Revista Constructiilor - Nr. 111, Ianuarie - Februarie 2015

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

ERBAªU SA C3

AEDIFICIA CARPAÞI C4

Editorial: Lecþie… de istorie neplãcutã! 3

Casã nouã pentru iubitorii operetei! 4 - 6

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþia

la edificarea sistemului hidroenergetic

naþional (IV): Amenajarea râului Argeº 8, 9

ARACO: ªedinþa

Consiliului preºedinþilor FIEC 10, 11

Muzeul Unirii Iaºi. Consolidare ºi restaurare 12, 13

ROMFRACHT SPEDITION: Rolul fibrelor

metalice la armarea betoanelor 14, 15

RECKLI: Betonul în detaliu 16, 17

IRIDEX GROUP PLASTIC: Hidroizolarea

structurilor subterane din beton 18, 19

DOKA: Sisteme de cofraje 20 - 23

Expertizã structuralã

la construcþii de mari dimensiuni 24 - 28

Soluþii inovative pentru reabilitarea,

cu elemente din oþel, a structurilor

din zidãrie ºi beton armat 30 - 34, 36

ALUPROF: Sisteme rezistente la foc 38, 39

Poduri cu structuri mixte cu conlucrare

executate în România 40 - 44

Fundarea construcþiilor pe loessuri

ºi pãmânturi loessoide 46 - 48, 50

Influenþa terenului de fundare asupra

defecþiunilor ºi degradãrilor drumurilor

din zona de câmpie a Banatului 52 - 55

DEDAL BAHAMAT: Istorie ºi construcþii -

Mausoleul Sud Focºani 56, 57

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Iurie DRUÞÃ 58

EURO QUALITY TEST: Expertizã - Consultanþã

- Teste laborator în construcþii 59

Sisteme de gestiune a levigatului

generat de depozitele de deºeuri 60 - 62, 64

e d

!t

o r

i a

l Am fost ºi rãmân unnemulþumit! Dar…

Orice om de bunãcredinþã ºi fãrã de mânienu poate sã spunã cã înultimii 25 de ani, pe fon-dul unei bizare înþelegeria noþiunilor de democra-þie ºi libertate, în þara noastrã nu s-au întâmplat ºilucruri deosebite faþã de ceea ce am pãrãsit în `89.

Numai cã, originali cum suntem în tot ce întreprin-dem, soarta noastrã a fost ºi rãmâne tulbure ºi laîntâmplare pentru cã acest popor a fost ºi este unul decare puþin le pasã celor care, prin înºelãciune în ceeace spun ºi mai ales fac, se erijeazã în salvatori ºi pro-motori ai unui trai normal.

Un exemplu „original” ni l-a oferit, deºi nu mai eranevoie, ultima (sperãm) campanie electoralã unde out-siderii abia dupã scrutin ºi-au arãtat adevãrata… faþã.Concret, „concurenþii” care au avut câºtig de cauzã înfinal ºi care ne vor binele, desigur, dupã închidereaurnelor au spus rãspicat ºi de la cel mai înalt nivel:vrem…, vrem… ºi iarãºi vrem… ce credeþi?… PUTEREA!

Oare de ce, ºi mai ales pentru ce ºi nu în ultimulrând pentru CINE?

ªi cum dorinþa le e acerbã, sã vezi ce luptã vorduce pentru a nu ceda altcuiva… CIOLANUL!

Da, ciolanul (adicã þara cu toate resursele ei) estece-ºi doresc din tot sufletul, pardon… buzunarele.

Te uiþi la mai toþi emanaþii de dupã 1990 ºi deza-vuând aspectul lor fizic etalat cu destule straturi degrãsimi vizibile, stai ºi te întrebi pe bunã dreptate de cenu se ºi opresc ºi nu-i animã ºi pe ei ceva care sã aibãcât de cât tangenþã cu verbul „a construi” ºi nu mereuºi mereu cu „a aduna”!?

Ajungem, astfel, la ceea ce ar trebui sã îi preocupepe toþi cei care vor puterea, adicã, în primul rândinvestiþiile pentru economie, pentru sãnãtate, pentrueducaþie, pentru infrastructurã etc.

Au trecut 25 de ani ºi majoritatea dintre noi s-a alescu te miri ce în timp ce „binevoitorii” aleºi de unii dintrenoi au ºtiut de la bun început ce sã facã, adicã sã furetot ceea ce se poate fura. ªi dupã averile lor s-a vãzutcã „truda” nu le-a fost zãdarnicã.

Una dintre „vacile” mulse cu destulã strãduinþã afost bineînþeles sectorul construcþiilor, indiferent denatura ºi destinaþia obiectivelor aflate în lucru. Numaicã, trendul acestor construcþii a fost ºi este descendent,punând în dificultate multe firme.

Iatã de ce, capital pentru þara noastrã este sã con-struim pentru cã avem multe de fãcut pentru a pãrãsiultimul loc în „topul” europenelor din care facem parte.Cu o singurã condiþie: sã se fure cât mai puþin pentru aavea ºi cu ce sã construim!

Ciprian Enache

Lecþie… de istorie neplãcutã!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 20154

Casã nouãpentruiubitoriioperetei!

Au existat, în România, companiide teatru de operetã încã de lamijlocul secolului XIX, în timp ce, în1930, viaþa muzical-artisticã eradominantã de vodevil. Înainte deaceastã datã, însã, prin succesullucrãrii “Baba Hârca” (autor Alexan-dru Flechtermacher), 1848 este con-siderat anul de naºtere al opereinaþionale. Creaþiile ulterioare alealtor autori, numite “opere comice”,au impus acest gen muzical în rân-dul publicului.

În perioada interbelicã, OPERETA,(fostul teatru Regina Maria), era situ-atã în actuala Piaþã a NaþiunilorUnite, aproape de cheiul Dâm-boviþei. Bucureºtenii mai vârstnicicunosc ºi astãzi zona sub numele dePiaþa Operetei. La sfârºitul anilor’20, Sala de Tir ºi Gimnasticã dinPiaþa Senatului (cum se numeaatunci Piaþa Naþiunilor Unite) a fostmodificatã ºi a devenit teatrulRegina Maria, iar în anii `50 a fostînfiinþat Teatrul de Stat de Operetã,inaugurat la 7 noiembrie 1950.

Clãdirea a fost demolatã în 1986,în cadrul planurilor de urbanism alelui Nicolae Ceauºescu. Instituþia însine a fost mutatã într-o aripã aTeatrului Naþional (Sala Micã), iar pelocul vechii clãdiri a Operetei seridicã astãzi unul dintre cele douãblocuri gemene Sitraco (cel dindreapta).

Prin revenirea acestei Sãli propri-etarului de drept, respectiv TeatrulNaþional, a apãrut nevoia unui sediupropriu destinat Teatrului Naþional deOperetã “Ion Dacian”.

Dupã 1990 teatrul a primit înfolosinþã SALA OMNIA, fosta salã deºedinþe a Partidului Comunist, salãcare urma sã fie amenajatã ºi dotatãpentru a satisface nevoile teatrului.Din motive tehnice, însã, proiectulde reamenajare a sãlii “Omnia” nu amai fost finalizat.

Acesta este momentul în careîncepe istoria noului sediu al Teatru-lui Naþional de Operetã „Ion Dacian”,inaugurat, cu mare succes, în 24ianuarie 2015. Este prima clãdirenou construitã, dupã revoluþie, pen-tru un teatru, finanþatã integral dinfondurile publice ale MinisteruluiCulturii.

„Nomazi” de multã vreme, dupã ce clãdirea sa tradiþionalã din zona Pieþei Uniriili s-a demolat, pentru a face loc construcþiilor de dinainte de 1989, în sfârºit, artiºtiiºi iubitorii operetei pot beneficia de foloasele oferite de noul sediu al Teatrului deOperetã, o clãdire impunãtoare amplasatã în vecinãtatea edificiilor BiblioteciiNaþionale, Tribunalului Bucureºti ºi Camerei de Comerþ ºi Industrie a României.

Aºa cum aratã, clãdirea rãspunde, din punct de vedere al aspectului ºi funcþio-nalitãþii, cerinþelor pentru care a fost creatã, fiind amplasatã într-o zonã care vreasã exprime „noul“ în domeniul arhitectural.

Detaliile care urmeazã sunt prezentate de arh. Eliodor POPA, unul dintreproiectanþii edificiului. arh. Eliodor POPA

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2015 5

Rãmasã fãrã un local pentrudesfãºurarea activitãþii, conducereaTeatrului Naþional de Operetã,împreunã cu Ministerul Culturii, aucãutat o cale de rezolvare a proble-mei. A fost studiatã posibilitateareconversiei unui spaþiu existent însediul nou dar nu a fost identificat unasemenea spaþiu, care sã rãspundã,pe deplin, necesitãþilor spectacolelorde operetã ºi musical.

Dupã multe cãutãri, firma olan-dezã Trekwerk a fost aleasã pentrurealizarea unui spaþiu provizoriu încare, pe o perioadã determinatã, sãse desfãºoare spectacolele TeatruluiNaþional de Operetã. Aºa a luatnaºtere, schiþat ºi bugetat, ”TeatrulCort” amplasat pe un teren pus ladispoziþie de Ministerul Culturii (celpe care a fost ridicat, apoi, noulTeatru). Acesta urma sã fie un marecort, ajutat de câteva containere uti-litare, care putea adãposti, pentru operioadã de timp, spectacoleleTeatrului Naþional de Operetã.

Analizând mai atent situaþia cre-atã, firma olandezã, împreunã cufactorii de decizie români, au propusrealizarea, cu aceleaºi fonduri ºi peacelaºi amplasament, a unui teatrupermanent, ca o clãdire de sinestãtãtoare. Au fost fãcute ºi câtevapropuneri pentru construcþie (struc-turã, arhitecturã, mecanicã descenã).

În acel moment, pe baza uneiteme ºi dupã studiul mai multor

variante de partiu, au intervenit pro-iectanþii români care, împreunã cucei olandezi ºi cu personalul specia-lizat al Teatrului Naþional de Operetã„Ion Dacian”, au conceput proiectulpentru noua clãdire, recent inauguratã.

Amplasamentul noului sediu estesituat între Biblioteca Naþionalã aRomâniei ºi Camera de Comerþ ºiIndustrie a României. Intrarea seface prin bulevardul Mircea Vodã,clãdirea având parcaje proprii (nere-alizate, încã, în acest moment) ºibeneficiind, în plus, de cele ale Bibli-otecii Naþionale, alãturate.

Conceptul construcþiei porneºtede la ideea unei sãli de spectacol detip italian, în care publicul spectatorasistã ºi participã la un spectacol cese desfãºoarã în faþa lui, într-un altspaþiu (scena cu buzunare) separatde salã prin cortinã, arlechini ºi mantou.

Publicul pãtrunde într-un foaierpe douã niveluri, care distribuiespectatorii în spaþiul sãlii de specta-col, dar ºi cãtre alte diverse funcþiuniale teatrului, spaþiul foaierului putândgãzdui, în anumite condiþii, ºi unelegenuri de spectacol.

În conceptul proiectului, foaierul afost gândit ca un spaþiu care oferã unalt tip de spectacol decât cel din salã,un spectacol vizual oferit, în pauze,de forfota spectatorilor.

Parterul este dotat cu un restau-rant cu terasã, garderobe, un bar, olibrãrie, casã de bilete. De aici, sepoate face accesul în salã, prin la-teralele acesteia, la cota +0.00.

Etajul foaierului este dotat cu unbar, un club pentru copii ºi grupurisanitare pentru public. Este rezolvatca supantã, în colaborare spaþialã cuparterul, de care este legat prin douãscãri libere. De aici, se poate accesasala, la cota +4.30, pe gradena desus a acesteia.

Sala propriu-zisã are 550 delocuri pe scaune, dintre care 53locuri VIP (ultimele douã rânduri),precum ºi 20 locuri înlocuibile cuscaune pentru persoane cu dizabi-litãþi, la cota ±0.00. Ea are geometriastudiatã pentru a rãspunde cerinþelorde acusticã, total naturalã, având oadâncime de 24 m între cortinã ºiperetele din spate.

Sala este destinatã spectacolelorde operetã ºi musical ºi a fost con-ceputã geometric, în anumite limitelaterale ºi de adâncime, pentru a fiasigurate performanþele optime devizibilitate, acusticã ºi confort.

continuare în pagina 6��


Între salã ºi scenã, aºezatã tot lacota ±0.00 a edificiului, se gãseºtefosa orchestrei, la o adâncime de2,5 m, cu acces din subsolul clãdirii.Sala este dotatã cu douã niveluri decabine tehnice, aºezate în spate,sistem de sonorizare, sistem delumini ºi sistem de securitate, toateperformante.

Culorile utilizate la finisarea sãliiºi a spaþiilor publice adiacente suntculorile consacrate ale Operetei, ºianume, roºu închis ºi gri închis. Eleau fost alese dupã multe consultãriºi consider cã dau un aer special despectacol întregului ansamblu ºi înspecial sãlii.

Scena este conceputã cu 3buzunare, dintre care douã laterale,turn, 2 turnante concentrice, precumºi toate celelalte dotãri tehnice aleunui teatru actual, modern.

Subsolul conþine numeroaselespaþii tehnice ºi depozite necesareunei asemenea clãdiri. Tot aici segãsesc sãlile de repetiþii pentruorchestrã ºi muzicienii invitaþi.

La parter, în lateralul sãlii, se maigãsesc cabinele de balet, sala derepetiþii a corului, birouri, precum ºiregrupãrile dreapta-stânga.

În acelaºi lateral al sãlii, la etaj,se aflã sala de repetiþii pentru balet,cabine pentru actori, birouri ºi spaþiitehnice. Toate aceste funcþiuni aufost grupate într-o structurã hibridã,cu infrastructura din beton armat ºisuprastructura din elemente meta-lice prefabricate.

Toatã clãdirea este îmbrãcatã cupereþi metalici, multistrat. Culorileutilizate, atât la exterior cât ºi la inte-rior, sunt tonuri închise de gri ºi vari-ante de roºu Van Dike. Volumul estesimplu ºi uºor de perceput, iar tâm-plãria preia gama cromaticã a bibli-otecii învecinate.

La momentul premierei primuluispectacol, lucrãrile interioare erauaproape de finalizare. Rãmân, însã,pentru etapa urmãtoare, lucrãrileexterioare. Este vorba de acceselepersonalului aflate la cote diferite,precum ºi de copertina care prote-jeazã accesul principal al clãdirii. Deasemenea, sunt necesare alei, cutrepte ºi terase succesive, ce vorasigura accesul publicului din SplaiulUnirii cãtre teatru, parcajele proprii ºiamenajarea peisagisticã a sitului.

Sper ca aceste lucrãri sã poatã fifinalizate cât mai curând, pentru canoi, spectatorii, sã ne putem bucuradin plin de noua investiþie în viaþacultural – muzicalã a capitalei.

Acum, dupã inaugurarea Teatru-lui ºi dupã rãsunãtoarea premierã,proiectanþii ºi constructorii Teatruluise retrag, mulþumind tuturor colabo-ratorilor ºi lãsând locul managerilor,regizorilor, actorilor, personaluluitehnic, care, dupã completa finali-zare a lucrãrilor, sã se bucure denoua clãdire a TEATRULUI, sã-ipunã în valoare toate calitãþile, sãrealizeze spectacole cu sala plinã,sã bucure spectatorii ºi sã ridiceprestigiul TEATRULUI la nivelul celuicare a fost gândit ºi dorit sã fie. �

Proiectant general: SC Carpaþi Proiect SRL, Bucureºti, arh. Eliodor Popa, ºef proiect, arh. Ovidiu Anca,arh. Luminiþa Popa, arh. Diana Duminicã, arh. Mircea Boengiu, arh. Tudor Vespremeanu, ing. ConstantinMarin, ing. Camelia Vulpaº, ing. Neculai Grigoraº, ing. Roxana Croitoru, ing. Cristian Tepordei, ing. VictorVoroneanu, ing. Mihnea Caravia, ing. Daniela Drãghici

Consultant acusticã: SC Sonobel, Bucureºti, conf. dr. ing. Mariana Cristina Stan

Proiectant structurã ºi închideri metalice: SC Lindab SRL, ªtefãneºtii de Jos, Ilfov, ing. Florentina Marin,ing. Gheorghe Volintiru, ing. Ioan Fãrcaº; SC Gordias SRL, Cluj Napoca, ing. Zsolt Nagy, ing. D. Candale, ing. L. Gilia,ing. A. Manea; SC Profesional Construct SRL, Bucureºti, prof. dr. ing. Ioan Paul, ing. Rodica Enescu,ing. Maria Dãscãlescu, ing. D. Drãgan

Proiectant mecanicã de scenã: Trekwerk, Olanda, Olof Aerts, ing. Bas Leeftink, ing. Marco van Leeuwen

Proiectant curenþi slabi: SC Helinick SRL, Bucureºti, ing. ªtefan Ciuntu

Antreprenor general: Trekwerk, Olanda

Subantreprenori: SC Aedificia Carpaþi, Bucureºti; SC Lindab SRL, ªtefãneºtii de Jos, Ilfov; SC MobiconProdimpex SRL, Bucureºti.

�� urmare din pagina 5

Râul Argeº formeazã, împreunã cu afluenþii sãi, unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din sudulþãrii, având o suprafaþã de cca 12.500 km2. Întreaga amenajare complexã a bazinului râului Argeº este rezultatulmultor etape de concepþie ºi proiectare, în funcþie de investitori ºi prioritãþile economice care au prevalat în perioadediferite.

Etapa iniþialã, între anii 1960 - 1966, pe Argeºul superior, între Cumpãna ºi Oieºti. Alimentat de pe versantulsudic al munþilor Fãgãraº, Argeºul a traversat depresiunea Loviºtei, dupã care, în defileul Vidraru, s-a gãsit un locperfect de amplasare, pentru construirea barajului Vidraru. În aceastã acumulare sunt colectate ºi debitele râurilorvestice alãturate, râurile Vâlsan ºi Doamnei, dar ºi debitele râului vecin estic Topolog.

Etapa a doua, între anii 1965 – 1978. Beneficiind de capul amonte de cascadã al acumulãrii Vidraru, s-a realizat,în aval de Oieºti, o salbã de 14 centrale hidroelectrice de joasã cãdere cu sau fãrã acumulãri. Aceastã etapã estedefalcatã în douã sectoare, respectiv între Oieºti ºi Valea Iaºului (1965 – 1969), amenajatã preponderent hidroener-getic ºi între Curtea de Argeº ºi Piteºti (1969 – 1978), conceputã astfel încât prioritatea în exploatare sã fie asigu-rarea alimentãrii cu apã potabilã ºi industrialã a consumatorilor din zonã ºi echilibrarea debitelor tranzitate cãtreBucureºti.

Etapa a treia, în care s-a impus proiectarea ºi execuþia unei noi acumulãri la Goleºti, a fost pusã în funcþiune înanul 1983, ca stoc de rezervã pentru suplimentarea, atunci când este secetã, a debitelor de apã potabilã ºi industri-alã tranzitatã spre aval. La aceastã amenajare, producþia de energie electricã este în subsidiar, fapt confirmat ºi definanþatorul lucrãrilor, Comitetul de Stat al Apelor ºi proiectantul ICPGA.

Etapa a patra. Ca urmare a realizãrii în Bucureºti a sistemului de regularizare ºi canalizare a râului Dâmboviþa,a apãrut necesitatea asigurãrii posibilitãþii de siguranþã ºi suplimentare a debitului regularizat a acestui râu. În acestsens s-a proiectat ºi realizat pe râul Argeº barajul de prizã de la Zãvoiul Orbului, de unde, printr-un canal de legã-turã ºi tranzitare în bieful aval, este asigurat consumatorilor din Capitalã un debit de max. 44 m3/s, iar un debit de19,6 m3/s poate fi distribuit în irigaþii.

Contribuþia S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (IV)

AMENAJAREA RÂULUI ARGEª (JUD. ARGEª, DÂMBOVIÞA ªI GIURGIU)

Schema amenajãrii râului Argeº

ing. Mihai COJOCAR(Continuare din numãrul anterior)

Aºa cum v-am obiºnuit în ultimele numere ale publicaþiei, continuãm serialul privind lucrãrile hidro-tehnice prin care S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. a contribuit la edificarea sistemului hidroenergeticnaþional, prin prezentarea, în episodul de faþã, a amenajãrii râului Argeº.

Ultima etapã de amenajare a râului Argeº s-a consumat dupã 1993, atunci când s-a proiectat ºi realizat acumu-larea Ogrezeni, din care un debit de pânã la 26 m3/s va putea fi dirijat cãtre staþia de tratare Crivina, pentru supli-mentarea alimentãrii cu apã potabilã a municipiului Bucureºti.

Întreaga amenajare a râului Argeº dispune de o putere instalatã de 417 MW ºi produce, în anul hidrologic mediu,o energie în cantitate de 807,4 GWh/an. În acelaºi timp, regularizarea Argeºului asigurã alimentarea cu apã potabilãºi industrialã pentru toþi consumatorii riverani ºi, în mod special, ca sursã principalã pentru municipiul Bucureºti.

BARAJUL VIDRARU ªI CHE VIDRARU (CORBENI)

Barajul Vidraru este amplasat în cheile Argeºului, fiind realizat din beton ºi beton armat, de tip arcuit cu dublãcurburã, cu urmãtoarele caracteristici geometrice: înãlþimea construitã – 166,60 m; lungimea la coronament –305,00 m; grosimea la bazã – 25,00 m; grosimea la coronament – 6,00 m; volumul barajului – 480.000 m3 beton;volumul acumulãrii – 450 mil m3.

Barajul este dotat cu 3 câmpuri deversoare de suprafaþã ºi 2 goliri de fund cu Ø=4,20 ºi 5,20 m ºi lungimea decca. 230 m, echipate cu o vanã planã la capãtul amonte ºi o vanã de tip Johnson la capãtul aval. În fundaþia bara-jului a fost executat un voal de etanºare prin injecþii ºi drenaje forate din galerii.

La data realizãrii acestei amenajãri, barajul Vidraru se afla, din punct de vedere al caracteristicilor, pe locul 5 înEuropa ºi 9 pe plan mondial. Astãzi, ierarhia s-a modificat doar pe plan mondial, locul 27.

Aducþiunea principalã: Amplasatã pe malul drept al defileului, are o lungime de 2.130 m ºi o secþiune finitã cuØ=5,15 m. Capãtul aval al galeriei este racordat la un puþ vertical blindat cu Ø=4,10 m ºi 185 m înãlþime ºi un castelde echilibru cu Ø=7,20 m (121,5 m) ºi Ø=11,00 m (camera superioarã 26 m). Aducþiunea traverseazã suprateranValea lui Stan, printr-o conductã metalicã de 105 m, blindatã.

Centrala hidroelectricã subteranã: Amplasatã sub Cetãþuia, la 104 m adâncime faþã de talvegul râului Argeº,centrala hidroelectricã Corbeni este constituitã din caverna sãlii maºinilor de 67,80 m lungime, 16,70 lãþime ºi 31,70 mînãlþime, continuatã de caverna transformatorilor de înaltã tensiune. Echipatã cu patru grupuri de turbine Francis(56,5 MW putere unitarã) ºi ºapte transformatoare monofazice de 40 MVA, centrala are o putere instalatã de220 MW ºi produce 400 GWh/an. Accesul principal, destinat personalului ºi introducerii echipamentelor, se reali-zeazã printr-un puþ cu Ø=7,20 m ºi 104 m adâncime, continuat cu o galerie orizontalã de 132 m lungime.

Galeria de fugã: Lungã de 11.162 m, cu Ø=5,15 m, dirijeazã debitele turbinate în regim hidraulic de curgereliberã. Din cauza presiunilor importante produse de rocile sedimentare ºi de infiltraþiile de ape sau gaze, s-a adop-tat, pentru prima datã în þarã, metoda de excavare la secþiune plinã cu ancore betonate, cintre metalice de susþinere,plasã ºi torcret, renunþându-se la metoda austriacã, practicatã pânã atunci.

Aducþiuni secundare: Pe lângã captarea principalã a râului Argeº, în lac se adunã debitele aduse de patrugalerii care colecteazã apele celor unsprezece captãri secundare (trei baraje ºi opt captãri la firul apei). În afaracelor douã aducþiuni secundare est ºi vest în lac se adunã ºi apele pâraielor Stan ºi Limpedea prin douã galerii de913 m ºi 270 m. Lungimea totalã a aducþiunilor secundare este de 29.552 m. Lungimea totalã a tuturor galeriilorsãpate în cadrul acestei amenajãri depãºeºte 43 km.

Barajul Vidraru pe râul Argeº, 1966 CHE Vidraru (Corbeni). Sala maºinilor


1. Noua structurã a Comisiei Europene, care aintrat în funcþiune la 01.11.2014, precum ºi zonelede competenþã pentru fiecare vicepreºedinte decoordonare al CE.

2. Poziþia salutarã ºi de sprijin a FIEC în legã-turã cu noul Fond european de investiþii strate-gice, anunþat de preºedintele CE în 26.11.2014,fond estimat la 315 mld. Euro, sume care nu vor filuate în calculul deficitului în execuþia bugetarã astatelor membre.

3. Execuþia bugetarã prezentatã de cãtre tre-zorierul FIEC, în care veniturile operaþionale semenþin cvasiconstante în intervalul 2010-2014, laaproximativ 1,50 milioane Euro, în timp ce rezultateleexerciþiului în 2013 ºi 2014 sunt negative. În 2014 esteprognozat un deficit de -28.460 Euro.

Principalii contributori în structura de cotizaþii suntmembrii din Germania (19,25%), Franþa (15,05%),Italia (12,87%), Turcia (10,04%), Spania (9,21%),Olanda (4,23%).

În cadrul ºedinþei a fost anunþatã revenirea în 2015a organizaþiei de profil din Marea Britanie, dar ºiretragerea membrilor din Polonia ºi Cehia. Retragereaacestor doi membri este ºi cauza pentru care în 2015se prevede un deficit de -24.000 Euro, în condiþiile încare nivelul cotizaþiilor este convenit sã rãmânã con-stant. De asemenea, s-a anunþat cã, pentru 2016, estenevoie fie de creºterea cotizaþiilor, fie de aducerea denoi membri.

4. Congresul FIEC din 2015 va fi organizat laBruxelles în perioada 4-6 iunie. Se fac demersuripentru ca principalul speaker sã fie noulpreºedinte al CE, dl. Jean Claude Junker.

5. Congresul FIEC din 2016 va fi organizat de Italiaºi se va desfãºura, probabil, la Roma.

6. Dl Ulrich Paetzold,director general alFIEC, a informat asu-pra stadiului acþiunilorpe tema implementã-rii FIDIC în Româniaºi Polonia. A fostpunctat rolul conjugatjucat de ARACO ºiARIC în acest context.

7. În ceea ce priveºte acþiunile comune ale FIECºi EIC au fost prezentate elemente legate de acce-sul pe piaþã al þãrilor terþe, condiþii contractualeabuzive, grupul de lucru constituit pe probleme deEticã.

8. În raportul de activitate al Secþiunii TEN aufost subliniate urmãtoarele aspecte:

• Reglementãrile privind Produsele pentru Construcþii(Construction Products Regulation) care au prog-nozatã o revizuire în 2016.

• Se face lobby pentru revizuirea standarduluiEN 1090-1. Poziþia membrilor FIEC nu este unitarã.

• CE a numit Ernst&Young, pentru o analizã inde-pendentã a Sistemului European de Standardizare.

• Comunicarea CE COM (2014) 445 privind Opor-tunitãþile eficientizãrii resurselor în sectorul de con-strucþii a fost publicatã în iulie 2014. FIEC ºi-acomunicat poziþia în 02.09.2014 ºi ea este disponibilãpe site-urile FIEC ºi ARACO.

• În legãturã cu Directivele privind gestionareadeºeurilor, CE a publicat proiectul în iulie 2014. PoziþiaFIEC a fost fãcutã publicã în 18.11.2014 ºi e disponi-bilã pe site-urile FIEC ºi ARACO.

• Comunicarea CE COM (2014) 520 privind Efi-cienþa energeticã a fost publicatã în iulie 2014. PoziþiaFIEC a fost anunþatã în 12.11.2014 ºi este disponibilãpe site-urile FIEC ºi ARACO.

ªedinþa Consiliului preºedinþilor FIEC Laurenþiu PLOSCEANU - preºedinte ARACO

La sfârºitul lui 2014 a avut loc, la sediul Confederaþiei belgiene de construcþii, ºedinþa Consi-liului FIEC, eveniment la care au participat reprezentanþi ai membrilor FIEC din Germania, Franþa,Spania, Italia, Turcia, Grecia, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, România.

Vã prezentãm principalele teme puse în discuþie.

Laurenþiu PLOSCEANU


9. În Raportul de activitate al Secþiunii ECO s-aufãcut urmãtoarele precizãri:

• Valoarea totalã a sectorului de construcþii înEU în 2013 a fost de 1.162 mld Euro, cu un declinde 2,3% faþã de anul precedent.

• Sectorul încã reprezintã 8,8% din PIB-ul comunitar.• În 2013 numãrul de salariaþi a fost de 13,8 mili-

oane, adicã 6,4% din salariaþii din UE.• În UE sunt cca 3 milioane de întreprinderi de

construcþii, cele mai multe fiind IMM-uri.• În ceea ce priveºte achiziþiile publice, dupã 2

ani de proceduri legislative, în ianuarie 2014 a fostadoptat ºi publicat în Monitorul Oficial al EU un setde directive (Directiva 2014/23/EU privind conce-siunile, Directiva 2014/24/EU privind achiziþiilepublice clasice ºi Directiva 2014/25/EU privind uti-litãþile). Statele membre au 2 ani pentru imple-mentarea în legislaþia internã.

• În ceea ce priveºte achiziþiile electronice, ter-menul de implementare este aprilie 2016.

• În ceea ce priveºte Infrastructura de transport,FIEC urmãreºte modul de implementare a Regle-mentãrii EU nr. 1316/2013 privind ConnectingEurope Facility, corelatã cu Cadrul financiar multi-anual 2014-2020.

• În legãturã cu Agenda Urbanã a UE, FIEC are opoziþie publicã din 26.09.2014, disponibilã pe site-urile FIEC ºi ARACO.

• Poziþia FIEC în legãturã cu Proiectul de direc-tivã privind secretele comerciale este publicã din03.11.2014 ºi disponibilã pe site-urile FIEC ºiARACO.

10. În Raportul secþiunii SOC au fost semnalatetemele de mai jos.

• Se lucreazã la un Studiu privind reprezentati-vitãþile sectoriale ale partenerilor sociali din construcþiiatât la nivelul UE cât ºi la nivelul statelor membre,studiu cerut de CE ºi derulat cu sprijinul Eurofound.Acesta va fi finalizat în cursul anului 2015.

• CE a prezentat în aprilie 2014 propunerea de con-stituire a unei Platforme Europene de întãrire a coope-rãrii în prevenirea muncii nedeclarate. Procedurile suntestimate a fi finalizate vara viitoare.

• Avizul în curs de elaborare în cadrul CESE privindEliminarea Azbestului (raportor Laurenþiu Plosceanu)estimat a se finaliza în primãvara 2015.

• Grupul de lucru FIEC-EFBWW privind Sãnãtateaºi securitatea în muncã în cazul maºinilor ºi echipa-mentelor de sãpat ºi transport pãmânt în ºantiere.

• Proiectul comun FIEC-EFBWW privind Scanareaexistenþei cardurilor la nivelul statelor membre ºi posi-bilitatea introducerii legale a unui Card european social ID.

11. Noul preºedinte al CICA, dl Emre Aykar,preºedinte al Yapi Merkezi - Istanbul, ales în acestan, a anunþat cã urmãtorul Congres CICA va avealoc în 2015 în Brazilia. A precizat, de asemenea,dezvoltarea colaborãrii dintre CICA ºi CHINCA(Chinese International Contractors Association).

12. În intervenþia pe care am avut-o în cadrulºedinþei, am informat ºi am solicitat urmãtoarele:

• Am transmis mulþumiri dlui Ulrich Paetzold, DG alFIEC ºi experþilor atraºi (Frank Faraday ºi DomenicoCampogrande), pentru sprijinul în elaborarea avizelorunde sunt raportor al CES European.

• Am informat cã ARACO a adoptat în 2013 un CodEtic actualizat pentru sectorul de construcþii, mulþu-mind partenerilor din Danemarca ºi Germania pentrusprijin.

• Am informat asupra situaþiei politice generatã dealegerile prezidenþiale din România, din noiembrie2014 ºi asupra oportunitãþilor care se creeazã.

• Am informat cã, în 2013, în România, în lotul pri-milor 100 de antreprenori de construcþii (care reali-zeazã 90% din cifra de afaceri a sectorului) seregãsesc 35 de antreprenori strãini, în principaleuropeni, care realizeazã 45% din cifra de afaceri ºiobþin 65% din profit, în condiþiile în care capitalizarea loreste de numai 17%!

• Am informat, de asemenea, cã una din ºapte Soci-etãþi de construcþii se aflã în insolvenþã.

• Am solicitat preºedinþilor ºi reprezentanþilor mem-brilor FIEC din Italia, Spania, Suedia, Germania, Portu-galia, Turcia, Belgia etc. sã determine antreprenorii dinþãrile lor, care lucreazã în România, sã devinã membriai ARACO. Acest lucru este necesar cel puþin pentru aputea colabora pe teme legate de implementarea direc-tivelor privind achiziþiile publice ºi concesiuni,reimplementarea FIDIC în legislaþia internã ºi certifi-carea obligatorie a capabilitãþilor tehnice ºi umane alesocietãþilor de construcþii. Dacã acest lucru nu se varealiza, ARACO va fi obligatã, împotriva voinþei ei, sãurmeze calea federaþiilor din Polonia ºi Cehia. �

ASOCIAÞIA ROMÂNÃ A ANTREPRENORILOR DE CONSTRUCÞIIStr. Alexandru Papiu Ilarian nr. 17, et. 2, Sector 3, Cod poºtal 031691 - Bucureºti

Tel.: 021 316 78 96, 021 316 78 97 | Fax: 021 312 96 26E-mail: [email protected] | Web: www.araco.org


ing. Constantin FIRTEA - expert tehnic atestat M.L.P.A.T. ºi M.C.C.

Valorosul patrimoniu de istorie modernã, MuzeulUnirii, este situat în centrul oraºului Iaºi, pe stradaLãpuºneanu nr. 14.

Clãdirea muzeului constituie, ea însãºi, primul ºi celmai important exponat de muzeu. Chiar golit de oricemobilier, edificiul constituie un veritabil punct de atracþie.Pledeazã, în acest sens, vechimea construcþiei, stilul arhi-tectonic, aºezarea în peisajul urban ºi cu precãderedestinul istoric de excepþie, casa fiind, la vremea res-pectivã, reºedinþa domnitorului Alexandru Ioan Cuza ºi aregelui Ferdinand.

Construitã la începutul secolului al XIX-lea, în stilneoclasic, casa trece, de-a lungul primei jumãtãþi asecolului, în proprietatea mai multor familii boiereºticunoscute din Moldova: Catargi, Paladi, Cantacuzino-Paºcanu, Ghica.

Între 1859-1862, palatul este închiriat pentru a servidrept locuinþã domnitorului Principatelor Unite, Alexan-dru Ioan Cuza. Cei patru ani au fost suficienþi pentru caedificiul sã rãmânã în memoria colectivã sub numelede“Palatul Cuza”. Timp de peste o jumãtate de secol,între 1886 ºi 1937, clãdirea devine proprietatea Soci-etãþii Creditului Urban din Iaºi. În timpul primului rãzboimondial, atunci când Bucureºtiul a fost ocupat de trupelegermane, regele Ferdinand Întregitorul ºi-a stabilit aicicartierul general. Din anul 1937 edificiul ajunge în pose-sia statului, fiind declarat monument istoric, iar la etajulcasei se amenajeazã, la îndemnul lui Nicolae Iorga,muzeul “Palatul Cuza-Vodã”.

Sub actuala denumire, Muzeul Unirii a fost deschis la24 ianuarie 1959. În prezent, restaurat ºi reamenajat,cuprinde colecþii importante privind istoria Unirii Princi-patelor Române.

Lucrãrile de consolidare ºi restaurare au început înanul 1993, când s-a întocmit expertiza tehnicã iar apoi,în 1994, a fost pus în aplicare proiectul de consolidare -restaurare. Structura de rezistenþã a clãdirii era alcãtuitãdin zidãrie de cãrãmidã plinã cu mortar de var-argilã launele ziduri ºi cu var-ciment la pereþii refãcuþi în diferiteetape.

Degradãrile suferite de clãdire ºi constatate la datademarãrii proiectului de intervenþie au constat în:

• deplasarea de la verticalã a zidului exterior de laetaj, din zona balconului de deasupra intrãrii, cu ruperealegãturilor cu pereþii interiori de contravântuire;

• fisuri mari ºi mici în pereþii longitudinali ºi transversali;• fisuri în buiandrugi ºi arce;• cedãri la reazemele grinzilor de lemn ale planºeelor;• desprinderi de ornamente din ipsos;• balconul metalic dislocat din zona de încastrare, parapet

degradat.Calculul structurii de rezistenþã pentru stabilirea

gradului de asigurare seismicã a fost fãcut conform nor-mativului P100 - 92. În baza calculelor efectuate a rezul-tat, pentru clãdirea existentã, un grad de asigurare de0,37 pentru direcþia longitudinalã ºi 0,31 pentru direcþiatransversalã, fiind mai mici decât valoarea minimã admisãde 0,60 pentru clãdiri din grupa a II-a de importanþã.

Pentru aducerea clãdirii în deplinã siguranþã înexploatare au fost luate urmãtoarele mãsuri de intervenþie:

• introducerea unor elemente verticale sub formaunor stâlpiºori executaþi în grosimea zidurilor;

• realizarea de centuri ataºate la nivelul planºeuluipeste parter ºi totale pe grosimea zidurilor la planºeulpeste etaj;

• suprabetonarea planºeului peste parter pe zona cu bolþi;• injectarea fisurilor cu mortar fluid de ciment;• injectarea în masã a zidãriei cu mortar fluid de ciment;• mãrirea suprafeþei de fundare;• realizarea unui ecran etanº din argilã pe conturul

exterior al clãdirii.Dupã introducerea elementelor de consolidare, gradul

de asigurare al clãdirii rezultat este de:Rlongitudinal = 0,82Rtransversal = 0,618

Faptul cã publicaþia noastrã vã aduce în atenþie destul de frecvent soarta unor vechi imobile consoli-date ºi restaurate nu este un lucru întâmplãtor. Dorim, în acest mod, sã arãtãm, cu date de specialitate con-crete, cã la patrimoniul naþional nu trebuie sã renunþãm uºor. Aceasta ºi pentru cã reputatul om de culturãOctavian Paler spunea rãspicat cã o þarã care nu are trecut, nu poate avea nici viitor.

Aºadar, cei care au în sarcinã soarta unor vechi clãdiri reprezentative trebuie sã înþeleagã, prin exem-plele pe care noi le inserãm în Revista Construcþiilor, cã ele pot ºi trebuie reintroduse în patrimoniulnaþional. Mãrturie ne este ºi exemplul urmãtor.

Muzeul Unirii IaºiCONSOLIDARE ªI RESTAURARE

Antreprenor: IASICON SA, IaºiBeneficiar: Complexul Naþional Muzeal „Moldova“ Iaºi

Proiectant general: GENESIS SRL, Iaºi

Muzeul Unirii Iaºi


Acest grad de asigurare este mai mare decât celminim admis de 0,60.

Se precizeazã cã, la determinarea gradului de asigu-rare seismicã, s-a þinut cont de degradãrile în timp, printr-uncoeficient “D“ compus din produsul rezultat din:

D = D1 x D2 x D3în care:

D1 - coeficient în funcþie de deteriorãrile în timp aleelementelor structurale, clasificat în concordanþã cuprevederile STAS 3684 - 71;

D2 - coeficientul prin care se iau în considerare influ-enþele reparaþiilor ºi consolidãrilor efectuate asupra clãdirii;

D3 - coeficient care þine cont de numãrul de cutre-mure cu grad mai mare de 6 pe scara M.S.K. care auafectat clãdirea.

Pe parcursul execuþiei, dupã decopertãri, s-au con-statat o serie de neconcordanþe cu etapa de expertizareºi proiectare, când clãdirea era în exploatare, care con-stau în:

• unele ziduri exterioare au fost executate din treistraturi, având la mijloc aer pe înãlþimi diferite;

• execuþia zidurilor, realizatã cu materiale diferite ºicalitãþi diferite; astfel, avem ziduri din piatrã, zone cuplombãri mari din beton simplu ºi zidãrie de cãrãmidã decalitãþi diferite;

• buiandrugi din beton armat fãrã o rezemare corectãasiguratã;

• la planºeele din beton armat nu este asiguratãacoperirea cu beton a armãturilor;

• goluri de coº de fum în grosimea zidurilor.Toate aceste situaþii au fãcut necesarã reconsiderarea ºi

completarea expertizei tehnice ºi implicit a soluþiilor deconsolidare.

Mãsurile de consolidare au fost verificate prin calculprivind gradul de asigurare seismicã obþinut dupã apli-care (menþionat anterior).

Parterul prezintã tematic aspecte ale epocii Unirii,precum ºi un istoric al casei. Printre temele abordatesunt cele ce privesc dubla alegere, oamenii Unirii, politicareformatoare a domnitorului Al. I. Cuza.

Etajul este destinat apartamentelor domneºtiºi cuprinde principalele destinaþii ale locuinþei princiarede la jumãtatea secolului al XIX-lea: cabinetele de lucruale Domnitorului ºi, respectiv, Doamnei Elena Cuza,sufrageria, salonul, camera de biliard, salonul Doamnei,un dormitor.

În prezent, Muzeul Unirii din Iaºi este în funcþiune ºinu a mai apãrut nicio problemã dintre cele menþionate afi existat înainte de începerea lucrãrilor.

Patrimoniul muzeului cuprinde o diversitate de piesede o deosebitã valoare istoricã, memorialisticã, docu-mentarã, dar ºi artisticã: documente, carte rarã, hãrþivechi, fotografii, costume, artã decorativã (mobilier,porþelan, argintãrie, ceasuri, corpuri de iluminat, covoare)aparþinând familiei domnitoare Cuza, dar ºi aristocraþieidin respectiva perioadã. Muzeul posedã ºi o valoroasãcolecþie de monede vechi ºi medalii.

Instituþia organizeazã, pe lângã activitãþile specificemuzeului, programe de pedagogie muzealã, serate muzi-cale, simpozioane, congrese, lansãri de carte.

Programul de vizitare este de marþi pânã duminicã,între orele 10-17.

Informaþii actualizate privind preþul biletului, gratui-tãþile ºi taxa de ghidaj, gãsiþi pe site-ul www.muzeul-moldova.ro. �


Rolul fibrelor metalicela armarea betoanelor

ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT SPEDITION

Specialiºtii din domeniul con-strucþiilor din România susþin cu tãriecã fibrele metalice cu ciocuri lacapete armeazã superior betoaneledatoritã ciocului care nu permitefibrei sã se smulgã din beton. O per-cepþie eronatã a rolului ºi necesitãþiiacestor produse poate duce lagreºeli în alegerea tipului de fibre,deoarece nu doar ciocul armeazã,ci fibra în sine. Dupã încercãri fãcuteîn laborator, pe diverse tipuri de fibremetalice, s-a constatat cã fibra ceamai eficientã este cea prevãzutã custriaþii, dar fãrã ciocuri.

Ca aplicaþii, fibrele metalice suntfolosite de la armarea seifurilor pânãla elemente structurale în grinzi derezistenþã. Dar, sã nu sãrim pestedomeniul lor principal de aplicare,ºi anume pardoselile industriale. Înbetoanele torcretate fibrele metalicese folosesc la armarea tunelurilor, abazinelor ori în aplicaþii verticale.În Europa zilelor noastre se folosesc,cu precãdere, la construcþia drumu-rilor ori a cãilor de acces. Încet, darsigur, apar aplicaþii ºi în þara noastrã.

Încã din 1991 au început sã fiepuse în operã proiecte care aveauintegrate fibre metalice. În fosteleþãri socialiste încã nu se fabricauasemenea produse, chiar dacã înþara noastrã cei de la IndustriaSârmei Câmpia Turzii aveau încer-cãri timide de a produce aceste fibre,pentru cã exista în acea perioadãcerere din Germania. Acest lucru nua fost posibil pentru cã nu se dis-punea de tehnologia necesarã.

Dupã 1990, România, o þarã cu oindustrie metalurgicã bine dezvol-tatã, a exportat în þãrile europene ºi

nu numai, cantitãþi însemnate deproduse metalice. Imediat au apãrutmicii oportuniºti, care au speculatpiaþa ºi au preluat contractele deexport, cãpuºând producãtorii.

Dupã 2000 au apãrut ºi cererilede fibre metalice, atât de pe pieþeleemergente, cât ºi de pe cea internã.Chiar dacã proiectanþii noºtri nuºtiau sã le aplice în proiecte, auînceput sã vinã proiecte din afarã,investiþii care înglobau în ele fibrelemetalice. Timp de câþiva ani fibreles-au importat din Germania (þaraproducãtoare). Timid, dar sigur, auînceput sã aparã ºi la noi producã-tori. Astãzi, putem vorbi de 2 mariproducãtori, Industria Sârmei CâmpiaTurzii (fosta Mechel) ºi ROMFRACHT,care au capacitãþi de peste 500tone/lunã.

Fibrele metalice sunt fabricate înprezent într-o gamã dimensionalãfoarte mare, fapt care se reflectã ºiîn diversitatea aplicaþiilor:

• microfibre – cu diametru între0,3 mm ºi 0,6 mm;

• fibre structurale – cu diametru0,8 mm ºi 1,2 mm.

Microfibrele au fost folosite pen-tru prima datã la armarea betonuluidin carcasa seifurilor. Era nevoie deun beton greu penetrabil, cu rezis-tenþã mare la impact, explozie saugãurire. Cu ajutorul microfibrelor s-areuºit cu succes acest lucru.

Fibrele structurale se cunosc subdenumirea genericã de fibre metalice.Aplicaþiile fibrelor metalice sunt vasteºi decurg din varietatea mare debetoane ºi microbetoane care se potarma cu fibre.

Sunt douã tipuri de fibre folositeîn mod curent: cele de 1 mm x 50 mmcu ciocuri ºi cele de 1 mm x 50 mmondulate. Pornind de la acestea,ulterior au apãrut diverse variante deforme ºi grosimi.

Temerarii au fabricat fibre dinblumm (fibre frezate), numai cãacest tip de fibre are muchii ascuþite,generatoare de microfisuri, iar rezis-tenþa lor la rupere este nesemnifica-tivã ca efect în beton.

Alþii, de exemplu producãtorulfibrelor Dramix, au venit pe piaþã cufibre atipice, mai subþiri ºi lipite, cudimensiunile de 0,75 mm x 60 mm.Sunt fibre care se livreazã înmãnunchiuri de câte 5÷15 lipite.

Ideea de a folosi fibre lipite estefoarte bunã din punct de vedere aldispersiei în masa betonului, redu-când considerabil riscul de a formagheme de fibre.

ec. Florin FLORIAN

Dupã o perioadã în care sectorul construcþiilor a suferit contracþii importante, se sperã, în 2015,relansarea lucrãrilor de investiþii de stat ºi private, la un nivel comparabil cu cel din perioada 2006-2008.

Dacã sectorul construcþiilor va fi reconsiderat, ca motor al creºterii economice, ºi se va relansa la para-metrii normali unei economii de piaþã eficiente, atunci ºi tehnologiile ºi produsele performante vor aveacâºtig de cauzã. Este ºi cazul fibrelor metalice folosite la armarea dispersã a betoanelor.


Fiind un concern mare, Dramix areuºit sã se impunã, speculând lipsade informaþie de pe piaþã. Ei auînceput sã ofere ºi calculul aferentdozãrii fibrelor. Au reuºit, astfel, sãse implice în proiecte de anvergurã.

Încet, încet, însã, au apãrut pro-bleme ºi în folosirea acestui tip defibre. Un dezavantaj ar fi cã fibrelenu se dezlipesc suficient de repedeºi rãmân bloc, generând rupturi înbeton. Un alt motiv ar fi cã adezivulfolosit la lipire genereazã, la nivelulfibrei, în contact cu apa din beton,bule de aer, reducând, astfel, semni-ficativ aderenþa fibrei la beton. Iar celmai mare dezavantaj al unor aseme-nea fibre este preþul, care, faþã decel al fibrei clasice, este foarte mare.

Au mai apãrut pe piaþã fibrele lateondulate. Acestea pot fi o alternativãieftinã la fibrele clasice cu ciocuri.Totuºi, lozinca „ieftin = prost” esteadevãratã. Rezistenþa acestor fibreeste foarte micã; în plus, au muchiitãioase. În aceste condiþii ele gene-reazã microfisuri în beton ºi, maimult, aportul lor nu este semnificativîn raport cu aºteptãrile.

În concluzie, fibrele metalice celemai uzuale sunt cele de 1 mm x 50 mmcu ciocuri, iar alegerea tipului defibre se face în funcþie de fiecareproiect în parte (încãrcãri, tempera-turi, granulometrii agregate etc.)

În ceea ce priveºte aplicaþiile lacare se preteazã ele, acestea sunt:pardoselile industriale, autostrãzile,pistele pentru aeroporturi, construcþiile

antiseismice, cãptuºirea tunelurilor, digu-rile, porturile, dalele, stabilopozii etc.

Din punct de vedere tehnic, însã,domeniile în care se poate utilizaarmarea dispersã sunt foarte diverseiar eficienþa obþinutã prin folosirea loreste importantã. Un exemplu semni-ficativ sunt dalele pluviale tip H de laºosele sau autostrãzi. Pânã acumele se armau cu 6 kg fier beton, întimp ce acum se folosesc 900 gfibre. Este clar cã, astfel, se face oeconomie considerabilã, atât dinpunct de vedere al forþei de muncã,cât ºi logistic, tehnic ºi nu numai.

CUM FOLOSIM FIBRELE METALICE?În general, fibrele de armare dis-

persã se dozeazã pe baza unui cal-cul. Utilizarea lor este reglementatãºi de normativul GP-075-02 „Ghidpentru stabilirea criteriilor de perfor-manþã ºi a compoziþiilor pentru betoanearmate dispers cu fibre metalice”.Numai cã acest ghid a apãrut în2003 ºi este de mult depãºit. Calcu-lul de dozaj al fibrelor are la bazãstudii de laborator, modalitãþile decalcul diferind, însã, de la un furnizorla altul.

În ceea ce priveºte ºcolile dinRomânia avem, din pãcate, lacunemari vizavi de acest aspect alfolosirii fibrelor metalice în armareabetoanelor. Puþini proiectanþi dinRomânia ºtiu sã facã un calcul dedozare a fibrelor, iar dacã e vorba deun mix de fibre, acest lucru esteaproape imposibil. Astfel cã, furni-zorii de fibre au conceput metode de

calcul pentru dozaj, venind oarecumîn întâmpinarea beneficiarilor.

ROMFRACHT produce, în prezent,toatã gama de fibre pentru armarestructuralã:

• RFC 45/50 (1 mm x 50 mm cuciocuri);

• RFC 80/60 (0,75 mm x 60 mmcu ciocuri);

• RFC 65/60 (0,90 mm x 60 mmcu ciocuri);

• RFO 0,75 mm x 30 mm(ondulatã);

• RFO 1 mm x 50 mm (ondulatã);• RFO 0,9 mm x 60 mm (ondulatã).ROMFRACHT oferã, totodatã, par-

tenerilor întregul pachet de materialepentru pardoseli:

• Cuarþ (nisip cuarþos în diferite culori);• Sigilant;• ªnur rosturi;• Mastic rosturi;• Fibre polipropilenã.Importanþa folosirii fibrelor metalice

în detrimentul plaselor sudate estesimþitã de beneficiar în primul rânddeoarece costurile cu armarea scadcu pânã la 50%.

Avantajele sunt multiple:• logistic - în loc de un camion de

plasã sudatã se folosesc câþivapaleþi cu fibre;

• manopera – nu mai este nevoiede fierari betoniºti, betonul se toarnãgata armat;

• economii la rosturi – distanþadintre rosturi este mai mare etc. �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08

Fibre metalice cu cioc Fibre metalice ondulate


Betonul în detaliu

Betonul încã prezintã toate avan-

tajele pentru crearea construcþiilor

sigure, individuale, estetice ºi vari-

abile. Atunci când se gãseºte în

stare lichidã oferã posibilitãþi nelimi-

tate de turnare ºi modelare.

Utilizarea matriþelor elastice, poli-

uretan-elastomerice, la structurarea

suprafeþelor din beton asigurã cele

mai înalte standarde, atât din punct

de vedere calitativ cât ºi economic.

Milioanele de metri pãtraþi realizaþi

dovedesc acest lucru.

Elasticitatea superioarã asigurã

extragerea extrem de uºoarã a

matriþelor, fãrã a deteriora suprafaþa

betonului, putându-se obþine, astfel,

cele mai delicate ºi complexe detalii.

Existând posibilitatea utilizãriimatriþelor elastice atât in situ cât ºi înfabricile producãtoare de elementeprefabricate din beton, sistemelenoastre oferã arhitecþilor, proiectan-þilor ºi constructorilor libertatea

absolutã de a satisface orice cerinþã

în materie de design, putându-se

opta fie pentru unul din cele peste

250 de modele standard, fie pentru

crearea unor texturi personalizate.

Înfiinþatã în Germania, în anul 1968, cu o prezenþã în peste 60 de þãri, RECKLI este lider mondial înproiectarea ºi fabricarea matriþelor ºi mulajelor elastice pe bazã de poliuretan-elastomer, matriþe ºi mulajefolosite pentru texturarea ºi modelarea suprafeþelor din beton.

Universitatea Toulouse / Franþa - Gravurã foto în beton

Utilizare in situ Utilizare în fabricile de prefabricate

Fiind elemente complementare

cofrajelor standard, matriþele elastice

RECKLI pot fi reutilizate garantat

pentru 10, 50, pânã la 100 de cicluri,

clasa de reutilizare alegându-se în

funcþie de numãrul etapelor de tur-

nare a betonului, în cazul utilizãrilor

in situ, sau de cantitatea elementelor

prefabricate necesare, în cazul folo-

sirii în fabricile de prefabricate.Bariere fonice Autostradã / Germania – Elemente prefabricate din beton, cu suprafeþe obþinute prin folosiriea

matriþelor elastice RECKLI cu 100 cicluri de reutilizare

Pe lângã matr i þe e last ice,RECKLI mai poate furniza:

• Cauciucuri lichide (silicon-elas-tomerice ºi poliuretan-elastomerice)cu diferite grade de elasticitate, carepot fi folosite la confecþionarea pro-priilor mulaje sau matriþe elastice;

• Agenþi dezactivatori pentrusuprafeþele din beton, cu aplicarepozitivã (pe suprafaþa umedã abetonului) sau negativã (pe placacofrantã), cu adâncimi de lucrucuprinse între 0,2 mm ºi 7 mm, uti-lizaþi la expunerea controlatã a agre-gatelor betonului;

• Soluþii pentru protejarea ºiimpermeabilizarea suprafeþelor expusedin beton, pentru asigurarea pro-tecþiei împotriva pãtrunderii vaporilorde apã în porii betonului, precum ºiîmpotriva factorilor meteorologicisau chimici, sisteme Anti-Graffiti;

• Pentru a atinge un standard ridi-cat de calitate al suprafeþei din beton,RECKLI asigurã ºi o gamã largã deaccesorii complementare matriþelorelastice: adezivi, agenþi decofranþi ºide curãþare, instrumente specialepentru debitarea matriþelor.

Beton tratat cu agent dezactivator Beton prevãzut cu soluþie impermeabilizantã

Dispunând de o reþea de vânzare la nivel mondial, RECKLI este partenerul ideal, atât pentru companiile careactiveazã în domeniul industriei betonului ºi construcþiilor, cât ºi pentru producãtorii de mulaje ºi utilizatorii privaþi. �

Apa are capacitatea de a penetra cu uºurinþã prin cele mai minore breºe pe care le întâlneºte în cale. Infiltraþiile de apã transformãsubsolurile în spaþii inutile, nesãnãtoase, adesea inutilizabile. Pe lângã efectele sale distructive asupra elementelor structurale, pene-trarea apei în interiorul structurilor subterane poate distruge finisaje, elemente de mobilier, echipamente, ºi poate restricþiona sau chiarbloca desfãºurarea activitãþilor curente. Lucrurile se pot agrava ºi mai mult dacã se produc avarii la instalaþiile electrice, distrugeri de pro-prietate privatã sau publicã, conflicte juridice. Costurile suplimentare aferente lucrãrilor de remediere pot fi semnificative, cunoscându-sefaptul cã intervenþiile la aceastã categorie de lucrãri, odatã puse în exploatare, sunt costisitoare ºi în cele mai multe cazuri mult prea greude realizat. Infiltraþiile apar din cauza lipsei de concordanþã dintre aºteptãrile beneficiarilor ºi modul de comportare la eforturile generatede sarcinile statice ºi dinamice ale clãdirii, la încãrcarea lateralã a solului ºi uneori la presiune hidrostaticã. Din acest motiv apreciereanivelului de performanþã pe care trebuie sã-l asigure structura subteranã ºi implicit a sistemului hidroizolant trebuie fãcutã cu exigenþãsporitã în scopul asigurãrii unei durabilitãþi în timp, în strictã concordanþã cu regimul de viaþã al clãdirii.

Rolul hidroizolaþiilor la structurile subterane este de a preveni pãtrunderea apei în interiorul acestora, de a proteja structura împotrivadeteriorãrii, de a crea o protecþie de tip barierã împotriva penetrãrii contaminanþilor proveniþi din sol cu efecte de degradare a elementelorstructurale ºi de coroziune a armãturilor. Ionii de clor, de sulf, acizii, pot duce prin acþiunea lor de reducerea pH-ului betonului sub valorilecritice, la coroziunea armãturilor ºi, implicit, la degradãri structurale greu de cuantificat ºi de remediat. Hidroizolaþiile previn totodatã for-marea mucegaiului, difuzia radonului, metanului ºi a altor gaze subterane, protejând astfel în mod implicit ºi sãnãtatea oamenilor.

Progresele în dezvoltarea unor noi sisteme ºi produse pentru hidroizolaþia structurilor subterane, faptul cã existã o cerere crescândãpentru construcþii cu spaþii subterane cât mai generoase, cu mai multe niveluri de subsol, executate cel mai adesea în marile aglomerãriurbane, creºterea incidenþei fenomenelor extreme, sunt doar câteva dintre motivele ce au condus la modificarea modului de abordare îndomeniul hidroizolaþiilor structurilor subterane. Fãrã o abordare integratã în fiecare etapã de impelementare a unui sistem de hidroizo-laþie, începând cu studiile privind natura solului, condiþiile hidrografice, nivelul ºi natura apelor subterane, proiectare, execuþie etc., fac-torii de risc asociaþi devin din ce în ce mai greu de controlat, mai ales cã oricare dintre aceºtia pot face ca un sistem de impermeabilizaresã devinã impropriu pentru un proiect anume, iar presupunerea cã soluþiile care au funcþionat într-o anumitã situaþie pot fi aplicateautomat ºi în situaþii aparent asemãnãtoare este eronatã.

Reglementãrile din þãrile europene privind hidroizolaþia structurilor subterane pun accent pe importanþa efectuãrii unor studii supli-mentare preliminare:

• Studiul geotehnic privind natura, stratificaþia, stabilitatea terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de solsau de rocã ºi modul în care acestea evolueazã în timp, permeabilitatea, penetrarea gazelor subterane precum radonul, metanul saualte gaze, contaminanþi din sol (cloruri, sulfaþi, acizi). Se stabileºte totdatã nivelul maxim al apelor subterane, variaþia lor, probabilitateade apariþie a vârfurilor de nivel, gradul de agresivitate, circulaþia în sol etc.

• Analiza topograficã a terenului din proximitatea clãdirii în raport cu structura subteranã.• Identificarea oricãror informaþii lipsã privind natura solului de fundare ºi completarea lor ulterioarã prin investigaþii efectuate in situ

conform cu reglementãrile aplicabile.• Efectul schimbãrilor climatice ºi al altor fenomene naturale posibile.

Se evocã de asemenea necesitatea unor simulãri tridimensionale ale proiectului propus, pentru detectarea prematurã a posibilelorvulnerabilitãþi ce pot apãrea la o serie de detalii de tipul penetraþiilor, rosturilor constructive, de tasare, de dilataþie, deschiderilor deserviciu sau de urgenþã etc.

Se afirmã totodatã necesitatea inspecþiei atente a structurilor existente înainte de a finaliza orice analizã a riscurilor ºi înainte de sta-bilirea sau instalarea sistemului de impermeabilizare, în cazul reabilitãrilor. Aceastã inspecþie este esenþialã pentru asigurarea cã struc-tura este stabilã pentru varianta propusã ºi pentru identificarea defectelor existente la suprafaþa acesteia care pot afecta performanþeleºi eficacitatea oricãrui sistem de hidroizolaþie.

Hidroizolarea structurilor subterane din betoning. Cristian Tãnase

În contextul prezentat mai sus, Iridex Group Plastic vine în întâmpinarea tuturor pãrþilor interesate cu o gamã largã de sistemepentru hidroizolarea structurilor subterane de tip cuvã etanºã, cu betoane impermeabile sau de tip cavitate drenantã, pentru cele3 niveluri de protecþie aºa cum sunt ele definite de standardul BS 8102-2009:

• Membrane bituminoase• Membrane bentonitice• Membrane lichide mono ºi bicomponente, pe bazã de rãºini poliuretanice, sau pe bazã de ciment• Aditivi de impermeabilizare prin cristalizare• Membrane multistratificate termoplastice, ranforsate cu þesãturã din polyester ºi bazã de polimer activ• Membrane de drenaj din HDPE cu sau fãrã geotextil de filtrare-separare• Accesorii pentru etanºarea rosturilor constructive, de tasare sau dilatare, pentru etanºarea penetraþiilor, trecerilor de conducte

În concluzie, la stabilirea unui sistem de hidroizolaþie pentru o structurã subteranã pot exista o serie de opþiuni ºi moduri de abordare,toate trebuind sã fie capabile sã funcþioneze corespunzãtor ºi sã satisfacã cerinþele privind gradul de protecþie ºi criteriile de perfor-manþã. Beneficiile unui sistem de hidroizolaþie cu performanþe satisfãcãtoare sunt legate de crearea unor spaþii mai utile ºi mai conforta-bile, desfãºurarea fãrã probleme a activitãþilor curente, reducerea costurilor asociate datorate infiltraþiilor ºi problemelor structurale,reducerea costurilor de mentenanþã.

Bibliografie:• Construction Waterproofing Handbook, second edition - Michael T. Kubal• BS 8102-2009• Summary of BS 8102-2009 -PCA, Property Care Association• Reducing the Risks of Leaking Substructures, ACIient’s Guide - Michelle Maloney, Hilary Skinner, Mohsen Vaziri, Jan Windle & Co-RambollUK• Literatura tehnicã Cetco UK, INDEX Spa IT, Fosroc UK, Profis GR, Iridex Group Plastic RO


Sisteme de cofraje DOKA

Ionel Cristea: Incontestabil, folo-sirea cofrajelor metalice la turna-rea betoanelor asigurã o calitatesuperioarã structurilor ºi o creº-tere a productivitãþii. În acestecondiþii, care sunt motivele pen-tru care, în România, mai existãreþineri la folosirea cofrajelormetalice?Adina Bucovici: Motivele uti-

lizãrii limitate a cofrajelor profesio-nale sunt, în principal, de naturãtehnicã ºi economicã.

Exigenþe calitative deosebite seimpun la relativ puþine proiecte ºimulte neconformitãþi se pot ”recti-fica” prin placarea cu gips-carton.

Discontinuitãþile în finanþare sunt,de multe ori, anticipate ºi atunci rit-mul de lucru permite utilizareasoluþiilor mai simple. Costul mical manoperei în Romania conduce ºiel la alternativa ”mai mulþi dulgheri”,în defavoarea cofrajelor de marerandament.

I.C.: Ce ar trebui fãcut pentru

creºterea ponderii utilizãrii cofra-

jelor metalice în construcþii?

A.B.: Este o problemã de timp,

de consolidare a potenþialului fir-

melor de calitate, de profesiona-

lizare a forþei de muncã proprii prin

calificarea pentru lucrãri mai com-

plexe. Colaborãrile unor firme cu

forþã de muncã atrasã ocazional

(dupã necesitate) ºi de regulã neca-

lificatã sunt în defavoarea calitãþii în

construcþii.

I.C.: Pentru un nespecialist,

cofrajele par produse relativ sim-

ple, la care progresul tehnic este

mai greu de perceput. ªi totuºi,

ºi în acest domeniu apar pro-

duse noi, cu caracteristici supe-

rioare. Vã rugãm sã vã referiþi la

câteva dintre ultimele noutãþi în

domeniu.

A.B.: Procesul inovaþional laDoka este continuu. Accentul sepune primordial pe sisteme de sigu-ranþa muncii în ºantier, pe moder-nizarea componentelor cofrajelorconform cu evoluþia standardelorEuropene ºi pe sisteme ce mãrescperformanþele tehnice ºi care con-duc la creºterea productivitãþii pe

ªi în România, dupã 1990, volumul ºi structura noilor construcþii din toate domeniile de activitate aucunoscut elemente noi, specifice economiei de piaþã, economie subordonatã productivitãþii, rezistenþei ºicalitãþii lucrãrilor executate.

Cine a vizitat sau viziteazã ºantierele de construcþii din întreaga þarã nu se poate sã nu observe cã peacestea lucreazã mai puþini oameni, preponderente fiind mijloacele ºi utilajele specializate pe fiecare fazãde construcþii. Din acest punct de vedere, sistemele de cofrare au un rol deosebit în ceea ce priveºte pro-ductivitatea, calitatea ºi eliminarea riscului la care este expusã forþa de muncã pe ºantiere.

Utilizarea sistemelor de cofraje DOKA la edificarea noilor investiþii este performantã datoritã varietãþiiproduselor oferite, siguranþei folosirii lor ºi, nu în ultimul rând, graþie calitãþii lucrãrilor executate.

Pentru a detalia cele exprimate mai înainte am apelat la un specialist. Iatã, deci, întrebãrile noastre ºirãspunsurile d-nei Adina BUCOVICI, director general al SC DOKA ROMÂNIA TEHNICA COFRAJELOR SRL.

Adina Bucovici


ºantiere. Doka a dezvoltat noigeneraþii de popi pentru planºee,schele portante tip Staxo 100,schele de lucru auxiliare pentrumontarea armãturilor la înãlþime –Doka Modul, sisteme de cofrare aplanºeelor cu suprafeþe mariDokadek 30 º.a.

I.C.: În ce mãsurã vã confruntaþi,în domeniul cofrajelor, cu o con-curenþã neloialã (produse slab cali-tative, preþuri de dumping etc.)?A.B.: Din pãcate încã mai con-

tinuã sã existe pe piaþã cofraje carenu au niciun fel de certificare, au, deexemplu, portanþe necunoscute ºinecontrolabile; ele tenteazã doarprin preþul de dumping. Existã”importatori” care cumpãrã echipa-mente vechi de la lichidãri de firmedin vest, echipamente a cãror cali-tate este incertã. Din acest punct devedere, preþul cel mai mic a devenitaproape unicul criteriu, în detrimen-tul parametrilor de calitate, care tre-buie sã se afle la baza unorconstrucþii rezistente, funcþionale ºieficiente.

I.C.: Din câte cunoaºtem, îndomeniul cofrajelor se practicã

atât vânzarea cât ºi închirierea.Care este, în momentul de faþã,în România, ponderea unuia saualtuia dintre aceste sisteme?A.B.: Piaþa construcþiilor a fost în

involuþie în ultimii 2-3 ani, mai alesdin cauza subfinanþãrilor lucrãrilorde infrastructurã. Este cunoscutgradul încã relativ mic de absorbþie afondurilor europene. În aceste con-diþii, firmele de construcþii nu auresurse investiþionale ºi preferã cos-turile închirierii cofrajelor, pe care ledescarcã apoi pe cheltuielile pentrulucrãrile respective.

I.C.: Cum a încheiat Doka, dinpunct de vedere financiar, anul2014?A.B.: Contrar evoluþiei din sector,

Doka a reuºit o creºtere a cifrei deafaceri semnificativã faþã de anulprecedent. Lucrãri de referinþã în2014, cu participarea echipamentelorDoka, s-au concretizat în realizareade supermarketuri de mari dimensi-uni, centre de afaceri ºi birouri, staþiide epurare ºi tratare ape uzate,microhidrocentrale etc.

I.C.: Din licitaþiile la care partici-paþi ºi din informaþiile pe care leaveþi, este posibilã extindereafolosirii cofrajelor în anul 2015?A.B.: Toatã lumea din domeniul

investiþiilor trebuie sã înþeleagã cãextinderea utilizãrii cofrajelor depin-de de evoluþia volumului lucrãrilor deconstrucþii la nivel statal sau privat,în funcþie de programele pe baza

cãrora se va orienta dezvoltarea petermen lung a României. Gradul deutilizare a cofrajelor va creºte doardacã va creºte ponderea lucrãrilormari ca volum ºi, mai ales, din punctde vedere al complexitãþii.

I.C.: În ce mod ºi în ce masurãprogramele din infrastructurã(rutierã în primul rând) ar puteafolosi cofraje specializate pentrua scurta termenele de dare înfolosinþã?A.B.: Programele de infrastruc-

turã, ºi cu precãdere cele rutiere,presupun utilizarea pe scarã largã acofrajelor. Dar, totul depinde dedemararea acestor programe pro-mise de mai multe ori ºi amânate; deexemplu, Autostrada Comarnic –Braºov.

I.C.: La ce lucrãri importante deinvestiþii din 2015 participã Doka? A.B.: Suntem pregãtiþi sã parti-

cipãm, cu utilajele din sistemele decofrare Doka, la majoritatea genu-rilor de lucrãri care se executã înþara noastrã. Ne-ar pãrea bine cagradul de absorbþie a fondurilorEuropene ºi implicit cel de realizarea programelor de infrastructurã sãînregistreze un progres faþã deperioadele anterioare. �


Expertizã structuralãla construcþii de mari dimensiuni

prof. dr. ing. Ludovic KOPENETZ,prof. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca

CONCEPÞIA ªI ALCÃTUIREASTRUCTURII

În cazul clãdirilor mari, concepþiastructurii portante este strâns legatãde soluþia constructivã adoptatã [4],[5], [6]. Soluþiile constructive pentrustructurile de rezistenþã utilizeazã înprezent: zidãrie, oþel, beton armat,beton armat precomprimat ºi combi-naþia acestor materiale structurale(aºa numitele soluþii mixte oþel-beton, oþel-zidãrie etc).

Structurile portante ale construc-þiilor de mari dimensiuni sunt, îngeneral, astfel concepute încât sãasigure preluarea ºi transmitereaîncãrcãrilor aplicate spre terenul defundare, pe drumul cel mai scurt.

Analiza structuralã la expertizareurmãreºte, pe lângã preluarea, cusiguranþa corespunzãtoare, a acþiu-nilor permanente, variabile ºi, în modspecial, a acþiunilor care provoacãsolicitãri dinamice (vânt, seism),dacã existã posibilitatea comportãriistabile din acþiuni excepþionale [7], [8], [9].

Acþiunile excepþionale cuprindacþiuni provenite din explozie, foc ºiacþiuni tip ºoc, având la originelovirea clãdirii de cãtre avioane, dingreºealã umanã sau din atac terorist.

În acest sens, se cerceteazã dacãtipul de structurã existent permiteevitarea prãbuºirii în lanþ a clãdirii,prin distrugerea unor elemente demare importanþã.

Alcãtuirea corectã a structuriiportante presupune o fixare corectãfaþã de o bazã (mediu de fundaresau o altã construcþie stabilã) aansamblului de elemente compo-nente astfel interconectate, încât sãformeze un SISTEM GEOMETRICFIX, nedeplasabil (invariabil geome-tric in ipoteza modelului EUCLID).

Acceptând modelul HOOKE,pentru comportarea materialuluistructural, devin posibile deplasãrirelative cu caracter elastic întrediferitele puncte materiale ale uneistructuri ºi astfel acesta va prezentao infinitate de grade de libertate.Aceste deplasãri elastice sunt, îngeneral, mici ºi ele respectã princi-piul continuitãþii materialului (suntgeometric compatibile).

Evitarea caracterului de meca-nism (sistem sau lanþ cinematic) alstructurii se realizeazã prin dispu-nerea corectã a numãrului necesarde legãturi (egal sau mai mare decâtnumãrul gradelor de libertate aleansamblului de elemente compo-nente), atât între elemente (legãturiinterioare) cât ºi între structurã ºibaza de fixare (legãturi exterioare -rezemãri) [10], [11], [12].

BAZELE ANALIZEI STRUCTURALEProblema fundamentalã a anali-

zei structurilor mari o reprezintãdeterminarea stãrilor de eforturi ºideplasãri, aspect care necesitã efec-tuarea unui volum foarte mare decalcule.

Elementele principale care inter-vin în aceste calcule pot fi sistemati-zate în urmãtoarele categorii dedate:• date care descriu structura, ca:

- elemente geometrice (topologia);- proprietãþi mecanice;- condiþii de rezemare;- discontinuitãþi interioare etc.

• date referitoare la încãrcãri, ca:- natura încãrcãrilor;- ipoteze de încãrcare;- posibilitatea ciocnirii de clãdirile

vecine;- combinaþii de ipoteze posibile.

• rezultatele urmãrite (de interpretat):- punctele (secþiunile) în care se

cer rezultatele;- forþe de legãturã (reacþiuni) ºi

eforturi. Un neajuns important al aplicãrii

metodelor de calcul în formulãrimatriceale constã în faptul cãaspectele fizice ale procesului derezolvare sunt mai puþin evidente (încontrast cu formulãrile clasice sauiterative) ºi exterioare proiectantuluicare introduce date ºi primeºte

Caracterizate printr-un grad înalt de zvelteþe, cu deschideri ºi înãlþimi mari, construcþiile de mari dimen-siuni necesitã o atenþie deosebitã din partea experþilor, în vederea analizei condiþiilor de rezistenþã ºistabilitate la acþiuni statice ºi în special dinamice. De aceea, prezenta lucrare îºi propune sã abordezeproblemele de analizã structuralã riguroasã, dar ºi aspecte de calcul structural practic.

Noþiunea de structurã (din cuvântul latin STRUCTUS - având înþelesul „construcþie“) înseamnã obþi-nerea realitãþii prin asamblarea închegatã a unor segmente, pãrþi ºi obiecte, într-un tot unitar logic.

Corectitudinea rezultatelor unei analize structurale este în funcþie de modelele matematice adoptatepentru întreaga structurã ºi de ipotezele de încãrcare stabilite [1], [2], [3].

Alegerea modelului matematic aproximant ºi interpretarea rezultatelor constituie fazele cele mai greleale unei analize structurale. Prezentãm, în cele ce urmeazã, câteva aspecte privind problematica analizeistructurale necesare pentru structurile de mari dimensiuni.


rezultate, de multe ori algoritmul decalcul, sofisticat prin artificii de pro-gramare, reprezentând pentru el overitabilã „cutie neagrã“.

Schematizarea, modelarea struc-turalã, realizeazã transpunerea con-strucþiei virtuale, obþinutã prin concepþiastructuralã, într-un model de calculmenit sã aproximeze cât mai corectrealitatea materialã.

Analiza structuralã se bazeazã,în mare mãsurã, pe aceste modelecalculabile, adicã matematice. Seadoptã, astfel, modele pentru: mate-riale, acþiuni, structuri (elemente,legãturi), interacþiuni etc.

Tipurile de modele matematicesunt:

• modele continue, pentru rezolvãrianalitice (exacte);

• modele discrete cu:- diferenþe finite;- elemente finite;- elemente de frontierã.

Stabilirea modelului matematic alstructurilor ºi acþiunilor, cunoaºterealimitelor de validitate ale algoritmilorutilizaþi (derivând atât din ipotezelede calcul acceptate cât ºi din trans-miterea erorilor), precum ºi inter-pretarea corectã a rezultatelorrãmân în continuare probleme dejudecatã ºi competenþã inginereascã.

În ultimele decenii, o bogatã lite-raturã de specialitate a fost consa-cratã aplicãrii eficiente a conceptuluide element finit în teoria generalã astructurilor. Este vorba de accep-tarea unui model aproximant discretal structurii portante continue, con-sideratã a fi formatã aidoma unuimozaic, dintr-un numãr finit de ele-mente interconectate între ele numaiîn anumite puncte, numite noduri.

Aproximaþia modelului constã înconsiderarea respectãrii condiþiilorde compatibilitate (continuitate geo-metricã ºi echilibru static) numai înaceste puncte de pe secþiunile dediscretizare.

În cazul structurilor alcãtuite dinbare este natural a considera chiarbarele ca elemente finite, respectivnodurile ca puncte nodale. În acestcaz particular, modelul reprezintã ofoarte bunã aproximare a structurii

(în mãsura în care elementele struc-turii sunt reductibile la bare, soluþiaeste exactã), legãturile fizice dintreelemente identificându-se cu legã-turile din model.

Evident, dacã se întâmpinã difi-cultãþi în tratarea unei bare (cu secþi-une variabilã sau curbã) aceastapoate fi înþeleasã ca fiind formatã, larândul ei, dintr-un numãr finit de ele-mente conectate în serie în nodurifictive intermediare sau, din contrã,pot juca rol de element finit porþiunidin structurã (substructuri), dacãacestea se rezolvã uºor la acþiuniaplicate în punctele de conexiune curestul structurii [13], [14], [15].

Din cele prezentate se poatededuce caracterul destul de larg alconceptului de element finit, cât ºifaptul cã reþeaua de discretizarepoate fi îndesitã sau rarefiatã, înfuncþie de cerinþele calculului.

O mare importanþã pentru exacti-tatea rezultatelor o are modul deconsiderare a tipurilor de legãturiexistente la reazeme, îmbinãri,noduri. Putem avea legãturi:

� punctuale (ideale)• articulaþii - perfecte

- cu frecãri - elastice

• încastrãri - perfecte- elastice

• simplã rezemare - perfectã- elasticã

� cu dimensiuni finite• rigide (perfecte)• elastice

- cu legãturi elastice (îmbinareinterfaþa barã)

- cu legãturi visco-elastice - cu legãturi plastice- cu legãturi imperfecte (din

analiza experimentalã)Analiza dinamicã

Parametrii comportãrii dinamicesunt, de obicei: deplasãrile, vitezele,acceleraþiile ºi deformaþiile specifice.

Mãsurile speciale, din acþiunidinamice, prevãzute prin proiect seiau cu scopul stopãrii fenomenelorde degradare a structurii, pentrumenþinerea echilibrului ansambluluistructural [16], [17].

Alegerea modelului matematic cuun numãr finit de grade de libertatetrebuie fãcutã în aºa fel încât sã numodifice comportarea fizicã a struc-turii. O problemã deosebit de dificilãeste aceea a modelãrii discontinu-itãþilor structurale. Aceste disconti-nuitãþi, goluri, rosturi deschise sauparþial deschise, chiar ºi rosturileconstructive în anumite condiþii, potconduce la cedarea, colapsul struc-turii. Efectul mecanic al discontinu-itãþilor structurale depinde delegãtura dintre starea de eforturi ºiapariþia, rãspândirea acestor discon-tinuitãþi.

Structurile mari se comportã maimult sau mai puþin neliniar din urmã-toarele motive:

• în primul rând, din cauza com-portãrii neliniare a materialului dincare este alcãtuitã structura (acestaspect afecteazã comportamentulstructurilor la depãºirea încãrcãrilorde exploatare; deci va trebui luat înconsiderare în teoriile care îºi propunevaluarea încãrcãrii de cedare limitã);

• în al doilea rând, din cauzadeformaþiilor „mari“, specifice aces-tor tipuri de structuri flexibile, în caresituaþii nu mai este acceptabilãexprimarea echilibrului pe starea„nedeformatã“ a structurii;

• în sfârºit, ca urmare a influenþeiefortului axial asupra rigiditãþii laîncovoiere a barelor, ºtiut fiind faptulcã efortul axial de întindere mãreºteaceastã rigiditate, pe când cel decompresiune o diminueazã. Deºiacest fenomen poate fi interpretat caun subcaz al punctului precedent, elmeritã, totuºi, o atenþie deosebitã,întrucât, în anumite cazuri (la bifur-carea echilibrului), ne poate furnizainformaþii cu privire la încãrcareacriticã, a cãrei depãºire poate cauzapierderea stabilitãþii unei structuricare continua sã se comporte elastic.

Ecuaþia care exprimã echilibrulforþelor dinamice, în cazul unei struc-turi mari pentru un sistem cu com-portament neliniar, este, în esenþã,identicã cu ecuaþia de echilibru pen-tru sistemele cu comportament liniar.



Astfel, ecuaþia de echilibru (valabilãatât pentru structuri liniare cât ºipentru structuri neliniare) se poatescrie sub forma

F = Fs + Fi + Fc (a)unde toate forþele sunt în funcþie detimp ºi au semnificaþia:

- F sunt forþele dinamice (funcþiide timp) exterioare perturbatoare;

- Fs sunt forþele elastice aduse deelementele structurale deformate;

- Fi sunt forþele de inerþie;- Fc sunt forþele de amortizare.În cazul structurilor mari, în

funcþie de tipul de neliniaritate, suntdiverse metode pentru rezolvareaecuaþiei (a).

Sunt multe situaþiile în care NUse admite aplicarea principiuluisuprapunerii efectelor, adicã trebuierealizatã o analizã pentru fiecareipotezã de încãrcare [18], [19].

O formulare generalã, pentrucazul structurilor cu neliniaritateuºoarã (aproape majoritatea struc-turilor), are la bazã o metodã de inte-grare pas cu pas, similarã celeiutilizate la rezolvarea structurilorliniare. Pe intervalul de timp consi-derat se calculeazã matricele apro-ximante ale maselor, amortizãrii ºide rigiditate, iar forþele de inerþie, deamortizare ºi cele elastice se deter-minã la sfârºitul pasului de timp.

Dacã structurile sunt cu neliniari-tate puternicã se va utiliza un calculiterativ pe durata pasului de timp.

Pentru soluþionarea problemelorde analizã dinamicã a structurilor demari dimensiuni se folosesc, în prin-cipal, trei metode:

• analiza în domeniul de frecvenþã;• integrare numericã directã pas

cu pas;• analiza prin suprapunere modalã. Metodele de integrare directã

sunt cercetate ºi cunoscute în dome-niul liniar, dar se ºtie relativ puþindespre utilizarea lor la soluþionareaproblemelor de dinamicã neliniarã.Astfel, de exemplu, metodeleNEWMARK ºi WILSON îºi pierd ca-racterul lor necondiþionat stabil dacãse utilizeazã o formulare incremen-talã pentru oscilaþii neliniare (printr-oiteraþie de echilibrare la fiecare pas).

Analiza dinamicã practicãAnaliza structuralã dinamicã poate

fi realizatã în varianta deterministãsau probabilistã (nedeterminist).

Un prim aspect al analizei sereferã la elementele comprimate alestructurilor mari, având în vederefaptul cã existã pericolul pierderiistabilitãþii formei iniþiale de echilibru,ca urmare a atingerii unor solicitãricritice, care provoacã bifurcareaechilibrului (instabilitate de ordin I)sau divergenþa acestuia (instabilitatede ordin II). La structurile de maridimensiuni existente se va þine contde faptul cã acestea au fost proiectateîn anii 1950-1980, pe baza concep-tului de structurã liniarã caracterizatprin rãspuns (eforturi, deplasãri)direct proporþional cu încãrcãrile,adicã a fost neglijatã influenþadeplasãrilor asupra geometriei struc-turii ºi a eforturilor.

O discuþie specialã apare la ana-liza seismicã. Se recomandã uti-lizarea unei accelerograme din carerezultã o excitare sub forma miºcãriireazemelor. Miºcarea din cutremur areazemelor se exprimã utilizând celetrei componente ale acceleraþieitranslaþionale.

Pentru rãspunsul structurilor demari dimensiuni cu neliniarite uºoarãse admite procedeul suprapuneriirãspunsurilor calculate separat pen-tru fiecare componentã acþionândsimultan toate pãrþile fundaþiei struc-turii [20], [21], [22], [23]. În acestecazuri (pentru structuri cu peste6.000 de grade de libertate) se reco-mandã aplicarea metodei de redu-cere a lui RITZ sub forma metodeide iterare în subspaþiu. Se men-þioneazã pentru aceastã ipotezãurmãtoarele:

a. În realitate reazemele vor fisupuse, în plus faþã de miºcãrile detranslaþie ale terenului, la miºcãri derotire. Având în vedere cã nu existãdate despre mãsurãtori cu privire lamagnitudinea ºi caracterul compo-nentelor de rotire ale terenului, deacest efect se þine seama doar princonsiderarea ca ordin de mãrime(magnitudine) în care miºcãrile de

rotaþie au fost deduse ipotetic dincomponente de translaþie.

b. Un factor de care, în general,nu se þine seama la definirea forþelorefective dezvoltate de un cutremur,într-o structurã de mari dimensiuni,este acela cã miºcãrile de teren dela baza unei structuri pot fi influ-enþate de miºcãrile proprii ale struc-turii. Cu alte cuvinte, miºcãrileintroduse la baza unei structuri pot fidiferite de miºcãrile de câmp liber,care s-ar observa în absenþa struc-turii. Aceastã interacþiune teren-structurã, adicã efectul ei, este demicã importanþã dacã terenul de fun-dare este un teren tare ºi construcþiaeste flexibilã (acoperiº suspendat,clãdiri înalte din oþel etc.). În acestcaz structura poate transmite înteren doar puþinã energie ºimiºcarea de câmp liber este omãsurã adecvatã a deplasãrilor fun-daþiei. Dacã structura este grea ºirigidã (monumente istorice ºi clãdiriobiºnuite din beton armat, zidãrie,piatrã etc.) ºi cu rezemare pe unstrat de fundare moale, o cantitateconsiderabilã de energie va fi retur-natã de la structurã la terenul de fun-dare ºi miºcãrile de la bazã pot diferisensibil de condiþiile de câmp liber.

c. Acþionarea simultanã din exci-taþii seismice a tuturor pãrþilor fun-daþiei structurii presupune neglijareamiºcãrilor de rotire, respectiv consi-derarea terenului sau a rocii de fun-dare ca fiind rigide.

Ipoteza, la structurile de maridimensiuni cu reazeme depãrtate(peste 50-100 m), poate introduceerori semnificative.

Pentru aceste probleme s-a pusla punct un procedeu de calcul (pro-gramul de calcul EXMU-01) carepermite analiza rãspunsului dinamicla excitaþia diferitã a reazemelor.

Programele de calcul de firmã(profesionale), în vederea reduceriivolumului de calcul numeric deo-sebit de mare, necesar pentru deter-minarea valorilor ºi vectorilor proprii,adoptã diferite procedee numerice.



Astfel, de obicei, pentru iterarea însubspaþiu considerã o singurã ipo-tezã de încãrcare determinantã dincare se determinã valoarea propriecea mai joasã. Operaþiunea serepetã utilizând diverse tehnici deevaluare ºi eliminare.

Pentru inginerul structurist o pre-ocupare de bazã, în cadrul analizeidinamice, trebuie sã fie aceea de avedea dacã au fost determinate toatefrecvenþele, pentru a nu se fi pierdutunele frecvenþe importante. În acestsens, se recomandã observareasecvenþei STURM.

În cazul stucturilor de mari dimen-siuni, existente, realizate înainte deanii 1980, sunt necesare intervenþiistructurale pentru controlul para-metrilor dinamici. Aceste intervenþiide reabilitare se fac cu scopul adu-cerii acestor structuri la nivelul exi-genþelor actuale privind rezistenþa ºistabilitatea lor la acþiuni statice ºidinamice, inclusiv seismice.

Activitatea practicã de analizãstructuralã necesitã frecvent utilizarea

modelãrilor grafice, atât pentru intro-ducerea datelor cât ºi pentru inter-pretarea rezultatelor obþinute princalcul. Selectarea ºi reprezentareainformaþiilor pentru modelãri graficeare o importanþã hotãrâtoare în ana-liza structuralã asistatã de calculator.

Relevarea coordonatelor primarela construcþii existente se poate faceprin metode geodetice, fotograme-trice ºi scanare 3D. În cazul supra-feþelor întinse este utilã fotogrametriaaerianã.

CONCLUZIIComplexitatea expertizei struc-

turale la clãdirile de mari dimensiuniapare ca o consecinþã atât a dimen-siunilor cât ºi a comportãrii neliniarea acestor sisteme mecanice, având,în principiu, trei surse clasice:neliniaritate geometricã, neliniaritatefizicã ºi neliniaritate geometrico-fizicã(fig. 1, 2, 3).

Corectitudinea analizei structu-rale depinde, în mare mãsurã, demodelãrile matematice utilizate.

Expert MLPAT + MCC: prof. Ludovic Kopenetz, Arhitect: arh. Gheorghe Lãncrãjan, Inginer: ing. Ioan MleºniþãFig. 1: Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia

Expert MLPAT + MCC: prof. Ludovic Kopenetz, Arhitect: arh. Vlad Rusu, Inginer: ing. Ovidiu RusuFig. 2: Cãminul cultural din Blaj

Expert MLPAT + MCC: prof. Ludovic Kopenetz, Arhitect: arh. Liviu Câmpean, Inginer: ing. Lucia GribovschiFig. 3: Biserica Bob din Cluj-Napoca



Schema structuralã de analizãtrebuie sã fie cea mai simplificatãposibil, dar prin toate aceste simpli-ficãri sã nu se obþinã rezultate carese abat, în afara unor limite admise,de cele reale.

Problemele supuse discuþiei înlucrare ajutã la fundamentareacodurilor de proiectare, pentru struc-turi de mari dimensiuni, în curs deelaborare.

ªi în cazul structurilor de maridimensiuni este bine sã nu se piardãdin vedere definiþia proiectãrii struc-turilor, datã de Eduardo Torroja:„Proiectarea structurilor este maimult ca ºtiinþa ºi tehnica. Ea arefoarte multe tangenþe cu arta, cu ogândire realistã, cu simþul ºi intuiþia,cu dotaþia, cu bucuria creãrii, în liniimari, creare la care calculul ºtinþificcontribuie la o finisare ultimã, certi-ficând sãnãtatea structurii ºi cã eacorespunde funcþionabilitãþii“.

BIBLIOGRAFIE*** MIRONESCU MIRCEA,

Bucureºti, România, Comunicãripersonale, 1990-2014;

*** SOFRONIE RAMIRO,Bucureºti, România, Comunicãripersonale, 1980-2007;

*** Applied Technological Council,ATC 20 (1989), „Procedures forPost-Earthquake Safety Evaluationof Buildings“;

*** Applied Technological Council,ATC 20-1 (1989), „Field Manual forPost-Earthquake Safety Evaluationof Buildings“;

*** Applied Technological Council,ATC 21-1 (1988), „Rapid VisualScreening of Buildings“;

*** Cod de proiectare seismicã,Partea 1, „Prevederi de proiectarepentru clãdiri“, indicativ P100-1/2006;

*** Normativ pentru proiectareaantiseismicã a construcþiilor delocuinþe, social-culturale, agrozooteh-nice ºi industriale. Indicativ P100-92;

1. CÃTÃRIG AL., KOPENETZ L.,TRIFA F., CHIRA N., Statica con-strucþiilor. Vol. 1, Editura MATRIXROM, Bucureºti, 2001;

2. KOPENETZ L., Gânduri pen-tru staticieni (în limba maghiarã,

Gondolatok statikusoknak). EdituraKriterion, 2006;

3. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,Teoria structurilor uºoare cu cabluriºi membrane. U.T. PRES, Cluj-Napoca, 2006;

4. KOPENETZ L., FARCAª G.,IACOB CRISTINA , RUSU D., Uti-lizarea calculatoarelor în ingineria deinstalaþii. Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca, 2010;

5. KOPENETZ L., PRADAMARCELA, Introducere în teoriastructurilor speciale. Editura Univer-sitãþii, Oradea, 2011;

6. KOPENETZ L., PÂRV BIANCA,Introducere în teoria structurilorînalte ºi a structurilor cu deschiderimari. Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca, 2014;

7. KOPENETZ L., GOBESZ ZS.,The Structural Expertize of SteelCables. International Journal Inter-sections, Vol. 4, 2007;

8. KOPENETZ L., CÃTÃRIGAL., HODIªAN T., Design of LargeSized Floors. International JournalIntersections, Vol. 4, No. 2, 2007;

9. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,Intervenþii asupra structurilor por-tante. Revista Construcþiilor, nr. 55,2009;

10. KOPENETZ L., CÃTÃRIGAL., Problems of Interventions onLightweight Structures. Proceedingsof IASS Polish Chapter of Interna-tional Association for Shell and Spa-tial Structures, Warsaw, 2009;

11. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,Practically Structural Analysis ofLarge Cooling Towers. Journal ofApplied Engineering Sciences, Vol. l(14), Issue 4/2011;

12. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,Probleme ale structurilor de rezis-tenþã istorice. Revista românã deinginerie civilã, Vol. 2, Nr. 2, 2011;

13. KOPENETZ L., LIªMAN F.,Monitoring Steel Bearing CablesUsing a Sound Scanning Technique.Computational Civil Engineering,CCE 2012, Iaºi, 2012;

14. KOPENETZ L., GOBESZ ZS.,Assesment of Lightweight SteelStructures in a Nutshell. International

Conference of Civil Engineering andArchitecture, ªumuleu, 2012;

15. KOPENETZ L., LIªMAN F.,Realtime Behavioral Monitoring ofCable Transport Structures. Journalof Applied Engineering Sciences,Vol. 2 (15), Issue 1/2012;

16. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,LIªMAN F., Problems Concerning inSitu Behaviour of Complex Structures.Journal of Applied Engineering Sci-ences, Vol. 2 (15), Issue 1/2012;

17. LIªMAN F., KOPENETZ L.,Monitoring the Safety of Cable BearingStructures. International Journal ofEngineering and Technology, London,2013;

18. KOPENETZ L., GOBESZ ZS.,About the Planning and Renewing ofBearing Structures. InternationalConference of Civil Engineering andArchitecture, ªumuleu, 2013;

19. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,Siguranþa structurilor uºoare la acþi-unea vânturilor severe ºi a explo-ziilor în aer. Revista românã deinginerie civilã, Vol. 4, nr. 2, 2013;

20. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,Introducere în investigarea siguran-þei structurale a podurilor prin identi-ficarea dinamicã, utilizând captoarede tip kinematrics de mici dimensiuni.Conferinþa „Materiale ºi tehnologiinoi în construcþia ºi întreþinerea dru-murilor ºi podurilor, Ediþia a X-a,Cluj-Napoca, 2013;

21. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,Behavioral Structural Analysis ofLightweight Structures Subject toBreaking Winds and Explosions inthe Air. Proceedings of the C60International Conference C60 „Tradi-tion and Innovation - 60 Years ofCivil Engineering Higher Educationin Transilvania“, 2013;

22. KOPENETZ L., CÃTÃRIG AL.,ALEXA P., Practical Dynamic StabilityControl of Light Structures, ActaTechnica Napocensis: Civil Engine-ering and Architecture, Vol. 57, No. 1,2014;

23. LEE L.T., COLLINS J.D.,Engineering Risk Management forStructures. Journal of the StructuralDivision, ASCE 103, No. ST9, 1977. �



Soluþii inovative pentru reabilitarea, cu elemente din oþel,a structurilor din zidãrie ºi beton armat

conf. dr. ing. Adrian DOGARIU, prof. dr. ing. Florea DINU, prof. dr. ing. Dan DUBINÃ -Universitatea Politehnica Timiºoara

UTILIZAREA MATERIALELOR METALICEDatoritã formelor variate în care

se comercializeazã - profile laminatela cald sau obþinute prin îndoire larece, platbenzi plane sau ampren-tate, secþiuni tubulare, I, H etc. ºi agamei ample de caracteristici meca-nice, oþelul prezintã o flexibilitateoperativã deosebitã, în mãsurã sãrezolve majoritatea problemelor deconsolidare.

Posibilitãþile oferite, în acestsens, sunt numeroase ºi îmbrã-þiºeazã o gamã vastã de operaþii, dela o simplã intervenþie de consoli-dare, efectuatã pe un singur elementstructural, pânã la restaurareaîntregului ansamblu structural, cuîmbunãtãþirea rãspunsului seismic alstructurii.

În zonele seismice, aºa cum esteteritoriul þãrii noastre, problemarestaurãrii statice a construcþiilordevine mai delicatã, prin necesitateade a oferi structurilor o rezistenþãsuficientã în cazul unor miºcãri seis-mice. În acelaºi timp, se pune pro-blema unei recuperãri rapide ºieficiente a clãdirii afectate de seismºi a refacerii socio-urbanistice azonei afectate.

În situaþia consolidãrii structurilordin zidãrie sau beton armat, pentru

respectarea dezideratelor privindreversibilitatea ºi exploatarea lamaximum a proprietãþilor diverselormateriale, o soluþie optimã o repre-zintã utilizarea elementelor metalice.Acestea au avantaje evidente ºianume: claritatea formei, expresivi-tate figurativã, prefabricate dediverse forme ºi dimensiuni, rever-sibilitate, rezistenþã mecanicã ridi-catã, izotropie mecanicã, dimensiuniºi greutate reduse, uºurinþã latransport, punere în operã rapidã,manevrabilitate în spaþii reduse,lucrabilitate, disponibilitate comer-cialã, reciclabilitate.

DESCRIEREA SOLUÞIILORDE CONSOLIDARE

Structuri din zidãrieÎn Europa, cele mai rãspândite

structuri sunt cele din zidãrie.Clãdirile din zidãrie au diverse funcþi-uni, de la case rezidenþiale pânã la

spitale, ºcoli sau monumente isto-rice. Din cauza rezistenþei scãzute, aductilitãþii ºi capacitãþii reduse dedeformare, structurile din zidãrie au,în general, o comportare necores-punzãtoare la acþiuni seismice.Având rigiditate ºi greutate mare,aceste structuri sunt supuse la forþeseismice considerabile.

În cadrul cercetãrii, au fost studi-ate douã soluþii inovatoare pentruconsolidarea structurilor cu pereþidin zidãrie. Soluþiile au fost investi-gate în cadrul proiectului UE FP6PROHITECH.

Prima soluþie constã în placareapereþilor de zidãrie, pe ambele pãrþisau pe o singurã parte, cu plãci dinoþel (SSP) sau aluminiu (ASP). Plã-cile metalice sunt prinse cu ajutorultiranþilor pretensionaþi (PT) sau aancorelor chimice (CA) (fig. 1).

Ceea de-a doua soluþie sebazeazã pe materiale compozite

România este o þarã cu un grad ridicat de seismicitate. Înainte de 1963, atunci când a fost introdusprimul standard seismic cu caracter obligatoriu, structurile din beton armat sau zidãrie erau dimensionatesã reziste la încãrcãrile din gruparea fundamentalã de încãrcãri (preponderent încãrcãri gravitaþionale,încãrcãri din vânt). Acest lucru face ca, de fapt, aproape toate clãdirile dimensionate înainte de aceastãperioadã sã necesite o evaluare amãnunþitã ºi, cel mai probabil, anumite mãsuri de consolidare.

Multe dintre clãdirile existente, situate în zone cu activitate seismicã, construite ºi proiectate fãrãrespectarea principiilor de proiectare antiseismicã ºi afectate de trecerea anilor, de intervenþii succesiveasupra structurii de rezistenþã sau de cutremurele care au avut loc, se gãsesc, astãzi, într-o stare avansatãde degradare, prezentând un risc seismic ridicat.

Riscul seismic al clãdirilor istorice impune implementarea ºi perfecþionarea de noi sisteme, care sãofere soluþii atât la problemele structurale, cât si la cele de ordin arhitectural. Un aspect de mare interes îlprezintã posibilitatea de a îndepãrta uºor un sistem de consolidare, atunci când acest lucru se impune.Aceastã cerinþã este satisfãcutã, în mare mãsurã, de soluþiile de consolidare bazate pe utilizarea ele-mentelor metalice, care pot fi proiectate ºi realizate astfel încât sã fie reversibile.

Fig. 1: (a) Soluþia de consolidare propusã; (b) prinderea chimicã


(FRP), ºi constã în aplicarea uneiplase din sârmã de oþel, zincatã sauinoxidabilã (SWM), lipitã cu rãºinãepoxidicã pe perete de zidãrie.

Aceste tehnici de consolidare aufost investigate în situaþia aplicãrii lorîn cazul pereþilor de zidãrie, dar pot fifolosite ºi la diafragmele din betonslab armate. Urmãrind modul decedare în plan a panourilor dinzidãrie (fig. 2), se poate stabilimodul de dispunere a sistemului,pentru a obþine un aport maxim lacreºterea rezistenþei ºi la îmbunã-tãþirea comportamentului structurii.Datoritã faptului cã soluþia este apli-catã în premierã, nu sunt de neglijataspectele tehnologice legate demodul de realizare (fig. 3).

Structuri în cadre din beton armatÎn cadrul programului RFCS

STEELRETRO a fost studiatã osoluþie de reabilitare a structurilor încadre din beton armat, folosind con-travântuiri cu flambaj împiedicat(BRB) dispuse în V. Prinderea con-travântuirilor disipative de cadreledin beton armat s-a realizat direct,fãrã introducerea unor elementeinterioare adiþionale, prin intermediulunor dispozitive mecanice alcãtuitedin plãci de capãt prinse de elemen-tul din beton cu ajutorul unor tiranþipretensionaþi.

Pentru a valida experimentalacest sistem de reabilitare, s-a izolatun cadru de b.a. dintr-o clãdire realã,proiectatã înainte de 1963. Detaliilede armare pentru cadre s-au bazatpe prevederile ºi practica din aceaperioadã. Comparativ cu prevederileactuale, acestea sunt considerateneadecvate, deoarece armãturile auo lungime insuficientã de ancoraj,utilizeazã armãturi netede, în loc dearmãturi striate, iar distanþa dintreetrieri este destul de mare (15 cm lastâlpi, 25 cm la grinzi). Au fost con-struite 4 cadre de b.a., dintre care2 cadre fãrã contravântuiri ºi douãcu contravântuiri, care au fost încãr-cate monoton ºi ciclic (fig. 4.a).

Fig. 2: (a) Zonele critice ale unui panou de zidãrie cu goluri 1AEE/N1CEE (2004);(b) modul de aplicare a sistemului

Fig. 3: Etapele aplicãrii þesãturilor metalice

Fig. 4: a) Schema de principiu ºi detaliile de prindere pentru soluþia de reabilitarecu contravântuiri BRB; b) Alcãtuirea constructivã a contravântuirii



Contravântuirea folositã a fostproiectatã ºi executatã în cadrulCentrului de Cercetare CEMSIG alUniversitãþii „Politehnica“ din Timiºoara.Aceasta este alcãtuitã dintr-o plat-bandã de oþel S275 (fy = 275N/mm2, fu = 400 N/mm2, A% =34%), introdusã într-un tub de oþel(þeavã pãtratã din oþel S275, 4 mmgrosime), umplutã, apoi, cu betonC40/50. Inima a fost împãrþitã în 3zone: zona de prindere, zona detranziþie ºi zona activã (fig. 4.b).Pentru prevenirea frecãrii dintrebeton ºi platbanda de oþel, s-a

folosit, ca material de interfaþã, foliede polietilenã de 1 mm grosime.

PROGRAMUL EXPERIMENTALInvestigarea soluþiilorde placare a zidãriei

Testele experimentale au fostefectuate în laboratorul CEMSIG(director prof. Dan Dubinã) dinDepartamentul de Construcþii Meta-lice si Mecanica Construcþiilor ºi înlaboratorul CESMAST (director prof.Valeriu Stoian), din cadrul Departa-mentului de Construcþii Civile, Indus-triale ºi Agricole, al Universitãþii„Politehnica“ din Timiºoara.

Activitatea experimentalã a inclus:teste de material pe plãci din oþel ºialuminiu, pe sârme zincate ºi sârmedin oþel inoxidabil, pe þesãturi meta-lice ºi pe componente ale zidãriei,mortar, cãrãmidã; teste pe 42 speci-mene mici (500 mm x 500 mm x250 mm), în scopul de a calibraconexiunea cu ancore chimice (CA)ºi tiranþi pretensionaþi (PT); 22 deteste pe specimene mari (1.500 mmx 1.500 mm x 250 mm), în condiþii deîncãrcare monotone ºi ciclice (fig. 5).

Rezultate experimentaleModul de cedare, prin forfecare

diagonalã, a fost observat pentrutoate specimenele, atât în condiþii deîncãrcare monotonã cât ºi ciclicã.S-au observat fisuri orizontale lapartea inferioarã a peretelui, împreunãcu zdrobirea colþului opus (fig. 6).

Toate aceste mecanisme decedare demonstreazã cã sistemelede consolidare au forþat peretele dinzidãrie sã-ºi activeze întreaga sacapacitate portantã ºi de deformare.

Sunt prezentate sintetic, înFigura 7, curbele experimentaleparametrizate triliniare, cu cele treipuncte cheie în comportarea pere-telui, ºi anume, punctul elastic,maxim ºi ultim.

Soluþiile de consolidare propuseSWM sunt o alternativã la tehnologiade consolidare bazatã pe utilizareaFRP, însã permit creºterea ductilitãþiifãrã a creºte rigiditatea peretelui. S-aajuns la concluzia cã plãcile metalice(SP) duc, în principal, la creºtereaductilitãþii, în timp ce þesãturile desârmã (WM), cresc rezistenþa.

Ambele tehnici sunt mai eficienteatunci când sunt aplicate pe ambelefeþe. Prinderea cu tiranþi pretensi-onaþi pare a fi mai eficientã iar spe-cimenele consolidate cu plãci dinaluminiu (ASP) au demonstrat uncomportament mai bun. Sistemelepropuse de consolidare au fost con-firmate.

Fig. 5: Stand pentru încercarea (a) prinderii cu CA si PT (b) plasa metalicã SWM (c) specimene mari

Fig. 6: Modul de cedare al specimenelor mari

Fig. 7: Curbele experimentale de comportare. (a) monoton; (b) ciclic



Investigarea soluþiilorde contravântuire a cadrelor din b.a.

Figura 8.a prezintã curba forþã-deplasare pentru cadrul iniþial deb.a., în comparaþie cu cadrul reabili-tat cu sistemul BRB. Eficienþa reabi-litãrii seismice a cadrului de b.a. esteconfirmatã de creºterea rigiditãþii ºi arezistenþei.

Pentru încercãrile ciclice s-a apli-cat protocolul de încãrcare ECCS.Acest protocol a fost adaptat prinfolosirea unui singur ciclu de încãr-care la Dy/4, 2xDy/4, 3xDy/4 ºi Dy,

urmat de trei repetãri ale ciclurilorcrescute cu 0,5Dy (1,5Dy, 2Dy).

În Figura 9.a se prezintã curbeleforþã-deplasare pentru cadrul deb.a., înainte ºi dupã reabilitare. Sepoate observa contribuþia, în termenide rezistenþã, rigiditate ºi ductilitate,a sistemului de contravântuiri.

În urma încercãrii ciclice pecadrul de b.a. reabilitat cu contra-vantuiri BRB, deplasarea ultimã Du

corespunde cedãrii contravantuirii laîntindere iar deplasarea de curgereDy corespunde modificãrii bruºte a

rigiditãþii elastice. Astfel, Dy are valo-rile de 11 mm ºi respectiv 20 mm(fig. 12.a). Pe baza valorilor obþinute,factorul de comportare q, pentrucadrul de b.a. reabilitat cu sistemulCFI, are o valoare de 4,2. Totuºi,pentru o mai bunã estimare a fac-torului q, s-a considerat ºi metodapropusã de ECCS pentru obþinereadeplasãrii de curgere.

Pentru definirea înfãºurãtorii, s-auutilizat rezultatele obþinute în celde-al treilea ciclu. Deplasarea ultimãDu a fost calculatã similar cu cazulprecedent. Pe baza acestor valoriale deplasãrii de curgere ºi ale celeiultime, factorul de comportare q areo valoare de 3,7.

SIMULÃRILE NUMERICE.MODELE DE CALCULModelarea numericã

a soluþiilor de placare a zidãrieiPosibilitatea de a calibra ºi pro-

iecta o soluþie de consolidare bazatãpe placarea pereþilor din zidãrie cuuna dintre metodele descrise mai suseste limitatã, deoarece, pânã înprezent, nu existã prevederi norma-tive specifice sau metodologii de cal-cul pentru acest tip de intrevenþiesau pentru altele similare. Prinurmare, proiectarea soluþiei se poatebaza pe încercãrile experimentalesau pe modele avansate cu elementfinit, capabile sã simuleze comporta-mentul real al sistemului compuszidãrie-oþel.

Pentru modelarea numericã asoluþiei de consolidare, în vedereastabilirii criterilor de performanþã, afost folositã o abordare bazatã pemodelarea zidãriei ca material omogencu fisurã distribuitã (macro-modelare),iar prinderile au fost reprezentateprintr-un ºir de legãturi interioare ºiun resort ce respectã comportarearealã determinatã experimental (fig. 11).

Simulãrile numerice pentru ele-mentul neconsolidat ºi cel consolidatcu ajutorul plãcilor metalice prinseau arãtat o foarte bunã corelare curezultatele experimentale (fig 12).

Fig. 8: a) Rezultate experimentale pentru cadrul simplu de b.a ºi pentru cadrul cu contravântuiri,încercarea monotonã; b) Evaluarea deplasãrii la curgere Dy, pentru cadrul cu contravântuiri

Fig. 9: a) Încercãri ciclice pentru cadru b.a. vs. cadru b.a cu contravântuiri; b) Înfãºurãtoarea pentrucadrul b.a. cu contravântuiri

Fig. 10: a) Cadrul de b.a cu contravântuiri dupã testul ciclic; b) Vederi cu îmbinãrile cu grinda ºi stâlpul dupã încercare



Pe baza modelelor numericecreate printr-un studiu parametricpoate fi efectuatã „experimentareanumericã“ în mãsurã sã stabileascãnivele de performanþã pentru unpanou din zidãrie consolidat ºineconsolidat, bazate pe determi-narea deformaþiei specifice plastice.Figura aratã stabilirea nivelelor deperformanþã pentru un perete necon-solidat ºi consolidat, ºi aplicarea

acestora pentru evaluarea uneiclãdirii reale, necosolidatã si consoli-datã (fig. 13).Modelarea numericã a cadrelor dinbeton, echipate cu contravântuiri

cu flambaj împiedicatRezultatele experimentale obþinute

la încercãrile în regim monoton ºiciclic, pe cadre din beton cu ºi fãrãcontravântuiri cu flambaj împiedicat,au permis calibrarea unor modele

numerice cu element finit (fig. 14),capabile sã extindã rezultatele laalte structuri similare sau sã poatã fiutilizate în analizele statice saudinamice pentru determinarearãspunsului sub acþiuni seismice.Astfel, structura din care s-a extrascadrul din beton încercat experimen-tal a fost supusã unui numãr de 7accelerograme compatibile cu spec-trul de proiectare, pentru a i sedetermina rãspunsul printr-o analizãdinamicã neliniarã (fig. 15). Pentrufiecare accelerogramã, a fost cres-cutã intensitatea seismicã pânã laatingerea stadiului limitã.

În Figurile 16 ºi 17 este prezen-tatã variaþia driftului relativ de nivelcu multiplicatorul accelerogramei pecele douã direcþii principale aleclãdirii. Se observã o comportarecorespunzãtoare la o acceleraþieegalã cu cea de proiectare (λ = 1),colapsul structurii înregistrându-se,în general, peste valori ale lui λ = 1,3.Pe baza acestor rezultate se poateevalua ºi valoarea factorului dereducere q, obþinut ca raport întreacceleraþia elasticã ºi cea ultimã.Valoarea medie obþinutã, pentrufiecare direcþie principalã, este 4,3(transversal) ºi respectiv, 3,9 (longi-tudinal).

Fig. 13: a) Curbele de comportare ºi starea de deformare plasticã pentru modelul iniþial; b) consolidat

Fig. 12: a) Curbele experimentale ºi cele numerice (F-d); b) deformaþile plastice - iniþial vs. consolidat

Fig. 11: a) Modalitatea de reprezentare a prinderii; b) curba de comportare a resortului (F-d)




CONCLUZIISoluþiile de consolidare au fost

investigate complet în cadrul Facul-tãþii de Construcþii din Timiºoara,pornind de la conceperea lor, sta-bilirea modalitãþilor tehnologice depunere în operã, derularea progra-mului experimental ºi de simularenumericã, cu sprijinul finanþãrii adouã programe de cercetare euro-pene, ºi anume FP6 PROHITECH ºiRFCS Steelretro.

Rezultatele acestor proiecte s-auconcretizat prin douã teze de doc-torat ºi anume, „Seismic retrofittingtechniques based on metallic materi-als of RC and/or masonry buildings“a d-lui dr. ing. Adrian Dogariu ºi„Dual frame systems of bucklingrestrained braces“ a d-lui dr. ing.Sorin Bordea.

Toate soluþiile de consolidare ºi-audovedit eficienþa ºi se preteazã pen-tru aplicarea lor, în conformitate cuprincipiile proiectãrii bazate pe cri-terii de performanþã.

BIBLIOGRAFIE[1] DOGARIU, A., Seismic retro-

fitting techniques based on metallicmaterials of RC and/or masonrybuildings, teza de doctorat, Ed.Politehnica, Timiºoara 2009;

[2] BORDEA, S., Dual frame sys-tems of buckling restrained braces,teza de doctorat. Ed. Politehnica,Timiºoara, 2010;

[3] *** ABAQUS - Version 6,5Documentation, 2004;

[4] DOGARIU A. & DUBINÃ D.,Performance based seismic evalua-tion of a non-seismic masonry build-ing of metal sheathed walls - Part 1:PBSE and intervention strategy,Protection of historical buildings,PROHITECH 09 (Mazzolani), ISBN978-0-415-55803-7, p. 1009-10149,2009;

[5] DOGARIU A. & DUBINÃ D.,Performance based seismic evalua-tion of a non-seismic masonry build-ing of metal sheathed walls - Part 11:Study case, Protection of historicalbuildings, PROHITECH 09 (Maz-zolani), ISBN 978-0-415-55803-7p. 1015-1020, 2009;

[6] DOGARIU A. & DUBINÃ D.,CAMPITIELLO F. & DE MATTEIS G.,Experimentally based calibration ofa FE Model for numerical analysis ofmasonry shear panels strengthenedby metal sheathing, Protection ofhistorical buildings, PROHITECH 09(Mazzolani), ISBN 978-0-415-55803-7,p. 1133-1138, 2009;

[7] DOGARIU A., BORDEA S.,DUBINÃ D., Behavior model forpost-tensioned bolted RC frame -

steel brace connection, Urban Habitatunder Catastrophic Events (pro-ceedings) - Mazzolani (Ed.), Taylor &Francis Group, London, ISBN 978-0-415-60685-1, 2010;

[8] BORDEA S., STRATAN A.,DOGARIU A., DUBINÃ D., Seismicupgrade of non-seismic RC framesusing steel dissipative braces,COST 26 - Urban Habitat Construc-tion under Catastrophic Events -Proceedings of Workshop in Prague,ISBN 978-80-01-03583-2, p. 211-220, 2007;

[9] GRECEA D., BORDEA S.,STRATAN A., DOGARIU A., DUBINÃD., Modern solutions for strengthen-ing and rehabilitation of buildingslocated in seismic areas, Steel struc-tures located in seismic areas, ed.Horizons University, ISBN 978-973-638-377-9, 2008;

[10] DOGARIU, A., MUNTEANU,N., BORDEA, S., DÃESCU, C., DIA-CONU, D., DEMETER, L, FLORUÞ,C., Studiu experimental al unei soluþiide consolidare a zidãriei, SesiuneaNaþionalã de Comunicãri ªtiinþificeStudenþeºti, Cluj Napoca, 2007;

[11] BORDEA, S., STRATAN, A.,DOGARIU, A., DUBINÃ, D., Perfor-mance of noseismic reinforced con-crete frame retrofitted with bracingsystems, - Summer School „Advancedstudies in structural engineering andCAE“, Weimar, Germany, 2006;

[12] DINU, F., BORDEA S.,DUBINÃ, D., High strength steel dualframes with Buckling RestrainedBraces, EUROSTEEL, Graz, 2008.

*** Lucrarea a fost prezentatã încadrul celei de-a XIII-a ConferinþeNaþionale de Construcþii Metalice,Bucureºti, 21-22 noiembrie 2013 ºipublicatã în vol. Tendinþe actualeîn ingineria structurilor metalice, ISBN978-973-100-306-1, pag. 273-282. �

Fig. 15: a) Structura în cadre din beton armat, întãritã cu contravântuiri cu flambaj împiedicat;b) spectrul de rãspuns elastic de proiectare ºi spectrele de rãspuns ale accelerogramelor

utilizate în analizã, 5% amortizare

Fig. 14: Comparaþie între curbele experimentale ºicele numerice obþinute pentru cadrul cu ºi fãrã

contravântuiri

Fig. 16: Variaþia driftului relativ de nivelcu multiplicatorul accelerogramei,

direcþia transversalã

Fig. 17: Variaþia driftului relativ de nivelcu multiplicatorul accelerogramei,

direcþia longitudinalã



În acest numãr al revistei vã prezentãm detalii tehnice ale sistemelor MB-78EI ºiMB-SR50 EI, sisteme cu rezistenþa la foc de pânã la 90 min, dar ºi fotografii ale unor obiec-tive realizate atât în þarã cât ºi în Europa, care cuprind ºi aceste sisteme.

MB-78EIEste un sistem din aluminiu, rezistent la foc,

pentru construirea uºilor ºi aºa-zisului ”peretefereastrã” fix de compartimentare. Este destul deuºor în greutate pentru execuþie, transport ºimontaj dar destul de robust ºi rezistent datoritãprofilului tricameral, având dimensiunea de78 mm. Rãspunde tuturor cerinþelor de rezistenþãla foc din clasele EI15, EI30, EI45, EI60, EI90.Sistemul este clasificat ca nepropagator de foc(NFP). A fost testat conform normelor europeneEN 13501-2, EN 1363-1, EN 1634-1, EN 1364-1.

Cu sistemul MB-78EI, un sistem modern,având elemente de protecþie împotriva focului ºi a fumului, f irmaALUPROF SYSTEM ROMÂNIA a executat numeroase lucrãri în Bucureºti,dintre care enumerãm: Twin Towers Pipera - Barba Center, Cubic Center etc.

Sisteme rezistente la foc• MB-78EI pentru compartimentãri interioare

• MB-SR50 EI pentru pereþi cortinã

Lybid Plaza - Chmielnicki, Ukraina

Cubic Center, Bucureºti

Compania ALUPROF SA Polonia, prin subsidiara ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA, pune la dispoziþiaclienþilor sãi atât sisteme clasice pentru uºi ºi ferestre, sisteme pentru pereþi cortinã, sisteme pentru com-partimentãri interioare, sisteme cu izolare termicã îmbunãtãþitã, cât ºi sisteme pentru uºi, compartimentãriinterioare rezistente la foc MB-78EI ºi pereþi cortinã rezistenþi la foc MB-SR50 EI.

Sistemele sunt rezistente la foc pânã la 15, 30, 45, 60, 90 min. ºi chiar pânã la 120 min.


MB-SR50 EIEste un sistem perete cortinã,

traversã - montant, proiectat pen-tru execuþia faþadelor ºi a pano-urilor rezistente la foc. Rãspundetuturor tipurilor de cerinþe ºi celormai mari provocãri ale normelor înconstrucþii, aºa încât a obþinutclasificãrile EI15, EI30, EI45,EI60, conform standardului BS-EN 1364-3. Sistemul este clasificat ca nepropagator de foc (NFP).ALUPROF SA este primul furnizor de sisteme din aluminiu rezistente la focdin Europa care a primit certificatul CERTIFIRE de la Institutul EXOVA.

Colaboratorii noºtri vor constata cã, prin utilizarea sistemelor din aluminiu ALUPROF, obþin lucrãri cu o esteticãdeosebitã, în conformitate cu cerinþele arhitecturale moderne, beneficiind de un raport optim preþ - calitate,având, în acelaºi timp, asigurat ºi suport tehnic care include la rândul lui ºi softul specializat. �

Twin Towers Pipera - Barba Center, Bucureºti

Biznes Centrum, St. Petersburg


Poduri cu structuri mixte cu conlucrareexecutate în România

dr. ing. Victor POPA - membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

TIPURI DE STRUCTURI MIXTECU CONLUCRARE PENTRU PODURI

Din punct de vedere al schemeistatice a construcþiei se pot distingeurmãtoarele categorii de structurimixte cu conlucrare, utilizate pentrualcãtuirea lucrãrilor de poduri:

• tabliere independente (simplurezemate);

• tabliere continue, pe douã saumai multe deschideri;

• cadre cu stâlpi verticali sauînclinaþi;

• tabliere cu arce ºi grinzi derigidizare;

• structuri hobanate.Pentru fiecare categorie în parte

existã o mare diversitate de tipuri destructuri, depinzând de mãrimea,alcãtuirea ºi configuraþia obstacolu-lui ce trebuie traversat, dar mai alesde imaginaþia proiectantului careconcepe lucrarea.

EXEMPLE DE LUCRÃRI DE ARTÃCU STRUCTURI MIXTE CU CONLUCRARE

Poduri cu tabliere independenteStructurile compozite cu tabliere

independente sunt alcãtuite dingrinzi metalice simplu rezemate, înconlucrare cu platelajul din betonarmat care susþine calea pe pod. Unexemplu de astfel de lucrare estepodul peste râul Câmpiniþa, la LuncaCornului în judeþul Prahova.

Podul are suprastructura alcãtuitãdintr-un tablier independent avândstructura de rezistenþã cu alcãtuire

mixtã cu conlucrare, compusã dingrinzi metalice în conlucrare cuplatelajul din beton armat prin inter-mediul conectorilor flexibili. Tablierulindependent al suprastructurii are olungime de 40 m (fig. 1a).

În secþiune transversalã sunt 6grinzi principale, aºezate la o dis-tanþã de 1,50 m interaxe. Calea pepod este prevãzutã cu o parte caro-sabilã, cu lãþimea de 7,80 m (pentrudouã benzi de circulaþie) ºi cu douãtrotuare pietonale, cu lãþimea decâte 1 m fiecare (fig. 1b).

Structurile mixte cu conlucrare sau structurile compozite (composite structures), cum sunt definite peplan internaþional, sunt construcþii inginereºti realizate prin conlucrarea a douã sau mai multe materiale cuproprietãþi fizico-mecanice diferite. Principiul de bazã al alcãtuirii acestor structuri îl constituie pozi-þionarea materialelor componente, astfel încât proprietãþile lor fizico-mecanice sã fie folosite optim.

O altã condiþie importantã pentru alcãtuirea acestui tip de structurã constã în realizarea unei legãturiintime între materialele componente, astfel încât structura formatã sã se comporte ca un element unitar.

În domeniul construcþiilor, cele mai des utilizate materiale pentru alcãtuirea structurilor mixte cu conlu-crare sunt, pe de o parte, betonul, respectiv betonul armat sau betonul precomprimat ºi pe de altã parte,oþelul sub formã de confecþie metalicã. Legãtura dintre cele douã tipuri de materiale se realizeazã prinintermediul unor elemente metalice denumite conectori, care, în principiu, sunt de douã categorii: flexibiliºi rigizi, având forme ºi alcãtuiri diverse.

Conectorii se prind fest (de regulã prin sudurã) pe feþele confecþiilor metalice în contact cu betonul ºi seînglobeazã în masa acestuia în cursul procesului de realizare a structurii compozite.

Podurile sunt structuri inginereºti care se preteazã foarte bine la alcãtuiri compozite, mai ales în ceeace priveºte suprastructura lor. Avantajele principale ale podurilor alcãtuite cu suprastructuri compozitesunt în esenþã urmãtoarele:

• reducerea substanþialã a încãrcãrilor permanente ºi implicit, a celor seismice;• reducerea timpului de execuþie a investiþiei;• posibilitatea realizãrii unor soluþii de structuri mult mai diversificate;• posibilitatea realizãrii unor deschideri mari ºi foarte mari;În cele ce urmeazã vor fi prezentate câteva exemple de lucrãri de poduri alcãtuite cu structuri mixte cu

conlucrare.

Fig. 1 Pod nou peste râul Câmpiniþa la Lunca Cornului. a) Elevaþie; b) Secþiune transversalã


Soluþia de structurã mixtã cu con-lucrare a fost adoptatã pentru a aveao înãlþime de construcþie mai redusã,ceea ce a permis menþinerea coteiiniþiale a cãii, nemaifiind afectate ast-fel rampele de acces. Adoptareaunei singure deschideri pentru pod apermis eliminarea cauzei care a con-dus la prãbuºirea podului, prinîmbunãtãþirea substanþialã a condi-þiilor de scurgere a apei sub pod.

Podul cu aceastã alcãtuire aînlocuit un pod mai vechi, care s-aprãbuºit în timpul inundaþiilor lacâþiva ani dupã ce fusese reabilitat ºilãrgit (fig. 2).

Poduri cu tabliere continueVarianta de ocolire a municipiului

Piteºti, realizatã la profil de auto-stradã, a necesitat execuþia a 12 lu-crãri de artã, dintre care trei poduripeste râul Argeº ºi un pod peste râulDoamnei având suprastructurilealcãtuite cu structuri mixte cu conlu-crare. Tablierele podurilor peste râulArgeº sunt continue pe câte treideschideri de 50 m + 70 m + 50 m(fig. 3).

Diferenþa dintre cele trei poduripeste Argeº constã în oblicitatea cucare fiecare traverseazã râul. Podulpeste râul Doamnei are suprastruc-tura alcãtuitã din douã tabliere con-tinue, pe câte trei deschideri egale decâte 60 m fiecare (2 tabliere x 3 x 60 m).Podul este continuat cu un pasajsuperior cu lungimea de aproape 2 km,având suprastructura alcãtuitã dintabliere cu grinzi prefabricate pre-comprimate.

În secþiune transversalã, toatecele patru poduri menþionate (pesterâurile Argeº ºi Doamnei) sunt alcã-tuite cu câte douã grinzi principale

semicasetate pentru fiecare cale a

podului, în conlucrare cu platelajele

din beton armat (fig. 4).

La cele patru poduri menþionates-a ales alcãtuirea suprastructurii cutabliere mixte cu conlucrare con-tinue, pentru a avea o înãlþime deconstrucþie cât mai redusã, în scopuldiminuãrii înãlþimii ºi lungimii ram-pelor, dar ºi pentru facilitãþi de exe-cuþie ºi aspect arhitectural (fig. 5).

Poduri cu structuri cadreStructurile mixte cu conlucrare

sunt mai puþin folosite la alcãtuireacadrelor, din cauza necesitãþii exis-tenþei unui teren bun de fundare, darºi a anumitor dificultãþi de execuþie.Totuºi, în cazuri justificate, pentru aobþine o înãlþime de construcþie cât

Fig. 2 Imagini cu podul peste râul Câmpiniþa la Lunca Cornuluia) Podul vechi reabilitat ºi lãrgit, dupã prãbuºire; b) Podul nou cu tablier independent mixt cu conlucrare

Fig. 3 Pod peste râul Argeº pe varianta de ocolire Nord a municipiului Piteºti. Elevaþie

Fig. 4 Pod peste râul Argeº la Piteºti.Secþiune transversalã

Fig. 5 Aspect al poduluipeste râul Argeº la Piteºti

Fig. 6 Plan de situaþie pasaj peste DN 1 la Câmpina



mai redusã ºi o comportare maibunã la seism, este justificatã ºi uti-lizarea unor astfel de structuri.

Din aceastã categorie de lucrãripoate fi exemplificat pasajul rutierdenivelat peste DN1 la Câmpina.

Acest pasaj a apãrut din necesi-tatea de a elimina blocajele rutiere ºiriscul major de accidente la inter-secþia dintre DN1 ºi calea de accesîn municipiul Câmpina. De o mareimportanþã pentru aceastã lucrare a

fost conceperea traseului, menitã sãrezolve în mod optim fluenþa traficu-lui în zona intersecþiei (fig. 6).

Soluþia adoptatã pentru reali-zarea acestui pasaj constã în 5cadre succesive cu câte 3 deschideria câte 30 m lungime fiecare, totali-zând lungimi ale pasajului de 360 mpe calea 1 ºi respectiv 361 m pecalea 2 (fig. 7).

Cadrele reazemã independentunul pe celãlalt, în dreptul pilelor, pebanchete de rezemare tip Cerber(fig. 8).

În secþiune transversalã, struc-tura de rezistenþã a suprastructuriiare o alcãtuire mixtã, cu conlucrareîntre tablierele metalice ºi platelajuldin beton armat. Legãtura dintre celedouã elemente componente se faceprin intermediul conectorilor rigizi.

Deosebit de importantã ºi intere-santã în acelaºi timp, la tablierelemetalice ale acestei structuri estecurbarea inimilor grinzilor, conformtraseului foarte complicat al cãiirutiere (fig. 9).Tabliere cu arce ºi grinzi de rigidizare

Tablierele cu arce ºi grinzi derigidizare sunt structuri deosebit deavantajoase din punct de vedereeconomic, deoarece pot acoperideschideri mari ºi foarte mari, cu unconsum redus de material metalic ºicu o înãlþime foarte micã în raport cudeschiderea. La aceste tabliere,platelajul cãii poate fi realizat dinbeton armat sau beton precompri-mat, în conlucrare cu elementelemetalice (grinzile tirant rigide, antre-toazele ºi eventual longeronii struc-turii, dacã existã). Tablierele cu arceºi grinzi de rigidizare pot fi de tipLanger (cu tiranþi verticali) sauNielsen (cu tiranþi înclinaþi).

Un exemplu de lucrare a cãruisuprastructurã este alcãtuitã dintr-untablier mixt cu conlucrare tip Langerîl constituie podul peste CanalulDunãre - Marea Neagrã de la Med-gidia, realizat în cadrul lucrãrilorcanalului - primul pod de acest gendin România. Podul are o des-chidere peste canal care esteacoperitã cu un tablier independentcu structurã mixtã cu conlucrare tipLanger cu lungimea de 131 m (fig. 10).

Fig. 7 Dispoziþie generalã pasaj denivelat peste DN 1 la Câmpina

Fig. 8 Riglã cu console de rezemare tip Gerber pentru pile cu diametrul de: a) 1,50 m; b) 2,00 m

Fig. 9 Imagini ale pasajului peste peste DN 1 la Câmpina

Fig. 10 Pod peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã la Medgidia. Elevaþie



În secþiune transversalã, tablierul

metalic care susþine platelajul cãii

are douã grinzi principale cu inimã

plinã, doi longeroni principali ºi trei

longeroni secundari. Podul susþine ocale alcãtuitã dintr-o parte carosa-bilã cu lãþimea de 14,80 m pentrupatru benzi de circulaþie ºi douã tro-tuare laterale cu lãþimea utilã de câte1,50 m fiecare (fig. 11). Toate acesteelemente, inclusiv antretoazele me-talice, conlucreazã cu platelajul dinbeton precomprimat pe care îl susþinprin intermediul conectorilor flexibili.O asemenea structurã, pe lângãavantajele tehnico-economice men-þionate, se evidenþiazã ºi prin aspec-tul estetic deosebit - caracteristicãce nu trebuie neglijatã la conceperealucrãrilor de artã (fig. 12).

Alte lucrãri similare, realizate laCanalul Poarta Albã – Midia-Nãvo-dari: pot fi amintite podurile pesteacest Canal de la Poarta Albã ºi dela Ovidiu, cu deschiderea teoreticãde calcul de 110 m, având calea cupartea carosabilã de 14,80 m lãþime,pentru patru benzi de circulaþie.

Structuri hobanateStructurile hobanate sunt construc-

þii inginereºti speciale, conceputepentru acoperirea unor deschiderimari ºi foarte mari. În cazuri bine jus-tificate, acest tip de structurã poate fiaplicatã ºi în cazul unor deschiderimedii. Structurile hobanate aplicatela construcþia podurilor devin avan-tajoase din punct de vedere tehnico-economic, dacã se aplicã procedeulconlucrãrii dintre tablierul metalic cesusþine calea ºi platelajul din betonarmat sau beton precomprimat alcãii. Avantajul tehnic principal rezultãdin sporirea rigiditãþii tablierului, princonlucrarea acestuia cu platelajuldin beton armat, iar avantajul eco-nomic este datorat reducerii con-sumului de oþel din confecþiilemetalice ale tablierului.

Un exemplu de pod remarcabilcu structurã hobanatã mixtã cu con-lucrare îl constituie podul pesteCanalul Dunãre - Marea Neagrã dela Agigea pe DN 39 Constanþa -Mangalia, construit în cadrul lucrã-rilor Canalului. Este primul podhobanat cu cabluri din România.Podul este nesimetric, cu un singurpilon amplasat pe malul stâng alcanalului, spre Constanþa. Podul arepatru deschideri, dintre care douãlaterale egale de câte 40,50 mlungime fiecare pe malul stâng, odeschidere lateralã de 23,00 mlungime pe malul drept ºi odeschidere principalã de 162,00 mpeste canal (fig. 13).

În secþiune transversalã, supra-structura podului este prevãzutã cudouã grinzi principale casetate mixtecu conlucrare, legate între ele cuantretoaze metalice în conlucrare cuplatelajul din beton armat caresusþine calea (fig. 14).

Calea pe pod este prevãzutã cu oparte carosabilã, cu lãþimea de 14,80 m(pentru patru benzi de circulaþie) ºicu douã trotuare laterale cu lãþimeautilã de câte 1,50 m fiecare.

Fig. 11 Poduri cu arce ºi grinzi de rigidizare mixtecu conlucrare. Secþiuni transversale

Fig. 12 Imagini ale podului peste Canalul Dunãre -Marea Neagrã, la Medgidia

Fig. 13 Pod existent peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã, la Agigea. ElevaþieFig. 14 Pod existent peste Canalul Dunãre - Marea

Neagrã, la Agigea. Secþiune transversalãcontinuare în pagina 44��


Un alt exemplu de pod cu struc-turã mixtã cu conlucrare este noulpod hobanat terminat recent pestecanalul Dunãre - Marea Neagrã laAgigea în portul maritim Constanþa.Acest pod are trei deschideri, dintrecare douã laterale de câte 80 m lun-gime fiecare ºi una centralã cu lungi-mea de 200 m, fiind cea mai maredeschidere de pod hobanat din þarã.

Caracteristica principalã a podu-lui o constituie alcãtuirea hibridã asuprastructurii (parþial din tabliere debeton precomprimat în deschiderilelaterale pe lungimi de cca 47 m pemalul stâng ºi respectiv, de cca 46 mpe malul drept ºi parþial, din tabliermixt cu conlucrare în deschidereacentralã ºi restul lungimii tablieruluiîn deschiderile laterale) (fig. 15).

Calea pe pod este formatã dintr-oparte carosabilã cu lãþimea de 14,80 mpentru 4 benzi de circulaþie ºi douãtrotuare laterale cu lãþimea de câte1.00 m fiecare (fig. 16).

În secþiune transversalã, struc-tura de rezistenþã a suprastructuriicare susþine calea este formatãdintr-un tablier compus din douãgrinzi principale casetate ºi antre-toaze simple sau duble, care leagãgrinzile principale între ele, pentruîmbunãtãþirea repartiþiei transver-sale a acþiunilor utile.

Pe zona de structurã compozitã,grinzile principale ºi antretoazeleconlucreazã cu platelajul din betonarmat prin conectori flexibili, sudaþipe feþele superioare ale elementelorstructurale metalice în contact cubetonul. Prin alcãtuirea compozitã astructurii de rezistenþã a suprastruc-turii se obþin aceleaºi avantajetehnico-economice ºi la podurilehobanate ca ºi la celelalte tipuri depoduri descrise anterior. În plus, la

podurile cu structuri hibride avanta-jele economice devin notabile prinposibilitatea reducerii substanþiale adeschiderilor laterale în raport cudeschiderea centralã (în cazul struc-turilor continue pe trei deschideri),ceea ce conduce la reducerealungimii totale a podului, dar ºi prinreducerea consumului de oþel con-fecþionat în uzinã pe ansamblullucrãrii.

CONCLUZIIStructurile mixte cu conlucrare

(oþel - beton), utilizate la construcþiapodurilor constituie un pas înainte ºiun succes pe calea îmbunãtãþirilor înacest domeniu deosebit de important.

Îmbinarea armonioasã dintre celedouã materiale principale de con-strucþie conduce la avantaje tehnico-economice importante precum:

• sporirea rigiditãþii structurilor înraport cu cele realizate integral dinmetal;

• reducerea substanþialã a acþiu-nilor permanente ºi implicit a celorseismice care acþioneazã asuprastructurilor de rezistenþã compoziteîn raport cu cele realizate din betonsub diferitele lui forme (beton armatsau beton precomprimat), cu efectefavorabile asupra alcãtuirii infra-structurii în general ºi a fundaþiilor înmod special;

• reducerea timpului de execuþieprin realizarea confecþiilor metaliceîn uzinã concomitent cu lucrãrile dinºantier ale infrastructurii;

• posibilitatea realizãrii unordeschideri mari ºi foarte mari pentrutraversarea unor obstacole impor-tante sau evitarea lucrãrilor dificile înapã;

• reducerea costului total allucrãrilor rezultat din obþinerea avan-tajelor tehnice mai sus menþionate;

• posibilitatea realizãrii unorstructuri mult mai diversificate cuaspecte estetice superioare;

• prin aplicarea concomitentã aalcãtuirii compozite a structurii însecþiune transversalã ºi a celei hi-bride în lungul acesteia se obþinavantaje tehnico-economice nota-bile prin amplasarea celor douãtipuri de materiale de construcþie înlocurile cele mai potrivite pentruexploatarea optimã a caracteris-ticilor lor fizico-mecanice. �

Fig. 15 Pod nou peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã, la Agigea. Elevaþie

Fig. 16 Pod nou peste Canalul Dunãre - MareaNeagrã, la Agigea. Secþiune transversalã

Fig. 17 Podul nou peste canalul Dunare - M. Neagrã,la Agigea în portul maritim Constanþa. Vedere aerianã



Fundarea construcþiilorpe loessuri ºi pãmânturi loessoide

º. l. dr. ing. Ioan BOÞI - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii,prof. univ. dr. ing. Nicolae BOÞI - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,

Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

CARACTERISTICI GEOTEHNICEALE PÃMÂNTURILOR LOESSOIDE

DIN ZONA STUDIATÃCompoziþia granulometricã

Pãmântul loessoid din zona analizatãeste de natura unei argile prãfoasecu conþinut redus de nisip, care, dela cota -3,50 m, trece într-un prafargilos cu conþinut de nisip. De la-5,50 m procentul de nisip scade,crescând procentul de argilã pânã lacota -7,00 m, de la care procentul deargilã scade din nou.

Porozitatea în suprafaþã are valoa-rea de 52%, pentru a scãdea pânã la51% la cota -4,00 m.

Construcþiile terestre, indiferent de natura ºi importanþa lor, au drept suport pãmântul, materialdeformabil ºi uneori sensibil la umezire, aºa cum este cazul loessurilor sau pãmânturilor macroporice(NP125/2008). Cunoaºterea structurilor de fundare directã, la clãdiri amplasate pe terenuri dificile, necesitãºi încercãri pe fundaþii de probã ºi incinte experimentale de inundare, mai ales în cazul pãmânturilor sen-sibile la umezire (P.S.U.).

Pãmânturile sensibile la umezire colapsibile au o prezenþã ridicatã în zona esticã a României.La proiectarea lucrãrilor inginereºti fundate pe astfel de pãmânturi trebuie sã se ia mãsuri speciale,costisitoare de cele mai multe ori, care sã contracareze caracterul colapsibil al acestor pãmânturi. Pentruo proiectare judicioasã este nevoie ºi de cunoaºterea modului în care avanseazã frontul de umezire.

Articolul de faþã readuce în atenþie rezultatele obþinute pe poligonul experimental de la ªorogari, undeau fost studiate efectele cauzate de diferite surse de infiltraþie a apei asupra pachetului de loess.

În poligonul de la ªorogari - Iaºi, au fost simulate diverse surse de infiltraþie a apei ºi s-a analizat modulºi viteza de avansare a frontului de umezire. În continuare vom prezenta rezultatele obþinute din simulareaunui nivel hidrostatic liber, plasat la cota de fundare ºi a unui nivel de apã sub presiune, care simuleazã opierdere de apã din conductã.

Fig. 1: Detaliu probã de loess. Se observãcaracterul macroporic al acestui material Fig. 2: Variaþia diverºilor parametri geotehnici cu adâncimea


Se observã un salt al porozitãþii îndreptul cotei -5,00 m, pentru ca apoisã scadã cu adâncimea, ajungând lavaloarea de 50% la cota -9,00 m.Umiditatea minimã medie se întâlneºtela cotele -3,00 m ºi -4,00 m; de laaceastã cotã umiditatea creºte cuadâncimea, ajungând la cca. 16%.

Greutatea volumicã are valoarea de15,0 kN/m3 în suprafaþã ºi 19,7 kN/m3

la ultimul strat situat sub cota de-10,0 m. În general, se constatã ocreºtere a greutãþii volumice cuadâncimea.

Tasarea specificã „Im3“ la umezirescade odatã cu adâncimea de la10,2% pânã la limita la care loessulpoate fi considerat insensibil laumezire, în jurul cotei -10,00 m.

Gradul de saturaþie are valori maimici în suprafaþã, pânã în jurul cotei-6,00 m, dupã care creºte depãºindvaloarea de 0,6.

Unghiul de frecare internã înre-gistreazã diferenþe între valorile sta-bilite pentru probele neinundate ºiprobele inundate.

În ceea ce priveºte coeziunea,diferenþele între valorile probelor nei-nundate ºi inundate sunt mult maimari. De exemplu, pentru proba dela cota -2,3 m coeziunea pentru probaneinundatã este 0,68 daN/cm2, iarpentru cea inundatã 0,00 daN/cm2.

DINAMICA UMEZIRII TERENULUIDIN SURSE DE SUPRAFAÞÃ

ªI DE ADÂNCIMESurse de suprafaþã cu nivel liberPentru urmãrirea comportãrii pache-

tului de loess, în cadrul poligonuluiexperimental s-a executat o incintãde inundare de 20 m x 20 m x 1,5 m.

Inundarea de adâncime s-a fãcutprin intermediul celor 34 forajeumplute cu pietriº, duse pânã lastratul de argilã aflat la 9÷10 m de lacota terenului natural.

Pentru mãsurarea tasãrilor totaleale terenului inundat, s-au montat unnumãr de 65 reperi de suprafaþã peborne de beton de 0,20 m x 0,20 m x0,25 m, prevãzute cu tije din fierbeton de 18 mm diametru. Reperii s-au

montat atât în incintã cât si în afaraincintei (fig. 3).

Pentru urmãrirea procesului deumezire a masivului de loess ºi aavansãrii frontului de umezire pe ver-ticalã ºi orizontalã, s-au executat5 foraje (D1-D5) de 3“ pânã la 10 m,în care s-au montat doze speciale deipsos. Pentru urmãrirea variaþieinivelului hidrostatic s-au executat5 puþuri (H1-H5) forate de 8“ protejatede tuburi din material plastic perforat.

Dupã terminarea lucrãrilor pregã-titoare ºi a citirilor iniþiale (de zero) lamãrcile de tasare de suprafaþã, dozede umiditate ºi reperi radio-activi, s-atrecut la inundarea incintei.

Debitul de apã a fost reglat astfelîncât pe suprafaþa gropii de inundaresã existe în permanenþã un strat de20 cm grosime.

Timp de 40 de zile s-au infiltrat7.800 mc de apã, debitul variind con-tinuu în primele 10 zile, de la 27 m3/orãla 7 m3/orã, dupã care a rãmas constant.

Umidometrele folosite aveau labazã senzori cu ghips, care erau încontact direct cu terenul analizat.Trebuie avut în vedere cã acest tipde senzori nu înregistreazã umidi-tatea în mod direct, ci sucþiunea.Douã corpuri aduse în contact nu îºiegalizeazã umiditãþile, ci sucþiunile.În cazul nostru, pentru a cunoaºteumiditatea corespunzãtoare uneianumite valori a indicelui sorbþionalpF, a fost nevoie de trasarea curbeide sucþiune pentru pãmântul dinamplasament (fig. 4).

Trasarea acestei curbe se face cuajutorul aparatului cu plãci ceramicesau a celui cu membranã combinatcu metoda cutiei cu nisip ºi caolin.

Fig. 3: Schema de echipare a poligonului experimental



Avansarea frontului de umezire adeterminat variaþia rezistenþelorelectrice ale dozelor, la diverse inter-vale de timp ºi pe o anumitãadâncime, în funcþie de distanþaforajului faþã de incinta de inundare(fig. 5).

În condiþiile de inundare createpentru incinta de 400 mp ºiconþinând 34 foraje de 8“, umplutepe 10 m cu balast ciuruit, pentruasigurarea unei infiltrãri rapide peverticalã, situaþie care influenþeazãalura curbelor de avansare a frontu-lui de umezire, au fost stabilite urmã-toarele viteze medii de avansarelateralã a acestui front pentru sec-þiunea verticalã studiatã:

• pentru primii cinci metri, pe bazadatelor furnizate de dozele îngropateîn forajele D1 ºi D2, 0,045-0,063 m/orã,respectiv 1,08-1,27 m/zi, iar umiditã-þile au crescut de la 11,7% la 20%.

• între 5-14 m, pe baza datelorforajelor D2 - D5 a rezultat o vitezãmedie de 0,017-0,025 m/orã, respec-tiv 0,40-0,60 m/zi, iar umiditãþile aucrescut de la 14% la 20%.

Modul de înaintare lateralã anivelului hidrostatic în masivul deloess a fost determinat cu ajutorulcelor 5 puþuri (H1-H5) (fig. 6).

Nivelul hidrostatic a apãrut, pen-tru prima datã, în puþurile H1 ºi H5 la7 zile de la începerea inundãrii, ceeace corespunde unei cantitãþi de2.900 mc de apã infiltratã, de laC.T.N. în forajele H1 ºi H5, primulfiind situat la 6,40 m de margineaincintei, iar al doilea la 9,60 m demarginea opusã a incintei.

Dupã 14 zile de la începereainundãrii ºi corespunzãtor unei can-titãþi de 4.000 mc apã, nivelul hidro-static a ajuns în forajul H2.

Dinamica umezirii terenuluiîn jurul surselor de infiltraþie

sub presiune, îngropateS-a executat un ºanþ de 6,00 m x

1,00 m ºi 1,50 m adâncime, în care afost plasatã o conductã cu diametru2“, cu douã fante laterale în zonacentralã de câte 0,50 m lungime ºi2 mm deschidere, urmãrindu-se,prin aceasta, ca pierderile de apã sãfie egale cu debitul conductei.

Fig. 4: Corelaþia dintre rezistenþã ºi umiditate, cunoscând curba de sucþiune pentru un pãmânt

Fig. 6: Evoluþia, în timp, a nivelului hidrostatic, în cazul sursei de apã cu nivel liber

Fig. 5: Viteza de avansare a frontului de umezire cauzat de surse de apã cu nivel liber




Dupã acoperirea ºanþului cu loess

compactat manual ºi dupã verifica-

rea apometrului montat pe reþea s-a

procedat la introducerea apei. Dupã

90 minute, s-a infiltrat în loess o can-

titate de cca. 5 mc apã sub pre-

siunea de 2 atm, care a apãrut la

suprafaþã.

În majoritatea cazurilor, pierderile

din reþea sunt depistate abia atunci

când apa apare la suprafaþã, iar

pânã la prezentarea echipei de inter-

venþii dureazã încã un timp, care

poate fi apreciat la peste 10 ore.

Bazat pe aceste considerente

practice, s-a menþinut conducta sub

presiunea de 2 atm. încã 17 ore, când

apa a fost opritã înregistrându-se la

apometru o cantitate de 62,7 mc apã.

Folosind dozele, aparatura ºi

metodele menþionate, s-au obþinut

rezultatele redate în figurile 7a ºi 7b.

CONCLUZIIDin cele expuse, în urma cerce-

tãrilor de la amplasamentul experi-mental ªorogari, referitoare lafundarea pe loessuri, rezultã urmã-toarele concluzii:

1. Unghiul de frecare interioarãînregistreazã diferenþe între valorilestabilite pentru probele neinundateºi probele inundate, aceastã diferenþãfiind de ordinul a 3°- 5°.

2. În ceea ce priveºte coeziunea,diferenþele între valorile probelor nei-nundate ºi inundate sunt mult maimari. La proba de la cota -2,3 mcoeziunea pentru proba neinundatãeste 0,68 daN/cmp, iar pentru ceainundatã 0,00 kg/cmp.

3. Viteza de avansare a frontuluide umezire pe verticalã, faþã de ori-zontalã, este mai mare, raportul fiindde 1/3. Acest lucru a fost confirmat ºide încercãrile de laborator care aureliefat cã permeabilitatea este maimare pe verticalã.

4. În cazuri de accidente la o con-ductã în funcþiune, apa apare lasuprafaþã în scurt timp de ladefectare ºi deci, se pot lua, în timputil, mãsuri de remediere, fãrã ca înacest interval sã producã creºteriimportante ale umiditãþii terenului lasuprafaþã ºi în adâncimea lui.

5. Senzorii de umiditate carefuncþioneazã pe principiul sucþiuniisunt accesibili ca preþ dar trebuiecalibraþi în funcþie de curba de suc-þiune specificã fiecãrui pãmânt.Determinarea unei astfel de curbedureazã ºi câteva luni.

6. Frontul de umezire se extindeºi în lateral, datoritã sucþiunii.

BIBLIOGRAFIE1. CERNÃTESCU A, DIMA GH.,

Fundaþii I ºi II, Iaºi, 1955;2. SILION T., UNGUREANU N.,

ANTONOVICI V., BOÞI N., Uneleprobleme ale conlucrãrii dintre struc-turã, fundaþie ºi teren de fundare.Lucrãrile sesiunii de comunicãritehnico-ºtiinþifice „Fundarea con-strucþiilor pe loessuri în Podiºul Cen-tral Moldovenesc“. �

Fig. 7a. Rãspândirea rezistenþelor în secþiune verticalã pentru ºanþul cu conductã spartã de apãsub presiune, înainte de inundare

Fig. 7b: Rãspândirea rezistenþelor în secþiune verticalã pentru ºanþul cu conductã spartã de apã subpresiune. Dupã 42 ore de la începutul inundãrii ºi 23 ore de la oprirea alimentãrii cu apã a conductei



Influenþa terenului de fundare asupra defecþiunilorºi degradãrilor drumurilor din zona de câmpie a Banatului

STUDII DE CAZº. l. dr. ing. Cristina VOICU, º. l. dr. ing. Monica MIREA, Vladimir VOICU, prof. univ. dr. ing. Virgil HAIDA -

Universitatea Politehnica din Timiºoara, Facultatea de Construcþii,Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

ASPECTE GEOLOGICO-TEHNICEªI GEOTEHNICE CARACTERISTICE ZONEI

Zona de câmpie a Banatului pre-zintã, sub aspect geologico-tehnic ºigeotehnic, unele particularitãþi speci-fice, datorate atât condiþiilor geomor-fologice ºi geologice cât ºi regimuluiclimateric ºi pluviometric [1].

Necunoaºterea sau neluarea înconsiderare, la proiectarea ºi exe-cutarea diverselor construcþii, aacestor particularitãþi specifice poateinfluenþa defavorabil comportarea, întimp, a construcþiilor respective.

Stratificaþia terenului din zona decâmpie a Banatului, pe adâncimeacare intereseazã în activitatea deproiectare ºi execuþie a construc-þiilor, este de tip aluvionar ºi cudiferenþieri destul de accentuate de

la o unitate morfologicã la alta. Ast-fel, în Câmpia Timiºului, în luncilerâurilor Timiº ºi Bega, precum ºi înzonele de divagare a acestora, stra-tificaþia terenului are, în general, lasuprafaþã, o crustã slab coezivã(praf, praf nisipos, praf argilos), subcare se gãsesc straturi nisipoase dediverse granulozitãþi, inclusiv cu rarpietriº.

În zonele limitrofe luncilor celordouã râuri, în stratificaþia terenuluipredominã pãmânturile argiloase ºiprãfoase cu plasticitate ridicatã, fãrãa lipsi complet ºi unele incluziuninisipoase.

Pe porþiuni destul de extinse alezonei de câmpie a Banatului, pãmân-turile argiloase prezente în stratificaþia

terenului au potenþial de activitatedestul de ridicat [2], dupã cumrezultã ºi din datele prezentate întabelele 1 ºi 2.

Existenþa, în Câmpia Timiºului, anumeroase braþe de râuri moarte,lacuri ºi bãlþi, colmatate natural sauartificial, asociate unor condiþiireduse de drenare gravitaþionalã aapei, face ca, în unele locuri, în stra-tificaþia terenului sã aparã ºi pãmân-turi prãfos-nisipoase sau prãfos-argiloase,cu aspect mâlos ºi cu sensibilitateridicatã la îngheþ.

În Câmpia Vingãi stratificaþiaterenului este relativ uniformã, substratul vegetal fiind prezent unpachet de pãmânturi argilos-prã-foase, de naturã loessoidã pânã laadâncime de 3...4 m.

Plasticitatea pãmânturilor argi-loase, atât din Câmpia Vingãi cât ºidin Câmpia Timiºului, este mare ºifoarte mare, fiind mai mare decâtcea care ar corespunde, în mod nor-mal, granulozitãþii (conþinutului defracþiune argiloasã).

Corelarea plasticitãþii acestorpãmânturi argiloase ºi argilos-prã-foase cu rezultatele unor analizechimico-mineralogice efectuate prindifractometrie permite sã se con-cluzioneze cã, în afarã de fracþiuneaargiloasã, la sporirea plasticitãþiicontribuie ºi conþinutul ridicat desmectit (montmorillonit) prezent încompoziþia mineralogicã a acestorpãmânturi.

În prima parte a articolului sunt prezentate, în mod sintetic, unele aspecte specifice de ordin geomorfo-logic, geologic ºi geotehnic ale zonei de câmpie a Banatului. Aspectele geotehnice sunt evidenþiate ºi prinunele valori ale caracteristicilor geotehnice ale pãmânturilor argiloase ºi argilos-prãfoase, cu potenþialridicat de umflare-contracþie, precum ºi prin corelarea acestora cu compoziþia mineralogicã. În continuare,în studiul pe care îl prezentãm, se analizeazã în detaliu, inclusiv prin investigaþiile geotehnice efectuate,legãtura de cauzalitate ºi interdependenþã între comportarea necorespunzãtoare a terenului de fundare ºiagravarea defecþiunilor ºi degradãrilor de pe unele sectoare ale DN 57, între Oraviþa ºi Moraviþa.

În afarã de soluþiile tehnice recomandate pentru remedierea degradãrilor aferente studiilor de cazanalizate, în finalul lucrãrii prezentãm unele concluzii ºi recomandãri utile activitãþii de construire ºi reabi-litare a drumurilor din zona de câmpie a Banatului, în special sub aspect geotehnic.

Tabelul 1: Caracteristici geotehnice ale pãmânturilor argiloase activedin localitatea Sacoºu Turcesc (Buziaº)

Tabelul 2: Caracteristici geotehnice ale pãmânturilor argiloase active din zona apropiatã localitãþilorGiarmata ºi Piºchia


Relaþia directã între plasticitateºi conþinutul de smectit este confir-matã ºi de datele prezentate întabelul 3.

Stratificaþia terenului în CâmpiaBârzavei este relativ asemãnãtoarecu cea din Câmpia Timiºului, pre-dominând pãmânturile prãfos-argi-loase ºi prãfos-nisipoase.

În Câmpia Arancãi, de pildã, careaparþine tot treptei joase, stratificaþiaterenului se caracterizeazã printr-omare neuniformitate. Sub stratul depãmânt vegetal poate sã aparã fieun pachet argilos-prãfos, extins înadâncime pânã în jur de 4...6 m, fieun complex de pãmânturi nisipoase.În jurul adâncimii de 10 m, suntprezente, de regulã, straturi deargilã. Nivelul apei subterane esterelativ ridicat ºi în aceastã câmpie,pe alocuri având caracter uºorascensional.

STUDII DE CAZPRIVIND INFLUENÞA COMPORTÃRII

NECORESPUNZATOARE A TERENULUIDE FUNDARE ASUPRA AGRAVÃRIIDEGRADÃRILOR UNOR DRUMURIUnul dintre principalii indicatori ai

stãrii tehnice a drumurilor este gradullor de degradare, a cãrui evaluare sebazeazã pe identificarea ºi cuantifi-carea diverselor tipuri de defecþiuni ºidegradãri, care afecteazã negativcondiþiile de circulaþie.

Cauzele defecþiunilor ºi degradã-rilor drumurilor sunt multiple ºi vari-ate, printre ele înscriindu-se demulte ori ºi comportarea necores-punzãtoare a terenului natural defundare sau a materialului din corpulterasamentului în rambleu.

Practica a confirmat cã, în gene-ral, între procesul de agravare întimp a defecþiunilor ºi comportareanecorespunzãtoare a terenului defundare existã o relaþie de potenþarereciprocã, fiecare dintre cele douãprocese influenþându-l negativ pecelãlalt [3].

Este evident cã existã o serie dedefecþiuni ºi degradãri ale dru-murilor, ale cãror cauze pot sã nu

includã iniþial influenþa comportãriiterenului natural de fundare sau aumpluturii din care este alcãtuit patuldrumului. Tot atât de adevãrat este,însã, ºi faptul cã multe dintre acestedefecþiuni ºi degradãri apãrute potdetermina comportarea necorespun-zãtoare a terenului din patul drumu-lui, care, la rândul ei, poate agravaaceste degradãri sau poate constituicauza principalã a producerii altordefecþiuni ºi degradãri.

Spre confirmarea ideilor subli-niate mai sus, în cele ce urmeazãprezentãm unele studii de caz pri-vind influenþa terenului de fundareasupra producerii ºi agravãrii degra-dãrilor pe unele sectoare ale dru-mului naþional DN 57, care, întreOraviþa ºi Moraviþa, strãbate parteasud-vesticã a Câmpiei Bârzavei [3].

Un prim sector de pe DN 57, luat înstudiu, este situat între km 153+000ºi km 158+000. Pe acest sector auapãrut numeroase defecþiuni ºidegradãri ale pãrþii carosabile, maiales sub formã de crãpãturi longitu-dinale (fig. 1), atât în zonele mar-ginale cât ºi în apropierea axeidrumului, precum ºi tasãri localepronunþate ºi fãgaºe.

Pentru a stabili rolul pe careterenul de fundare l-a avut în pro-ducerea ºi agravarea degradãrilormenþionate, pe sectorul respectiv aufost efectuate investigaþii geotehnicecare au constat în sondaje deschise,foraje ºi penetrãri dinamice cu con.

Sondajele deschise efectuate înstructura rutierã au evidenþiat, îngeneral, urmãtoarea alcãtuire aacesteia:

• mixturã asfalticã în 2...3 straturi,cu o grosime totalã de 20...40 cm;

• piatrã spartã ºi balast în gro-sime totalã de 35...45 cm.

Pe adâncimea investigatã, fora-jele au evidenþiat o stratificaþie relativuniformã pe toatã lungimea sectoru-lui analizat, alcãtuitã din pãmânt

argilos. Cu mici excepþii, sub struc-tura rutierã se gãseºte un stratde argilã cu plasticitate foarte mare(Ip > 40 %) ºi consistenþã relativ ridi-catã (Ic > 0,70).

Încercãrile de penetrare dinamicãcu con au evidenþiat, de asemenea,o rezistenþã ºi stare de consolidaremedie spre bunã a stratului de argilãde sub structura rutierã. Totuºi, înurma prelucrãrii rezultatelor încer-cãrilor de penetrare dinamicã cucon, s-a constatat ºi prezenþa unorvalori mai ridicate ale porozitãþii(n ≈ 50 %) ºi mai reduse ale modululuide deformaþie liniarã (E = 70...80 daN/cm2)pentru acest strat argilos, care, înmod sigur, au contribuit la produce-rea ºi agravarea, în unele locuri depe traseul analizat, a unor degradãride tipul crãpãturilor, tasãrilor ºifãgaºelor.

Pe probele de argilã prelevatedin forajele executate pe acest sec-tor au fost determinate ºi unelecaracteristici geotehnice specificepãmânturilor cu umflãri ºi contracþiimari (PCUM), în vederea aprecieriipotenþialului de activitate a pachetu-lui de pãmânturi argiloase de substructura rutierã (tabelul 4).

Dupã cum rezultã din dateleprezentate în tabelul 4, potenþialulde activitate al stratului de argilã desub structura rutierã este ridicat.Corelând acest potenþial de activi-tate ridicat cu preponderenþadegradãrilor sub formã de crãpãturilongitudinale, se poate concluzionacã, la variaþii pluviometrice ºi termicemari, aºa cum au fost spre exempluîn anul 2000, caracterul activ ºifoarte activ al argilei din patul dru-mului a constituit una dintre cauzele

Tabelul 3: Corelarea plasticitãþii pãmânturilor argiloase din zona de câmpie a Banatuluicu granulozitatea ºi compoziþia mineralogicã

Fig. 1: Crãpãturi longitudinale



principale ale producerii ºi dez-voltãrii degradãrilor pe sectorul dedrum investigat [3].

La intensificarea acþiunii defavo-rabile a terenului de fundare asupradegradãrii drumului a contribuit ºifaptul cã, din cauza condiþiilor morfo-logice locale, pe unele porþiuninivelul terenului din imediata vecinã-tate a acostamentelor are cotã mairidicatã decât acestea, astfel încâtnu existã posibilitatea evacuãriigravitaþionale a apei, în sens trans-versal, de pe partea carosabilã. Maimult decât atât, inexistenþa pe uneleporþiuni a sistemelor de colectare ºievacuare a apei de pe partea caro-sabilã ºi din zona drumului, respectivfuncþionarea defectoasã a acestoraacolo unde existã, au accentuatmanifestarea activitãþii pãmântuluiargilos din patul drumului, intensi-ficând agravarea degradãrilor.

Fãrã a neglija ºi aportul altorcauze la producerea ºi dezvoltareadegradãrilor pe sectorul de drumanalizat, totuºi, având în vedereaspectele prezentate, s-a apreciatcã la reabilitare se impune ridicareacotei pãrþii carosabile, creându-se,astfel, posibilitatea realizãrii unorsisteme eficiente de colectare ºievacuare a apei de pe partea caro-sabilã ºi din zona drumului.

Soluþia de ridicare a cotei pãrþiicarosabile pe acest sector, unde, încea mai mare parte, drumul este lanivel, are ºi avantajul diminuãriiefectului negativ al potenþialului deactivitate ridicat al terenului din patuldrumului, prin mãrirea distanþei din-tre stratul de argilã activã de substructura rutierã ºi partea superioarãa acesteia din urmã. De asemenea,mãrind distanþa dintre nivelul pãrþiicarosabile ºi pãmântul argilos din

patul drumului, care este ºi sensibilla îngheþ, se eliminã ºi efectuldefavorabil al îngheþ-dezgheþului.

Al doilea studiu de caz pe care vi-lprezentãm se referã la investigareacauzelor degradãrilor produse pesectorul cuprins între km 166+000 ºikm 167+000, unde DN 57 traver-seazã o depresiune, astfel cã tera-samentul este un rambleu relativ înalt.

În timp, pe ambele benzi de cir-culaþie s-au produs tasãri pronunþateºi refulãri laterale, care au impusrepararea repetatã a carosabiluluiprin adãugare de noi straturi de mix-turã asfalticã. De asemenea, dincauza refulãrilor în zona de vârf ataluzurilor rambleului, pe ambelepãrþi drumul este lipsit de acosta-mente, carosabilul extinzându-sepânã la vârful taluzurilor.

Investigaþiile geotehnice efectu-ate au arãtat cã rambleul este alcã-tuit din pãmânt argilos, la carefracþiunea argiloasã are pondere re-lativ mare (A% = 42,5...47,5), ceeace face ca ºi plasticitatea sã fie ridi-catã (Ip % = 33,1...45,3). Consis-tenþa pãmântului argilos din corpulrambleului, pânã la adâncime de2,00 m, se situeazã în domeniulplastic vârtos, iar în intervalul deadâncime între 2,00 m ºi 4,00 m, unde

pãmântul argilos are aspect mâlos,consistenþa corespunde domeniuluiplastic consistent (Ic = 0,56.. .0,60).

Dupã cum rezultã din figura 2 ºidin tabelul 5, încercãrile de pene-trare dinamicã efectuate în corpulrambleului evidenþiazã caracteristicirelativ reduse de rezistenþã ºideformabilitate pânã la o adâncimede circa 4,00 m.

Concluzia rezultatã în urmainvestigaþiilor efectuate este cãtasãrile pronunþate ºi repetateapãrute se datoreazã prezenþei, încorpul rambleului, a unui pãmântargilos necorespunzãtor, cu aspectmâlos, foarte sensibil la acþiuneaapei ºi cu proprietãþi de rezistenþã ºideformabilitate scãzute. De aceea,pentru sporirea stabilitãþii ºi a capa-citãþii portante a rambleului analizat,s-a recomandat consolidarea aces-tuia pe adâncime de circa 5,0 m cu

Fig. 2: Diagrama de penetrare (DN 57 - km 166+530)

Tabelul 5: Prelucrarea rezultatelor penetrãrii (DN 57 - km 166+530)

Tabelul 4: Aprecierea activitãþii pãmânturilor argiloaseprezente în terenul de fundare pe DN 57 km 153+000... 158+000


micropiloþi realizaþi din materialegranulare stabilizate cu ciment, pre-cum ºi reprofilarea ºi protecþia prinînierbare a taluzurilor rambleului.

CONCLUZIICele douã studii de caz prezen-

tate confirmã sublinierile fãcuteprivind rolul pe care-l joacã terenulde fundare, alãturi de alþi factori, înproducerea ºi dezvoltarea diverselordefecþiuni ºi degradãri ale dru-murilor. Pe de altã parte, a rezultatcã anumite particularitãþi de ordingeologico-tehnic ºi geotehnic, speci-fice zonei de câmpie a Banatului, facca influenþa terenului de fundareasupra viabilitãþii drumurilor sã fiedestul de accentuatã.

Potenþialul de activitate relativridicat al pãmânturilor argiloase ºiprãfoase, pe unele porþiuni destul deextinse ale zonei de câmpie aBanatului, alãturi de plasticitatea îngeneral mare ºi foarte mare a acestora,precum ºi sensibilitatea lor ridicatã laîngheþ-dezgheþ, sunt caracteristicicare intensificã influenþa negativã aterenului de fundare asupra viabili-tãþii drumurilor.

Prezenþa, în terenul de fundare,sau folosirea la execuþia rambleurilora unor pãmânturi cu aspect mâlos,ale cãror proprietãþi de rezistenþã ºideformabilitate sunt slabe, constituieo altã cauzã a producerii ºi agravãriidegradãrilor drumurilor din zona decâmpie a Banatului.

Faptul cã, pentru o mare parte adrumurilor din zona de câmpie aBanatului, condiþiile hidrologice suntfoarte defavorabile, din cauza difi-cultãþilor de drenare ºi scurgeregravitaþionalã a apei, face ca influ-enþa negativã a acesteia asupraterenului de fundare sã fie maiaccentuatã ºi prin aceasta, sã con-tribuie la agravarea defecþiunilor ºidegradãrilor drumurilor. Este evidentcã aceastã acþiune poate fi accentu-atã ºi prin insuficienta atenþie carese acordã uneori atât la construire,cât mai ales la întreþinerea sis-temelor de colectare ºi evacuare aapei de pe partea carosabilã ºi dinzona drumului.

Ca o concluzie generalã la celearãtate, se apreciazã cã este absolutnecesar ca cercetarea geoteh-nicã, atât pentru construirea cât ºi

pentru reabilitarea unor drumuri dinzona de câmpie a Banatului, sã fiecât mai completã, pentru a depistatoate aspectele geotehnice caracte-ristice traseelor acestora.

BIBLIOGRAFIE1. HAIDA, V., VOICU, CRISTINA,

BOGDAN, L, BOLDUREAN, I. P.,MIHU, P., Consideraþii asupra condi-þiilor tehnico-geologice ºi geotehnicespecifice câmpiei Banatului, ZileleAcademice Timiºene, Ediþia a V-a,Timiºoara (1997);

2. HAIDA, V., MIHU, P., VOICU,CRISTINA, Aspects concerning thebehaviour of Constructions Foundedon active Soils, The VIIth edition ofTimiºoara’s Academic Days - Selec-ted papers, Editura Orizonturi Uni-versitare, Timiºoara (2002);

3. VOICU, CRISTINA, Contribuþiila studiul influenþei terenului de fun-dare asupra viabilitãþii drumurilor încondiþiile zonei de câmpie a Banatului,Tezã de doctorat, Universitatea„Politehnica“ Timiºoara (2003). �


Istorie ºi construcþiiMAUSOLEUL SUD FOCªANI

Dupã ocuparea Bucureºtiului, în6 decembrie 1916, de cãtre trupelePuterilor Centrale, conduse degeneralii August von Mackensen ºiErich von Falkenhayn, guvernul þãriiºi curtea regalã românã s-au retrasla Iaºi.

Luptele au continuat în anul 1917,Moldova rãmânând neocupatãdatoritã strategiei de apãrare în tri-unghi a Armatei a 4-a (cu pierderiminore dupã retragerea menþionatãanterior), ºi neclintitã în apãrareaCarpaþilor Rãsãriteni.

Oprirea ofensivei inamice, însã, afost scump plãtitã, înregistrându-semii de morþi, rãniþi ºi dispãruþi. Esteºi motivul pentru care, în memoriaeroilor neamului, s-au ridicat monu-mente de aducere aminte a acestorfapte. În anul 1926, de pildã, auînceput, din iniþiativa Societãþii„Mormintele Eroilor“, lucrãrile deconstruire a Mausoleului eroilor dinFocºani.

Societatea s-a adresat ºi PrimãrieiFocºani, pentru obþinerea unui sprijinmaterial necesar ridicãrii mausoleului

care sã adãposteascã ose-mintele ostaºilor românicãzuþi în rãzboiul întregiriineamului, oseminte aflateîn cimitirele din Focºani ºiîmprejurimi. S-a apelat,de asemenea, la sub-scripþia publicã.

Iniþiativa a venit dinpartea generalului T. Liscu,reuºindu-se ca, la începutulanului 1927, sã se încea-pã lucrãrile de construcþie(care aveau sã durezeaproape un deceniu), fiindînhumaþi în osuar 1.904eroi, iar în morminte indi-viduale (firide), 418 eroi, deci un totalde 2.422 eroi.

Mausoleul eroilor români dinPrimul Rãzboi Mondial se aflã situatpe Bulevardul Bucureºti nr. 9 bis, înpartea sudicã a oraºului Focºani, la200 de m de axul ºoselei.

Monumentul se încadreazã încategoria celor mai reprezentativeedificii de acest gen din þarã ºi esteînscris în Lista Monumentelor Istoricela nr. 366, cu codul VN-IV-m-B-06592.

Proiectul, inspirat din arhitecturabizantinã, a fost realizat de arhitectulªtefan Balosin. Clãdirea mausoleuluiare aspectul unei biserici bizantine,cu o turlã înaltã cu cupolã, încon-juratã de cupole mai mici, pe ocompoziþie perfect simetricã, des-cendentã din ax cãtre margini. Îninterior spaþiul este conformat dupãun plan de cruce cu braþele trilobate.

Din cauza gradului ridicat de dete-riorare, pânã la începerea lucrãriloractuale de restaurare, consolidare ºipunere în valoare a clãdirii Mauso-leului eroilor din Focºani, acestastãtea, în marea majoritate a timpului,închis.

Degradãrile erau atât de naturãstructuralã cât ºi nestructuralã, dincauza infiltrãrilor ºi zonei seismiceVrancea. Astfel, la exterior tencuialade pe faþade prezenta multiple fisuri,cu zone în care era desprinsã ºicãzutã, lãsând vizibile porþiuni aleparamentului de cãrãmidã. O parte aºorþurilor de tablã zincatã careacopereau umerii zidurilor decãrãmidã erau desfãcute de vânturi.De asemenea, o parte a geamurilorde la cupola mare ºi de la ferestrelede la nivelul parterului erau sparte.

Finanþare: Programul operaþional regional Sud-Est REGIO Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorialã a Judeþului Vrancea

Executant: Asocierea - lider: SC DEDAL BAHAMAT SRL,- asociaþi: SC NS CONSART ’96 SRL

SC AG GRUPINSTAL SRLPROIECTANT: Asocierea - SC ABRAL ARTPRODUCT SRL, SC LUDOCRIS SRL

ºi SC INTERGROUP ENGINEERING SRLPerioada derulãrii lucrãrilor: iunie 2009 - noiembrie 2013

Dumitru BAHAMAT - director DEDAL BAHAMAT Galaþi

Scurgerea apelor pluviale a stropitpereþii ºi pictura aproape la fiecareploaie, umiditatea fiind absorbitã, înmasa zidãriei de cãrãmidã, pânã lafaþa interioarã. Astfel se explicãdegradarea accentuatã a tencuielilorinterioare la nivelul trotuaruluiexterior.

O degradare însemnatã a ten-cuielii interioare se putea observa la„turla mare“, la nivelul naºteriiarcelor pendantivi pe care se ridicãcupola. Elementele de structurã eraurupte sau fisurate. Degradarea pro-venea de la infiltraþii, fie prin feres-trele superioare, fie prin învelitoareadeterioratã (ºorþurile de tablã des-prinse). Instalaþia electricã interioarãera ºi ea depãºitã ºi compromisã.

Pornind de la aceste constatãrifãcute de specialiºtii care au studiatºi evaluat starea monumentului, s-atrecut la adoptarea celor mai indicate

soluþii de proiectare ºi realizare alucrãrilor de restaurare, consolidareºi punere în valoare a clãdiriiMousoleului eroilor din Focºani.

Ele au avut în vedere exigenþelelegate de pãstrarea ºi punerea învaloare a edificiului care poate ficonsiderat un unicat în peisajul con-strucþiilor privind cinstirea eroilornoºtri.

În rezumat, iatã principalelelucrãri care au fost executate laclãdirea acestui mousoleu:

• Lucrãri de injectare a fisurilordin zidãrie;

• Lucrãri de refacere a ºarpanteidin lemn de brad, inclusiv tratamentede ignifugare ºi antiparazitare;

• Refacerea învelitoarei din tablãzincatã, precum ºi a ºorþurilor, jghea-burilor ºi burlanelor;

• Refacerea tencuielilor exterioare;

• Execuþia drenului de suprafaþã;• Refacerea hidroizolaþiei verti-

cale ºi consolidarea parþialã a fun-daþiilor;

• Refacerea trotuarelor;• Reparaþia treptelor exterioare

mozaicate;• Refacerea tencuielilor interioare;• Reparaþia pardoselilor din dale

mozaicate ºi a treptelor mozaicate;• Revizuirea tâmplãriei metalice;• Reparaþii ale aleilor din incintã ºi

amenajarea spaþiilor verzi;• Iluminat exterior ºi decorativ al

faþadelor.Conlucrarea beneficã dintre pro-

iectant ºi constructor a fãcut calucrãrile la acest obiectiv sã fie exe-cutate în ritm alert, gãsindu-se soluþiide ultimã generaþie pentru o reabi-litare durabilã, iar recepþia a fostposibilã înainte de termenul prevã-zut în contract. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIIurie DRUÞÃ

Inginer cu realizãri notabile în exe-cuþia unor importante obiective deinvestiþii, autor de invenþii ºi inovaþii,profesor universitar asociat, IurieDruþã a fost, totodatã, un bun con-ducãtor al societãþii SC Hidrocon-strucþia SA. Calitãþile sale deosebite:iniþiativã, tact, obiectivitate, capacitatede sesizare a esenþialului, onestitate,dragoste ºi respect faþã de salariaþi,reprezintã însuºiri care îl situeazãprintre personalitãþile de seamã aletehnicii româneºti în domeniul con-strucþiilor hidrotehnice.

Iurie Druþã s-a nãscut la 9 februarie1932 în localitatea Soroca (Basarabia).

A absolvit cursurile Facultãþii deConstrucþii Civile ºi Industriale - Insti-tutul de Construcþii Bucureºti, deve-nind inginer în anul 1956.

Activitatea inginereascã a început-ola Ministerul Energiei Electrice - ISPE,Secþia Dunãrea, dupã care s-a trans-ferat la primãria Capitalei, în funcþia deºef de secþie, pânã în 1958.

Ulterior, a continuat sã activeze cainspector tehnic la Banca de InvestiþiiPiteºti - Filiala Râmnicu Vâlcea (1958-1959). În perioada urmãtoare îl gãsimca ºef de lot la întreprinderea ConstrucþiiMontaj Govora (1959), în timp ce se

executa linia feratã industrialã Bistriþa -Govora, conducând lucrãrile de artã(poduri, podeþe, apãrãri de maluri). Afost controlor tehnic principal la Bancade Investiþii Râmnicu Vâlcea, rãspun-zãtor de finanþarea ºi execuþia de dru-muri ºi poduri în judeþ, lucrând, deasemenea, ºi la Combinatul ChimicGovora (1959-1962).

Începând din anul 1962, timp de 41de ani, a activat în sectorul hidroener-getic, fiind ºef sector diriginþi pentrubarajul Vidraru (1962-1966); aducþiunisecundare; front Valea cu Peºti,Cumpãna, Cãlugãriþa ºi tronsonul deaducþiune principalã realizat pe ªan-tierul Baraj Vidraru, dupã care a fostinginer ºef adjunct (ªantierul Baraj -Uzinã, 1966-1969) ºi inginer ºef, laGrupul de ªantiere Porþile de Fier l(1970-1973); ºef ºantier Motru, laamenajarea Cerna – Motru – Tismana(1973-1974); inginer ºef la Grupul deªantiere Sebeº - TCH Bucureºti(1974-1976); director al Grupului deªantiere Sebeº - TCH Bucureºti(1976-1977). În cariera sa profesio-nalã a fost director tehnic al TCH(devenit TAGCH, SC HidroconstrucþiaSA Bucureºti, 1977-1993) ºi director

general la SC Hidroconstrucþia SABucureºti (1993-2003).

Într-o etapã în care s-a fãcutschimbarea statutului juridic, de laîntreprindere de Stat la societate pri-vatã pe acþiuni (acþionarii fiind salari-aþii) ºi ca urmare a reducerii capacitãþiide finanþare a statului (în afara amena-jãrilor de la Târgu-Jiu, Avrig, Izbiceni,Cornetu, Rucãr, Cugir), societateaHidroconstrucþia, condusã de ing. IurieDruþã, a realizat ºi alte lucrãri: punc-tele vamale ºi de frontierã de laSalonta, Turnu, Porþile de Fier II, Râm-nicu-Vâlcea, Giurgiu, hale industrialeîn Lugoj, Timiºoara, Bucureºti, drumuriºi poduri în judeþe, alimentãri cu apã ºicanalizãri în comune ºi oraºe (Piteºti,Cluj, Iaºi, Bacãu, Braºov).

De amintit cã, începând cu anul1959, ing. Iurie Druþã a realizat nume-roase inovaþii în domeniul tehnologiilorprivind execuþia de linii ferate, poduri,excavaþii, susþinere ºi betonãri degalerii, ancore etc.

Este atestat tehnico-profesional îndomeniul construcþiilor ºi al amenajãrilorhidrotehnice MLPAT, 1992 ºi a efectuatnumeroase cursuri de perfecþionare înmanagementul restructurãrii ºi dezvol-tãrii agenþilor economici de piaþãIROMA, 1994; management competitivCODECS, 1996.

De subliniat cã a activat ºi în învã-þãmântul superior, ca profesor asociat(din anul 1978), la Facultatea de Con-strucþii Hidrotehnice - Institutul deConstrucþii Bucureºti, predând cursurile:Organizare de ºantier ºi Tehnologiipentru execuþia lucrãrilor hidroedilitare.Din anul 1990, este conducãtor deproiecte de diplomã.

Aceastã succintã enumerare a cali-tãþilor profesionale ºi umane, a puteriide muncã, a spiritului organizator ºi demanagement, a preocupãrilor inova-tive, a tenacitãþii în tot ceea ce a fãcut,îl situeazã pe bunã dreptate în galeriapersonalitãþilor remarcabile din dome-niul construcþiilor.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii –autor Hristache Popescu)Coronamentul barajului Vidraru Barajul Vidraru - deversare

Expertizã - Consultanþã - Teste laborator în construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii în exploatare

a construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, Foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi Epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITYTEST pune la dispoziþia beneficiarilor serviciilorsale personal competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºi

certificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate, care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã, prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor, este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT


Sisteme de gestiune a levigatuluigenerat de depozitele de deºeuri

Ana Maria Giorgiana CREÞU, I. C. SCURTU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Opþiunile de tratament privindlevigatul gropii de gunoi includ recir-cularea ºi reinjectarea on site treat-ment pentru tratarea unei descãrcãria apei municipale sau orice combi-naþie [1].

Levigatul se formeazã în groapãde la drenarea apei ºi a lichidului dindeºeuri ºi conduce la degradareaproduselor de la compuºii organici.Ca ºi gazul, acesta este monitorizatºi controlat la eliberare. De aseme-nea, în ceea ce priveºte gazul existãþevi de colectare care dreneazã rutaîn groapã, prin pompa ce poartãlichidul la suprafaþã.

Levigatul se formeazã atuncicând apa învechitã este acumulatãîn deºeurile din celula de depozitare.Precipitaþiile pot proveni de la ploaie,de la topirea zãpezii sau de ladeºeul propriu-zis. Levigatul poatetransporta, prin depozitul de deºeuri,mulþi compuºi organici sau anor-ganici, elemente metalice cu greu-tatea molecularã mare. Acesta estecolectat la baza depozitului [1].

Cantitatea de levigat creatã tre-buie sã fie direct proporþionalã cucantitatea de precipitaþii din zonarespectivã ºi cu întinderea depozi-tului. Cantitatea de deºeuri lichide,colectate în depozitul de deºeuri,influenþeazã cantitatea de levigat.

Oricum, cu dispoziþii mai exi-gente privind tratarea solului ºi aapei de suprafaþã, cei care se ocupã

cu proiectarea gropilor trebuie sãgãseascã alternative noi de tratare.

O cale de tratare poate fi utili-zarea VSEP. Dezvoltat de NewLogic, California, acest concept aavansat tehnologia de membranãcapabilã sã filtreze apa, care conþineo varietate de componente, rezultândapã purã, fãrã poluanþi. Acest tip demembrane nu filtreazã numai solizisuspendaþi ci poate reduce sau chiarelimina compuºii organici sau anor-ganici. În urma filtrãrii, rezultatul esteapa purã ºi un noroi concentrat.

Diferenþa dintre VSEP ºi infiltrareade membranã de curgere transver-salã tradiþionalã este mecanismul cucare poluanþii sunt acumulaþi, pesuprafaþã, de membrane. O curgeretransversalã se bazeazã pe vitezafluidului, important pentru apa polu-atã, care duce la micºorarea gradu-lui de poluare. Viteza apei poluatecreeazã anumite forþe care ajutã laoprirea componentelor solide pesuprafaþa membranei. Oricum, res-turile stagnante pe suprafaþa mem-branei conduc la micºorarea vitezeide trecere a materialului. Pe de altãparte, sistemul VSEP utilizeazã unmecanism motor patentat vibrant,care creeazã, pe suprafaþa mem-branei, o forþã ce respinge poluanþii.Acest mecanism activeazã filtrulpentru menþinerea consumului ºiprelucreazã volume mai mari dematerial, la preþuri mici faþã de

sistemele cu curgeri tranversale, ceeace este eficient din punct de vedereeconomic [2].

COMPOZIÞIA CHIMICÃA LEVIGATULUI

Analizele aprofundate asupralevigatului au stabilit compoziþiafracþiei organice. Cercetarea a rele-vat faptul cã volatilii liberi graºi con-stituie între 20% ºi 70% din carbonulorganic al levigatului, în funcþie devârsta depozitului de deºeuri. Pemãsurã ce vârsta depozitului dedeºeuri creºte, procentele acestorvolatili graºi tind sã scadã. Resturileorganice au fost distribuite, aproxi-mativ în sume egale, între grupuri decompuºi ai acizilor fulvici ºi materieorganicã [1].

Analizele pe probele de levigatcolectat din depozitele de deºeurimai stabilizate au constatat oscãdere al acizilor graºi volatili dincompoziþia levigatului. În timp, ceamai mare cantitate de materieorganicã a trecut în acizi fulvici. Levi-gatul stabilizat ar putea fi cel maibine tratat prin procese fizice ºichimice, dupã ce, în prealabil, a fostsupus la o tratare biologicã.

Un procent ridicat în compoziþialevigatului rezultat din depozitele dedeºeuri îl reprezintã azotul. Datoritãcondiþiilor anaerobe din depozitelede deºeuri, concentraþia de nitraþieste tipic redusã [1].

Una dintre problemele cel mai des întâlnite, atunci când vrem sã proiectãm ºi sã menþinem un depozitde deºeuri, este levigatul. Levigatul este generat de acumularea în gunoi a apei învechite. El este formatdin diferiþi compuºi organici ºi anorganici care pot fi dizolvaþi sau suspendaþi. Dacã nu este captat ºi tratatîn mod corespunzãtor, levigatul reprezintã un poluant destul de periculos pentru mediul geologic pe careeste amplasat depozitul, pentru pãmântul local ºi pentru apa de suprafaþã.

Mulþi factori influenþeazã producþia ºi compoziþia levigatului, dar unul major este climatul gropii.De exemplu: atunci când climatul are un grad ridicat de precipitaþie, acolo va fi mai multã apã ºi deci, va figenerat mai mult levigat. Un alt factor îl constituie topografia locului unde este amplasatã groapa; acestainfluenþeazã modelele decisive ºi pânza freaticã a locului.


În timpul fazei de descompunerepH-ul este acid. Acesta se maiajusteazã de la precipitaþii. Dupãstabilizare, levigatul trece de la unpH acid la unul bazic. Partea nega-tivã o constituie eliminarea anumitorioni metalici, cum ar fi Pb, Zn, Fe ºiMn, care se precipitã în nãmoluri.Aceste nãmoluri tind sã se concen-treze în metale grele, de la de douãpânã la de trei ori mai mult decât înmod normal, dar ele pot fi tratate prinmetode chimice sau biologice.

FACTORI CARE INFLUENÞEAZÃCALITATEA LEVIGATULUICompoziþia deºeurilor

Din cauza variabilitãþii mari acompoziþiei deºeurilor, calitatea levi-gatului are un spectru larg de vari-aþie. Cea mai mare variabilitate acompoziþiei este întâlnitã în cazuldeºeurilor municipale, în timp cedeºeurile industriale au o compoziþie

mai uniformã. Variaþiile de calitateale levigatului sunt mai pronunþate încazul deºeurilor organice.

Variabilitatea temporalãCalitatea levigatului variazã în

timp. Concentraþiile substanþelor chi-mice prezente în levigat ating o va-loare maximã dupã primii 3-5 ani dela începerea exploatãrii depozituluide deºeuri, dupã care descrescgradual, în timp.

Vitezele de scãdere a concen-traþiilor sunt diferite pentru diferitesubstanþe chimice. Subtanþele uºorsolubile ºi biodegradabile ating con-centraþii maxime mai ridicate,momentul atingerii valorii maximefiind mai apropiat de momentulînceperii exploatãrii depozitului dedeºeuri.

Dupã primii ani, levigatul conþinesubtanþe organice uºor biodegra-dabile, având un pH uºor acid,cuprins între 6-7, datoritã, în special,

prezenþei acizilor graºi volatili. Acestlevigat timpuriu se produce caurmare a biodegradãrii substanþelororganice dizolvate. În timp, concen-traþiile compuºilor scad, conþinutulacestuia fiind format din apã, gazedizolvate ºi biomasã [2].

TemperaturaTemperatura aerului influenþeazã

atât procesele biologice, cât ºireacþiile chimice din zona superioarãa haldei. Temperaturile negativeconduc la îngheþarea unei pãrþi dinmasa deºeurilor, producând redu-cerea masei levigatului. Deºeurileaflate la adâncimi mai mari de 15 mnu sunt influenþate de temperaturileaerului.

Conþinutul de oxigen disponibilal deºeurilor

Influenþa oxigenului disponibileste semnificativã, în special încazul deºeurilor biodegradabile.Substanþele chimice eliberate înurma descompunerii aerobe adeºeurilor sunt diferite de cele pro-duse ca urmare a descompuneriianaerobe. Într-un depozit de deºeuri,condiþiile anaerobe se dezvoltã, deregulã, ca urmare a operaþiunilor deacoperire a deºeurilor cu pãmântsau cu un alt strat de deºeuri. Odatãcu aceastã operaþiune, oxigenulîncepe sã fie consumat. În depozi-tele cu straturi mai groase de deºe-uri sunt favorizate condiþiile anaerobe.

Umiditatea deºeurilorDatoritã faptului cã apa are un rol

important în levigarea substanþelorchimice conþinute în deºeuri, calitatealevigatului generat de depozitele dedeºeuri amplasate în regiuni plo-ioase este diferitã de cea a levigatuluidin cele amplasate în zonele sece-toase. În general, curgerea levigatu-lui este încetinitã pânã în momentulatingerii capacitãþii de câmp a deºe-urilor. Capacitatea de câmp seatinge, de obicei, dupã primii 1-2 anidin momentul începerii exploatãriidepozitului. Odatã atinsã capaci-tatea de câmp, viteza de generare alevigatului prezintã variaþii sezoniere,care depind de condiþiile climatice [2].

Analizã comparativã: indici de calitate a apei nepoluate - levigat - levigat tratat



FACTORI CARE INFLUENÞEAZÃCANTITATEA LEVIGATULUI

Într-un depozit de deºeuri existãdouã surse principale de apã: aparezultatã din umiditatea deºeurilor ºiapa adãugatã, ulterior, în depozit [3].

Cantitatea de apã care poatepercola într-un depozit de deºeuripoate fi estimatã prin balanþa hidro-logicã a apei la suprafaþa haldei.Diminuarea precipitaþiilor incidentepe suprafaþa gropii are loc datoritã:scurgerii de suprafaþã, evapotranspi-raþiei sau infiltraþiei în straturile desol folosite pentru acoperirea zilnicãa deºeurilor. Apa infiltratã în zonelede suprafaþã poate fi reþinutã în stra-turile superficiale ºi utilizatã pentruevapotranspiraþie.

SISTEME DE CONTROL ªI GESTIUNEA LEVIGATULUI

Aceste sisteme privesc depozi-tele de deºeuri periculoase ºi celenepericuloase, însã nu se aplicã lacele pentru deºeuri inerte [4].

În corelaþie cu caracteristiciledepozitului ºi condiþiile meteorolo-gice, sunt necesare mãsuri cores-punzãtoare referitoare la: controlulcantitãþii de apã din precipitaþiilecare pãtrund în corpul depozitului;prevenirea pãtrunderii apei desuprafaþã ºi/sau subterane îndeºeurile depozitate, colectarea apeicontaminate ºi a levigatului, printr-unsistem de drenaj adecvat, ca ºi epu-rarea levigatului contaminat (fig. 1).

Umiditatea deºeurilorLevigatul din depozitele de

deºeuri prezintã aspecte cantitativeºi calitative diverse, în funcþie de [3]:

• condiþiile naturale locale (regimulprecipitaþiilor, geologia etc);

• condiþiile de exploatare (tipuride deºeuri, modul de depozitare:compactate, în baloþi etc.);

• fenomene fizice, chimice ºi bio-logice legate de producerea levigatului.

Constrângerile în privinþa gestiu-nii sunt specifice fiecãrui amplasa-ment ºi se referã la: distanþa faþã destaþia de epurare urbanã; condiþiilede deversare în receptorul natural;disponibilitãþile de spaþiu pentruamplasarea instalaþiilor de tratare alevigatului în cadrul depozitului, ca ºi

cele legate de executarea instalaþieide tratare. Pentru aceasta, se reco-mandã ca cele prezentate în conti-nuare sã reprezinte numai elementegenerale iar pentru fiecare situaþie înparte sã se procedeze la studiulmetodelor de tratare, a mijloacelor ºicosturilor [5].

Procedeele de tratare sunt clasi-ficate în:

• tratare biologicã (bazine aerate,biofiltre, bioreactoare ºi membrane);

• tratare chimicã (oxidare cuozon, oxidare cu H2O2, combinaþieozon ºi H2O2, oxidare cu UV);

• tratare fizico-chimicã (coagulare,floculare, precipitare);

• separare prin membrane (osmo-zã inversã, nanofiltrare);

• prin concentrare (evaporare,evaporare forþatã, evapo-incinerare,stripping);

• alte procedee cum ar fi cele detratare în staþia de epurare urbanã.

Descompunerea deºeurilor solidese produce sub influenþa unor pro-cese chimice, fizice ºi biologice. Înurma proceselor de descompunererezultã produse derivate solide,lichide ºi gazoase, care pun seri-oase probleme gestiunii depozitelorde deºeuri ºi protecþiei factorilor demediu: mediu geologic, hidrogeo-logic si atmosferic [5].

Una dintre aceste probleme estelegatã de generarea de levigat ºi depotenþialul acestuia de poluare aapei subterane.

Levigatul este generat ca urmare a:• percolãrii apei de precipitaþii sub

formã de ploaie sau zãpadã;• percolãrii altui lichid prin

deºeuri;• tasãrii deºeurilor sub propria

greutate.În timpul percolãrii se produc o

serie de procese fizice, chimice ºibiologice, care conduc la contami-narea apei subterane. Levigatul esteun lichid contaminat, care conþine oserie de substanþe chimice dizolvatesau în suspensie. Apa care per-coleazã are un rol semnificativ îngenerarea de levigat, dar, chiar ºi încondiþiile în care aportul apei dinprecipitaþii este nul, s-a observatproducerea unor mici volume delevigat, ca urmare a proceselorchimice ºi biologice care au loc încorpul depozitului de deºeuri. Apacare percoleazã în deºeuri are, pelângã rolul de a genera levigat, ºi peacela de a dilua contaminanþii. Caurmare, volumul de levigat rezultatcreºte din cauza percolãrii apei prindeºeuri, dar încãrcãtura sa contami-nantã este mai redusã. La proiec-tarea unui depozit ecologic dedeºeuri este necesarã cunoaºtereaatât a calitãþii, cât ºi a cantitãþii delevigat (Bjorklund, A., 1998).

Recircularea levigatuluiLevigatul e colectat la baza

depozitului ºi în loc sã fie trimis lastaþiile de tratare, rãmâne la acelaºinivel în deºeurile adunate îndepozit. Aceasta sporeºte ritmul dedescompunere a materialului depo-zitat [2].

Fig. 1: Secþiune transversalã prin drenurile absorbante




Argumente pro ºi contra privindrecircularea levigatului:

Pro:• Sporeºte stabilizarea depozitu-

lui deoarece ritmul de producere agazului din depozitul de deºeuri estemãrit datoritã conþinutului ridicat deumiditate;

• Prevede o medie de depozitarea levigatului;

• Reduce volumul deºeurilorsolide municipale.

Contra:• Mãrirea ritmului de poluare a

pãmântului, dacã se foloseºte undepozit cu un singur compus;

• Toxicitatea mãritã a levigatuluiconcentrat.

Oricum, poluarea solului este mini-mã dacã se foloseºte o dublã com-poziþie (captuºealã) a depozitului ºiastfel, recircularea levigatului estefãcutã în interiorul depozitului.

Colectarea levigatuluiLevigatul este apa rãu contami-

natã din deºeuri. Acesta curge pefundul unei gropi ºi este colectat cuajutorul unor þevi. Fundul gropii esteînclinat, þevile sunt aºezate de-a lun-gul fundului, pentru a colecta apacontaminatã ºi un alt lichid (levi-gatul). Levigatul e pompat ºi dus la oinstalaþie de tratare a deºeurilor dinapã (substanþele solide scoase dinlevigat sunt reintroduse în groapãsau, dacã nu, duse la alte depozite).Dacã þevile de colectare sunt blocatecu resturi de levigat din groapã,lichidul se colecteazã în cada gropii.Rezultatul presiunii lichide devineunitatea deºeului, o forþa principalãdin josul gropii (Tabelul 1).

Levigatul se ia din deºeurile exis-tente sau din þevile unde acesta estecolectat ºi se filtreazã. El poate sãfie recirculat sau scos din groapã ºiplasat pe suprafeþele de depozitaresau direct în instalaþia de tratare alevigatului [3].

Sistemele de colectare a leviga-tului se pot bloca în mai puþin de undeceniu. Acestea eºueazã din câtevamotive bine cunoscute:

• se pot bloca din cauza nãmolu-lui ºi a noroiului;

• pot sã se colmateze din cauzacreºterii cantitãþii de microorganismeîn þevile de colectare;

• pot conduce la formarea unorprecipitaþii minerale, din cauza unorreacþii chimice;

• þevile de colectare se potdegrada în timp sau chiar coroda(acizi, dizolvanþi, agenþi oxidanþi) saupot fi zdrobite cu deºeul colectat.

O cantitate mare de levigat colec-tatã în rezervoare se duce la insta-laþiile de tratare. Dacã se apreciazãcã existã un potenþial pericol faþã demediu din cauza levigatului, se poateprescrie o etanºare a suprafeþeisuperioare. Recomandãrile pentruetanºarea suprafeþei sunt prezen-tate în Tabelul 2.

Levigatul ºi apa de suprafaþã,daca existã, trebuie colectate înpuncte reprezentative. Prelevarea ºimãsurarea volumului ºi compoziþieilevigatului trebuie efectuatã separat,în fiecare punct unde este deversatlevigatul din depozit.

Monitorizarea apei de suprafaþã,dacã e prezentã, trebuie efectuatã înnu mai puþin de douã puncte, unul înaval de depozit ºi unul în amonte.

CONCLUZIILevigatul constituie un lichid con-

taminat, care conþine o serie de sub-stanþe chimice dizolvate sau însuspensie. El poate fi generat de apapercolatã din precipitaþii ºi din tasareadeºeurilor sub propria greutate.

Calitatea levigatului este influ-enþatã de compoziþia, umiditatea,vârsta ºi conþinutul de oxigen aldeºeurilor, precum ºi de temperaturaaerului. Cantitatea ºi calitatea levi-gatului generat într-un depozit dedeºeuri este dependentã de am-plasament, de tipul deºeurilor ºi demodul de exploatare a depozitului.

În corelaþie cu caracteristiciledepozitului ºi condiþiile meteorolo-gice sunt necesare mãsuri cores-punzãtoare referitoare la: controlulcantitãþii de apã din precipitaþiilecare pãtrund în corpul depozitului;prevenirea pãtrunderii apei desuprafaþã ºi/sau subterane îndeºeurile depozitate, colectareaapei contaminate ºi a levigatuluiprintr-un sistem de drenaj adecvat,ca ºi epurarea levigatului contaminat.

O metodã destul de controver-satã de utilizare a levigatului estecea de recirculare a lui în masadeºeurilor, pentru a grãbi descom-punerea acestora.

BIBLIOGRAFIE1. EL DABARI M., Some prob-

lems connected with a landfilllachate as a result of industrialactivities, Universitatea Tehnicã„Gheorghe Asachi, Iaºi, 2003;

2. FINNVEDEN G., Landfilling - aforgotten part of Life Cycle Assess-ments, in Anonymous, editor. ProductLife Cycle Assessments - Principlesand Methodology. Nordic, 1992;

3. ROB P., Historical RelationshipBetween Performance Assessmentfor Radioactive Waste Disposal andOther Types of Risk Assessment,Risk Analysis, Vol. 19, No. 5, 1999;

4. NEAG et al., Poluarea mediuluiînconjurãtor, Editura Tehnicã, Bucureºti,2001;

5. PASZTAI Z. A., Tehnologiimoderne de execuþie ºi exploatare adepozitelor de deºeuri, Ed. Politeh-nica, Timiºoara, 2007. �

Tabelul 1: Colectarea levigatului ºi etanºarea sistemului

Tabelul 2: Recomandãri pentru etanºarea suprafeþei


Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informa-þiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Victor Popaprof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetzprof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãrigprof. univ. dr. ing. Dan Dubinãprof. univ. dr. ing. Florea Dinuconf. dr. ing. Adrian Dogariuarh. Eliodor Popaprof. univ. dr. ing. Virgil Haidaº. l. dr. ing. Cristina Voicuº. l. dr. ing. Monica Mireaº. l. dr. ing. Ioan Boþi

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Documents

Revista Constructiilor - Nr. 111, Ianuarie - Februarie 2015