Nr. 6/ Ianuarie - februarie 2011 Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

PARTENERIAT SOCIAL

La începutul lunii noiembrie, o echipă de şapte colegi de la întreprinderea Ductil Steel Oţelu Roşu s-a deplasat în Federaţia Rusă la uzina Ijstal, parte a Grupului Mechel, pentru un schimb de experienţă. Pe lângă experienţa profesională căpătată de la colegii ruşi, românii s-au întors plăcut impresionaţi ...

Oţelu Roşu- IjevskO călătorie de neuitat

Pentru toate întreprinderile din Grupul Mechel, anul 2010 a fost marcat în primul rând de restabilirea nivelului de producţie la valori similare cu cele anterioare crizei economice ...

Grupul MechelEvenimentele anului 2010

În cadrul programului investiţional de modernizare a oţelăriei, a fost dat în folosinţă noul pod peste râul Bistra. Din data de 19 ianuarie 2011, recepţia fierului vechi se face prin acest nou punct de intrare în întreprindere, dotat cu un cântar modern ...

Ductil Steel Oţelu RoşuNoul pod dat în folosinţă

PARTENERIAT SOCIALSINDICATELE CARE

NE REPREZINTĂ

SINDICATELE CARE

NE REPREZINTĂ

2>>

>> 6

>> 7

MARTIE

În martie, Mechel şi-a deschis reprezentanţă în Republica Populară Chineză. Aceasta este a treia în regiunea Asiei şi a Oceanului Pacific după cele din Coreea de Sud şi Japonia.

APRILIE

Din data de 1 aprilie, a intrat în funcţiune divizia Mechel-Trans. Funcţiile acesteia includ soluţionarea complexă a problemelor legate de transport, controlul îndeplinirii graficului de livrări de către întreprinderi, precum şi coordonarea, planificarea şi analiza activităţii

subdiviziunilor de transport ale Grupului, dezvoltarea activelor logistice şi realizarea de construcţii capitale.

Tot în aprilie, Mechel a achiziţionat uzina metalurgică Laminorul Brăila. Întreprinderea este amplasată în partea de Sud-Est a României.

IULIE

În iulie, Mechel a achiziţionat grupul turcesc Ramateks. Obiectul de activitate principal al acestuia constă în comercializarea laminatelor produse din oţel de construcţie şi inoxidabil, precum şi a altor produse metalurgice. Depozitele acestui grup sunt situate în oraşele Istanbul şi Konya. Compania deţine, de asemenea, utilaje pentru tăierea de produse metalurgice. Compania a intrat în componenţa Mechel Service Global.

Tot în iulie, cu participarea primului-ministru al Federaţiei Ruse, Vladimir

Putin, a fost dat în funcţiune complexul de producţie de oţeluri speciale şi inoxidabile din cadrul combinatului metalurgic Celiabinsk. Realizarea proiectului îi va permite combinatului metalurgic să asimileze producerea de noi tipuri de laminate plate inoxidabile utilizate în ramurile industriale cele mai importante ale ţării – industria apărării naţionale, construcţia de maşini de transport, construcţii diverse. La momentul de faţă întreprinderile metalurgice din Rusia nu produc astfel de laminate.

AUGUST

În august, în cadrul unui program corporativ, pentru a şaptea oară, Mechel a oferit o vacanţă de vis copiilor angajaţilor.

În acest an, pe malul Mării Negre şi-au petrecut vacanţa 900 de copii ai căror părinţi lucrează în 32 de întreprinderi ale Grupului.

SEPTEMBRIE

În septembrie, în prezenţa primului ministru al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, s-a pus în funcţiune noul complex de oţelărie electrică de la combinatul Ijstal. Aceasta este una din etapele-cheie a realizării programului de mari dimensiuni de retehnologizare a întreprinderii. Astfel se va asigura eficacitatea producţiei, se vor micşora cheltuielile şi toate produsele vor fi realizate în conformitate cu standardele internaţionale de calitate.

Tot în septembrie, Mechel a semnat un acord de credit pentru finanţarea proiectului de construcţie a laminorului

universal de şine şi profile la combinatul metalurgic Celiabinsk. Acesta reprezintă un proiect strategic nu doar pentru Grup, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii din Rusia. Laminorul va produce profile laminate, şine de cale ferată de înaltă calitate cu lungimea de până la 100 m, după o tehnologie unică de laminare, călire, fasonare, finisare şi control al calităţii. Acestea vor depăşi orice analog internaţional în ceea ce priveşte o serie de indicatori dictaţi de condiţiile climatice de exploatare a şinelor în Rusia.

NOIEMBRIE

În noiembrie, Mechel a deschis reprezentanţă la Kiev (Ucraina). Aceasta va înlesni activitatea companiei Mechel pe teritoriul Ucrainei.

Tot în noiembrie, Mechel şi-a mărit cota în capitalul social al centralei electrice Toplifikatsiya Ruse amplasate în Bulgaria, de la 49% la 100%. Această realizare va deschide noi posibilităţi de vânzare de energie electrică pe piaţa europeană şi va consolida poziţia companiei în sectorul energetic.

DECEMBRIE

La Yakutugol a fost aprobată partea de transport montan din documentaţia proiectului, parte care reprezintă unul din capitolele de bază ale proiectului din prima etapă a construcţiei complexului

carbonifer Elginsk. Punerea în exploatare a complexului cu o capacitate de producţie de 27 milioane tone de cărbune pe an va

fi realizată în trei etape egale. Prima etapă de 9 milioane tone este planificată pentru anul 2015.

Compania Mechel Bluestone (SUA) a pus în funcţiune o nouă fabrică de îmbogăţire pentru prelucrare a cărbunelui extras la complexul de producţie Keystone din oraşul Keystone, Virginia de Vest. Capacitatea de prelucrare a cărbunelui brut în fabrica de îmbogăţire Key-2 este în jur de 3 milioane tone pe an. Datorită punerii în funcţiune a fabricii, Mechel Bluestone îşi poate dubla producţia de concentrat de cărbune cocsificabil cu conţinut scăzut de materii volatile.

Compania Mechel-Material a demarat lucrările de construcţie a complexului de producţie de ciment cu o capacitate de 1,6 milioane tone, situat lângă combinatul metalurgic Celiabinsk. Darea în exploatare este planificată pentru al doilea trimestru al anului 2012.

La combinatul metalurgic Beloreţk a fost dat în funcţiune un complex de utilaje pentru producerea sârmei de sudare cuprată. La punerea în funcţiune a noilor linii de producţie au fost prezenţi reprezentantul plenipotenţiar al preşedintelui Federaţiei Ruse în districtul federal Volga, Grigory Rapota, preşedintele Republicii Başkortostan, Rustem Hamitov şi preşedintele consiliului de administraţie al companiei Mechel, Igor Zyuzin.

Compania Mechel şi-a deschis reprezentanţe în districtul federal Sudic şi în regiunea Amur. Reprezentanţa din Districtul federal Sudic va permite, printre altele, o reacţie promptă la necesităţile regiunii, care se dezvoltă intensiv în ajunul Jocurilor Olimpice de iarnă din Soci 2014 şi a Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, în cadrul cărora o parte din meciuri se vor desfăşura pe teritoriul districtului federal Sudic (Krasnodar, Rostov-pe-Don, Soci). Reprezentanţa din regiunea Amur va permite printre altele şi un sprijin mai eficient al întreprinderilor Grupului Mechel pentru construcţia şi exploatarea obiectivelor din cadrul complexului carbonifer Elginsk.

Pentru toate întreprinderile din Grupul Mechel, anul 2010 a fost marcat în primul rând de restabilirea nivelului de producţie la valori similare cu cele anterioare crizei economice. Colectivul

companiei, ce numără peste 80 de mii de angajaţi, a mers cu paşi hotărâţi, îndeplinind cu succes scopurile propuse şi obţinând rezultate foarte bune.

Evenimente importante din anul 2010 pentru Mechel2 Grupul Mechel Nr. 6 / Ianuarie-februarie 2011

Produse Anul 2010,mii tone

anul 2010 comparativ cu anul 2009

Concentrat cărbune cocsificabil 11 506 + 52 %Cărbune pentru metalurgie 1 992 +176 %Cărbune energetic 8 083 - 6 %Concentrat minereu de fier 4 210 + 0,1 %Concentrat minereu de crom 255 + 21 %Nichel 17 + 7 %Ferosiliciu (65% si 75%) 90 + 5 %Ferocrom (65%) 82 - 1 %Cocs 3 884 + 20 %Fontă 4 150 + 9 %Oţel 6 073 + 11 %Laminate la cald 6 168 + 16 %Laminate plate 443 + 30 %Laminate lungi 3 514 + 8 %Ţaglă 2 212 + 28 %Sârmă şi produse din sârmă 868 + 35 %Piese forjate 76 + 54 %Piese matriţate 97 + 57 %

REZULTATELE DE PRODUCŢIE PENTRU ANUL 2010 ALE COMPANIEI OAO MECHEL

Directorul General OAO Mechel, Evgheny Mikhel, a comentat rezultatele activi-tăţii companiei în anul 2010:

„Indicatorii de producţie ai activităţii Grupului pe anul 2010 arată nu doar că am reuşit să ne reîntoarcem la nivelurile precedente crizei, ci chiar să le depăşim. În segmentul de minerit am produs în total, după 12 luni ale anului 2010, cu 52% mai mult concentrat de cărbune cocsificabil decât în anul 2009. Creşterea producţiei de cărbune pentru metalurgie a fost de 176%. Aceste rezultate ne permit să privim cu încredere în viitor ţinând cont în special de faptul că lucrările de construcţie a căii ferate către zăcământul de la Elginsk se realizează conform planurilor anunţate anterior. În divizia metalurgică am lucrat cu o încărcare totală a capacităţilor de producţie. Ca rezultat, volumul producţiei a atins indici record. De asemenea, am continuat consolidarea poziţiilor noastre cu ajutorul modernizării producţiilor existente. Astfel a fost încheiată prima etapă a modernizării Ijstal, a fost pus în funcţiune un nou complex de producţie de oţeluri calitative şi inoxidabile la combinatul metalurgic Celiabinsk, au fost lansate noi linii tehnologice la combinatul metalurgic Beloreţk şi o serie de utilaje la alte întreprinderi ale Grupului. În comparaţie cu anul trecut am produs cu 11% mai mult oţel, cu 35% mai multă sârmă şi produse din sârmă şi cu 16% mai multe laminate. Volumele de producţie de feroaliaje (nichel şi ferosiliciu) au depăşit, de asemenea, indicatorii de producţie înregistraţi în anul trecut. Deciziile de ordin tehnologic luate în legătură cu prelucrarea rezervelor la mina Voshod au permis restabilirea frontului de abataj şi atingerea unui volum de minereu de crom extras cu 21% mai mare decât cel din anul 2009. În ceea ce priveşte segmentul energetic, rezultatele din anul 2010 indică perspective bune pentru dezvoltarea diviziei. Observăm o creştere sigură a indicilor de producţie şi ne aşteptăm în continuare la o dezvoltare inclusiv datorită liberalizării pieţei ruseşti de energie electrică din ianuarie 2011.”

Laminate la cald

Mechel Târgovişte: 37 100 tone

Ductil Steel Buzău: 9 927 tone

Mechel Câmpia Turzii: 10 444 tone

Oţel brut

Mechel Târgovişte: 42 989 tone

Ductil Steel Oţelu Roşu: 26 081 tone

Sârmă şi produse din sârmă

Ductil Steel Buzău: 7 745 tone

Mechel Câmpia Turzii: 6 309 tone

Profile laminate

Laminorul Brăila: 11 809 tone

Rezultate preliminare de producţie ianuarie 2011

“Anul 2010 a fost unul de succes pentru întreprinderile Mechel din România. În primul rând, Divizia Metalurgică Est Europeană a fost completată cu încă o întreprindere de producţie, Laminorul Brăila, ceea ce ne-a permis să consolidăm sinergia între întreprinderile Grupului din România. Am înfruntat tendinţele negative ale anilor de criză. În ciuda situaţiei încă complicate pe piaţa internă, activitatea întreprinderilor a fost stabilizată şi au crescut volumurile de producţie şi desfacere în comparaţie atât cu anul trecut, cât şi cu anul 2008, care a fost unul reuşit. Volumul de producţie de oţel brut la Mechel Târgovişte în anul 2010 a atins nivelul anterior crizei. La Ductil Steel Oţelu Roşu acest indicator pentru anul 2010

a depăşit toate indicatoarele anuale din ultimii ani. Întreprinderile Mechel din România au mărit producţia la produse finite – laminate la cald, sârmă şi produse din sârmă. Producţia profilelor laminate ale întreprinderii Laminorul Braila a crescut de aproape 3 ori. În anul 2010, în comparaţie cu anul 2009, întreprinderile Mechel din România au produs cu 38% mai mult oţel brut, laminate la cald cu 46% şi sârmă şi produse din sârmă cu 38%. Creşterea producţiei în condiţiile stagnării de pe piaţa internă a permis creşterea cotei de export în portofoliul comenzilor, asigurând ieşirea spre pieţe noi de desfacere. În afară de rezultate de producţie remarcabile, în anul 2010 au continuat şi programe de investiţii. În total au fost realizate peste 70 de

proiecte de investiţii in direcţii diferite. Printre acestea se numără darea în exploatare a liniei de producţie de plase sudate la Mechel Câmpia Turzii şi implementarea procedeului slitting la Laminorul de Profile Mici la Mechel Târgovişte. Încă un moment important

este asigurarea finanţării şi continuarea programului investiţional strategic de modernizare a complexului oţelăriei electrice de la Ductil Steel Oţelu Roşu. Punerea în funcţiune a capacităţilor modernizate este planificată în primul trimestru al anului 2011.”

Mechel la Bruxelles

Produse Anul 2010,tone

Anul 2010 comparativ cu anul 2009

Oţel brut 827 371 + 38 %Laminate la cald 855 760 + 46 % din care : profile laminate 164 099 + 194 %Sârmă şi produse din sârmă 152 180 + 38 %

Vladimir Gofman a fost numit în funcţia de director general la întreprinderea Mechel Târgovişte. A absol-vit Institutul Metalurgic din Magnitogorsk, la speciali-tatea prelucrarea metalelor prin deformare, obţinând în 1982 diploma de inginer. Între 2004 şi 2008 a avut funcţia de director general adjunct la Mechel Târgo-vişte. Din 2008 până în 2010 a lucrat ca director gene-ral la compania NK Invest.

Evenimentul a avut loc la Bruxelles pe data de 13 ianuarie 2011 şi a fost dedicat finalizării în condiţii bune a monitorizării de către Comisia Europeană a activităţii înterprinderilor siderurgice româneşti, din care fac parte şi întreprinderile Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii.

Evenimentul a fost organizat de către Reprezentanţa Permanentă a României

la U.E. Atelierul de lucru a reunit pe toţi jucătorii principali ai pieţii siderurgice din România, organizaţii europene de profil şi reprezentanţii autorităţilor europene şi române implicate. În cadrul acestui eveniment au ţinut discursuri vice-preşedintele Comisiei Europene, comisarul pentru industrie şi antreprenoriat, Antonio Tajani, ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri a României, Ion Ariton, preşedintele consiliului concurenţei al României , Bogdan Chiriţoiu şi reprezentanţi ai întreprinderilor siderurgice româneşti.

Compania Mechel a fost reprezentată la reuniune de catre vice-preşedintele senior Victor Trigubko, care în discursul său a declarat: “Acest eveniment este foarte important pentru noi, am muncit mult să ajungem aici. Şi ceea ce am realizat este rezultatul muncii multor persoane. Am depus multe eforturi şi resurse, atât financiare, cât şi tehnologice şi umane.”

În România, Mechel a venit în 2002 cu intenţia de a dezvolta întreprinderile si industria metalurgică. La momentul privatizării, Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii se aflau în pragul falimentului: datorii imense, echipamente învechite, productivitate scăzută. Din 2002 Mechel a investit în modernizarea şi dezvoltarea întreprinderilor mai mult de 200 mil. euro. În ultimii doi ani, la întreprinderile

Grupului au fost realizate mai mult de 130 de proiecte de investiţii în diferite sectoare de producţie pentru scăderea costurilor de producţie, implementarea noilor produse, creşterea cotei produselor cu valoarea adaugată mare. Ca urmare a realizării măsurilor complexe, întreprinderile

Mechel din România au reuşit să înfrunte tendinţele negative din ultimii doi ani şi să asigure producţia şi desfacerea la nivelul anului 2008.

ŞtiriNr. 6 / Ianuarie-februarie 2011

Compania Mechel a participat la atelierul de lucru la nivel înalt cu tema „Raportul de monitorizare a industriei siderurgice din România - restructurare şi competitivitate, provocări la fel de importante”, desfăşurat la Bruxelles

Directorul general al Diviziei Metalurgice Est Europene a companiei Mechel, Iury Guşcin a comentat bilanţul de producţie al Diviziei pentru anul 2010:

Numiri în funcţieIury Guşcin a fost numit în funcţia de director general al Diviziei Metalurgice Est Europene a companiei Mechel. În 1982 a absolvit Institutul Politehnic din Leningrad, specialitatea centrale şi instalaţii atomice. A lucrat la diferite uzi-ne metalurgice din Rusia, începând cu funcţia de maistru reparaţii instalaţii electrice şi electrician la secţia de elaborare oţel, şi ajungând la funcţia de director general al complexului metalurgic OMZ-Speţstali (cel mai mare pro-ducător din Rusia de ţaglă din oţeluri speciale pentru construcţii de maşini). Din anul 2009 a ocupat funcţia de director executiv la uzina metalurgică din Guriev (GMZ).

Victor Trigubko - vicepreşedinte senior al companiei Mechel

Antonio Tajani - vicepreşedintele Comisiei Europene

ISTORIA SINDICATELOR

Primele sindicate au apărut în anii revoluţiei industriale în Marea Britanie, ţară care în acel timp era locomotiva mondială a dezvoltării industriale. Asocierea muncitorilor în sindicate a constituit un răspuns firesc faţă de regimul capitalist de la acea vreme, în care patronii încercau din răsputeri să-şi mărească profitul, urmând calea cea mai simplă – înăsprirea cerinţelor faţă de salariaţi: mărirea zilei de muncă, reducerea salariilor şi aplicarea amenzilor. Pentru revendicarea drepturilor, muncitorilor nu le-a rămas decât posibilitatea de a se uni, la început pe secţii, apoi pe ramuri de activitate. La început atât guvernele cât şi patronii au tratat cu brutalitate sindicatele: le interziceau legile, înăbuşau aprig manifestările acestora, iar liderii erau întemniţaţi. Societăţii engleze i-a luat mai mult de 35 de ani pentru a accepta şi legaliza sindicatele. Totuşi primele sindicate asociau doar muncitorii de calificare înaltă şi doar bărbaţii. Mult timp femeile nu au fost acceptate în sindicate, fapt care a fost în favoarea patronilor, care în locul bărbaţilor angajau femei cu salarii mult mai mici, ele neavând nici o susţinere. Numai după 50 de ani, englezoaicele au

obţinut dreptul de a organiza şi a face parte din sindicate. În continuare, în calitate de fenomen social – cultural, mişcarea sindicală, s-a răspândit destul de rapid şi în alte ţări, parcurgând în mod practic aceleaşi faze de formare, în unele ţări cu

mai multă uşurinţă, iar în altele dimpotrivă cu dificultate, făcându-se apel la arme şi soldându-se cu numeroase jertfe. Perioada revoluţionară a dezvoltării mişcării sindicale s-a încheiat în majoritatea ţărilor în anii 20 ai secolului trecut, odată cu victoria ideologiei parteneriatului social.

SINDICATELE ÎN ROMÂNIA

Deşi în România, dreptul asociaţiei a fost recunoscut în Constituţie încă din anii 1866-1873, totuşi cadrul juridic al mişcării sindicale s-a format mai târziu, conform

Legii Sindicatelor, în 26 mai 1921. Perioa-da următoare a fost caracterizată de gre-ve frecvente, care au avut loc chiar până înainte de anii `50, când entuziasmul a în-ceput să scadă, iar grevele s-au transfor-mat într-un instrument politic. Adesea au existat cazuri în care oamenii nici nu ştiau

cauza grevelor. În perioada de guvernare a partidului comunist 1947-1989 sindica-tele erau direct subordonate partidului, şi se ocupau doar cu urmărirea şi verificarea membrilor, nerezolvând de fapt nici una din problemele acestora. Singura mişcare

de protest din acel timp a fost greva minerilor din Lu-peni (Valea Jiului) din 2-3 august 1977. Sub presiunea împrejurărilor, Nicolae Ceau-şescu s-a întâlnit personal cu conducătorul greviştilor, mi-nerul Constantin Dobre. Deşi a promis să rezolve cerinţele financiare şi sociale ale gre-viştilor, precum şi să asigure integritatea liderului mişcă-rii, până în septembrie 1977, 14 mineri au fost întemni-ţaţi, iar 200 au fost expulzaţi din regiune, printre aceştia numărându-se şi liderul dizi-dent Constantin Dobre. Oda-tă cu trecerea la economia de piaţă, sindicatele şi-au re-luat rolul original de a repre-zenta interesele membrilor atât în faţa angajatorului cât şi în faţa guvernului, şi de a nu fi subordonate politic ni-ciunui partid. Pentru a avea o mai mare putere, două sau

mai multe sindicate se pot uni în federa-ţii (dacă sindicatele reprezintă interesele muncitorilor din acelaşi domeniu) sau în confederaţii (dacă sindicatele reprezintă interesele muncitorilor din ramuri diferite ale economiei).

Parteneriat social4 Nr. 6 / Ianuarie-februarie 2011

Activitatea sindicatelor este diversificată în funcţie de vari-etatea intereselor social-economice a angajaţilor reprezentaţi în cadrul societăţii. Aici sunt cuprinse aspecte legate de salariu, condiţii de muncă şi multe altele. Determinante, desigur, sunt dezbaterea şi semnarea contractului colectiv de muncă, deoarece permit, întrunind mai multe eforturi laolaltă, să obţină nu totul dar foarte mult, şi să pună temelia întregii activităţi ulterioare

a sindicatului. Pe lângă aceasta, sarcina principală a sindicatu-lui este crearea atmosferei de parteneriat social, când angajatul realizează faptul că prosperitatea lui este strâns legată de pros-peritatea societăţii şi invers. Deşi opoziţia faţă de administraţie este o trăsătură definitorie a organizaţiei sindicale, această opoziţie poate şi trebuie să fie constructivă, paşnică, civilizată, chiar binevoitoare şi cu caracter de parteneriat.

Elena Selivanova, vicepreşedintele ОАО Mechel, politica socială şi resurse umane:

„În prezent, aproximativ 70% din angajaţii Mechel sunt reprezentaţi de sindicate. Există 19 astfel de organizaţii sindicale. Conducerea Grupului Mechel se află în cea mai activă cooperare cu liderii acestor organizaţii sindicale. Liderii sindicatelor, pe care îi considerăm colegi cu drepturi depline, muncesc cot la cot cu departamentele noastre de resurse umane. Chiar dacă în activitate utilizăm instrumente diferite şi câteodată avem păreri diferite, în ansamblu când dezbatem probleme urmărim interese comune - toţi suntem egal interesaţi ca oamenii noştri să aibă un serviciu mai bun, condiţii de muncă sigure şi bunăstare. Pentru noi loialitatea angajaţilor faţă de companie este importantă şi nu există nici un sindicalist care şi-ar dori ca uzina sau mina lui să nu prospere. Această gândire comună a fost observată în special în timpul crizei. Împreună am reuşit să păstrăm colectivele de muncă şi să asigurăm stabilitate socială. Suntem dispuşi să găsim soluţii împreună, chiar dacă uneori nu sunt dintre cele mai simple, ci acelea care ne vor permite să înaintăm spre scopurile trasate. Mechel e deschis discuţiilor – întotdeauna suntem dispuşi să ascultăm şi să ne apucăm împreună de treabă.„

Marina Bobrikova, director de resurse umane la Divizia Metalurgică Est Europeană a companiei Mechel:

„În prezent, în cadrul societăţilor Mechel din România, există 6 sindicate: unul la Mechel Câmpia Turzii, două la Laminorul Brăila, unul la Ductil Steel Buzău şi Oţelu Roşu şi două la Târgovişte. În cadrul sindicatelor sunt peste 6800 de persoane, adică 89,7% din numărul total de angajaţi. Colaborăm foarte strâns cu sindicatele, negociem, şi nu întotdeauna acest proces este simplu. Am remarcat însă că liderii sindicatelor întreprinderilor noastre, în principiu, sunt persoane competente şi înţelegătoare. Cel mai important este faptul că există dorinţa de a desfăşura un dialog constructiv şi există înţelegerea necesităţii parteneriatului social. Confruntarea în prezent nu rezolvă nimic. Doar avem aceleaşi scopuri – creşterea productivităţii muncii, prosperitatea societăţii, creşterea veniturilor angajaţilor, încurajarea iniţiativei şi profesionalismului. Totuşi este necesară înţelegerea faptului că societăţile nu activează în izolare şi că există condiţii economice şi financiare foarte dure, prezente pe piaţă.„

Sindicatele: evoluţie, roluri şi obiective

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SINDICATELOR:

Reprezintă interesele angajaţilor în parteneriatul social cu angajatorul sau asociaţia angajatorilor, precum şi în faţa autorităţilor.

Desfăşoară negocieri colective, încheie contracte şi convenţii colective şi verifică executarea acestora.

Participă la aplanarea conflictelor de muncă individuale şi colective.

Asigură respectarea normelor de protecţie a muncii în cadrul societăţii.

Se ocupă de rezolvarea problemelor sociale ale angajaţilor, organizează activităţi culturale colective şi nu în ultimul rând adoptă măsuri de protejare a sănătăţii membrilor şi a familiilor acestora.

Participă la realizarea politicii de resurse umane, inclusiv la efectuarea pregătirii profesionale, perfecţionarea, şi instruirea angajaţilor societăţii care sunt membri de sindicat.

Oferă sprijin informativ, consultaţii juridice, asistenţă materială şi alte forme de sprijin pentru membri.

Parteneriat social 5Nr. 6 / Ianuarie-februarie 2011

SINDICATUL LIBER METAL `94

Sindicatul Liber Metal ’94 este sindicatul majoritar din întreprinderea Laminorul Brăila, unde reprezintă 90% din totalul salariaţilor. A luat fiinţă în anul 1994, ca urmare a nemulţumirilor membrilor de sindicat faţă de Sindicatul Liber Independent. Sindicatul Liber Metal ’94 este condus din anul 2000 de către Constantin Iarca. Vicepreşedinte este Petre Ghiaur iar secretar Marian Gheorghe. Contrac-tul colectiv de muncă a fost semnat la întreprindere în anul 2009, înainte ca Laminorul să intre în componenţa Grupului Mechel. Acest contract este valabil până în 2013. Deşi beneficiile financiare la întreprindere sunt mai mult decât satisfăcătoare, sindicatul marchează totuşi şi anu-mite probleme, afirmând că mai trebuie lucrat la îmbună-tăţirea condiţiilor de muncă, precum şi la asigurarea anga-jaţilor cu apă potabilă, înfiinţarea unor săli de servit masa şi a unor vestiare pentru angajaţi. Toate acestea fac la ora actuală obiectul discuţiilor cu angajatorul.

Constantin Iarca: „Eu, în calitate de preşedinte al sindicatului, m-am im-

plicat în mod deosebit în salvarea societăţii de la lichi-dare. Datorită acestor rezultate, membrii de sindicat au avut încredere deplină şi m-au reales ca preşedinte şi în anul 2010, pentru o perioadă de încă 4 ani. De asemenea, sindicatul s-a implicat decisiv în privatizarea Laminorului Brăila cu firma Donau Commodities.„

Constantin Iarca

SINDICATUL LIBER INDEPENDENT LAMINORUL BRĂILA

Sindicatul Liber Independent Laminorul Brăila a fost primul sindicat înfiinţat în judeţul Brăila în februarie 1990, imediat după revoluţie. La început toţi angajaţii Laminorului s-au înscris în acest sindicat, care număra la vremea respectivă în jur de 3000 de membri.

În 1994, în urma unor neînţelegeri interne, anumiţi membri s-au retras din sindicat, înfiinţându-şi propriul lor sindicat, respectiv sindicatul Metal `94. De douăzeci de ani, din a doua jumătate a anului 1991 preşedintele sindicatului este Ioan Pârlog.

În prezent, vicepreşedinte este Sidorof Petrică, iar din consiliul de coordonare mai fac parte Nicuşor Bianu şi Costel Tudorache.

Ioan Pârlog: „După divizare, aveam mai mulţi membri decât Metal

`94. Pe parcursul anilor numărul de membri s-a redus. După anul 2002 nu am mai participat la negocieri, deoarece nu mai întruneam reprezentativitatea necesară. Acum avem doar 30 de membri, pe care îi reprezentăm în relaţia cu patronatul şi îi sprijinim în probleme sociale sau de sănătate. Nu pot să contest activitatea celuilalt sindicat spunând că nu a făcut lucruri benefice pentru salariaţi, dar nici nu trebuie să uităm că noi am fost creierul care a pus la punct primul contract colectiv de muncă la nivelul societăţii.”

Ioan Pârlog

SINDICATUL DUCTIL BUZĂU

Sindicatul Ductil, fostul Sindicat Liber Independent Buzău, a fost creat în februarie 1990. Reprezintă interesele a 1430 de angajaţi din societăţile Mechel – Ductil Steel Buzău (punct de lucru Oţelu Roşu şi filialele din Buzău). Sindicatul a format relaţii normale de muncă cu conducerea societăţii, directorul general al întreprinderii participând permanent la şedinţele lunare ale consiliului de coordonare a sindicatului. La aceste şedinţe se pun în discuţie atât problemele legate de producţie, cât şi cele sociale. De asemenea se urmăreşte respectarea prevederilor contractului colectiv de muncă, semnat în 2008 pe o durată de 4 ani. Preşedintele sindicatului este Constantin Mănăilă care a ocupat acestă funcţie din martie 1990 până în februarie 1998 , şi apoi din mai 2008 până în prezent. Vicepreşedinte este Gheorghiţă Botică iar liderul punctului de lucru de la Oţelu Roşu este Victor Sabou.

Constantin Mănăilă: „Din momentul semnării contractului colectiv de

muncă, în majoritate, societatea şi-a îndeplinit toate obligaţiile conform acestui contract. Negocierile bilaterale sistematice se desfăşoară într-o atmosferă de respect reciproc, cu argumentarea poziţiilor părţilor, şi în final, permit găsirea unei soluţii convenabile pentru toţi.„

Constantin Mănăilă

SINDICATUL INDUSTRIA SÂRMEI CÂMPIA TURZII

Până nu de mult, în întreprindere au existat 2 sindicate, Sindicatul Liber în care din 1990 majoritatea o formau cei din producţie (peste 5440 de oameni) şi Sindicatul Sigma în care prepondent era personalul T.E.S.A. Din 2010, aces-tea s-au unit sub sigla Sindicatul Industria Sârmei Câmpia Turzii. În prezent numără 1809 membri din toate sectoa-rele de activitate. Preşedinte este Ioan Pascu, primvice-preşedinte este Leontina Borota şi vicepreşedinte este Aurel Tritean. În şedinţele C.S.S.M. la nivel de societate sunt dezbătute unele disfuncţionalităţi privitoare la asi-gurarea cu apă potabilă a lucrătorilor, la asigurarea cu apă minerală sau sifon pentru perioadele foarte calde din luni-le de vară, precum şi la asigurarea antidotului.

Pascu Ioan: „Odată cu restructurarea şi eficientizarea societăţii, ac-

tivitatea sindicatului a fost deosebit de laborioasă şi com-plexă, pornind de la discuţii, analize şi negocieri pentru realizarea de noi investiţii în locul sectoarelor închise, la redistribuirea salariaţilor din secţiile închise, la negocierea sumelor compensatorii pentru cei disponibilizaţi şi la ma-jorări salariale pentru cei care au rămas în societate. Totul s-a făcut cu găsirea soluţiilor de rezolvare pe cale amiabi-lă a problemelor apărute. O realizare deosebită conside-răm că a fost semnarea contractului colectiv pe perioada 2009-2012. Cu toate că negocierile au durat aproximativ 6 luni, faptul că s-a reuşit păstrarea majorităţii drepturilor salariaţilor în condiţiile restrângerii activităţilor, obţinerea unor noi câştiguri de natură salarială în condiţii de criză (majorarea salarială de 20% din anul 2009, prima de va-canţă de 750 lei, etc.) relevă faptul că sindicatul a avut o activitate cel puţin meritorie.”

SINDICATUL LIBER INDEPENDENT COS TÂRGOVIŞTE

Sindicatul a fost înfiinţat în anul 1990, la el aderând imediat toţi angajaţii combinatului, aproximativ 9000 de persoane. De atunci şi până în prezent numărul membrilor a suferit schimbări, ajungând acum la 1300. În anul 2009, în urma unor divergenţe de opinie, o parte dintre membrii consiliului de coordonare au format un sindicat propriu, respectiv Sindicatul Metalurgistul Mechel Târgovişte. Sindicatul Liber Independent COS Târgovişte este condus de către un consiliu de coordonare, în frunte cu un preşedinte. Datorită anumitor divergenţe interne de opinie în ceea ce priveşte componenţa conducerii sindicatului, statutul actual al conducerii este subiect de discuţie, însa din punct de vedere legal la ora scrierii acestui articol preşedintele sindicatului este Mihai Toma.

Mihai Toma:„În ceea ce priveşte activitatea sindicală în raport

cu patronatul, sindicatul a reuşit să evite recurgerea la metode severe de protest. Astfel în anul 2002, în urma unor necogieri blocate, a fost singurul sindicat din România care a recurs la metoda arbitrajului. Aceasta este o metodă care prevede constituirea unei comisii de experţi desemnaţi la nivel de ministerul muncii, care ia o decizie având valoare de hotărâre judecătorească. Singura măsură mai severă de protest a sindicatului, a fost o grevă de avertisment în anul 2008, când timp de două ore activitatea a fost întreruptă. Deasemenea, sindicatul alături de patronat a stabilit majorarea primelor. Deşi există nişte neînţelegeri mai vechi cu patronatul, acestea sunt în curs de rezolvare pe cale legală.”

Mihai Toma

SINDICATUL METALURGISTUL MECHEL TÂRGOVIŞTE

În decembrie 2008, 22 de angajaţi ai societăţilor Mechel Târgovişte şi Mechel Reparaţii au decis formarea Sindicatului Metalurgistul Mechel Târgovişte (S.M.M.T.). De la început, organizaţia a avut ca scop să desfăşoare o activitate serioasă privind reprezentarea concretă şi obiectivă a intereselor angajaţilor. În comitetul de conducere sunt Gabriel Banu – preşedinte, Nicolae Badea – prim vicepreşedinte, Adelin Scărişoreanu- vicepreşedinte. În prezent, sindicatul are 1375 membri, angajaţi ai Mechel Târgovişte şi Mechel Reparaţii Târgovişte. În mai 2009, a fost obţinut nivelul reprezentativ necesar pentru participarea la negocierea contractului colectiv de muncă. La începutul lui 2010, contractul a fost semnat pe 2 ani. Acest fapt este cu atât mai important deoarece, în ultimii doi ani, în cadrul societăţii nu a existat contract colectiv de muncă semnat. Printre drepturile acordate în contractul colectiv de muncă semnat, merită amintită majorarea salarială din 2010. Aceasta a fost obţinută prin diminuarea compensaţiilor oferite la disponibilizare. Acest lucru este exemplar pentru sindicat deoarece demonstrează o abordare constructivă, necesitatea motivării angajaţilor şi stimulării creşterii productivităţii, adică veniturile angajaţilor sunt direct legate de productivitatea muncii.

Gabriel Banu:„Suntem satisfăcuţi de activitatea desfăşurată.

Scopul principal a fost realizat, noul contract colectiv este semnat. Începând cu 27 ianuarie 2011, am început negocierile salariale şi cele referitoare la condiţiile de muncă. Pe lângă aceasta, percepem în mod normal ideea concurenţei sindicale constructive, astfel încât să câştige angajaţii.”

Gabriel BanuIoan Pascu

Sindicatele care ne reprezintă

Oameni6 Nr. 6 / Ianuarie-februarie 2011

Topor Vasile - Laminorist, Laminorul Brăila.

Actorul Silvester Stallone.Îl admir atât pentru calitățile sale actoricești, cât și pentru faptul că a reușit să-și păstre-

ze aspectul fizic și tonusul sportiv până la această vârstă. ( 65 ani-nota redacției)

Întrebarea ediţiei: care este personalitatea pe care o admiraţi cel mai mult ?

Tudoraşcu Tudor - Şef ser-viciu planificare şi urmărire producţie, Laminorul Brăila.

Iulian Vasilescu. Am tot respectul pentru faptul că a reușit să mențină și să redre-

seze Laminorul în vremuri dificile. Este un om res-pectat de colegi și angajați pe care îl admir.

Elena Voicu - Secretariat, Ductil Steel Buzău.

Anghel Aurel. Este coleg cu noi. Admir talentul său deosebit ca poet și scriitor. Îmi place foarte mult volu-

mul dânsului de poezii pentru cei mici. Se vede că pune suflet în ceea ce scrie.

Cornel Dascălu - Maistru trefilare, Ductil Steel Buzău.

Actorul Radu Beligan. Este o personalitate marcantă a artei românești. Reprezintă din toate punctele de vedere

spiritul românesc. Deși este la sfârșitul carierei, continuă să ne încânte cu talentul său deosebit.

Sorin Preda - Şef departa-ment tehnic, Ductil Steel Oţe-lu Roşu

Nicolae Grigorescu. Îl con-sider a fi fondatorul pictu-rii române moderne. Sunt

un mare admirator al lucrărilor sale. Preferatele mele sunt „Car cu boi” și „Țărancă Voioasă”.

Cristian Glăvan - Şef sec-ţie adjunct tehnolog lamino-rul de profile mici, Mechel Târgovişte.

Cântăreața de muzică lă-utărească, Carmen Şerban.

Sunt un mare admirator al ei și i-am urmărit cu interes cariera muzicală încă de când s-a lansat.

Aurel Alexandru - Turnă-tor pregătitor pe maşina de turnare continuă din cadrul OE2 Mechel Târgovişte.

Victor Ponta. Îl admir pen-tru corectitudinea de care eu

consider că dă dovadă și nu în ultimul rând pen-tru că este cel mai tânăr președinte de partid.

Ioan Fâşcă - Şef serviciu marketing, Mechel Târgoviş-te.

Mama mea. Pentru că mi-a dat șansa să exist. Ad-mir modestia, dragostea de a

crește copii, bunătatea și dorința de a ne vedea realizați, toate acestea întruchipate în chipul ei.

Ion Cristea - Strungar, Mechel Reparaţii Târgovişte.

Evanghelistul Richard Wurmbrand. Admir vertica-litatea de care a dat dovadă pe tot parcursul vieții. A fost

închis peste 14 ani sub comuniști pentru credința sa în Dumnezeu. Este un model demn de urmat.

Radu Silviu - Strungar, Mechel Reparaţii Târgovişte.

Jurnalistul Radu Tudor. Sunt un mare admirator al lui pentru că este un om di-rect, care spune lucrurilor pe

nume. Aș fi extrem de încântat dacă mai multă lume l-ar asculta, l-ar înțelege și i-ar da dreptate.

Cristina Cristea - Şef secţie filiere, Mechel Câmpia Turzii

Tatăl meu, ing. Cristea Tra-ian. A fost angajat la combi-natul nostru. Admir pasiunea și ambiția în muncă, corecti-

tudinea și bunătatea lui. Tot timpul și-a respectat colegii și a fost respectat și iubit de către aceștia.

Gabriela Purcaru - Şef de-partament control calitate, Mechel Câmpia Turzii.

Ana Aslan, întemeietoarea primului institut de geriatrie din lume. O admir pentru

ambiția și convingerea ei că poate păcăli bătrâ-nețea. A avut un vis și a trăit să și-l vadă împlinit.

M-am bucurat foarte tare când m-a chemat dl. Alexandru Fota, şeful secţiei turnare continuă şi m-a anunţat că fac parte alături de el din echipa care va merge în Rusia. Aşadar, pe 1 noiembrie la prima oră a dimineţii eram pe aeroport la Timişoara, pregătit pentru marea aventură. Primul impact cu civilizaţia rusă l-am avut chiar pe aeroportul din Moscova, Domodedovo, care m-a impresionat prin măreţia şi complexitatea lui. Am ajuns apoi seara târziu la Ijevsk după un zbor de două ore. A doua zi de dimineaţă, emoţionaţi, am pornit spre uzina Ijstal. La hotel ne aştepta şoferul uzinei, un om deosebit cu care ne-am împrietenit imediat. Schimbul de experienţă a fost deosebit de constructiv. Am învăţat multe despre operarea maşinii de turnare contiunuă STS, similară cu cea care a fost ulterior instalată la Oţelu Roşu. Oamenii de la uzină s-au purtat exemplar cu noi şi ne-au făcut să ne simţim ca acasă. Un

inginer ne-a însoţit mereu şi ne-a stat la dispoziţie răspunzând la întrebările noastre şi oferindu-ne toate explicaţiile necesare. La turnarea continuă l-am cunoscut şi pe Igor, un băiat de nota 10. Nu l-am văzut niciodată îmbufnat. Era de un optimism ieşit din comun, mereu cu un zâmbet pe buze şi cu o vorbă bună pregătită. Ne spunea că îi place ceea ce face, că are o soţie frumoasă şi doi copii reuşiţi şi că asta e tot ce are nevoie un om ca să fie fericit. O altă surpiză plăcută a venit de la şoferul uzinei care ne ducea şi ne aducea de la hotel. Într-una din zile, fiind o sărbătoare, am terminat mai devreme programul la uzină şi ne-am hotărât să închiriem o maşină să facem turul oraşului. Şoferul nostru nici nu a vrut să audă de aşa ceva şi pe loc s-a oferit să ne plimbe el, asumându-şi totodată şi rolul de ghid. Am văzut multe lucruri frumoase şi dacă aş sta acum să vă povestesc, 10 pagini nu mi-ar ajunge. Mă voi rezuma însă la câteva. Cel mai deosebit monument arhitectonic al oraşului este catedrala din Ijevsk, sau

“Soborul” după cum este ea numită de ruşi. Apoi, mai este un lac, pe malul căruia tinerii căsătoriţi, după cununia civilă vin şi agaţă câte un lacăt, si apoi aruncă cheia în apă, simbol al legăturii de nedesfăcut dintre ei. Este o tradiţie relativ recentă, inspirată din romanul “Trei metri deasupra cerului” scris de Federico Moccia în 1992. Am aflat că acest obicei este răspândit în toată Rusia. În Moscova de exemplu primăria a instalat

chiar pomi din metal pentru că podurile peste ape deveniseră neîncăpătoare pentru miile de lacăte. Am vizitat apoi şi muzeul Kalaşnikov şi astfel am aflat că inventatorul cunoscutei mitraliere este cetăţean de onoare al oraşului Ijevsk. În afară de această zi turistică, şi la uzina Ijstal am avut ce vizita după orele de program. Menţionez muzeul uzinei şi monumentele dedicate ostaşilor eroi, chiar de lângă uzină, unde arde o flacără eternă. În mod deosebit m-a impresionat un tun gigantic ce cântărea 42 de tone,

copie făcută în 2001 la Ijstal după celebrul tun turnat în 1586 , numit “Ţar Puşca”, ce se află acum în Piaţa Roşie din Moscova. Zilele au trecut repede şi iată-ne în prag de despărţire de colegii ruşi, la ieşirea din uzină. Parcă mă ştiam cu Igor de o viaţă şi momentul a fost tare emoţionant. Mi-a dăruit simbolic un mic clopoţel de porţelan iar eu i-am dăruit o bancnotă de 1 leu pe care m-am semnat. Mici simboluri care leagă mari prietenii. Drumul înapoi parcă a fost mai scurt, poate şi din cauză că eram nerăbdători să ajungem acasă şi să povestim celor dragi despre experienţa noastră în Rusia.

La începutul lunii noiembrie, o echipă de şapte colegi de la întreprinderea Ductil Steel Oţelu Roşu s-a deplasat în Federaţia Rusă la uzina Ijstal, parte a Grupului Mechel, pentru un schimb de experienţă. Pe lângă experienţa profesională căpătată de la

colegii ruşi, românii s-au întors plăcut impresionaţi de oamenii de acolo şi de minunatele locuri vizitate. În articolul de mai jos vă vom descrie această călătorie, aşa cum a fost văzută chiar de către unul dintre ei, Florian Bălan, operator la turnarea continuă.

De la Oţelu Roşu la Ijevsk, o călătorie de neuitat

Catedrala din Ijevsk

Igor cu Florian ( dreapta) Şoferul uzinei Ijstal

Lângă maşina de turnare continuă de la uzina Ijstal

Lacătele tinerilor căsătoriţi

Investiţii şi dezvoltare 7

În cadrul programului investiţional de modernizare a oţelăriei, a fost dat în folosinţă noul pod peste râul Bistra. Din data de 19 ianuarie 2011, recepţia fierului

vechi se face prin acest nou punct de intrare în intreprindere, dotat cu un cântar modern, o clădire de birouri şi o parcare corespunzătoare.

Nr. 6 / Ianuarie-februarie 2011

La nivelul Diviziei Est Europene Mechel, s-a încheiat un contract cu firma OMV Petrom, pentru furnizarea de combustibil direct în incinta întreprinderilor Mechel. Astfel vor fi evitate alte costuri suplimentare legate de transportul combustibilului pentru vehiculele întreprinderii ce nu au drept de circulaţie pe drumurile publice. La Laminorul Brăila nu exista o infrastructură aferentă acestui tip de serviciu, aşa că a fost instalată în curtea întreprinderii o pompă de motorină ataşată unui rezervor de 9000 de litri. După doi ani de exploatare întreaga instalaţie va intra în proprietatea societăţii.

Laminorul Brăila

Ductil Steel Oţelu Roşu

Ianuarie 2011 - Probe de funcţionare la cuptorul 2

Noul punct de recepţie a fierului vechi

Pompa de combustibil din curtea întreprinderii Laminorul Brăila

Lacătele tinerilor căsătoriţi

La Mechel Târgovişte, în cadrul secţiei LPMici a fost construită cu sprijinul Mechel Reparaţii, o instalaţie de răcire dirijată. Investiţia a fost în valoare de 350 de mii de euro şi a fost finalizată în octombrie 2009. A urmat apoi o instalaţie pentru dimensiuni mai mari, la secţia LPMU. Plecând de la aceste succese, se lucrează în prezent la o instalaţie de răcire dirijată pentru LPMici, pe 4 fire.

Oţelul folosit la fabricarea profilelor de armare a betonului necesită să prezinte un anumit set de proprietăţi mecanice. Acestea

se obţineau prin microalierea oţelului cu vanadiu, procedeu destul de scump ţinând seama de costul ridicat al elementelor de aliere. Decizia de a apela la tehnologia de răcire dirijată a fost luată pentru a obţine aceeaşi calitate a oţelului, dar fără costurile pe care le presupune procesul de aliere. Această tehnologie constă în trecerea laminatului la ieşirea din ultima cajă, printr-un dispozitiv în care curge apă într-o anumită cantitate şi cu o anumită presiune. Astfel, oţelul capătă o rezistenţă similară celei obţinute prin microaliere.

Instalaţia de răcire dirijată de la LPMici

Secţia FBB din cadrul combinatului este supusă unei reorganizări care prevede reprofilarea activităţii. La combinat a fost relansată producţia de lingouri iar în secţia FBB se va face tratarea lor termică. În secţie urmează să lucreze 26 de angajaţi. Deasemenea, datorită creşterii volumului de producţie a laminatelor la cald, au fost create noi locuri de muncă la Laminorul 320 si Laminorul 380, unde vor fi transferaţi cei 34 de specialişti calificaţi de la secţia FBB. Decizia de reorganizare a fost

determinată de necesitatea creşterii competitivităţii şi rentabilităţii secţiei. Încărcarea capacităţilor de la FBB depindea numai de conjunctura pieţei, care în ultima perioadă în Europa de Est şi în România, reflectă o semnificativă scădere a cererii. În acest sens a fost luată decizia valorificării optime a unor utilaje din secţie, care nu au mai fost folosite o perioadă îndelungată. Reprofilarea secţiei nu va afecta producţia combinatului. Cuptor din cadrul FBB

SECŢIA FORJA DE BLOCURI ŞI BARE - REPROFILATĂ

Mechel Târgovişte

INSTALAŢIA DE RĂCIRE DIRIJATĂ - PROIECT ÎN DERULARE

POMPA DE COMBUSTIBIL

Lucrările la cuptorul doi, prevăzut cu sistem COSS din cadrul oţelăriei electrice continuă. După ce transformatorul de 66Kw a fost pus cu succes sub tensiune pe 23 decembrie

2010, în ultima săptămână a lunii ianuarie 2011 cuptorul a fost pornit efectiv, parcurgând cu succes toate etapele elaborării, de la încărcare până la evacuarea şarjei.

Ne puteţi contacta la numărul :021.305.59.00

Aşteptăm mesajele dumneavoastră la :str. Puskin 10-12, etaj 3, Sector 1

Bucureşti , cod poştal 011996redactie@mechel.roLA MULŢI ANI!

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNILE

IANUARIE ŞI FEBRUARIE 2011

35 ani

Apetrei Felicia, MTBîrlog Barbu, MTRadu Iustin, MCTPăcurar Ilie, MRAchim Teodor, MCTBurciu Mihail, MCTDrăgan Iuliu, MCTDragotă Mihail Valeriu, MCTPinţoiu Victor, MT

30 ani

Bunoiu Ion, MTNistor Ştefania, MTArsene Constantin, MTPopa Vasile, MTNiţă Ghiorghe, MTUrsu Nicolae, DSBApostu Stănica, LBLică Paraschiv, LBBenu Ion, MRIstrate Victor, DSBDavid Ion, DSBGhiaur Gheorghe, LBŢepeluş Adrian, LBPrice Dumitru, MCTGhiţă Ion, MTDragomir Radu, MTVoicu Gheorghe, MTGioană Ion, MT

20 ani

Toma Aurelian, LBJincă Ionel, LB

25 ani

Mărmureanu Nicolae, MTIorga Vasile Aurel, MTDinu Florentina, MTPascal Dănuţ Costel, MTSava Eugen, MTNeculae Stelică Gigel, MTPintilie Dorel, MTNeculăescu Nela, MTTăbăcaru Elena, MTAna Laurenţiu, MTTudor Mariana, DSBTrifan Ortanţa-Laurenţia, DSBBoştină Elena, DSBPetrovan Iosif, MCTVoica Viorel, MCTCheţan Emil Adrian, MCTBerechet Cornel, DSBCodreanu Alexandru, DSBVlagea Nicolae, DSBStanciu Marius, DSBDumitraşcu Beniamin, DSBNicoară Nicoleta, MCTFlorean Camelia Rodica, MCTRusu Cristina Valentina, MCTRus Mihai, MCTRadu Adela, MCTFărăgău Radu, MCTHenteş Maria Susana, MCTGurzo Lidia Niculina, MCTIlea Ioan, MCTIova Ion, MRTPopa Dorin, MRTChiţă Claudia, MRTMoiceanu Romica, MRT

Stroescu Toma, MRTTopolică Andrei, MRTVişan Tatiana Iolanda, MTRădulescu Florin Lorin, MTToader Cerasela, MTChisavu Constantin, MTDobre Elena Tatiana, MTPisică Valentin, MTVoicilă Elena, MTBădică Vasile, MTFilip Radian Cristinel, MTTancelov Valentin Gheo-rghe, MTProfiroiu Adrian, MTMătuşa Marius, MTGuşoi Dumitru, MTNae Marinan, MTDumitrache Gheorghe, MTIlie Marian, MT

20 ani

Iova Gheorghe, MCTUdrea Emil Mihail, MCTChisturean Simion, MCTŞeulean Zaharie, MCTMoldovan Robert, MCTBaciu Adrian, MTMinculescu Gheorghe, DSBTriţean Angela, MCTMichi Ioan, MCTRoşian Ioan, MCTRacoltă Ioan, MRTDuţă Claudiu, MT

15 ani

Dragomir Emilian, MT

10 ani

Boier Nicolae, MCTPiluţ Claudiu Octavian, MCTMărgărit Marieta Luminiţa, DSBTaube Nuţa, LBStan Elena, MTVişan Elena, MTStoica Virginia Cristina, MTIoniţă Liviu Constantin, MT

5 ani

Dumitriu Laura Maria, MTPăducel Ileana, MTIlie Virgiliu, MTStancu Dumitru, MTBistrian Zaharia, DSBCristurean Angela Ma-rina, MCTFlorea Adrian Daniel, MCTSilvăşanu Octavian Nicola, MCTCristureanu Mariana, MCTSipoş Carmen Liliana, MCTMinih Natalia, MCTIachim Emilia, MCTPreda Marcela, MCTMocanu Vasile, MTStan Vasile, MTBăruţ Mihaela Luminiţa, MTPetcu Gheorghe, MTPană Victor, MT

Social8 Nr. 6 / Ianuarie-februarie 2011

Istoria activităţii sportive la Oţelu RoşuActivitatea umană în general are un grad

mare de complexitate, pe toate planurile pe care se manifestă: economic, cultural, spiritu-al, sportiv. Deşi importante sunt toate, astăzi

noi ne vom concentra asupra laturii sportive. Perfecţionarea calităţilor fizice ale omului pre-cum şi canalizarea energiei minţii în scopuri practice au indus omului şi dorinţa de sport.

Dacă despre începuturile activităţii metalurgice pe Valea Bistrei în speţă la Oţelu Roşu există indicii de peste două secole (încă din 1796), despre activitatea fizică organizată, despre practicarea sporturilor în viaţa metalurgică a localităţii se ştie din 1921 când se organizează mişcarea sportivă locală şi se înfiinţează Asociaţia Sportivă Metalosport Ferdinand.

Disciplinele iniţiale au fost fotbalul şi luptele greco - romane. Sportivii de la Metalosport Ferdinand au participat la competiţii zonale şi interregionale desfăşurate în vremea de atunci la Reşiţa, Lugoj, Caransebeş Timişoara şi Ferdinandsberg. Primele rezultate notabile care au amplasat în fruntea ierarhiei zonale sportivii de la Ferdinand au venit de la luptători. În paralel însă şi activitatea fotbalistică s-a organizat şi s-a dezvoltat. Tot mai mulţi tineri proveniţi din familiile diferitelor etnii ale celor care produceau şi prelucrau oţelul au început să participe la întreceri şi competiţii. Echipa de fotbal locală a început să se remarce în meciuri desfăşurate cu echipe renumite la vremea aceea în zona Banatului. Meciurile de fotbal se desfăşurau acasă şi în deplasare la echipele din zonă: Grănicerul-Caransebeş, Dierna-Orşova, Vulturii-Lugoj,

CS Făget precum şi la cluburile similare aparţinătoare TNC (Uzinele metalurgice Titan Nădrag Călan SAR). Patronatul susţinea financiar organizarea prin rotaţie de către fiecare echipă în parte a grupului de uzine TNC a unor competiţii mult gustate de public unde mândria celor de la Ferdinand era în joc. În 1926 se inaugurează terenul de fotbal pe locul actualului stadion al oraşului iar în 1936 se construieşte lângă stadion o sală de sport care cuprindea şi birouri şi magazii, toate necesare pentru buna desfăşurare a activităţii sportive organizate.

Echipa de fotbal alcătuită din jucătorii locului activează pe rând în campionatul regional, republican, divizia C şi de două ori în divizia B (liga secundară). Antrenori veniţi din elita fotbalului românesc au obţinut rezultate remarcabile la echipa de fotbal care şi-a schimbat denumirea, devenind în 1950 Metalul-Oţelu Roşu. De la Oţelu Roşu au promovat în prima divizie de fotbal a României jucători talentaţi. Amintim pe Vichente Birău care a evoluat la UTA (cu care a câştigat Campionatul şi Cupa României), Iosif (Loli) Lereter (Stiinţa Timişoara şi UTA), Pilu Cotormani (Ştiinţa Timişoara

şi Jiul Petroşani), Pavel Drăgulete (UTA) şi Constantin Grigore (CSM Reşiţa). Înfruntând vicisitudinile timpurilor, activitatea fotbalistică continuă la Oţelu Roşu, echipa Metalul Oţelu Roşu participând actualmente în campionatul judeţului Caraş

Severin (liga IV), fiind susţinută şi de primăria oraşului Oţelu Roşu.

Între 1945 şi 1995 asociaţia sportivă Metalul Oţelu Roşu a avut în componenţă şi alte discipline: atletism, handbal,nataţie (activitate desfăşurată în ştrandul uzinei, amenajat şi pentru întreceri de înot), ski, şah, popice, tenis de masă (la casa de cultură a sindicatului uzinei) şi box cu participări notabile la campionatele naţionale ale României.

Pe lângă activităţile sportive organizate la nivel naţional, de o mare popularitate se bucură şi întrecerile sportive locale. Indiferent de perioada istorică şi de contextul economic şi politic, competiţia fotbalistică ocazionată de Ziua Metalurgistului (15 august) şi organizată anual de sindicatul şi patronatul combinatului Ductil Steel Oţelu Roşu se bucură de participare şi interes deosebite. Partidele de fotbal între secţii

sensibilizează întreaga suflare a societăţii. Căştigătorii sunt premiaţi cu diplome, premii şi „udaţi” la urmă cu o bere rece.

Omul are nevoie de mişcare, destindere şi competiţie, sportul rege în principal asigurându-le pe toate.

Comitet redacţional :

Director general Divizia Metalurgică EstEuropeană Mechel: Iury Guscin

Olga ChumakovaIrina Şiman

Carolina Bigu

Redactor Şef :Cristian Drilea

Coordonator teritorial :Grigore Farcaşiu

ISSN 2068-9497Tiraj: 6000 exemplare

Clubul Sportiv Ferdinand - anii 1930

Metalul Oţelu Roşu 1963. Vichente Birău sus al doilea din dreapta.

U.T.A 1968-1969 Iosif Lereter (rândul de sus, al patrulea din stânga)

Dl Serafim Mărgan-personalitate marcantă a oraşului Oţelu RoşuCând vorbim despre Oţelu Roşu, nu putem să nu ne gândim la domnul

Serafim Mărgan, o personalitate remarcantă pentru această urbe. Monografia scrisă de domnia sa, lucrarea „Două secole de metalurgie pe Valea Bistrei” a reprezentat sursa de inspiraţie pentru articolul “ Oţelu Roşu: istoria uzinei - istoria metalurgiei”, apărut în noiembrie 2010, în numărul patru al ziarului nostru, şi articolul „Istoria activităţii sportive la Oţelu Roşu”, din numărul curent. Domnul Serafim Mărgan a avut amabilitatea să ne sprijine şi să ne ofere materiale fotografice din arhiva personală, la fel ca şi toate informaţiile necesare pentru realizarea acestor articole. Cele câteva ore pe care le-am petrecut împreună, la masa de scris a domniei sale, într-o atmosferă călduroasă şi primitoare au fost extrem de interesante şi instructive. Doresc atât în nume personal, cât şi în numele colectivului redacţional al ziarului „Cuvinte de Fier„ să mulţumesc domnului Serafim Mărgan pentru spijinul acordat, şi să îi urăm în continuare multa sănătate si o viaţă lungă şi fericită alături de cei dragi. Cu deosebit respect şi consideraţie,

Cristian Drilea, redactor şef „Cuvinte de Fier”