LAZAR CAMELIA MARIAStagiar anul 2 – sem IICategoria: EC

CUPRINS

Administrarea si lichidarea intreprinderilor.....................................................................................2

Analiza diagnostic a intreprinderii...................................................................................................4

Audit..............................................................................................................................................12

Contabilitate...................................................................................................................................16

Evaluarea întreprinderilor..............................................................................................................28

Expertize contabile........................................................................................................................32

Fiscalitate.......................................................................................................................................36

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii...................................................39

Studii de fezabilitate......................................................................................................................45

Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1 (27). Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă?

Răspuns:Conform legii nr. 85/2006, art. 3, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului

care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a) insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci cand debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a platit datoria sa față de unul sau mai multi creditori;b) insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.

2 (29). Care sunt principalele atribuţii ale judecătorului sindic?

Răspuns:

Judecătorul sindic este judecătorul care pronunță și judecă hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență.

Conform legii nr. 85/2006, art. 11, principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, sunt: pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii și, după caz, de intrare

în faliment atât prin procedură generală, cât și prin procedură simplificată; judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor

pentru începerea procedurii; desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii

în insolvență care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel putin 50% din valoarea creanțelor, fixarea remunerației în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activității practicienilor în insolvență, precum și a atributiilor acestuia pentru această perioadă. În vederea desemnarii administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului provizoriu, judecatorul va avea în vedere cererea depusă în acest sens de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de debitor, dacă cererea introductiva îi apartine. În situația în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecatorul sindic din rândul practicienilor care au depus oferte în dosarul cauzei; confirmarea prin încheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, confirmarea onorariului negociat. Dacă nu există contestații împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, confirmarea se va face în camera de consiliu, fără citarea părților, după depunerea procesului-verbal al adunarii creditorilor;

înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului;

judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;

judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă;

judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase şi a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii;

judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare,după votarea lui de către creditori;

soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciare şi de intrare în faliment;

soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;

 judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor; pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

Analiza diagnostic a intreprinderii

3 (78) Să se  calculeze  capacitatea  de  autofinanțare  şi  autofinanțarea  pornind  de  la informațiile   prezentate  mai  jos:  

Indicator   u.m.  Venituri  din  vânzarea  mărfurilor   1000  Producția  vândută   18000  Producția  stocată  2500  Subvenții  de  exploatare   2000  Venituri  din  vânzarea  mijloacelor  fixe   600  

Cheltuieli  cu  materii  prime   2500  Costul  mărfurilor  vândute   700  Cheltuieli  salariale   10000  Cheltuieli  cu  amortizarea   600  Cheltuieli  cu  provizioane   200  Cheltuieli  cu  chirii   200  Cheltuieli  cu  asigurări  sociale   1200  Valoarea  netă contabilă a  elementelor  de  activ  cedate 400  

Impozite  şi  taxe    300  Venituri  din  dobânzi   200  Venituri  din  diferențe  favorabile  de  curs  valutar   200  

Cheltuieli  cu  dobânzi   800  Cheltuieli  cu  provizioane  financiare   100  Impozit  pe  profit   300  Rata  de  distribuire  a  profitului   40%  

Răspuns:Se vor calcula soldurile intermediare de gestiune:Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor - Costul marfurilor vânduteMC = 1.000- 700 = 300 lei

Producția exercițiului = Producția vândută + Producția stocată + Venituri din producția de imobilizări

QE = 18.000 + 2500 = 20.500 lei

Valoarea Adăugată = MC+QE- Consumația exercițiului provenind de la terți( cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii)

VA = 300 + 20.500 - (2500 + 200) = 18.100 lei

Excedentul brut de exploatare este rezultatul realizat din activitatea curentă a întreprinderii, care permite să se măsoare capacitatea de a genera şi conserva fonduri în condiţii

de funcţionare, fiind independent de politica financiară, fiscală şi în domeniul amortizării; se calculează cu ajutorul relaţiei:

Excedentul brut din exploatare = VA + Subvenții - Impozite și Taxe - Cheltuieli cu personalul (cheltuieli  salariale + cheltuieli  cu  asigurări  sociale)  

EBE =18.100 + 2.000 – 300 - (10.000 + 1200) = 8.600 lei

Rezultatul din exploatare măsoară performanţa industrială şi comercială a întreprinderii, fiind independent de politica financiară şi fiscală, dar ţine cont de amortizare şi provizioane; se determină cu relaţia:

Rexp = Excedentul brut (EBE) + Alte venituri din exploatare – Amortizări şi provizioane - Alte cheltuieli de exploatare.

Acest rezultat mai poate fi determinat şi prin diferenţa:Rexp = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare.Rexp = EBE + Venituri din vânzarea activelor - Cheltuieli cu activele vândute -

Cheltuieli cu amortizarea – Cheltuieli cu provizioanele pt exploatare + Venituri din provizioane privind exploatarea

Rexp = 8.600 + 600 – 400 – 600 – 200 = 8.000 lei.

Rezultatul financiar este rezultatul din activitatea financiară, cuprinde elemente de fluxuri financiare şi elemente ce corespund riscurilor ataşate, fiind intermediar între rezultatul de exploatare şi rezultatul curent:

Rfin = Venituri financiare – Cheltuieli financiareRfin = 200 + 200 – 800 – 100 = -500 lei

Rezultatul curent ţine cont de politica de finanţare a întreprinderii, nu este influenţat de elemente extraordinare sau fiscale pure şi este egal cu suma:

Rcrt = Rexp + Rfin.Rcrt = 8.000 – 500 = 7.500 lei

Rezultatul extraordinar provine din activitatea neobişnuită a întreprinderii, nefiind legat de activitatea curentă şi se determină ca diferenţă:

Rextr = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinareRextr = 0 lei.

Rezultatul brut al exerciţiului constituie soldul rezidual între veniturile totale şi cheltuielile totale şi se determină ca diferenţă:

Rbr = Venituri totale – Cheltuieli totale sau Rcrt – RextrRbr = 7.500 – 0 = 7.500 leiRezultatul net al exerciţiului constituie soldul final după aplicarea cotei procentuale de

impozit, asupra rezultatului brut, conform relaţiei:Rnet = Rbr – Impozitul pe profit

Rnet = 500 - 300 = 7.200 lei.Acest rezultat urmează a fi repartizat conform legii, parţial distribuit sau reinvestit.Pe baza rezultatului net se determină două soduri reziduale caracteristice pentru

evaluarea performanţelor financiare ale întreprinderii: capacitatea de autofinanţare (CAF) şi autofinanţarea (AF).

Capacitatea de autofinanţare este indicatorul care reflectă potenţialul financiar determinat de activitatea rentabilă a unei întreprinderi la sfârşitul unei perioade, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin dividende), să finanţeze dezvoltarea viitoare (prin partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor) precum şi să menţină şi să reînnoiască activele corporale (prin amortizări).

CAF reprezintă surplusul monetar net global, efectiv sau potenţial, degajat de ansamblul operaţiunilor de gestiune în cadrul unei anumite perioade, care rămâne la dispoziţia întreprinderii pe termen lung. Caracterul net se explică prin determinarea acestui indicator după deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul că este degajat de întreaga activitate a întreprinderii.

Reflectă potenţialul financiar de creştere economică a entităţii, respectiv sursa internă definanţare generată de activitatea industrială şi comercială

Capacitatea de autofinanţare (CAF) este un sold rezidual de flux semnificativ care se obţine ca diferenţă între rezultatul net corectat cu amortizarea, participarea salariaţilor la profit şi alte elemente de activ şi pasiv, corespunzător metodei de calcul utilizate.

Capacitatea de autofinanţare numită şi marjă brută de autofinanţare, constituie diferenţa între fluxurile de intrare şi fluxurile de ieşire generate de operaţiunile curente de gestiune care lasă la dispoziţia întreprinderii resurse proprii ce rămân disponibile pentru finanţarea diverselor necesităţi: rezultatul exerciţiului după impozitare şi cheltuielile care nu au antrenat plăţi (amortizări, provizioane):CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile.

Capacitatea de autofinanţare se poate determina prin două metode:1) Prin metoda fluxurilor, pornind de la excedentul brut al exploatării (EBE):CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare± Cote-părţi din rezultat din operaţiunile făcute în comun + Veniturifinanciare – Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare – Cheltuieliextraordinare – Participarea salariaţilor la profit – Impozit pe profit.Această metodă pune în evidenţă originea capacităţii de autofinanţare,corectând excedentul brut de exploatare cu veniturile şi cheltuielile care sunt laoriginea fluxurilor de trezorerie.2) Prin metoda aditivă, pornind de la rezultatul net al exerciţiului(Rnet):CAF = Rezultatul net + Amortizări şi provizioane – Reluări amortizări şi

provizioane + Valoarea contabilă a elementelor de activ cedate –- Venituri din cesiuni de elemente de activ – Subvenţii investiţii virate încontul de rezultat – Participarea salariaţilor la profit.Această metodă simplă şi rapidă nu explică originea capacităţii deautofinanţare şi ansamblul fluxurilor de trezorerie care vor naşte operaţiuni, ciinformează asupra utilizării acesteia pentru: acoperirea pierderilor probabile şi ariscurilor (provizioanelor); finanţarea creşterii (rezultatul pus în rezervă);remunerarea capitalului propriu(dividende) şi rambursarea împrumuturilor.CAF = EBE

+Alte venituri din exploatare-Alte cheltuieli pentru exploatare+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului )-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )-Impozitul pe profit

CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900

IICAF= RN +Ch cu amortizarea si provizioanele calculate -Ven. din provizioane +Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate -Venituri din vanzarea activelor -Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiuluiCAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900

În esenţă, capacitatea de autofinanţare poate fi caracterizată astfel:a) Este un sold rezidual al fluxurilor generate de ansamblul operaţiunilor de gestiune

(exploatare, financiare) şi de unele operaţiuni extraordinare. Are caracterul unei resurse degajate în cursul exerciţiului şi se poate calcula ca diferenţă între intrări şi ieşiri de fonduri din care nu se deduce nici un element contabil calculat (amortizări, provizioane):

b) Este un flux de trezorerie efectivă sau potenţială care cuprinde inexactităţi. Este eterogenă, deoarece include mai multe feluri de resurse: resurse ce rămân timp scurt în întreprindere; resurse disponibile durabile pentru a asigura finanţări structurale; operaţiuni (cheltuieli şi venituri) extraordinare.

c) Trebuie să concure la menţinerea valorii întreprinderii, fiind un factor de creştere a acesteia prin propriile mijloace putând să dispună de capitaluri suplimentare, prin apelarea la împrumut.

d) Utilitatea CAF vizează: finanţarea (totală sau parţială) a noilor investiţii; întărirea fondului de rulment; rambursarea împrumutului la termen pentru completarea mijloacelor de finanţare a programului de investiţii; rambursarea datoriilor bancare de finanţare a investiţiilor; distribuirea de dividende.

În final, capacitatea de autofinanţare serveşte la determinarea unor rate financiare de performanţă precum şi pentru calculul unui alt sold rezidual important pentru întreprindere: autofinanţarea.

Autofinanţarea reprezintă îmbogăţirea întreprinderii, fiind un mijloc de finanţare pe care aceasta îl găseşte în propriile forţe, care îi va întări structura financiară, mărind fondul de rulment. Ea constituie o resursă proprie de care dispune întreprinderea prin prezenţa capitalurilor proprii, a căror absenţă conduce la dezechilibrarea structurii bilanţului.

Există situaţii în care întreprinderea are capacitate de autofinanţare, în schimb nu are o autofinanţare suficientă care se traduce prin apelarea la împrumuturi de toate felurile, ceea ce are ca efect prezenţa datoriilor în bilanţ, ceea ce afectează structura financiară a acesteia.

Autofinanţarea onstituie partea din capacitatea de autofinanţare care rămâne la dispoziţia întreprinderii după deducerea dividendelor distribuite:

Autofinantarea = CAF - Dividende distribuite = 7.900- 2.880 = 5.020 leiDividende = 7.200*40% = 2.880 lei

4 (21).  Să se  calculeze  marja  comercială şi  valoarea  adăugată generate  de  societatea  X despre  care  se  cunosc  informațiile  financiare  dn  tabelul   de  mai  jos  şi  să se  analizeze repartiția  valorii  adăugate  pe  destinații.  

Indicator   u.m.  Venituri  din  vânzarea  mărfurilor   2000  Producția  vândută   30000  Producția  stocată  1000  Cheltuieli  cu  materii  prime   10000  Costul  mărfurilor  vândute   1200  Cheltuieli  salariale   7000  Cheltuieli  cu  amortizarea   3000  Cheltuieli  cu  chirii   1500  Cheltuieli  cu  dobânzi   1400  Impozit  pe  profit   1000  

Marja comercială reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achizitie; este specifică societăţilor comerciale, dar o intâlnim şi în cazul celor cu activitate mixtă (industrială şi comercială).

Activitatea comercială presupune cumpărarea si revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute, iar excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora reprezinta marja comerciala.

Costul de cumpărare al mărfurilor vândute (revândute) include preţul de cumpărare (preţ fără TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumpărare şi corectat cu variaţia stocurilor de mărfuri.

Marja comercială exprimă in mărime absolută rentabilitatea comercială a intreprinderii. și este influenţată de politica de preţ, de viteza de rotaţie a stocurilor,de procedeele de evaluare a mărfurilor vandute la ieşirea din gestiune (cost mediu, FIFO etc.).

Marja comercială = venituri din vânzarea mărfurilor –costul  mărfurilor  vânduteMarja comercială = 2.000- 1.200= 800 lei

Producția exercițiului reflectă volumul total al activităţii producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii, desfăşurate în cadrul unei entităţi pe parcursul unui exercitiu financiar. Include valoarea bunurilor si serviciilor "fabricate" de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

Producția exercițiului = Producția vândută+ Producția stocată + Venituri din producția de imobilizări = 30.000 + 1000 =31.000 lei

Consumaţia exerciţiului provenind de la terţi corespunde cu noţiunea macroeconomica de consum intermediar şi include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor funcţională (internă):

cheltuieli cu stocurile din cumpărări (materii prime si materiale consumabile); cheltuieli cu combustibili, energie si apa; cheltuieli cu lucrari şi servicii executate de terţi (pentru intreţinere şi reparaţii, redevenţe,

locaţii de gestiune şi chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile şi cercetările, cheltuieli cu colaboratorii, reclamă, publicitatea etc.);

alte cheltuieli materiale. Consumația exercițiului provenind de la terți = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu

chirii + Cheltuieli cu dobânzi = 10.000 + 1.500 +1.400 = 12.900 lei

Valoare adaugată exprimă o creare de valoare sau creşterea de valoare pe care entitatea o aduce bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi şi permite măsurarea puterii economice a acesteia; de asemenea:

ea reprezintă un criteriu pentru aprecierea aportului specific al entităţii la formarea producţiei;

este un indicator mai sintetic decât cifra de afaceri şi producţia obţinută;

este un criteriu de apreciere a creşterii valorii societăţii, deoarece evidenţiează evaluarea creşterii reale prin luarea în calcul a ratei inflaţiei sau a deflatorului;

masoară gradul de integrare al entităţii evidentiază structura exploatării prin utilizarea ratelor de repartizare a valorii

adăugate, astfel raportând fiecare element (remunerarea fiecărui participant) la valoarea adaugată vom obţine modalitatea de distribuire a veniturilor globale către participanţii la activitate;

reflectă gradul de utilizare a factorilor de producţie, deoarece se poate constata că pentru acelaşi nivel al valorii adăugate, cu o structură de exploatare identică, utilizarea factorilor de producţie este diferită.

În valoarea adaugată se transmit caracteristicile eterogenitatii valorice a notiunii de producţie; în consecinţă, o parte din acest sold de gestiune este o valoare adaugată vândută, deoarece corespunde productiei vandute, confirmata de piata. In schimb, valoarea adaugata aferenta productiei stocate si productiei de imobilizari este o valoare adaugata produsă, neconfirmată de piaţă.

Valoarea adaugată are importanţă deoarece prin agregarea la nivel macro se obţine produsul inter brut (PIB);

Se determina pe baza relatiei: Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) =

Valoarea adaugată = marja comercială + productia exercițiului- consumația exercițiului provenind de la terți= 800+ 31.000- 12.900= 18.900 lei

Audit

5 (80). Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit de bază? Obligaţii etice ale profesioniştilor contabili:-să vegheze asupra colegilor, ajutându-i să îşi dezvolte şi păstreze raţionamentul profesional referitor la probleme contabile şi de etică;-datoreazaă loialitate atât angajatorului cât şi profesiei lor;- profesionistul contabil nu trebuie să inducă în eroare angajatorul despre gradul de pregătire sau experientă pe care le deţine;-să prezinte informaţia financiară în întregime, cu onestitate, în mod profesionistastfel încat să fie înţeleasă în contextul ei

Răspuns:

Cerinţele etice aplicabile profesioniştilor contabili cer ca aceştia să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi să menţină încrederea publicului în profesie.

Codul etic al profesioniştilor contabili recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel încât un profesionist contabil să îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai înalte niveluri de performantă şi să răspundă cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază:

- Credibilitatea. În întreaga societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii.

- Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.

- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanţă.

- Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi esenţiale, cum sunt:

- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă; - independenţă de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor

calităţi şi îndeosebi:a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultură

generală, singurele capabile să-i întărească discernământul; b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru

a-şi fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri;

c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl consulta şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;

d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;

e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

6 (81). Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România.

Răspuns:Secţiunea a 8-a se referă la independenţa liber profesioniştilor contabili. Obiectivul

acestei secţiuni este de sprijini cabinetele/societăţile profesioniştilor independenţi şi pe membrii

acestora în ce priveşte:

identificarea ameninţărilor la adresa independenţei;

evaluarea acestor ameninţări şi stabilirea importanţei lor;

în cazul în care aceste ameninţări sunt importante, aplicarea măsurilor de prevedere

corespunzătoare în vederea eliminării sau reducerii acestora la un nivel acceptabil;

Pentru aceasta, sunt stabilite principiile pe care trebuie să le utilizeze profesioniştii

contabili pentru identificarea şi evaluarea acestor ameninţări, precum şi pentru a identifica,

utilizând raţionamentul profesional, măsurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea

ameninţărilor la un nivel acceptabil.

7 (82). Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.

Răspuns:Scopul controlului calității este de a stabili standarde si de afurniza instrucțiuni privind:

politicile și procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit în general proceduri referitoare la munca delegata asistenților pentru un audit individual.

Obiectivele politicilor de control al calității vor incorpora următoarele: cerințele profesioanle aptitudini și compețente

repartizare - actvitatea de audit este repartizată personalului cu grad de instruire tehnică și experiența profesională cerută in circumstanțele date

delegare - indrumare, supraveghere și revizuire la toate nivelurile astfel incât sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate

consultare – consultanță ori de cate ori e necesar, în cadrul sau în afara firemei cu persoane competente

acceptarea și păstrarea clienților - evaluarea potențialilor clienți și verificarea celor existenți

monitorizare - se monitorizează gradul de adecvare continuu și eficacitatea operațională a politicilor și procedurilor de control al calității.

8 (83). Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Răspuns:

Controlul de calitate reprezintă un ansamblu de măsuri luate de organismele profesionale,

care vizează analiza modului de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea modului de

aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internaţionale şi a normelor profesionale emise de

aceste organisme.

Obiective urmărite prin controlul de calitate se referă la:

oferirea către public a unei bune percepţii despre calitatea serviciilor;

armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;

contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de

lucru;

aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;

dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre

colegi, apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organismul profesional.

Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt:

universalitatea, confidenţialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului şi urmărirea.

Activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două metode:

controale colegiale şi

controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.

În primul caz, membrii activi ai profesiei sunt desemnati ca și colegi care efectuează

controlul., iar în al doilea caz, sunt persoane angajate de o organizație profesională sau o

autoritate de reglementare care girează sistemul de control și efectuează controlul de calitate.

În ambele metode trebuie asigurate cu grijă atât calitatea controlorilor cât si obiectivitatea lor.

9 (35). Elementele probante în auditul situaţiilor financiare ale unei bănci trebuie să fie: a) obţinute din controlul propriu al auditorului; b) obţinute din surse interne sau externe; c) suficiente şi adecvate.

Răspuns:c) suficiente şi adecvate.

10 (36). Elementele probante reprezintă informaţii care au la bază: a) numai documente justificative şi documente contabile; b) documente justificative, documente contabile şi alte surse; c) surse interne şi surse externe.

Răspuns:b) documente justificative, documente contabile şi alte surse;

11 (37). Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente şi adecvate conduce auditorul la formularea: a) unei opinii fără rezerve, dar cu observaţii; b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie; c) unei opinii defavorabile.

Răspuns:b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

12 (38). Examenul analitic al unei bănci comerciale cuprinde: a) analiza funcţională, performanţele, gestiunea riscurilor şi analiza economico-financiară; b) calculul unor ratiouri pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere; c) analiza detaliată a tuturor unităţilor şi subunităţilor (sediilor) băncii.

Răspuns:

a) analiza funcţională, performanţele, gestiunea riscurilor şi analiza economico-financiară;

Contabilitate

13 (214). Efectuaţi înregistrãrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005 pentru urmãtoarele tranzacţii:

a) se încaseazã un avans de 1.000 lei, TVA 19%, pentru livrarea unor semifabricate;

b) sunt livrate semifabricate pe bazã de facturã la preţul de vânzare de 5.000 lei, TVA 19%. Costul semifabricatelor este de 3.000 lei;

c) se încaseazã creanţa clienţi, reţinându-se avansul;

d) este acordat un avans de 2.000 lei pentru achiziţia unui utilaj, TVA 19%;

e) se achiziţioneazã utilajul la costul de 3.000 lei, TVA 19%;

f) se plãteşte datoria cãtre furnizorul de imobilizãri, reţinându-se avansul.

Răspuns:

a) încasarea avansului:5121 = % 1.190 lei

419 1.000 lei4427 190 lei

b) 1. livrarea semifabricatelor:4111 = % 5.950 lei

702 5.000 lei 4427 950 lei

b) 2. descăcarea gestiunii de semifabricate: 711 = 341 3.000 lei

c) încasarea creanţei cu reţinerea avansului: % = 4111 5.950 lei419 1.000 lei4427 190 lei5121 4.760 lei

d) 1. acordarea avansului pentru achiziţia utilajului:% = 404 2.380 lei232 2.000 lei4426 380 lei

d) 2. plata avansului:404 = 5121 2.380 lei

e) achiziţia utilajului:% = 404 3.570 lei2131 3.000 lei4426 570 lei

f) plata furnizorului cu reţinerea avansului:404 = % 3.570 lei

232 2.000 lei 4426 380 lei 5121 1.190 lei

14 (215). O societate comercialã depune ca aport în naturã la capitalul social al unei alte entitãţi un echipament cu valoarea contabilã de 5.000 u.m., amortizarea cumulatã 2.000 u.m. Valoarea de aport a fost stabilitã la 3.500 u.m. Societatea este remuneratã cu interese de participare pentru care încaseazã dividende în sumã de 400 u.m. Efectuaţi înregistrãrile contabile corespunzãtoare conform OMFP nr. 1.752/2005.

Răspuns:a) scoaterea din evidență a echipamentului și recunoașterea intereselor de participare:

% = 213 5.000 lei2813 2.000 lei263 3.000 lei

b) înregistrarea diferenţei dintre valoarea de aport și valoarea contabilă a echipamentului:263 = 1068 500 lei

c) încasare dividende 5121 = 7613 400 lei

15 (216). Se dau urmãtoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului 14.000 lei; cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei; cheltuieli cu despãgubiri, amenzi şi penalitãţi 3.600 lei; cheltuieli privind sconturile acordate 1.000 lei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei; pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2.400 lei; venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare şi valoarea ajustãrii activelor circulante?

Răspuns:Cheltuieli exploatare=+cheltuieli cu materii prime 8.000 lei+ cheltuieli cu salariile personalului 14.000 lei+ cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei+pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei- venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei.+Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 3.600 lei=42.000 lei

Ajustarea activelor circulante=+ cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei+pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei- venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei.=16.400 lei

16 (217). Societatea Alfa efectueazã urmãtoarele operaţii în cursul exerciţiului N:

– societatea primeşte în concesiune un teren pe o perioadã de 20 de ani, preţul concesionãrii fiind de 80.000 lei. Redevenţa anualã se achitã prin ordin de platã;

– societatea achiziţioneazã un brevet de invenţie la preţul de 60.000 lei + TVA, care se achitã cu ordin de platã. Brevetul este protejat pe o perioadã de 5 ani;

– se achiziţioneazã un program informatic la preţul de 10.000 lei + TVA. Amortizarea programului se realizeazã în 3 ani;

– se achiziţioneazã un utilaj la preţul de cumpãrare de 10.000 lei + TVA 19%. Cheltuielile de transport facturate de un cãrãuş au fost de 2.000 lei + TVA 19%. Amortizarea utilajului se efectueazã liniar în 10 ani;

– societatea hotãrãşte construirea în regie proprie a unei magazii.

În acest scop efectueazã urmãtoarele cheltuieli în exerciţiul N:

_ consum de materiale auxiliare 4.000 lei;

_ salarii 4.550 lei.

La sfârşitul exerciţiului clãdirea nu este finalizatã.

– societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. La sfârşitul anului constructorul factureazã lucrãrile de investiţii la valoarea de 6.000 lei + TVA 19%;

– se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei. Ulterior se elibereazã spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 lei;

– se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4.000 lei;

– se acordã salariaţilor produse finite ca platã în naturã în sumã de 50 lei;

– sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei;

– la inventariere se constatã un minus de produse finite de 80 lei care se imputã gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA. Suma se încaseazã ulterior în numerar.

Efectuaţi înregistrãrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005.

Răspuns:a) 1. primire în concesiune teren:

205 = 167 80.000 lei Debit 8031 80.000 lei

2. înregistrare amortizare anuală (80.000 lei / 20 ani):6811 = 2805 4.000 lei

3. plata redevenţei anuale: 167 = 5121 4.000 lei

b) achiziţie brevet de invenţie: % = 404 71.400 lei205 60.000 lei4426 11.400 lei

c) 1. achiziţie program informatic: % = 404 11.900 lei

208 10.000 lei4426 1.900 lei

2. înregistrare amortizare (10.000 lei / 3 ani):6811 = 2808 3.333 lei

d) 1. achiziţie utilaj:% = 404 11.900 lei2131 10.000 lei4426 1.900 lei

2. cheltuieli de transport facturate de cărăuş: % = 404 2.380 lei

2131 2.000 lei4426 380 lei

3. înregistrare amortizare ( 10.000 +2000)/ 10 ani:6811 = 2813 1.200 lei

e) 1. înregistrarea cheltuielilor cu materiale auxiliare:6021 = 3021 4.000 lei

2. înregistrarea cheltuielilor cu salarii:641 = 421 4.550 lei

3. înregistrarea clădirii nefinalizate la sfârşitul exerciţiului:231 = 722 8.550 lei

f) recepţie lucrărilor executate de antreprenor pentru construirea depozitului:

% = 404 7.140 lei231 6.000 lei4426 1.140 lei

g) 1. obţinere semifabricate341 = 711 800 lei

2. eliberare spre prelucrare711 = 341 700 lei

h) obţinere produse finite:345 = 711 4.000 lei

j) 1. acordare produse finite salariaţilor ca plată în natură:421 = 345 50 lei

2. înregistrare TVA:635 = 4427 9,5 lei

k) transfer produse finite la magazinul propriu:371 = 345 300 lei

l) 1. minus la inventar produse finite:711 = 345 80 lei

2. imputare gestionarului:4282 = % 119 lei

7588 100 lei4427 19 lei

3. încasare numerar5311 = 4282 119 lei

17 (218). Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 12.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este de

40.000 u.m. Chiria anualã plãtitã este de 8.000 u.m. Sã se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.

Răspuns:a) vânzarea clădirii:

461 = 7583 40.000 leib) descărcarea din gestiune:

% = 212 12.000 lei6583 6.000 lei2812 6.000 lei

c) chiria anuală:612 = 5121 8.000 lei

18 (219). Contabilizaţi conform OMFP nr. 1.752/2005 şi OMEF nr. 2.374/2007 urmãtoarele operaţii:

a) achiziţionarea a 1.000 de acţiuni proprii la costul de 4 lei/acţiune. Valoarea nominalã este de 2 lei/acţiune;

b) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune;

c) anularea a 300 de acţiuni proprii;

d) vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei pe acţiune.

Răspuns:a) achiziţionarea 1.000 acţiuni proprii (1.000 actiuni * 4 lei/ acțiune):

1091 = 5121 4.000 leib) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei / acţiune

preț de achiziționare: 500 acțiuni * 4 lei/ acțiune= 200 leipreț de vânzare: 500 acțiuni * 5 lei/ acțiune= 250 leicâștig din vânzare = 50 lei

5121 = %     2.500 lei                                   1091   2.000 lei

141 500 lei c) anularea a 300 acțiuni proprii:

preț de achiziționare: 300 acțiuni * 4 lei/ acțiune= 1.200 leivaloare nominală: 300 acțiuni * 2 lei/ acțiune= 600 leipierderi din anulare: = 600 lei

%   = 1091 1.200 lei          1012                600 lei              

149                  600 lei

d) vânzarea a 200 de acţiuni proprii la preţul de 3 lei pe acţiunepreț de achiziționare: 200 acțiuni * 4 lei/ acțiune= 800 leipreț de vânzare: 200 acțiuni * 3 lei/ acțiune= 600 leipierderi din vânzare: = 200 lei

%   = 1091 800 lei           5121                 600 lei          149                   200 lei

19 (220). Contabilizaţi conform OMFP nr. 1.752/2005 şi OMEF nr. 2.374/2007 urmãtoarele operaţii:

a) se emit 1.000 de acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei pe acţiune. Se încaseazã contravaloarea acţiunilor;

b) se emit 1.000 de obligaţiuni la valoarea nominalã de 7 lei pe obligaţiune. Rata anualã a dobânzii este de 10%. Durata împrumutului este de 6 ani. Împrumutul şi dobânzile aferente se plãtesc peste 6 ani;

c) sunt rãscumpãrate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune, care sunt anulate;

d) sunt rãscumpãrate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune, care sunt anulate.

Răspuns:a) 1.se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei

pe acţiune.preț de emisiune: 1.000 acțiuni * 4 lei/ acțiune= 4.000 leivaloare nominală: 1.000 acțiuni *3 lei/ acțiune= 3.000 leiprime de emisiune: = 1.000 lei

456 = % 4.000 lei1011 3.000 lei1041 1.000 lei

2. se încasează contravaloarea acţiunilor:5121 = 456 4.000 lei

b) 1.se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.461 = 161 7.000 lei

2. se încasează contravaloarea obligaţiunilor:5121 = 461 7.000 lei

3. înregistrarea dobanzii anuale (7.000 lei* 10%= 700 lei):666 = 1681 700 lei

c) 1. sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei/ acţiune.1091 = 5121 500 lei

2. anularea acțiunilor răscumpărate:% = 1091 500 lei

1012 300 lei149 200 lei

d) 1. sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.1091 = 5121 200 lei

2. anularea acțiunilor răscumpărate:% = 1091 300 lei1012 300 lei149 100 lei

20 (221). Contabilizaţi conform OMFP nr. 1.752/2005 urmãtoarele operaţii:

a) produse finite acordate sub formã de donaţie. Evidenţa produselor finite se ţine la cost efectiv. Costul efectiv al produselor finite este de 50.000 u.m., TVA 19%;

b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9.000 u.m., amortizat 70%, care este imputat unui salariat la preţul de 3.000 u.m., TVA 19%. Imputaţia se reţine din salariu;

c) donarea de cãtre un terţ a unui utilaj în valoare de 20.000 u.m., amortizat 80%.

Răspuns:a) produse finite acordate sub formă de donaţie:

6582 = 345 50.000 leiDacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează și TVA:

635 = 4427 9.500 leib) 1. lipsă echipament la inventar :

% = 2131 9.000 lei2813 6.300 lei (9.000*70%)6583 2.700 lei

2. imputare lipsă salariatului: 4282 = % 3.570 lei

7581 3.000 lei4427 570 lei

3. reţinere imputaţie din salariu:421 = 4282 3.570 lei

c) donaţie utilaj: % = 2131 20.000 lei2813 16.000 lei (80%*20.000)6582 4.000 lei

Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează și TVA:635 = 4427 760 lei

21 (222). La începutul lunii iunie, întreprinderea X deţine în stoc sortimentul de marfã A în cantitate de 200 bucãţi la costul de 40 lei/buc. În cursul lunii au loc urmãtoarele operaţii:

a) achiziţia de marfã A, 300 bucãţi la costul de 45 lei/buc., rabat 10%, TVA 19% (factura);

b) vânzarea de marfã A, 250 bucãţi la preţul de 75 lei/buc., TVA 19% (factura);

c) achiziţia de marfã A, 400 bucãţi la costul de 50 lei/buc., TVA 19% (factura). Plata se face pe loc şi se beneficiazã de un scont de decontare de 5%;

d) vânzarea de mãrfuri A, 350 bucãţi la preţul de 80 lei/buc., remizã 4%, TVA 19%. Încasarea se face pe loc şi se acordã un scont de decontare de 5%.

Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. 1.752/2005 şi sã se calculeze soldul final al contului „Mãrfuri” ştiind cã ieşirile din stoc se evalueazã prin procedeul FIFO.

Răspuns:

D 371 CSI 200 buc*40 = 8.000 lei 300 buc*40,5 = 12.150 lei

200 buc*40 = 8.000 lei 50 buc*40,5 = 2.025 lei

Rest 250 buc*40,5 = 10.125 lei 250 buc*40,5 = 10.125 lei 400 buc*50 = 20.000 lei 100 buc*50 = 5.000 leiSold 300 buc*50 = 15.000 lei

a) achiziţie mărfuri

Preţ de cumpărare 300 buc*45=13.500

- Rabat 10%*13.500 1.350

=Cost de achiziţie 12.150

+TVA 19%*12.150 2.308,5

=Total 14.458,5

Cost de achiziţie unitar = 12 .150300 buc

=40 ,5

% = 401 14.458,5371 12.150,04426 2.308,5

b) vânzare mărfuri 4111 = % 22.312,5 707 18.750,0 (250 buc*75) 4427 3.562,5

- descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40 + 50 buc*40,5 = 10.025 lei: 607 = 371 10.025 lei

c) achiziţie mărfuri- factura

Preţ de cumpărare 400 buc*50=20.000

- Scont 5%*20.000 1.000=Valoare netă financiară 19.000+TVA 19%*19.000 3.610=Total 22.610

- achizitie: % = 401 23.610371 20.0004426 3.610

- contabilizare scont 401 = 767 1.000- plata furnizorului 401 = 5121 22.610d) vânzare mărfuri - facturaPreţ de vânzare 350 buc*80=28.000 lei-Remiză 4%*28.000 -1.120 lei=Val netă comercială 26.880 lei- Scont 5%*26.880 -1.344 lei=Valoare netă financiară 25.536 lei+TVA 19%*25.536 lei 4.851,8 lei=Total 30.387,8 lei

- achizitie: 4111 = % 31.731,8 707 26.880,0 4427 4.851,8

- contabilizarea scontului: 667 = 4111 1.344- descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40,5+100buc*50 = 15.125 lei: 607 = 371

15.125 lei- încasare creanţă 5121 = 4111 30.387,8

22 (223). În exerciţiul N se efectueazã reparaţia capitalã a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din:

– cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei;

– cheltuieli cu salariile 3.000 lei;

– cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei;

– cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei.

Expertiza tehnicã atestã o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani.

Efectuaţi înregistrãrile contabile corespunzãtoare conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

Răspuns:Potrivit IAS 16, cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor

corporale deja înregistrat în contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca entitatea să beneficieze de avantaje econonomice viitoare mai mari decât nivelul de performanță prevăzut inițial. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia sunt angajate.

În practica întreprinderilor româneşti, cheltuielile sunt angajate după natură și nu după destinație. De aceea, o soluție mai adecvată ar fi cea indirectă, în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere:

a) înregistrarea cheltuielilor materiale: 602 = 302 2.000lei

b) înregistrarea cheltuielilor de personal:641 = 421 3.000 lei

c) înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:6811 = 281 1.500 lei

d) înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi:628 = 401 500 lei

e) includerea costului reparaţiei în valoarea activului (capitalizarea costului reparaţiei):2131 = 722 7.000 lei

23 (224). Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic.

Cheltuielile efectuate au fost:

– cheltuieli directe 6.000 lei;

– cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000 lei;

– cheltuieli administrative 1.000 lei;

Gradul de utilizare al capacitãţii de producţie este de 90%. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei. Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.000 lei. Calculaţi costul echipamentului.

Răspuns: Cheltuieli directe 6.000 lei

+ Cheltuieli variabile 6.000 lei+ Cheltuieli fixe*gr de activ 2.000 *90%=1.800 lei+ Producţie în curs la începutul

perioadei2.000

- Producţie în curs la sfârşitul perioadei

1.000

= Cost de producţie 14.800

Evaluarea întreprinderilor

24 (98). Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000; licente

10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bãnci 10.000;

venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi

bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.

Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si

explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.

Răspuns:

Bilanțul contabil:Bilanț contabil

Activ PasivImobilizări necorporale , din care :

15.000 Capital social 125.000

- cheltuieli înființare 5.000 Rezerve 5.000- licențe 10.000 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 65.000Imobilizări corporale , din care : 150.000 Venituri în avans 80.000- clădiri 50.000 Furnizori 250.000- echipamente 100.000 Împrumuturi bancare pe termen scurt 75.000Imobilizări- total 165.000 Împrumuturi bancare pe termen lung 75.000Stocuri 200.000Creanțe 300.000Disponibil la bănci 10.000

Total 675.000 Total 675.000

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale la închiderea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea Contabilităţii. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:-respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;-respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;-posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul.

1. Bilanțul financiar:

Bilanțul financiar reprezinta un instrument de analiza realizat prin retratarea bilantului contabil. Problemele principale ale analizei poziției financiare a intreprinderii rezolvate prin apelarea la bilantul patrimonial sunt:

determinarea patrimoniului net; analiza structurii financiare; determinarea lichiditatii si solvabilitatii; stabilirea gradului de indatorare.

Imobilizari = Echipamente + Cladiri =100.000 +50.000 =150.000Stocuri+Creante = 200.000 + 300.000 = 500.000Disponibilități = Banci 10.000Capitaluri permanente = Capital social + Rezerve + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli + Imprumuturi bancare peste un an = 125.000 + 5.000 + 65.000 + 75.000 = 270.000 lei

Datorii nefinanciare = Furnizori + Venituri în avans = 250.000 + 80.000 = 330.000 lei Datorii financiare pe termen lung = 75.000 lei

ACTIV PASIV

Imobilizări 150.000 Capitaluri permanente 270.000

Stocuri+Creanțe 500.000 Datorii nefinanciare 330.000

Disponibilitati 10.000 Datorii financiare pe

termen lung

75.000

Total ACTIV 660.000 Total PASIV 660.000

Fond de rulment net global = Capitaluri permanente-ImobilizariNecesarul de fond de rulment = Stocuri+Creante-Furnizori Trezoreria = Disponibilitati-Imprumuturi financiare pe termen scurt Fond de rulment net global = 335.000 – 150.000 = 185.000

Rezulta ca din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii si datoriile financiare pe termen lung se acoperaactivele imobilizate ramanInd o resursade 185.000 pentru finantarea activitatii curente (activele circulante) Necesarul de fond de rulment = 500.000 – 250.000 = 250.000

Rezulta ca stocurile si creantele sunt finantate doar In parte din obligatiile nefinanciare pe termen scurt, ramanand o diferentaneacoperita250.000 care trebuie acoperitadin alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din Imprumuturi financiare pe termen scurt. Trezoreria = 10.000 – 75.000 = -65.000

Iar echilibrul financiar al firmei: Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria Intreprinderii

185.000 - 250.000 = -65.000

Bilanțul functional

Bilanțul funcțional oferă o imagine asupra modului de funcționare economică a intreprinderii, punând in evidență resursele și utilizările corespunzătoare fiecărui ciclu de funcționare.

Se poate elabora de experții contabili pe cel puțin 2-3 ani anteriori pentru studierea preocupărilor managementului în ceea ce privește dezvoltarea funcțiilor vitale ale entității : de exploatare, de investiții, de trezorerie (în activ) și de finanțare (în pasiv), cu scopul de a se constitui în instrument de analiză și proiecte în viitor a activității.

Structura sa se aseamănă cu cea a cashflow-ului, instrument consacrat de analiza în dinamică.

Analiza statică și dinamică pe funcții ale intreprinderii reprezintă o etapă a evaluării intreprinderii în special prin metoda randamentului.

Bilantul functional reflecta In activ functiile de investitii, exploatare si trezorerie ale intreprinderii, iar In pasiv reflecta functia de finantare a intreprinderii (din surse proprii sau din imprumuturi bancare).

Funcția de investiții stă la baza strategiei de reînnoire, mai mult sau mai puțin rapidă a echipamentelor cât a opțiunilor de oportunitate a dezvoltarii, între investițiile productive și participațiile financiare.

Funcția de finantare stă la baza strategiei optime de finanțare a întreprinderii, motivată de creșterea valorii acesteia prin reducerea costului mediu ponderat al capitalurilor.

Funcției de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare producție și vânzări generatoare de stocuri reale și financiare, care se reînnoiesc cu o anumite regularitate.

Funcția investiții= total imobilizăriFuncția exploatare= stocuri+ creante- obligații nefinanciare (clasa 4)Funcția trezorerie= disponibil la bănci + val mobiliare (cl.5)Funcția finanțare surse proprii=Kpr (capital social+ rezerve +profit +diferențe din reevaluare+ provizioane)Funcția finanțare surse împrumutate= obligații financiare pe termen scurt+ pe termen lungPentru determinarea bilanțului funcțional este necesar a se elimina influentele elementelor

de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Se va corija contul de rezultate cu valoarea imobilizărilor necorporale (considerate non-

valori) (-15.000) si a veniturilor în avans (+80.000).

Funcția investiții = Imobilizări totale= echipamente + clădiri =100.000 +50.000 = 150.000 leiFuncția exploatare= Stocuri + Creanțe-Obligatii nefinanciare (furnizori) = 200.000 + 300.000 - 250.000 = 250.000 leiFuncția trezorerie= Disponibil la bănci = 10.000 leiFuncția finanțare surse proprii= Capitaluri proprii = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65000 + corijare pozitiva a contului de rezultate 65.000 = 260.000 Funcția finanțare surse împrumutate= obligații financiare pe termen scurt+ pe termen lung = 150.000 lei

Bilant funcțional Activ Pasiv

Imobilizări totale( Funcția de investiții ) 150.000

Capitaluri proprii 260.000

150.000Funcția de Finanțare

Stocuri+Creanțe-Obligații nefinanciare

( Funcția de exploatare )250.000

Obligații Financiare

Disponibilități și alte valori

(Funcția de trezorerie)10.000

Total 410.000 Total 410.000

25 (3). Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii, pe

bazã de expertizã si diagnostic:

a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO;

b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;

c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai

recentã perioadã.

Răspuns:

c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din

cea mai recentã perioadã.

26 (36). Elementele intangibile influenteazã valoarea întreprinderii:

a) patrimonial;

b) prin rentabilitate;

c) nu influenteazã.

Răspuns:

b) prin rentabilitate;

Expertize contabile

27 (27). Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Răspuns:Atât O.G. nr. 65/1994 actualizată, cât şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Codul

privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, se referă la situaţiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazează, în conduita sa, pe mai multe principii:

a. integritate – să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor sale;b. obiectivitate – profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi sau concepte

apriorice, care să-i împiedice obiectivitatea; să aibă o comportare imparţială atunci când întocmeşte un raport privind executarea lucrărilor sale;

c. independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut în vedere, ca incompatibil cu integritatea şi obiectivitate sa, cum ar fi: implicare financiară directă sau indirectă; implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat sub

controlul direcţiunii); acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaţi timp cu exercitarea unei profesii liberale,

ce pot genera conflict de interese, în contradicţie cu exercitarea liberală a profesiei; incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei; condiţiile în care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj

neacceptabil de ridicat; acceptarea executării de lucrări în baza unuor onorarii eventuale, neprecizate anticipat

d. secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia executării lucrărilor sale;

e. norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale care-i sunt aplicate;

f. competenţa profesională – să fie întreţinut nivelul de competenţă pe tot parcursul carierei profesionale, să execute lucrări pe care le poate realiza cu competenţă profesională;

g. comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna reputaţie a profesiunii.Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea profesiei.Alte situaţii de incompatibilitate conform regulamentului:

a. experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări pentru egenţii economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, sau soţi ai administratorilor;

b. de asemenea, nu pot exercita lucrările prevăzute în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate;

c. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot să-şi exercite atribuţiile conferite de această calitate pe durata cât ocupă funcţii în cadrul Ministerului Finanţelor.

28 (26). Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Răspuns:Exercitare individuală sau în cadrul societăţilor.Societăţile de expertiză contabilă au:- cel puţin 51% acţionari experţi contabili sau contabili autorizaţi;- cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi

contabili sau contabili autorizaţi, membri ai Corpului.Societăţile de expertiză contabilă nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în societăţi civile.Membri Corpului nu pot fi asociaţi sau acţionari la mai multe societăţi comerciale de

expertiză contabilă.Societăţile de expertiză pot fi române, străine sau mixte.Societăţile de expertiză se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse

membrilor Corpului. Excepţie: dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.

Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:

- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu: faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătură socială a societăţii;

- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.

29 (29). Care sunt răspunderile experţilor contabili?

Răspuns: Răspunderea poate fi:a. Disciplinară. Condiţii:

Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă; Existenţa unui regulament; Abaterea disciplinară.

b. Administrativă (contravenţională). Condiţii: Fapta săvârşită cu vinovăţie; Sancţiune prin avertisment; Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenţie, se sancţionează,

chiar dacă e săvârşită fără intenţie.c. Civilă. Condiţii:

Contractul; Fapta; Prejudiciul; Cauzalitatea; Vinovăţia;

d. Penală. Condiţii: Forma răspunderii juridice; Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea penală.

30 (34). Explicaţi principiul confidenţialităţii?

Răspuns:Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la

care a avut acces şi de care a luat la cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare

Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decât se cere. În Raportul său trebuie să invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care au legătură cauzală cu obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabilă şi care sunt probate cu documente justificative şi evidenţieri contabile.

Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului Raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor, direct părţilor implicate în actul justiţiar.

El trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate, în afara procedurilor prevăzute de lege.

Fiscalitate

31 (20). S.C. Alfa S.R.L, cu sediul în Târgovişte, România, înregistrată în scopuri de TVA în România conform art 153 livrează către ABC cu sediul în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, ciuperci în valoare de 5.000 euro, fără TVA. Ciupercile sunt transportate din România în Ungaria de către ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

Răspuns:S.C. Alfa S.R.L are următoarele obligații: furnizează codul de TVA către ABC; achiziţia este impozabilă în România;

determină valoarea taxei datorate în România si o înscrie în jurnalul pentru cumpărări și în conturile de TVA colectat și deductibil (TVA : 5000 euro /24/100*4.3=),

înscrie valoarea achiziţiei intracomunitare de bunuri şi a TVA-ului aferent în rândurile aferente din decontul de TVA corespunzator perioadei fiscale de raportare şi declară achiziţiile intracomunitare în Declaratia intracomunitară 390.

32 (22). S.C. Grup S.R.L, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scop de TVA în România, livrează către societatea Damo, întreprindere mică din Bulgaria, televizoare în valoare de 5000 lei, fără TVA. Televizoarele sunt transportate din Romania în Bulgaria de către Damo. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Grup, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

Răspuns:

33 (24). S.C. Champ S.R.L cu sediul în Piteşti, înregistrată în scop de TVA în România, importator de ciuperci, achiziţionează de la ELSO, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria ciuperci în valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din Ungaria în România de către Champ. Plecat în Ungaria să negocieze preţul acestora, directorul lui Champ achiziţionează de la FARTO, librărie în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, etichete în valoare de 200 euro pe care le aduce apoi în România cu maşina personală. Cursul schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SC Champ SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

Răspuns:

34 (6). Prezentaţi vânzarea la distanţă în cazul produselor supuse accizelor armonizate.

Răspuns: Conform art. 206^2 din Cod fiscal, accizele armonizate sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:

a) alcool și bauturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice si electricitate;

Prevederile referitoare la accize se aplică pe teritoriul Comunității, așa cum este definit pentru fiecare stat membru de Tratatul de înființare a Comunității Economice Europene. Teritoriile terțe, care fac sau nu parte din teritoriul vamal al Comunității, sunt prevăzute la art. 206^4 din Cod fiscal.

In baza art. 206^5 din Cod fiscal, produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:a) producerii lor pe teritoriul comunitar (sau la momentul extracției acestora, dacă este

cazul);b) la momentul importului lor în acest teritoriu.

Producția de produse accizabile reprezintă orice operațiune prin care aceste produse suntfabricate, procesate sau transformate sub orice formă.

Având in vedere prevederile art. 206^47referitor la vânzarea la distanţă, produsele accizabile deja eliberate pentru consum într-un stat membru, care sunt achiziţionate de o persoană, alta decât un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat, stabilită în România, care nu exercită o activitate economică independentă, şi care sunt expediate ori transportate către România, direct sau indirect, de către vânzător ori în numele acestuia, sunt supuse accizelor în România.

Accizele devin exigibile în România în momentul livrării produselor accizabile. Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile. Accizele se plătesc în conformitate cu procedura stabilită în normele metodologice.

Persoana plătitoare de accize în România este fie vânzătorul, fie un reprezentant fiscal stabilit în România şi autorizat de autorităţile competente din România. Atunci când vânzătorul nu respectă dispoziţiile alin. (4) lit. a), persoana plătitoare de accize este destinatarul produselor accizabile.

Vânzătorul sau reprezentantul fiscal trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a) înainte de expedierea produselor accizabile, trebuie să se înregistreze şi să garanteze

plata accizelor în condiţiile stabilite şi la autoritatea competentă, prevăzute în normele metodologice;

b) să plătească accizele la autoritatea competentă prevăzută la lit. a), după sosirea produselor accizabile;

c) să ţină evidenţe contabile ale livrărilor de produse accizabile.Produsele accizabile deja eliberate pentru consum în România, care sunt achiziţionate de

o persoană, alta decât un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat, stabilită în alt stat membru, care nu exercită o activitate economică independentă, şi care sunt expediate ori transportate către acel stat membru, direct sau indirect, de către vânzător ori în numele acestuia, sunt supuse accizelor în acel stat membru.

Accizele percepute în România se restituie sau se remit, la solicitarea vânzătorului, dacă vânzătorul ori reprezentantul său fiscal a urmat procedurile stabilite la alin. (4), potrivit cerinţelor stabilite de autoritatea competentă din statul membru de destinaţie.

35 (35). O persoană fizică obţine în luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 10.000 lei şi în luna iunie venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 2.000 lei. Să se stabilească impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate şi scadenţele de plată.

Răspuns:Potrivit art 52 din Codul Fiscal valabil în 2008, plătitorii care obțin venituri din drepturi

de proprietate intelectuală, au obligația de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut.

Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul.

Determinarea impozitului sub forma de plăți anticipate:Ianuarie 2008: 10.000x10%=1.000 lei – scadența 25.02.2008Iunie 2008: 2.000x10% = 200 lei – scadența 25.07.2008

36 (11). Cum se determină impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în cazul în care imobilul este deţinut în coproprietate (60% - 40%) de două persoane fizice.

Răspuns:Potrivit art 77^1din Codul Fiscal la transferul dreptului de proprietate şi al

dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusivFiecare persoana fizică va plăti impozitul ce i se cuvine corespunzător cu partea care o

deţinea în imobilul respectiv.Impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel,

prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la

gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. Impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul

de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va

calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.

Notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii, va calcula și va încasa, urmând a-l vira până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Distribuirea impozitul se face astfel:a) o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul

cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

37 (13). Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei; b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ; c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane; d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil; e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal; f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare; g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Răspuns:

Riscurile posibile ce pot să apară : neconcordanţe între atribuţii şi competenţa profesională; neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile specifice; nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor; caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor şi documentaţiilor; modul profesional de abordare a informaţiilor financiare; nerespectarea atribuţiilor din fișa postului

suprasolicitarea personalului nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

Proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor: atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariaţi şi aceştia

acţionează concertat; fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fişa postului; sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager –

salariat – manager (şef – subaltern – şef); managerul trebuie să susţină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale. managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care sunt sarcinile

entităţii,rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare. Totodată, se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice, la care să aibă acces toţi salariaţii. Se vor întocmi şi se vor actualiza, ori de câte ori necesităţile o vor cere, fişele postului pentru toţi funcţionarii publici şi personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligaţie permanentă a fiecărui nivel de management.

managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a salariatului.

managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe, abilităţi şi experienţa care fac posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor;

competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în echilibru permanent, stabil. Acţiuni pentru asigurarea acestuia:

a) definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din timpul procesului de recrutare;d) revederea necesităţilor de pregătire, în contextul evaluării anuale a angajaţilor şi urmărirea evoluţiei carierei;e) asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt satisfăcute;f) dezvoltarea capacităţii interne de pregătire, complementară formelor de pregătire externe entităţii publice;g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.

performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt discutate cu aceştia de către realizatorul raportului;

competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;

se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată şi a celorlalte documente privind asigurările sociale.

38 (14). Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt corect inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Răspuns:

Riscurile posibile ce pot sa apara, sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate. Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare de riscuri particulare. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate, ca de exemplu la inventare fizice, evaluare la sfarsitul exercitiului. Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele din timp.

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNInformatiile legate de ordinele de cumparare sunt indisponibile departamentului de receptie.

Transmiterea ordinelor de achizitie depart.de receptie pentru a se putea compara din punct de vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandateVerificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie

Specificatiile cuprinse in ordinele de achizitie nu sunt clare

Inspectarea materialelor primite pentru a se constata ca indeplinesc cerintele de calitate doriteMonitorizarea permanenta a eventualelor probleme de productie aparute ca urmare a prelucrarii unor materiale a caror calitate este

sub standard

Riscul netestarii materialelor primite cu specificatii ce se regasesc in ordinele de achizitii.

Existenta unor proceduri de testare a materialelor primite

Risc de neintocmire a acestor documenteDe pierdere a acestor documenteDiferente intre evidenta receptionerului si a gestionaruluiRisc de supraincarcare cu responsabilitati a unui singur angajat. Risc de sub,supra-evaluare a stocului

Proceduri de implemenare a acestordocumente la cele doua nivelePrenumerotare a acestor documenteReconciliere periodica a celor două documente cu ordinele de achizitie si facturile primiteNumirea unor persoane autorizate pentru aceste nivele

Protejare fizica inadecvata a bunurilor primite

Asigurarea protectei materialelor primite Luarea la cunostiinta a coditiilor de stocare pentru fiecare categorie de materiale

Risc de inregistrare distorsionata a informatiilor

Reconcilierea periodica(ex.: la fiecare aprovizionare) a facturii de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul.

Verificare inadecvata sau neefectuata la timp a materialelor primite

Mentinerea si controlul periodic asupra procedurilor de testare a materialelor primite.

Risc de neinregistrare sau inregistrare incorecta si sau incompletaRisc de pierdere a documentatiei de transfer

Existenta documentatiilor de transfer; toate materialele ce se transfera sa fieinsotite de o asemenea documentatie; verificarea la primire in depozit a documentatiei cu materialele primite.Prenumerotarea acestor documente.Investigarea numerelor lipsa Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat

Inexistenta sau folosirea inadecvata a procedurilor de transfer in productie a materialelorRisc de pierdere a acestor cereri de transferExistenta de materiale transferate fara acte

Transferul materialelor in productie doar pe baza unor cereri de tranfer aprobatePrenumerotarea acestor documenteVerificare in cadrul dep. de productie ca toate materialele receptionate sunt in conforitate cu cererile de transfer.

Nerespectarea unor astfel de conditii Crearea si respectarea unor proceduri de protectie a muncii in conformitatea cu

legislatia in vigoareExistenta unor proceduri precise legate de pastrarea materialelor periculoase

.

14. Receptia presupune:

a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;

RaspunsRiscuri posibile – sa nu se trimita de catre furnizor materiale comandate si in cantitatea comandata. Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor -sa se lucreze cu comenzi scrise din partea celor care solicita aprovizionarea prin care sa elimine riscul de confuzii intre produse facandu-se astfel precizari clare privind de codul, denumirea produsului, cantitatea. - sa se solicite confirmarea de catre furnizor a comenzii emise - sa se verifice comada, confirmarea la comada si factura de livrare astfel incat la receptia cantitativa, calitativa si valorica sa reflecte realitatea si sa fie in concordanta cu ce s-a comandat,

b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;

Raspuns Riscuri posibile – sa nu se primeasca materialele care sau sa nu coresponda din punct de vedere al calitatii cu calitatea solicitata iar acestea sa nu poata fi ulterior utilizate in procesul productiv. Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – la receptiea cantitativa sa se efectueze si verificarea calitativa de catre gestionar, prin evaluarea parametrilor caracteristici, eventual in prezenta unui specailist.

c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate;

Raspuns Riscuri posibile – materialele receptionate si transmise la alte departamente nu sunt corect inregistrate livrandu-se alte materile sau in cantitati diferite decat cele solicitate. Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – efectuarea corecta a receptiei si onorarea comenzilor efectute catre alte departamente conform comenzilor primite.

d) Protejarea materialelor primate;

Raspuns Riscuri posibile – deteriorarea calitativa si/sau calitativa a materialelerProceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – depozitarea materialelor sa se efectueze in spatii dotate corespunzator pentru a se preintampina o degradare calitativa si/sau cantitativa a acestora.

e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;

Raspuns Riscuri posibile – pot apare confuzii si blocaje in aprovizionare cu materialeProceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – sa se asigure o concordanta intre documentele de achizitie prin introducerea de proceduri legate de intocmirea si circulatia documentelor. Datele trecute in facturi, stoc, dispozitii de achizitii sa fie in concordanta

f) Returnarea prompta a materialelor necorespunzatoare;

RaspunsRiscuri posibile – materialele necorespunzatoare sa nu poata fii returnate furnizorilorProceduri de control intern pentu diminuarea aparitiei riscurilor – efectuarea receptiei materialelor sa se efectueze in prezenta reprezentantului furnizorului iar daca se constata diferente sa se intocmeasca procesul verbal de constatare si sa se inregistreze in nota de receptie si constatare de diferente a materialelor necorespunzatoare.

g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;

RaspunsRiscuri posibile – pot apare pierderi materiale intre depozite sau sunt trimise cantitati diferite fata de comanda.Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – transferurile intre depozite sa se efectueze doar in baza comenzilor si pe baza avizelor de insotire a marfii care trebuie semnate de primire de catre primitor

h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;

RaspunsRiscuri posibile – perturbarea ciclului de productie datorita onorarii cu intarziere a cererilor pot conduce la perturbarea onorarii comenzilor catre clientiProceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – onorarea cererilor de transfer a materialelor catre productie in conformitate cu grafice de livrari intocmite pe baza comenzilor de livrare primite de la clienti

i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

RaspunsRiscuri posibile – nerespectarea prevederilor legale cu privire la depozitarea materialelor periculoase pot determina amenzi si despagubiri sau chiar inchiderea firmei de catre organele de control abilitateProceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – respectarea prevederilor legale cu privire la depozitarea si utilizarea materialelor periculose. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Studii de fezabilitate

39 (1). Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;

Răspuns:Secretul unei afaceri de succes constă în planificarea riguroasă, profesionistă. Omul de

afaceri trebuie să privească propria lui afacere „tridimensional”, nu doar din perspectiva sarcinilor de serviciu. El trebuie să știe:

să privească firma din toate punctele de vedere (atât al angajatului, al contabilului, al avocatului, al consultantului în management etc., cât și al furnizorului, distribuitorului, statului și, cel mai important, al clientului),

să evalueze corect activitatea firmei (punctele tari, punctele slabe, avantajele și dezavantajele), și

să caute, să identifice și să fructifice oportunitățile pentru dezvoltare.Singura șansă de a dobândi o asemenea capacitate este de a planifica în detaliu activitatea

firmei, ținand cont de toți factorii implicați. Instrumentul ideal de lucru în aceste condiții este planul de afaceri.

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei întreprinderi într-o anumită perioadă de timp. El stabilește misiunea, obiectivele, strategia și planurile de acțiune pentru derularea unei activități specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.

Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente:

un întreprinzător (omul de afaceri), care îşi asumă conştient anumite riscuri şi care vrea să obţină un anumit profit;

mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere) un mediu în care se desfăşoară aceste activitatăţi (mediul de afaceri)

Un rol important intr-un plan de afaceri este lista de angajați cheie care se vor ocupa de bunul mers al afacerii. Oamenii sunt cheia în dezvoltarea afacerilor profitabile, lucru bine știut de către investitorii. Este verificat faptul că investitorii și partenerii se vor alia și vor colabora în mod profitabil doar cu deținătorii de afaceri care se bazează pe o echipă de management bine pusă la punct, în care se includ doar profesioniști cu specializări solide, cu multă experiență de lucru și cu o viziune clară.

Planul de afaceri trebuie să sublinieze unicitatea, originalitatea unei afaceri, dar și modalitatea de returnare a investițiilor pe care le fac colaboratorii.

40 (2 De ce este nevoie de un plan de afaceri;

Răspuns:Înaintea aplicării oricărei idei de afaceri, conceptul firmei se naște în mintea fiecărui

intreprinzator și se dezvoltă conform următoarelor etape:

la inceput a fost ideea de afacere

apoi din idee s-a născut viziunea și misiunea

au fost stabilite obiectivele și strategia companiei

și in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii.

Planul de afaceri este piatra de temelie în inițierea unei afaceri, fiind un instrument important pentru monitorizarea progresului și creșterea companiei.

Planul de afacere reprezintă pe de o parte instrumentul intern de conducere, control, al procesulului de demarare și de funcționare ulterioară a afacerii.

Pe de altă parte, planul de afacere reprezintă un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic: este ca un punct de lansare, de propulsare către mediul business de calitate deoarece poate atrage investitori, parteneri de afaceri și numerosi asociați sau poate oferi posibilitatea de a se obține un credit, un împrumut necesar pentru dezvoltarea afacerilor, dar mai presus de orice, trebuie să fie harta utilizată în orice decizie privind bunul mers al unei afaceri.

Un plan de afaceri bine fundamentat și redactat transmite tuturor celor din mediul economic (clienți, furnizori, parteneri strategici, finanțatori, acționari), că afacerea este una de succes, rentabilă și durabilă.