#tr@nuld#ruie[te m#n#stirii dou# od#i \n M#n#stireaCol]ea din Bucure[ti.

Din testamentul ctitorului averile m#n#stiriierau administrate de Epitropia de la Col]ea, f#r#ca epitropul s# se amestece \n atribu]iile stare]ului,ci numai administrativ [i, sigur, nu f#r# justificarefa]# de institu]ia pe care o administra. Pentru astatornici modul de existen]# a ctitoriei sale,ctitorul va pecetlui aceste averi ale m#n#stirii,mai \nt@i prin \nsu[i …Ctitoricescu A[ez#m@nt†,apoi prin hrisoavele ob]inute de la domnitorulConstantin Br@ncovenu [i de la al]i domnitori,c@t [i prin …c#r]ile† date de patriarhii Constan-

””

M#n#stirea Sinaia, a[ez#m@nt monahal cl#ditpe temeliile pe[terilor pustnicilor [i monahilor dedemult, are un impresionant trecut, a[a cum autoate l#ca[urile, mai cu seam# cele pres#rate lar#sp@ntie de istorie. M#n#stirile au fost oaze devia]# duhovniceasc# [i de apropiere de Dumnezeu.

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU

p#zit#prin veacuri

de blestemulSf@ntului VoievodConstantin

Br@ncoveanu

xemplul sp#tarului Mihail Cantacuzino, care \ntemeiaz# \n }ara Rom@neasc# EpitropiaSfintei M#n#stiri Col]ea de care apar]inea [i administrarea M#n#stirii Sinaia va fi urmat

de Grigorie Ghica, care, \n 1735, \ntemeiaz# Epitropia Spitalului Sf@ntul Pantelimon, iar \nMoldova, mai t@rziu, \n 1785 domnitorul Alexandru Ion Mavrocordat va \ntemeia EpitropiaSf@ntul Spiridon. Aceste epitropii se vor uni mai t@rziu sub numele de Eforia Spitalelor Civile.

PATRIMONIU CULTURAL NAºIONAL

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIADOCUMENTELE IGNORATE _NCEP S~ APAR~

{I S~ FAC~ LUMIN~!A CONSTRUIT CAROL I CASTELUL PELE{DIN „AURUL DACILOR“ G~SIT {I TOPIT?

”

”

Primele dovezi ale prezen]ei oamenilor lapoalele muntelui Furnica, pe platoul ce coboar#pe Valea Prahovei, sunt vestigiile de bronz des-coperite [i datate \n perioada 1800-1700 \.Hr.Via]a continu# f#r# \ntrerupere pe aceste melea-guri, oamenii \ndeletnicindu-se cu cre[terea ani-malelor, exist@nd dovezi c# aici, cu secole \nurm#, era o a[ezare pastoral# stabil#. DrumulPrahovei este, din secolul al XV-lea, folosit [i denegustori care c#utau ad#post la localnici sau adeseala pustnicii care-[i duraser# l#ca[uri la umbra co-drilor, sub privirea ocrotitoare a lui Dumnezeu.

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 53PATRIMONIU CULTURAL NAºIONAL

L A M U R AISSN 1583/1981

Revist# editat# de DJCCPCN Dolj,Asocia]ia Cultural# Pro Europa LAMURA

[i Editura „ALMA” – Craiova,sub egida Comisiei Na]ionale a Rom@niei

pentru UNESCO[i a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti

––––––––Director fondator: Dan LUPESCU

Director: Ovidiu GHIDIRMIC

Redactor [ef: Marian BARBU

Editor coordonator: Romulus TURBATU

DEPARTAMENTE REDAC}IONALE:Patrimoniu Cultural Na]ional:

Florin ROGNEANU, Silviu-Octavian CIOC{ANLiteratur#-Art#:

Janet NIC~, Gabriel BRATU,Constantin I. MARINESCU, Tudor NEGOESCU

Educa]ie permanent#:George OBROCEA, Ivo Filipov GHEORGHIEV,

Sorina POPA, Florin STAMAComunit#]i rom@ne[ti:

Cornel RUSU, Simona-{tefania LUPESCU, Laz#r KRISTOFANPatrimoniu [tiin]ific:

Tudor NEDELCEA, Nicolae A. ANDREI, Ion Longin POPESCU

COLEGIUL DE REDAC}IE:Acad. Mihai CIMPOI,

Nicolae DABIJA,Nicolae Dan FRUNTELAT~,

Ilarie HINOVEANU,Carolina ILICA,

Prof. univ. dr. Mircea IV~NESCU,Corneliu LEU,Mihai MIRON,

Alexandru MIRONOV,Prof. univ. dr. Mihai Miltiade NENOIU,

Prof. univ. dr. Nicolae PANEA,Adela POPESCU,

Dumitru Radu POPESCU,Ion PACHIA TATOMIRESCU,

Acad. R#zvan THEODORESCU

Redac]ia: Str. Lalelelor nr. 1, bloc D7, ap. 12200640, Craiova, Dolj, Rom@nia

Tel./Fax: 0251-466.008; 0251-524.257. Mobil: 0722-339978E-mail: danlupescu13@yahoo.com

http://www.teme-lamura.ro

Tipar: S.C. ALMA CONS – CraiovaDirector: Alexandru MANDA

Tel./Fax: 0251 – 587.300, 420.477 * Tel.: 586.301, 586.302D.T.P.: Doru {ANIA, Lumini]a LANG~

Responsabilitatea pentru con]inutul articolelor revine autorilor© Reproducerea materialelor publicate [i a elementelor

grafice este permis# numai cu acordul scris al editorului.

Prima serie a Revistei LAMURA a ap#rut \n perioadaoctombrie 1919 – decembrie 1928,

sub egida Ministerului Cultelor [i Instruc]iunii Publice

Revista LAMURA se distribuie GRATUIT

tinopolului, Ierusalimului [i Alexandriei, princare erau pu[i sub anatem# [i blestem to]i ceicare ar \ncerca s# \[i \nsu[easc# din aveream#n#stirii sp#tarului Mihail Cantacuzino.

(ss) Constantin Voevod Br@ncoveanu

CHRYSANT,Patriarhul Ierusalimului,

adeverez:Corup]i au fost, corup]i sunt [i ast#zi!

sau:Eu v# dau vou#, iar voi \mi da]i mie!

Oare Carol I, dac# ar fi dorit s# \nve]e mairepede rom@ne[te dec@t s# se a[eze la …caselelui† din abia dob@ndita patrie adoptiv# [i ar fiavut [ansa s# citeasc# cel pu]in aceste dou#blesteme ce ap#rau averea M#n#stirii Sinaia,istoria Rom@niei ar fi fost iertat# m#car de unadintre multele r#ni ce nu \nceteaz# s# s@ngereze?Oare urma[ii lui, \nc# din mila Domnului,umbl#tori \n acest# lume [tiu acum rom@ne[tesuficient ca s# le \n]eleag# sau este nevoie s# letraducem \ntr-o limb# de circula]ie mai...european#? Exist# riscul s# nu cunoasc# preabine de ce s-a ab#tut furtuna vremurilor pesteilustra lor <[i atunci, suntem datori s# l#s#mfirul istoriei s# se depene>.

Am adus p@n# acum \n discu]ie doar istoriace are drept la recunoa[tere pentru c# o atest#documentele scrise [i voi \ncerca s# p#strez c@tde mult acest mod de argumentare. Avereaconsiderabil# a m#n#stirii Sinaia s-a conturat pedocumente certe. Cert este [i faptul c# at@t ini]ial…Epitropia Sfintei M#n#stiri Col]ea†, c@t [i urma[aei, …Eforia Spitalelor Civile†, \nfiin]at# prin Legeadin 16 octombrie 1864, aveau doar datoria de ase \ngriji de bunul mers al ctitoriilor, chivernisindaverea l#sat# de ctitori, administr@nd aceste averiseparat de cele ale statului, dar sub controlulAdun#rii Deputa]ilor, situa]ie ce r#m@ne neschim-bat# timp de 85 de ani, adic# p@n# \n anul 1948c@nd are loc na]ionalizarea averilor [i trecerealor \n patrimoniul statului...

Dar, din p#cate, averea m#n#stirii la acea dat#fusese deja pr#dat# f#r# mil#. Carol I vine pentruprima dat# la Sinaia \n 5-6 august 1866, c@ndeste g#zduit la m#n#stirea din localitate. Poatec# aici, acum ar fi trebuit s# adaug citatul cucare am \nceput, dar sper c# spiritul sp#taruluiMihail Cantacuzino s# ne \nso]easc# \n tot timpulacestui demers al meu.

Carol I va veni din nou la Sinaia \n 1867 [i1870. S# credem c# ceea ce \l aducea aici eras#lb#ticia locurilor sau lini[tea duhovniceasc# cedomnea \ntr-o m#n#stire ortodox#, el catolic fiind?S# ne \ntreb#m deja ce taine ascundea loculp#zit cu grij# de pustnici timp de multe secole?Sau poate c# …pove[tile† aflate de la ultimulpustnic de aici, Inochen]ie, erau at@t de fascinante\nc@t ca [i alt prieten al pustnicului, BarbuCatargiu, ilustru om de stat, revenea atras demirajul locului.

Inochen]ie a venit mai \nt@i la m#n#stirea Sinaia\n anul 1826, [i va face aici ascultare p@n# \nanul 1851, timp \n care va fi c#lug#rit, apoihirotonit diacon [i preot.

Din anul 1851, cu binecuv@ntarea stare]uluiva merge \n pustie la …Sf@nta Ana†, vie]uindaici, ca [i str#mo[ii daci, p@n# \n anul mor]iisale, 1877 …Bl@nd pov#]uitor, pustnicul cuno[teadou# limbi str#ine (germana [i greaca), iar pentrusfaturile sale mul]i din cei care veneau la munte\l c#utau. S# fi desf#tat [i sufletul dezr#d#cinatuluifiu al Rhinului cu ceva legende dace dac# totvorbeau aceea[i limb#? Ceea ce se [tie este doarfaptul c# \n 1877, cobor@nd la m#n#stire la slujb#,se \mboln#vi subit [i, la pu]in timp, trecu laDomnul, p#str@nd cu sine taina originii sale [i anumelui s#u. {i poate durerea c# disp#rea \ntimpul marelui efort de construire a CasteluluiPele[†.

De[i m#n#stirea era, printre altele, [i proprietarasuprafe]ei de teren pe care ast#zi se afl# construitora[ul, la 1871 Eforia Spitalelor Civile g#se[teun motiv s# rup# prima bucat# din averea l#sat#

sub leg#m@nt de ctitor. Nu [tiu dac# se va facevreodat# o enciclopedie a cazurilor de corup]iedin istoria Rom@niei, dar cu siguran]# c# docu-mentul emis la acea dat# de Eforia SpitalelorCivile ar avea un loc de frunte, binemeritat. Se

hot#ra, astfel, construirea unui Hotel

…spre ad#postirea c#l#torilor s#raci† [i construireaunui stabiliment hidroterapeutic tot pentru…s#rmanii† la care se g@ndiser# ctitorii. …Numaic# ace[tia trebuiau pe p#m@ntul primit gratis s#construiasc# case de vacan]e \n cel mult doiani!†.

Cei care primesc p#m@nt gratuit din avutulm#n#stiri ortodoxe Sinaia sunt, de ast#- dat#, \nmare parte, cei adu[i de regele Carol I s#construiasc# Castelul [i care, catolici fiind,\nfiin]eaz# aici o comunitate catolic#, mai \nt@ica loca[ de rug#ciune, o capel# mic# \n anul1879, urmat# apoi de o cas# parohial#.

De ce at@ta grab#? Pentru c# \n anul 1871Carol I \ncepuse deja construirea Castelului ceavea s# se numeasc# Pele[! Dar pentru c# nuavea p#m@ntul de sub construc]ie, trebuia s#provoace o bre[# \n legile p#m@ntului, pe deo parte, iar pe de alt# parte trebuia <ca s#poat#> la r@ndul s#u! La 8 februarie 1872Carol I d# Legea prin care aceea[i Eforie esteautorizat# s# v@nd# teren de veci (70 depogoane) din …vatra m#n#stirii Sinaia,†, ap#r@ndastfel primul sat numit, alc#tuit din scutelniciim#n#stirii.

Constitu]ia Rom@niei din 1866, pe carejurase s# o respecte, era grav \nc#lcat#, deoa-rece se confisca de fapt averea m#n#stirii Sinaia[i se stabileau reguli de \mp#r]ire a ei f#r# a se]ine cont de voin]a ctitorilor ap#ra]i deConstitu]ie: <Se g#se[te \n final [i forma de ase recunoa[te ceea ce se \nt@mplase \n fapt,ocuparea unui teren f#r# drept legal [i \ncepereaunei construc]ii pe el>.

{i iar#[i Institu]ia Regal# d# un exemplude a fi mai presus de lege c@nd, \n 1873,Eforia face un schimb de teren cu casaCre]ulescu, primind pentru Piatra Ars# [i ValeaPele[ului, muntele Pietricica-P@raiele Cazacu.Iar exemplul, ce-i drept, r#m@ne [i se mo[tene[tefiind de actualitate comentariile f#cute de C.Argetoianu \n Pagini memorialistice, ap#rute\n volumul: Prin]ul Nicolae de Hohenzollern,

pag.107: <Am putea zice f#r# s# gre[im c#nepotul a fost demn de bunicul s#u, sau cuhazul f#cut la necaz, specific rom@nului, ce sena[te din pisic# tot [oareci m#n@nc#!>.

{i ca s# avem tabloul complet al …grijii† fa]#de averea m#n#stirii care-[i deschisese por]ile

[i-l primise pe prin]ul adoptat, trebuies# amintesc [i de legea dat# de Carol I la 11aprilie 1880, prin care autoriza Eforia s# v@nd#,de ast#-dat#, \nc# 100 de pogoane prin licita]ie,iar 50 de pogoane s# le dea f#r# plat# la …S#tenii†care vor s# se stabileasc# la Sinaia. Acestor legi,prin care p#m@ntul m#n#stirii era parcelat [iv@ndut, urmeaz# o alt# lege, promulgat# la 12februarie 1912, c@nd alte 50 de hectare de terensunt v@ndute. Dac# st#ruie[ti asupra faptelorpetrecute pe locurile Sfintei M#n#stiri Sinaia,\ntreb#rile care au r#mas de-a lungul anilor f#r#r#spuns sunt multe. A[a cum multe au r#s-punsurile [tiute de cei care, din motive de ei[tiute, [i uneori doar b#nuite de noi, au preferats# tac# [i s# le coboare cu ei \n lumea celordrep]i.

Ne-am putea \ntreba de ce cei doi stare]i aim#n#stirii, arhimandri]ii Onufrie [i Ghermano,demisioneaz#, pe r@nd, primul \n 1877 (chiar\n anul \n care moare [i pustnicul Inochen]ie),iar cel care \i urmeaz# demisioneaz# [i el la 12iulie 1888, retr#g@ndu-se \n Sih#strie dup# ceasistase neputincios cum o mare parte din do-cumentele m#n#stirii fuseser# ridicate cu [i dusela Bucure[ti de c#tre Eforia Spitalelor Civile \nanul 1887.

_ntrebarea tot mai prezent# acum este ceaprivitoare la cu care s-au pl#tit lucr#rile laridicarea Castelului Pele[. Este bine [tiut c#, decele mai multe ori, gre[eala na[te gre[eal# [i\n[el#ciunea aduce \n[el#ciune!

Temelia Castelului Pele[ poart# \n eablestemul multor domnitori ai neamului, careau dorit ca locul acela s# r#m@n# loca[ derug#ciune [i de smerenie [i nu Sta]iunea Sinaiaridicat# prin fraud# succesiv# de Carol I.P#m@ntul sf@nt al m#n#stirii nu putea fi \n-str#inat [i el nu a apar]inut niciodat# alt-cuiva, dec@t celor recunoscu]i de dreptateaDivin#.

Poate c#, mai mult ca oric@nd, Neamul acestaare nevoie ca Justi]ia Divin# s# lumineze

p#zit#prin veacuri

de blestemulSf@ntului VoievodConstantin

Br@ncoveanu

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

AvereaSfinteiM#n#stiriSINAIA

DOCUMENTELE IGNORATE _NCEP S~ APAR~ {I S~ FAC~ LUMIN~!A CONSTRUIT CAROL I CASTELUL PELE{ DIN „AURUL DACILOR“ G~SIT {I TOPIT?

http://www.teme-lamura.ro

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU

DOCUMENTELE IGNORATE _NCEP S~ APAR~{I S~ FAC~ LUMIN~!

A CONSTRUIT CAROL I CASTELUL PELE{DIN „AURUL DACILOR“ G~SIT {I TOPIT?

Noua Arhiv# Rom@neasc#, o publica]ie ARP, divizia on-line: Intermundus Media

””

Institu]ia Regal# d# un exemplu de a fi maipresus de lege c@nd, \n 1873, Eforia face unschimb de teren cu casa Cre]ulescu, primind pentruPiatra Ars# [i Valea Pele[ului, muntele Pietricica-P@raiele Cazacu. Iar exemplul, ce-i drept, r#m@ne[i se mo[tene[te fiind de actualitate comentariilef#cute de C. Argetoianu \n Pagini memorialistice,ap#rute \n volumul: Prin]ul Nicolae de Hohen-zollern, pag.107: <Am putea zice f#r# s# gre[imc# nepotul a fost demn de bunicul s#u, ori, cuhazul f#cut la necaz, specific rom@nului, ce sena[te din pisic# tot [oareci m#n@nc#!>.

sufletul [i mintea unor AVOCA}I aiNEAMULUI care s# caute calitatea pro-cesual# activ# a NEAMULUI DACO-RO-MAN \n marele proces de corup]ie ce dureaz#de prea mult timp.

Pentru c# averea revendicat# cu total# lips#de respect de urma[ii Casei de Hohenzoller,\nfia]i de poporul rom@n, nu mai trebuietratat# ca o moned# de schimb \n fa]aanalizei respectului fa]# de proprietate.

Poate c# a sosit momentul s# ne \ntoarcemprivirea spre perioada istoric# marcat# deprezen]a Monarhiei, reprezentat# de Casa deHohenzoller \n via]a Rom@niei, s# ne plec#mcapul cu ne]#rmurit respect pentru faptele me-ritorii sau s# \n]elegem, [i mai ales cum s-an#scut marea corup]ie pe malurile D@mbovi]ei.Existen]a pl#cu]elor de plumb de la Sinaia nueste o presupunere, ci o certitudine.

Din orice punct de vedere se va adeveriistoria lor, unul sau chiar mai mul]i rom@nivor primi stigmatul TR~D~RII intereselorsacre ale neamului.

Ele nu puteau cobor\ \n temni]a ascuns# aintereselor meschine dec@t cu acordul celor careprimiser# misiunea s# vegheze ca tocmaiasemenea fapte s# nu se poat# \nt@mpla.

_nmorm@ntat \n 1922 \n curtea M#n#stiriiSinaia, Tache Ionescu afirma, la 15 decembrie1915, \n Camera Deputa]ilor: Autorul esteteolog, licen]iat \n filozofie, doctorand \nIstorie, Pre[edintele Funda]iei Ecumenice…Sf@ntul Apostol Andrei†.

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200854 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTIM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

icM

aest

ru a

l Rom

antis

mul

ui C

osm

ic

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 2008 55COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 1 - 2 - 3 „ Ian. - Feb. - Mar. 200856 COLOANA INFINIRII ROMÂNEªTI

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Mae

stru

al R

oman

tism

ului

Cos

mic

Fotografiile din pag. 2, 24-34, 54-56: Dan LUPESCU (U.Z.P.)