Page 1Efim Obreja, Viorelia Gâscă, Natalia CalenicActivitatea vamală în Republica MoldovaSi fenomenul corupţieiTRANSPARENŢĂINTERNATIONALMOLDOVAChişinău, 2003

Page 2Transparency International - Moldova2CZU 339.543: 328.185 (478) = 135.1O-16Descrierea CIP un Camerei Nationale si o CartiiObreja, EfimActivitatea vamală în Republica Moldova si fenomenulcorupţiei/ Efim Obreja, Viorelia Gâscă, Natalia Calenic; TransparencyInternational - Moldova. - Ch.: Transparency International - Moldova,.2003 (Bons Offices). - 142 p.ISBN 9975-9720-9-81000 ex.339543: 328.185 (478) = 135,1© Transparency International - Moldova, 2003Str. 31 august 98, 2004, Chişinău, MoldovaTel / Fax. (373-2) 237876www.transparency.mde-mail: office@transparency.mdISBN 9975-9720-9-8

Page 3Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si3Cuprins3Introducere51. Experienta Internationala Si cooperarea version Domeniulvamal62. Principii Privind integritatea version organele vamale93. Cadrul normativ nu al Republicii Moldova înDomeniul activităţii vamale31

4. Aspecte cantitative Privind obiectul activităţiiorganelor vamale375. Combaterea contrabandei Si o Altor încălcări alelegislaţiei vamale în Republica Moldova416. Corupţia version sistemul vamal al Republicii Moldova676.1 Formele si cauzele corupţiei în Vama676.2 Problemele personalului876.3 Salarizarea funcţionarilor vamali, înzestrareatehnico-materială un organelor vamale916.4 Proceduri de trecere un frontierei vamale95Regimuri vamale95Determinarea valorii în Vama o mărfurilor103Proceduri vamale108Tehnologii informaţionale113Inspecţia Inainte de Expeditie118Concluzii Si Recomandari123Bibliografie132

Page 4Transparency International - Moldova4

Page 5Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si5IntroducereOdată cu proclamarea Independenţei, Republica Moldova undemarat procesul de trecere la Economia de Piata, OrganizareEconomică indispensabil legată de fenomenul globalizării.Dezvoltarea Economică un Ţării SE bazează tot Mai mult pecooperarea Internationala.Unul dintre mecanismele menite sa asigure Securitatea Economică

Este un statului sistemul vamal. De rand cu Alte mecanisme Statale,Republica Moldova a avut o nevoie de crearea si implementarea,Intr-ONU termen scurt, o Sau sistemului vamal. În acest SCOPinstituţiile vamale de pe teritoriul Republicii Moldova (ALEsistemului vamal dizolvat al ex-URSS) au Fost subordonateGuvernului Republicii Moldova.AConform deciziilor adoptate, oFost creat Departamentul de Stat PENTRU Controlul Vamal2,stabilindu-se principalele direcţii de Activitate: Asigurareaexercitării controlului la trecerea mărfurilor Si un mijloacelor,crearea centrelor de control al punctelor si o trecere de la FRONTIERA,formarea sistemului vamal de Statistică Si soluţionarea problemeitarifelor vamale. Tot atunci sa Decis constituirea punctelor deSi trecere de control vamal si instituirea Inspectoratului Vamal.3AuFost adoptate de ONU, Sir legi, hotărâri ale Parlamentului, hotărâriale Guvernului au grijă Drept Obiectiv reglementarea activităţiivamale. De asemenea, Republica Moldova un încheiat ONU domnule deacorduri bi-si multilaterale Sau o aderat la unele mecanismeInternationale, scopul colaborării version SECTORUL vamal.Incepand cu ANUL 1991, în Republica Moldova s-au depus eforturiconsiderabile PENTRU crearea bazei normative si organizatorice oactivităţii vamale. Cu TOATE acestea, constatăm AC în aceastăNu sa făcut perioadă inca TOTUL PENTRU un integrantă punereaprincipiile activităţii vamale. Situaţia la zi din acest sector Nupermite sa afirmăm ca organele vamale exercită pe deplinatribuţiile, ca scopul de Asigurare un securităţii Economice ostatului, de Apărare un drepturilor si intereselor legitime ale

Page 6Transparency International - Moldova6persoanei version cadrul activităţii vamale Este atins. Pe parcursulacestei perioade version cadrul activităţii vamale au apărut Mai multeProbleme grijă de repetate ori au Fost version atenţia opiniei Publice. Încontextul examinării activităţii vamale, apare desigur Si Problematransparenţei, corupţiei version acest sector.Scopul prezentei Lucrari Este de o examinare complexa activitateavamală în Republica Moldova, de o reflecta, în măsuraposibilităţilor, asupra problemelor de îngrijire există version acest Domeniu,precum si de o înainta recomandările respective PENTRUameliorarea situaţiei, sporirea eficienţei acestei Activitati,

Asigurarea securităţii statului, Mai cu seamă o Economice Celei,Apărarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei version cadrulactivităţii vamale.1. Experienta Internationala Si cooperarea version Domeniul vamalStatele dezvoltate cu economie de Piaţa Naţiunilor Unite au parcurs destul de cilindruSi de pulmonare complicat version constituirea sistemului vamal. Au Fostdepăşite bariere diverse, acumulându-se o Experienta destul deBogata. Necesitatea de a-si proteja economiile Nationale si (demărfuri necalitative, de mărfuri Sau obiecte interzise circulaţieietc), precum Si factorul integrării Economice, au făcut catotalitatea iniţiativelor sa Contribuie la adoptarea unui domn demecanisme de îngrijire în Prezent stau la Baza activităţii vamale aleacestor stat. Crearea si implementarea mecanismelor Nationale si SiInternationale, acest Domeniu AU DUS la Asigurarea securităţii Sicooperării Economice integre, gasesc ONU factor decisiv PENTRULor prosperitatea. Din aceste motiv considerăm ca e Absolutnecesar ca mecanismele si principiile adoptate de ţările dezvoltatesa FIE puse la Baza unei Activitati eficiente version SECTORUL vamal,astfel Incat stipulările Legale ale Republicii Moldova SAcorespundă acestor principii internationale.

Page 7Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si7În acest sens pot fi menţionate:- Convenţia Privind crearea Consiliului de Cooperare Vamală,4grijă stipulează activitatea Consiliului de Cooperare Vamală Sisoluţionarea problemelor principiile intermediul acestuia;- Convenţia Internationala PENTRU simplificarea si armonizarearegimurilor vamale de la Kyoto;5Convenţia de la Kyoto include în sine regulile de îngrijire Bazareglementează activităţile CE staniu de organele vamale, declaranţi,declararea mărfurilor, Documente de însoţire o mărfurilor,înaintarea, înregistrarea si controlul declaraţiilor la mărfuri,proceduri Speciale PENTRU persoane împuternicite, controlul Sieliberarea mărfurilor, refuzul Sau nimicirea mărfurilor, impoziteleSi taxele, garanţii, controlul vamal, utilizarea tehnologiilorinformaţionale, relaţiile dintre Serviciul vamal si terţele persoane,Informaţia, hotărârile Si indicaţiile serviciului vamal, contestaţiilevizând problemele vamale.- Convenţia Internationala Privind Asistenţa Administrativareciprocă PENTRU prevenirea, investigarea Si reprimareainfracţiunilor vamale de la Nairobi;6

- Declaraţia Consiliului Cooperării Vamale Privind integritateain Vama (Declaratia de la Arusha)7etcO Activitate eficientă version cadrul sistemului vamal poate AVEA loc versionCand condiţiile Este implementat programul ONU Privind integritateaversion organele vamale. în sistemul vamal Este Posibila dezvoltareacorupţiei, utilizarea acestui mecanism version scopuri ilegale, factoriDuc grija la degradare Economică Si slăbirea relaţiilorEconomice si politice cu Alte stat. Declaraţia de la ArushaCele 12 principii anunţă îngrijire urmează o fi implementate PENTRUAsigurarea integrităţii version organele vamale.Republica Moldova Este al ONU Stat Relativa mic. Dezvoltarea EI Esteimposibilă fara o cooperare eficientă cu Economică Alte stat, DarMai cu seamă cu Cele din Europa.

Page 8Transparency International - Moldova8Ţara noastră o semnat, la 28.11.1994, Acordul de Parteneriat siCooperare cu Uniunea Europeana (APC), act întrat version vigoare versionIunie 1998. Conform art. 73 al acestui document, cooperarea versionSECTORUL vamal sunt Drept SCOP Asigurarea conformităţii tuturordispoziţiilor de îngrijire urmează sa FIE adoptate version cadrul schimburilorSi Comerciale ajustarea regimului vamal al Republicii Moldova lacel al Comunităţii. Această cooperare SE VA AXA în special pe:schimbul de Informatii; îmbunătăţirea metodelor de Lucru;realizarea nomenclaturii combinate Si documentului administrativunic; interconexiunea dintre sistemele de tranzit ale ComunităţiiSi ale Republicii Moldova; simplificarea procedurilor deinspectare Si formalităţilor CE staniu de transportarea mărfurilor;susţinerea introducerii sistemelor Moderne de informare vamală;organizarea seminarelor si cursurilor de instruire un cadrelor.APC prevede ca ajustarea legislaţiei Republicii Moldova la CEA oEste o condiţie Comunităţii importanta PENTRU consolidarealegăturilor Economice Intre Parti. De aceea, Republica Moldovatrebuie sa întreprindă măsurile necesare PENTRU o asigura creştereagraduală un compatibilităţii legislaţiei vânzare cu CEA comunitară,INCLUSIV version Domeniul vamal (art. 50).Textul acordului Este însoţit de Protocolul ONU Privind Asistenţareciprocă Intre autorităţile administrative în materie vamală.Acest protocol stabileşte condiţiile de module si o acordareasistenţei reciproce version vederea garantării aplicabilităţii corecte unlegislaţiei vamale, in special, principiul prevenirea, depistarea siinvestigarea contravenţiilor vamale.De aceea, apare necesitatea de cooperare vamală Si de armonizare

un legislaţiei. În acest SCOP, Republica Moldova un semnat ONU domnule deacorduri bi-si multilaterale de Colaborare vamală cu statele dinspaţiul CSI, România8, Polonia9, Turcia10. Unele dintre acordurilecu ţările din spaţiul CSI sunt acordurile de Colaborare si ajutorreciproc din 199511Si Cele cu privire la scutirea de taxă vamale,impozite si la eliberarea permiselor Speciale de transportare odocumentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de măsurare,

Page 9Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si9mostrelor-etalon version scopul verificării Si atestării metrologice12etcAceste acte, posibil, din Timpul apropiat ISI pot pierde valoarea Lor.Conform unor Surse13, Federatia Rusă ISI anunţă retragerea dinMai multe acorduri încheiate Intre ţările CSI. Tot acolo SEmenţionează ca Federatia Rusă Nu Mai Este interesată sa participela acordurile referitoare la principiile Comune de Politica fiscală,Politica vamală, reglementarea relaţiilor Sociale în cadrulCompaniilor transnaţionale Si convenţia cu privire la acesteCompanii etc, guvernele statelor-membre ale CSI Urmand o fiinformate Despre această decizie un Moscovei principiile avize Speciale.Este evident ca o cooperare eficientă PENTRU Intre de stat,Convenţiile menţionate internationale potul Servi Drept BazaJuridica. În acest SCOP, Republica Moldova o aderat la ConvenţiaPrivind crearea Consiliului de Cooperare Vamală14, Convenţia deLa Nairobi (20.07.2001)15, Acordul Privind constituireaOrganizaţiei Mondiale un Comerţului, încheiat la Marrakech(15.04.1994), Protocolul de aderare Si la Acordul de laMarrakech.16

Este nevoie si de o simplificare si armonizare un regimurilorvamale. PENTRU o atinge aceste scopuri e necesară aderarea laConvenţia Internationala PENTRU simplificarea si armonizarearegimurilor vamale de la Kyoto, în îngrijirea sine a continuat regulile de Bazaun procedurilor vamale.2. Principii Privind integritatea version organele vamaleComerţul internaţional sunt importante ONU lei PENTRU ţările version CURSde dezvoltare. INSA creşterea comerţului Si Internaţionaldezvoltarea pieţei globale Nu pot fi percepute version afara activităţiiorganelor vamale. Eficienţa procedurilor vamale pot influenţăsemnificativ competitivitatea Economică un ţărilor, de aceea Este inLor avantajul de un sector al ONU AVEA vamal de îngrijire SE caracterizează principiileintegritate, competenţă, profesionalism Si conformitate custandardele internationale. La iulie 26 2001, Republica Moldova

Pagina 10Transparency International - Moldova10o aderat la Organizaţia MONDIALA a-Si Comerţului o trebuit sa SEconformeze standardelor internationale ale acesteia.Gasesc o verigă fundamentală version Sirul tranzacţiilor Comercialeinternationale, operaţiunilor de export-import, tranzit etc,organele vamale, în activitatea de zi cu Lor zi, SE confruntă cusituaţii de îngrijire pun la încercare integritatea fiecărui lucrător vamal versionParte Si, la scara Larga, integritatea întregului Sistem vamal. Cuparere de rau, Vama Este ONU Teren propice PENTRU dezvoltareacorupţiei, deoarece ea directe Este responsabilă de combatereacrimelor transfrontaliere, precum si de traficul ilicit, îndeosebiSi spălarea banilor contrabanda. Pe de alta parte nu, Vama colecteazăCEA Mai Mare Parte un TVA de îngrijire constituie venitul fiscal primar albugetului. Sustragerea de la Plata TVA si de la Alte taxă vamale,recurgând la practici corupte, le da Companiilor ONU Avantajcompetitiv considerabil fata de rivalii Lor, fapt îngrijire stimuleazăoferirea plăţilor neoficiale funcţionarilor vamali.Cu Alte Cuvinte, globalizarea Si creşterea Continua o tranzacţiilorComerciale internationale au transformat Vama Intr-ne Punct dede control al unor Resurse Economice Mari Si, implicit, au sporitriscurile potenţiale ale abuzului de Putere si ale corupţiei.Desi statul o întreprins Mai multe Actiuni si o diferite implementatPrograme si Strategii de reformare o Sectorului vamal, Societatiicivilă considerente ca fenomenul corupţiei Este larg răspândit Printrelucrătorii vamali. Potrivit ultimului Sondaj sociologic, efectuat deTransparency International - Moldova în anul 2002, Vama Este Printresectoarele în îngrijirea sine recurge CEL MAI des la luarea de mita si Relatiipersonale. Nu rămâne NICI o îndoială ca SECTORUL vamal Este

afectat de corupţie.În epoca globalizării, corupţia Si ineficienţa operaţională o VamiiONU constituie obstacol major în aplicarea version Practica un politicilorPrivind comerţul liberalizat. Soluţia ar fi o Reforma amplă de îngrijireprevede modernizarea Administraţiei vamale. Reforma trebuie sacuprindă atât cadrul statutar si legislativ, cat si organizareaactivităţii, Managementul resurselor umane, controlul intern,

Pagina 11Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si11cooperarea Internationala, precum si încasarea taxelor,investiţiile, controlul eficienta al frontierelor, informatizareaactivităţii vamale.Adoptarea si aplicarea unor Programe si Strategii îndreptate spreîmbunătăţirea sistemului vamal trebuie sa AIBA Drept suportanumite principii Privind organizarea si activitatea organelorvamale.Principiile organizatorice ale Administraţiei vamale sunturmătoarele:• Principiul separării Si centralizării structurale una Administraţieivamale. Acesta caracterizează printr-SE ONU Sistem ierarhic alorganelor vamale constituit din Trei nivele (naţional, regionalSi locale), gasesc incorporat Intr-o administraţie unica siautonoma din cadrul Ministerului Finanţelor (exemplulBulgariei).• Principiul accelerării procedurilor vamale la FRONTIERA Sitransferarea activităţilor vamale version interiorul Ţării. SE APLICAprincipiile introducerea unei proceduri vamale cu Doua nivele(Vămuirea la Frontiera SI în interiorul Ţării), bazată pe PracticaUniunii Europene, atrăgând o Atenţie deosebită controlului dininteriorul Ţării (la oficiile vamale Interne).• Principiul diviziunii efective a-Si funcţiilor o Intre atribuţiilororganele vamale. Sunt la Baza posibilitatea organizăriidinamice una activităţii oficiilor vamale individuale siposibilitatea însărcinării Lor cu atribuţii particulare, de îngrijiredepind de Locul aflării, intensitatea traficului, tipul mijloculuide transport, tipul bunurilor de tranzit, Profilul economic alregiunii etcUn Lucru enorm o Fost făcut version Directia elaborării unor principiiale activităţii vamale o datelor cu adoptarea Declaraţiei cu privire laIntegritatea version Organele Vamale de către Organizaţia MONDIALAo Vămilor (OMV).

Page 12Transparency International - Moldova

12Declaratia de la Arusha recunoaşte ca dacă Vama Este coruptă, eaNu aduce venitul cuvenit statului, Nu Lupta împotriva eficientatraficului ilicit, împiedică creşterea comerţului InternaţionalSi legitim creşterea Economică. Vama Nu sunt NICI ONU la Dreptrecunoaşterea Sau încrederea publicării dacă personalul Sau încalcălegile version mod deliberat. În consecinţă, Declaratia identificareafactorii-cheie de îngrijire trebuie luaţi version consideraţie Intr-ONU program deNaţional Privind integritatea Vamii. IATA aceste Elemente:1. Reglementarea Administrativa Minimele2. Transparenta3. Automatizarea4. Segregarea strategică un funcţiilor, rotaţia însărcinărilor Sirealocarea personalului5. Responsabilitatea Si răspunderea managementului6. Auditul intern Si auditul extern7. Moralul Si Cultura organizaţională8. Recrutarea Si selectarea9. CODUL de Conduită10. Dezvoltarea profesionala11. Remuneraţia adecvată12. Relaţiile cu agentii vamali si comunitatea de Afaceri.Ghidul de auto-Evaluare "Aplicarea version Practica un DeclaraţieiOMV de la Arusha ", elaborat de Organizaţia MONDIALA o Vămilor(OMV), explică detaliat principiile integrităţii vamale.17Încontinuare ne vom opri la fiecare principiu version parte nu:Reglementarea Administrativa Minimele. Legislaţia vamală trebuiesa FIE clara Si precisă. Tarifele de import trebuie sa moderată uf.Numărul ratelor (adică, ratele taxelor si impozitelor o) trebuie sauf limitat. Reglementarea Administrativa un comerţului trebuie saFIE redusă la minimul absolut. Excepţii de la regulile-standardtrebuie sa FIE pisica Mai puţine posibil.Fiecare persoană interesată e în Drept sa AIBA Liber acces lalegislaţia vamală. Consecinţele practică ale legislaţii trebuieexplica detaliat SI în mod regulat publicului larg. Schimbările

Pagina 13Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si13necesare, de îngrijire SE impun, trebuie INTRODUSE version mod corespunzătorversion legislaţia vamală.Legile, reglementările, procedurile vamale Siacteleadministrativă trebuie sa FIE armonizate si simplificate version vederea

efectuării evaluării taxei vamale si fara întârzieri vămuiriinejustificate. Acest proces implica des adoptarea standardelorconvenite la Nivel internaţionale, de Exemplu, AcordulOrganizaţiei Mondiale un Comerţului (OMC) Privind stabilireavalorii bunurilor în Vama, Convenţia Privind MDC ProprietateaIntelectuala (TRIPS) Si Convenţia revizuită de la Kyoto5. Deasemenea, procesul de armonizare si simplificare presupuneSau schimbarea restructurarea sistemelor si procedurilor actualePENTRU un Sau reduce o elimina birocratismul, INCLUSIV eliminareareglementărilor netarifare Si un acţiunilor de prisos Sau oduplicităţii.Acest principiu vizează atât facilitarea comerţului, pisica Siînlăturarea practicilor de îngrijire Duc la dezvoltarea corupţiei; deExemplu, combinaţia dintre puterea de monopol, discreţia oficialăSi responsabilitatea Minimele.Transparenta. Procedurile vamale trebuie sa uf simplu,consecvente si usor accesibile. Trebuie sa existe procedura deAPEL împotriva deciziilor vamale, cu posibilitatea de recurs înUltima instanţă la o adjudecare Independenta. Aceste proceduripot fi bazate pe Convenţia de la Kyoto si trebuie organizate astfelIncat sa reducă la minim exerciţiul inadecvat al puteriidiscreţionare.Este transparenta ne Subiect-cheie PENTRU TOATE administraţiilevamale. Clientii trebuie sa AIBA ONU grad Inalt al siguranţei versionLor afacerile cu autorităţile vamale. Acest Lucru poate fi obţinutdacă legile, reglementările si procedurile vamale sunt Publice,Si accesibile aplicate Intr-ONU mod consecvent Si uniformă. PENTRU unSE asigura ca puterile discreţionare Nu sunt supuse abuzului,criteriul version Baza căruia sine exercită aceste puteri trebuie sa uf Clarcertă Si Disponibil publice. Temeiurile Sau motivele exercitării

Pagina 14Transparency International - Moldova14puterii discreţionare trebuie Clar documentate si ulteriormonitorizate Si revizuite.Standardele Privind vămuirea încărcăturii Si Cele PrivindSi serviciile procedurile vamale trebuie publicate. Totodată, Esteimportante de a introduce o LIMITE de Timp PENTRU efectuareainspecţiilor asupra persoanelor fizice, bunurilor Si vehiculelor laFRONTIERA SI în interiorul Ţării, precum si la procedura de vămuire obunurilor. Utilizarea acestor LIMITE VA Timp de Duce la accelerareaproceselor legatul de vămuirea bunurilor si la facilitareaconsiderabilă un importului, exportului si tranzitului bunurilor.

Nerespectarea limitelor de Timp trebuie sa uf sancţionată.Este transparenta, de asemenea, asistată de implementareaprevederilor corespunzătoare Privind revizuirea si apelul de îngrijireoferă clienţilor oportunitatea de o CeRe revizuirea Sau de o atacadeciziile vamale potenţial eronate Sau inechitabile. Ideal ar fi ca,aditionale la mecanismele Interne, prevederile Privind apelul saSi includă efectuarea unei revizuiri independente de cătreautoritatea vamală.La dezvoltarea Sau implementarea mecanismelor de apel Saurevizuire, trebuie asigurat ONU Echilibru Adecvat Intre necesitateadesfăşurării unui proces echitabil, accesibil, fara pierdere de TimpSi bani, si necesitatea evitării unui proces bazat pe atacarea frivolăo deciziilor.Atingerea acestui Nivel de transparenta Nu Este o Sarcina usoara,Dar Este vitală dezvoltarea unui program de PENTRU amplu deintegritate din Vama. Existenţa reglementărilor Si procedurilorextrem de complexe în acestor sector creează sol fertil PENTRUdezvoltarea practicilor corupte.La acest Capitol, e necesar de accentuat ca revizuirea generala osistemelor de colectare, Procesare Si o utilizare informaţiei sunt oimportanta majora PENTRU îmbunătăţirea activităţii organelorvamale, in special principiul întreprinderea Continua un următoareloreforturi:

Pagina 15Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si15• Instituirea unor STRUCTURI Speciale de investigaţie Si adunareainformaţiei version oficiile vamale. Îmbunătăţirea lucrului acestorSTRUCTURI Si crearea condiţiilor PENTRU funcţionarea Lor MaiBună principiile stabilirea unor metode noi de Lucru, sporireafacilităţilor Si introducerea unui echipament specializat TEHNICNou;• Crearea unor Baze noi de data informaţionale Despreîncălcările Si infracţiunile vamale si Asigurarea unui Schimbpermanent de informaţie dintre diferite agentii directeLupta împotriva implica version încălcărilor Si infracţiunilorvamale;• Sporirea coordonării dintre oficiile vamale, îmbunătăţireaSi infrastructurii comunicaţiilor;• Încurajarea schimbului de informaţie dintre administraţiileSi îmbunătăţirea cooperării vamale internationale;• Utilizarea cadrului legal existent PENTRU schimbul deinformaţie dintre administraţiile vamale la Nivel internaţionale.Automatizarea. Automatizarea (INCLUSIV EDI - electronic de datede schimb) Este ONU Mijloc puternic de Lupta împotriva corupţiei

Si ea trebuie utilizată version mod prioritar.Automatizarea Sau computerizarea poate îmbunătăţi eficienţaAdministraţiei vamale. Ea poate înlătura multe oportunităţi PENTRUdezvoltarea corupţiei. Recunoscând potenţialul automatizării versionvederea reducerii Sau eliminării corupţiei, la dezvoltarea,implementarea sistemelor automatizate configurarea Sau trebuiesa avem Siguranţei ca acestea Functioneaza version asa mod Incat saminimizeze contactele Directe dintre clienti si lucrătorii vamali,reducând astfel oportunităţile PENTRU puterile discreţionare alelucrătorilor vamali. Utilizarea acestui principiu Este importanta siPENTRU ca sporeşte version mod semnificativ răspunderea,responsabilitatea si nivelul de informare o managementului.Mai mult ca atât, trebuie sa avem Siguranţă ca punctelevulnerabile ale sistemul manual Nu SE repetă version cel automatizat sica Noul Sistem Nu transferă vulnerabilitatea fata de posibile acte

Pagina 16Transparency International - Moldova16de corupţie la ONU segment al procesului de îngrijire Nu Este supusautomatizării (de Exemplu, principiul insistarea asupra menţineriisistemelor bazate pe hartie de îngrijire dublează Sau lucrează în paralel cucel automatizat ori principiile schimbarea punctului de colectare otaxelor ilegale de la CEA o evaluării impozitelor la faza examinăriiîncărcăturii).Este necesar sa recunoaştem ca sistemele automatizate pot fivulnerabile version Faţa atacurilor si manipulărilor specialiştilor atâtdin interiorul, cat si din exteriorul organizaţiei. Dacă suntimplicaţi consultanţi Sau contractori externi, este important sa ne Esteasigurăm ca sunt întreprinse controale adecvate de securitate sisunt instituite sistemele adecvate de Supraveghere siresponsabilitate.Dacă Informaţia senzitivă Este păstrată version Sisteme automatizate,trebuie instituit ONU de audit Adecvat version vederea protejării informaţieiSi identificării funcţionarilor grijă o oală accesa version scopuriSau personale contrar destinaţiei.Cele Mai sus menţionate sine referă la efectuarea plăţilor si.Trebuie promovată Plata principiul Sisteme bancare (INCLUSIV principiileutilizarea cărţilor de credit) în scopul evitării plăţilor în numerarla punctele vamale.Segregarea, rotaţia Si realocarea strategică. În vederea reduceriioportunităţilor PENTRU încălcarea legislaţiei, şefii organelorvamale trebuie sa utilizeze mijloace precum segregarea strategicăun funcţiilor, rotaţia însărcinărilor Si alocarea aleatorie unPrintre lucrătorii vamali examenelor si, în anumite circumstanţe,realocarea regulată un personalului.

Rezultatele controalelor administrative pot fi îmbunătăţite principiulînlăturarea oportunităţilor PENTRU personal de o deţine poziţiivulnerabile o perioadă îndelungată de Timp. De Exemplu, PENTRU unSE asigura ca personalul Nu dezvoltă relatii apropiate sineadecvate cu Clientii, poate fi introdusă rotaţia personalului Sau

Pagina 17Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si17sistem de mobilitate de îngrijire forţează lucrătorii SA-Si schimbe poziţiaLa Intervale reglementa.Administraţiile trebuie sa instituie mecanisme destinate sa asigureca deciziile de numire version o funcţie angajaţilor sunt bazate peObiective criterii, prestabilite si ca motivul acestor decizii este onlineInregistrat. Lucrătorii vamali de îngrijire deţin poziţii vulnerabile versionRaport cu fenomenul corupţiei Sau grijă ocupă aceleaşi poziţii operioadă îndelungată de Timp trebuie supuşi unei rotaţii Frecvente.De asemenea, a se asigura PENTRU ca Clientii Nu au de afacere doarSingur cu ONU, lucrător vamal de îngrijire, în Virtutea puterii vânzarediscreţionare, poate CeRe o taxoni ilicită PENTRU îndeplinireaatribuţiilor de vânzare de serviciu, segregaţia Muncii poate fi limitataastfel Incat ONU anumit Numar de lucrători vamali sa îndeplineascăaceleaşi Functii discreţionare.Fara o perturba eficienţa operaţională Sau scopurile de facilitare,locurile de Munca trebuie stabilite astfel Incat exercitareaputerilor discreţionare de către funcţionari individuali depinde dealti funcţionari. De Exemplu, potrivit practicilor de Contabilitate,funcţionarul Nu trebuie sa AIBA posibilitatea sa iniţieze Si Sacertifice plăţile.În cazurile Cand trebuie întreprinse Examene Sau inspecţii,încredinţarea acestora unor lucrători individuali trebuie făcută versionmod aleatoriu Si Nu version Baza mărfii, industriei Sau poziţieigeografice. Efectuarea examenelor Sau inspecţiilor trebuie supusăunei revizuiri reglementa Si independente.Responsabilitatea Si răspunderea managementului. Manageriitrebuie sa AIBA responsabilitatea primară PENTRU identificareapunctelor vulnerabile version metodele de Lucru SI în integritateapersonalului, precum si luarea măsurilor PENTRU de rectificare oacestora.Necesitatea instituirii Si funcţionării unor STRUCTURI Clar definită deSupraveghere si de luare un deciziilor, cu RESPONSABILITATIidentificate version mod concret Este element de ONU de important al oricărui

Pagina 18Transparency International - Moldova18

Programul de integritate. Lucrătorii vamali, supraveghetorii,managerii, Toti trebuie sa accepte ONU Nivel Adecvat alresponsabilităţii Si răspunderii PENTRU prevenirea si descoperireainfracţiunilor de corupţie. Ca Punct de pornire, managerii trebuiesa lucreze cu personalul version vederea evaluării sistemelorSi controalelor administrative organizaţiei PENTRU un identificareaLor vulnerabilitatea fata de corupţie.Totuşi, structurile adecvate de Supraveghere si de luare unVOR AVEA deciziilor succes dacă responsabilităţile Sicomportamentele cerute sunt modelate Adecvat de către membriimanagementului superior. Importanta exemplului personal Nutrebuie subestimată. Dacă conduita funcţionarilor de rangsuperioară Nu Este calificată ca gasesc consecventă cu prevederileCodului de Conduită, atunci strategiile anticorupţie cu SiguranţăNu VOR AVEA succes. În concluzie, funcţionarii superiori trebuie Nunumai sa FIE Liberi de corupţie, Dar Si Sa FIE văzuţi de cătresubalterni ca respingând corupţia version TOATE formele EI.PENTRU un încuraja menţinerea practicilor adecvate de SupraveghereSi un mecanismelor de presiune, administraţiile vamale pot recurgela lărgirea conceptului de responsabilitate PENTRU conduităcoruptă, incluzându-i în acest concept de pe supraveghetorii Si pemembrii echipei de Lucru. De Exemplu, ONU Sistem deresponsabilitate poate fi introdus PENTRU ai pe fatasupraveghetori cel Putin parţial responsabili de greşelileLor subalternilor. Un astfel de Sistem de responsabilitate poate fi,de asemenea, extins la membrii echipei de Lucru din ingrijire a feteiParte individul corupt. Personalul de TOATE gradele trebuie sa ufîncurajat sa accepte ONU Nivel Adecvat de responsabilitate PENTRUidentificarea si raportarea încălcărilor integrităţii. Puţine practicicorupte sunt întreprinse fara ştirea altora.Restructurarea cadrului organizatoric si îmbunătăţirea sistemuluimanageriale si de Comunicare interna, precum si modernizareainfrastructurii, dotarea acesteia cu Echipamente performante

Page 19Activitatea vamală în Republica Moldova fenomenul corupţiei Si19specifice activităţii vamale de control sporesc considerabil deReforma întregului sector vamal.Auditul intern si auditul extern. Auditul intern si cel extern suntesenţiale PENTRU buna funcţionare un organelor vamale. Un auditEste eficienta intern al ONU Mijloc extrem de util PENTRU asigura ocorespunderea Si implementarea corectă un procedurilor vamale.Structura auditului intern trebuie completată cu o Unitate deAfaceri Interne grijă AR AVEA misiunea specifica de o anchetă TOATEcazurile suspecte de încălcări.

Prevenirea si controlul corupţiei version cadrul administraţiilor vamalepot fi asistate de implementarea unui domn de mecanisme adecvatede control, cum ar fi, de Exemplu, adoptarea Si implementareaprogramelor de Interne Verificare, examinarea aleatorie unmostrelor şi efectuarea controalelor inopinate. Pe lângă aceasta,auditul intern şi cel extern sunt importante pentru a asigurafuncţionarea efectivă a mecanismelor adecvate de control.Capacitatea de a investiga activ alegaţiile vizând corupţia are unrol considerabil, deoarece nu contează ce controale, sancţiuni şipenalităţi există, dacă rata reală a descoperirii infracţiunilor estemică.Deşi sancţionarea adecvată şi promptă a lucrătorilor vamali careau comis infracţiuni este fundamentală, utilizarea eficientă amecanismelor de publicitate va impune o anumită presiune asupraactivităţilor întregii administraţii vamale.Pentru a preveni coliziunea dintre lucrătorii vamali şi clienţi şipentru a evita cazurile când clienţii ar putea să anticipezeacţiunile vămii, poate fi instituită o unitate specială cuprinzândpersonal din diferite sectoare de lucru ale organizaţiei subconducerea unui funcţionar superior. Această unitate ar aveamisiunea să conducă, la intervale neregulate, operaţiuni specialefără avertizare sau ar putea să iniţieze controale la diferite punctevamale de risc înalt.

Pagina 20Transparency International - Moldova20În scopul investigării alegaţiilor privind corupţia, organizaţiatrebuie să aibă resursele necesare pentru a verifica oriceinformaţie furnizată. Aceasta poate duce la crearea unei unităţi deafaceri interne sau de investigaţie, care ar avea autonomiasuficientă ce i-ar permite să facă cercetări într-un mod profesionalşi imparţial. Persoanele selectate pentru acest lucru trebuieinstruite, trebuie să aibă susţinerea managementului şi trebuie săfie liberi de orice suspiciuni în privinţa integrităţii.Dacă sunt necesare investigaţii complexe sau dacă corupţia dincadrul organizaţiei este larg răspândită, atunci trebuie să existeacces la o autoritate independentă de luptă împotriva corupţiei.Un exemplu de succes este Comisia Independentă ÎmpotrivaCorupţiei din Hong Kong18.Personalul vamal, clienţii şi publicul larg trebuie, de asemenea,încurajaţi să furnizeze informaţii organelor vamale desprealegaţiile cu privire la activitatea coruptă, neetică şi ilegală. Cândastfel de informaţii sunt furnizate, ele trebuie investigate

minuţios, asigurându-se garanţii de confidenţialitate.Asigurarea confidenţialităţii stricte şi a acţiunilor prompte,trebuie să se bazeze pe un canal special prin care să se raportezepracticile corupte, depistate de angajaţii vămii, direct niveluluisuperior de conducere. Alternativ, personalul poate raporta directunei autorităţi anticorupţie independente.O practică utilă ar fi ca Departamentul Vamal să publice regulatrezultatele sale financiare. De asemenea, poate fi introdusă o linietelefonică fierbinte prin care cetăţenii şi lucrătorii vamali arfurniza informaţii despre alegaţiile cu privire la conduitainadecvată a lucrătorilor vamali, asigurându-se confidenţialitateainformaţiilor respective şi care trebuie să fie accesibile doar uneidiviziuni speciale de audit intern sau investigaţie. Informaţiadespre cazurile depistate de corupţie în cadrul administraţieivamale trebuie publicată, iar sancţiunile de rigoare trebuieaplicate, asigurându-se confidenţialitatea datelor personale.

Pagina 21Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei21Este necesar ca măsurile întreprinse de un lucrător vamal să fiedocumentate într-un mod eficient pentru a permite controlulintern şi supravegherea. Documentarea trebuie să conţină timpulcheltuit pentru fiecare vămuire şi astfel să permită elaborareaunor standarde de timp pentru viitor.Moralul şi cultura organizatorică . Managementul trebuie săinspire lucrătorilor vamali loialitate şi mândrie pentru serviciullor, un „esprit de corps” şi dorinţa de a coopera în vederea luăriimăsurilor de reducere a expunerii acestora la factorul corupţiei.Corupţia ameninţă în special administraţiile unde moralul sau„esprit de corps” este jos şi unde lucrătorii nu sunt mândri deprestanţa serviciului lor. De asemenea, ea se va dezvolta înadministraţiile unde practicile interne încurajează, incită şi ascundîncălcările şi unde există un dezacord dintre codul de conduităprofesat şi conduita general acceptată. E puţin probabil căpersonalul va acţiona cu integritate dacă moralul este jos dincauza lipsei unei echităţi procedurale, practicilor slabe privindmanagementul resurselor umane şi lipsei oportunităţilorrezonabile pentru avansarea în carieră.În vederea luptei efective împotriva corupţiei este necesar a avea,la toate nivelele, un personal activ implicat în efortul deintegritate. Fără susţinerea şi angajamentul personalului,strategiile iniţiate de dezvoltare a integrităţii de cele mai multe orivor eşua. Susţinerea totală a conducerii vămii şi a întregii echipea managementului executiv, de asemenea, este un elementintegral al acestui proces. În unele cazuri, va fi necesară

efectuarea unui lucru enorm pentru a schimba opiniilepersonalului vamal şi cele ale clienţilor vizând fenomenulcorupţiei.Recrutarea şi selectarea . Procesele de recrutare şi avansare alucrătorilor vamali trebuie să fie obiective şi imune faţă de oriceintervenţie. Ele trebuie să includă un mijloc de identificare acandidaţilor care au un standard înalt al eticii personale.

Pagina 22Transparency International - Moldova22Procesele administrative privind recrutarea şi avansarealucrătorilor vamali trebuie să fie echitabile, obiective şi libere deorice subiectivism sau interferenţă, trebuie să fie bazate peprincipiul de merit. Procedurile de recrutare şi selectare apersonalului trebuie să se concentreze asupra selectăriipersonalului pe bază de incoruptibilitate, precum şi conformcompetenţei academice, profesionale şi/sau tehnice.Pentru a se asigura că personalul corespunde acestor cerinţe, seimpune selectarea cu grijă a potenţialilor lucrători vamali prinexaminarea înscrierilor privind posturile deţinute anterior şi/sau agaranţiilor de onestitate. Mai mult ca atât, dacă corupţia esterelativ endemică în cadrul unei societăţi, poate fi necesarărecrutarea personalului fie din alte organe de stat cunoscutepentru integritatea lor, fie din sectorul privat sau organizaţiileinternaţionale. Or, poate fi necesar să se apeleze la experţi externipentru a examina şi a sugera îmbunătăţiri la procedurile internede selectare. O astfel de politică este deosebit de importantăpentru poziţiile unde exerciţiul puterii discreţionare este inevitabilşi supravegherea este dificilă.Pentru a se asigura că procesul pentru recrutarea şi avansareapersonalului este obiectiv şi imun faţă de orice interferenţă,fiecare comitet de recrutare sau promovare trebuie să fie compusdin membri independenţi, selectaţi din diverse domenii de lucruale organizaţiei. Acest aranjament poate minimiza şansamanifestării nepotismului şi a corupţiei.Unele ţări, de exemplu, Cehia, în cazul recrutării candidaţilorpentru sectorul vamal practică colaborarea dintre organele vamaleşi un psiholog.Codul de conduită . Lucrătorii vamali trebuie să primească unCod de Conduită, implicaţiile căruia trebuie explicate în moddetaliat. E necesar să existe măsuri eficiente de sancţionare carear include şi posibilitatea de destituire.

Pagina 23Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei

23Un element-cheie al oricărui program de integritate trebuie să fieelaborarea, publicarea şi acceptarea unui Cod de Conduită amplucare stabileşte în termeni foarte practici şi clari comportamentulaşteptat de la toţi lucrătorii vamali. Documentul trebuie să includăresponsabilităţile fiecăruia pentru prevenirea şi descoperireacorupţiei şi penalităţile asociate cu încălcările codului. Adiţional,poate fi inclusă o prevedere care ar cere personalului vamal sădeclare anual investiţiile, averea şi datoriile lor.Administraţiile pot considera că dacă există un Cod General deConduită pentru serviciul public, unul specific pentru vamă poatesă nu fie necesar. Totuşi, există unele avantaje vizândimplementarea unui Cod de Conduită al Vămii, care ar recunoaştenatura unică a rolului vămii şi standardul mai înalt de conduităcerut în cadrul mediului vamal. Un astfel de cod trebuie săcompleteze şi nu să înlocuiască codul general al serviciuluipublic.Elaborarea unui Cod de Conduită poate juca un rol important înschimbarea amestecului actual de încurajări şi penalităţi. Cu altecuvinte, Codul de Conduită trebuie să impună personaluluiconvingerea că este mai bine să fii productiv şi să lupţi împotrivacorupţiei, decât să ai un comportament ilicit sau neetic.Elementele-cheie ale unui Cod de Conduită19sau Cod Etic sunturmătoarele:• Responsabilitatea şi implicarea personală a tuturorlucrătorilor;• Respectarea necondiţionată a legii;• Îmbunătăţirea relaţiilor cu publicul;• Soluţionarea problemei privind acceptarea cadourilor,răsplăţilor şi reducerilor;• Prevenirea conflictelor de interese;• Activitatea politică;• Comportamentul în cazul subiectelor legate de bani;• Confidenţialitatea şi utilizarea informaţiei oficiale;

Pagina 24Transparency International - Moldova24• Utilizarea proprietăţii şi serviciilor administraţiei vamale;• Achiziţionările private ale proprietăţii de stat de cătrelucrători;• Mediul de lucru.Cum sa menţionat anterior, condiţiile adecvate de angajare şiremunerare trebuie să susţină Codul de Conduită, să fie optime şi

în măsură să stimuleze un comportament etic.De asemenea, eforturile anticorupţie vor fi eficiente, dacăsistemul de penalizare va fi suficient pentru a împiedica real oconduită coruptă.De asemenea, trebuie stabilite penalităţi concrete pentruîncălcarea Codului de Conduită, cum ar fi de exemplu, amenzisau destituirea din funcţie pentru încălcări grave, simpla presiune,restricţii, transferuri, reducerea în autonomie sau puterilediscreţionare, diminuarea statutului profesional şi opinie publicănegativă.Codul de etică trebuie să fie inclus în programele iniţiale deinstruire şi accesibil pentru noul personal imediat după recrutareaacestuia.Dezvoltarea profesională . Lucrătorii vamali trebuie săbeneficieze de instruire profesională adecvată, care trebuie săcuprindă şi problemele de etică şi integritate, pe tot parcursulcarierei lor.Educaţia şi instruirea, atât formală, cât şi neformală, au un rolmajor în lupta împotriva corupţiei şi acţionează pe două căi. Înprimul rând, oferă angajaţilor vamali dezvoltarea profesionalăcorespunzătoare, sporind astfel competenţa lor tehnică. Instruireaneformală din timpul serviciului astfel este înlăturată.În al doilea rând, oferă organizaţiei oportunităţi pentru aconsolida regulat mesajul de integritate şi anticorupţie. Aceastăabordare este în mod particular binevenită când organizaţia are unCod de Conduită formal. Instruirea trebuie să se axeze pe

Pagina 25Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei25standardele de comportament aşteptat de la toţi lucrătorii şi pemecanismele disponibile de raportare a încălcărilor codului.Oricând e posibil trebuie promovat sentimentul responsabilităţiide grup sau a responsabilităţii comune.Pentru a menţine credibilitatea instruirii formale şi neformaleoferite, este esenţial ca instruirea să reflecte corect ce se întâmplăla locul de muncă.Remunerarea adecvată . Remunerarea lucrătorilor vamali, unfactor extrem de important dat fiind statutul lor profesional,trebuie să fie suficientă pentru a le permite un nivel decent de traişi poate, în anumite circumstanţe, include beneficii sociale, cumar fi de exemplu, îngrijirea medicală şi facilităţi locative şi/sauplăţi de încurajare (suplimente, premii etc.).În mod întemeiat, penalităţile severe aplicate pentru încălcareaCodului de Conduită vor fi acceptate mai uşor atunci când mediuldificil de lucru şi nivelele cerute de integritate sunt recunoscute în

cota de bază a remunerării.Subiectul privind plata sau remunerarea adecvată este, totuşi,unul extrem de dificil pentru administraţiile vamale. În mod clar,remunerarea oficială niciodată nu poate fi la un nivel care arpreveni toate comportamentele corupte, totuşi, cotele de platătrebuie să fie suficiente pentru a se asigura că lucrătorii nu sunttentaţi să accepte poziţii guvernamentale slab plătite presupunândcă ei pot suplimenta venitul lor cu comisioane ilegale.Indiferent de strategiile de integritate aplicate, dacă salariile suntinadecvate, va fi dificil de eliminat fenomenul corupţiei dinsectorul vamal.Pentru a răsplăti persoane şi comportamente concrete care reducsau ţin sub control corupţia pot fi folosite plăţi stimulatoare. Deexemplu, pot fi utilizate scheme de evaluare a performanţei careîncurajează comportamentul model. De asemenea, personalulpoate fi răsplătit pentru identificarea metodelor prin care corupţiapoate apărea şi pentru sugerarea mecanismelor îmbunătăţite de

Page 26Transparency International - Moldova26de control. Suplimentar, drept plăţi non-pecuniare, menite săîncurajeze comportamentul pozitiv, pot fi transferul, instruirea,deplasarea, publicitatea.Totuşi, chiar dacă personalul se bucură de o remuneraresuficientă încât aceasta să-i permită un nivel rezonabil de trai,trebuie de avut grijă că acesta nu face cheltuieli exagerate, intrândîn datorii serioase. Personalul care are probleme mari de datoriipoate fi mai vulnerabil faţă de corupţie. Dacă angajatul esteidentificat că are dificultăţi financiare severe, el trebuie săbeneficieze de consultanţă şi supraveghere permanentă, iar dacăeste cazul, transferat departe de zonele de risc înalt.Relaţiile dintre agenţii vamali şi comunitatea de afaceri .Administraţiile vamale trebuie să încurajeze o relaţie deschisă şitransparentă cu agenţii vamali şi cu sectoarele relevante alecomunităţii de afaceri. Comitetele de legătură sunt utile în acestsens.Pe când majoritatea principiilor din Declaraţia de la Arusha seconcentrează asupra strategiilor de minimizare a corupţiei dincadrul administraţiilor vamale, este, de asemenea, important aatrage atenţia asupra rolului central pe care îl au clienţii la ţinereasub control a manifestărilor corupţiei. Diverse forme ale corupţieiadministrative cer implicarea activă a partenerilor externi. Acestlucru este recunoscut în Regulile de Conduită ale CamereiInternaţionale de Comerţ, în Declaraţia ONU Împotriva Corupţieişi Mituirii în Tranzacţiile Comerciale Internaţionale şi în

Convenţia OCDE privind Combaterea Mituirii FuncţionarilorPublici Străini în Tranzacţiile Comerciale Internaţionale.Astfel, este importantă conlucrarea eficientă cu clienţii pentru aobţine susţinerea şi cooperarea acestora în vederea supravegheriişi eliminării manifestărilor corupţiei. Într-adevăr, grupurile declientelă trebuie să accepte un nivel corespunzător deresponsabilitate pentru această problemă şi pentru identificarea şiaplicarea soluţiilor adecvate.

Pagina 27Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei27Poate fi luată în consideraţie idea instituirii comitetelor delegătură cu diferite grupuri de clientelă sau cu diferite industriipentru a discuta probleme de interes mutual, inclusiv măsurile deprevenire a corupţiei. Comitetele de legătură oferăadministraţiilor vamale un important mijloc de comunicare clarăa standardelor de conduită aşteptate de la clienţi. În unele cazuri,se poate recomanda instituirea unei unităţi comune vama/clientîmpotriva corupţiei, care ar avea scopul să identifice soluţiipractice şi nu doar funcţionarii corupţi.Clienţii, publicul larg, terţele părţi, instituţiile bancare şiasociaţiile comerciale pot oferi surse potenţiale de informaţiedespre punctele cele mai vulnerabile ale organizaţiei sau desprecazurile reale de corupţie. Acordarea acestor date poate fifacilitată prin prevederea garanţiilor de anonimat, încurajareapersonalului şi cetăţenilor să raporteze practicile corupte,stabilirea liniilor fierbinţi şi instalarea unor cutii poştale specialepe teritoriul organelor vamale, oficiilor vamale şi punctelorvamale pentru mesaje confidenţiale şi plângeri venite din parteapasagerilor,transportatorilor,agenţiilordetransport,reprezentanţilor companiilor etc. Desigur, dacă această informaţieeste furnizată de către publicul larg, ea trebuie să fie investigatădetaliat şi dacă este dovedită, se cere a fi utilizată în modulcorespunzător. De exemplu, Administraţia Vamală a Indiei ainstituit o pagină Web pentru a încuraja clienţii şi publiculgeneral să raporteze cazurile şi alegaţiile de corupţie.Consolidarea cooperării dintre vamă, operatorii economici,oamenii de afaceri şi simpli cetăţeni presupune informareaclienţilor despre drepturile şi obligaţiile lucrătorilor vamali.Cetăţenii trebuie să ştie la cine se pot adresa dacă lucrătoriivamali nu-şi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor. Acest fapt

va limita considerabil cazurile de abuz ale atribuţiilor de serviciuşi de încălcare a drepturilor şi intereselor clienţilor din partealucrătorilor vamali.

Pagina 28Transparency International - Moldova28De asemenea, se impune necesitatea de a examina reclamaţiilecetăţenilor şi ale clienţilor într-un termen cât mai scurt. Înprezent, deciziile asupra plângerilor se tergiversează în moddeliberat, legile sunt interpretate arbitrar etc. În aceste condiţii,presiunea corupţiei asupra clienţilor vămii creşte.Pe lângă aceasta, penalităţile pentru comportamentul corupttrebuie să fie în măsură să asigure faptul că grupurile de clientelănu contribuie la această problemă prin mituire sau alte plăţineformale în vederea asigurării, de exemplu, că marfa estevămuită într-un mod rapid.De exemplu, broşurile informaţionale existente în cadruladministraţiei vamale pot include o indicaţie privind interzicereaefectuării plăţilor direct lucrătorilor vamali, cu excepţia cândacestea sunt percepute de un casier în serviciu şi care areobligaţia să certifice plata prin chitanţă oficială.Aici trebuie să adăugăm că este important de a dezvolta noiforme de cooperare şi comunicare dintre organele de aplicare alegii pentru a combate şi preveni contrabanda, traficul,importurile ilegale şi practicile corupte care le însoţesc. Un altaspect al cooperării vizează schimbul de informaţie dintreautorităţile vamale şi cele fiscale. Introducerea unor mecanismepermanente şi obligatorii pentru compararea constantă a datelordin declaraţiile vamale şi cele fiscale va asigura o conformitatemaximă şi va întări eforturile de reformă ale sectorului vamal.Acelaşi lucru se referă şi la crearea unui sistem informaţionalintegrat al vămii, precum şi a unui sistem pentru schimbulreciproc al informaţiei operative dintre oficiile vamale defrontieră ale statelor vecine.Vorbind despre principiile sectorului vamal, îndeosebi despreDeclaraţia de la Arusha, este absolut necesar să menţionămConvenţia Organizaţiei Mondiale a Vămilor de la Kyoto .Convenţia Internaţională privind Simplificarea şi ArmonizareaProcedurilor Vamale (Convenţia de la Kyoto) a intrat în vigoareîn 1974. Ea a fost revizuită pentru a face faţă cererilor curente ale

Page 29Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei29guvernelor şi comerţului internaţional. Consiliul Organizaţiei

Mondiale a Vămilor a adoptat Convenţia revizuită de la Kyoto îniunie 1999 drept model pentru proceduri vamale moderne şieficiente în secolul XXI. Procesul de revizuire a introdusimportante concepte moderne, cum ar fi de exemplu, aplicareanoilor tehnologii, implementarea noilor concepte privindcontrolul vamal şi voinţa partenerilor din sectorul privat de a seangaja în alianţe mutual avantajoase cu organele vamale.Printre principiile noi ale Convenţiei de la Kyoto, cel maiimportant este cel potrivit căruia administraţiile vamale îşi asumăangajamentul de a oferi transparenţă şi previzibilitate celorimplicaţi în aspectele comerţului internaţional.Suplimentar, organele vamale se angajează să utilizeze tehnicilemanagementului de risc, să coopereze cu alte autorităţi şicomunităţi comerciale relevante şi să implementeze standardeleinternaţionale corespunzătoare.Convenţia revizuită de la Kyoto promovează facilitareacomerţului şi controale eficiente, prevăzând în detaliu aplicareaunor proceduri simple, dar eficiente pentru a oferi un nivelmaxim al facilitării pentru bunuri şi pasageri. Convenţia revizuităconţine, de asemenea, reguli noi şi obligatorii pentru a fi aplicateşi acceptate fără rezerve de către toate Părţile Contractante.Potrivit acestei Convenţii, o administraţie vamală modernătrebuie să implementeze următoarele principii:° Proceduri unice şi simplificate;° Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a tehnicilor de controlvamal;° Folosirea maximă a tehnologiilor informaţionale;° abordare de parteneriat dintre vamă şi comercianţi.

Pagina 30Transparency International - Moldova30Elementele-cheie ce trebuie aplicate de administraţiile vamalemoderne, potrivit Convenţiei, sunt următoarele:° Utilizarea maximă a sistemelor automatizate sau atehnologiilor informaţionale. Acest principiu prevedeutilizarea standardelor internaţionale, consultarea cu toatepărţile interesate vizând introducerea cererii computerizate(prin utilizarea computerului), metodele comerţului electronicdrept o alternativă a cerinţelor scrise pe hârtie şi strategiacomerţului electronic (iniţiativă de susţinere);° Utilizarea tehnicilor managementului de risc (inclusiv,evaluarea riscului şi caracterul selectiv al controalelor). Acestprincipiu prevede identificarea încărcăturilor de risc înalt înbaza analizei, trecerea de la toate controalele documentare şifizice la controale selective, facilitarea comerţului legitim,

dar, pe lângă toate acestea, şi menţinerea unui control eficient,utilizarea efectivă a resurselor vamale;° Standardizarea şi simplificarea declaraţiei cu privire la bunurişi a documentelor de însoţire. Acest principiu prevederecerinţe minime vizând datele, depunerea documentelor pecale electronică şi elaborarea unui model referitor la datelevamale;° Utilizarea transferului electronic de fonduri;° Intervenţii coordonate cu alte agenţii. Acest principiu cereefectuarea inspecţiei împreună cu alte organe de frontieră;° Oferirea accesului liber la informaţia cu privire la cerinţele,legile, regulile şi reglementările vamale. Acest principiuvizează regulile privind acordarea informaţiei;° Oferirea unui sistem transparent de apel în problemelevamale. Acest principiu se referă la proceduri clare şitransparente de apel (vama, autoritate independentă,judiciarul);° Reglementarea unor proceduri rapide pentru persoaneleautorizate care au registrele de conformitate în ordine. Acestprincipiul prevede eliberarea bunurilor şi furnizarea

Pagina 31Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei31informaţiei minime pentru a le putea identifica (prezentareaulterioară a declaraţiei);° Reglementarea controlului minim necesar pentru asigurareaconformităţii;° Control bazat pe audit. Acest principiu prevede şi audituldupă vămuire;° Relaţii consultative şi de parteneriat cu sectorul comercial.Acest principiu prevede relaţii consultative formale,răspândirea informaţiei şi memorandumuri de înţelegere(MOU).Actele Organizaţiei Mondiale a Vămilor (Declaraţii, Convenţiietc.) şi principiile de la Doha privind facilitarea comerţului emisede către Organizaţia Mondială a Comerţului sunt compatibile şicomplementare. Astfel, Convenţia de la Kyoto conţineinstrumente pentru implementarea principiilor prevăzute înDeclaraţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului de la Doha cuprivire la Facilitarea Comerţului (noiembrie 2001).În concluzie, adoptarea şi implementarea unor principii aleorganizării şi activităţii organelor vamale sunt indispensabilepentru derularea unei reforme eficiente şi, având drept rezultatlupta reală împotriva corupţiei în sectorul vamal.3. Cadrul normativ al Republicii Moldova în domeniul

activităţii vamaleÎn scopul creării bazei normative a activităţii vamale, ParlamentulRepublicii Moldova a adoptat un şir de legi şi hotărâri, cele debază fiind:• Legea privind frontiera de stat;• Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova;• Legea cu privire la tariful vamal;• Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe;• Legea serviciului în organele vamale;• Codul Vamal;

Pagina 32Transparency International - Moldova32• Legea cu privire la controlul exportului, reexportului,importului şi tranzitului de mărfuri strategice;• Legea cu privire la modul de introducere şi de scoatere abunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de cătrepersoane fizice;• Legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie, alte legi,hotărâri ale Parlamentului.Legea serviciului în organele vamale20reglementează angajarea,încetarea, restabilirea în serviciul organelor vamale, exercitarea şicondiţiile serviciului în organele vamale. Potrivit acestei legi,serviciul în organele vamale este un gen special de activitate înserviciul public prin care se exercită funcţiile, drepturile şiobligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor dedrept.Codul vamal21stabileşte principiile juridice, economice şiorganizatorice ale activităţii vamale orientate spre apărareasuveranităţii şi securităţii economice a Republicii Moldova.Codul vamal stipulează că activitatea vamală se constituie dinpromovareapoliticiivamale,asigurarearespectăriireglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor detransport şi persoanelor peste frontiera vamală a RepubliciiMoldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor deexport, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alteactivităţi de promovare a politicii vamale şi că activitatea vamală

se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practicainternaţională.Conform Codului vamal, politica vamală este parte integrantă apoliticii externe şi interne a statului şi urmăreşte asigurareaeficienţei operaţiunilor vamale, reglementării schimbului demărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia larezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţiapieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, alteobiective stabilite de legislaţie. Codul vamal reglementeazăorganizarea în întregime a activităţii vamale. Codul include

Pagina 33Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei33atribuţiile organului vamal; stipulări privind trecerea mărfurilor şimijloacelor de transport, regimurile vamale (importul, tranzitul,depozitul vamal, magazinul duty free, zona liberă, exportul etc.),drepturile de import şi de export (taxa vamală, taxa pe valoareaadăugată, accizele, taxa pentru proceduri vamale etc.), calculareaşi plata acestor drepturi, proceduri de vămuire; stipulări privinddepozitarea provizorie, brokerii vamali, transportatorul vamal,declararea, controlul vamal, facilităţile vamale acordate anumitorcategorii de persoane străine, valoarea în vamă a mărfurilor,determinarea ţării de origine a mărfurilor, dispunerea de mărfurişi mijloace de transport, precum şi de mijloacele băneşti obţinutedin comercializarea lor, activitatea operativă de investigaţii, decercetare penală şi anchetă preliminară a organelor vamale,contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvârşirea lor,procedura în cazurile de contravenţie vamală şi cercetarea lor;atacarea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunilor organelor vamale şiale colaboratorilor vamali; aplicarea de măsuri la frontieră învederea protecţiei proprietăţii intelectuale; stipulări privindcolaboratorii vamali, precum şi administrarea statisticii vamale etc.Potrivit Codului vamal, activitatea vamală este desfăşurată deorganele vamale care sunt organe de drept şi care constituie unsistem unic, format din Departamentul Vamal ca autoritatecentrală de specialitate, din birouri şi posturi vamale. ConformCodului, organul vamal are următoarele atribuţii :‹ participă la elaborarea politicii vamale a statului şipromovează această politică;‹ asigură respectarea legislaţiei vamale;‹ apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrulactivităţii vamale;‹ contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţiieconomice a statului;‹ apără interesele economice ale statului;

‹ aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiiloreconomice şi comerciale;

Pagina 34Transparency International - Moldova34‹ încasează drepturile de import şi drepturile de export;‹ participă la elaborarea măsurilor de politică economică învederea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi aplicăaceste masuri;‹ luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilorvamale şi legislaţiei fiscale vizând trecerea mărfurilor pestefrontiera vamală; curmă trecerea ilegală peste frontieravamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor deartă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelorde proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante etc.;‹ contribuie la combaterea terorismului internaţional;‹ exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectueazăvămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului demărfuri peste frontiera vamală; exercită alte atribuţii stabilitede legislaţie.Legea cu privire la tariful vamal22stabileşte modul de formare şide aplicare a tarifului vamal la mărfurile introduse pe teritoriulRepublicii Moldova sau scoase din ţară, regulile de supunere aacestora taxelor vamale, precum şi metodele de determinare avalorii în vamă a mărfurilor şi a ţării lor de origine. Scopulaplicării tarifului vamal sunt optimizarea structurii importului demărfuri; echilibrarea importului şi exportului de mărfuri, protecţiaproducătorilor de mărfuri autohtoni; crearea condiţiilor favorabilepentru integrarea economiei Republicii Moldova în economiamondială.Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilorde pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice23stabileşte modul de trecere peste frontiera vamală a RepubliciiMoldova de către persoane fizice a mărfurilor, obiectelor de uzpersonal şi a mijloacelor de transport auto.Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova24garantează cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şiapatrizilor dreptul de ieşire şi intrare în Republica Moldova,stabileşte restricţii temporare la acest drept, reglementează modul

Pagina 35

Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei35de eliberare a actelor de ieşire şi intrare şi de soluţionare alitigiilor privind eliberarea acestor acte.Activitatea vamală este indispensabil legată de frontiera de stat.Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova25reglementează, de asemenea, regimul frontierei de stat, precum şiregimul punctelor de trecere a acesteia. Aici sunt stipulatetrecerea frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport,mărfuri şi alte bunuri, soluţionarea incidentelor legate deîncălcarea regimului frontierei de stat, ordinea de intrare (ieşire) apersoanelor, mijloacelor de transport, de introducere (scoatere) amărfurilor şi a altor bunuri, şederea în punctele de trecere afrontierei de stat a persoanelor şi mijloacelor de transport.Stipulările respective din legislaţie, în majoritatea lor, par a fisuficient de clare şi oportune pentru crearea bazei legale şireglementarea activităţii vamale. Cu atât mai mult, că în lege semenţionează: „activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cunormele şi cu practica internaţională”. În baza stipulărilorlegislative au fost adoptate un şir de hotărâri ale Guvernului carereglementează activitatea vamală. De exemplu, în baza CoduluiVamal au fost adoptate Regulamentele privind regimurilevamale26.De asemenea, au fost elaborate acte normative aleDepartamentului Vamal.Aceasta denotă volumul considerabil efectuat în vederea creăriibazei normative. Elaborarea şi adoptarea actelor normative a fostlegată de depăşirea mai multor dificultăţi. Ca rezultat, în multecazuri, stipulările respective ale legii au fost adoptate cu întârzierirelativ mari faţă de procesele care aveau loc în societate şinecesităţile la zi de asigurare a securităţii statului. De fiecare datălipsa stipulărilor respective sau adoptarea lor cu întârziere aucreat goluri în activitatea de asigurare a securităţii economice astatului, ducând, în mod inevitabil, la o permanentă degradareeconomică a statului.

Page 36Transparency International - Moldova36Totodată, activitatea vamală e în situaţia să înfrunte un şir deprobleme, inclusiv de ordin legislativ. De exemplu, pe parcursulultimilor ani sa făcut simţită problema implementăriimecanismului de efectuare a inspecţiei înainte de expediţie,

timpul consumat pentru trecerea frontierei vamale, efectuareacontrolului vamal, vămuirea mărfurilor. De asemenea, nu suntreglementate organizarea controlului vamal în comun de cătreorganele vamale ale statelor limitrofe; utilizarea sistemelor dedirijare cu riscurile şi analiza riscurilor la efectuarea controalelorvamale, utilizarea tehnologiilor informaţionale şi mijloacelorelectronice de comunicaţii pentru perfecţionarea controluluivamal, precum şi standardelor internaţionale etc., aşa cumstipulează Convenţia de la Kyoto.Practica mai denotă că pentru perfectarea declaraţiei vamale secere un număr sporit de documente şi autorizaţii. Conformrezultatelor sondajului de opinie, efectuat în perioada 2000-2002,27procedurile vamale reprezintă una din barierele principalela efectuarea activităţilor de import-export. Tot mai mult se ceresimplificarea acestor proceduri, unificarea şi perfecţionarealegislaţiei. Drept urmare, se impune inevitabil necesitatea aderăriiRepublicii Moldova la Convenţia internaţională pentrusimplificarea şi armonizarea regimurilor vamale de la Kyoto.De menţionat că legile, hotărârile Parlamentului şi aleGuvernului, precum şi alte acte normative guvernamentale, deregulă, se publică în Monitorul Oficial şi pot fi accesate înInternet28. Unele acte normative se publică în mass-media deprofil economic. Cu toate acestea, accesul la actele normative nueste atât de liber cât s-ar dori. Mulţi antreprenori din businessulmic, dar mai cu seamă publicul larg, din motive materiale deseorinu au acces nici la Monitorul Oficial şi nici la Internet. Acesteacte nu sunt în număr suficient chiar şi pentru activitateafuncţionarilor din organele vamale. Deseori, stipulările legislativenu sunt explicate detaliat şi în mod regulat cetăţenilor. Multepersoane se confruntă cu consecinţele nerespectării legislaţiei

Pagina 37Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei37vamale în momentul trecerii frontierei. Alteori, legislaţia vamalăeste invocată în mass-media, de obicei, în cazurile de infracţiunivamale sau în legătură cu pregătirea sau adoptarea unor stipulăriîn legislaţie, care atrag nişte interese anume ale antreprenorilor.De aici apare problema şi necesitatea răspândirii şi popularizăriiprevederilor legale în domeniul activităţii vamale.Tot la acest compartiment trebuie menţionat că prevederilelegislative în diverse cazuri sunt de caracter general şi necesită

reglementarea suplimentară pentru a fi aplicate. Din motiv căactele necesare nu au fost elaborate la timp, în activitatea sacurentă organele vamale s-au condus de regulamente şi ordine aleDepartamentului Vamal care, de fapt, nu au fost supuse expertizeijuridice şi nici nu au fost publicate în Monitorul Oficial, iar înlipsa acestora, deciziile autorităţilor vamale se bazau peindicaţiile administraţiei şi interpretările personale. În consecinţă,nu au fost excluse cazurilede adoptare aunor decizii neîntemeiate.Alte probleme ce ţin de legislaţie sunt reflectate încompartimentele respective.4. Aspecte cantitative privind obiectul activităţii organelorvamaleSe poate spune că unul dintre parametrii de bază potrivit căruia seevaluează activitatea cotidiană a organelor vamale este volumul şicalitatea operaţiunilor vamale, care la rândul său se reflectăasupra calităţii vămuirii, încasării drepturilor de import şi export,creării condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri pestefrontiera vamală, circulaţia cetăţenilor şi mijloacelor de transport.Scopul principal al acestei activităţi este asigurarea securităţiieconomice a statului.Datele statistice demonstrează că, fiind bazate pe implementareacontinuă a principiilor economiei de piaţă şi intensificareaprocesului de globalizare, activităţile economice ale RepubliciiMoldova tot mai mult au impact pe plan internaţional. Astfel,comerţul exterior a înregistrat în anul 2002 un volum de circa

Pagina 38Transparency International - Moldova3826,6 miliarde lei. Agenţii economici au efectuat peste 230,5 miide tranzacţii externe sau cu aproximativ 90 mii mai mult decât înanul 2001, ponderea tranzacţiilor de import constituindaproximativ 73 la sută. Valoarea exporturilor a constituit circa11,1 miliarde lei, iar a importurilor – circa 15,6 miliarde lei.Volumul mărfurilor importate sa majorat, comparativ cu 2001,cu 3,5 miliarde lei, iar volumul mărfurilor importate – cu 4,1miliarde lei. Organele vamale au încasat taxe, ulterior transferatela buget, în valoare de circa 2,5 miliarde lei, cu 1,634 miliarde leimai mult decât în anul 2001. În anul 2002 frontiera vamală aRepublicii Moldova a fost traversată în ambele direcţii de cătreaproximativ 6 milioane persoane. Comparativ cu anul 2001,numărul călătorilor în ambele direcţii sa majorat cu aproximativ2 milioane persoane. Totodată, în anul 2002, frontiera vamală afost traversată de aproximativ 780 mii autoturisme sau cu 110 miide autoturisme mai mult decât în anul precedent. Comparativ cuanul 2001, în anul 2002 numărul autocamioanelor supuse

controlului vamal a crescut de 1,3 ori, totalul acestora constituind235 mii. Organele vamale au înregistrat o creştere cu aproximativ20 la sută a numărului de vagoane-marfă şi cu aproximativ 70 lasută a rutelor aeriene de marfă. În schimb a fost înregistrată oreducere considerabilă a numărului vagoanelor de pasageri careau traversat frontiera vamală – 75,5 mii vagoane de pasageri, cuaproximativ 35 la sută mai puţin decât în anul 2001, precum şi oreducere cu 1,1 la sută a numărului rutelor aeriene de pasageri.29În primele cinci luni ale anului 2003 hotarele Moldovei au fosttraversate de circa 2,2 milioane pasageri, 28,1 mii autobuse, 54,1mii tiruri, 305,1 mii automobile.30În primul semestru al anului 2003 agenţii economici dinRepublica Moldova au efectuat peste 78,7 mii operaţii de comerţexterior, cu 12,6 mii mai mult faţă de perioada similară a anuluitrecut. Potrivit datelor Centrului informaţional „Vama”,exportului i-au revenit 28,9 mii de operaţiuni vamale, iarimportului – 49,8 mii. Agenţii economici au exportat mărfuri în

Pagina 39Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei39valoare de 6,463 mlrd lei (461,64 mln USD), în creştere cu 1,712mlrd (122,29 mln USD), iar importurile au fost evaluate la 9,239mlrd lei (659,9 mln USD) – cu 2,483 mlrd lei (177,35 mln USD)mai mult decât în primele 6 luni ale anului 2002. În cadruloperaţiunilor de tranzitare au fost perfectate 39,2 mii de declaraţiivamale, cu 6,4 mii mai mult decât în prima jumătate a anului 2002.31În şapte luni 2003 de pe aeroportul Internaţional Chişinău au fosttransportaţi în curse aeriene regulate şi neregulate 175750 depasageri sau cu cca 10 la sută mai mult decât în perioada similarăa anului 2002.32Aceste date relevă că volumul mărfurilor, numărul pasagerilor şial mijloacelor de transport supuse controlului vamal este înpermanentă creştere. Cu toate acestea, sarcina de lucru pentruorganele vamale este mai mică în comparaţie cu cea a organelorsimilare din multe state dezvoltate ale Europei, unde fluxul demărfuri, mijloace de transport şi de pasageri, evident, este multmai mare. În pofida acestui fapt, de multe ori se înregistreazăstaţionări relativ îndelungate la punctele sau birourile vamale, darmai cu seamă la depozitele provizorii (numite şi terminale) devămuire a mărfurilor. De exemplu, numai vămuirea mărfurilordeseori are loc timp de 5-7 zile, ceea ce este foarte mult pentru

agenţii economici şi poate prejudicia considerabil activitateaacestora. Mulţi dintre agenţii economici au avut de suferit dinmotiv că producţia sa alterat în rezultatul vămuirii îndelungate latrecerea frontierei vamale. Pe lângă profesionismul vameşilor,unele din motive sunt termenele exagerate prevăzute chiar delegislaţie. De exemplu, conform Codului vamal, mărfurile şimijloacele de transport se pot afla în depozitul provizoriu până la2 luni (art.160), verificarea declaraţiei vamale, a documentelor,controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport le efectueazăorganul vamal în termen până la 10 zile din momentul primiriideclaraţiei, a documentelor şi a informaţiilor necesare controluluivamal, iar verificările animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile –până la 3 zile (art.199). Ţinând cont de actualele condiţii nu e

Pagina 40Transparency International - Moldova40greu de imaginat ce poate să se întâmple în termenele stabilite cumărfurile uşor alterabile sau cu alt tip de mărfuri, precum şi carear fi impactul asupra activităţii economice ale antreprenorilor.Cum sa menţionat deja, legislaţia în vigoare nu reglementeazăsistemele de dirijare cu riscurile şi analiză a acestora în timpulcontroalelor vamale, chiar dacă controlul vamal selectiv esteprevăzut de Codul vamal (art.192). Cu toate acestea, de facto,sistemul de riscuri a început a fi utilizat de organele vamale.Astfel, în pofida faptului că lipsesc stipulările legislative, prinordinul Departamentului Vamal nr.108-0 din 04.06.2003,începând cu 9 iunie, a fost pus în acţiune Regulamentul privindprocedura de declarare şi efectuare selectivă a controlului vamal.Dintre participanţii la activitatea economică externă a fost alcătuitun „grup de încredere” – 121 de întreprinderi, cărora li se acordădreptul de a utiliza proceduri vamale simplificate. Acesteîntreprinderi îşi creează comisii vamale speciale, care suntresponsabile de corectitudinea declaraţiilor. Vămuirea mărfurilorde import sau export ce aparţin întreprinderilor selectate seefectuează în baza declaraţiilor prezentate de acestea,încărcăturile lor fiind scutite de controlul fizic. Organele vamaleîşi rezervă dreptul de a efectua controale inopinate. În cazulcomiterii încălcărilor, întreprinderile depistate sunt sancţionate şiexcluse din „grupul de încredere”. Criteriile de selectare aîntreprinderilor au fost: lipsa datoriilor faţă de buget şi vamă,activitate ireproşabilă şi fără obiecţii din partea organelor vamalecel puţin în perioada ultimului an. Includerea în listă se prevede afi efectuată în baza solicitărilor din partea întreprinderilor dupăcontrolul respectiv. Se prevede că această măsură să stimulezeactivitatea legală a participanţilor la activităţile economice

externe şi, totodată, să limiteze contactul direct al acestora cufuncţionarii vamali.33În principiu, acesta este unul dintremecanismele sistemului de dirijare a riscurilor şi analizei acestorala efectuarea controalelor vamale. Tot aici se poate menţiona căordinul Departamentului Vamal, de rând cu alte actedepartamentale, nu este publicat în Monitorul Oficial şi, de aceea,

Page 41Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei41societatea cunoaşte numai unele aspecte ale acestui ordin dinmass-media, fapt care contrazice legislaţiei în vigoare. Pentru anu transforma acest sistem într-o formă de abuz din parteaorganelor vamale, urmează a adopta completări în Codul Vamalprin care ar fi clar reglementat sistemul de dirijare al riscurilor şia analizei acestora la efectuarea controalelor vamale.Totodată, ţinând cont de tendinţele majorării fluxurilor de mărfurila frontiera Moldovei, se cere sporirea profesionismuluivameşilor şi implementarea formelor moderne de control vamal,care ar permite asigurarea efectivă a controlului vamal.Volumul activităţii organelor vamale este în creştere. De aceea,pentru stat este importantă calitatea acestei activităţi caredetermină eficienţa luptei împotriva contrabandei, a încălcărilorreglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale vizând trecereamărfurilor peste frontiera vamală, ca o altă atribuţie a organelorvamale. În acelaşi timp, calitatea activităţii vamale determină şigradul apărării intereselor legitime ale persoanelor la trecereamărfurilor şi altor bunuri peste frontiera vamală. Anume prinaceastă activitate organele vamale contribuie la asigurareasecurităţii statului.5. Combaterea contrabandei şi a altor încălcări ale legislaţieivamale în Republica MoldovaPână la adoptarea şi implementarea noului Cod de procedurăpenală, combaterea contrabandei a fost exercitată de cătreServiciul Informaţii şi Securitate, Departamentul Vamal, organeleafacerilor interne, organele procuraturii şi de către Centrul deCombatere a Crimelor Economice şi Corupţiei. Conform nouluiCod de procedură penală (pus în aplicare la 12.06.2003),combaterea contrabandei este de competenţa organelor deurmărire penală a Departamentului Vamal şi Centrului deCombatere a Crimelor Economice şi Corupţiei.Conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne34,

pe teritoriul Republicii Moldova toate organele de drept au

Page 42Transparency International - Moldova42înregistrat acte de contrabandă: în anul 1998 – 15 infracţiuni;1999 – 124; 2000 – 195; 2001 – 282; 2002 – 219; în primele 4luni 2003 – 138 infracţiuni. Dintre infracţiunile înregistrate, cotamaximă îi revine Ministerului Afacerilor Interne. De exemplu, peparcursul a 4 luni ale anului 2003 dintre cele 138 infracţiuni decontrabandă înregistrate 117 au fost înregistrate de către organelede interne; 14 – de către organele vamale şi 7 – de către Centrulpentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Sumastabilită a prejudiciului în cazul dosarelor penale înregistrate înanul 2002 a constituit 18,08 mil.lei, iar pe dosarele în curs deexaminare din anul 2002, care includ şi unele dosare din aniiprecedenţi, a fost de 31,65 mil.lei. Practica denotă că predominăcontrabanda de mărfuri (alcool şi produse alcoolice, produsepetroliere şi de tutungerie, medicamente, produse chimice,mărfuri de larg consum, automobile, inclusiv furate etc.), iarprejudiciul real cauzat statului în rezultatul actelor de contrabandăse estimează la circa 2 miliarde lei anual, o sumă considerabilăpentru ţara noastră.Conform datelor Comisiei parlamentare,40în perioada anilor2000–2002 de către organele de drept au fost pornite 1613 dosare(vezi tabelul 1). Din acest număr au fost clasate din lipsacomponenţei de infracţiune 402 cauze (circa 25%).Tabelul 1. Informaţia privind pornirea şi clasarea dosarelor penalepe cauzele de contrabandăOrganul2000 2001 2002 TotalClasate dinlipsacomponenţeide infracţiuneProcentuldosarelorclasateProcuratura--11811835

30%MAI308450467122529324%SIS--92922022%CCCEC--55--Vama6767391735431%TOTAL375517721161340225%

Pagina 43Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei43Conform Codului cu privire la contravenţiile administrative,organele vamale sunt în drept să examineze contravenţiileadministrative vizând încălcarea regulilor vamale (art.193),precum şi vizând transportarea, păstrarea sau comercializareamărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre decontrol sau cu timbre de accize (art.152

10.)Din iunie 1999, Departamentul Vamal ca organ de drept a fostinvestit cu dreptul de a efectua ancheta penală35, iar dindecembrie 1999, Departamentului Vamal ia fost conferită şiatribuţia de a efectua activitate operativă de investigaţie36. Înprezent, organele de urmărire penală ale Departamentului Vamalefectuează urmărirea penală37în cazul infracţiunilor prevăzute deart.248 (contrabanda; în codul penal vechi – art.75) şi art.249(eschivarea de la achitarea plăţilor vamale; în codul vechi –art.1648) din Codul penal38.În scopul realizării acestei atribuţii, în cadrul DepartamentuluiVamal a fost creată Direcţia de combatere a contrabandei şiîncălcărilor vamale, constituită din Secţia de combatere acontrabandei şi Secţia anchetă penală.39La finele anului 2002,Secţia combaterii contrabandei a fost completată cu 62 unităţi;Secţia anchetă penală – cu 5 specialişti. De asemenea, în structuraDepartamentului Vamal a mai fost instituită Direcţia operativă.Secţia operativă a acestei Direcţii nu este completată de 3 ani,ceea ce ar fi un indiciu că activitatea operativă de investigaţii nuse efectuează.40Aceeaşi sursă informează că în perioada de activitate, efectivulDirecţiei de luptă împotriva contrabandei şi încălcărilor vizândregulile vamale a întocmit peste 5 mii de procese-verbale ce auavut drept subiect încălcările regulilor vamale. Au fostsancţionate peste 3 mii de persoane fizice şi agenţi economici.Suma amenzii aplicate de către organele vamale în anii 2001-2002 a constituit circa 30,6 mil. lei, din care a fost perceputăsuma de circa 2,6 mil. lei (vezi tabelul 2).

Pagina 44Transparency International - Moldova44

Tabelul 2. Numărul proceselor-verbale, a persoanelor sancţionate,suma amenzilor aplicate şi suma amenzilor perceputeAnulNumărulprocese-lorverbaleNumărulpersoanelorfizicesancţionateNumărulpersoanelorjuridicesancţionateSumaamenzii(lei)Percepe-reaamen-zilor (lei)2001161912423519690194903354(9.3%)200218411225594209178771717199(6.7%)În rezultatul activităţii de contracarare a contravenţiiloradministrative şi a infracţiunilor vamale (de contrabandă) au fostconfiscate (sechestrate, ridicate) şi transmise organelor fiscalepentru utilizare diferite mărfuri şi obiecte în sumă de 2873706 lei:în anul 2000 – în sumă de 869933 lei; în 2001 – 1119443 lei; în2002 (10 luni) – 884330 lei.În perioada 2000-2002 de către organele vamale au fost pornite173 cauze penale (circa 11% din numărul total înregistrate), dinele fiind clasate din lipsa componenţei de infracţiune 54 de cauze(31%). Altele sunt suspendate din motivul neidentificării

persoanei culpabile sau din motivul că nu este stabilit locul aflăriiînvinuitului. De exemplu, în secţia de anchetă penală aDepartamentului Vamal s-au acumulat 68 de dosare suspendate,dintre care 58 din cauza neidentificării persoanei care trebuiepusă sub învinuire şi 10 dosare din motivul că nu sa stabilit loculaflării învinuitului.40Ambele surse indicate denotă că activitatea organelor vamaledeseori nu duce la relevarea şi înregistrarea infracţiunilor decontrabandă şi altor infracţiuni vamale , deci, în acest sensactivitatea organelor vamale nu este îndeajuns eficientă , dincare motiv partea cea mai mare a actelor de contrabandă esterelevată nu de către Departamentul Vamal, ci de către organelede interne sau alte organe . Este alarmant faptul că o mare partedintre actele de contrabandă înregistrate se efectuează prin

Page 45Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei45trecerea mărfurilor în cantităţi relativ mari prin punctele vamalecu acordul sau participarea funcţionarilor vamali. Astfel, a fostînregistrată trecerea prin contrabandă prin punctul vamal Criva acirca 37 tone de crenvuşti comisă de către cet. MJ şireprezentanţii firmelor „Giparu-prim”, „Comacs”, a unui set demobilă de către reprezentantul firmei SRL”Limang”; prin VamaLeuşeni – a 2 strunguri de către cet. Iu.V.; prin Vama Cahul – amărfii în valoare de 100 mii lei de către cet.NN; prin VamaSculeni – a circa 13 tone cartofi de către cet. V.Gh.; prin VamaCriva – a pulpelor de găină în valoare de circa 13 mii dolari SUAde către cet. SA; prin Vama Ocniţa – a circa 20 tone orez de ÎI„Aria-Popovici”; prin Vama Briceni – a circa 38 tone pulpe degăină în sumă de circa 40 mii dolari de către cet.C.; prin VamaCosteşti – a 393 acumulatoare de către cet. V. etc. Aceste cazuridenotă nu atât lipsa profesionismului funcţionarilor vamali sauexistenţa altor probleme, cât răspândirea largă a corupţiei înactivitatea vamală, lipsa unui sistem modern informaţionalautomatizat, neimplementarea inspecţiei înainte de expediţie,organizarea insuficientă a activităţii de combatere acontrabandei şi a altor încălcări ale legislaţiei vamale, precumşi de asigurare a integrităţii în organele vamale .Importul mărfurilor cu calităţi dubioase ce ar putea cauzaprejudicii cetăţenilor şi economiei naţionale, precum şi exportulde mărfuri cu derogări de la cerinţele stabilite pe piaţainternaţională ce dăunează imaginii subiecţilor economici şi înîntregime a Republicii Moldova peste hotare constituieconsecinţele negative ale unor asemenea cazuri. Despre importul

mărfurilor cu calităţi dubioase ne indică mulţimea pieţelorcomerciale din ţară în care se comercializează asemenea mărfuri.Urmările sunt şi mai grave în cazurile contrabandei obiectelorinterzise circulaţiei (droguri, arme, materiale radioactive etc.),care pun în pericol enorm securitatea persoanelor şi a statului. Cupărere de rău, organele vamale nu au rezultate eficiente în acestdomeniu. De exemplu, pe parcursul a 11 luni ale anului 2001Departamentul Vamal a înregistrat numai 9 cazuri de contrabandă

Pagina 46Transparency International - Moldova46cu substanţe narcotice41, ceea ce nu corespunde situaţiei la ziprivind circulaţia ilegală a drogurilor. Conform datelor statisticeoficiale, în anul 2001, pe teritoriul Republicii Moldova au fostînregistrate 1897 infracţiuni privind circulaţia ilegală a drogurilor.42Multiplele încălcări depistate de către Curtea de Conturi suntlegate de evidenţa insuficientă a trecerii mărfurilor şimijloacelor de transport peste frontiera vamală a RepubliciiMoldova . În baza lor, sa propus Guvernului de a examinamodalitatea introducerii evidenţei exportului şi importuluimărfurilor şi mijloacelor de transport la serviciul de frontieră.43Sa sesizat că la momentul controlului întreprins de către Comisiaparlamentară la finele anului 2002, Departamentul Vamal nicinu dispunea de un regulament cu privire la modul de primire,evidenţă şi soluţionare a comunicărilor vizând infracţiunile.Iată de ce asemenea informaţii se comunică altor organe de dreptpentru a fi soluţionate. Mai mult ca atât, dacă organul vamalsuspendă cauzele penale, practic nu se mai întreprind activităţiorientate spre descoperirea acestor infracţiuni.Examinarea datelor privind pornirea cauzelor penale decontrabandă arată că lacunele în activitate şi încălcările legislaţieiau dus la punerea sub învinuire nelegitimă a persoanelor ,acestea din urmă fiind achitate de către instanţele de judecată(ceea ce este caracteristic nu numai pentru organele vamale, dar şipentru alte organe de drept). De obicei, cazurile când împotrivaunor persoane se intentează cauze penale, iar apoi acestea suntachitate, nici nu se examinează de către organul vamal şifuncţionarii respectivi nu poartă nici o responsabilitate pentruîncălcarea drepturilor persoanei. Pe de altă parte, unele dosare seclasează neîntemeiat, bazându-se, de obicei, pe acte de corupţie .Practica demonstrează că contrabanda de mărfuri, inclusiv în

cantităţi impunătoare, deseori este efectuată de persoane terţe(şoferi, expeditori, persoane angajate) care, uneori nici nu cunosccine sunt stăpânii adevăraţi ai mărfurilor, cei din urmă aflându-se„în spate” şi, posibil, chiar deţinând funcţii publice. Asemenea

Page 47Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei47cazuri de contrabandă sunt bazate pe legăturile existente dintrestăpânii adevăraţi ai mărfurilor trecute prin contrabandă şipersoanele corupte din organele vamale, alte organe de drept sauinstituţii de stat. Anume legăturile corupte duc la clasareaneîntemeiată a unor dosare de contrabandă, cauzând prejudiciienorme statului. Mai mult decât atât, în unele cazuri, clasareadosarelor penale creează condiţii pentru învinuirea anchetatorilorşi conducătorilor respectivi de comiterea abuzurilor.Îmbunătăţirea prevederilor legale privind controlul judiciar alprocedurii prejudiciare ar stimula soluţionarea problemeiclasării ilegale a cauzelor penale . Această problemă a fostanalizată într-un studiu publicat de Transparency International –Moldova ce a luat în discuţie sistemul judiciar.44În practică,deseori, dosarele penale anchetate de un organ sunt clasate decătre procuratură sau de alt organ după ce aceste dosare sunttrecute pentru cercetare în producerea lor la indicaţia procuraturii.Codul de procedură penală (atât cel vechi45- art.195A, cât şi celnou37– art.313) stipulează că ordonanţele privind încetareaurmăririi penale şi clasarea cauzei penale pot fi atacate în instanţade judecată de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, decătre alţi participanţi la proces sau de către alte persoanedrepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate deaceste organe. Sintagma „sau de către alte persoane drepturile şiinteresele legitime ale cărora au fost încălcate” ar presupune că seacordă acest drept inclusiv organului care a pornit sau a efectuaturmărirea penală. Examinând unele asemenea cauze, CurteaSupremă de Justiţie, însă, nu a recunoscut acest drept. Deexemplu: Unii funcţionari ai fostului Departament pentruCombaterea Crimei Organizate şi Corupţiei au contestat îninstanţele de judecată legalitatea clasării unor dosare penale.

Încheierea din 16.03.2001 a judecătoriei sectorului Centru a decisanularea ordonanţelor privind încetarea proceselor penalenr.98267005, 98427067, 98457006, 98087003, fiind totodatărespins integral recursul procuraturii prin decizia Colegiului penalal Tribunalului mun. Chişinău din 27.04.2001. Hotărârea instanţei

Pagina 48Transparency International - Moldova48de judecată şi decizia Tribunalului au fost casate de CurteaSupremă de Justiţie, justificând că petiţionarii (adică persoanelecare au pornit şi au efectuat ancheta pe aceste cauze) nu sunt părţiîn cauzele penale respective şi, totodată, ei nu pot fi consideraţipersoane cărora le-au fost încălcate drepturi sau interese princlasarea dosarelor penale. Astfel, ordonanţele de clasare acauzelor penale au rămas în vigoare, cauzele nefiind în continuareanchetate.În legătură cu aceasta este necesar a concretiza categoriile depersoane stipulate în sintagma „sau de către alte persoanedrepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate” dinart.313 Cod de procedură penală. A stipula că organul care aefectuat sau a fost implicat în activitatea de urmărire penală esteîn drept să conteste în instanţa de judecată deciziile procuroruluisau a altui organ pe aceste dosare. Aceasta este necesar deoareceîn cazul clasării unor asemenea cauze, cum ar fi actele decontrabandă, este prejudiciată nu o persoană fizică concretă, darstatul însuşi şi numai organul care iniţiat şi/sau a efectuaturmărirea penală cunoaşte detaliile şi este în măsură să apreciezelegalitatea clasării cauzei.Datele despre pornirea şi clasarea docarelor penale mai denotă şifaptul că se încalcă frecvent principiul sistemului judiciar privindreglementarea puterii discreţionare la pornirea urmăririi penaledespre care sa menţionat anterior.44Atât pornirea, cât şi clasareailegală a cauzelor penale se reflectă negativ nu doar asupracalităţii activităţii organului de drept, dar şi asupra securităţiiantreprenoriatului, mai cu seamă a celui mic şi mijlociu.Eficienţa activităţii de combatere a contrabandei şi a altorinfracţiuni vamale este nesatisfăcătoare şi din motivul colaborăriiinsuficiente a organelor de drept, şi din lipsa unei reglementăriprivind controlul mărfurilor transportate de antreprenori. Înrezultat se comit abuzuri din partea funcţionarilor, se încalcădrepturile şi interesele legitime ale antreprenorilor. A fostevidenţiat faptul că, în unele cazuri, unităţile de transport cu

Pagina 49Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei49marfa deja vămuită sunt aşteptate de poliţie după trecerea bariereila intrarea în ţară sau în drum spre locul de destinaţie, duse lacomisariatele de poliţie, controlate, apoi eliberate, fără a da vreoexplicaţie privind motivul reţinerii. În asemenea cazuri nici nu seîntocmeşte un careva act ce ar justifica acţiunile respective.Astfel, în iunie 2002, funcţionarii Comisariatului de PoliţieBuiucani au reţinut patru unităţi de transport cu încărcătură dinItalia, vămuite la Vama Leuşeni, care ulterior au fost eliberatefără a întocmi proces-verbal şi fără a explica motivele reţinerii. Înalte cazuri, funcţionarii vamali sunt direct împiedicaţi să-şiexercite funcţiile, fiind trataţi ca infractori. De exemplu, la23.02.2002, în apropierea Gării de Sud, lucrătorii organelor deinterne au reţinut o coloană din 4 autocisterne care se deplasa peruta Leuşeni–ExpoBusiness-Chişinău sub supravegherea escorteiserviciului vamal. În timpul reţinerii, funcţionarii vamali au fostînjuraţi, loviţi, cauzându-le leziuni corporale, iar unuia chiarîmbrăcate cătuşele la mâini.Ca rezultat, se compromite imaginea organelor de drept,eficacitatea activităţii de combatere a contrabandei, dar mai cuseamă sunt prejudiciaţi antreprenorii. Prin urmare, se cere oreglementare a colaborării şi coordonării activităţilor organelorspecializate în acest domeniu, precum şi reglementarea strictăprivind activitatea de reţinere şi control a mărfurilortransportate .Una dintre condiţiile care au contribuit la introducerea ilegală amărfurilor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a fostadoptarea, în 1994, a deciziei privind crearea depozitelor vamalelibere46şi lipsa controlului cuvenit asupra acestor depozite dinpartea organelor vamale . A fost stipulat că depozitul vamal libereste utilizat pentru păstrarea provizorie sub supraveghere vamalăa mărfurilor importate sau aflate în tranzit, fără perceperea înperioada păstrării lor a taxelor vamale, impozitului pe valoareaadăugată, accizelor şi fără să li se aplice măsurile preluate dinpolitica economică (licenţiere, cotare, interzicerea exportării etc.)

Pagina 50Transparency International - Moldova50şi că în depozitele vamale libere sunt depozitate pentru păstrareprovizorie şi mărfurile produse în Republica Moldova, ceurmează a fi exportate conform legislaţiei vamale de export.

47Înrealitate, însă, deseori, mărfurile, fiind introduse în regimul dedepozit vamal liber, erau puse ilegal în circulaţie nestingherită peteritoriul Republicii Moldova. La fel se întâmpla şi cu producţiadin Moldova care era prevăzută pentru export numai pe hârtie şipentru care se perfectau documente false. S-au atestat cazuri cândteritoriul Moldovei era utilizat în scopuri de trafic ilegal.De exemplu: Curtea de Conturi menţionează că în anul 1997, subregim de supraveghere vamală, la depozitele care funcţionau aufost primite mai mult de 1 miliard 500 mil. bucăţi de ţigări deimport în sumă de peste 150 mil.lei, posesorii mărfii fiind firmeledin Olanda, Anglia, Grecia, Turcia, Cipru, Hong-Kong ş.a. Iniţial,ţigările erau recepţionate la depozite din portul Iliciovsc, prinpunctele vamale Cuciurgan şi Otaci. Ulterior, cea mai mare parteera exportată în direcţia opusă, pe aceeaşi cale, în portul Iliciovsc.Oficial, pe teritoriul Republicii Moldova, ţigările de import nuerau supuse perfectării vamale. Cu toate acestea, procurarea lorpe pieţele republicii putea fi făcută fără nici o greutate. Toateţigările de import, comercializate în republică, practic nu aveaumărci de accize. La momentul efectuării controlului,Departamentul Control Vamal na înfiinţat nici un depozitspecializat pe lângă vamă. Toate depozitele vamale, unde eraurepartizate articolele de tutun, băuturile alcoolice şi bere (toate deimport), nu aparţineau organelor vamale, ci se aflau înproprietatea firmelor particulare. Existau cazuri când ladepozitele vamale libere se păstrau mărfurile supuse accizelor,produse în republică, fapt interzis de actele normative învigoare.48Departamentul Vamal na întreprins măsuri eficiente înprivinţa firmelor ce au încălcat Regulamentul cu privire ladepozitul vamal liber. Astfel, contrar pct.9 al Regulamentului,cooperativei "Rodnic", căreia ulterior i sa schimbat denumirea înFCP "La izvorul cristalin", în iunie 1997, i sa eliberat licenţăpentru înfiinţarea depozitului vamal liber în s.Volcineţ, raionul

Pagina 51Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei51Ocniţa. În perioada funcţionării depozitelor vamale libere (pânăla 1 aprilie 1998), la acest depozit au fost stocate ţigări de importîn sumă de peste 88 mil.lei. În afară de aceasta, aici s-au stocatpartide mari de spirt. Ţigările de la depozit au fost exportate prinVama Ocniţa în Ţările Baltice şi în Armenia. La 10 februarie1998, în regiunea s.Naslavcea, la trecerea în Ucraina, lucrătorii

Ministerului Securităţii Naţionale au reţinut 13 autocamioane,care nu dispuneau de documentele vamale necesare (4 – cu ţigăride import şi 9 – cu spirt în sumă totală de peste 5 mil.lei). Sastabilit că toată marfa a fost încărcată la depozitul vamal liber"Rodnic" ("La izvorul cristalin"). Deşi reprezentantul vămii eraprezent, toată producţia a fost scoasă din depozit în mod ilegal.Marfa a fost arestată de către Ministerul Securităţii Naţionale. Cutoate că au fost depistate încălcări ale legislaţiei vamale,Departamentul Control Vamal na întreprins nici un fel de măsurişi depozitul "La izvorul cristalin" a continuat să funcţioneze înlunile martie-mai 1998, importând şi exportând ţigări şi altemărfuri supuse accizelor.Posibil din motivele expuse, ulterior, decretul preşedintelui deînfiinţare a depozitelor vamale libere a fost abrogat49, iar înconformitate cu Legea nr.990-XV din 18.04.2002, regimul dedepozit vamal liber a fost exclus din Codul vamal, acest faptmotivându-se prin necesitatea combaterii contrabandei şicorupţiei. De menţionat că constituirea unor stocuri de mărfuri îndepozite care beneficiază de regimul depozitului vamal liberreprezintă o practică tot mai răspîndită în comerţul internaţionalşi un factor de stimulare a comercializării pe piaţa externă.Practica internaţională confirmă că lipsa DVL poate produce, înunele situaţii, prejudicii agenţilor economici exportatori şiimportatori. Astfel, prin lichidarea DVL, agenţii economici dinRepublica Moldova au fost privaţi de posibilităţile de a practicaactivitatea profitabilă de deţinător al depozitului vamal liber, iarimportatorii şi exportatorii au fost lipsiţi de oportunitatea de aefectua anumite tranzacţii, precum şi de a beneficia de altefacilităţi ale regimului în cauză. Considerăm, că lichidarea DVL

Pagina 52Transparency International - Moldova52demonstrează nu numai incompetenţa organelor vamale laefectuarea unui control vamal asupra activităţii deţinătorilor dedepozite, dar mai cu seamă, incapacitatea statului de a combatecontrabanda şi corupţia prin intermediul unor instrumente legale.Astfel, în loc de perfecţionarea mecanismelor de prevenire şicontracarare a contrabandei şi corupţiei, sa recurs la lichidareadepozitelor vamale libere, metodă care nu necesită cheltuielisuplimentare, şi în urma căruia întreprinzătorii au fost limitaţi deunele posibilităţi oferite de depozitele vamale libere în businessullor. Codul vamal în vigoare stipulează regimul vamal „depozitulvamal”, însă posibilităţile acestuia sunt mai limitate comparativ

cu regimul „depozitului vamal liber”. În primul rând, deţinătoriide depozite vamale pot fi numai organele vamale şi alte structurisubordonate Departamentului Vamal (art.46), pe când deţinătoriidepozitelor vamale libere pot fi persoanele juridice (agenţiieconomici) care activează în baza autorizaţiilor respective şi subsupraveghere vamală, fapt ce oferă posibilitatea de a investi înacest domeniu de activitate şi a facilita activităţile economice. Înal doilea rând, spre deosebire de regimul DVL, în regimuldepozitului vamal numărul operaţiilor cu mărfurile este limitat(de exemplu, mărfurile nu pot fi prelucrate). În al treilea rând, înregimul depozitului vamal, termenul de depozitare este limitat (3ani), pe când în regimul depozit vamal liber termenul dedepozitare a mărfurilor este nelimitat.Conform celor expuse, în scopul facilitării activităţilor economicee necesar a adopta completări în Codul vamal, prin care s-ar stipulaimplementarea regimului vamal de tip „depozit vamal liber”.Tot în scopuri de contrabandă sunt utilizate posibilităţile oferitede regimul vamal tranzit în care mărfurile sunt transportate subsupraveghere vamală de la un organ vamal la altul, aceastaefectuându-se fără perceperea drepturilor de import şi de export şifără aplicarea măsurilor de politică economică. În noul Codvamal au fost adoptate restricţiile respective ce ar împiedicafenomenul în cauză. Sa hotărât că timpul tranzitului prin

Page 53Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei53teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar care nu poatedepăşi 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale, iartranzitul de mărfuri pe calea ferată, în cazul formării garniturii detren în unele staţii ale Căii Ferate din Moldova, nu poate depăşi168 de ore din momentul trecerii frontierei vamale, precum şi alterestricţii.21Urma ca aceste restricţii să fie respectate de cătretransportatorii de mărfuri, precum şi supravegheate corect decătre organele vamale. Însă nici aceste rigorii nu au stopat pedeplin fenomenul de contrabandă. Lipseşte supravegherea corectădin partea organelor vamale a respectării de către transportatoriide mărfuri a acestor restricţii. La şedinţa din 20 iulie 2003 aConsiliului Suprem de Securitate, în cadrul elaborării măsurilorde redresare a situaţiei pe piaţa produselor petroliere, şefulstatului sa pronunţat pentru perfectarea cât mai urgentă alegislaţiei în scopul contracarării eficiente a contrabandei cuproduse petroliere, solicitând efectuarea controalelor permanenteasupra tranzitului de produse petroliere şi la perceperea tuturor

taxelor la intrarea în ţară, precum şi restituirea sumelor respectivela ieşirea din ţară.50Adoptarea hotărârii de a permite Departamentului Vamal săprocure şi să instaleze dispozitive de sigiliu vamal pe vehiculelece transportă încărcături în tranzit prin teritoriul ţării51, precum şiintroducerea bonului unic de control în birourile vamale Cahul,Giurgiuleşti şi punctul vamal Palanca52, au fost unele dinmăsurile întreprinse pentru prevenirea fenomenului contrabandei.De asemenea, a fost elaborată şi implementată aşa-numita sistemăde cip-uri (plombelor „SMART”), destinată evidenţei şicontrolului tranzitului de încărcături. Fiind elaborată de cătreDepartamentul Tehnologii Informaţionale, tehnologia a fosttransmisă Departamentului Vamal încă în august 2001 pentruexploatarea în birourile vamale Sculeni, Otaci, Palanca53, iar întoamna 2002 – pentru biroul vamal Giurgiuleşti şi zonaeconomică liberă Taraclia.54Conform unor surse, DepartamentulVamal a început exploatarea acestui sistem numai în mai 2003 lainsistenţa preşedintelui ţării.

Page 54Transparency International - Moldova54Problema combaterii contrabandei este în atenţia opiniei publicede mai mult timp. Încă la primele etape de activitate aDepartamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şiCorupţiei sa observat tendinţa unei legături directe dintrefenomenele de contrabandă, corupţie şi crimă organizată.Problema contrabandei şi corupţiei a fost motivul adoptării, înanul 1999, a decretului preşedintelui vizând crearea grupurilor delucru pentru studierea activităţii organelor vamale55, precum şicrearea Comisiei parlamentare de control la finele anului 2002 înscopul controlului executării Legii serviciului în organelevamale56etc. De exemplu, rezultatele ultimului control au relevat

un şir de încălcări în domeniul activităţii vamale, fapt ce a dus laadoptarea de către Parlament a unor măsuri orientate spreameliorarea situaţiei.57Însă, Parlamentul, adoptând hotărârearespectivă, a ignorat principiul divizării puterilor în stat, dândindicaţii directe Procuraturii Generale în vederea efectuăriiactivităţilor pe dosare penale, ceea ce înseamnă limitareaindependenţei procurorului. Reieşind din conţinutul hotărâriiParlamentului, s-ar subînţelege că se recunoaşte problemacombaterii contrabandei şi problema clasării dosarelor penale dinmotivul lipsei componenţei de infracţiune.Problema contrabandei mărfurilor există şi este destul de acută demai mulţi ani. Multe persoane fac uz de contrabandă în scopulîmbogăţirii ilegale, rapide şi substanţiale. Se recurge lacontrabandă în primul rând, pentru a nu achita plăţile vamale(mai bine zis – drepturile de import şi drepturile de export: taxavamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoare adăugată(TVA), accizele, taxa pentru eliberare de licenţă, etc.). Încontextul examinării problemei combaterii contrabandei demărfuri, e de observat că actele de contrabandă sau cele deeschivare de la achitarea plăţilor vamale se comit şi din motivultaxelor de import exagerate şi orientarea organelor vamaleprioritar la acumularea mijloacelor în buget din activitatea deimport-export. Aceasta rezultă din tendinţele de acumulare amijloacelor (veniturilor) în bugetul de stat pe seama plăţilor

Page 55Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei55vamale. De exemplu, potrivit Curţii de Conturi58, în anul 2002organele vamale au vărsat în bugetul consolidat 2493,6 mil.lei(49,0% din veniturile totale) sau cu 629,4 mil.lei (33,8%) maimult decât în anul 2001 şi cu 138,4 mil.lei (5,9%) mai mult faţăde planul precizat. Majoritatea sumelor se datorează tranzacţiilorde import-export ale agenţilor economici.59Sau, de pildă,veniturile încasate în primul semestru al anului 2003 de cătreorganele vamale în rezultatul operaţiunilor de export-import şitransferate la bugetul de stat au constituit 1,430 mlrd lei (102 mlnUSD), în creştere cu 451 mln lei (32,2 mln USD) faţă de perioadaianuarie-iunie 2002.31

Suma încasărilor la buget de către organelevamale în iulie 2003 a constituit 352,3 mln lei şi a crescut cu 48%în comparaţie cu media în prima jumătate a anului. În primajumătate a anului 2003, media lunară a veniturilor încasate deorganele vamale a constituit 238,4 mil.lei. Suma totală aveniturilor încasate în ianuarie-iunie 2003 pe seama TVA este de995,8 mil.lei faţă de 654,6 mil.lei în perioada similară a anului2002, iar cea a accizelor a crescut de la 207,6 mil.lei până la264,2 mil.lei.60Tendinţa acumulărilor mijloacelor în buget peseama plăţilor vamale ar indica că pentru Departamentul Vamaleste prioritară realizarea sarcinii de a acumula cât mai multemijloace în buget, iar asigurarea securităţii economice a statului,apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrulactivităţii vamale, rămânând a fi o sarcină mai secundară. Deexemplu, în raportul Comisiei parlamentare se menţionează că„pentru neacumularea veniturilor la bugetul de stat pentru anul2002 la 4 şefi ai birourilor vamale le-au fost aplicate sancţiunidisciplinare” sau că importul de motorină din Turcia în cantitatede 6 mii tone cu titlu de ajutor umanitar pentru Găgăuzia înprimul rând, este văzut prin prizma pierderilor a circa 7 mil.leipentru buget etc. Cazurile depistate de majorare nemotivată decătre vameşi a valorii mărfii în vamă, au avut loc, probabil, deasemenea, în scopul sporirii acumulărilor la buget.Conform legislaţiei, taxele vamale au variat de la 5 la 30%, taxape valoarea adăugată la importul de mărfuri şi servicii constituie

Page 56Transparency International - Moldova5620%, cu excepţia importului de gaze naturale şi lichefiat la carecota este de 5%, taxa pentru proceduri vamale în perioada 2000–2001– 0,25%, iar din 2002 – 0,2% din valoarea în vamă a mărfurilor.Acest aspect contrazice unul dintre principiile proclamate înDeclaraţia de la Arusha, conform căruia tarifele de import trebuiesă fie moderate, unde e posibil, numărul ratelor (taxelor,impozitelor) trebuie să fie limitat.7Conform Memorandumului,semnat cu Fondul Monetar Internaţional în anul 1999, RepublicaMoldova sa obligat să nu aplice cotele mai mari decât 15%.Totodată, plafoanele taxelor negociate în procesul aderăriiRepublicii Moldova la OMC (taxa vamală consolidată) au foststabilite la un nivel mai înalt.Consecinţele negative ale acestui factor (tarife, taxe majorate)

sunt nu numai sporirea numărului actelor de contrabandă saueschivărilor de la achitarea taxelor vamale, dar şi a niveluluicorupţiei în sistemul vamal, precum şi crearea piedicilorsuplimentare la efectuarea activităţilor economice.Din cauza taxelor sporite, o bună parte dintre agenţii economicisau organizaţii tind să obţină pe diverse căi scutirile respectivepentru a nu achita mărimea deplină a taxelor la importul demărfuri. Ca rezultat, plăţile calculate au constituit în mediu circa10%. Conform datelor Secţiei Informaţii şi Statistică a BirouluiVamal Chişinău, în anul 2000, importul definitiv a constituit4964,3 mil.lei, în 2001 – 5427,8 mil.lei, în 2002 – 7192,8 mil.lei.Taxele vamale calculate au constituit 0,97; 0,95; 1,33%, iar TVA– 7,84; 7,08; 11,37%. Astfel, plăţile vamale (taxa pentruproceduri vamale, taxa vamală, TVA) calculate la importul demărfuri în perioada 2000-2002 au constituit 9,06; 8,28; 12,9% dinvaloarea în vamă.Documentele care ilustrează activitatea organelor vamalesugerează că mărirea sumei plăţilor vamale se datoreazăîmbunătăţirii activităţii organelor vamale. Această formulă esterespinsă de deputatul V.Panfilov. El consideră că creştereaacumulărilor în buget nu este doar meritul organelor vamale, dar

Page 57Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei57al agenţilor economici, care au efectuat volumul respectiv deimport-export.61În anul 2002, importul a crescut cu 130,9mil.dolari, iar exportul – cu 76,6 mil.dolari, adică cu 210mil.dolari mai mult decât în anul 2001. Însă eficienţa activităţiiorganelor vamale nu este tocmai cea aşteptată. Aceasta seconfirmă şi prin faptul că valul principal al contrabandei demărfuri efectuate prin punctele vamale nu a fost depistat şi stopatde către organele vamale la frontieră, dar după trecerea acesteia,de către alte organe, în primul rând de organele afacerilor interne.Ca rezultat se poate vedea că sarcina principală a organelorvamale de asigurare a securităţii economice a ţării este realizatăinsuficient, aceasta fiind marginalizată de sarcina (sau scopul)acumulării mijloacelor la buget.Prin urmare, organele vamale trebuie să revizuiască priorităţilesale şi să se orienteze în primul rând nu la acumulările în buget, cila apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor şi ale agenţiloreconomici, în lupta cu factorii ce ameninţă securitatea statului,inclusiv cea economică. Doar în aceste condiţii activităţileagenţilor economici se vor dezvolta, soldându-se inevitabil cu

majorarea acumulărilor la buget. De asemenea, în scopulprevenirii fenomenului contrabandei de mărfuri sau eschivării dela achitarea plăţilor vamale trebuie revizuită mărimea şi numărulplăţilor vamale şi optimizate plăţile pentru a crea condiţiile încare contrabanda sau eschivarea de la achitarea taxelor vamaleeste neconvenabilă din punct de vedere economic. Aceastămăsură va contribui la diminuarea nivelului contrabandei demărfuri, la achitarea corectă a plăţilor vamale şi, ca rezultat, lamajorarea acumulărilor în buget, în pofida faptului că aceste tarife vorfi în unele cazuri mai joase decât cele stabilite în prezent.Organizarea şi efectuarea de către serviciile vamale ale statelorlimitrofe a controlului vamal mixt în punctele de trecere afrontierei ar putea contribui nu numai la urgentarea şisimplificarea trecerii peste frontiera vamală, dar şi la diminuareanivelului contrabandei. Această regulă este stipulată de Convenţia

Page 58Transparency International - Moldova58de la Kyoto şi este cu succes utilizată de unele state. RepublicaMoldova, însă, nu este parte la Convenţia de la Kyoto şiefectuarea controlului vamal mixt în punctele de trecere afrontierei de către serviciile vamale ale statelor limitrofe nu estestipulată de legislaţia Moldovei . Chiar dacă e aşa, această regulăpare a fi acceptată, de exemplu, la căutarea căilor de soluţionare aproblemei securizării frontierei cu Ucraina. Astfel, la întrunireadin iunie 2003 cu ambasadorul Ucrainei sa menţionat că în viitorse prevede deschiderea unor puncte comune de control vamal încorespundere cu standardele europene şi că Ucraina are dejaasemenea puncte de control la hotar cu Ungaria şi Polonia şi estegata să împărtăşească experienţa acumulată colegilormoldoveni.62Deci, urmează a adopta completări în Codul Vamalcare ar reglementa organizarea şi efectuarea de către serviciilevamale a statelor limitrofe a controlului vamal mixt în punctelede trecere a frontierei. Aceasta evidenţiază necesitatea aderăriiRepublicii Moldova la Convenţia de la Kyoto.O altă problemă care contribuie la comiterea contrabandei estefaptul că până în prezent nu este încheiat procesul de demarcarea frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina . Aceastăproblemă este de mai mult timp în atenţia autorităţilor Moldoveişi ale Ucrainei, în prezent, aşa cum relatează sursele, acest proceseste pe cale de a se încheia.62Este indiscutabil că sectorul privat poate juca un rol

semnificativ în combaterea infracţiunilor transfrontaliere . Unmecanism valoros cu ajutorul căruia vama, în colaborare cusectorul privat, poate întreprinde acţiuni de combatere ainfracţiunilor este Memorandumul de înţelegere (MdI).Cooperarea dintre autorităţile vamale şi agenţii economici a fostdezvoltată de către Organizaţia Mondiala a Vămii (OMV)începând cu 1985, când aceasta a iniţiat programul MdI ca unmijloc de sporire a capacităţii de combatere a traficului dedroguri. De atunci OMV a semnat un număr de MdI cu

Page 59Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei59organizaţiile internaţionale în scopul de a încuraja dezvoltareaprogramelor naţionale respective.MdI este o înţelegere voluntară semnată de către autorităţilevamale şi sectorul privat (agenţi economici, transportatori,deţinători de depozite, asociaţiile agenţilor economici etc.) învederea perfecţionării controlului vamal şi a luptei împotrivacontrabandei. MdI poate fi semnat în scopul combateriiinfracţiunilor în general sau având obiectivul concret decombatere a traficului de droguri, traficului cu produse pirate şicontrafăcute, combaterea evaziunilor fiscale, spălarea banilor etc.MdI reprezintă un mecanism prin intermediul căruia sectorulprivat poate anunţa administraţia vămii despre livrări de mărfurisau alte circumstanţe suspecte, ca urmare, acesta asigură accesulvămii la informaţie. MdI este avantajos şi pentru agenţiieconomici deoarece informaţia prezentată permite vămii sacontroleze mai detaliat tranzacţii suspicioase şi, concomitent, săfaciliteze traficul legitim de mărfuri. Totodată, vama se obligă săinformeze agenţii economici privind problemele traficului ilicit şimetodele de contracarare a acestui fenomen. Astfel, MdIfacilitează comerţul legal, contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor cusectorul privat, creşterea nivelului de cooperare, ridicarea niveluluide cunoştinţe, lupta împotriva contrabandei şi a altor infracţiuni.Referindu-ne la cauzele contrabandei, nu putem ocoli problemaTransnistriei .În anul 1992 aşa-zisa Republică Moldovenească Transnistreană s-a autoproclamat ilegal. Din acest moment pe teritoriul din stângaNistrului nu funcţionează legislaţia Republicii Moldova. Înconsecinţă, acest teritoriu şi sectorul de frontieră cu Ucraina aurămas în afara controlului vamal.În 1999 Curtea de Conturi a menţionat că problema privindperceperea la punctele vamale de frontieră a impozitelor peprodusele petroliere, articolele de tutun, băuturile alcoolice,destinate întreprinderilor din Transnistria nu este soluţionată, fapt

Page 60Transparency International - Moldova60care determină eschivarea agenţilor economici de la plataimpozitelor pe import, cauzând prejudicii atât bugetului de stat,cât şi bugetului local al Transnistriei. În anii 1997-1998 prinfrontiera vamală a Moldovei sa importat (fără percepereaimpozitelor) mai mult pentru raioanele de pe malul stâng alNistrului decât pentru celelalte regiuni ale Moldovei respectiv:spirt - de 1,7 ori şi 3,1 ori, băuturi spirtoase - de 3,7 ori şi 19,4ori; ţigări de import - de 252,0 ori (12 miliarde şi 0,05 miliardebucăţi) şi 90,0 ori (9 miliarde şi 0,1 miliarde bucăţi). Controlul vizânddeplasarea mărfurilor supuse accizelor de pe malul stâng pe maluldrept al Nistrului este foarte dificil şi nu are efectul scontat.48În 2000 Curtea de Conturi a menţionat că la punctele vamale defrontieră nu sunt declarate mărfurile destinate Transnistriei,nefiind plătite impozitele în buget. Neîndeplinirea prevederilorlegislaţiei referitor la acumularea impozitelor la punctele vamalede frontieră a contribuit la creşterea considerabilă a fluxului demărfuri supuse accizelor pentru agenţii economici dinTransnistria. Analiza importului unor mărfuri supuse accizelordemonstrează că acestea au intrat în Transnistria în volume cumult mai mari, decât pe teritoriul Republicii Moldova. Conformunor surse,63în anul 1999, în pofida micşorării impozitelor pentruimportul ţigărilor, pe teritoriul Republicii Moldova au fostimportate 2,4 miliarde unităţi, iar pe teritoriul Transnistriei -5,1miliarde unităţi sau de 2,1 ori mai mult. Pe teritoriul RepubliciiMoldova au fost importate 850 tone de alcool etilic, pe când înTransnistria - 9704 tone sau de 11,4 ori mai mult. În afară deaceasta, pe teritoriul Transnistriei au fost importate 49 mii tone debenzină şi 22 mii tone de motorină. În cazul perceperii accizelorpe cele patru poziţii numite mai sus, veniturile ar fi putut creştecu 234 milioane lei. În afară de aceasta, na fost percepută nicitaxa pe valoare adăugată. Conform altei surse,43în anul 1999 înrepublică oficial s-au importat 5133 tone de alcool etilic, iar înTransnistria - 9704 tone sau de 1,9 ori mai mult. În 10 luni aleanului 2000, în republică au fost importate 3903 tone de alcool,pe când în Transnistria - 17855 tone, adică de 4,6 ori mai mult.

Page 61

Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei61Prin urmare, trebuie de menţionat faptul că problemacontrabandei şi cea a Transnistriei sunt strâns legate şi că pentruefectuarea importului ilicit a mărfurilor sunt utilizaţi agenţiieconomici din raioanele de est . Acest lucru, în principiu, esteconfirmăt recent de ex-vicepremierul Şt.Odajiu, care, în legăturăcu aprobarea măsurilor de asigurare a efectuării operaţiunilor deimport-export de către agenţii economici din stânga Nistrului amenţionat că “măsurile prevăzute în proiect vor contribui laevitarea cazurilor de import ilicit în ţară a mărfurilor prinintermediul agenţilor economici din raioanele de est”.64Soluţionarea problemei transnistrene va rezolva în cea mai mareparte problema contrabandei şi securizarea segmentului defrontieră cu Ucraina.Transnistria sa transformat într-o “gaură neagră”, prin carese efectuează diferite tipuri de traficuri ilegale, iar pentruliderul transnistrean Smirnov şi oamenii săi - într-un businessilegal destul de profitabil .65Problema Transnistriei există de mai mulţi ani şi existenţa ei esteconvenabilă în cazul afacerilor dubioase atât pentru cei de pemalul stâng, cât şi pentru cei de pe malul drept al Nistrului. Acestteritoriu este utilizat atât pentru traficul de mărfuri de largconsum, cât şi pentru alte traficuri ilegale. De exemplu, laîntrunirea din mai 2003 privind problema transnistreanăautorităţile regiunii Odesa, confirmând necesitatea stabilirii întermene restrânse a punctelor vamale mixte pe segmentultransnistrean al graniţei moldo-ucrainene, au subliniat că aceasta“va limita accesul pe teritoriul regiunii Odesa a mărfurilor decontrabandă, a substanţelor stupefiante, a armelor şi va contribuila stoparea traficului de persoane”.66Din lipsa unui control lapunctele vamale dintre Ucraina şi Transnistria, la Râbniţa au fostaduse metale radioactive de la centrala atomică din Cernobîl. Înluna august 2002, la Uzina metalurgică din Răbniţa a fostimportată o mare cantitate de metal uzat, contaminat cu elementulradioactiv Ceziu-137. Acesta a fost retopit într-unul din

Page 62Transparency International - Moldova62cuptoarele uzinei fără a analiza în prealabil consecinţeleprocesului de retopire, fapt ce a dus la eliminarea în atmosferă a

unei cantităţi nedeterminate de elemente radioactive. Mediulambiant a fost poluat, iar personalul uzinei şi locuitorii din oraşulRâbniţa au fost expuşi radiaţiei. Centrul transnistrean de medicinăpreventivă a informat despre acest fapt instanţele abilitate dinChişinău. Specialiştii moldoveni au încercat să efectueze oanaliză a situaţiei la faţa locului, însă administraţia de la Tiraspolle-a interzis accesul.67Însuşi preşedintele V.Voronin a semnalatcă în Transnistria se fabrică în masă armament, se facecontrabandă cu spirt, droguri, ţigări etc., că “pe noi ne jigneşteregimul lui Smirnov deja de zece ani, ne jigneşte prin faptul că asfâşiat republica şi în plan economic, şi în plan social, şi subaspect pur uman”.68Teritoriul Transnistriei prezintă pericol şi dinmotiv că depozitele militare ruseşti au devenit un focar derăspândire a armelor atât pentru crima organizată, cât şi pentruregiunile de conflicte militare. Despre traficul armelor din aceastăzonă confirmă nu numai sursele interne, dar şi cele din alte ţări.Astfel, se menţionează organizarea, la începutul anului 2003, aunei garnituri cu rachete aer-sol “Strela-2M” de producţierusească ce avea drept punct de destinaţie Libanul de Sud, autorulreferindu-se la depozitele fostelor republici sovietice, inclusivMoldova.69Iată de ce Consiliul Europei consideră Transnistriadrept zonă “non droit”.Autorităţile de la Chişinău, declarând că segmentul transnistreanal hotarului Republicii Moldova cu Ucraina este o zonă prin carecirculă mari fluxuri de contrabandă, tot mai mult recunoscgravitatea problemei transnistrene.În aprilie 1999 Guvernul Republicii Moldova, cu intenţia de astopa cât de cât fluxul de contrabandă ce venea în Moldova de pemalul stâng al Nistrului, a decis să instaureze de-a lungulNistrului posturi fiscale mobile.70Conform Regulamentuluiprivind activitatea acestor posturi interne de control aprobat deMinisterul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor la

Page 63Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei6317.08.2000, postul fiscal comun intern de control reprezintă unmijloc de intervenţie a organelor fiscale, vamale şi interne asupra

întăririi disciplinei financiare, sporirii veniturilor în buget,intensificării luptei împotriva încălcărilor legislaţiei, inclusivcontrabanda, economia tenebră, evaziunea fiscală, precum şi acontrolului riguros asupra tranzacţiilor de import-export efectuatede către persoanele fizice şi juridice. Menirea acestor posturi erade a percepe taxele vamale şi TVA la mărfurile importate înMoldova prin teritoriul Transnistriei. În realitate, aceste posturifiscale aduc venituri în buget, dar ele nicidecum nu asigură uncontrol real asupra frontierei vamale a statului.În ultima vreme sa intensificat căutarea căilor de soluţionare a crizeitransnistrene şi tendinţa de a internaţionaliza această problemă, creândîn acest scop chiar şi un minister (Ministerul Reintegrării).În scopul soluţionării problemei Transnistriei şi controlului vamalsunt foarte importante relaţiile cu Ucraina vizând acest subiect.Pentru a putea efectua un control riguros asupra deplasăriimărfurilor peste frontiera moldo-ucraineană şi pentru a realizaprevederile Acordului între Guvernul Republicii Moldova şiCabinetul de Miniştri al Ucrainei,71Guvernul a dispusDepartamentului Vamal şi Departamentului Trupelor deGrăniceri în comun cu autorităţile ucrainene să creeze, începândcu 1 septembrie 2001, posturi mixte de control la frontiera cuUcraina în unele puncte de trecere auto şi feroviare.72În scopulcontrolului vamal asupra sectorului transnistrean cu Ucraina şi înexerciţiul suveranităţii sale, la 1 septembrie 2001 DepartamentulVamal a introdus în circulaţie noi specimene de documente,ştampile şi aplicaţii vamale în corespundere cu cerinţeleOrganizaţiei Mondiale a Comerţului fără a le pune la dispoziţiaautorităţilor transnistrene. Au fost elaborate şi au trecut aprobareainterdepartamentală actele normative necesare la aplicareaAcordului din 11.03.1997 dintre Guvernul Republicii Moldova şiGuvernul Ucrainei despre organizarea controlului în comun lafrontiera de stat moldo-ucraineană.41,73Însă Ucraina a continuat

Page 64Transparency International - Moldova64să recunoască şi după 1 septembrie 2001 ştampilele vamaleutilizate de Tiraspol, act apreciat de Chişinău drept o încurajare aexporturilor ilegale ale regiunii transnistrene. Au fost semnalatecazuri în care autorităţile ucrainene au admis importul şi tranzitul

mărfurilor transnistrene cu vechile ştampile. Pentru a depăşidivergenţele între Chişinău şi Kiev s-au purtat negocieriîndelungate. Cu demersul respectiv către Guvernul de la Kiev saadresat şi troika Uniunii Europene.74Mass-media a comunicat căKievul a luat decizia de a înăspri controlul vamal în segmentultransnistrean al frontierei moldo-ucrainene. La 15 mai 2003,Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul Vamalde Stat al Ucrainei au semnat la Kiev protocolul cu privire larecunoaşterea documentelor de trăsură, comerciale şi vamale,precum şi a asigurărilor vamale, care a intrat în vigoare din 25mai curent. Conform protocolului, deplasarea mărfurilor peteritoriile vamale ale Republicii Moldova şi Ucrainei se vaefectua în baza documentelor de trăsură, comerciale şi vamale,utilizate în practica internaţională, iar trecerea mărfurilor şiîncărcăturilor se va permite reciproc doar în cazul prezenţei peaceste documente a sigiliilor şi ştampilelor părţilor contractante.Prin urmare, începând cu 25 mai 2003, vameşii ucraineni nu maiacceptă exporturile din regiunea transnistreană, marcate cuvechea ştampilă vamală sovietică; ei examinează doar mărfuriletransnistrene care sunt însoţite de documente cu ştampileleRepublicii Moldova. Pentru a evita staţionarea unităţilor detransport cu marfă ce se vor deplasa din regiunea transnistreană înUcraina, Departamentul Vamal a solicitat agenţilor economiciînregistraţi în regiunea transnistreană să efectueze perfectareavamală a actelor în birourile vamale ce activează în partea dreaptă aNistrului.75În cadrul consultărilor cu partea ucraineană, au fost examinatemodalităţile practice de organizare a controlului în comun înpunctele de trecere ale frontierei de stat moldo-ucrainene.Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul Vamalde Stat al Ucrainei au semnat Protocolul cu privire la colaborare

Page 65Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei65pentru combaterea traficului ilicit de arme, muniţii, substanţeexplozibile, stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori.76Necesitatea semnării acestui document este determinată devolumul enorm al operaţiunilor de import-export între RepublicaMoldova şi Ucraina, precum şi creşterea traficului internaţionalilicit de arme, muniţii, substanţe explozive şi psihotrope,stupefiante şi precursori.

În contextul implementării acordului cu Ucraina şi pentrufacilitarea activităţilor de import-export ale întreprinderilortransnistrene, Guvernul a adoptat o hotărâre,77prin care a fostconfirmat principiul facilitării înregistrării unităţilor economicetransnistrene la Camera de Înregistrare a Republicii Moldova. Înconsecinţă, timp de 2 săptămâni, la Chişinău sa înregistrat unnumăr important de întreprinderi şi agenţi economici dinTransnistria, astfel recuperând un segment important aleconomiei transnistrene în cadrul legalităţii.78De la 25 mai 2003întreprinderile Transnistriei au întocmit peste 700 de declaraţiivamale la vămile Moldovei.79În perioada 20 mai – 22 iunie 2003Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei a eliberat celor 573 deagenţi economici din stânga Nistrului 571 certificate deprovenienţă a mărfurilor în valoare de circa 16,9 mil.dolari pentruexportul în peste 30 ţări.80Înţelegerea cu Ucraina, precum şi înregistrarea unor întreprinderitransnistrene la Chişinău este un pas important în reglementareaproblemei transnistre şi poate să contribuie la diminuarea fluxuluide contrabandă, dar aceasta nu este suficient pentru soluţionareacrizei transnistrene şi asigurarea securităţii statului. Problemacontrolului vamal în sectorul transnistrean de frontieră nu poate fidefinitiv soluţionată până când nu va fi rezolvată problemarestabilirii în întregime a legalităţii în zona transnistreană.De mai mulţi ani în soluţionarea acestei probleme sunt implicateOSCE, Rusia şi Ucraina, însă eforturile depuse nu au dus laatingerea scopului aşteptat. În prezent se fac cunoscute tot maimulte păreri privind necesitatea implicării altor mecanisme

Page 66Transparency International - Moldova66internaţionale neutre, cum ar fi ONU şi Uniunea Europeană. Încadrul summitului Procesului de cooperare în Europa de Sud-Estde la Belgrad (9 aprilie 2003), preşedintele Republicii Moldova asolicitat implicarea mai activă a comunităţii europene înproblema creării posturilor vamale mixte moldo-ucrainene pesegmentul transnistrean al frontierei dintre Moldova şi Ucraina.81Uniunea Europeană doreşte să joace un rol important în

soluţionarea conflictului, intenţionează să participe cu“consultanţă şi expertiză” la elaborarea noii constituţii şi ar puteaparticipa direct la operaţiunile de menţinere a păcii înTransnistria.82Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentruPolitică Externă şi de Securitate, Javier Solana a expediatpreşedintelui Voronin un mesaj în care scrie că UE este dispusăsă acorde asistenţă Chişinăului în vederea reintegrării ţării şiprocesului de democratizare, promovării reformelor economice şia aprofundării relaţiilor cu Uniunea Europeană.83DisponibilitateaUniunii Europene de a susţine activ Republica Moldova înprocesul de reglementare a conflictului transnistrean a fostanunţată de către Romano Prodi, preşedintele Comisiei Europene,şi Christopher Patten, Comisar european pentru relaţii externe,subliniind importanţa securizării frontierelor Republicii Moldova,în particular, a celor cu Ucraina pe segmentul transnistrean.84În soluţionarea problemei transitrene este gata să ne sprijine şialianţa NATO.85Republicii Moldova îi rămâne numai să profite de acesteoportunităţi care pot fi oferite de comunitatea internaţionalăpentru soluţionarea cu insistenţă şi într-un termen optim aproblemei transnistrene, evacuarea deplină a armamentului şicontingentului militar rusesc, instaurarea legalităţii în acestteritoriu, precum şi securizarea segmentului transnistrean defrontieră cu Ucraina.

Page 67Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei676. Corupţia în sistemul vamal al Republicii Moldova6.1 Formele şi cauzele corupţiei în vamăAnaliza efectuată denotă faptul că fenomenul corupţiei (inclusivtraficul de influenţă) în domeniul activităţii vamale sa dovedit afi destul de răspândit.Conform datelor statistice,34în anul 1999, au fost deferite justiţieicauze penale de corupţie pentru 14 lucrători ai organelor vamale;în anul 2000 au fost depistate şi reţinute 17 persoane aiMinisterului Finanţelor (inclusiv funcţionari vamali), în 6 luni aleanului 2001 au fost înregistrate 4 infracţiuni de mituire comise de

lucrătorii vamali. După numărul infracţiunilor de mituireînregistrate, vameşii deţin locul doi (după funcţionarii organelorafacerilor interne). Însă aceste date nu reflectă nivelul adevărat alcorupţiei în acest sistem. Practica denotă că majoritatea actelorînregistrate de contrabandă a mărfurilor trecute prin punctelevamale sunt comise prin mituirea vameşilor. Circa 30 la sută dinvameşii Republicii Moldova sunt implicaţi în afaceri dubioase dereducere a costului real al mărfurilor la evaluarea lor şi alteacţiuni, care permit unor agenţi economici să ocolească legea,astfel bugetul fiind privat de plăţile necesare în urma efectuăriioperaţiunilor de import-export, punând în pericol cetăţenii şistatul. În conformitate cu rezultatele sondajului de opinie efectuatde către Transparency International – Moldova la finele anului2002, circa 74% din gospodăriile casnice, 64,1% dinbusinessmani şi 68% din reprezentanţii organizaţiilorneguvernamentale afirmă că în vamă se recurge la luare de mităşi relaţii neformale, astfel vama plasându-se pe locul doi şi trei.Pe parcursul ultimelor 12 luni au plătit mită la vamă circa 240mii reprezentanţi ai gospodăriilor casnice, circa 2/3 (63,7%)dintre businessmanii, care au avut contacte cu vama. Sa plătitneoficial pentru a obţine favoare la vamă sau pentru evitareaproblemelor .44Fenomenul corupţiei în cadrul activităţii vamale a fost depistat derepetate ori atât de organele de drept, cât şi de Comisia

Page 68Transparency International - Moldova68Parlamentară care a efectuat un asemenea control la finele anului2002.Analiza denotă că fenomenul corupţiei în sistemul vamal semanifestă în mai multe forme, principalele fiind:‹ estorcarea mitei sau bunurilor pentru a permite trecereamărfurilor;De exemplu, la 29.03.2000 a fost intentat un dosar penal pentruestorcarea de mită de către inspectorii Vămii Larga, Briceni de lacet. C. pentru permisiunea de a trece marfa în teritoriul RepubliciiMoldova.34‹ protejarea de către unele persoane cu funcţii de răspunderedin Departamentul Vamal a activităţii ilicite ale agenţiloreconomici; implicarea funcţionarilor în organizarea şidesfăşurarea canalelor de contrabandă;Astfel, prin scrisoarea nr.3494 din 07.12.99, şeful-adjunct alVamei Chisinau S.Baranovschi a confirmat Vamei Ocniţa precum

că II "Iana Durleşteanu" nu are datorii faţă de Vama Chişinau,permiţând agentului economic să efectueze la Vama Ocniţaperfectarea actelor vamale vizând importul alcoolului etilic. Fărăa ţine cont că II "Iana Durleşteanu" nu dispune de licenţa pentruproducerea medicamentelor, nu este producător şi nici unitatefarmaceutică, conducerea Vămii Chişinau (dl V.Banari) şi Ocniţa(A.Popov) fără nici un temei a scutit întreprinderea menţionată deplăţile taxei pe valoare adăugată în sumă de 1564,2 mii lei şiaccize - 4349,3 mii lei la importul alcoolului etilic, cauzândbugetului de stat prejudicii în valoare de 5913,5 mii lei.43SRL"Viviendi-Cosmetic" a importat 124,6 mii litri de alcooletilic, aceasta fiind scutită de plata la buget a accizelor în sumă de1082,2 mii lei. Conform dărilor de seamă prezentate organelorfiscale, firma nominalizată nu activează, operaţiunile pe conturilebancare fiind suspendate încă în noiembrie 2001.86În perioada1999-2000 firma „Succes-M” din Chişinău în 23 de cazuri aimportat marfă (frigidere) în sumă de 405 mii dolari SUA fără ao

Page 69Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei69declara, marfa fiind transportată prin punctele de control mixte(poliţia, vama, serviciul fiscal).87‹ crearea condiţiilor neloiale pentru agenţii economici;48Curtea de Conturi a relevat acordarea de înlesniri fiscale unoranumiţi antreprenori, inclusiv celor mai mari furnizori de produsepetroliere, creându-le condiţii economice şi financiare maifavorabile, discriminând în acest mod alţi agenţi economici, faptcare contravine legislaţiei. De exemplu, la 01.05.98 sumadatoriilor agenţilor economici la plata accizelor, TVA, taxelorvamale şi altor impozite, încasate prin intermediulDepartamentului Control Vamal, a constituit 93,8 mil.lei, inclusivale agenţilor economici importatori de benzină şi motorină - 73,8mil.lei, din care 65,6 mil.lei constituiau sumele "îngheţate" şiamânate în baza hotărârilor Guvernului, emise contrar actelornormative.48Amânarea termenelor de plată a taxei vamale,accizelor şi TVA cu 120 zile la importul a 100 mii decalitri alcoolabsolut la distilatele de vin,88

a fost cauza neîncasărilor la bugetulde stat pentru anul 2001 ce au constituit 36,6 mil.lei.‹ diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor,falsificarea codurilor mărfii;89De exemplu, la Vama Chişinău, prin control selectiv, a foststabilită o diferenţă considerabilă dintre preţul minim şi celmaxim al unuia şi aceluiaşi tip de marfă, în cazul importuluiacestora din aceleaşi ţări, în condiţii egale, dar declarate dediferiţi agenţi economici. În anul 2000, SA "Moldtranselectro" aimportat în Moldova 711107 mwt de energie electrică cu preţulmediu al 1 mwt de 372,97 lei, pe când SA "Corporaţia Trans" –127310 mwt cu preţul mediu al 1 mwt de 235,90 lei, sau de 1,6ori mai mic decât primul. Valoarea păcurii importate prin VamaChişinău, declarate în a.2000, variază de la 480 lei (SA "Gentas-Group") până la 2080 lei pentru o tonă (SRL "Mihail").43Diminuarea valorii în vamă a mărfurilor, schimbarea clasificăriietc. cu scopul de a minimiza plăţile şi toate acestea pentru un

Page 70Transparency International - Moldova70anumit „tribut” este o practică des întâlnită în unele birourivamale.90‹ sechestrarea (confiscarea) mărfurilor fără a comercializamărfurile sau fără a vărsa sumele respective în bugetul destat40La 04.09.2000 au fost confiscate 600 foi de ardezie în valoare de15 mii lei care au fost transmise instituţiilor bugetare, care, însă,nu s-au achitat faţă de bugetul de stat. Sau, un alt exemplu,conform deciziei Biroului Vamal Cahul din 27.06.2002, a fostconfiscat şi transmis organelor fiscale spre utilizare autocarul„Mercedes–0303” în valoare de 172491 lei, care până lamomentul controlului nu a fost comercializat din motivul căunitatea de transport a fost preluată de către Cancelaria de Stat aRepublicii Moldova.‹ sechestrarea mărfurilor în interesul unor concurenţieconomiciDe exemplu, întreaga cantitate de alcool etilic confiscată la vamăeste depozitată numai la SA „Aroma”.91Astfel, la 28.06.2002,Vama Giurgiuleşti a sechestrat ilegal 7903 decalitri de spirt în

valoare de 30134 dolari de la SRL „Best Wine” din Chirsovo,UTA-Gagauz-Yeri, pe motiv că ar fi fost încălcate regulilevamale. Cisterna a fost sigilată şi transportată, ca de obicei, la undepozit al SA „Aroma”, cantitatea de spirt sechestrată fiind pusăîn producere fără a aştepta pronunţarea deciziei ultimei instanţede judecată. La 8.11.2002 Tribunalul Cahul a anulat deciziaBiroului vamal Giurgiuleşti şi a dispus ridicarea sechestrului depe alcoolul etilic, iar la 27.02.2003, Curtea de Apel a menţinut învigoare această hotărâre. Cu toate acestea, restituirea nu a fostposibilă deoarece cantitatea respectivă de alcool etilic fusese dejautilizată de SA „Aroma” fără a vămui marfa şi rupând ilegalsigiliul.

Page 71Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei71‹ efectuarea unei activităţi duble (ca funcţionar vamal şi caîntreprinzător). Unii vameşi, activând în calitate defuncţionari publici, aveau firmele lor şi făceau uz de poziţiapublică în folosul propriului business, aceasta fiind una dincauzele importării mărfurilor la un preţ neînsemnat.90‹ încadrarea în organele vamale a persoanelor cu antecedentepenaleConform surselor,92la 29.07.2002 prin ordinul directoruluigeneral al Departamentului Vamal Nicolae Vâlcu, a fost numit înfuncţie de şef al Secţiei Administrarea Regimurilor Vamale, dlValeriu Ignat, căruia i sa conferit gradul de locotenent-colonel alserviciului vamal. Valeriu Ignat a activat anterior în cadrulstructurilor vamale ale Republicii Moldova, Rusiei şi Ucraineisub numele Valeri Raicovici, cetăţean al Ucrainei, iar în perioada1990-1996 a sustras sume considerabile din averea statului,abuzând de funcţia sa, fapt pentru care justiţia ucraineană iaintentat un proces penal, el fiind pus în urmărire internaţională.Valeri Raicovici a devenit cetăţean al Republicii Moldova prinobţinerea în mod fraudulos a actelor de identitate sub numeleValeriu Ignat. A fost numit în funcţie la Departamentul Vamal,deoarece este un vechi prieten al lui N.Vâlcu, care a creat pentruel o secţie specială în cea mai importantă direcţie adepartamentului.‹ traficul de influenţă, relevat prin utilizarea „dreptului detelefon” din partea parlamentarilor şi altor funcţionari derang înalt90

Despre aceasta denotă rugămintea directorului general alDepartamentului Vamal, Nicolae Vâlcu, adresată preşedinteluiţării „de a îngrădi lucrătorii instituţiei de „dreptul de telefon” dinpartea unor parlamentari şi funcţionari de înalt rang”. Despreutilizarea „dreptului telefonic” (traficul de influenţă – formăbinecunoscută a corupţiei) sa atenţionat, de asemenea, la şedinţadin 14.07.03 convocată de către preşedintele V.Voronin cuparticiparea membrilor Consiliului colegial al Departamentului

Page 72Transparency International - Moldova72Vamal.93Acest trafic de influenţă în continuare se transformă înexercitarea de presiuni din partea conducătorilor organelorvamale asupra vameşilor, ceea ce se reflectă şi în rezultatelesondajului de opinie care a relevat că unul din factorii corupţieieste presiunea exercitată de către conducători.44Lucrătorii vamali confirmă acest trafic de influenţă, motivând cănu pot proceda altfel, deoarece îşi pot pierde funcţia şi deoareceacest „drept” este utilizat în primul rând, de unii funcţionaripublici de rang înalt al puterii legislative şi executive, precum şide unii din organe de drept care, prin intermediul altor persoane,efectuează activităţi economice ascunse. Prejudiciul cauzat înrezultatul traficului de influenţă, de obicei, este destul de mare,posibil mai mare decât în alte acte de corupţie obişnuite.Evidenţiem că fenomenul corupţiei în activitatea vamală subforma traficului de influenţă uneori predomină . În cazul traficuluide influenţă comis de funcţionarii de rang înalt, imagineanegativă a corupţiei cade inevitabil pe lucrătorii vamali, care suntnevoiţi să suporte acest trafic. Atunci când unii lucrători vamalisunt disponibilizaţi pentru încălcări şi abuzuri, ei beneficiază desusţinerea unor funcţionari suspuşi, inclusiv din instanţele dejudecată. De exemplu, din Vama Leuşeni a fost eliberat dinfuncţie un inspector, iar din Ministerul Afacerilor Interne au fosteliberaţi poliţişti care prin înţelegere au trecut peste frontierăîncărcături fără a întocmi documentele vamale, cu toate acesteaau fost restabiliţi ulterior în funcţii de către instanţa de judecată.În anul 2002, din Departamentul Vamal pentru diverse încălcăriau fost concediaţi 24 lucrători. Toţi au contestat eliberarea dinfuncţii în instanţa de judecată, iar 6 dintre ei au fost restabiliţi cutoate că vinovăţia lor în Departamentul Vamal a fost consideratăincontestabilă.Preşedintele V.Voronin a declarat că conducerea ţării cunoaşte

problemele vămii, că „la noi este lista celor care abuzează de„dreptul de telefon”, confirmând că acest drept trebuie

Page 73Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei73dezrădăcinat definitiv, deoarece are consecinţe nefaste pentrueconomia ţării şi descompun societatea.90De ce, însă, Departamentul Vamal sau conducerea nu a prezentatorganelor procuraturii materialele respective pentru intentareadosarelor penale funcţionarilor care au comis trafic de influenţă?Corupţia în sistemul vamal este un pericol deosebit pentrusecuritatea economică a statului. Acest pericol sporeşte, dacăcorupţia din sistemul vamal este închegată cu cea din sferelesuperioare ale puterii de stat. În acest caz, legăturile şi activităţileacestor persoane se transformă, în principiu, într-o mafieadevărată, îngenunchind sau substituind organele statale.94Despre aceste tendinţe ne vorbesc şi evenimentele ultimilor ani,datele statistice şi publicaţiile din mass-media, în care s-au pus îndiscuţie traficurile ilegale de mărfuri efectuate de diferitepersoane sus-puse, inclusiv din organele de drept, care suntmenite să combată asemenea fapte.Analiza efectuată demonstrează că în activitatea vamală se relevă,în principiu, formele răspândite ale corupţiei legate de domeniulafacerilor:95° estorcarea mitelor la perfectarea documentelor şi organizareaactivităţilor economice;° estorcarea mitelor sub pretextul relevării încălcărilorlegislaţiei; intentarea ilegală a cauzelor administrative şipenale, sancţionarea neîntemeiată;° crearea condiţiilor neloialepentru activitateadeantreprenoriat;° utilizarea funcţionarilor ca “nişă” pentru economia tenebră,înăbuşirea activităţii concurenţilor, acapararea pe căi ilegale aproprietăţii businessmanilor;° coruperea funcţionarilor şi utilizarea căilor ilegale deefectuare a businessului.În cadrul sistemului vamal au fost depistate chiar structuricorupte,40activitatea cărora era bazată pe crearea artificială a

Page 74Transparency International - Moldova74obstacolelor pentru unii agenţi economici şi „soluţionarea”ulterioară a trecerii mărfurilor peste frontiera vamală, dirijareaactivităţii vamale în interesul unor firme particulare. Astfel,şeful Biroului Vamal Chişinău, V.Baciu a organizat o gruparedupă principiul devotamentului personal alcătuită dincolaboratorii Biroului Vamal Chişinău, precum şi a VămiiLeuşeni, unde a activat anterior în calitate de şef şi prinintermediul cărora continua să ţină sub control procesul din biroulvamal de la frontieră. Persoanele de încredere erau repartizate ladirecţiile principale ale curentelor financiare. Activitatea grupăriise reducea la depistarea agenţilor economici cu activitatevaloroasă, cărora, la trecerea frontierei vamale, li se creauobstacole artificiale, care ulterior cu succes se rezolvau prinintermediul şefului Biroului Vamal Chişinău. În aşa mod au fostpuse sub tutelă mai multe firme de la care se obţineau ilegalmijloace financiare considerabile. Pe parcurs acestora li se ofereao gamă întreagă de „facilităţi”: de la vămuirea mărfurilor la unpreţ diminuat de zeci de ori faţă de cel real până la introducerealor în ţară fără declararea acestora (import „negru”). Agenţiloreconomici, care creau concurenţă firmelor tutelate, li se creau decătre vameşi condiţii nefavorabile cu scopul lichidării lor încalitate de concurenţi. O astfel de situaţie a fost creată pentruagenţii economici care importau mărfuri din Turcia, Bulgaria,Emiratele Arabe Unite. Venitul financiar de la această activitateeste direct proporţional cu circuitul mărfurilor procurate, volumullor importat şi numărul clienţilor deserviţi. Cu scopul minimizăriiconcurenţei pentru firmele tutelate şi atragerea clienţilor de la altefirme, vameşii corupţi recurgeau la reţinerea în vamă a mărfii şinevămuirea ei din diverse motive pe un termen de mai multe zile,ridicarea valorii mărfurilor în vamă la un preţ exagerat încomparaţie cu alte structuri comerciale sau alte obstacole. Deexemplu, firma „Tomigan” SRL în anul 2002 a declarat 15maşini cu mărfuri în sumă totală de 2,7 mil. lei. Suma mediedeclarată pentru fiecare maşină cu marfă era de 177,3 mii lei.Firma „Aridon” a importat marfă în 56 de maşini în sumă totală

Page 75Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei75de 18,8 mil.lei, marfa declarată pentru o maşină fiind de 335,8mii lei. În acelaşi timp, firmele „Tudorservice”, „Intur”,„Cameleon” şi altele au declarat respectiv 17 maşini în sumă

totală de 621 mii lei, 14 maşini în sumă de 586,3 mii lei, 3 însumă de 137,8 mii lei. Aceasta denotă că pentru fiecare maşinăvaloarea mărfii în vamă a constituit respectiv 36,5 mii lei, 41,9mii lei, 45,9 mii lei şi că valoarea mărfurilor declarate şi estimateîn vamă pentru firma „Aridon” este de 7-9 ori mai mare decât laultimele trei firme menţionate. De aici rezultă că firmele tutelatedeclarau practic numai 10-20% din marfa importată, cealaltămarfă fiind introdusă în „regimul importului „negru”. Astfel, atâtla trecerea frontierei vamale, cât şi la determinarea valorii mărfiiîn vamă se relevă corupţia în organele vamale.Actele de corupţie comise de către unii vameşi şi alte categorii defuncţionari în domeniul activităţii vamale discreditează, în primulrând, activitatea corectă a funcţionarilor care au depus eforturiesenţiale la crearea bazei activităţii vamale, precum şidiscreditează instituţia publică în întregime. În al doilea rândcreează bariere considerabile la asigurarea securităţii statului,apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrulactivităţii vamale, dezvoltarea relaţiilor economice cu alte state.Prejudiciile cauzate în rezultatul actelor de corupţie în sistemulvamal se evaluează la sume enorme. Sondajele de opinie denotăcă plăţile neoficiale pentru import constituie circa 45%, iar pentruexport circa 51% din suma care urma să fie plătită oficial.27Unalt studiu relevă, de asemenea, că în organele vamale mita medieplătită o singură dată de reprezentanţii gospodăriilor casnicevariază de la 25 la 1168 lei, constituind aproximativ 199 lei; dereprezentanţii ONG-urilor – de la 30 la 700 lei, constituind circa272 lei; şi de oamenii de afaceri – de la 20 la 22667 lei,constituind o medie de 681 lei. Suma totală a mitei plătite lavamă în ultimele 12 luni de către reprezentanţii businessului esteestimată la circa 173 mil.lei, ceea ce cu mult depăşeşte sumamitelor plătite inspectorilor fiscali (97 mil.lei), organelor de

Page 76Transparency International - Moldova76eliberare a autorizaţiilor de construcţie (62 mil.lei) şi a celor depoliţie (37 mil.lei). Volumul mitelor acumulate de la persoaneledin gospodăriile casnice se estimează la cca 187 mil.lei (cedândsumei plătite avocaţilor – peste 348 mil.lei, inspectoratelor fiscale– 222 mil.lei, instituţiilor medicale - 217 mil.lei, instituţiilor deînvăţământ – 205 mil.lei).44Deputatul Panfilov estimeazăpierderile pentru buget în rezultatul mituirii vameşilor de către

agenţii economici la circa 1700 mil.lei, ceea ce reprezintă peste70% din suma acumulată de Departamentul Vamal în buget înanul 2002.61De menţionat că la baza estimării prejudiciului saconsiderat că mărimea mitei alcătuieşte 9-10% din suma careurma a fi plătită oficial de agentul economic pentru trecereafrontierei vamale şi vămuirea mărfii. Aici nu sa ţinut cont demărimea indicată a mitei plătită în vamă de către reprezentanţiigospodăriilor casnice. Punând la bază acelaşi principiu decalculare a prejudiciului, la suma indicată urmează a mai adăugaîncă 1870 mil.lei. Deci, prejudiciul total cauzat în rezultatulcorupţiei în sistemul vamal se estimează la circa 3570 mil.lei,sumă ce depăşeşte cu mult acumulările în buget de cătreDepartamentul Vamal şi constituie circa 70% din veniturilebugetului consolidat pentru anul 2002 .La şedinţa colegiului Departamentului Vamal din februarie200390preşedintele ţării a declarat că „anual noi pierdem dincauza corupţiei în organele de stat şi a cârdăşiei dintrefuncţionarii şi antreprenorii neconştiicioşi două treimi din buget.La vamă, în cea mai mare parte, are loc din lipsa transparenţei înrelaţiile vameşilor cu agenţii economici. Rămânând unul la unulcu antreprenorii, vameşii soluţionează nu problemele de stat, darale lor personale. Contrabanda de produse petroliere, tutun, spirtşi alte mărfuri prosperă, toţi cunosc căile de introducere în ţară şiexecutorii – şi vameşii, şi structurile de forţă. Însă toţi tac pentrucă fiecare în aceasta are interesul său”.Corupţia în domeniul activităţii vamale este susţinută (sauiniţiată) şi de către unii agenţi economici care caută căi de

Page 77Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei77eschivare de la plata taxelor vamale. Acesta este unul dintremotivele creşterii numărului actelor de contrabandă. În acestscop, se utilizează firmele rezidente ale zonelor off-shore .Această modalitate de eschivare de la plata impozitelor esteutilizată la importul mărfurilor din Europa prin intermediulzonelor economice libere din România (Brăila, Galaţi), Bulgaria(Sofia, Plovdiv), Ungaria (Debreţen). A fost relevat că marfaprocurată de agenţii economici moldoveni în Germania, Olanda,Austria, Franţa, Polonia este importată în zonele economice libereîn numele unor firme off-shore, ale căror proprietari sunt aceiaşiagenţi economici din Moldova. Ulterior, pentru agenţii economici

moldoveni se perfectau documente de trăsură noi, diminuândpreţul de factură până la 80%. Concomitent, firmamoldovenească solicita de la reprezentanţa Companiei SGS dinChişinău efectuarea inspecţiei înainte de expediţie nu laproducătorii de marfă din ţările Europei de Vest, dar la firmeleoff-shore din zonele economice libere din ţările nominalizate.Marfa, de asemenea, putea fi expediată la adresa mai multorfirme, estimând valoarea mărfii în vamă mai mică de 3000 dolariSUA pentru o firmă (cotă limită prevăzută de legislaţie lamoment pentru care nu se efectua inspecţia înainte de expediţie),astfel eschivându-se de la inspecţia SGS. Desfăşurarea acestuimecanism de import a mărfurilor din ţările europene implicadirect colaboratorii vămilor de la frontieră şi de la Chişinău carefavorizau trecerea peste frontieră a mărfurilor din interesemeschine. Comisia parlamentară menţionează faptul că vameşiiar fi putut cere de la agenţii economici prezentarea declaraţiilorvamale sau aducerea valorii mărfii în vamă la nivelul preţurilorstatistici medii, însă pentru a evita aceste cerinţe agenţiieconomici plăteau mită de la 4 până la 15 mii Euro pentru fiecareautovehicul, în funcţie de specificul mărfurilor importate.40Este recunoscut la nivel internaţional că paradisurile fiscale cu unregim netransparent contribuie la scoaterea capitalului din alteţări, facilitează evaziuni fiscale, iar prin intermediul companiiloroff-shore se fac afaceri obscure şi dubioase. Ca urmare, lipsa de

Page 78Transparency International - Moldova78transparenţă poate masca ilegalităţi şi cauza prejudiciu sistemelorfinanciare naţionale. Din profitul ilegal considerabil obţinutanual, infractorii îşi permit să cumpere complicitatea vameşilor,protectorilor acestora din instituţiile de stat şi din cercurilepolitice. Astfel, se creează un lanţ al corupţiei.În acest context, la nivel internaţional, precum şi la cel al UE aufost elaborate unele mecanisme şi recomandări în vedereacontracarării acestui fenomen.Deşi procedeul şi schemele folosite de evazionişti sunt cunoscutede mulţi ani, statul sa dovedit a fi incapabil să lupte împotrivaacestui fenomen.Care sunt motivele corupţiei în sistemul vamal? Corupţia însistemul vamal este determinată de:• încălcarea frecventă a stipulărilor care reglementeazăîncadrarea persoanelor în funcţiile publice prin concurs şi pebază de merit;• nivelul insuficient al pregătirii profesionale;

• lipsa unui cod de etică care ar prevede explicit principiileconflictului de interese;• „stimularea” corupţiei (traficului de influenţă) de cătreconducătorii de diferit rang;• lipsa unui control intern sau controlul ineficient al respectăriilegislaţiei;• problema salarizării decente a funcţionarilor vamali şi adotării tehnico-materiale;• lipsa responsabilităţii reale a funcţionarilor de diferit rang(inclusiv din sistemul vamal) pentru trafic de influenţă;• lipsa responsabilităţii reale a conducătorilor pentrunerespectarea Legii cu privire la combaterea corupţiei şiprotecţionismului;• neasigurarea securităţii fizice a vameşilor ce exercităactivitatea directă de control vamal şi vămuire a mărfurilor,

Page 79Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei79fapt care duce la şantajarea funcţionarilor vamali din parteastructurilor criminale organizate;• lipsa măsurilor eficiente orientate spre prevenirea corupţiei încadrul organelor vamale;• ineficienţa mecanismului adoptat de declarare şi control alaverii;• lacunele sau golurile în legislaţia vamală ce ţin de tarifelevamale, regimurile vamale etc.;• neimplementarea deplină a activităţii de broker vamal;• lipsa unui sistem informaţional automatizat modern;• lipsa transparenţei cuvenite în activitatea vamală;• activitate insuficientă în propagarea stipulărilor legale privindcontrolul vamal, trecerea frontierei vamale, vămuireamărfurilor, tarifele vamale şi alte probleme din cadrulactivităţii vamale;• ignorarea vădită a cerinţelor legislaţiei, de exemplu, astipulărilor privind determinarea valorii în vamă a mărfii şiclasificarea mărfurilor;• utilizarea posibilităţilor „oferite” de legislaţie, de exemplu,privind regimurile vamale;• proceduri prea complicate şi de lungă durată etc.La argumentele prezentate mai sus pe marginea motivelorcorupţiei, suplimentar expunem următoarele.Practica demonstrează că administraţiile sunt ameninţate decorupţie din motivul nivelului moral scăzut. Deseori lucrătorilorle lipseşte sentimentul de mândrie pentru faptul că activează înserviciul vamal. Practicile interne care există încurajează

efectuarea şi camuflarea încălcărilor. Lipsa unor coduri deconduită creează un dezacord între conduita profesată şi conduitageneral acceptată. În mare măsură personalul la toate nivelele nueste implicat activ în eforturi de integritate.Personalul vamal numit în funcţie, în majoritate, deţinea poziţiivulnerabile , deoarece era mic la număr (numărul persoanelor în

Page 80Transparency International - Moldova80schimb varia de la 2 la 4)3şi era numit pe o perioadă îndelungatăde timp. Această situaţie inevitabil ducea la dezvoltarea relaţiilorapropiate şi inadecvate cu clienţii, estorcarea de taxe ilicite pentruîndeplinirea funcţiilor legale. Rotaţia personalului ca metodă, înprincipiu, nu se dorea, iar atunci când se utiliza, nu avearezultatele scontate.Practica denotă că pentru prevenirea şi controlul corupţiei dincadrul administraţiilor vamale sunt slab asistate de programe decontrol sau audit intern . O mai bună eficacitate sa dovedit a fiauditul extern (superior). Controalele efectuate de Curtea deConturi au relevat un şir de neajunsuri care au o directă tangenţăcu problema transparenţei şi corupţiei.„Stimularea” corupţiei are loc în cazurile când unele funcţii dinsistemul vamal nu pot fi ocupate fără a apela la traficul deinfluenţă sau alte elemente corupte (fenomen caracteristic nunumai pentru sistemul vamal, dar şi altor organe de drept), cândselectarea, numirea şi promovarea lucrătorilor vamali nuîntotdeauna se bazează pe principiul de merit, când trecereamărfurilor peste frontiera vamală cu încălcarea cerinţelorlegislaţiei este influenţată de diferiţi conducători ai organelorputerilor de stat etc.Este important de menţionat că, la mituirea vameşilor, se creeazăcondiţiile când lucrători vamali devin dependenţi de crimaorganizată şi sunt obligaţi să încalce legea. Pe de o parte, aceştivameşi nu pot anunţa despre presiunile din partea structurilorcriminale care efectuează traficuri ilegale din teamă de a nu fitraşi la răspundere pentru actele de corupţie comise, iar pe de altăparte, pentru că sunt ameninţaţi cu răfuiala din partea membriloracestor grupări. Această ameninţare vine chiar şi în cazurile cândlucrătorii vamali nu acceptă mita de la structurile criminale.Lucrătorii vamali au declarat că mulţi dintre ei se expunpericolului din partea crimei organizate, fiind vânaţi, ameninţaţi,şantajaţi, inclusiv membrii familiilor lor.90

Anume din acestemotive este necesară asigurarea securităţii fizice a vameşilor

Page 81Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei81care efectuează controlul vamal şi vămuirea mărfurilor, precumşi a membrilor familiilor lor .O altă problemă ce ţine de activitatea vamală şi care stimuleazăfenomenul corupţiei este problema condiţiilor insuficiente deactivitate, spre exemplu, problema spaţiilor (depozitelorprovizorii, numite, de obicei, terminale) amenajate pentruvămuirea mărfurilor . Codul vamal (art.132) stipulează căoperaţiunile de vămuire a mărfurilor se efectuează în locurilestabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care segăseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunilelor, conform procedurii stabilite de Departamentul Vamal. Lasolicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordulorganului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din contulpersoanei. Conform anexei 2 a Legii cu privire la tariful vamal,vămuirea mărfurilor şi a altor obiecte în afara zonelor de controlvamal (pe teritoriile şi în încăperile întreprinderilor care păstreazăastfel de mărfuri şi obiecte) sau în afara programului de lucrupoate fi efectuată la solicitarea agentului economic contra uneiplăţi suplimentare în sumă de 20 euro. De obicei, din lipsaspaţiilor amenajate şi din alte motive, agenţii economici solicităvămuirea la depozitul acestora. Aceeaşi sursă40denotă căadministraţia Biroului Vamal Chişinău se opune, motivând prinfaptul că fiecare maşină cu marfă trebuie să fie vămuită ladepozitele vamale provizorii, care, în realitate, aparţin unor firmeparticulare şi care sunt arendate de la structurile statale. Deexemplu, firma „Glorinal” a arendat de la SA „Aviatehnologie”încăperi cu suprafaţa de 1770 m2, iar ulterior a arendat încă 9403m2, cel din urmă dovedindu-se a fi un teritoriu neamenajat.Totodată, conform contractelor încheiate, încăperile şi teritoriulprimit în arendă de către firma „Glorinal” erau atribuite VămiiChişinău pentru organizarea „Terminalului” (depozit provizoriu)cu regim de supraveghere vamală pentru a arăta că, într-un fel, serespectă cerinţele Codului Vamal. În realitate însă, ele nu serespectau, deoarece, conform art.151 şi art. 152 Cod Vamal,

depozitarea provizorie se efectuează în depozite bine amenajate şi

Page 82Transparency International - Moldova82depozitul provizoriu se înfiinţează de către organul vamal, iarconform art.46, deţinătorii de depozite vamale pot fi numaiorganele vamale şi alte structuri subordonate DepartamentuluiVamal. Ca rezultat, se creează situaţia când DepartamentulVamal nu are terminale proprii pentru vămuirea mărfurilor.Departamentul Vamal arendează în acest scop încăperi de lafirme private, care la rândul lor, arendează încăperile respectivede la instituţiile de stat.Pentru a intra pe teritoriul „terminalelor vamale” agentuleconomic achită de la 70 până la 100 lei pentru fiecare mijloc detransport şi suplimentar pentru fiecare zi de aflare pe teritoriul„terminalului vamal” a mijlocului de transport cu marfă încă câte50 lei. Practic, agentul economic este reţinut pe teritoriul„terminalului vamal” până la 5-6 zile. Toate cheltuielile suportatede către agenţii economici se varsă în contul firmelor carearendează aceste depozite. Astfel, anual mii de maşini suntobligate să treacă prin depozitele respective, veniturile demilioane de lei ducându-se nu în bugetul statului, dar în bugetulunor firme particulare protejate de conducătorii diferitelorstructuri vamale. De exemplu, venitul firmei „Glorinal” de laintrarea şi parcarea automobilelor se estima în anul 2000 la880670 lei; în 2001 – la 1092889 lei; 10 luni ale anului 2002 – la779614 lei. În perioada februarie-noiembrie 2002 firma „Confort-AM”, care a creat „Terminalul auto”, din activitate similară aîncasat mijloace băneşti în sumă de 1028895 lei.Firma importatoare de mărfuri „Aridon” sa adresat BirouluiVamal Chişinău cu demersul de vămuire a mărfii la depozitulfirmei, însă şeful Biroului Vamal, V.Baciu a refuzat, fapt cecontravine legislaţiei.Autorizarea pentru amplasarea mărfurilor şi mijloacelor detransport pe teritoriile agenţilor economici este acceptată numaiîn unele cazuri, mai frecvente fiind cazurile în care este vorba deproduse alimentare, medicamente, mărfuri speciale, ajutoareumanitare, mărfuri de import pentru unii producători („Zorile”,

Page 83Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei83„Ionel”, „Artima”, „Carmez” etc). Evidenţa vămuirii mărfurilorîn afara posturilor vamale nu se efectuează, iar la efectuareacontrolului la finele anului 2002, Comisia Parlamentară nu a

obţinut informaţia respectivă, inclusiv lista agenţilor economici.Condiţiile care favorizează comiterea actelor de corupţie însistemul vamal sunt şi accesul limitat la stipulările legale îndomeniul vamal şi activitatea insuficientă în propagareaacestora . Este destul de dificil de a accepta că reglementărilelegislative sunt aplicate într-un mod consecvent şi uniform pentrua avea siguranţă că nu se face abuz din partea puterilordiscreţionare.De asemenea, este destul de dificil de a accepta existenţa înactivitatea organelor vamale a transparenţei necesare pentrugarantarea unui grad înalt de siguranţă în afacerile sale cuautorităţile vamale, fapt ce creează sol fertil pentru răspândireapracticilor corupte. Lipsa transparenţei cuvenite se relevă şi dinrăspunsul primit de la Departamentul Vamal.96TransparencyInternational – Moldova a solicitat Departamentului respectivinformaţii privind activitatea organelor vamale în legătură cuefectuarea unui studiu în acest domeniu, însă DepartamentulVamal a refuzat să prezinte asemenea informaţii, încălcând astfellegislaţia în vigoare. În răspunsul primit refuzul se motivează prinfaptul că „informaţiile solicitate conţin aspecte şi elemente aleactivităţii operative a sistemului vamal” şi „acestea nu pot fiacordate din interes de serviciu”. Aici este bine de a reaminti că,potrivit art.323 al Codului Vamal, organul vamal poate furnizasolicitanţilor informaţie statistică, informaţie generalizatoare saureferitoare la persoana interesată, iar în conformitate cu Legeaprivind accesul la informaţie din 11.05.2000 orice persoană aredreptul la căutarea, primirea şi cunoaşterea informaţiei oficiale,cu excepţia datelor care sunt secret de stat, comercial şi altelestabilite de legislaţie. Posibil, în scopul asigurării uneitransparenţe în activitatea vamală de către Departamentul Vamala fost înfiinţată o pagină în Internet (www.customs.md).

Page 84Transparency International - Moldova84Una dintre măsurile de prevenire a corupţiei în sistemul vamaleste utilizarea mecanismului de declarare şi control al averiidemnitarilor. În acest sens au fost adoptate legile respective97, darîncă nu se observă efectul scontat nu numai în sistemul vamal,dar nici în alte organe publice. În prezent, mecanismul stabilit dedeclarare şi control al averii declarate nu a relevat vreo persoanăcare a dobândit bunuri şi mijloace pe căi ilegale, inclusiv prin

acte de corupţie, inclusiv din activitate ilegală în sectorul vamal.Mecanismul adoptat de declarare şi control al averiidemnitarilor de stat şi a funcţionarilor publici nu este efectiv şinu poate să-şi atingă scopul scontat de prevenire a corupţiei însectorul public din mai multe motive anunţate anterior98: numărulmic al membrilor comisiei; lucrul membrilor în comisie pe bazeobşteşti; termenul scurt de control al declaraţiilor; controlulpreventiv al corespunderii datelor declaraţiilor (cu transmitereadeclaraţiilor specialiştilor Centrului de Combatere a CrimelorEconomice şi Corupţiei numai în cazul dacă comisia a depistatnecorespunderi); incompetenţa membrilor comisiei în problemaefectuării controlului; independenţa îndoielnică a membrilorcomisiilor; goluri în legislaţie (lipsa stipulărilor privindposibilitatea efectuării controlului declaraţiei după definitivarealucrului comisiei, privind locul şi perioada păstrării declaraţiilor,verificarea informaţiilor din diferite surse, cooperarea membrilorcomisiei cu societatea civilă). Anume din aceste motiveconsiderăm că mecanismul stabilit de control al declaraţiilor nupoate să-şi atingă scopul relevării persoanelor care au dobânditmijloace pe căi ilegale, inclusiv prin acte de corupţie. Prinurmare, pentru asigurarea eficienţei mecanismului de declarare aaverii ca mijloc de prevenire a corupţiei, acesta urmează a fimodificat, luând drept bază controlul direct al declaraţiilor decătre organele specializate.Faptul că unele stipulări legale nu au fost implementate are decele mai multe ori efecte negative. De exemplu, nu esteimplementat un sistem unic informaţional modern. Declarantul,de obicei, contactează direct cu lucrătorul vamal. Acest proces,

Page 85Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei85nefiind automatizat, nu este atât de efectiv şi faciliteazărăspândirea actelor de corupţie. De asemenea, de mult timp aşa şinu a fost implementată definitiv inspecţia înainte de expediţie.Lipsa acestora nu numai că diminuează mult productivitateaactivităţii vamale, posibilitatea de a preveni încălcările legislaţieivamale şi de a lupta împotriva contrabandei, dar, de asemenea, nupermite prevenirea fenomenului corupţiei în activitatea vamală.Tot aici se mai poate menţiona ineficienţa activităţii organelorde drept în combaterea corupţiei . Aici putem nominalizaineficienţa activităţii de combatere a traficului de influenţă; lipsareală a responsabilităţii funcţionarilor de diferit rang (inclusiv dinsistemul vamal) pentru trafic de influenţă; lipsa reală a

responsabilităţii conducătorilor pentru nerespectarea Legii cuprivire la combaterea corupţiei şi protecţionismului. Pe parcursula mai multor ani, organele de drept practic nu au înregistratasemenea infracţiuni şi în realitate nu se duce o luptă împotrivafenomenului traficului de influenţă.Motivele ar fineconştientizarea gravităţii şi pericolului acestui fenomen,nedorinţa de a combate traficul de influenţă, lipsa de experienţă şiprofesionism, lipsa şi neimplementarea recomandărilor metodiceetc. În acest sens, este necesar de a implementa măsuri orientatespre organizarea eficientă a activităţii de combatere acorupţiei, dar mai cu seamă a traficului de influenţă, cutragerea la răspundere a persoanelor implicate în comitereaacestor infracţiuni.Corupţia în activitatea vamală provoacă o mare indignare, maiales în rândul agenţilor economici. Pentru a-şi soluţionaproblemele stringente ce ţin de businessul lor şi pentru a trecefrontiera vamală, agenţii economici sunt impuşi să se adreseze totmai frecvent în diferite instanţe, începând cu aparatul central alDepartamentului Vamal şi terminând cu instanţele de judecată.Tot mai des ei contestă acţiunile sau deciziile organelor vamale.Codul Vamal stipulează posibilitatea contestării deciziilor,acţiunilor sau inacţiunilor organelor vamale şi ale

Page 86Transparency International - Moldova86colaboratorilor vamali , inclusiv a deciziilor asupra cazurilor decontravenţie administrativă. Conform Codului vamal, plângerilesunt examinate şi soluţionate de către Departamentul Vamal saude instanţa de judecată. Pe parcursul anului 2001, la adresaDepartamentului au parvenit 15809 documente (în 2000 –12407), inclusiv 678 demersuri de la agenţii economici.Despre legalitatea activităţii organelor vamale vorbescurmătoarele cifre: în anul 2002 la Departamentul Vamal şi îninstanţele de judecată au fost contestate 215 decizii desancţionare. Din acestea, 74 de decizii (34%) au fost anulate cuclasarea cauzei.40Sau, de exemplu, la 27.01.2003 firma „Aridon”a câştigat procesul de judecată în legătură cu ridicarea ilegală decătre funcţionarii vamali a valorii mărfii în vamă.Pentru a ameliora situaţia, Departamentul Vamal a reglementatordinea de adresare în organele vamale99, dar această măsură nu a

fost în stare să stopeze fluxul corupţiei şi să redreseze situaţia.Formal, s-au întreprins măsuri de combatere a corupţiei însistemul vamal. Practica, însă, denotă că aceste măsuri poartă uncaracter episodic, chiar formal şi, de obicei, se reduc la efectuareaunui control extern. Astfel, din motivul semnalelor tot maifrecvente privitor la abuzurile sau actele de corupţie în organelevamale, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova au fostconstituite grupuri de lucru pentru studierea activităţii organelorvamale privind înregistrarea şi ţinerea evidenţei mărfurilor şiobiectelor introduse şi scoase din Republica Moldova55.În cadrul unei şedinţe în Parlament, directorul general alDepartamentului Vamal a declarat că în scopul combateriicorupţiei în instituţiile vamale, conducerea departamentuluiaplică diferite măsuri, cum ar fi rotaţia cadrelor, intentareadosarelor penale. În 2002 din rândurile serviciilor vamale au fostconcediaţi 57 angajaţi, iar în cazul a 86 de persoane au fostaplicate sancţiuni disciplinare.59Se mai menţionează că înrealitate o mare parte dintre cei concediaţi a revenit la muncă înDepartamentul Vamal.

Page 87Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei87Conform altor surse, în scopul diminuării numărului încălcărilorvamale, în perioada iulie-decembrie 2002, a fost efectuată orotaţie a cadrelor în sistemul vamal. În total au fost supuşi rotaţiei168 lucrători. Rotaţia cadrelor efectuată în urma controluluiactivităţii Departamentului Vamal de către Comisia Parlamentarăa semnalat şi momente pozitive. De exemplu, la Vama Ocniţapână la schimbarea conducerii suma plăţilor vamale zilniceconstituiau circa 1,3 mil.lei, iar după – circa 1,9 mil.lei. Dupăschimbarea conducerii şi circa a 80% din efectivul Vămii Cahulîntr-o săptămână, în buget au fost vărsate mai multe mijloacedecât în timpul lunii anterioare.90În scopul diminuării corupţiei în domeniul activităţii vamale estenecesară:• implementarea măsurilor anticorupţie adoptate în Programulde stat de combatere a criminalităţii şi corupţiei pentru anii2003-2005100, la elaborarea cărora a participat Transparency

International – Moldova;• recunoaşterea principiilor activităţii vamale stipulate înDeclaraţia Consiliului Cooperării Vamale de la Arusha,Tanzania (7.07.1993) şi adoptarea unui program naţionalprivind integritatea în vamă;• implementarea măsurilor elaborate privind consolidareasistemului judiciar44, dar mai cu seamă a celor ce ţin deasigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şiprocurorilor.6.2 Problemele personaluluiO dată cu crearea punctelor de trecere şi control vamal alRepublicii Moldova Inspectoratul Vamal instituit a avut unpersonal de 210 lucrători.3În prezent, efectivul-limită al Departamentului Vamal numără1845 unităţi, inclusiv 1567 personal de bază şi 278 personalauxiliar. Sa stabilit că în aparatul central efectivul-limită

Page 88Transparency International - Moldova88constituie 161 unităţi, inclusiv personalul de bază - 137 unităţi şipersonalul auxiliar - 24 unităţi, iar în organele vamale teritoriale -în număr de 1684 unităţi (inclusiv personal de bază - 1430 unităţişi personal auxiliar - 254 unităţi).39Conform unor surse,40la finele anului 2002 în DepartamentulVamal, 17 birouri vamale şi 74 puncte vamale erau 1718persoane, inclusiv 1470 persoane cu funcţii de răspundere. Dincei 1470 de colaboratori atestaţi, care activau la moment, 1177aveau studii superioare şi 68 studii superioare incomplete, ceea ceconstituie 85%. Specialiştii de bază (jurişti, economişti, contabili,manageri, ingineri) constituiau 59%, colaboratorii cu vârsta depână la 40 de ani – 59% (inclusiv 23% sunt femei).Se presupune că angajarea în serviciul vamal se efectuează numaidupă susţinerea unui test la cunoaşterea legislaţiei vamale,computerului, precum şi cunoaşterea limbilor străine, căselectarea se efectuează în conformitate cu prevederile stipulateîn Regulamentul privind satisfacerea serviciului de către corpulde comandă al organelor controlului vamal, precum şi prevederileLegii serviciului în organele vamale, că suplinirea posturilorvamale se efectuează din rezerva de cadre, care la finele anului

2002 a constituit circa 330 persoane.Înscopul soluţionării problemei pregătirii cadrelor,Departamentul Vamal a semnat un contract cu Universitatea deStat din Moldova, potrivit căruia deja au fost angajaţi 14absolvenţi ai facultăţii de drept (specialitatea activitate vamală).Dar tot mai mult se cere crearea în cadrul Departamentului Vamala unui Centru de instruire a personalului, în care colaboratoriivamali îşi vor perfecţiona cunoştinţele după un program deinstruire elaborat conform standardelor internaţionale.Aceeaşi sursă mai informează că problema ridicării niveluluiprofesional se soluţionează şi pe calea perfecţionării continue acadrelor. Pe această cale au fost instruiţi 185 colaboratori. Cuajutorul nemijlocit al serviciilor vamale din SUA, Federaţia Rusă

Page 89Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei89şi România, al Eurovămii, 65 colaboratori şi-au perfecţionatcalificarea în diferite domenii.Însă, pe lângă aceste aspecte pozitive, au fost relevate şi punctenegative. De exemplu, au fost identificaţi 12 lucrători care audemonstrat cunoştinţe insuficiente la examenele de perfecţionare.În cadrul unor birouri vamale, activitatea de perfecţionareprofesională nu corespunde cerinţelor. În rezultatul atestăriifuncţionarilor din birourile vamale Cahul, Basarabeasca, Râbniţa,15 lucrători au fost retrogradaţi din funcţie pentru cunoştinţenesatisfăcătoare, 32 de lucrători au primit un termen de 2 lunipentru reatestare, iar 18 angajaţi au primit propunerea de a-şicontinua serviciul în cadrul altor birouri vamale.Pentru încălcarea gravă a disciplinei de serviciu în perioadaianuarie-octombrie 2002, conducerea Departamentului Vamal aeliberat din organele vamale 23 funcţionari, inclusiv uniiconducători ai birourilor vamale. Pentru nerespectarea disciplineide serviciu, în aceeaşi perioadă, la 86 de colaboratori li s-auaplicat sancţiuni disciplinare, iar 8 colaboratori se află subancheta penală.Conform altei surse,101în perioada iunie 2002 - iunie 2003, aufost disponibilizaţi din sistemul vamal 42 de lucrători pentruîncălcări grave ale disciplinei de serviciu, iar 115 – sancţionaţidisciplinar. Aceste măsuri se aplică nu numai efectivului inferiorsau mediu. Pentru încălcări grave au fost concediaţi şi unii şefi devamă sau adjuncţi ai acestora.În unele cazuri, lucrătorii vamali au un comportament ce

depăşeşte limitele prevăzute, cetăţenii, inclusiv cei din străinătate,fiind trataţi într-un mod înjositor.102Aceste date denotă ignoranţa principiului de selectare şi angajareîn organele vamale prin concurs şi pe bază de merit, neluând înseamă că organele vamale (ca şi alte organe publice) permanentsunt ameninţate de pericolul pătrunderii persoanelor corupte. Nuîn zadar unii doritori de a se angaja în organele vamale au scopuri

Page 90Transparency International - Moldova90meschine; aceştia nici nu întreabă sau nici nu pun condiţiireferitor la salariu, locuinţă, locul aflării organului etc. Pentru eiprincipalul este acordul de a fi numiţi în funcţie în organelevamale, probabil considerând că funcţia le va permite să obţinăpe lângă salariu destule mijloace suplimentare ce le va permitesoluţionarea problemelor personale.Tot aceste date demonstrează, în genere, că nivelul etic şiprofesional al organelor vamale este relativ jos şi reprezintă unuldin motivele nivelului sporit al corupţiei, al încălcărilordisciplinare, al abuzurilor.În scopul menţinerii nivelului necesar al disciplinei au fostîntreprinse un şir de măsuri. Pe lângă Legea serviciului înorganele vamale şi Codul vamal, a mai fost aprobat Regulamentulprivind satisfacerea serviciului de către corpul de comandă alorganelor controlului vamal de stat şi Statutul disciplinar alcorpului de comandă al organelor controlului vamal de stat103,apoi Statutul disciplinar al factorilor de decizie din organelecontrolului vamal104, Regulamentul Departamentului Vamal39,Regulamentul cu privire la atestarea colaboratorilor vamali105.Aceste documente prevăd stipulări care sunt orientate spreîncadrarea funcţionarilor şi exercitarea conform legislaţiei aatribuţiilor stabilite pentru organele vamale. Mai mult ca atât, afost stipulat că fiecare şef poartă răspundere personală pentrurespectarea disciplinei de către subalterni.Aceste stipulări, nefiind pe deplin implementate, nu au putut oprimultiplele încălcări ale legislaţiei şi dorinţa unora de a utiliza

funcţia în scopuri personale ignorând cerinţele de respectare adisciplinei şi legalităţii. Practica denotă că chiar unii conducătoriau tendinţa de a încălca disciplina şi legalitatea, utilizândatribuţiile funcţionale în scopuri personale.Departamentul Vamal menţionează: „este caracteristic faptul cădupă luarea măsurilor disciplinare brusc se ridică nu numaidisciplina de serviciu, ci şi nivelul drepturilor vamale vărsate înbuget”.101Tot aici, constatând majorarea cantităţii mijloacelor

Page 91Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei91vărsate zilnic la buget ca rezultat al schimbării conducerii VămiiOcniţa şi a circa 80% din efectivul Vămii Cahul, deputatulPanfilov se întreabă „dar unde se duceau anterior aceste sume,doar aceste sume nu sunt atât de mici?”61, confirmând astfelconcluzia precedentă.Acest fapt se întâmplă din motivul lipsei Codurilor etice care aravea stipulări stricte privind conflictul de interese, ignorarea încazurile respective a cerinţelor legislaţiei vamale, lipsacontrolului cuvenit vizând respectarea legislaţiei, precum şi dinmotivul că în realitate conducătorii nu poartă răspundereacuvenită pentru cele ce se întâmplă în acest sector, inclusiv nupoartă responsabilitatea pentru nerespectarea Legii cu privire lacombaterea corupţiei şi protecţionismului. Unii conducători nunumai că nu au purtat nici o răspundere, dar chiar au şi fostavansaţi într-un fel, fiind în acelaşi timp menţionaţi de ComisiaParlamentară ca factori de decizie în cadrul organelor vamale carenu au respectat legislaţia în vigoare.406.3 Salarizarea funcţionarilor vamali, înzestrarea tehnico-materială a organelor vamaleSalarizarea vameşilor şi crearea bazei materiale a fost permanentîn atenţia autorităţilor. Despre aceasta indică mai multe actenormative adoptate din momentul creării organelor vamale aleMoldovei. Astfel, prin hotărârea Guvernului, începând din01.04.1992, fostul Departament de Stat pentru Controlul Vamal aprimit dreptul de a beneficia integral de totalul încasărilor pentruefectuarea procedurilor vamale în anul 1992, precum şi de 50%din volumul încasărilor taxei vamale şi altor venituri vamale (cuexcepţia veniturilor obţinute din vânzarea mărfurilor confiscate şiimpozitului pe import-export stabilit pentru persoanele fizice şi

juridice). Mijloacele acumulate pe contul Departamentului urmaua fi distribuite pentru proiectarea, construcţia şi reconstrucţiaobiectelor vamale şi până la 10% din ele urmau a fi repartizatepentru crearea fondurilor de stimulare a muncii şi a celor social-culturale ale instituţiilor vamale. Sa stabilit că 10% dintre

Page 92Transparency International - Moldova92mijloacele valutare, provenite din activitatea vamală, cu excepţiavalutei, obiectelor din aur şi a altor metale preţioase confiscate,urmau a fi virate la contul valutar al Departamentului pentrudezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor vamale.106Mai târziu au fost stabilite107categoriile de salarizare şicoeficientul tarifării, suplimentele la salariu pentru gradelespeciale, cuantumul suplimentelor lunare pentru vechime înmuncă. Conducătorii organelor vamale au fost abilitaţi săpremieze trimestrial personalul, să acorde colaboratorilor ajutormaterial, să stabilească pentru colaboratorii vamali adaosuripentru îndeplinirea unor sarcini de importanţă majoră şi înaltăcompetenţă profesională în mărime de până la 80%, suplimentepentru depăşirea volumului şi intensitatea muncii, cumulareaprofesiilor (funcţiilor), exercitarea concomitentă a funcţiilor debază şi a obligaţiilor de serviciu ale angajaţilor care lipsesctemporar în mărime de până la 30% din salariul de funcţie,precum şi supliment lunar pentru activităţi în condiţii speciale pentrupersonalul operativ al Departamentului Controlului Vamal.Sa creat un fond special constituit în limita a 20% din sumeleîncasate la bugetul de stat în rezultatul aplicării tuturor tipurilorde sancţiuni financiare (amenzi), precum şi din cele încasate labugetul de stat conform hotărârilor instanţelor judecătoreşti,adoptate în baza cererilor de chemare în judecată ale organelor dede control. Sa dispus ca mijloacele fondului special să fie utilizate lapremierea, stimularea lucrătorilor şi acordarea de ajutor material.108Apoi sa permis folosirea a până la 5% din veniturile încasate dela efectuarea procedurilor vamale în vederea stimulării materialesuplimentare a colaboratorilor aparatului central al DepartamentuluiControlului Vamal şi a unor subdiviziuni ale organelor vamale dinsubordine (până la 6 cuantumuri lunare de salarizare).109Pe lângă mijloacele alocate pentru anul 2000 sa permis utilizareade către organele vamale a mijloacelor suplimentare din contul

excedentului obţinut de la perceperea taxelor pentru procedurile

Page 93Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei93vamale în scopul retribuirii muncii, procurarea mijloacelor,investiţii capitale etc.110În prezent, potrivit Legii serviciului în organele vamale,20remunerarea colaboratorului vamal constă din: salariul tarifarconform funcţiei şi categoriei de salarizare; spor pentru vechimeîn muncă, pentru grad ştiinţific şi pentru grad special; premii,ajutoare materiale şi alte suplimente prevăzute de legislaţie. Totaici sunt stipulate alte condiţii ale serviciului în organele vamale,cum ar fi timpul de muncă, concediile, protecţia socială,asigurarea obligatorie, asigurarea cu pensie, indemnizaţii în cazde eliberare din serviciu etc. Regulamentul cu privire la modul decalculare a sporului pentru vechime în muncă, acordatcolaboratorilor vamali105stabileşte sporuri până la 40% dinsalariul de funcţie pentru vechime în muncă.Scopul măsurilor a fost stimularea lucrătorilor şi finanţarea unuidomeniu important de activitate a statului. În pofida acestormăsuri, nu a fost posibilă asigurarea funcţionarilor cu un salariudecent şi înzestrarea tehnică la nivelul cuvenit a subdiviziunilororganelor vamale. Conform datelor obţinute, în prezent salariulunui funcţionar mediu vamal constituie circa 800-1200 lei lunar,ceea ce este sub nivelul coşului minim de consum pentru opersoană. Datele statistice denotă111că în luna mai 2003 costulestimativ al coşului minim de consum a constituit 1342 lei, iar înluna iunie – 1226 lei (87,5 USD). Ca şi în cazul altor categorii defuncţionari publici, acest salariu nu-i permite funcţionaruluivamal un trai decent şi soluţionarea unui şir de probleme personale şifamiliare de strictă necesitate, în primul rând, procurarea unuiapartament pentru familie sau construirea unei case.Comisia Parlamentară informează că efectivul departamentuluinu este asigurat cu spaţiu locativ şi nici nu se construieşte nimic,nu se plătesc pensiile colaboratorilor vamali etc., că taxele pentruprocedurile vamale sunt unicul izvor de surse financiare alesistemului vamal.

Page 94

Transparency International - Moldova94În condiţiile unui nivel ridicat al corupţiei în societate,neasigurarea funcţionarilor cu un salariu decent este un imboldconsiderabil pentru unii angajaţi de a utiliza funcţia în scopuripersonale şi ilegale.Preşedintele ţării sa arătat dispus să contribuie la soluţionareamai multor probleme cu care se confruntă vameşii, în specialprivind majorarea salariilor. Această problemă este nu numai avameşilor, dar şi altor categorii de funcţionari publici.Referitor la dotarea organelor vamale cu mijloace tehnice seobservă aceeaşi tendinţă. Mijloacele alocate nu au fost suficientepentru a asigura subdiviziunile organelor vamale cu încăperile şimijloacele tehnice respective. Din acest motiv se apelează tot maimult la ajutoare internaţionale. Bunăoară, Vama aeroportului dinChişinău a fost dotată cu aceleaşi capacităţi informaţionale ca şimajoritatea aeroporturilor internaţionale, fapt ce faciliteazădeservirea traficului de pasageri şi de mărfuri în condiţiilepracticii mondiale. Aceasta a fost posibil în rezultatulimplementării în Moldova a programului finanţat de TACIS„Customs Control Airport”, iniţiat şase luni în urmă printrainingul organizaţiei „Eurovama”. În cadrul programului au fostmontate într-o reţea unică componentele dotării tehnice, fiindracordate la programul de calculator „SITA”.112Sau, de exemplu,recent Guvernul Statelor Unite ale Americii a donat GuvernuluiRepublicii Moldova 34 automobile „VAZ” şi 5 microbuzespeciale destinate Departamentului Vamal. Conform agenţiei deştiri Infotag, tehnica face parte din Programul de control alexporturilor şi de securitate a hotarelor, în cadrul căruia, în ultimii2 ani, Republica Moldova a beneficiat de ajutor în valoare depeste 2 milioane dolari. La manifestarea de transmitere amijloacelor sa menţionat despre semnarea unui acord în bazacăruia Moldova va primi un grant în valoare de 189 mii dolaripentru un studiu în vederea modernizării sistemului detelecomunicaţii al vămii Republicii Moldova. La ceremonia dedonare a mijloacelor tehnice prim-ministrul a precizat că din cele

Page 95Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei9574 puncte vamale în anul trecut au fost modernizate cinci, iarpentru anul curent se mai preconizează a fi modernizate încă 7puncte vamale.Deşi au fost întreprinse un şir de măsuri orientate la îmbunătăţirea

salarizării şi dotării tehnice a organelor vamale, la acestcompartiment au fost atestate şi încălcări. De exemplu, saconstatat că la efectuarea lucrărilor de reconstrucţie şi reparaţie avămilor au fost admise cazuri de majorare a cheltuielilor, caurmare a achiziţionării materialelor de construcţie la preţuri mairidicate decât preţurile de pe piaţa republicii sau, de exemplu,Vama Chişinău nu transferă la bugetul de stat sumele încasate înprealabil de la agenţii economici ca plată a impozitelor.48Din aceste motive se cere nu numai implementarea măsurilor deasigurare financiară şi tehnico-materială la nivelul cuvenit aorganelor vamale, dar şi implementarea auditului intern şi externpermanent întru prevenirea cazurilor de utilizare ilegală amijloacelor aflate sub controlul organelor vamale.6.4 Proceduri de trecere a frontierei vamaleRegimuri vamaleConform Codului Vamal, introducerea şi scoaterea mărfurilor şimijloacelor de transport din ţară se efectuează în funcţie deregimul vamal sub care sunt plasate conform procedurii devămuire stabilite de acte normative (art. 22). La rândul său,regimurile vamale se stabilesc în funcţie de scopul operaţiei şi dedestinaţia mărfurilor. În funcţie de regimul vamal se aplicărestricţii la introducerea/scoaterea mărfurilor, se percep drepturide import/export, se acordă scutiri de drepturi, se stabilescdrepturile şi obligaţiile declaranţilor, precum şi responsabilitateapentru încălcarea legislaţiei. Din cele menţionate mai sus rezultăcă reglementările netransparente şi contradictorii în domeniulregimurilor vamale constituie un factor de bază ce faciliteazăfenomenul corupţiei în sectorul vamal .

Page 96Transparency International - Moldova96Codul Vamal al Republicii Moldova stabileşte 14 tipuri deregimuri vamale care, în principiu, corespund celor utilizate înpractica internaţională (pentru comparaţie Codul Vamal din 1993prevedea numai 4 regimuri vamale). Dat fiind faptul, căprevederile Codului sunt de caracter general, iar actele carereglementează aplicarea acestuia nu au fost elaborate la timp, înactivitatea curentă organele vamale s-au condus de regulamente şiordine ale Departamentului Vamal care, de fapt, nu au fost supuseexpertizei juridice şi nu au fost publicate în Monitorul Oficial, iarîn lipsa acestora, deciziile autorităţilor vamale se bazau peindicaţiile administraţiei şi interpretările personale. În consecinţă,nu au fost excluse cazurile de autorizare neîntemeiată a unorregimuri vamale, precum şi acordarea de facilităţi vamale în baza

deciziilor persoanelor cu funcţii de răspundere. Numai în martie2003 (cu întârziere de peste 3 ani) a intrat în vigoare HotărâreaGuvernului nr.207 din 26 februarie 2003 vizând aprobareaRegulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale.Examinarea minuţioasă a regulamentelor în cauză relevă caautorii acestora, probabil, aveau alte intenţii decât cele desimplificare şi armonizare a procedurilor vamale, deoarece estebine cunoscut faptul că reglementările şi operaţiunile complicatesunt principalele cauze ale corupţiei. Din acest context, rezultănecesitatea perfecţionării reglementărilor privind regimurilevamale prin transpunerea în legislaţia naţională a principiilorstipulate în Convenţia de la Kyoto.Din toate 14 regimuri vamale existente cel mai des sunt utilizateimportul şi exportul, care prevăd achitarea drepturilor de import(taxa vamală, TVA, accize, taxa pentru operaţiunile vamale) sauale drepturilor de export şi punerea mărfurilor în circulaţie liberăpe/sau în afară teritoriului vamal.Regimul vamal de importÎn sectorul vamal cele mai importante, în contextul lupteiîmpotriva corupţiei, sunt regulile privind tratamentul tarifarfavorabil la import.

Page 97Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei97Conform legislaţiei cazuri de scutiri de drepturi sunt stabilitenumai în Legea tarifului vamal. Totodată, până în prezent, unelescutiri de drepturi sunt prevăzute şi în alte acte normative, cum arfi, de exemplu, Legea privind investiţiile străine (art.35,36) din01.04.1992 şi Legea cu privire la leasing (art. 17) din 15.02.1996.Asemenea contradicţii urmează a fi eliminate prin completareaarticolului 28 din Legea privind tariful vamal şi stabilirea într-unsingur act normativ a unei liste exhaustive de facilităţi tarifare laimportul de mărfuri.Dacă e să ne referim la tariful vamal, datele statistice indică, căponderea taxelor vamale în bugetul de stat nu depăşeşte 5%.Aceasta se explică prin faptul că majoritatea importurilor provindin statele-membre CSI şi România cu care Moldova a semnatacorduri privind crearea zonei libere de comerţ. În realitate, uniiagenţi economici reuşesc să beneficieze ilegal de aceste facilităţi,prezentând autorităţii vamale certificate care conţin dateneautentice privind originea mărfurilor care sunt acceptate decătre vameşii corupţi. În acelaşi timp, conform Legii privindtariful vamal şi acordurilor privind crearea zonei libere de comerţ,autorităţile vamale sunt în drept, în cazul în care se suspecteazăautenticitatea certificatelor de origine, să se adreseze organelor

competente din ţara exportatoare pentru a obţine datesuplimentare. Implementarea acestui sistem de cooperareadministrativă este un factor decisiv în asigurarea aplicării corecte ascutirilor de taxe vamale în cadrul zonelor libere de comerţ.Contracararea evaziunilor fiscale legate de originea mărfuriloreste posibilă şi prin efectuarea unei expertize a mărfurilor. ÎnRepublica Moldova expertiza originii mărfurilor se efectuează decătre Camera de Comerţ şi Industrie, care este abilitată săelibereze certificate de origine. Trebuie să menţionăm că înmajoritatea statelor astfel de certificate se eliberează de cătreorganele guvernamentale, precum este vama. Probabil, lipsa decunoştinţe corespunzătoare şi de condiţii necesare nu permiteautorităţilor vamale din Republica Moldova să-şi exercite această

Page 98Transparency International - Moldova98funcţie, în plus, nici Departamentul Vamal nu-şi exprimă dorinţăde a-şi asuma această responsabilitate.Corupţia apare şi datorită nomenclatorului de mărfuri foartecomplex. Lipsa cunoştinţelor corespunzătoare în domeniu,precum şi reglementările complicate pot duce la includereamărfurilor de import la poziţii tarifare greşite. Mulţi agenţieconomici profită de această situaţie şi declară mărfuri sub o altădenumire, la poziţii tarifare care se impozitează cu cote de taxevamale mici sau cota 0%. Asemenea încălcări se comit cucomplicitatea vameşilor care acceptă mită pentru o poziţionaremai avantajoasă. Această schema a devenit foarte convenabilăagenţilor economici care prin achitarea mitei (cu cât mai mareeste cota taxei cu atât mai mare va fi suma acceptată de vameş) seeschivează de la plata unor sume considerabile în bugetul statului.Un alt exemplu de corupţie se atestă la efectuarea controluluicorectitudinii valorii în vamă a mărfurilor.Una dintre soluţiile în vederea micşorării prejudiciului materialcauzat în rezultatul încălcărilor ce fac obiectul clasificăriimărfurilor, determinarea ţării de origine şi a valorii în vamă ar ficrearea de laboratoare vamale pentru expertiza şi examinareamărfurilor . Existenţa laboratoarelor vamale optimizeazăcontrolul vamal şi asigură activitatea eficientă a sistemului vamalîn genere. Ţinem să remarcăm, că, chiar dacă DepartamentulVamal a beneficiat de asistenţă tehnică din partea instituţiilorinternaţionale, până în prezent laboratoarele vamale nu şi-auînceput activitatea.În majoritatea cazurilor expuse mai sus corupţia este iniţiată deagenţii economici care, încălcând legislaţia, inclusiv prinrealizarea unor convenţii ilicite, beneficiază neîntemeiat de

tratament tarifar favorabil. Factorii principali care genereazăaceastă formă de corupţie sunt: cotele de taxe vamale ridicate,existenţa unui număr considerabil de restricţii la import şitotodată a diferitelor scutiri de drepturi .

Page 99Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei99În contextul regimului de import este necesar să se ţină cont defaptul că actele de corupţie implică nu numai personalul vamal,dar şi factori de decizie din alte instituţii de stat şi băncicomerciale . Astfel, nu pot fi excluse acte de corupţie la eliberareade garanţii bancare în vederea acordării de câtre DepartamentulVamal a unor vacanţe fiscale sau confirmarea unui transfer debani care în realitate nu a avut loc.Regimul vamal de exportRegimul vamal de export nu prevede încasarea impozitelor, dar,cu toate acestea, acordă dreptul la restituirea sumelor de taxe pevaloarea adăugată (TVA) şi a accizelor. Pentru a beneficia deacest drept, unii agenţi economici practică operaţiuni de exportfictiv , adică mărfurile sunt trecute ca fiind exportate, în realitate,însă, acestea rămânând în ţară pentru consum intern. Rolulvameşilor corupţi în această schemă constă în confirmarea fictivăa documentelor de export ceea ce este o ignorare directă astipulărilor legale.Fenomenul corupţiei în sistemul vamal frecvent este legat de aşanumitele regimuri vamale suspensive - operaţiuni cu titlutemporar, care au drept efect suspendarea taxelor vamale şi înacest context sunt cele mai vulnerabile în faţa corupţiei.Reglementarea juridică a acestor regimuri trebuie se fie cât maitransparentă şi totodată detaliată, în caz contrar, există risculacordării de facilităţi fiscale neîntemeiate. Printre regimurilesuspensive se numără regimul de admitere temporară,perfecţionarea activă şi tranzitul mărfurilor.Regimul de admitere temporară a mărfurilorRegimul de admitere temporară este solicitat de agenţiieconomici pentru mărfurile destinate utilizării în alte scopuridecât cele comerciale, cum ar fi demonstrarea la expoziţii, pentruspectacole, utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajului deproducţie, în scopul cercetărilor ştiinţifice şi didactice etc.Conform legislaţiei în vigoare, mărfurile plasate sub acest regim

Page 100Transparency International - Moldova100sunt scutite de drepturi de import cu excepţia taxei pentru

proceduri vamale.Cauzele principale ale corupţiei legate de regimul „admitereatemporară” au caracter juridic şi anume:- procedura de eliberare a autorizaţiilor de către organul vamaleste complicată şi de lungă durată;- indiferent de faptul că în prevederile Codului vamal sunt scutiritotale sau parţiale pentru mărfurile plasate sub acest regim,până în prezent nu a fost elaborat un mecanism corespunzătorde scutire parţială. Ca urmare, toate mărfurile indiferent dedestinaţia acestora, se bucură de o scutire totală de taxe şiimpozite, fapt care sporeşte riscul comiterii actelor de corupţie;- neasigurarea identificării corespunzătoare a mărfurilorintroduse/scoase provizoriu poate permite substituirea unormărfuri originale cu cele contrafăcute sau invers, modificareastării lor etc.- problema asigurării reexportării mărfurilor la expirareatermenului de import provizoriu.La nivel internaţional a fost elaborat şi se aplică în 63 de ţări unmecanism care permite prevenirea şi eliminarea unor asemeneaîncălcări – carnetul ATA. Carnetul ATA înlocuieşte cererea deautorizare, iar fila de carnet completată ţine loc de autorizaţie şide declaraţie vamală pentru acordarea regimului de admiteretemporară, totodată carnetul ATA este o garanţie a respectăriicondiţiilor acestui regim.Cazurile cele mai frecvente de corupţie sunt legate de aplicarearegimului de admitere temporară pentru mărfuri care, de fapt, seintroduc în scopuri comerciale. Pe lângă aceasta, cu complicitateavameşilor, pot fi comise contravenţii vamale aşa cum ar fi, deexemplu, efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfuri şi mijloacede transport, modificarea stării lor, punerea în circulaţie liberă amărfurilor pentru care nu au fost achitate drepturile de import,încălcarea termenelor de admitere temporară. Situaţia seagravează în cazul în care, la depistarea indiciilor unei

Page 101Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei101contravenţii administrative, vameşii acceptă mita în vedereascutirii agenţilor economici de sancţiuni materiale şi/sauadministrative. Astfel, vameşii nu întocmesc procesul-verbal sauclasează neîntemeiat dosarul.Din cele relatate mai sus rezultă necesitatea perfecţionăriireglementărilor privind regimul de admitere temporară . În acestcontext, se recomandă ratificarea acordurilor internaţionale careconţin elemente de bază necesare pentru evitarea actelor decorupţie, printre care Convenţia vamală privind carnetul ATA

pentru admiterea temporară a mărfurilor din 1961 şi Convenţiaprivind importul temporar de la Istambul din 1990.Regimul de perfecţionare activă a mărfurilorReieşind din situaţia dificilă în domeniul industriei naţionale,mulţi producători autohtoni activează în baza unor contracte deprelucrare în lohn - prestarea serviciilor de prelucrare a materieiprime a clientului cu returnarea producţiei finite. În acest caz,materia primă de import este declarată în regimul vamal deperfecţionare activă.Sub aspect de combatere a corupţiei în vamă, un interes aparte îlprezintă reglementarea procedurii de eliberare a autorizaţiei deperfecţionare activă, controlul asupra procesului de prelucrare,respectarea termenelor de scoatere a produselor finite şiasigurarea identificării mărfurilor destinate prelucrării în produsefinite.Controlul vamal asupra respectării condiţiilor regimului deperfecţionare activă necesită o pregătire specială în domeniu. Dincauza complexităţii procesului de prelucrare, precum şi cucomplicitatea vameşilor corupţi pot fi comise asemeneacontravenţii ca substituirea materiei prime de import cu ceaautohtonă, nerespectarea termenelor de înapoiere a produsuluifinit sau plasarea în circulaţie liberă a materiei prime fărăachitarea drepturilor de import. Parţial, problemele menţionate serezolvă prin solicitarea unui act de expertiză, eliberat de Camera

Page 102Transparency International - Moldova102de Comerţ şi Industrie, însă, controlul vamal rămâne în sarcinavameşilor.Regimul vamal de tranzit al mărfurilorRegimul vamal de tranzit se află permanent în centrul atenţieiorganelor de drept, cauza principala fiind un număr impresionantde infracţiuni comise cu mărfuri supuse accizelor. Cele maifrecvente sunt situaţiile când mărfurile se declară ca fiinddestinate tranzitului, pe când în realitate acestea sunt introduse înscopuri comerciale. Problema principală pentru organele vamaleconstă în asigurarea unui control eficient al mijloacelor detransport care tranzitează teritoriul vamal şi neadmiterea cazurilorde punere în circulaţie liberă a mărfurilor fără achitareadrepturilor de import. În afară de Carnetul TIR, metodele maides utilizate în combaterea contrabandei şi corupţiei în domeniultranzitului sunt garantarea taxelor vamale şi escortarea vamală.Guvernul Republicii Moldova a încercat să implementeze maimulte metode - începând cu escortarea anumitor categorii demărfuri, până la implementarea unor tehnologii informaţionale.

Astfel, în vederea asigurării evidenţei şi controlului automatizatal mărfurilor în tranzit, Departamentul Tehnologii Informaţionalea elaborat Sistemul informaţional de evidenţă şi control“CONTROL-GT(TRANZIT)” care presupune utilizarea unorsigilii electronice. Sistemul a fost testat începând cu 1 decembrie2001 în unele puncte de trecere a frontierei precum Sculeni, Otacişi Palanca. Eficienţa acestui sistem în combaterea tranzituluiilegal este discutabilă, prin urmare, Guvernul a consideratnecesară restabilirea sistemului de escortare, sistem pus în sarcinaCentrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţieiîncepând cu ianuarie 2003.Corupţia există şi în cazul aşa-numitului „tranzit intern”, când învederea vămuirii şi perfectării declaraţiei, mărfurile sunttransportate de la frontieră până la autoritatea vamală internă.Astfel, dacă la vama de frontieră se prezintă documentele înoriginal, autorităţii vamale interne se prezintă deja acte cu date

Page 103Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei103neautentice privind valoarea în vamă, acte care sunt acceptate decătre vameşii corupţi.Determinarea valorii în vamă a mărfurilorDeterminarea valorii mărfurilor în vamă este reglementată deLegea cu privire la tariful vamal.22Este importantă determinareaacesteia din motivul că taxa vamală se calculează şi se percepe înbaza valorii mărfurilor determinate în vamă.Conform legii, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriulvamal se determină prin următoarele metode:a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în bazapreţului efectiv plătit sau de plătit;b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;d) în baza costului unitar al mărfii;e) în baza valorii calculate a mărfii;f) prin metoda de rezervă.Conform legii, principala metodă dintre cele specificate estedeterminarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţieicu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poatefi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare dintre metodelesuccesive se aplică doar atunci când valoarea în vamă a mărfii nupoate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzutela lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţadeclarantului.

Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în bazavalorii lor contractuale, luând în considerare condiţiile DAF("Delivered at frontier" - livrarea până la frontieră).Conform Legii cu privire la tariful vamal şi Regulamentului cuprivire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilorintroduse pe teritoriul Republicii Moldova,113declarantuldetermină valoarea în vamă a mărfurilor introduse conformmetodelor stabilite. Valoarea în vamă a mărfii anunţată de

Page 104Transparency International - Moldova104declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fieveridice şi confirmate prin acte. Declaraţia privind valoarea învamă se depune în organul vamal respectiv concomitent cudeclaraţia vamală şi alte documente necesare în scopuri vamale.Pentru evaluarea vamală a mărfurilor şi verificarea valorii lor învamă, anunţate de declarant, pot fi folosite atât informaţiileprezentate de declarant, cât şi cele deţinute de organul vamal.Organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor introduse,verifică corectitudinea determinării de către declarant a valorii învamă, inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant pentrudeterminarea valorii în vamă şi oportunitatea aplicării ei,totalitatea documentelor (obligatorii şi suplimentare), prezentatede declarant, şi corespunderea lor cu cerinţele stabilite.Deşi stipulările legale par a fi clare, în multe cazuri atâtantreprenorii sau alte persoane, cât şi funcţionarii vamaliignorează prevederile privind determinarea corectă a valoriimărfurilor în vamă .Mai sus a fost reflectată practica vamală de diminuare a valoriimărfii în vamă pentru unele firme tutelare, de exemplu, în cazulfirmelor „Tudorservice”, „Intur”, „Cameleon” şi altele, bazată pelegăturile corupte cu funcţionarii vamali. Principala activitate aacestor firme este transportarea în Moldova a mărfurilor de cătrepersoane fizice, care ulterior sunt realizate la pieţele comercialedin ţară. Recent, colaboratorii Centrului pentru CombatereaCrimelor Economice şi Corupţiei au depistat un lot de vopsea învaloare de 1 milion lei. Cele 64 tone de vopsea, produse înDnepropetrovsk, Ucraina, erau transportate în camioane de maretonaj. Marfa a fost importată prin intermediul firmei fantome„Principe Negu Vin”, cărei organele vamale i-au eliberat oconfirmare pentru import în valoare de 1500 dolari, neluîndu-seîn seamă că firma dată nu achita impozitele din 2001.114

Alte surse relevă un şir de firme care au importat în RepublicaMoldova diverse mărfuri cu valoare diminuată în vamă, deexemplu, un centru muzical a fost declarat în vamă la preţul 392-

Page 105Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei105560 lei; un aspirator – 182-280 lei; un televizor (42 cm) – 420-584 lei; un televizor (52 cm) – 465-619 lei; un televizor (72 cm) –736-1008 lei; o cameră video – 681 lei; o maşină de spălat – 732lei115sau, de exemplu, aspiratoare de import a câte 61 lei bucata,mixere – 7 lei, ceainice – 8 lei89etc. ceea ce este cu mult mai josdecât preţul real al acestora. La conferinţa antreprenorilor diniunie 2003, reprezentantul Departamentului Vamal a confirmatdespre cazuri de declarare a mărfurilor cu valoare diminuată:blugi de calitate la preţul 50 cenţi bucata; televizoare cudiagonala mai mare de 70 cm la un preţ de la 20 până la 50 dolaribucata etc.101Deseori diminuarea valorii mărfurilor în vamă se efectuează lainiţiativa unor agenţi economici care tind să se eschiveze de laachitarea deplină a plăţilor vamale, utilizând documente false saualte căi ilegale, în alte cazuri – la iniţiativa unor funcţionari careefectuează o activitate dublă. Practica denotă că frecvent aceastădiminuare a valorii în vamă, precum şi falsificarea codurilormărfii este acceptată de funcţionarii vamali sau conducătoriiorganelor vamale, cei din urmă fiind „stimulaţi” la nivelulrespectiv pentru ignorarea stipulărilor legale.În pofida faptului că Legea cu privire la tariful vamal acordăvameşilor toate drepturile şi instrumentele necesare controluluiasupra corectitudinii valorii în vamă (solicitarea unor documenteşi informaţii suplimentare, eliberarea condiţionată a mărfurilor,determinarea independentă a valorii în vamă), aceasta continuă săfie domeniul cel mai vulnerabil al corupţiei. Cazurile cele maifrecvente de corupţie apar atunci când, la iniţiativa agenţiloreconomicivameşii acceptă documentele comerciale şideclaraţiile vamale cu date neautentice în ceea ce priveştevaloarea în vamă. Însă, sunt situaţii când însăşi vameşii profită dedreptul sau exclusiv de decizie privind corectitudinea sauincorectitudinea valorii în vamă şi ameninţă agenţii economici.Aplicând Legea cu privire la tariful vamal, în anul 2001, au fost

supuse controlului 50234 declaraţii vamale, referitor la

Page 106Transparency International - Moldova106corectitudinea evaluării mărfurilor în vamă. În rezultatulcontrolului a fost majorată valoarea mărfurilor cu 234766 mii leicu încasarea suplimentară a 40209,7 mii lei.41Prin urmare, unii agenţi economici nu doar că declară incorectcantitatea mărfurilor, dar şi diminuează valoarea lor, încălcări ce,într-o măsură oarecare, determină controlul inadecvat efectuat defuncţionarii vamali.Tot la acest compartiment se poate menţiona că unii agenţieconomici la determinarea valorii în vamă a mărfii deseori nuconfirmă documentar datele despre cheltuielile de transport,transportatorii nu indică sumele cheltuielilor de transport în foilede transport internaţional. Iar atunci când sunt depistate, acestecazuri se soluţionează destul de „amiabil” cu vameşii, încălcărilenefiind înregistrate. Se creează impresia că sunt depistaţi numaiimportatorii care nu au putut găsi un consens cu vameşul.Din cele expuse mai sus rezultă că, pe de o parte, sistemul vamaleste un factor hotărâtor în formarea bugetului de stat, iar pe dealtă parte, condiţionează neîncasări în buget. Concomitent,beneficiile ilegale obţinute în urma evaziunilor fiscale comise cucomplicitatea vameşilor sunt utilizate de agenţii economicirespectivi în lupta împotriva concurenţilor. Astfel, corupţia învamă contribuie la o concurenţă neloială pe piaţă internă.Practica mai denotă că în unele cazuri, din contra, are locmajorarea neîntemeiată (fără baza documentară respectivă) avalorii în vamă a mărfurilor, majorarea fiind iniţiată defuncţionarii vamali . De exemplu,40conform declaraţiei din27.05.2002, firma „Bicar-Bimpex” a declarat valoarea tomatelorde import în sumă de 19381 lei (cu includerea cheltuielilor detransport), însă valoarea declarată na fost acceptată de autoritateavamală, fiind înscrise manual în mod informativ calculele taxelorvamale şi TVA reieşind din valoarea de 30301 lei a mărfii, adicăcu 10920 lei mai mult. În rezultatul majorării valorii în vamă amărfii, firma a achitat taxe şi servicii în sumă de 13588,35 leiceea ce constituie 78% din costul declarat iniţial. Analogic a fost

Page 107Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei107

majorată valoarea în vamă a tomatelor de la suma de 25524 pânăla 32485 lei, marfă importată de firma „Lenimpex-com”, apiersicilor de la 25031 până la 62584 lei, importator - firma„Silirs”, a cipselor de la 39950 până la 57114 lei, importate defirma „Nicaver-prim”, a portocalelor de la 69042 până la 80617lei, importate de firma „MS-Impex”, a vopselei de la 8199 pânăla 16350 lei, importate de firma „Custolac-Com” etc. Ca urmare,sa creat situaţia când agenţii economici nu dispun de bazajuridică de luare la evidenţă a valorii mărfii la costul eideterminat în vamă, pentru că evidenţa contabilă se efectueazăconform facturilor „invoice” la costul mărfurilor livrate de cătrefurnizor, iar utilizarea, comercializarea mărfurilor şi calculareaTVA rezultă din costul mărfurilor cumpărate. Diferenţa de TVAcalculată în vamă şi achitată la diferenţa valorii mărfurilormajorate, atribuită la decontări cu bugetul, din motivulneînregistrării în evidenţă a costului majorat, este calificată dreptdatorie faţă de buget. Pentru a ieşi din această situaţie, TVAcalculată de către agenţii economici se micşorează cu sumadatoriei bugetului faţă de agentul economic, creată în urmaplăţilor efectuate în vamă la valoarea mărfurilor majorateneargumentat, ca urmare TVA plătit la costul majorat esterestituit agentului economic.Acest exemplu denotă nu numai faptul că funcţionarii vamaliîncălcă legislaţia, dar şi dorinţa de a acumula cât mai multemijloace la buget fără a respecta întocmai cerinţele legale .În scopul intensificării controlului asupra estimării corecte avalorii în vamă a mărfurilor importate, în anul 1998, Guvernul aadoptat Hotărârea privind controlul obligatoriu al valorii în vamăpentru unele mărfuri din import,116conform căreia pentru unelemărfuri incluse în anexă (majoritatea produselor alimentare,băuturi alcoolice, îmbrăcăminte, încălţăminte) a fost stabilităvaloarea de comparaţie (valoarea minimă). Practic se interziceaimportul mărfurilor cu valoare mai mică decât cea de comparaţie.Atâta timp cât hotărârea era în vigoare (până în ianuarie 2000),

Page 108Transparency International - Moldova108deciziile organelor vamale privind majorarea valorii în vamă lacea orientativă, practic nu au putut fi contestate de importatori.De menţionat, ca introducerea preţurilor minime sau maximereprezintă, de fapt, o barieră în calea comerţului.Proceduri vamaleProcedurile vamale reprezintă un ansamblu de formalităţi de

ordin tehnic pe care importatorii/exportatorii sunt obligaţi să leîndeplinească în vederea asigurării respectării reglementărilorvamale. Dar în cazul în care aceste formalităţi sunt preacomplicate, de lungă durată şi presupun prezentarea de cătreimportator a numeroaselor documente suplimentare, elegenerează fenomenul corupţiei şi devin obstacole suplimentarepentru comerţul exterior. Astfel, complicând sau simplificândformalităţile vamale, statul influenţează în mod indirect importulşi exportul de mărfuri.Principiile generale privind procedurile vamale sunt reglementatede Codul Vamal, Normele vizând completarea, circulaţia şifolosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu, aprobate deDepartamentul Vamal la 12 ianuarie 1999, precum şi de alte actenormative.Conform legislaţiei în vigoare, procedurile vamale includurmătoarele etape:1) Operaţiuni prealabile, scopul cărora constă în crearea unorcondiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontieravamală. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentuluieconomic ca participant al activităţii economice externe;obţinerea certificatelor şi licenţelor necesare; înştiinţareaorganului vamal despre trecerea frontierei; prezentareaautorităţii vamale a mărfurilor, mijloacelor de transport şi aactelor de însoţire a mărfii; depunerea declaraţiei concise.Lista documentelor necesare de a fi prezintate de către agenţiieconomici la vămuire a fost stabilită prin OrdinulDepartamentului Vamal nr. 276-0 din 24.10.2002, conform căruia

Page 109Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei109majoritatea actelor trebuie prezentate în original sau în copiiautentificate de notar. Această cerinţă a fost calificată drept obariera suplimentară în calea comerţului şi a provocat critici duredin partea agenţilor economici. Ca urmare, Departamentul Vamala fost obligat să-şi modifice ordinul, ajustându-l în conformitatecu legislaţia în vigoare.2) Depozitare provizorie sub supravegherea vamală în depoziteînfiinţate de organele vamale.3) Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport în scris prinîntocmirea şi depunerea în termen de 72 de ore a declaraţieivamale detaliate.4) Controlul vamal documentar, controlul fizic al mărfurilor şi almijloacelor de transport, precum şi alte forme de controlvamal prevăzute de legislaţie. Controlul vamal se efectueazăîn cel mult 10 zile din ziua primirii declaraţiei vamale şi a

documentelor necesare.În scopul combaterii corupţiei în sectorul vamal este important săidentificăm problemele caracteristice procedurilor vamale caregenerează acest fenomen. Cele mai principale fiind următoarele:- reglementările vamale complicate, nu sunt transparente şiprevizibile;- lipsa continuităţii între legislaţie şi implementarea acesteia,legea se aplică diferenţiat la diferite puncte de trecere afrontierei;- informarea cu privire la reglementări vamale este insuficientăsau lipseşte în genere;- competenţa organelor vamale privind autorizarea unor procedurivamale nu este bine determinată, iar procedura de eliberare aautorizaţiilor este de lungă durată şi netransparentă;- procedurile vamale sunt complicate şi imprevizibile;- în procesul de vămuire nu sunt utilizate proceduri şi tehnologiiinformaţionale simplificate.Tendinţa principală la nivel internaţional este de a excludeefectele negative ale barierelor care sunt consecinţa formalităţilor

Page 110Transparency International - Moldova110vamale şi administrative, fapt posibil numai prin simplificareaprocedurilor de vămuire. Lansarea procedurilor de vămuiresimplificate este un proces complicat şi de durată care presupunemodificarea fundamentală a tuturor sectoarelor activităţii vamale.În acelaşi timp, acesta este un factor decisiv în contracarareacorupţiei în sectorul vamal.Trebuie să recunoaştem că la nivel naţional au fost întreprinseunele măsuri în vederea perfecţionării procedurilor vamale,printre care putem menţiona introducerea procedurii de declarareperiodică a publicaţiilor periodice de către editurile naţionale şiagenţiile de presă, conform Dispoziţiei Departamentului Vamaldin 28.10.2002; limitarea, începând cu octombrie 2002,numărului de autorităţi care activează la punctele vamale de la 8până la 4 (Departamentul Vamal, Trupele de Grăniceri, Serviciulfitosanitar şi veterinar); introducerea controlului selectiv pentruanumite categorii de agenţi economici, conform OrdinuluiDepartamentul Vamal nr. 108-O din 4 iunie 2003. Însă, aceastaeste numai un început al reformei în sistemul vamal.De menţionat că implementarea cu succes a reformelor necesităelaborarea şi adoptarea unei strategii şi a unui plan de acţiuni binedeterminat. În acest context, considerăm binevenită examinareapracticilor internaţionale în domeniul simplificării procedurilorvamale. Pe plan internaţional, o tendinţă de armonizare a

procedurilor vamale sa materializat prin adoptarea Convenţiei dela Kyoto, scopul de bază al căreia constă în simplificareaformalităţilor de vămuire, accelerarea traficului de mărfuri şireducerea timpului de trecere a frontierei. În acest, context serecomandă implementarea următoarelor proceduri şi tehnicimoderne de vămuire:- introducerea procedurilor simplificate de vămuire, prin carese preconizează că un anumit procent din agenţii economicisă nu mai treacă prin controlul direct al personalului vamal.Printre aceste proceduri putem menţiona procedura devămuire la domiciliu.

Page 111Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei111Procedura de vămuire la domiciliu face parte din categoria deproceduri simplificate de vămuire la care se recurge pentru aspori operativitatea în procesul de vămuire, în special a agenţiloreconomici care execută în mod frecvent asemenea operaţiuni. Înbaza acestei proceduri, vămuirea se poate realiza în programcontinuu, direct la sediul agentului economic care depune odeclaraţie prealabilă fără a fi necesară prezenţa autorităţii vamale.În vederea efectuării controlului fizic sau documentar, dupăîncheierea procesului de vămuire, autoritatea vamală poateefectua verificări pe baza evidenţelor operative şi contabile aledestinatarului. Astfel, se reduce timpul de aşteptare a celor caretrec printr-un punct vamal. Cu atât mai mult, această procedură sepoate derula în condiţii operative prin utilizarea tehnicilorautomatizate ceea ce exclude contactul direct între personalulvamal şi agentul economic, şi, prin urmare, diminuează premiseleunor acte de corupţie;- armonizarea documentelor utilizate în cadrul procedurii devămuire;- implementarea şi dezvoltarea controlului vamal posterior;- dezvoltarea controlului vamal selectiv pe baza criteriilor deselecţie a declaraţiilor vamale stabilite prin analiza factorilorde risc privind originea, felul mărfurilor, solvabilitateaagentului economic, tipul de regim vamal etc.;- înfiinţarea “Ghişeului unic” de încasare a taxelor în punctelede trecere a frontierei vamale. Scopul înfiinţării GhişeuluiUnic este simplificarea procedurilor de colectare a taxelorpercepute la trecerea frontierei, creşterea rapidităţii acestora,corelarea acţiunilor autorităţilor care acţionează în punctulvamal şi eliminarea paralelismelor. Acest mecanism prevedeeliberarea participanţilor la trafic a unor chitanţe fiscale înformat unic electronic.

Page 112Transparency International - Moldova112Pe lângă aceasta se recomandă:- perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul operaţiunilor devămuire, inclusiv prin transpunerea principiilor stabilite înAcorduri internaţionale relevante;- armonizarea actelor normative interne cu legislaţia în vigoare şiexcluderea interpretărilor personale ale legislaţiei;- asigurarea accesului persoanelor interesate la informaţie privindreglementările vamale, inclusiv pe suport electronic. Demenţionat, că informarea privind reglementările vamale esteobligatorie, atât la nivel european cât şi la nivel internaţional;- simplificarea cerinţelor de obţinere a autorizaţiilor eliberate deautoritatea vamală, precum şi a procedurii de eliberare;- automatizarea procedurilor vamale prin introducereatehnologiilor informaţionale;- dezvoltarea institutului de broker vamal - persoane juridiceautorizate, care acordă serviciile de întocmire a declaraţiilorvamale, de reprezentare în vamă, de consultare etc. Datorităoperaţiunilor de mediere în domeniul vamal, efectuate de cătrepersoane competente, se simplifică procedurile vamale şi sereduce timpul de vămuire;- dezvoltarea unor relaţii corespunzătoare cu sectorul privat prinînfiinţarea comitetului consultativ pe lângă DepartamentulVamal;- cooperarea cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale învederea beneficierii de asistenţa tehnică.Toate aceste măsuri implementate integral vor contribui laaccelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală şireducerea fenomenului corupţiei în sectorul vamal. Totodată,este important ca simplificarea procedurilor vamale să nu ducă ladiminuarea calităţii controlului vamal.

Page 113Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei113Tehnologii informaţionaleTehnologiile informaţionale constituie un instrument necesar înreforma administrativă şi legislativă al sistemului vamal. Practicainternaţională demonstrează că introducerea sistemului informatizateste una dintre cele mai eficiente metode în combaterea corupţiei şimodernizarea sistemului vamal la scară largă.În principiu, introducerea sistemului vamal informatizaturmăreşte facilitarea circulaţiei mărfurilor, perfecţionarea

procedurilor de evaluare şi colectare a taxelor vamale, asigurareaprocedurilor vamale standardizate, automatizate şi clare,furnizarea de informaţii statistice precise şi prompte privindcomerţul exterior, îmbunătăţirea metodelor de încasare adatoriilor vamale, îmbunătăţirea controlului financiar. Toateacestea contribuie la diminuarea şi stoparea fenomenului decorupţie în vamă.Majoritatea statelor aplică cu succes diferite sistemeinformaţionale, care au la bază caracteristici similare, şi anume:- sistemul automatizat vamal permite implementarea întreguluipachet de reglementări vamale în vigoare pentru procesareadeclaraţiilor şi asigură aplicarea în mod unic a taxelor vamale.Sistemul garantează pentru toţi agenţii economici acces egalla legislaţia vamală, reglementări privind drepturile deimport-export şi scutiri de drepturi;- sistemul oferă posibilitatea comunicării agenţilor economicicu vama prin intermediul schimbului electronic de date. Caurmare, declaraţia în scris se substituie cu cea pe suportelectronic. Declarantul, fiind conectat direct la sistemulinformaţional vamal poate întocmi, verifica şi trimiteelectronic declaraţiile organului vamal;- sistemul se bazează pe un mecanism de selectivitate şievaluarea riscului automat în timpul operaţiunii electronice devămuire;- sistemul asigură schimbul de informaţii prin reţea între toateunităţile vamale.

Page 114Transparency International - Moldova114Dacă e să ne referim la situaţia în sistemul vamal naţional,această pare a fi paradoxală.S-ar crede că nimeni nu se opune modernizării birourilor vamale,însă pe parcursul a mai multor ani introducerea tehnologilorinformaţionale a fost suspendată.În scopul selectării, sistematizării şi analizei informaţiei privindtranzacţiile barter, volumul de import-export, achitarea plăţiipentru exporturi şi alte livrări, a fost instituit serviciul statistic alDepartamentului Vamal,106ulterior transformat în CentrulInformaţionalSpecializat„VAMA”,117fiind

dispusăintroducerea, de la 1 ianuarie 1994, a paşapoartelor magnetice aleagenţilor economici pentru asigurarea evidenţei complete,operative şi corecte la efectuarea operaţiunilor de export-import,Centrul este una dintre subdiviziunile de bază ale aparatuluicentral al Departamentului Vamal39.Codul Vamal stipulează administrarea statisticii vamale.Organele vamale adună şi prelucrează datele despre trecereamărfurilor peste frontiera vamală, prezintă informaţii autorităţilorpublice centrale (în limitele prevăzute de legislaţie). Sursele dedate pentru statistica vamală sunt documentaţia şi informaţiaprezentate pentru vămuire şi efectuarea controlului vamal.21Specialiştii Departamentului Vamal confirmă că în cadrulactivităţii vamale este implementat un sistem informaţionalcomputerizat, în baza căruia se efectuează acumularea şisistematizarea informaţiilor din birourile vamale, precum şiutilizarea informaţiei de către Departamentul Vamal. Însă atâtsistemul, cât şi baza tehnică nu corespund cerinţelor actuale. Maimult ca atât, sistemul informaţional nu permite excludereafalsificărilor şi ridicarea documentelor vamale, dar nici nudispune de caracteristicile cerute mai sus. De aceea, tot maistringentă este implementarea unui nou sistem informaţionalautomatizat.

Page 115Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei115Guvernul a adoptat Regulamentul cu privire la utilizareasistemului informaţional "FRONTIERA"52pentru automatizareaevidenţei mărfurilor, unităţilor de transport şi persoanelor latrecerea frontierei de stat. Scopurile acestui sistem au fost:conectarea tuturor organelor de control şi prestare a serviciilor înpunctele de control şi trecere a frontierei de stat la un sisteminformaţional unic care ar asigura evidenţa automatizată detrecere peste frontieră a mărfurilor, unităţilor de transport şipersoanelor fizice şi optimizarea activităţii acestora; asigurareaîncasării unice a plăţilor calculate de toate serviciile; asigurareaunei evidenţe stricte a trecerii peste frontieră a mărfurilor,unităţilor de transport şi persoanelor fizice, a plăţilor calculate şiîncasate etc.Ulterior a fost adoptată o nouă Concepţie a sistemului

informaţional automatizat de evidenţă şi control al persoanelor,mijloacelor de transport şi mărfurilor, care trec frontiera de statşi/sau vamală "FRONTIERA", precum şi Regulamentul acestuisistem.118Conform concepţiei, SIA «FRONTIERA» estedestinat pentru colectarea, prelucrarea, stocarea, actualizarea şianaliza datelor despre persoanele fizice, mijloacele de transport şimărfurile, care trec frontiera, cu punând aceste informaţii ladispoziţia autorităţilor publice ale tarii, altor persoane fizice şijuridice, aşa cum prevede legislaţia. Acest sistem se creeazăpreponderent în scopul asigurării securităţii Republicii Moldova,în special, prin combaterea exportului şi importului ilicit demărfuri, prevenirea falsificării mărfurilor şi documentelor,exercitarea controlului asupra migraţiunii ilicite, depistareapersoanelor şi mijloacelor de transport cărora le-a fost interzisăintrarea sau ieşirea din ţară, intensificarea luptei împotrivacriminalităţii prin combaterea eficientă a crimei organizate,migraţiunii ilegale, traficului de droguri, traficului ilicit de armeşi a altor acţiuni ilegale, asigurarea interacţiunii conlucrăriiefective între ministerele şi departamentele interesate deproblemele înregistrării şi controlului, asigurarea suveranităţiieconomice a Republicii Moldova, sporirea gradului de stabilitate

Page 116Transparency International - Moldova116internă a statului. Respectivul sistem urma să fie implementat încomun cu Departamentul Tehnologii Informaţionale, deoarececoncepţia şi regulamentul lui au fost elaborate de acesta.Mai mult ca atât, conform Programului de stat de combatere acriminalităţii şi corupţiei, pentru anii 2003-2005,100esteprevăzută crearea şi implementarea la punctele de control şitrecere a frontierei de stat a subsistemului informaţionalautomatizat “CONTROL” pentru evidenţa în scopul combateriicriminalităţii, iar în consulate şi ambasade - a SIA „CONSUL”pentru evidenţa persoanelor străine. Ambele subsisteme suntprevăzute ca părţi componente ale SIA „FRONTIERA”.Specialiştii Departamentului Tehnologii Informaţionale afirmă căacest sistem informaţional prevede în sine multe aspecte care arsimplifica activitatea lucrătorilor vamali, colaborarea lor cu alteorgane, inclusiv din străinătate, urgentarea trecerii frontiereivamale, prevenirea contrabandei, corupţiei şi a altor fenomenenegative. Totodată, este prevăzut că în acest sistem informaţional

vor fi incluse, de asemenea, informaţiile respective desprepersoane şi mijloace de transport înregistrate de către serviciul degrăniceri. Această evidenţă unică nu ar permite efectuarea unormanipulări, care se înregistrează în prezent, şi, prin urmare, s-arputea preveni mai multe încălcări ale legislaţiei vamale. Însă, deşiacest sistem informaţional pare a fi destul de eficient, deocamdatănu a fost implementat.Sistemul internaţional ASYCUDA, utilizat în 87 state, poate fiimplementat în Republica Moldova, dar nu este adaptat lanecesităţile ţării.119Se discută de mult timp, dar sistemul modernşi compatibil pe plan internaţional încă lipseşte. Implementareasistemului informaţional modern este dificilă, deoarece, cum saexprimat preşedintele V.Voronin, organul vamal nu acceptă văditmăsurile orientate spre întărirea controlului asupra deplasăriiîncărcăturilor, nepropunând nimic în schimb, că organelor vamalenu le place nici sistemul informaţional ASYCUDA, nici inspecţiaînainte de expediţie, nici sistemul cip de control asupra tranzitului

Page 117Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei117etc.90Aceasta ar însemna că însuşi organul vamal (posibil şi subpresiunea unor persoane mai influente) opune rezistenţă pentru aefectua controlul obiectiv la trecerea frontierei în scopulasigurării securităţii economice a statului.Specialiştii Departamentului Tehnologii Informaţionale, însă,sunt de părerea că sistemul informaţional ASYCUDA este denivelul anilor 70-80 şi că ar fi mai eficient alocarea mijloacelorpreconizate nu pentru implementarea sistemului ASYCUDA, darpentru un sistem informaţional mai modern, mai eficient şi cuperspective mai mari, cum ar fi, spre exemplu, sistemulFRONTIERA.Specialiştii Departamentului Vamal susţin că va fi implementatsistemul ASYCUDA deoarece se intenţionează implementareaunei versiuni moderne care anterior nu a mai fost implementată înalte state, că acest sistem este compatibil pe plan internaţional şisatisface cerinţele înaintate.Sistemul informaţional integrat ASYCUDA există în mai multeversiuni elaborate de UNCTAD (Conferinţa Naţiunilor Unitepentru Comerţ şi Dezvoltare) şi este utilizat de către serviciilevamale a mai multor ţări din toate regiunile lumii. ASYCUDAeste un sistem standardizat, automatizat, flexibil în aplicare şi în

permanentă evoluţie. Astfel, ultima versiune - ASYCUDAWorldcare se bazează pe efectuarea operaţiunilor de vămuire prinInternet, a fost prezentată de UNCTAD în martie 2002. AnumeASYCUDAWorld - sistemul modern şi performant a fost ales cacel mai potrivit pentru autorităţile vamale naţionale. Cu atât maimult, Republica Moldova va fi prima ţară în care va fi introdusăaceastă versiune ASYCUDA.Evident că introducerea sistemelor vamale automatizate nu esteposibilă fără o finanţare corespunzătoare. Implementareasistemului ASYCUDA în Moldova constituie unul dintreobiectivele de bază ale Proiectului „Facilitarea Comerţului şiTransportului în Sud Estul Europei”(TTFSE) creditat de BancaMondială, Guvernul SUA şi Guvernul Republicii Moldova, în

Page 118Transparency International - Moldova118valoare de circa 9 milioane de dolari. Acest proiect face partedintr-un Program Regional din Cadrul Pactului de Stabilitate înSud Estul Europei şi este destinat armonizării şi simplificăriigraduale a procedurilor vamale în regiune. Banca Mondială oferăcreditul numai în scopul implementării acestui sisteminformaţional automatizat.Dat fiind faptul că Departamentul Vamal a fost împotrivaintroducerii ASYCUDA, sa creat o situaţie dificilă în negocierilecu Banca Mondială la capitolul finanţării proiectului TTFSE. Înscopul soluţionării problemei, Guvernul, prin Dispoziţia nr. 124-ddin 19.12.2002, a instituit o Comisie specială care urma săefectueze o analiză a sistemului recomandat de Banca Mondialăşi a celui propus de Departamentul Vamal ca alternativă.Este cert faptul că fără un sistem informaţional unic automatizat,compatibil cu sistemele internaţionale nu poate fi vorba de oordine în activitatea vamală şi că tergiversarea soluţionării acesteiprobleme prejudiciază în continuare economia şi securitateastatului. De asemenea, este clar că la luarea unei decizii concretetrebuie să se ţină cont de părerile specialiştilor şi, probabil, cuanunţarea unui tender internaţional pentru relevarea unui sisteminformaţional optim şi determinarea organizaţiei care vaimplementa acest sistem.Deci, în scopul introducerii operaţiunilor vamale automatizateurmează a urgenta elaborarea şi adoptarea unui cadru normativcorespunzător, a implementa acest sistem informaţionalautomatizat şi a organiza administrarea lui eficientă, care arpermite facilitarea activităţilor vamale, evidenţa strictă a treceriimărfurilor, prevenirea încălcărilor legislaţiei vamale şi a corupţieiîn sistemul vamal.

Inspecţia înainte de expediţieDeseori datele furnizate de alte state privind comerţul cuRepublica Moldova diferă de cele din Republica Moldova . Deaceea, pentru a şti cu adevărat ce mărfuri şi în ce volum se aduc

Page 119Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei119în Republica Moldova, este necesară o monitorizare aoperaţiunilor vamale de către o structură independentă. Acestrol îi revene inspecţiei înainte de expediţie a mărfurilorimportate .Încă de la mijlocul anilor '60 guvernele unor ţări în curs dedezvoltare au început să folosească serviciile companiilor deInspecţie înainte de expediţie . Scopul introducerii inspecţiei estede a minimiza posibilităţile de comitere a unor fraude şi evaziunifiscale, legate de operaţiunile de import; de a ridica nivelul deprotecţie împotriva importului mărfurilor ce nu corespundspecificaţiilor de calitate contractuale; de a îmbunătăţi şimoderniza continuu activităţile operaţionale ale controluluivamal; de a spori semnificativ veniturile la bugetul de stat printr-o colectare mai efectivă a taxelor vamale, TVA şi accizelorpentru mărfurile importate; de a facilita comerţul legitim prinperfecţionarea procedurilor administrative privind tranzacţiile deimport; de a colecta date precise pentru statistica comercială şi aspori nivelul protecţiei consumatorilor.Inspecţia poate avea rezultate pozitive numai dacă există ocolaborare eficientă între compania şi organele vamale.La 08.05.2001 Republica Moldova a aderat la Acordul privindconstituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, încheiat laMarrakech la 15.04.1994, şi la Protocolul de aderare la Acordulde la Marrakech,16act prin care şi-a asumat obligaţia derespectare a Acordului privind inspecţia înainte de expediţie.Întru realizarea prevederilor Legii cu privire la tariful vamal(art.11 p.8 privind cheltuielile suportate de cumpărător pentruserviciile de inspecţie înainte de expediţie a mărfurilor de import)şi perfecţionarea mecanismului de evaluare a mărfurilor în vamă,evidenţa statistică şi controlul asupra calităţii şi conformităţiimărfurilor importate, în anul 1999, Guvernul a adoptat hotărâreade a introduce inspecţia înainte de expediţie a mărfurilorimportate120, precum şi a aprobat acordul privind prestareaserviciilor de inspecţie înainte de expediţie şi a serviciilor de

Page 120Transparency International - Moldova120modernizare vamală încheiat între Guvernul Republicii Moldovaşi Societe Generale de Surveillance SA (SGS) la Chişinău, pe 31martie 2000.121Totodată, prin Legea bugetului pe anul 2000nr.918-XIV din 11 aprilie 2000 (art.14 alin.7), a fost instituităinspecţia înainte de expediţie a mărfurilor importate, iar potrivitart.61 lit.b, Guvernul a fost obligat să elaboreze în termen de 2luni actele normative respective şi să stabilească data instituiriiinspecţiei, informând despre această acţiune partenerii comercialiexterni. Însă hotărârea Guvernului a fost declaratăneconstituţională.122Ţinând cont de acestea, inspecţia înainte de expediţie a foststipulată în Legea reglementării de stat a activităţii comercialeexterne.123Conform art.12, inspecţia înainte de expediţie includeverificarea cantităţii şi calităţii mărfurilor, a preţului acestora,precum şi verificarea clasificării lor vamale. Inspecţia seefectuează pe teritoriul ţării care livrează mărfurile destinateexportului şi/sau importului, de către o organizaţie cu oinfrastructură mondială. Această lege prevede că modul deimplementare a inspecţiei înainte de expediţie a mărfurilor sestabileşte prin lege (stipulare declarată neconstituţională124.)În baza acestor stipulări şi în scopul verificării corectitudiniideclarării cantităţii şi calităţii mărfurilor importate, a preţuluideclarat, precum şi a determinării corecte a clasificării vamale,Guvernul a instituit inspecţia înainte de expediţie a mărfurilorintroduse în teritoriul Republicii Moldova în regimurile vamaleimport şi depozit vamal liber. Compania Societe Generale deSurveillance SA a fost desemnată în calitate de prestator alserviciilor de inspecţie înainte de expediţie a mărfurilor importatepe teritoriul Republicii Moldova.125Tot prin hotărârea respectivăa fost aprobat Regulamentul cu privire la inspecţia înainte deexpediţie a mărfurilor importate, conform căruia inspectareaînainte de expediţie a importurilor este efectuată în ţara careexportă mărfurile de către compania abilitată cu acest drept. A

fost aprobat Acordul privind prestarea serviciilor de inspecţie

Page 121Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei121înainte de expediţie126, Regulamentul Comisiei de examinare acontestaţiilor ce ţin de inspecţia înainte de expediţie a mărfurilorimportate.127A fost stabilit că inspecţia înainte de expediţie amărfurilor importate se efectuează de către Compania SGS şi sepune în aplicare de la 1 decembrie 2001.O dată cu declararea neconstitualităţii hotărârilor Guvernuluinr.1009 şi nr.1139 din 2001, au fost abrogate un şir de hotărâri şireglementări la compartimentul dat.124Astfel, atât procesul deimplementare a inspecţiei înainte de expediţie, cât şi activitateacompaniei elveţiene SGS au fost stopate, nefiind date publicităţiirezultatele comparative ale operaţiunilor de import, înregistratede vamă şi de SGS în perioada de activitate decembrie 2001 -septembrie 2002. Săptămânalul „Accente” menţionează că„cercurile de businessmeni de la Chişinău, susţinuţi fiind demajoritatea deputaţilor şi funcţionarilor publici, n-au renunţat nicipentru o clipă la idea de a scoate SGS din afacerile lor şi auizbutit”. „Argumentele împotriva IÎE au fost următoarele: taxaobligatorie pentru controlul efectuat va genera majorarea plăţiipentru import, lucru ce nu este prevăzut de legislaţia fiscală; larealizarea inspecţiei, două companii private (exportatorul şiimportatorul) sunt nevoite să-şi dezvăluie secretele comercialeunei a treia firme particulare – SGS; se complică considerabilprocedurile de import etc. Cel mai important este că importatorii,de la bun început, au considerat introducerea IÎE inutilă şi ilegală.Potrivit lor, aceasta nu va aduce nici un profit ţării”.128Prin urmare, avem situaţia când pe parcursul mai multor aninicidecum nu poate fi implementată definitiv inspecţia înainte deexpediţie, mecanism utilizat pentru combaterea contrabandei şinu numai. Aceasta demonstrează nu incapacitatea de a crea bazanormativă, ci rezistenţa puternică împotriva procesuluiimplementării inspecţiei înainte de expediţie , adică dorinţa unorade a continua afacerile dubioase. Astfel poate fi explicatănecorespunderea datelor furnizate de alte state privind comerţulcu Republica Moldova. Comparând indicii importului din 1999,

Page 122Transparency International - Moldova122conform statisticii R.Moldova, cu datele oferite de exportatori,FMI a conchis că cel puţin, 50 la sută din importul Moldoveitrece pe lângă vamă şi nu se înregistrează . În acel an, sumaprejudiciului constituia 700 mil.dolari. O parte din acest importreprezintă aşa-numita „contrabandă tehnică”. FMI a estimat că,dacă importatorii ar fi privaţi de posibilitatea efectuării „dubleicontabilităţi”, bugetul Republicii Moldova s-ar completa,suplimentar, cu cel puţin 100 mil.dolari. Tocmai de aceea a şiinsistat asupra introducerii IÎE.128Fondul Monetar Internaţional a condiţionat deblocarea credităriiîn condiţiile revenirii la problema inspecţiei înainte de expediţie,insistând asupra implementării acestei legi până la 1 iulie 2003.129La 26.06.2003 Parlamentul a adoptat Legea cu privire lainspecţia înainte de expediţie130, executând, în principiu, una dincele mai principale condiţii, înaintate de FMI pentru deblocareafinanţării externe a Moldovei. Deputatul V.Doronin a calificatacest document, adoptat chiar în prima lectură, ca fiind “un actlegislativ impus”.131Scopurile legii sunt:° perfecţionarea sistemului de control în domeniul activităţiicomerciale externe;° sporirea colectării impozitelor şi taxelor vamale ce ţin deimport;° excluderea condiţiilor discriminatorii din activitateaeconomică externă a agenţilor economici;° excluderea cazurilor de facturare suprapreţ sau subpreţ,precum şi a altor practici neloiale la importul mărfurilor înRepublica Moldova;° sporirea gradului de protecţie a consumatorului şi aproducătorului autohton prin excluderea din circuit amărfurilor de calitate proastă şi a celor interzise pentruimport.Legea prevede prezenţa pe piaţa Moldovei a unei singurecompanii, abilitate cu dreptul de a presta serviciile de inspecţieînainte de expediţie şi selectată de Guvern fără anunţarea unui

Page 123

Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei123tender special. Inspecţia înainte de expediţie include inspecţiamărfii, verificarea preţului, verificarea clasificării mărfii,verificarea ţării de origine a mărfii şi a respectării restricţiilor laimport. Pentru aplanarea litigiilor între importatori şi companie seprevede instituirea unui organ special de apel: Comisia de Apelpentru evaluarea solicitării. Comisia de Apel aprobată la 9 iulie2003 este compusă din 8 persoane ce reprezintă instituţiile de statşi sectorul privat.132În baza legii adoptate, Guvernul a desemnatCompania Societe Generale de Surveillance SA (SGS) pentruprestarea serviciilor de inspecţie înainte de expediţie a mărfurilorimportate şi a aprobat Acordul încheiat cu această companie la27.10.2001, precum şi Addendumul la Acord.133Concluzii şi recomandăriAcum 12 ani Republica Moldova şi-a proclamat independenţa,alegându-şi calea de dezvoltare democratică în baza economiei depiaţă. Aflându-se în perioada de tranziţie, economia ţării saconfruntat şi continuă să se confrunte cu un şir de bariere ce nu-ipermit nicidecum ieşirea din criza în care se află şi înlăturareasărăciei.Este bine cunoscut că în perioada de tranziţie dezvoltareamultilaterală al oricărui stat este permanent ameninţată defenomenul corupţiei. În lipsa unor mecanisme eficiente deprevenire al acestui fenomen, corupţia este în stare să pătrundă înorice domeniu de activitate şi să ducă la o degradare economică,socială şi chiar politică.Am încercat să efectuăm o analiză a sistemului vamal ca unuldintre mecanismele care are menirea să asigure securitateastatului, dar mai cu seamă cea economică.Analiza a relevat că în această perioadă în Republica Moldova s-au depus eforturi considerabile pentru implementarea principiiloractivităţii vamale. Pornind de la rămăşiţele vămii ex-sovietice,eforturile depuse au dus la crearea bazei normative şi organizareaactivităţii vamale, la implementarea propriului sistem vamal.

Page 124Transparency International - Moldova124Spre regret, pe parcursul acestei perioade, organele vamale aleRepublicii Moldova şi activitatea vamală în întregime nu a fost înstare să evite unele dificultăţi caracteristice perioadei de tranziţie.Studiul a sesizat că în sectorul vamal există probleme serioase ce

ţin de implementarea complexă a principiilor activităţii vamale,armonizarea şi simplificarea procedurilor vamale, organizareaeficientă a activităţilor, asigurarea financiară şi tehnico-materială,nivelul profesional şi etic al funcţionarilor vamali, asigurareaactivităţii de combatere a contrabandei şi altor încălcări alelegislaţiei, propagareastipulărilor legale,colaborareainternaţională. O problemă deosebită este răspândirea largă acorupţiei printre funcţionarii vamali, traficul de influenţă exercitatde funcţionarii de rang înalt în cadrul activităţii vamale, precumşi problema securizării segmentului de frontieră cu Ucraina,asigurarea legalităţii în raioanele din stânga Nistrului. Acesteprobleme au aspecte legislative, organizatorice şi economice, întotalitatea lor pun în pericol real eficienţa activităţii vamale,asigurarea securităţii statului, mai cu seamă a celei economice,apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrulactivităţii vamale, dezvoltarea relaţiilor economice cu alte state.Reieşind din problemele enunţate, considerăm necesar înaintareaunui set de recomandări care sunt orientate spre perfecţionarea şiajustarea legislaţiei naţionale la cerinţele internaţionale,simplificarea procedurilor vamale, sporirea eficienţei activităţiivamale, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoaneiîn cadrul activităţii vamale, prevenirea contrabandei şi a altorîncălcări ale legislaţiei vamale, prevenirea corupţiei şi traficuluide influenţă în domeniul activităţii vamale, facilitarea comerţuluiextern şi dezvoltarea relaţiilor economice cu alte state, asigurareasecurităţii statului. În acest scop se impun următoarele acţiuni:În domeniul cooperării internaţionale :- aderarea la Convenţia internaţională privind simplificarea şiarmonizarea procedurilor vamale, semnată la Kyoto la

Page 125Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei12518.05.1973 şi Protocolul de amendamente la Convenţie,adoptat la Bruxelles la 26.06.1999;- aderarea la Convenţia vamală privind carnetul ATA pentruadmiterea temporară a mărfurilor din 1961 şi Convenţiaprivind importul temporar de la Istambul din 1990;- recunoaşterea principiilor activităţii vamale stipulate înDeclaraţia Consiliului Cooperării Vamale privind integritateaîn vamă, semnată la Arusha, Tanzania, la 07.07.1993.În domeniul perfecţionării şi ajustării legislaţiei naţionalecerinţelor internaţionale :- elaborarea şi adoptarea unor regimuri speciale privind

activitatea de colaborare economică cu agenţii economiciînregistraţi în zonele off-shore;- adoptarea completărilor în Codul Vamal prin care s-arreglementa sistemul de dirijare a riscurilor şi de analiză aacestora la efectuarea controalelor vamale, implementareaformelor moderne de control vamal, fapt ce ar permiteasigurarea efectivă a controlului vamal;- adoptarea completărilor în Codul vamal, prin care s-ar stipulaimplementarea regimului vamal „depozit vamal liber”;- revizuirea termenilor de verificare a declaraţiilor vamale şi aaltor documente, precum şi termenii de efectuare a controluluimărfurilor şi mijloacelor de transport stipulaţi de art.199 Codvamal în scopul facilitării activităţilor economice şineadmiterii cazurilor de staţionare a mărfurilor şi mijloacelor;- adoptarea completărilor în Codul Vamal prin care s-arreglementa organizarea şi efectuarea de către serviciilevamale ale statelor limitrofe a controlului vamal mixt înpunctele de trecere a frontierei;- adoptarea modificărilor în legislaţie în scopul excluderiicontradicţiilor dintre legislaţia vamală şi cea fiscală. În

Page 126Transparency International - Moldova126special, excluderea stipulărilor privind scutirile de drepturi laimport stabilite în Legea privind investiţiile străine (art.35,36) şi Legea cu privire la leasing (art. 17) care contravinstipulărilor din Legea tarifului vamal. Stabilirea într-un singuract normativ a unei liste exhaustive de facilităţi tarifare laimportul de mărfuri. În scopul eliminării acestor contradicţii,se cere de a completa articolul 28 din Legea privind tarifulvamal cu lista exhaustivă de facilităţi tarifare la importul demărfuri;- în scopul perfecţionării prevederilor legale privind controluljudiciar al procedurii prejudiciare şi prevenirea clasării ilegalea cauzelor penale, în sintagma „sau de către alte persoanedrepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate”din art.313 Cod de procedură penală e necesar de a concretizatoate categoriile de persoane care sunt în drept să contestehotărârile organului de urmărire penală şi ale procurorului. Adetermina că organul care a pornit şi a efectuat urmărireapenală este în drept să conteste deciziile pe aceste dosareadoptate de procuror sau alte organe de urmărire penală;- adoptarea completărilor în Legea serviciului în organelevamale prin care se va stipula asigurarea securităţii fizice afuncţionarilor vamali la efectuarea atribuţiilor de control şi

vămuire a mărfurilor, precum şi membrilor familiilor lor;- elaborarea şi adoptarea cadrului normativ privind sistemulinformaţional automatizat conform cerinţelor moderne;- revizuirea mărimii plăţilor vamale actuale (drepturilor deimport-export) în scopul optimizării acestora şi readucerii lorla nivelul optim recunoscut al statelor Uniunii Europene;- adoptarea mecanismului de efectuare a controalelormărfurilor transportate pe teritoriul Republicii Moldova,precum şi responsabilitatea funcţionarilor pentru efectuareaneautorizată a controalelor mărfurilor şi mijloacelor detransport.

Page 127Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei127În domeniul sporirii eficienţei activităţii organelor vamale :- înfiinţarea şi amenajarea în cadrul organelor vamale adepozitelor vamale provizorii (aşa-numitele terminalevamale) pentru sporirea eficienţei activităţii de vămuire amărfurilor;- implementarea în domeniul activităţii vamale a regimuluivamal „depozit vamal liber”;- adoptarea în cadrul Departamentului Vamal a actelornormative prin care s-ar reglementa modul de primire,evidenţă şi soluţionare a comunicărilor despre infracţiunile cucaracter vamal, precum şi modul de colaborare şi coordonarea activităţilor cu alte organe de drept şi de control specializateîn furnizarea informaţiei statistice şi combaterea contrabandeişi altor încălcări ale legislaţiei vamale şi fiscale;- implementarea măsurilor concrete pentru asigurareasecurităţii fizice a funcţionarilor vamali la efectuareaatribuţiilor de control vamal şi vămuire a mărfurilor, precumşi membrilor familiilor lor.- urgentarea adoptării măsurilor organizatorice pentruimplementarea sistemului informaţional automatizat şiorganizarea administrării eficiente a acestuia;- în scopul prevenirii încălcărilor de legislaţie, studieriireglementărilor vamale şi asigurarea accesului la stipulărilelegale în domeniul vamal a implementa măsuri de propagareşi de asigurare a accesului liber la stipulările legale îndomeniul activităţii vamale: a elabora şi a distribui broşuri,buclete şi alte materiale cu informaţiile prioritar necesarepentru cetăţeni şi antreprenori; a completa SIT-rile electronicespecializate la timp şi complet cu informaţiile necesare şidocumentele adoptate în domeniu.- în scopul prevenirii cazurilor de acordare ilicită a vacanţelor

fiscale şi a altor încălcări de legislaţie, Banca Naţională a

Page 128Transparency International - Moldova128Moldovei trebuie să întreprindă măsuri suplimentare în scopulexcluderii cazurilor de eliberare neîntemeiată de către băncilecomerciale a garanţiilor bancare şi confirmărilor fictivevizând transferurile băneşti;- adoptarea măsurilor privind organizarea şi efectuarea de cătreserviciile vamale ale statelor limitrofe a controlului vamalmixt în punctele de trecere a frontierei;- adoptarea şi implementarea măsurilor orientate spreurgentarea definitivării procesului de demarcare a frontiereidintre Republica Moldova şi Ucraina;- în scopul clasificării corecte a mărfurilor, determinarea ţăriide origine şi a valorii în vamă a acestora, trebuieimplementate măsurile de creare a laboratoarelor vamalepentru expertiza şi examinarea mărfurilor;- semnarea unui Memorandum de înţelegere între vamă şiagenţii economici în vederea schimbului de informaţii privindtranzacţii şi livrări ilegale;- în scopul dezvoltării relaţiilor cu sectorul privat, analizeiproblemelor apărute în domeniul activităţii vamale, elaborăriirecomandărilor de soluţionare a lor, precum şi deperfecţionare a legislaţiei în domeniul comerţului extern, secere înfiinţarea consiliului consultativ pe lângă DepartamentulVamal cu participarea reprezentanţilor sectorului public şi celprivat;- în scopul introducerii procedurilor simplificate de vămuire enecesară:° implementarea mecanismului de control selectiv alagenţilor economici şi procedura de vămuire la domiciliu;° implementarea şi dezvoltarea controlului vamal posterior;° dezvoltarea controlului vamal selectiv pe baza criteriilorde selecţie a declaraţiilor vamale stabilite prin analizafactorilor de risc privind originea, felul mărfurilor,

Page 129Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei129solvabilitatea agentului economic, tipul de regim vamaletc.;° înfiinţarea “Ghişeului unic” de încasare a taxelor înpunctele de trecere a frontierei vamale;° simplificarea cerinţelor de obţinere a autorizaţiilor

eliberate de autoritatea vamală, precum şi a procedurii deeliberare;° automatizarea procedurilor vamale în baza noilortehnologii informaţionale;° dezvoltarea institutului de broker vamal.- implementarea experienţei internaţionale la aplicareamecanismului de evaluare a valorii în vamă a mărfurilor;- adoptarea şi implementarea măsurilor suplimentare orientatespre asigurarea tehnico-materială a organelor vamale ce arpermite exercitarea atribuţiilor organelor vamale.- crearea în cadrul Departamentului Vamal a unui Centru deinstruire a personalului.În domeniul combaterii corupţiei şi traficului de influenţă încadrul activităţii vamale :- ratificarea Convenţiei civile (Strasbourg, 04.11.1999) şiConvenţiei penale (Strasbourg, 27.01.1999) privind corupţia;- aderarea la Convenţia OECD privind lupta împotrivacorupţiei agenţilor publici străini în tranzacţiile comercialeinternaţionale (Paris, 17.12.1997);- în baza principiilor activităţii vamale stipulate în DeclaraţiaConsiliului Cooperării Vamale de la Arusha, se cere de aadopta un program naţional privind integritatea vămii, în cares-ar prevedea măsuri privind reglementarea administrativăminimă; transparenţa; automatizarea; segregarea strategică afuncţiilor, rotaţia însărcinărilor şi realocarea personalului;responsabilitatea şi răspunderea managementului; auditulintern şi auditul extern; moralul şi cultura organizaţională;recrutarea şi selectarea; Codul de Conduită; dezvoltarea

Page 130Transparency International - Moldova130profesională; remuneraţia adecvată; relaţiile cu agenţii vamalişi comunitatea de afaceri;- elaborarea şi implementarea Codului de etică alfuncţionarului vamal care ar prevedea explicit principiileconflictului de interese; în baza normelor Codului de etică enecesar de a adopta un program coerent de educaţie etică apersonalului vamal, de promovare a eticii şi bunei conduite;- adoptarea unui set de măsuri care ar avea drept scoppromovarea transparenţei şi integrităţii în cadrul afacerilor;- reglementarea şi implementarea mecanismului de controlintern asupra respectării legislaţiei de către funcţionariivamali;- modificarea mecanismului existent de declarare şi control alaverii demnitarilor de stat şi a funcţionarilor publici, prevăzut

de legislaţia în vigoare, în scopul asigurării eficienţei utilizăriilui ca mecanism de prevenire a corupţiei. La adoptarea nouluimecanism de control a declaraţiilor privind veniturile şiproprietatea se cere a se lua la bază efectuarea controluluidirect al declaraţiilor de către organele specializate;- atenţionarea organelor de drept specializate asupraineficienţei activităţii de combatere a corupţiei, mai cu seamăa traficului de influenţă; lipsa reală a responsabilităţiifuncţionarilor de diferit rang pentru trafic de influenţă; lipsareală a responsabilităţii conducătorilor pentru nerespectareaLegii cu privire la combaterea corupţiei şi protecţionismului.Adoptarea şi implementarea măsurilor organizatoricesuplimentare pentru sporirea eficienţei activităţii organelorspecializate de combatere a corupţiei;- monitorizarea implementării măsurilor anticorupţie adoptateîn Programul de stat de combatere a criminalităţii şi corupţieipentru anii 2003-2005;

Page 131Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei131- implementarea măsurilor elaborate privind consolidareasistemului judiciar, asigurarea independenţei şi imparţialităţiijudecătorilor şi procurorilor;- adoptarea şi implementarea măsurilor orientate spresalarizarea funcţionarilor vamali ce ar asigura un trai decent;- luarea unor măsuri de implementare reală a mecanismuluiobiectiv de selectare, numire şi promovare a lucrătorilorvamali prin concurs şi în baza principiului de merit;- implementarea mecanismului de evaluare periodică acalităţilor profesionale ale funcţionarilor vamali şi derespectare a legislaţiei;- în scopul asigurării transparenţei cuvenite în domeniulactivităţii vamale este necesară publicarea periodică a datelorstatistice vamale, precum şi a datelor privind activitateaorganelor vamale.De asemenea, pentru a nu transforma organele vamale numai într-un organ de acumulare a mijloacelor în buget, în limitelecompetenţei sale, se cere de a determina ca priorităţi aleorganelor vamale: lupta împotriva fenomenelor ce ameninţăsecuritatea statului (inclusiv cea economică), apărarea intereselorlegitime ale cetăţenilor şi antreprenorilor în cadrul activităţiivamale.În scopul instaurării legalităţii în raioanele din stângaNistrului, asigurarea securizării segmentului de frontieră cuUcraina , prevenirea contrabandei şi altor încălcări ale legislaţiei

vamale, combaterea diverselor traficuri ilicite, a implementamăsuri suplimentare şi a utiliza posibilităţile care pot fi oferite deUniunea Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite pentrusoluţionarea cu insistenţă şi în termen optim a problemeitransnistrene.

Page 132Transparency International - Moldova132Bibliografie:ADecretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire lasubordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul RepubliciiMoldova nr.189 din 03.09.91.2Hotărârea Guvernului nr.70 din 11.02.1991 cu privire laformarea Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal al RSSMoldova.3Hotărârea Guvernului cu privire la înfiinţarea punctelor detrecere şi control vamal nr.496 din 06.09.91.4Convenţia privind crearea Consiliului de cooperare vamală,semnată la Bruxelles la 15.12.1950.5Convenţia internaţională privind simplificarea şi armonizarearegimurilor vamale, semnată la Kyoto la 18.05.1973 (în vigoaredin 1974); Protocolul de amendamente la Convenţie, adoptat laBruxelles la 26.06.1999.6Convenţia internaţională privind asistenţa administrativăreciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimareainfracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 09.06.1977.7Declaraţia Consiliului Cooperării Vamale privind integritatea învamă, semnată la Arusha, Tanzania la 07.07.1993.8Hotărârea Guvernului despre aprobarea Acordului întreGuvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privindcooperarea vamală şi asistenţă administrativă reciprocă pentruprevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniulvamal nr.732 din 24.07.2000.9Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Acordului întreGuvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polone cuprivire la cooperare şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal

nr.1444 din 11.11.2002.10Hotărârea Guvernului nr.874 din 14.07.2003 despre aprobareaAcordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul

Page 133Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei133Republicii Turcia cu privire la cooperare şi asistenţă reciprocă îndomeniul vamal.11Hotărârea Parlamentului pentru ratificarea Acordului privindcolaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale nr.396-XIIIdin 16.03.95.12Hotărârea Parlamentului pentru ratificarea Acordului cu privirela scutirea de taxe vamale, impozite şi la eliberarea permiselorspeciale de transportare a documentelor normative, etaloanelor,mijloacelor de măsurare, mostrelor-etalon în scopul verificării şiatestării metrologice nr.601-XIII din 03.10.95.13“Rusia demolează Comunitatea Statelor Independente”, Flux,02.07.2003.14Hotărârea Parlamentului despre aderarea Republicii Moldovala Convenţia cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamalenr.164-XIII din 30.06.94.15Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţiainternaţională privind asistenşa administrativă reciprocă pentruprevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamalenr.275-XV din 21.06.2001.16Legea pentru aderarea Republicii Moldova la OrganizaţiaMondială a Comerţului nr.218-XV din 01.06.2001.17Ghidul de auto-evaluare „Aplicarea în practică a DeclaraţieiOMV de la Arusha”, elaborat de Organizaţia Mondială aVămilor.18http://www.icac.org.hk/19Vezi, Cod Model de Conduită al Organizaţiei VamaleMondiale.20Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din

20.07.2000.21Codul Vamal, adoptat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000.22Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.97.23Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilorde pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizicenr.1569-XV din 20.12.2002.

Page 134Transparency International - Moldova13424Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldovanr.269-XIII din 09.11.94.25Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova nr.108-XIII din 17.05.94.26Hotărârea Guvernului nr.207 din 26.02.2003 despre aprobarearegulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale.27Maria Ciubotaru, “Politici de reglementare şi transparenţa însectorul întreprinderilor mici şi mijlocii”, Materialele Conferinţei„ÎMM: Parteneriat, Abilităţi şi Transparenţă”, Chişinău, 26-27.06.2003.28Vezi: www.docs.md.29“Anul trecut, comerţul exterior al Republicii Moldova aconstituit 26,6 miliarde lei”, AP Flux, 31.01.2003.30“Customs organs supply 1,6 billion lei to buget”, Infotag,01.07.2003.31“A crescut numărul tranzacţiilor de comerţ exterior”, MoldovaSuverană, 31.07.2003.32„În şapte luni traficul aerian de pasageri a sporit cu 10 la sută”,Moldova Suverană, 13.08.2003.33«Таможенный департамент сформировал «группудоверия», Экономическое обозрение, 06.06.2003.34Datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, 1999 – 4

luni 2003.35Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedurăpenală nr.472-XIV din 25.06.99.36Legea nr.727-XIV din 16.12.1999 pentru modificarea şicompletarea Legii privind activitatea operativă de investigaţiinr.45-XIII din 12.04.1994.37Codul de procedură penală adoptat prin legea nr.122-XV din14.03.2003.38Codul penal adoptat prin legea nr.985-XV din 18.04.2002.39Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea structurii,personalului scriptic şi Regulamentului Departamentului Vamalnr.410 din 06.06.2001.

Page 135Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei13540Notă informativă a comisiei parlamentare (martie 2003) asuprarezultatelor controlului executării Legii serviciului în organelevamale nr.1150-XIV din 20 iulie 2000.41Raportul ministrului finanţelor referitor la îndeplinireabugetului pentru anul 2001.42Ministerul Afacerilor Interne: Informaţia privind stareainfracţionalităţii şi rezultatele combaterii cu ea pe teritoriulRepublicii Moldova pe 12 luni 2001.43Hotărârea Curţii de Conturi privind rezultatele controluluiasupra unor aspecte ale activităţii Departamentului ControluluiVamal al Republicii Moldova în perioada anilor 1999-2000 nr.75din 3.08.2001.44Lilia Caraşciuc, Efim Obreja, Tudor Popovici, Valeriu Mândru“Corupţia şi accesul la justiţie în viziunea societăţii şi aexperţilor”, Transparency International – Moldova, Chişinău,2002.45Codul de procedură penală din 24.03.1961 cu modificărileulterioare.46

Decretul Preşedintelui nr.28 din 28.01.1994 cu privire lacrearea depozitelor libere vamale.47Hotărârea Guvernului despre crearea pe teritoriul RepubliciiMoldova a depozitelor vamale libere nr.608 din 10.08.94.48Hotărârea Curţii de Conturi privind rezultatele controluluiasupra activităţii economico-financiare a DepartamentuluiControlului Vamal al Republicii Moldova în perioada 01.01.96 -01.10.98 nr.7 din 03.02.99.49Decretul Preşedintelui nr.462-III din 24.01.2002 privindabrogarea Decretului Preşedintelui nr.28 din 28.01.1994.50“Vladimir Voronin se pronunţă pentru perfectarea cât maiurgentă a legislaţiei”, Moldova Suverană, 01.08.2003.51Hotărârea Guvernului cu privire la aplicarea sigiliului vamalnr.379 din 23.04.97.52Hotărârea Guvernului cu privire la interacţiunea serviciilor,reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de

Page 136Transparency International - Moldova136evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere afrontierei de stat a Republicii Moldova nr.808 din 09.08.2000.53Hotărârea Guvernului privind elaborarea şi implementareasistemului informaţional de evidenţă şi control al tranzitului deîncărcături nr.903 din 30.08.2001.54Hotărârea Guvernului cu privire la transportarea pe teritoriulRepublicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor cu aplicareaplombelor "SMART" nr.804 din 19.06.2002.55Decretul Preşedintelui privind constituirea grupurilor de lucrupentru studierea activităţii organelor vamale nr.885-II din28.01.99.56Hotărârea Biroului Permanent al Parlamentului nr.20-XV din25.10.2002.57Hotărârea Parlamentului nr.151-XV din 27.03.2003 privindrezultatele controlului executării Legii serviciului în organele

vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000.58Hotărârea Curţii de Conturi asupra administrării şiîntrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2002 nr.51 din07.07.2003.59“Recorduri” vamale, Jurnal de Chişinău, 28.03.2003.60«Сумма поступлений в бюджет от таможенногодепартамента в июле 2003 г. cоставила 352,3 млн.леев»,Интерлик, 19.08.2003.61«В Парламенте говорили о работе таможни»,Экономическое обозрение, 14.03.2003.62„Chişinăul şi Kievul preconizează deschiderea unor punctecomune de control vamal”, AP Flux, 19.06.2003.63Hotărârea Curţii de Conturi privind rezultatele controluluiasupra executării devizului de cheltuieli şi sarcinii bugetare aveniturilor de către Departamentul Controlului Vamal pe lângăMinisterul Finanţelor al Republicii Moldova pe anul 1999 nr.35din 15.06.2000.

Page 137Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei13764„Executivul a aprobat măsurile de asigurare a efectuăriioperaţiunilor de import-export de către agenţii economici dinstânga Nistrului”, AP Flux, 11.06.2003.65„Regimul Smirnov – o existenţă între agonie şi dezinformare”,Moldova Suverană, 15.10.2002.66„Premierul Tarlev a discutat cu responsabili din regiuneaOdesa despre problemele comune, inclusiv traficul de persoane”,AP Flux, 07.05.2003.67„Uzina metalurgică din Râbniţa prelucrează metaleradioactive”, AP Flux, 05.06.2003.68„Preşedintele Vladimir Voronin consideră că „ar fi bine dacăpreşedintele Putin i-ar da indicaţii lui Smirnov să plece dinTransnistria”, Infotag, 14.01.2002.69

„Presa europeană readuce în discuţie „cazul Hammoud”, Flux,01.07.2003.70Hotărârea Guvernului cu privire la posturile fiscale comuneinterne de control nr.362 din 28.04.99.71Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul deMiniştri al Ucrainei cu privire la ajutorul reciproc şi colaborareaîn domeniul vamal din 18.08.1999.72Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea controlului încomun în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainenenr.904 din 30.08.2001.73Declaraţia cu privire la principiile de bază ale creării UniuniiVamale între Republica Moldova şi Ucraina din 11.03.1997.74„Uniunea Europeană sugerează Kievului să coopereze cuChişinăul pentru instituirea controlului vamal la frontiera moldo-ucraineană”, Basa-press, 14.01.2002.75„Ucraina nu mai acceptă ştampile sovietice”, Flux, nr.53,27.05.2003.76„Republica Moldova şi Ucraina au semnat protocolul cu privirela recunoaşterea reciprocă a specimenelor vamale”, Basa-press,16.05.2003.

Page 138Transparency International - Moldova13877Hotărârea Guvernului despre măsurile de efectuare aoperaţiunilor import-export de către agenţii economici dislocaţi înraioanele de Est ale Republicii Moldova nr.712 din 12.06.2003.78“Situaţia din Transnistria devine tot mai tensionată”, MoldovaSuverană, 01.07.2003.79«Приднестровские предприятия станут молдавскими»,Экономическое обозрение, 13.06.2003.80“Declaraţia Guvernului Republicii Moldova”, MoldovaSuverană, 02.07.2003.81“Voronin a solicitat implicarea mai activă a comunităţii

europene în crearea posturilor vamale mixte moldo-ucrainene pesegmentul transnistrean de frontieră”, AP Flux, 09.04.2003.82„Uniunea Europeană ar putea semna cu Republica Moldova unacord similar cu cele pe care le va semna cu Croaţia sauAlbania”, Basa-press, 13.06.2003.83“Republica Moldova sub tutela UE?”, Flux, 25.06.2003.84„În cadrul vizitei la Bruxelles, şeful statului a avut întrevedericu mai mulţi înalţi demnitari europeni”, Basa-press, 25.06.2003.85„Preşedintele Voronin sa întreţinut cu adjunctul secretaruluigeneral NATO pe probleme politice”, Basa-press, 09.04.2003.86Hotărârea Curţii de Conturi privind rezultatele controluluiasupra activităţii Departamentului Vamal şi subdiviziunilorteritoriale în anul 2001 nr.47 din 24.05.200287Notă Informativă a Procuraturii Generale despre rezultateleactivităţii organelor procuraturii privind combaterea corupţiei şiprotecţionismului în anul 2000 nr.22-1d/2001 din 31.01.2001.88Legea pentru completarea Legii bugetului pe anul 2001nr.1392-XIV din 30.11.2000 şi modificarea titlului IV din Codulfiscal nr.507-XV din 5.10.2001; Hotărârea Guvernului cu privirela importul distilatelor de vin nr.1319 din 29.11.2001.89„Vama din casa lui Vâlcu”, Accente, 27.08.2003.90«Президент запретил чиновникам звонить на таможню»,Экономическое обозрение, 14.02.2003.

Page 139Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei13991„Fraudă de proporţii în depozitele de spirt ale SA Aroma”,Flux, 20.06.2003.92„Persoane cercetate penal au funcţii de răspundere laDepartamentul Vamal”, Jurnal de Chişinău, 17.01.2003.93„Lupta cu contrabanda este o sarcină prioritară în activitateaDepartamentului Vamal”, Moldova Suverană, 15.07.2003.94

“Capii SIS-ului traficanţi de petrol şi alcool”, Accente, nr.70,16.01.2003.95Efim Obreja, „Măsuri de prevenire a corupţiei şi apărare aantreprenoriatului”, Materialele Conferinţei „ÎMM: Parteneriat,Abilităţi şi Transparenţă”, Chişinău, 26-27.06.2003.96Mesajul nr.4723 din 02.07.2003 al Departamentului Vamal.97Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi alproprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor,funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducerenr.1264-XV din 19.07.2002;Legea pentru aprobarea Regulamentului privind modul deorganizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control aldeclaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi aRegulamentului privind modul de organizare şi funcţionare acomisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire lavenituri şi proprietate nr.1576-XV din 20.12.2002.98«Декларацией – по коррупции, или Ближе к делу?», Офис,№4, 06.02.2003.99Departamentul Vamal, Ordinea de adresare a agenţiloreconomici şi persoanelor fizice în organele vamale nr.288-0 din5.11.2002.100Hotărârea Guvernului cu privire la Programul de stat decombatere a criminalităţii şi corupţiei pentru anii 2003-2005nr.1693 din 27.12.2002.101Vadim Rotaru, „Problemele aplicării legislaţiei vamale”,Materialele Conferinţei „ÎMM: Parteneriat, Abilităţi şiTransparenţă”, Chişinău, 26-27.06.2003.

Page 140Transparency International - Moldova140102“Welcome to Moldova sau … Cum sunt întâmpinaţi vizitatoriistrăini la Chişinău”, Jurnal de Chişinău, 04.04.2003.103Hotărârea Guvernului Despre aprobarea Regulamentuluiprivind satisfacerea serviciului de către corpul de comandă alorganelor controlului vamal de stat al Republicii Moldova şi aStatutului disciplinar al corpului de comandă al organelor

controlului vamal de stat al Republicii Moldova nr.203 din30.03.92.104Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Statutuluidisciplinar al factorilor de decizie din organele controlului vamalal Republicii Moldova nr.746 din 07.08.97.105Hotărârea Guvernului despre aprobarea unor acte normativeprivind realizarea Legii serviciului în organele vamale nr.383 din29.05.2001.106Hotărârea Guvernului cu privire la perfecţionarea administrăriisistemului vamal republican şi consolidarea bazei lui tehnico-materiale nr.183 din 24.03.92.107Hotărârea Guvernului privind suplimentarea personaluluiscriptic şi aprobarea noilor condiţii de salarizare pentru structurileDepartamentului Controlului Vamal nr.322 din 11.06.96.108Hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Regulamentuluiprivind modul de constituire şi repartiţie a mijloacelor fonduluispecial pentru stimularea lucrătorilor din organele MinisteruluiSecurităţii Naţionale,Ministerului Afacerilor Interne,Departamentului Controlului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat şiDepartamentului Control Financiar şi Revizie de pe lângăMinisterul Finanţelor nr.1046-XIII din 18.12.96.109Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea devizului decheltuieli ale mijloacelor extrabugetare ale DepartamentuluiControlului Vamal pe anul 1998 nr.425 din 09.04.98.110Hotărârea Guvernului privind suplimentarea mijloacelorbugetare pentru asigurarea activităţii sistemului vamal nr.1239din 12.12.2000.

Page 141Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei141111“Coşul minim de consum” pentru luna iunie sa micşorat cu116 lei”, Basa-press, 21.07.2003.112“Aeroportul internaţional din Chişinău corespunde condiţiilorvamale mondiale”, Moldova Suverană, 22.07.2003.113

Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentuluiprivind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilorintroduse pe teritoriul Republicii Moldova nr.600 din 14.05.2002.114“Contrabandiştii se vopsesc”, Moldova Suverană, 12.08.2003.115„Corupţia – leagăn al patriotismului rentabil”, MoldovaSuverană, 20.08.2003.116Hotărârea Guvernului cu privire la controlul obligatoriu alvalorii în vamă pentru unele mărfuri din import nr.1092 din29.10.98.117Hotărârea Guvernului cu privire la înfiinţarea CentruluiInformational Specializat "VAMA" nr.508 din 10.08.93.118Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Concepţiei şiRegulamentului cu privire la sistemul informaţional automatizatde evidenţă şi control al persoanelor, mijloacelor de transport şimărfurilor (încărcăturilor), сare trec frontiera de stat şi/sauvamală "FRONTIERA" nr.1126 din 28.08.2002.119„Ţările din Pactul de stabilitate intensifică colaborarea încombaterea corupţiei vamale şi a contrabandei”, MoldovaSuverană, 11.02.2003.120Hotărârea Guvernului privind introducerea inspecţiei înaintede expediţie a mărfurilor importate nr.747 din 03.08.99.121Hotărârea Guvernului despre aprobarea Acordului privindprestarea serviciilor de inspecţie înainte de expediţie şi aserviciilor de modernizare vamală nr.452 din 15.05.2000.122Hotărârea Curţii Constituţionale pentru controlulconstituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.747 din 3 august 1999"Privind introducerea inspecţiei înainte de expediţie a mărfurilorimportate" nr.22 din 18.05.2000.123Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externenr.1031-XIV din 08.06.2000.

Page 142Transparency International - Moldova142124Hotărârea Curţii Constituţionale nr.35 din 24.09.2002 pentru

controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului nr.1009 din27 septembrie 2001 "Cu privire la inspecţia înainte de expediţie amărfurilor importate" şi nr.1139 din 25 octombrie 2001 "Despreaprobarea Acordului privind prestarea serviciilor de inspecţieînainte de expediţie".125Hotărârea Guvernului cu privire la inspecţia înainte deexpediţie a mărfurilor importate nr.1009 din 27.09.2001.126Hotărârea Guvernului despre aprobarea Acordului privindprestarea serviciilor de inspecţie înainte de expediţie nr.1139 din25.10.2001.127Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea RegulamentuluiComisiei de examinare a contestaţiilor ce ţin de inspecţia înaintede expediţie a mărfurilor importate nr.1498 din 28.12.2001.128„Inspecţia înainte de expediţie se întoarce în septembrie”,Accente, 19.06.2003.129„Legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie a fost votatăîn prima lectură”, Moldova Suverană, 20.06.2003.130Legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie nr.265-XVdin 26.06.2003.131«Закон о предотгрузочной инспекции протащили ...»,Экономическое обозрение, 20.06.2003.132«Правительство учредило комиссию по внедрениюпреотгрузочной инспекции», Интерлик, 10.07.2003.133Hotărârea Guvernului nr.994 din 13.08.2003 despredesemnarea companiei pentru prestarea serviciilor de inspecţieînainte de expediţie.