LICEUL TEHNOLOGIC ,, JUSTININIAN MARINA”

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE

INSPECTORATUL SCOLAR VALCEA

LICEUL TEHNOLOGIC ,, JUSTININIAN MARINA”

BAILE OLANESTI

PLANUL DE ACTIUNE AL SCOLII

I

,,Nu pentru scoala ci pentru viata invatam”

DIRECTOR: PROF. BERBECE ANCA

DIRECTOR ADJUNCT: PROF. NICOLAESCU VALENTIN Str. 1 Decembrie nr.2 Baile Olanesti, Rm. Valcea

COORDONATOR CEAC: IOAN MARIA Tel/Fax: 0250/775518

Email: [email protected]

PAG WEB : www.liceulolanesti.ro

2020-2024

CUPRINS

Partea 1 ....................................................................................................................................................................................... 2 1. ARGUMENT ................................................................................................................................................................ 2

2. VIZIUNEA .................................................................................................................................................................... 3

3. MISIUNEA ................................................................................................................................................................... 4

4. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN ........................................................................................................ 5

Analiza complexa a comunitatii ....................................................................................................................................... 5

Scurt istoric........................................................................................................................................................................ 5

Resurse materiale .............................................................................................................................................................. 6

Organigrama Liceului Tehnologic ,, Justinian Marina” Baile Olanesti ............................................................................ 6

PROIECTUL PLANULUI DE SCOLARIZARE PENTRU ANUL SCOLAR 2017-2018 .............................................. 7

OFERTA EDUCATIONALA ......................................................................................................................................... 16

ANALIZA MEDIULUI EXTERN .................................................................................................................................. 17

ANALIZA MEDIULUI INTERN ................................................................................................................................... 17

RAPORTUL - EVALUAREA NAŢIONALĂ II, IV, VI SI BACALAUREAT 2019 ...........................................................

Analiza SWOT: ............................................................................................................................................................... 98

Analiza PESTE: ............................................................................................................................................................. 105

5. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI .................................................................................................................................. 106

6. ŢINTE STRATEGICE .............................................................................................................................................. 109

PARTEA 2 ............................................................................................................................................................................. 120

PLANUL OPERATIONAL 2020-2021 ........................................................................................................................ 120 PARTEA 3 ............................................................................................................................................................................. 121

1.ASPECTE CARE NECESITA DEZVOLTARE........................................................................................................ 121

2.CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE .................................................................................................. 125 PARTEA 4 ............................................................................................................................................................................. 127

ANEXE AUTOEVALUARE .................................................................................................................................... 127

Partea 1 CONTEXTUL

1. ARGUMENT

Descentralizarea sistemului de învățămant este definită în primul rând ca delegare a autorității

decizionale la nivel local,în cazul nostru al unității școlare, în tot ce priveste funcționarea organizației

respective.Aceasta înseamnă că școala devine autonomă fiind abilitatăsă-și conceapăîn anumite limite o

politică proprieîn domeniile curricular, financiar, a resurselor umane și dezvoltare organizațională.

Pe măsură ce școala își va spori independența decizională față de nivelurile ierahice superioare ale

sistemului școlar, ea va deveni tot mai dependentă de comunitatea locală, atât în privința opțiunilor

educaționale strategice cât și din punct de vedere a resurselor (umane și materiale) care pot fi atrase. Din

acest motiv devine o obligație individualizarea ofertei educaționale a unității școlare în fucție de nevoile

reale ale comunității, pe de o parte, si de condițiile concrete (finaciare, geografice, de mediu) în care

funcționează unitatea școlară respectivă, pe de alta parte.

Învăţământul profesional şi tehnic va fi accesibil atât pentru elevi cât şi pentru adulţii care doresc

să se recalifice şi să îşi actualizeze competenţele dobândite şi abilităţile practice, cei din urmă având de

asemenea acces la cursurile de formare dezvoltate în funcţie de nevoile de calificare.

Fiind create în colaborare cu partenerii sociali, aceste programe de educaţie şi formare profesională

sunt proiectate pentru a corespunde nevoilor locale, precum şi dezvoltării economiei româneşti.

Partenerii sociali nu sunt implicaţi numai în dezvoltarea programelor de pregătire, ei sunt de

asemenea implicaţi activ în acreditarea calificărilor şi în asigurarea experienţei practice a elevilor la locul

de muncă.

Politica educaţională, acum şi în perspectivă, vizează toate componentele sistemului educaţional,

punând accent pe calitate, echitate şi eficienţă, pe deschiderea sistemului educaţional şi de formare

profesională către mediul social, economic şi cultural, pe armonizarea lui cu sistemele europene.

Planul de actiune al scolii ca orice proiecţie are la bază respectarea legislaţiei în vigoare, Raportul

privind activitatea desfăşurată în anul şcolar anterior, Planul managerial al Inspectoratului Şcolar al

Judeţului Vâlcea, Raportul anual al CEAC, PRAI Sud-Vest 2017-2022 şi PLAI .

PAS-ul îşi propune să gestioneze patru mari domenii:

Curriculum-ul

Resursele umane

Resursele materiale

Dezvoltarea institutionala

In elaborarea planului de actiune al scolii se ţine seama de următoarele etape:

Analiza/diagnoza/prognoza, având ca scop identificarea şi stabilirea problemei centrale a planului

managerial;

Definirea ţintelor, corelarea acestora cu finalităţile educaţiei, cu politica educaţională, cu

obiectivele reformei, pentru a evita divergenţele şi disfuncţiile, negociindu-se un compromis între

obiective şi posibilităţile de realizare, astfel încât proiectul să aibă caracter realist;

Stabilirea/alegerea strategiilor de acţiune, etapă în care s-au identificat şi s-au stabilit resursele,

activităţile, mijloacele de realizare a proiectului şi s-au conturat aspectele manageriale ale acestuia:

nivelurile de decizie, responsabilităţile şi echipele de realizare a acţiunilor prevăzute precum și

resursele financiare necesare punerii în aplicare a acestuia.

2. VIZIUNEA

In viziunea Liceului Tehnologic Justinian Marina din Baile

Olanesti acesta va avea un sistem de invatamant de calitate

adaptabil la nevoile de educatie ale tuturor, la toate nivelurile si

formele de invatamant. Va asigura conditiile dezvoltarii durabile

si va actiona din perspectiva deschiderii interesului pentru

educatie, pentru cunoastere si actiune.

Liceul Tehnologic Justinian Marina isi propune sa puna la dispoziţia comunităţii oportunităţi de

educaţie şi instruire de înaltă calitate în domeniile școlarizate, să fie o şcoala bazată pe valori, care sa aiba

IMPACT la nivelul comunitatii. Prin acţiuni de mare responsabilitate şi de calitate, vom urmări satisfacerea

nevoilor de învăţare, pentru ca absolvenţii să se integreze profesional şi să realizeze activităţi performante,

compatibile cu cele din UE.

Formarea profesională şi asigurarea accesului absolvenţilor din învăţământul gimnazial spre şcolile

care pregătesc profesioniştii domeniilor prioritare stau la baza dezvoltării sistemului

învăţământuluiprofesional şi tehnic în cadrul unității școlare în viitorul apropiat. Toţi cei implicaţi în acest

vast şi important sistem, este oportun să manifeste această nouă viziune, prin care să fie dispuşi şi să aibă

capacitatea de a aplica punctual, la locul de muncă, o sumă de competenţe dobândite, accesate atât de la

nivel local, dar mai ales de la nivel naţional şi european.

Trebuie trase consecinţe din foarte probabilul apus al calificării simple, clasice şi revenirea pe scenă a

colaboratorului multifuncţional, a specialistului în profil multidisciplinar.

Valorile promovate de şcoala sa fie :încrederea, onestitatea,

competenţa, performanţa, inteligenţa social,curajul acţiunii civice,

creativitatea, implicarea personal, motivaţia emoţională pozitivă,

responsabilitatea, forţa echipei.

Deviza noastră este:,,Nu pentru scoala ci pentru viata invatam”

3. MISIUNEA

Misiunea şcolii este sa fie deschisă pentru toţi cetăţenii, spre a le oferi

şanse egale de dezvoltare scolara,personală şi profesională.

Şcoala va interveni în analizarea şi prognozarea nevoilor fiecărui elev de a se simţi competent în a

deţine şi utiliza informaţia, deschis spre schimbare, învăţare şi respectarea valorilor unei societăţi

democratice compatibilă cu dimensiunea europeana a educatiei.

Şcoala va asigura condiţiile de împlinire profesională a cadrelor didactice, într-un climat de muncă

sănătos, bazat pe responsabilitate, spirit de echipă, performanţă şi excelenţă.

Misiunea unităţii şcolare este cunoscută şi asumată de către toate grupurile de interes reprezentate în

şcoală: părinţi, elevi, profesori, autorităţi locale, agenţi economici, alţi reprezentanţi ai comunităţii.

Avem nevoie de un învăţământ de calitate bine susţinut de societate, de comunitatea locală;

Retehnologizat;

Recuplat cu nevoile resimţite în economia, viaţa socială, administraţia şi cultura societăţii

noastre, dar bine ancorat în realităţile europene;

Care oferă o varietate de oportunităţi, mobilitate şi flexibilitate pe

piaţă; Care dezvoltă interesul pentru educaţie şi formare continuă;

Care să asigure formarea profesională în condiţii de calitate a procesului educaţional,

centrat pe elev şi cu respectarea standardelor de calitate;

4. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

Liceul Tehnologic “Justinian Marina” se situeaza in Statiunea Baile Olanesti, Judetul

Valcea, la 18 Km N-V de Municipiul Ramnicu Valcea, la o altitudine de 450 m.

Liceul ofera instruire in domeniul tehnologic, profil servicii, specializarea Tehnician in turism.

Scoala recruteaza elevii din zona orasului Baile Olanesti si localitatile invecinate. Scoala cuprinde

invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal de zi si liceal frecventa redusa cu profilul stiintele naturii.

Liceul Tehnologic Justinian Marina este o unitate complexă şi cu o personalitate bine conturată în

cei peste 90 ani de existenţă.

Analiza complexa a comunitatii Liceul Tehnologic Justinian Marina este situat in orasul Baile Olanesti si are in structura sa, Scoala

Dumitru Badescu si Scoala Ionescu Cheianu .Baile Olanesti este o zona recunoscuta pentru izvoarele

minerale cu proprietati miraculoase in intretinerea sanatatii.Aceste bogatii inepuizabile au dus la

dezvoltarea turismului in zona ,la crestere demografica si dezvoltarea comertului.Astfel, Liceul Teoretic

Baile Olanesti s-a transformat in Grup Scolar Economic satisfacand cerintele pietii, in prezent Liceul

Tehnologic “Justinian Marina”. Din totalul elevilor din cele trei clase de-a opta de pe raza orasului un

numar semnificativ aleg sa ramana pentru a-si continua studiile in domeniul turism si alimentatie publica.

Absolventii liceului pot urma invatamantul superior in domenii diverse precum: economic, drept,

administratie, sau pot deveni inteprinzatori in domeniul turismului.

Scurt istoric Octombrie 1921-se infiinteaza scoala cu antetul:ROMANIA MARE SCOALA PRIMARA

RURALA LIVADIA PLASA COZIA.

1 Septembrie 1964 se trece la invatamantul general si obligatoriu de 8 clase.

In ziua de 1 Septembrie 1965 se da in folosinta localul nou de scoala, inceput la 1

Martie 1965.

La 1 Septembrie 1969 se trece la invatamantul general de 10 clase.

Apare clasa a IX-a la Olanesti, printre primele din Judet.

1 Septembrie 1991 se infiinteaza LICEUL TEORETIC BAILE OLANESTI, cu profil real,

curs de zi(matematica-fizica)-1 clasa.

Incepand din anul scolar 1997-1998 Liceul Teoretic Baile Olanesti are clasa a IX-a,

profil chimie-biologie.

In anul scolar 1998-1999, clasa a IX-a are profilul matematica-fizica.

In anii scolari 1999-2000 si 2000-2001 clasa a IX-a functioneaza cu profil de stiintele

naturii.

In urma evaluarii institutionale din luna Ianuarie 2000, Liceul Teoretic Baile Olanesti

devine UNITATE REPREZENTATIVA, prin Ordinul Ministrului Educatiei Nationale

nr.3296/01.03.2000, comunicat de I.S.J. Valcea, prin adresa nr.1375 din 25.04.2000.

Incepand din anul scolar 2002-2003 Liceul Teoretic are si filiera tehnoligica, profil

servicii, specializarea turism si alimentatie publica.

Resurse materiale Baza materiala ( spatii scolare, starea cladirilor, nivelul de dotare, resurse educationale) sunt la nivelul

cerintelor standardelor de pregatire.

* 6 localuri de scoala care cuprinde:

- 25 sali de clasa; - 5 laboratoare

- 3 biblioteci – dotate cu seturi complete de manuale, instrumente si auxiliare curriculare pentru

atingerea finalitatilor prevazute in oferta educationala; - 1 sala de sport; - 3 terenuri de sport; - centru de documentare si informare - mijloace moderne de comunicare – telefon, fax, internet;

- retea AEL racordata la internet;

Organigrama Liceului Tehnologic ,, Justinian Marina” Baile Olanest i

PROIECTUL PLANULUI DE SCOLARIZARE PENTRU ANUL SCOLAR 2020-2021

INVATAMANT LICEAL ( CICLUL INFERIOR) NIVEL 4

CALIFICARE FILIERA TEHNOLOGICA PROFIL SERVICII

PROFILUL/ FORMA CLASA NR NR.

CALIFICAREA DE CLASA ELEVI

PROFESIONALA

INVATAMANT

SERVICII/ ZI a-IX-a 1 28

TURISM SI ALIMENTATIE

PUBLICA

DEMOGRAFIE JUDETULUI VALCEA

Judeţul Vâlcea este unul dintre cele 42 de judeţe ale României. Reşedinţa lui este municipiul Râmnicu Vâlcea. Judeţul are o populaţie de 406.314 persoane, o suprafaţă de 5.764,77 km2, reprezentând 2,4 % din suprafața țării și 19,73% din Regiunea Sud-Vest Oltenia şi se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est, judeţul Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara la nord-vest.

Localizarea judeţului Vâlcea pe harta României şi pe cea a Regiunii de dezvoltare S-V OLTENIA Sursa:www.cjdolj.ro

http://www.cjdolj.ro/

Din punct de vedere administrativ, judeţul Vâlcea este împărţit în 2 municipii, 9 oraşe, 78 de comune (560 de sate).

Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este situat în zona centrală a judeţului, la 195 km de Bucureşti (DN 7, E 81), 118 km de Craiova (DN 64), 100 km de Sibiu (DN 7, E 81), 130 km de Târgu Jiu (DN 67), 60 km de Piteşti (DN 7, E 81).

Localizarea Municipiul Râmnicu Vâlcea se află în zona colinară a Carpaţilor Meridionali, la o altitudine medie de 250 m, pe malul drept al râului Olt, la confluenţa acestuia cu râul Olăneşti şi este traversat de meridianul de 24°22'21" E şi de paralela 45°07' N.

Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la distanţe aproape egale (cca. 20 km) de trei importante staţiuni balneo-climaterice, frecventate de turişti din ţară şi străinătate: Călimăneşti-Căciulata-Cozia, Băile Olăneşti şi Băile Govora. El se întinde pe o suprafaţă de 8.952 ha, din care 3.495,41 ha intravilan. Populația orașului este de 119. 348 locuitori (2014).

Județul Vâlcea are cel mai mare număr de orașe și de sate dintre județele Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

Două treimi din suprafaţa judeţului sunt ocupate de Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici, cu altitudini între 400–800 m. Râul Olt străbate judeţul pe o distanţă de 135 km, primind apele a numeroşi afluenţi din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafaţa judeţului. Această reţea hidrografică este întregită de

numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriţei (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimăneşti, Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăviteşti, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani (lacuri artificiale pe Lotru şi Olt pentru hidrocentrale) şi lacurile sărate de la Ocnele Mari.

PLAI al judeţului Vâlcea, 2017-2022 hidroelectrice de mică putere și microcentrale (Alunu, Horezu 1, Horezu 2, Tomșani 1, Tomșani2, Tomșani 3, Baia, Păușa, Voineasa 1, Voineasa 2, Voineasa 3, Bistrița Prislop)

1.1. Evoluţii şi situaţia actuală

1.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2009 populaţia judeţului Vâlcea era de 407.764 locuitori, reprezentând 18,11% din populaţia regiunii Sud Vest Oltenia, la 1 iulie 2010 populaţia judeţului Vâlcea este de 406.555 locuitori (18,16% din populaţia regiunii), iar la 1 ianuarie 2011 populaţia Judeţului Vâlcea este de 405.822 (18,17 % din populaţia regiunii).

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Vâlcea era de 371.714 persoane, din care 190802 femei (51,33%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 41,53 mii persoane (din care, 20,58 mii femei).

La 1 iulie 2014 populația județului Vâlcea era de 406.314 locuitori, din care 199.211 bărbați și 207.103 femei. Pe medii de rezidență, s-au înregistrat 195.209 locuitori în mediul urban

și 211.105 locuitori în mediul rural. Comparativ cu anul 2012, numărul persoanelor din mediul urban este în creștere cu 18,56%, în timp ce în mediul rural se înregistrează o creștere de 1,97%.

La 1 iulie 2015, populatia județului Vâlcea a scăzut la 403.958locuitori, cu 0,58% mai mică ca

populatia judetului de la 1 iulie 2014.

Densitatea populației județene reprezintă 70,64 loc/km2

, în scădere față de anul 2011 cu

0,82 loc/km2

și în inferioritate față de valoarea densității la nivel de țară – 83,64 loc/km2

. Deși scăderea populației din mediul rural a fost mai accentuată (1,47%) decât în mediul

urban (0, 77%), populația stabilită în mediul rural reprezintă în anul 2014 – 51,99% din populația totală a județului.

La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale are diferenţe mari faţă de anul 1992 când populaţia era de 438.388, o diferenţă de 24.877 (5,00%) în anul 2007, de 30.624 (6,98%) în anul 2009, 31.833 (7,26%) în anul 2010 şi 32.566 (7,42%) la 1 ianuarie 2011.

Conform recensământului realizat în anul 2011, județul Vâlcea se situează pe locul 3 în ceea ce privește numărul de locuitori, în comparație cu celelalte județe ale regiunii Sud-Vest Oltenia.

PLAI al judeţului Vâlcea, 2017-2022

Evoluția populației la recensăminte

1948

1956

1966

1977

1992

2002

2011

61

530

1

3415

94

3 0 4 7 8 8 2653

90

4 4 2 4 4 2 3415

90

JUDET DOLJ JUDEȚ GORJ JUDEȚ JUDEȚ OLT JUDEȚ VÂLCEA

MEHEDI NȚI

Sursa: www.recensamantromania.ro

Evoluția populației totale, la 1 iulie

Sursa: INS, Baza de date TEMPO

Trendul descrescător în ceea ce privește populația totală s-a menținut în perioada 2008-2015 și în cadrul județelor regiunii, scăderea cea mai mare fiind în județul Olt (3,95%), urmat de Gorj (3,06%), Mehedinți (2,54%), Vâlcea(1,22%) și Dolj (0,99%).

Evoluţia populaţiei totale în judeţele Regiunii de Dezvoltare Sud -

Vest Oltenia

810000

710000

610000

510000

410000

310000

210000 Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vălcea

110000 2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

10000

Sursa: INS , Baza de tate TEMPO

13


În județul Vâlcea se înregistrează un trend descendent în perioada 1992 - 2011, comparativ cu perioada 1948 - 1977 când numărul de locuitori a fost în creștere.

Raportat la datele înregistrate la 1 iulie 2014 numărul de locuitori ai județului Vâlcea este în creștere cu cca 9,4% comparativ cu anul 2011, data ultimului recensământ.

Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ (municipiul Râmnicu -Vâlcea) este de 98,78 mii persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea: muni cipiul Râmnicu-Vâlcea (98,78 mii persoane), municipiul Drăgăşani (17,87 mii persoane) şi oraşul Băbeni (8,45 mii persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Mihăeşti, Budeşti, Frânceşti, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt:Titeşti, Mitrofani, Runcu.

1.1.2 Distribuţia populaţiei pe sexe și grupe de vârstă

Județul Vâlcea se confruntă cu o diminuare a densității populației, aceasta aflându -se într-o scădere lentă însă constantă în decursul ultimilor 14 ani. Astfel, conform datelor furnizate de recensământul din 2011, populația totală a scăzut cu 25.141 persoane, respectiv 5,73%, raportat la anul 2002, scădere situată peste nivelul național de 4,94%.

Analizând structura pe grupe de vârstă a populației din județul Vâlcea, observăm apariția unui proces constant de îmbătrânire demografică cu implicații negative pentru economie și societate, datorită ratei scăzute a natalității, care contribuie în mod direct la reducerea ponderii populației tinere în totalul populației, comparativ cu populația vârstnică.

Populaţia rezidentă pe grupe de vârstă, la 20 octombrie 2011 - nr. pers.

Regiunea

Judeţul

Grupa de vârstă (ani)

Total

peste 65

populaţie

20-24

0-9 ani 10-14 i 15-19 ai 25-29 30-64 i i

Sud -Vest Oltenia Dolj 61793 34950 36740 43908 42585 323539 117029 660544

Sud -Vest Oltenia Gorj 33338 20448 21409 21447 21377 171933 51642 341594

Sud -Vest Oltenia Mehedinţi 25785 14599 14813 15204 14924 133179 46886 265390

Sud -Vest Oltenia Olt 39973 25006 25292 25381 25065 214772 80911 436400

Sud -Vest Oltenia Vălcea 35227 20165 20559 21708 20403 183753 69899 371714

Total Sud- Vest 19611 11881 102717 Oltenia 6 115168 3 127648 124354 6 366367 2075642

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2013

Structura populaţiei rezidente pe grupe de vârstă, la 20 octombrie 2011 - (%)

Regiunea Judeţul Ponderea grupei de vârstă în total pop. (%) Total

15-19 20-24 25-29 30-64 peste 65

0-9 ani 10-14 ani ani ani ani ani ani

Sud -Vest Oltenia Dolj 9.35% 5.29% 5.56% 6.65% 6.45% 48.98% 17.72% 100.00%

Sud -Vest Oltenia Gorj 9.76% 5.99% 6.27% 6.28% 6.26% 50.33% 15.12% 100.00%

Sud -Vest Oltenia Mehedinţi 9.72% 5.50% 5.58% 5.73% 5.62% 50.18% 17.67% 100.00%

Sud -Vest Oltenia Olt 9.16% 5.73% 5.80% 5.82% 5.74% 49.21% 18.54% 100.00%

Sud -Vest Oltenia Vălcea 9.48% 5.42% 5.53% 5.84% 5.49% 49.43% 18.80% 100.00%

Total Sud- Vest Oltenia 9.45% 5.55% 5.72% 6.15% 5.99% 49.49% 17.65% 100.00%

Sursa: calculat pe baza datelor INS, Anuarul Statistic 2013

Față de situația la nivel național, regiunea Sud Vest Oltenia este deficitară în ceea ce privește ponderea populației din grupa 0-9 ani, situându-se sub media națională de 10,43% cu

14


circa 1%. Acest fapt are consecințe directe asupra educației și formării profesionale, populația școlară din anii viitori înregistrând o scădere substanțială, față de nivelul național.

Sursa datelor: INS , Baza de date TEMPO

Analiza ponderii grupelor de vârstă în perioada 2012 - 2014 arată schimbările care s-au produs între grupa de tineri și grupa de vârstnici. Se observă o scădere continuă a populației 0-24 ani şi o creştere a populatiei 25-64 ani.

În conformitate cu definiția OCDE, județul Vâlcea este unul predominant rural, în anul 2014 peste 51% din populație fiind stabilită în mediul rural. În aceste condiții, piramida vârstelor aferentă județului este influențată de populația mai vârstnică din rural, ocupată în diverse ramuri ale agriculturii precum creșterea animalelor, pomicultură, viticultură, etc. Astfel, vârful piramidei este mai lat, iar partea mediană este aplatizată.

Populația stabilă pe sexe și grupe de vârste la nivelul județului Vâlcea (2011)


Evoluția grupei de vârstă 10-14 ani, la 1 iulie

Sursa datelor: INS , Baza de date TEMPO

OFERTA EDUCATIONALA

ANALIZA MEDIULUI EXTERN

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI

TEHNIC DIN JUDEȚ

4.1. Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională.

4.1.1. Contextul european

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020:

1. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-

2020:

creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin

75%2

;

alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;

obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice,

comparativ cu 1990;

reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii3

la maximum 10%4

și creșterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin

40%5

în 2020;

reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune

socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 20086

. 2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

1. până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele

de învățare de-a lungul vieții7

;

2. până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de

citire, matematică și științe exacte8

, ar trebui să fie mai mic de 15 %; 3. până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar

9, ar

trebui să fie de cel puțin 40 %;

4. până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii10

din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 %;

2 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP

3 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul

școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 4 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP

5 Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP

6

7 Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în

cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 8

Sursă: OCDE/PISA 9

Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE)

86


5. până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru

înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

6. până în 2020, proporția de absolvenți angajați11

cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea

anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 201012

.

3. Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:

România

Media

Ținta

Ținta

Indicatori

Unitate

Perioada de referinţă

UE-28

RO

UE

2

0

0

5 2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2015

2020

2020

Rata de părăsire

%

timpurie a 19,6 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 17,3 17,3 12 11,3 10

şcolii13

(18-24ani)

Ponderea

absolvenților de %

11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40

învățământ (30-34 ani)

terțiar14

Procentul

Citire 40,4 37,3 38,7 19,7 15,0

persoanelor cu

vârsta de 15 ani

%

cu competențe Matematică 47,0 40,8 39,9 22,1 15,0

scăzute de (15 ani)

citire,

matematică și

științe 15 Științe 41,4 37,3 38,5 23,5 15,0

exacte

Participarea

%

adulților în (25-64 ani)

1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15

ÎPV16

Rata de ocupare % ISCED 3-8 72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9 82

a absolvenților (20-34

ISCED 3-4 62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9

(ISCED 3-6)17

ani)

ISCED 5-8 84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9

Rata de %

ocupare18

(20-64 ani) 63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75

Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online

4. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:

10

Adică procentul din popula ția cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai

puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 11

Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții

învățământului terțiar (ISCED 5-6)

12

Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nici o altă activitate de educație și formare profesională.

13 Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)

14

Sursa: Eurostat (date online, code:t2020_41) 15 Sursa: Educational Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012),

16 Sursa: Eurostat (date online, code:trng_lfs_13)

17 Sursa: Eurostat (date online, code:edat_lfse_32)

18

Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10)


rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste media

europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu oevoluţie sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;

ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la

16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate acestea, se constată un

decalaj semnificativ între valorile indicatoruluila nivel naţional şi cele la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de

40% pentru 2020.

impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui

semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;

România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA19

. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de testarea din 2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 22,1%. În

2015 se înregistrează o creştere a ponderii tinerilor cu competenţe scăzute la citire şi la ştiinţe faţă de 2012. La citire, 38,7% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la nivelul celor 28 de state europene. La ştiinţe, 38,5% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 23,5% cât este media la nivelul celor 28 de state europene Ţinta din Cadrul strategic pentru

cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusăla nivel european pentru anul 2020 este de

15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe;

în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34

de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009, cu o uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de 69,1% în 2009 şi faţă de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1% în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România

se plasează cu peste 8 puncte procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%, propusă la nivel european

pentru anul 2020;

în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a

fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020;

rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2015, de 1,3 %,

în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de ținta de 10% propusă de

România pentru 2020.

4 .1 .1 . Contextul naţional Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o

relevanţă deosebită pentru educaţia şi formarea profesională, se numără:

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020; Strategia

națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România; Strategia

națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020; Strategia

națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030; Strategia

naţionala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei 2015-2020;

Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate

teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru

perioada 2014-2020;

Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020; Strategia

naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020- 2030;

Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011- 2020;

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-

2020 are următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională

pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de

vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până

în 2020, față de 57,2% în 2014

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii;

3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;

4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională; 5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;

6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice:

a. Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b. Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.


7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal; 8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră; 9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal; 10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca

ținte strategice:

a. Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;

b. Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;

c. Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.


11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de sistem; 12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării; 13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal; 14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;

15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi

internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice: a. Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea

spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014; b. Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la

4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională;

17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională; 18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic

prin strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr.

1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Structura învăţământului

profesional şi tehnic este ilustrată în figura de mai jos.

Învățământul liceal asigură continuarea studiilor în învățământul obligatoriu (clasele a IX -a și a X-a) și în

ciclul superior (clasele a XI-a și a XII-a), dezvoltând, aprofundând și particularizând competențe (cunoștințe,

abilități și atitudini) formate în ciclurile anterioare ale învățării.

Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:

a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;

c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.

Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în conformitate cu

planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă

redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu examen de certificare,

pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională.

Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal și pot obține,

ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învățământul

postliceal pentru obținerea nivelului 5 sau în învățământul superior, în orice program de studii și pot obține

nivelurile de calificare 6, 7 și 8.

Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională, care promovează examenul de certificare,

dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor (tehnician) și suplimentul

descriptiv al certificatului, conform Europass.

Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii,

identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale, pe baza

unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ, operatorul economic și elev.

Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:

1. învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII -a, ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/ 2015, pe baza unui contract cadru, încheiat între unitatea de învățământ şi operatorii economici implicaţi în formarea profesională a elevilor;

2. învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a

învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui

contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o

asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea

administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară. unui contract de pregătire

practică, încheiat între unitatea de învățământ – agentul economic și elev; 3. stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a

de liceu , formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua șansă”.

În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire

de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de certificare.

Absolvenții care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare

de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul descriptiv al certificatului,

conform Europass.

4 .1 .2 . Contextul regional În regiunea Sud Vest Oltenia, educația și formarea profesională se dezvoltă în contextul larg al dezvoltării

regionale și locale, ale căror direcții sunt date de documentele strategice pentru perioada actual ă de programare.

Planul de dezvoltare regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 este un instrument care susține includerea în

strategiile naționale a obiectivelor de investiții ce vor contribui la dezvoltarea socio- economică a regiunii,

fundamentează domeniile de intervenție și necesarul de finanțare din fonduri europene în perioada de

programare 2014-2020 și cuprinde un portofoliu de proiecte strategice cu impact regional și local. PDR

reprezintă instrumentul prin care regiunea, plecând de la analiza socio-economică regională și având drept cadru

obiectivele tematice, prioritățile de investiții și acțiunile cheie prevăzute de proiectele de regulamente privind

fondurile europene, își promovează prioritățile și interesele în domeniul economic, social etc., reprez entând în

același timp contribuția regiunii la elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare 2014 -2020.

Aspectele cele mai importante privind educația și formarea profesională, sunt abordate din punctul de

vedere al resurselor umane implicate în proces și din punctul de vedere al infrastructurii de învățământ și de

cercetare-dezvoltare.

Prioritățile 2014-2020 ale regiunii sunt stabilite astfel încât să se asigure dezvoltarea durabilă și echilibrată a

regiunii, punând accent pe avantajele competitive, în centru aflându-se resursa umană. Pornind de la orientarea

primordială trasată de UE pentru perioada 2014-2020, aceea că societatea spre care ne îndreptăm este definită ca

societate inteligentă, bazată pe cunoaștere, sunt stabilite domeniile de intervenție și operațiunile/activitățile

indicative (Anexa Rezumat PDR SV Oltenia 2014-2020)

Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Vâlcea pentru perioada 2015-2022 Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Județului Vâlcea reprezintă exerciţiul de planificare a dezvoltării

teritoriului pentru orizontul de timp 2022 și furnizează:

• măsuri şi proiecte care să contribuie la creşterea capacităţii teritoriului de a genera o dezvoltare economică durabilă şi implicit de a menţine şi atrage forţă de muncă inovativă;

• modalități de identificare a zonelor ce necesită intervenţii specifice pentru valorificarea sau protecţia capitalului natural şi construit;

• căi de asigurare a echilibrului între politicile economice, de mediu şi culturale în vederea

planificării coerente a procesului de dezvoltare, precum şi de a conserva identitatea teritoriului; Pentru a răspunde la aceste probleme, strategia structurează planificarea din perspectivă investiţională.

Aceasta are în vedere un ansamblu de măsuri şi acțiuni care operează asupra teritoriului în raport cu traiectoria

economică și demografică şi are drept scop creşterea capacităţii zonelor de a genera performanţă economică şi

evoluție demografică pozitivă în condițiile de protecţie a spaţiului natural şi construit.

Consolidarea învăţământului profesional şi tehnic, prin introducerea, începând cu anul

şcolar 2014/2015, a învăţământului profesional cu durata de 3 ani, cu o componentă importantă de

pregătire practică la locul de muncă, constituie un punct esențial pentru respectarea

angajamentului de continuare a reformelor în domeniul educaţiei şi formării profesionale

pentru asigurarea unui învăţământ adaptat cerinţelor pieţei muncii şi centrat pe dezvoltare

personală şi socială.

4.2. Indicatori de intrare în IPT 4 .2 .1 . Populaţia şcolară pe nivele de educaţie, sexe, medii de rezidenţă Principalii indicatori demografici, cu implicații asupra dezvoltării învățământului profesional și tehnic

sunt prezentați și analizați în capitolul Demografie, iar aceștia se referă la: structura şi evoluţia populaţiei pe

grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, migraţie, structura etnică. Este prezentată și prognoza populației în

profil teritorial, în perspectiva anului 2060, cu accent pe grupele de vârstă școlară.

Analiza numărului de elevi cuprinși pe niveluri educaționale oferă o privire de ansamblu asupra

evoluției populației școlare în ultimii zece ani școlari, în regiuni și județe.

Definit ca numărul total de elevi înscrişi la începutul fiecărui an şcolar, indicatorul are nivele de

agregare regional, judeţean, pe niveluri educaţionale, pe medii de rezidenţă și pe sexe.

Numărul total de elevi din învățământul primar din perioada 2007/2008-2016/2017 a avut evoluții

diferite. În perioada anilor 2007/2008-2011/2012, acest număr a scăzut constant în regiunea Sud Vest Oltenia,

situația fiind similară în toate regiunile țării.

Sursa datelor: INS-Baza de date TEMPO online

În anul 2012/2013, numărul de elevi din primar a crescut brusc, cu peste 12%, iar în anii următori, până

în 2016/201

7, acesta scade, însă cu o rată mult mai mică față de perioada anterioară. Această evoluție este evidențiată în

majoritatea regiunilor, face excepție regiunea București-Ilfov, în care numărul de elevi a crescut constant în

perioada 2012/2013-2016/2017.

Evoluțiile, în timp, la nivel județean sunt similare nivelului regional. În 2012/2013, 2013/2014 numărul

elevilor a crescut, iar în anii următori, până în 2016/2017, se înregistrează din nou scăderi, în toate județele, însă

la nivel mult mai mic.


Analiza ponderilor pe sexe în învățământul primar din Sud Vest Oltenia, arată că preponderentă este

populația școlară masculină, iar variațiile nu sunt semnificative, pe întreaga perioadă procentele situându -se în

jurul a 51-52% masculin și 48-49% feminin.


Analiza cifrelor având în vedere mediul de rezidență al școlii, arată o creștere continuă a numărului de

elevi în învățământul primar din urban, în detrimentul mediului rural, situație de altfel întâlnită și la nivel

național. Este de remarcat faptul că, la începutul perioadei de analiză, în anul școlar 2007/2008, populația școlară

din mediul rural era de peste 50% în toate județele regiunii, pentru ca, în timp, aceasta să scadă, în medie, cu 6%.

Migrarea spre urban a școlarolor din învățământul primar este un fenomen îngrijorător, în condițiile în care

regiunea este ruralizată din punct de vedere demografic.

Sursa datelor: INS-Baza de date TEMPO online În învățământul gimnazial, numărul de elevi a cunoscut o scădere pe întreaga perioadă de analiză 2007/2008-

2016/2017, situația fiind similară la nivelul regiunilor, cu excepția regiunii București -Ilfov, a cărei evoluție a

fost fluctuantă.


În județele componente ale regiunii Sud Vest Oltenia situația este aproape aceeași ca și la nivel

regional, scăderile fiind continue și în Vâlcea.


Distribuția pe sexe a elevilor din ciclul gimnazial este 51-53% masculin și 47-49% feminin, situația

fiind aceeași atât la nivel național, cât și la nivel regional și județean.

Sursa datelor: INS-Baza de date TEMPO online Distribuția pe medii de rezidență, în funcție de locația școlii, este ușor favorabilă mediului rural, la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia,

cu excepția anului 2016. În Vâlcea procentul de elevi din urban este pe toată perioada superior celui din rural, iar tendința este de

creștere în special în anii școlari 2013/2014-2015/2016. Se remarcă, în anul școlar 2016/2017, o creștere a numărului de elevi din

urban în toate județele din Sud Vest Oltenia, situație întâlnită și la nivel național.


Învățământul liceal a cunoscut o creștere continuă a numărului de elevi în toate regiunile de dezvoltare,

în perioada anilor școlari 2007/2008-2011/2012, regresând în același mod continuu în intervalul 2012/2013-

2017/2018.


Situația este similară și în județele componente ale regiunii Sud Vest Oltenia, scăderea continuă din

perioada 2012/2013-2016/2017, aducând numărul de elevi de liceu mult sub nivelul din 2007/2008 și în Vâlcea.


Ponderea pe sexe a fost fluctuantă de-a lungul perioadei de analiză, în cadrul județelor regiunii,

situație similară nivelului național, diferențele situându-se în maximul a 6%.


Distribuția pe medii de rezidență în funcție de locația școlii, scoate în evidență faptul că procentul

covârșitor al elevilor de liceu se regăsește în unitățile școlare din mediul urban, dată fiind distribuția rețelei

școlare, cu un mare număr de școli în mediul urban și un număr foarte redus în mediul rural. La nivel de țară,

situația este similară.

Analizând situația pe județe, se observă că cel mai mic procent de populație liceală rurală este în județul Vâlcea.


Numărul de elevi din învățământul profesional analizat pentru perioada 2007/2008- 2016/2017 a avut

o descreștere continuă la începutul perioadei, în intervalul 2007/2008- 2011/2012, din cauza nealocării de clase

la acest nivel de educație în perioada 2009/2010- 2011/2012. Începând cu anul 2012/2013 numărul începe să

crească ușor, fiind reintrodus învățământul profesional, la început după clasa a IX-a (cu o durată de doi ani), iar

din 2014-2015 după clasa VIII-a (cu durată de trei ani). Situația este similară în toate regiunile țării.


În județele componente ale regiunii Sud Vest Oltenia situația a avut aceeași evoluție, însă, chiar dacă s -

au produs creșteri ale numărului de elevi în ultimii cinci ani școlari, acestea nu au reușit să ajungă la nivelul

anului 2007/2008. Începând din anul școlar 2014/2015, s-a acordat o atenție sporită învățământului profesional,

agenții economici au formulat solicitări de școlarizare exprese, la care ISJ a răspuns în procent foarte mare,

acest fapt reflectându-se în numărul din ce în ce mai mare de elevi

Nevoile pieței muncii regionale și locale se îndreaptă în continuare spre calificări de nivel 3, astfel încât

continuarea susținerii pentru învățământul profesional și investițiile în infrastructura educațională sunt măsuri

necesare pentru dezvoltarea unei relații de tip ”câștig-câștig” între sistemul de învățământ și mediul economic.


Analiza ponderii pe sexe a elevilor din învățământul profesional din județele regiunii, arată că, acest

nivel educațional este de mai mare interes pentru populație școlară de sex masculin, date fiind procentele

majoritare pe acest segment.


Statistica pe medii de rezidență, arată că în județele componente ale Olteniei, marea majoritate a elevilor

de la învățământ profesional sunt cuprinși în unități de învățământ din mediul urban, ca și în cazul

învățământului liceal.


Învățământul postliceal a cunoscut o dezvoltare accentuată începând din 2007/2008, de când a fost

finanțat și de la bugetul național, acest lucru reflectându-se în numărul de elevi în toate regiunile țării. În

intervalul 2007/2008-2014/2015, creșterea a fost continuă și spectaculoasă. În perioada următoare, 2015/2016 -

2016/2017, se înregistrează o diminuare a numărului de elevi, însă nivelul se menține în continuare ridicat.


Majoritatea județelor din Sud Vest Oltenia păstrează aceeași tendință, de creștere a numărului de elevi la

postliceal până în 2014/2015 și cu o ușoară scădere în 2015/2016- 2016/2017. Singurul județ care face excepție

este Vâlcea, care a avut un număr redus și fluctuant de elevi la postliceal în perioada 2007/2008 -2012/2013, însă

în anul școlar 2013/2014 creșterea a fost de 350%. Numărul de elevi s-a păstrat la nivel ridicat și în perioada

anilor școlari următori.


Analiza cifrelor pe sexe indică faptul că, în general, în județele regiunii, populația de sex feminin are un

interes mai mare pentru învățământul postliceal, date fiind procentele.

Unitățile de învățământ postliceal din regiunea Sud Vest Oltenia sunt situate în cea mai mare parte în

orașe, de aici și distribuția în cea mai mare proporție a elevilor în mediul urban. În Vâlcea învățământul

postliceal rămâne în continuare concentrat în urban.


Trebuie subliniat că analizele privind populație școlară pe toate nivelurile de educație, stau la baza

lucrărilor elaborate de INS de proiecție a populației României la orizontul unor perioade de timp mediu

îndepărtate.

Cea mai recentă lucrare de acest tip, elaborată în anul 2013 este ”Proiectarea populației României la

orizontul anului 2060”, în care sunt prezentate posibilele schimbări în mărimea şi structura populaţiei. Conform

acestor proiecții, se va produce scăderea accentuată a grupelor de vârstă preşcolară (de 3-6 ani) şi cea şcolară (de

7-14 ani şi 15-24 ani). Cea mai semnificativă reducere va fi la populația de vârstă preșcolară, în varianta cu

migrație externă, unde se anticipează un minus de 52,5%.

Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi o dată cu înaintarea în

vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se

modifice, în sensul reducerii numărului tinerilor şi al creşterii numărului de persoane adulte şi vârstnice.

Aceste modificări vor determina și diminuarea ponderii tinerilor (0-14 ani) în totalul populației, de la

3189,6 mii persoane (15,9%) la recensământul din 2011, la 1567,8 mii persoane (12,1%) în anul 2060.

4 .2 .2 . Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Indicatorul este definit ca procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie,

indiferent de nivelul de educaţie, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. Nivelul de agregare este regional,

judeţean, pe niveluri educaţionale, pe medii de rezidenţă (după locația școlii), sexe.

Datele statistice oficiale referitoare la gradul total de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă

şcolară (3-23 ani) din regiunea Sud Vest Oltenia, din perioada anilor școlari 2007/2008- 2016/2017, relevă o

evoluție ușor ascendentă din 2007/2008 până în 2010/2011 (de la 75% la 76,4%) pentru ca în intervalul

2010/2011-2016/2017 scăderea să fie aproape constantă (de la 76,4% la 69,3%).

Procentele de cuprindere totale regionale se situează sub cele înregistrate la nivel național pe întreaga

perioadă de analiză.


Majoritatea județelor regiunii respectă același trend, de creștere a gradului total de cuprindere până în 2010/2011, pentru ca în anii școlari următori cifrele să fie în scădere. Județul Vâlcea a avut o evoluție fluctuantă a gradului de cuprindere total.

Analiza pe sexe a gradului total de cuprindere în învățământ, indică faptul că acest indicator are valori

ușor crescute pentru populația de sex masculin, dar procentele sunt ridicate pentru ambele sexe (în jurul valorii

de 90%). Situația este similară atât la nivel regional, cât și la nivel județean.

Diferențele mari se înregistrează între gradele de cuprindere pe medii de rezidență, situația de la nivelul

județelor translatându-se și la nivelul regional și la cel național.

Procentul de cuprindere în unitățile școlare din mediul urban este dublu față de cel din unitățile de

învățământ din mediul rural, situația fiind similară în toate județele regiunii.

Numărul de elevi din școlile din mediul rural este un factor de natură să pună probleme, atât sistemului

educațional, cât și dezvoltării resurselor umane în aceste zone.

Raportat la grupe de vârstă la nivelul regiunii, cuprinderea într-o formă de învățământ are cele mai mari

valori pentru grupele corespunzătoare nivelurilor de educație primar - grupa de vârstă 7-10 ani (peste 90%) și

gimnazial - grupa de vârstă 11-14 ani (peste 89%), însă și pe aceste segmente se observă aceeași tendință de

scădere de-a lungul intervalului de analiză.

Pentru învățământul profesional și tehnic prezintă relevanță analiza gradului de

cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani.

La nivel regional, aceștia sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste 76%, în perioada

de analiză. Evoluția este fluctuantă de-a lungul perioadei, însă este de remarcat scăderea înregistrată în regiune

în intervalul 2014/2015-2016/2017, de la 80,8%, la 76,8%; situația aceasta se semnalează și la nivel național,

însă intensitatea este mai mică. În județele regiunii, în aceeași perioadă de analiză, scăderea maximă se înregistrează în județul Vâlcea (5,2%).


Analiza pe sexe a cuprinderii pentru această grupă de vârstă, arată că procentele sunt destul de

apropiate, diferențele fiind de maxim 2-3%. La nivel regiunii Sud Vest Oltenia, situația este înclinată ușor în

favoarea populației feminine, până în 2009/2010, iar în perioada următoare, balanța se înclină în favoarea celei

masculine. La nivelul județelor componente procentele sunt fluctuante, însă acestea variază în limitele de mai

sus.

Discrepanța majoră se observă, din datele analizate, între procentele medii de rezidență ale școlilor.

Gradul de cuprindere în mediul urban este mult mai mare față de rural pentru toate nivelurile de agregare și pe

întreaga perioadă de analiză. Spre exemplu, în anul școlar 2016/2017, la nivelul regiunii, cuprinderea a fost de

158,1% în urban, față de 14,6% în rural, iar în VÂLCEA: 177,4% în urban, față de 7,6% în rural (cea mai mare

diferență între mediile de rezidență).

Gradul cel mai scăzut de cuprindere din regiunea Sud Vest Oltenia, se regăseşte la segmentul de

populaţie cu vârsta între 19 şi 23 de ani, sub 50% în majoritatea anilor școlari din intervalul de analiză. Fac

excepție anii școlari 2014/2015 cu 55,6% cuprindere și 2015/2016 cu 51,6% cuprindere. Vâlcea se situează sub

această medie.

Trebuie menționat, însă, faptul că aceste procente au crescut începând cu anul școlar 2007 - 2008, acest lucru datorându-se și

finanțării de la bugetul de stat a unui număr mare de locuri la școala postliceală. Totuși, un mare număr de tineri nu mai

continuă studiile din cauza situaţiei financiare precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesiona

le, sau angajării pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universita

4 .2 .3 . Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Indicatorul este definit ca numărul elevilor de vârstă oficială corespunzătoare fiecărui nivel de

educaţie, cuprinşi în acestea, ca raport procentual din totalul populaţiei din grupa oficială de vârstă

corespunzătoare fiecărui nivel educaţional.

Nivelul de agregare este regional, judeţean, pe niveluri educaţionale, medii de rezidenţă și sexe.

Datele analizate la nivelul regiunii SV Oltenia pentru persoanele de vârstă 7-16 ani, corespund

perioadei anilor școlari 2007/2008-2016/2017 și arată că, la nivel total, rata netă de cuprindere în

învățământul obligatoriu a fost aproximativ constantă până în anul școlar 2010/2011 (85,2 -85,5%),

pentru ca, începând cu anul 2011/2012 să scadă, astfel încât, în anul 2016/2017 a atins minimul perioadei

de analiză, de 79,9% (fig nr. 92). Tendința din SV Oltenia este concordantă cu cea de la nivelul celorlalte

regiuni, dar și cu cea de la nivel național.


În județele regiunii, tendințele sunt similare pe perioada de analiză.

Analiza procentelor pe sexe, relevă faptul că, la nivel regiunii Sud Vest Oltenia și al județelor

componente, procentele nete de cuprindere în învățământul obligatoriu, pe întreaga perioadă de analiză, sunt

sensibil egale.

Datele furnizate la nivel regional, pe medii de rezidență ale școlilor, relevă faptul că, în mediul urban,

rata netă de cuprindere este de peste 100%, în majoritatea anilor școlari din perioada de analiză, pe când în

mediul rural valorile sunt sub 80%.

Situația este similară în toate județele componente, cauzele determinante find, în primul rând, de natură

demografică, dar și de faptul că o mare parte din părinții din mediul rural, își duc copiii la școli în mediul urban.

Referitor la cuprinderea netă în învățământul secundar superior (elevi de 15-18 ani), valorile înregistrate

în regiunea Sud Vest Oltenia, indică o creștere aproape constantă în intervalul anilor școlari 20 07/2008-

2014/2015 (de la 70,6% la 76%), pentru ca în perioada următoare, 2015/2016-2016/2017, să scadă până la la

71,6%. Tendințele sunt similare cu cele de la nivelul țării și al celorlalte regiuni, însă valorile procentuale sunt

diferite.


Evoluția județelor din regiune, în ceea ce privește rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă 15 -18

ani, este similară tendinței regionale, însă valorile sunt diferite: cifre peste media regională se înregistrează în

Gorj și Vâlcea.

Procentele nete de cuprindere din regiune și din județele componente sunt mai mari pentru populația de

gen feminin, față de cea de gen masculin, pe întreaga perioadă de analiză.

De remarcat este procentul net de cuprindere în mediul urban din regiunea SV Oltenia, care are o

valoare mult mai mare față de cel din mediul rural (spre exemplu, în anul școlar 2016/2017, 149,8% în mediul

urban, față de 11,4% în mediul rural). Aceste diferențe sunt explicate de faptul că o mare parte din absolvenții de

gimnaziu din mediul rural, urmează o formă de educație și formare profesională, începând cu clasa a IX -a, în

școli din mediul urban, unul din motive fiind insuficienta dezvoltare a rețelei școlare IPT în mediul rural. Prin

acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare IPT în zonele rurale cu populație școlară în

număr suficinet pentru înființarea unor noi unități de învățământ.

Analiza datelor statistice disponibile pe întreaga perioadă (2007/2008-2016/2017) mai

scoate în evidență o rată netă de cuprindere în clasele IX-X (elevi 15-16 ani) inferioară ratei de

cuprindere în gimnaziu (elevi de 11-14 ani), diferențele situându-se în jurul a 15%. Acest lucru

conduce la concluzia că un număr semnificativ de absolvenți de gimnaziu nu mai continuă o

formă de educație, liceală sau profesională.

Pierderile se evidențiază și la trecerea în clasele XI-XII, rata de cupriondere netă scăzând pe acest

segment cu minim 6% față de rata de cuprindere în clasele IX-X. Singurii ani în care procentele s-au menținut la

aproximativ același nivel au fost 2013/2014 și 2014/2015.

Aceste discrepanțe constituie priorități care este necesar să fie avute în vedere la elaborarea strategiilor

de dezvoltare a resurselor umane

O situaţie specială se înregistrează în cazul populaţiei romani, la nivelul regiunii neexistând şcoli ale

acestei minorităţi Chiar dacă s-au implementat o serie de programe educaţionale pentru sprijin educaţional şi

integrare pentru comunităţi de romi, cu scopul de a-i atrage pe copiii romi să urmeze o formă de învăţământ, rata

de cuprindere este încă redusă. Implicarea mediatorilor comunitari pentru a conştientiza populaţia romani de

necesitatea de a-şi şcolariza copiii, asigurarea manualelor şi a cadrelor didactice specializate sunt elemente

absolut necesare.

Pentru comunitățile defavorizate, se implementează proiecte specifice prin POCU 2014- 2020 sau

finanțate prin alte fonduri ale Uniunii Europene, prin care aceștia sunt susținuți, inclusiv financiar, pentru a

frecventa o formă de educație și pentru a dobândi o meserie.

4 .2 .4 . Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în

învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional Analiza cuprinderii în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional este realizată pentru

perioada anilor școlari 2004/2005-2016/2017.

La nivel național, ponderea IPT în total elevi înscriși în învățământul liceal și profesional a avut o

evoluție diferită de-a lungul perioadei de analiză. În intervalul 2004/2005-2007-2008 trendul a fost ușor

crescător (de la 59,9% la 60,3%), pentru ca în perioada următoare, până în 2016/2017 să scadă în mod continuu,

până la 49,49%.

Sursa datelor: INS Caiete statistice pentru educaţie

În regiunea Sud Vest Oltenia, tendințele de la nivel național s-au menținut, însă procentele de

cuprindere în IPT (învățământ liceal și profesional) au fost peste mediile naționale în toată perioada analizată.

Sursa datelor: Calculat pe baza datelor din Caiete statistice – INS

Din analiza ponderii învăţământului profesional şi tehnic in Regiunea Sud-Vest Oltenia,

se observă că judeţul Vâlcea are, după Mehedinți, cea mai mică pondere, respectiv 48,3%, pentru

anul 2017-2018, față de 48,2% în anulșcolar 2016-2017.

Analizând numărul de elevi cuprinși în unități de învățământ, în funcție de forma de proprietate, se

observă majoritatea elevilor din IPT se regăsesc în unitățile de învățământ public.

Cel mai recent an școlar pentru care statisticile oficiale oferă date, este 2017-2018. Analiza cuprinderii

în IPT la nivelul regiunilor evidențiază faptul că cel mai ridicat procent se înregistrează în regiunea Vest (43,4%)

și cel mai scăzut în București-Ilfov (30,5%). Regiunea Sud Vest Oltenia se situează pe locul doi la nivel

național, cu 41,8% cuprindere a elevilor în IPT, procent situat peste media pe țară de 37,2%.

Analizând aceste valori comparativ cu anul școlar anterior, se observă că ponderea IPT la nivelul

regiunilor a scăzut, în medie, cu 10%, fapt care este de natură să îngrijoreze, în condițiile în care piața muncii

este într-o puternică penurie de personal calificat de nivel 3 și 4.

Sursa datelor: INS Caiet statistic

Se păstrează la nivel destul de scăzut cuprinderea în învățământul profesional, procentul maxim din

regiunea Centru (17,1%), fiind destul de mic în comparație cu procentul de liceu tehnologic. Valoarea de 9,8%

cuprindere în învățământul profesional din Sud Vest Oltenia este cea mai ridicată de la reintroducerea acestui tip

de educație în anul 2012-2013, dar nu răspunde nevoii tot mai acute de calificări de nivel 3 de pe piața muncii.

Alocarea unui număr crescut de locuri în învățământul profesional va compensa această nevoie.

Sursa datelor: INS Caiet statis

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie

aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se

recomandă să fie pentru calificări de nivel 4, iar 60% pentru calificări de nivel 3.

4 .2 .5 . Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul postliceal

Perioada de analiză pentru învățământul postliceal, respectiv școala postliceală și școala de maiștri, este

intervalul anilor școlari 2005/2006-2017/2018.

Începând din anul școlar 2007-2008, acest tip de învățământ a fost finanțat și de la bugetul național,

ceea ce a făcut ca paleta de calificări să se diversifice și din ce în ce mai multe unități de învățământ să ofere

formare pe acest nivel educațional.

În regiunea Sud Vest Oltenia, numărul de elevi din postliceal a crescut constant până în anul școlar

2014-2015, când s-a atins maximul perioadei de analiză, 12269 de elevi. În perioada celor mai recenți trei ani

școlari, pentru care sunt înregistrate date statistice oficiale, numărul elevilor s -a diminuat, dar continuă să fie o

formă de învățământ căutată, în special de către absolvenții de liceu fără bacalaureat.

Sursa datelor: INS - TEMPO Online

În județele regiunii s-a menținut, în general, tendința de creștere a numărului de elevi la postliceal până

în 2014/2015 și cu o ușoară scădere în intervalul 2015/2016-2016/2017. Face excepție Vâlcea, care a avut un

număr redus și fluctuant de elevi la postliceal în perioada 2007/2008-2012/2013, însă în anul școlar 2013/2014

numărul a crescut brusc cu 250%. Deși în perioada următoare, s-au înregistrat diminuări ale numărului de elevi,

nivelul s-a menținut în continuare ridicat.


Cea mai mare cuprindere este în școlile postliceale din regiune, formă care dă de altfel și trendul

întregului învățământ postliceal. Evoluția este evidentă în perioada 2006/2007-2014/2015, când a crescut

continuu cuprinderea în această formă de învățământ. În intervalul 2015/2016- 2017/2018 se observă un ușor

regres al numărului de elevi, însă interesul absolvenților de liceu continuă să rămână la niveluri ridicate.

Sursa datelor: INS - TEMPO Onlin

Pe forme de proprietate, evoluția a fost diferită. Dacă în anul școlar 2005/2006, numărul cel mai mare de

elevi era în școlile postliceale private, pe parcursul perioadei de analiză situația s- a schimbat în favoarea școlilor

postliceale publice, în condițiile creșterii numărului de elevi la ambele forme de proprietate. Este de specificat

faptul că, în marea majoritate, peste 90%, școlile postliceale private au, ca domeniu de formare, sănătatea și

asistența pedagogică

În școala de maiștri, la nivel regional, numărul de cursanți este mult sub cel din școlile postliceale.

Cuprinderea a crescut până în anul școlar 2013-2014, pentru ca în perioada următoare să scadă continuu, până în

anul școlar 2017-2018. Județele respectă, în general, același trend, cu excepția județului Vâlcea, în care evoluția

a fost fluctuantă.


4 .2 .6 . Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în

învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional în anul şcolar 2017-

2018 Oferta educațională a școlilor se concretizează în planul de școlarizare realizat, care include numărul de

clase și numărul de elevi, pentru fiecare calificare și fiecare domeniu de pregătire.

Oferta educațională pentru învățământ liceal tehnologic 2017-2018 Analiza numărului de elevi, pe domenii, în învățământul liceal din regiunea SV Oltenia în anul școlar

2017-2018, arată că procentul cel mai mare de cuprindere este la domeniul mecanică, urmat de domeniile

economic, turism și alimentație, electric și electronică automatizări. Cele mai mici ponderi se înregistrează la

domeniile silvicultură, chimie industrială și fabricarea produselor din lemn, care și ca sectoare economice au o

slabă reprezentare în regiune. Situația nu s-a schimbat față de anul anterior, ierarhizarea domeniilor de pregătire

fiind identică.

Sursa datelor: ISJ

Analiza pe calificări, în cadrul județului Vîlcea, arată că situația este diferită, calificările cu cel mai mare

grad de cuprindere fiind: tehnician în activităţi economice, tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului,

tehnician în instalaţii electrice.

Oferta educațională pentru învățământ profesional 2017-2018 La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, oferta pentru învățământ profesional pentru anul școlar 2017 -

2018, s-a concretizat în 111 clase a IX-a cu 2667 elevi. În clasa a X-a funcționează 109 clase cu 2369 elevi, iar la

clasa a XI-a, 110 clase cu 2289 elevi.

Sursa datelor: ISJ Pe domenii de formare, cuprinderea cea mai mare este la domeniul mecanică (47.6% clasa a IX-a, 49,1% clasa a

X-a, 52,6% clasa a XI-a ); la mare distanță urmează domeniile turism și alimentație (15,2 clasa aIX-a,

12,6%clasa a X-a, 9,5% clasa a IX-a%) și agricultură (11% clasa a IX-a,8,4%

În județul Vâlcea, procentele cele mai mari de elevi cuprinși, sunt repartizate astfel pe calificări: la mecanic auto,

lăcătuş mecanic prestări servicii și la ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie.

Sursa datelor: ISJ

Oferta educațională pentru învățământ dual 2017-2018 La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia au fost contituite, în anul școlar 2017-2018, un număr de opt clase a

IX-a de învățământ dual.

Regiunea Jud Forma de

Domeniul de pregătire Nr. Nr.

organizare clase elevi

Procent

a a

/RO/ a

IX-a IX-a IX-a

DJ Construcţii, instalaţii şi

Sud-Vest Oltenia înv. dual lucrări publice 1,5 31 1,2%

Mecanică 2,5 69 2,7%

Turism şi alimentaţie 1,0 25 1,0%

înv.dual Total 5,0 125 4,9%

MH înv. dual Agricultură 1,0 26 1,0%


OT înv. dual Mecanică 1,0 28 1,1%


VL înv. dual Mecanică 1,0 22 0,9%


Sursa datelor: ISJ

După cum se observă din tabelul de mai sus, numărul de clase din județele din Oltenia, este destul de

mic în comparație cu alte regiuni, spre exemplu Centru sau Nord Vest, dar această formă de educație este în

dezvoltare, iar în anul școlar 2018-2019 numărul de clase a crescut, conform proiectelor de plan de școlarizare

aprobate pentru 2018-2019.

4 .2 .7 . Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în

învăţământul postliceal în anul şcolar 2017-2018 La nivelul regiunii SV Oltenia, la școala postliceală, în anul școlar 2017-2018, numărul cel mai mare

de elevi cuprinși este la domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică (2836 de elevi); la mare distanță sunt

domeniile transporturi (1430 elevi), informatică (1179 elevi), electronică automatizări (585 elevi).

OBS: Se are în vedere numărul de elevi cuprinși în toți cei trei ani de studii

Sursa datelor: ISJ

Ierarhia se păstrează și la nivel județean, aceste domenii fiind reprezentate în toate cele cinci județe

ale regiunii.

La școala de maiștri, cuprinderea este scăzută, numărul total de elevi, în anul școlar 2017- 2018, fiind

de 1289 în întreaga regiune.

Sursa datelor: ISJ

Domeniile de pregătire cu cel mai mare număr de elevi sunt: mecanică și construcții, instalații și

lucrări publice.

Situaţia şcolarizării în învăţământul profesional şi tehnic de stat şi particular

în anul şcolar 2017 – 2018 - învăţământ postliceal de stat

In regiunea Sud Vest Oltenia, domeniile cu cei mai mulți elevi cuprinși sunt mecanica, electricul și construcțiile,

iar la nivelul judeţului Vâlcea, se remarcă domeniul mecanică şi, specific judeţului, domeniul chimie industrială.

2017 – 2018 - maiștri

4 .2 .8 . Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Gradul de satisfacere a

solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul

profesional La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, prin proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2018 -2019,

unitățile IPT au prevăzute contracte-cadru pentru pregătirea practică a elevilor din învățământul profesional, cu

un număr de 272 operatori economici, care și-au manifestat astfel intenția de organiza stagii de instruire în

sediile proprii. Din acest punct de vedere regiunea se află pe penultimul loc în țară, în județul Vâlcea fiind 612

solicitări față de 581 în anul 2017-2018.

Trebuie specificat faptul că numărul de solicitări din partea mediului economic a fost mult mai mare,

însă capacitatea de absorbție a sistemului de educație și formare profesională din județe este limitată de numărul

de absolvenți de gimnaziu, care a avut o involuție accentuată în ultimii ani, de existența autorizării/acreditării

pentru anumite calificări și de nevoia de formare a formațiunilor de studiu.

Regiunea, Total Nr locuri Diferente Pondere Număr

Judeţul locuri in proiect rezovare de op.

solicitate plan de solicitari Ec. Cu

de op. şcolarizare care sunt

Ec. încheiate

contracte

Sud – Vest

Oltenia 4374 3192 -1182 73,0% 272

Dolj 1859 1036 -823 55,7% 92

Gorj 877 644 -233 73,4% 63 Mehedinţi 430 364 -66 84,7% 18

Olt 596 588 -8 98,7% 58 Vâlcea 612 560 -52 91,5% 41

Sursa : ISJ

Se remarcă faptul că, în comparație cu anul școlar 2017-2018, numărul de solicitări pentru parteneriate

de practică din regiune este în creștere (4374 de locuri solicitate pentru 2018-2019, față de 4019 solicitate pentru

2017-2018). În județe, a crescut numărul de solicitări în județele Dolj, Gorj și Vâlcea. Situația se compensează

parțial prin solicitările în creștere ca număr, pentru învățământ dual.

Procentul de onorare al solicitărilor la nivel regional este 73%, apropiat de procentul la nivel național,

de 74,3%, județul Vâlcea fiind peste media regională și națională.

Operatorii economici din regiuna Sud Vest Oltenia au solicitat pentru anul școlar 2018- 2019 un număr

de 495 de locuri în învățământul dual, optând pentru implicarea activă și susținerea financiară a formării

profesionale a elevilor, în județul Vâlcea fiind solicitate 147 locuri, față de 22 locuri în anul 2017-2018.

Inspectoratele Școlare Județene au răspuns acestor solicitări, alocând un număr de 492 de locuri pentru

dual singura restricție fiind cea a constituirii formațiunilor de studiu.

Regiunea, Total

Număr

Judeţul Nr locuri

de op. ec. locuri Pondere

in proiect

cu care solicitate Diferențe rezolvare

plan sunt de op.

solicitari

scolarizare

încheiate ec.

contracte

Sud - Vest

Oltenia 495 492 -3 99% 21

Dolj 30 30 0 100,0% 1

Gorj 150 148 0 100,0% 1

Mehedinţi 56 56 0 100,0% 1

Olt 112 112 0 100,0% 4

Vâlcea 147 144 -3 98% 14 Procentul de onorare a solicitărilor este de 99% la nivel regional, în Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt

solicitările fiind rezolvate în procent de 100%, iar în Vâlcea procentul fiind de 98%, determinat numai de

încadrarea în numărul maxim de elevi în clase.

Au solicitat implicarea în procesul de formare profesională în învățământul dual un număr de 21 de

operatori economici, numărul de locuri fiind diferite de la un județ la altul și de la un

operator economic la altul. Spre exemplu, în județul Vâlcea au fost solicitate 147 de locuri de către 14 operatori

economici, dintre care unul singur a solicitat 55 de locuri.

În Sud Vest Oltenia, cele mai multe solicitări au fost pentru calificări din domeniul mecanică (234

locuri), urmat de domeniul electric (113 locuri), electronică automatizări (56 locuri), electromecanică (45

locuri), industrie alimentară (30 locuri) și chimie industrială (14 locuri), iar pentru județul Vâlcea cele mai multe

solicitări au fost pentru calificari din domeniul mecanică, industrie alimentară, electric, electromecanică, chimie

industrială.

La nivel național, au fost alocate pentru învățământ dual un număr de 5603 locuri, în 203,5 clase de dual.

În funcție de numărul de locuri alocate pentru acest tip de învățământ, regiunea Sud Vest Oltenia se

situează pe locul al cincilea, după Centru (1800 locuri), Nord Est (1225 locuri), Sud Muntenia (693 locuri) și

Vest (671 locuri).

În raport cu situația pentru anul școlar 2017-2018, când au solicitat școlarizare în învățământul dual, un

număr de 13 operatori economici la nivelul regiunii, pentru 274 de locuri, se observă o îmbunătățire evidentă a

situației, cu atât mai mult cu cât au solicitat colaborarea cu sistemul IPT din regiune, operatori economici care nu

au mai avut colaborări până acum.

Alocarea numărului de locuri pentru școlarizare s-a realizat în funcţie de nevoia de constituire a

formaţiunilor de studiu, de asigurare a unei distribuţii echilibrate pe calificări şi funcţie de realităţile pieţei

muncii la nivel local.

4 .2 .9 . Parteneriatul cu operatorii economici Oferta educațională pentru învățământul profesional este în strânsă legătură cu cererea de pe piața

muncii pentru calificările de nivel 3. Organizarea și funcționarea acestei forme de învățământ este condiționată

de existența contractelor-cadru încheiate cu operatorii economici/instituţii publice, prin care se stabilesc

obligaţiile privind:

a) organizarea şi desfăşurarea procesului de formare pentru obţinerea calificării profesionale a elevilor şi a stagiilor de pregătire practică, precum şi proiectarea curriculumului în dezvoltare locală;

b) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pregătirii practice a elevilor din învăţământul profesional;

c) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării profesionale a elevilor. Contractele-cadru sunt acorduri generale încheiate de către unităţile de învăţământ cu operatorii

economici/instituţiile publice partenere pe o durată de minimum 3 ani, care stau la baza contractelor de pregătire

practică a elevilor.

Sursa datelor : Inspectoratele Şcolare

În regiunea Sud Vest Oltenia, pentru anul școlar 2017-2018, unitățile IPT au încheiat parteneriate pentru

pregătirea practică a elevilor din învățământul profesional, cu un număr de 331 operatori economici, pentru

calificări din 13 domenii de pregătire, în funcție de nevoile de existente la nivelul local. Din acest punct de

vedere regiunea se află pe penultimul loc în țară.

Sursa datelor : Inspectoratele Şcolare

În ceea ce privește numărul de operatori economici parteneri ai unităților IPT din regiunea Sud Vest

Oltenia, acesta este, pentru anul școlar 2017-2018, de 224, reprezentând 6% din numărul total de operatori

economici implicați în formarea profesională.

Din acest punct de vedere, regiunea se situează pe antepenultimul loc în țară.

Sursa datelor: ISJ

În județul Vâlcea, situația numărului de operatori care au încheiat parteneriate este 45.

Începând din anul școlar 2017-2018, se implementează, în România, sistemul de învățământ dual, care

este organizat la iniţiativa directă a operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi

parteneri de practică.

La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, și-au exprimat opțiunea un număr de 13 operatori, cu care au fost

încheiate contracte de parteneriat. Din acest punct de vedere, regiunea se situează pe locul cinci la nivel național.

Sursa datelor: ISJ

În interiorul regiunii, a fost organizat învățământ dual în patru din cele cinci județe componente,

singurul în care nu s-au ocupat locurile, chiar dacă în proiectul planului de școlarizare au fost propuse, a fost

Gorjul.

În Vâlcea, un singur operator a fost partener pentru învățământul dual, în anul 2017 -2018.

4 .2 .1 0 . Reţeaua unităţilor şcolare IPT Rețeaua unităților de învățământ profesional și tehnic face parte din rețeaua școlară constituită la

nivelul fiecărui județ.

În regiunea Sud Vest Oltenia, în anul școlar 2017-2018 funcționează 114 școli IPT, din care 33 sunt

în mediul rural.

Județul Vâlcea are o rețea formată din 22 de unități IPT, din care trei funcționează în mediul rural.

În mediul rural sunt un liceu teoretic cu clase de învăţământ profesional şi două şcoli profesionale,

iar celelalte unități se găsesc în mediul urban.

În funcție de nivelul de învățământ, unitățile IPT sunt clasificate astfel: 3 colegii, 17 licee, o şcoală profesională şi o şcoală profesională specială.

4 .2 .1 1 . Ierarhizarea unităţilor IPT funcţie de număr de elevi înscrişi în

învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional, curs de zi

În unitățile de învățământ profesional și tehnic de stat și particulare din regiunea Sud Vest Oltenia învață

în anul școlar 2016-2017, în cadrul liceului tehnologic și învățământului profesional, curs de zi, un număr de

32855 elevi în 16 domenii de pregătire, iar în judeţul Vâlcea, 6381 elevi în 16 domenii de pregătire.

Un număr de 3 de unități din judeţ: Liceul Tehnologic "Petrache Poenaru", Liceul "Constantin

Brancoveanu" şi Liceul Tehnologic "Bratianu" școlarizează în domeniul agricultură, numărul total cel mai mare

de elevi fiind la Liceul Tehnologic "Petrache Poenaru" (89 persoane).

Domeniul chimie industrială este reprezentat numai la Liceul Tehnologic "Oltchim" (29 persoane).

Domeniul comerț este reprezentat numai la Colegiul Economic (105 persoane).

Domeniul construcţii, instalaţii şi lucrări publice este școlarizat în 3 unități IPT din judeţ Liceul

"Constantin Brancoveanu", Liceul Tehnologic"Capitan Nicolae Plesoianu" şi Liceul Tehnologic "Ferdinand I".

Numărul cel mai mare de elevi (65) este la Liceul "Constantin Brancoveanu" Horezu.

Domeniul economic este unul dintre cel mai bine reprezentate, chiar dacă este școlarizat numai la liceu

tehnologic, în 4 unități IPT din judeţ. Pe primul loc, în privința populației școlare din domeniu, este Colegiul

Economic cu 368 elevi în cei patru ani de studiu.

În domeniul electric sunt școlarizați un număr mare de elevi, în 7 unități de învățământ din județ. Școala

cu cel mai mare număr de elevi în domeniu este Liceul "Constantin Brâncoveanu" Horezu (213 persoane), atat la

nivel de judeţ, cât şi la nivel de regiune.

În domeniul electronică automatizări au organizate clase în 4 unități IPT, iar pe primul loc ca număr de

elevi este Colegiul Energetic Râmnicu Vâlcea, Vâlcea (264 persoane). atat la nivel de judeţ, cât şi la nivel de

regiune.

Domeniul estetica şi igiena corpului omenesc este prezent numai la Liceul Tehnologic

"General Magheru" având numărul maxim de elevi (100).

Domeniul fabricarea produselor din lemn este prezent numai la Colegiul de Silvicultură și

Protecția Mediului având numărul maxim de elevi (58).

În domeniul industrie alimentară școlarizează 3 unități IPT, Liceul Tehnologic "Brătianu" având cel

mai mare număr de elevi, 94.

În 4 unități de învățământ din judeţ este prezent domeniul industrie textilă şi pielărie, iar Liceul

"Constantin Brâncoveanu" Horezu se găsește pe primul loc ca număr de elevi, respectiv 75.

Domeniul mecanică este cel mai bine reprezentat la nivel de judeţ, 13 unități IPT având în oferta școlară

acest domeniu de pregătire. Numărul maxim de elevi este Liceul Tehnologic"Căpitan Nicolae Pleşoianu" (243

de persoane).

Domeniul protecţia mediului, specific numai liceului tehnologic, este școlarizat în 5 colegii și licee, iar

Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului are cel mai mare număr de elevi,172.

Domeniul silvicultură este prezent în 2 unități de învățământ din Vâlcea. Colegiul de Silvicultură și

Protecția Mediului, Râmnicu Vâlcea, este pe primul loc în privința numărului de elevi (99 de persoane) atât la

nivel de judeţ, cât şi la nivel de regiune.

În domeniul turism şi alimentaţie școlarizează 6 unități IPT din judeţ, Colegiul Economic fiind pe

primul loc din punct de vedere al numărului de elevi, 225.

4 .2 .1 2 . Resursele umane din ÎPT Desfășurarea procesului educațional la standardele cerute de piața muncii, cu personal didactic bine

pregătit din punct de vedere științific și psihopedagogic, reprezintă o cerință esențială pentru ca viitorii

absolvenți să aibă succes în carieră.

În România, analiza pe grupe de vârstă a personalului didactic, conduce în mod clar la concluzia că se

acutizează pe parcursul anilor, fenomenul de îmbătrânire a resurselor umane din educație.

Cifrele din statisticile oficiale ale INS, de la nivel național, arată că ponderea personalului calificat este

de peste 90% în întreaga perioadă de analiză a anilor școlari 201/2012-2016/2017. Minimul perioadei se

înregistrează în anul școlar 2012/2013 (96%), procentele crescând continuu după acest an, astfel încât în

2016/2017 acesta se situează la 98,6%(fig. nr. 113), însă nereușind să atingă nivelul maxim din 2011/2012, de

99,2%.

Evoluţia ponderii personalului didactic calificat

98.3% 98.3% 98.5% 98.5% 99.0%

98.0%

97.0%

Pe nivele de educație, statisticile arată că cele mai ridicate procente de cadre didactice calificate sunt în

învățământul liceal, peste 96% în întreaga perioadă de analiză. În învățământul profesional, chiar dacă în anul

școlar 2011/2012 procentul de calificați era de 100%, acesta a scăzut brusc în anul următor, la 77%, iar creșterile

ulterioare nu au mai reușit să acopere diferențele, astfel că în anul școlar 2016/2017 procentul înregistrat era de

95%.

În învățământul postliceal, procentul de profesori calificați este fluctuant, cu valori peste 93% pe

întreaga perioadă.

În cadrul învățământului liceal, procentele de cadre didactice calificate sunt destul de echilibrate pe

profiluri și apropiate de valorile de ansamblu care se situează la nivel foarte ridicat, apropiat de 100%

Sursa datelor: INS

În România, analiza pe grupe de vârstă a personalului didactic, conduce în mod clar la concluzia că se

acutizează pe parcursul anilor, fenomenul de îmbătrânire resurselor umane în educație.

Dacă în anul școlar 2011-2012, un procent de 26,1% erau cadre didactice sub 34 de ani, în anul școlar

2017-2018 acest procent a scăzut la 14,3%. Au crescut, în schimb, în perioada anilor școlari 2011/2012 -

2017/2018, procentele pentru cadrele didactice din celelalte grupe de vârstă:

- grupa de vârstă 35-54 ani, în creștere, de la 54,2% lșa 62,4%;

- grupa de vârstă 55-64ani, în creștere de la 19% la 20,5%; - grupa de vârstă 65 ani și peste, în creștere de la 0,7% la 2,8%.

Sursa datelor: INS

Îmbătrânirea forței de muncă în sectorul educație este, pe de o parte, rezultatul scăderii populației

școlare și dispariției unui număr mare de catedre care să poată fi ocupate de tineri absolvenți, iar pe de altă parte

urmare a faptului că o carieră didactică nu a fost de interes pentru tineri o lungă perioadă de timp, din cauza

slabei motivații financiare. Creșterile salariale vor fi de natură să determine tinerii să opteze pentru o catedră în

învățământ, cu atât mai mult cu cât este recunoscut faptul că pornesc din start cu o pregătire științifică actualizată

Studiul datelor statistice oficiale la nivel de regiuni, arată că procentul de personal calificat în

învățământul liceal se apropie de maxim, fiind peste 96% în perioada de analiză 2011/2012 - 2017/2018, atât la

nivel național cât și la nivelul regiunilor de dezvoltare.

Sursa datelor: INS

În interiorul regiunii Sud Vest Oltenia, situația este similară, diferențele între județele componente fiind

sub 1%. Repartiția pe medii de rezidență arată că procentul de personal calificat din mediul rural este puțin mai

mare decât în urban în majoritatea anilor de analiză.

Sursa datelor: INS

Fluctuațiile sunt destul de reduse între un an școlar și altul, însă există încă posturi care nu sunt ocupate

cu personal calificat în unitățile IPT din regiune, așa cum rezultă din datele administrative ale Inspectoratelor

Școlare.

La nivelul judeţului Vâlcea se observă o scădere a numărului de cadre didactice tehnice şi in special a

maiştrilor instructori. De asemenea, numărul necalificaţilor este mic în comparaţie cu numărul cadrelo r

didactice calificate.

4 .2 .1 3 . Infrastructura unităţilor şcolare din IPT Analiza datelor furnizate de INS, pentru începutul anului școlar 2016-2017, reflectă faptul că în unitățile

școlare de învăţământ liceal, profesional şi postliceal din regiune funcționează un număr de 977 de laboratoare.

În judeţul Vâlcea – 167. Numărul este proporțional cu numărul de școli din fiecare județ.

LICEUL TEHNOLOGIC JUSTINIAN MARINA- OLANESTI

Sursa datelor: INS

În privința spațiilor pentru desfășurarea instruirii practice, unitățile IPT din Sud Vest Oltenia au în

componență un număr de 392 ateliere școlare, din care în Vâlcea 60.

Sursa datelor: INS

Pentru desfășurarea procesului educațional, dar și pentru rezolvarea probemelor

administrative, unitățile de învățământ din regiune sunt dotate cu PC-uri, în număr total de 12338

bucăți (2301 în Vâlcea). În mod practic, nu există școală fără minim o rețea de calculatoare.


ANALIZA MEDIULUI INTERN

Analiza rezultatelor şi evoluţiilor

Desfasurarea concursului interjudetean de matematica X-OL infiintat in anul 1999 la care au participat 500

elevi;

Desfasurarea Simpozionului Interjudetean “Traditional si actual in invatamantul romanesc”

Participarea elevilor scolii la Olimpiadele scolare obtinand rezultate la matematica, educatie

tehnologica, geografie, istorie, engleza si franceza;

Achizitia de materiale pentru laboratoarele de fizica, chimie, biologie, care duc la imbunatatirea

facilitatilor de predare-invatare;

Infiintarea unui CDI pentru informare, consultanta si indrumare;

Existenta a doua laboratoare de informatica cu 25 de calculatoare si un server cu conexiune la internet;

Achizitionarea de carti pentru biblioteca scolara;

Dotare centru de documentare si informare;

Adaptarea competentelor absolventilor la cerintele angajatorilor

Crearea unui parteneriat eficient intre angajatori si sistemul TVET .

Dezvoltarea capacitatii de orientare scolara si profesionala.

Scoala noastra dispune de cabinet si de consilier scolar.

Cresterea accesului la educatie pentru tinerii din judetul Valcea.

S-a imbunatatit procesul implicarii parintilor in viata scolii.

Proiectul "Toti diferiti toti egali” pentru grupurile dezavantajate(romii, cu copii cu

CES). Parteneriat cu centrul de zi “Petria” Ocnele Mari

Corelarea ofertei educationale cu tendintele de dezvoltare economica a regiunii:

S-au realizat burse ale ofertelor scolare pentru IPT prin care s-a promovat imaginea scolii;

Programe de reconversie profesionala si de perfectionare a cadrelor didactice in vederea adaptarii la

noile cerinte ale IPT in functie de nevoile existente pe piata muncii;

Reducerea ratei abandonului scolar,a ratei de repetentie:

Formarea cadrelor didactice pe linia aplicarii sistemului de invatare centrata pe

elev; Stilurile individuale de invatare pentru scaderea ratei abandonului scolar.


Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:

Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România.

Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învăţării permanente.

Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă.

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică

şi socială a comunităţilor locale.

Realizarea echităţii în educaţie.


Analiza rezultate EVALUARE NATIONALA CLS A VIII-A NOTE 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

MEDIA FINALA 3 1 3 4 2 5 7 5 1

EVALUARE NATIONALA CLS A VIII-A

LIMBA ROMANA EVN 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

Limba romana 2 1 2 1 4 5 4 5 7

EVALUARE NATIONALA CLS A VIII-A

MATEMATICA EVN 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

Matematica 5 1 6 1 4 7 3 3 1

REZULTATE EVALUARE NATIONALA 2020

NR.CRT COD ROMANA MATE MEDIA FINALA

1 VL10720105 1.4 1 1.2

2 VL10720089 1.6 1.95 1.77

3 VL10734271 2.1 1.5 1.8

4 VL10720186 3.7 1.5 2.6

5 VL10720406 4.2 2.5 3.35

6 VL10720595 5 1.9 3.45

7 VL10710148 3.6 3.4 3.5

8 VL10710180 5.2 3.5 4.35

9 VL10710037 6 3.3 4.65

10 VL10710068 5.5 3.85 4.67

11 VL10710193 6.6 3.3 4.95

12 VL10720036 6.4 4.05 5.22

13 VL10710094 6.9 3.75 5.32

14 VL10710125 6.55 5.7 6.12

15 VL10710012 5.7 6.6 6.15

16 VL10710065 7.05 6.2 6.62

17 VL10710039 8.8 5.1 6.95

18 VL10734153 8.4 5.5 6.95

19 VL10734077 7.7 6.3 7

20 VL10719955 8.05 6.1 7.07

21 VL10710058 7.45 6.7 7.07

22 VL10710127 8.9 5.35 7.12

23 VL10720323 7.45 6.8 7.12

24 VL10734159 9.1 6 7.55

25 VL10734127 8.2 7.35 7.77

26 VL10720253 9.25 7.9 8.57

27 VL10720517 9.5 7.9 8.7

28 VL10720364 9.4 8.3 8.85

29 VL9796282 9.1 8.6 8.85

30 VL10734265 9.8 8.15 8.97

31 VL10710110 9.75 9.5 9.62

BACALAUREAT 2020 LIMBA ROMANA

MEDII 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

LIMBA

ROMANA 1 1 3 1 6 1 3 2 2

MATEMATICA

MEDII 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

MATEMATICA 5 4 0 3 3 2 1 2 0

GEOGRAFIE

MEDII 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

GEOGRAFIE

0 4 0 0 4 2 5 4 0

ECONOMIE

MEDII 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

ECONOMIE

0 0 0 0 0 0 1 0 0


Analiza SWOT:

PUNCTE TARI (STRENGTH): PUNCTE SLABE (WEAKNESS):

CURRICULUM

Instituţia dispune de material curricular adecvat Organizarea defectoasă a CDŞ :

profilurilor şi specializărilor şi în conformitate cu managerial – oferta şcolii

nu satisface standardele ocupaţionale naţionale;

nevoile tuturor elevilor;

La nivelul fiecărei catedre există portofolii cu administrativ – opţiunile se fac în funcţie de

auxiliare curriculare, ghiduri de aplicare a decizia majorităţii elevilor clasei;

programei, culegeri de teste, îndrumătoare ;

Există o diversificarea curriculum-ului la decizia

resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu

şcolii şi a curriculum-ului în dezvoltarea locală;

solicitările

(părinţilor şi

copiilor)

Unitatea dispune de softuri educaţionale care permit beneficiarilor.

realizarea unor lecţii moderne, dinamice; Lipsa manualelor pentru liceu (cls. a XI, XII) la

Există o bună raportare la dinamica şi la nevoile unele calificăriprofesionale

actuale, dar mai ales la finalităţile de perspectivă ale

sistemului de învăţământ profesional şi tehnic;

S-a realizat adaptarea curriculum-ului local la

Ponderea redusă a materialelor auxiliare.

nevoile specifice ale angajatorilor;

Liceul aobținut rezultate bune şi foarte bune la

olimpiadele şi concursurile şcolare;

Oferta de mijloace de învăţământ şi accesorii

curriculare este valorificată eficient.

RESURSE UMANE

Personal didactic calificat în proporţie de 98 %; Slaba motivare a cadrelor didactice datorată

Ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul salariilor mici, eliminarea salariului de merit sau a

altor sporuri; didactic I este de 53 %, gradul II este de 27%,

definitivat 16,85% și debutant 3,30%; Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor

Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în cadre didactice;

Conservatorismul unor cadre didactice privind


activitatea didactică este de 85 %;

Relaţiile interpersonale (profesor -elev,

conducere-subalterni, profesori-părinţi, profesori-

profesori etc.)existente favorizează crearea unui

climat educaţional deschis, stimulativ;

Există o bună delimitare a responsabilităţilor

cadrelor didactice (există 16 comisii constituite pe

diverse probleme) precum şi o bună coordonare a

acestora;

Ameliorarea relaţiei profesor-elev prin

intermediul Consiliului Elevilor;

Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice prin

cursuri postuniversitare, masterate, doctorate înconformitate cu cerinţele integrării

europene,abilitări curriculare, grade didactice;

Pregătirea elevilor pentru schimbările care au loc

pe plan intern cât şi internaţional;

Participarea cadrelor didactice în cadrul

programelor,Erasmus+în programul firmelor de

exerciţiu, ş.a.;

Personal cu dublă calificare (specializări), inginerişi maiştrii instructori care au absolvit cursuri

postuniversitare şi universitare specifice;

Gestionarea corespunzătoare a conflictelor din

cadrul unităţilor şcolare;

Cadrele didactice dovedesc o bună cunoaştere a

curriculum-ului şi îşi stabilesc strategia de

predare-învăţare în funcţie de Standardele de

Pregătire Profesională, de specificul fiecărui

colectiv (atitudini, grad de motivare, interese), de

progresul elevilor;

Cuprinderea în învăţământ a populaţiei de etnie

rromă prin rezervarea de locuri.

aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea

lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile

elevului, informatizarea învăţământului etc.;

Nevoia reală de abilitare a profesorilor diriginţi

pentru activitatea de consiliere privind cariera;

Mobilitatea geografică redusă a populaţiei şcolare

pentru obţinerea unei calificări profesionale;

Scăderea populaţiei şcolare ceea ce implică şi

scăderea numărului de clase, respectiv de norme

didactice;

Neimplicarea cadrelor tehnice în accesarea

programelor Erasmus+ necesare realizării

practicii;

Scăderea numărului de personal didactic auxiliar;

Lipsa oportunităţilor de a accesa o nouă calificare

pentru cadrele didactice tehnice (completată de

pericolul de disponibilizare a personalului

calificat din TVET);

Rata şomajului ridicată în rândul absolvenţilor

(categoria de vârstă 16 – 25 de ani, nu este căutată

de angajatori, conform anchetelor AJOFM);

RESURSE MATERIALE


Starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea

în normele de igienă corespunzătoare;

Exitenţafuncționalăacabinetelorși,

laboratoarelor pentru anumite discipline:

informatică, fizică şi chimie, biologie, limba

română, psihopedagogie; Școala dispune de fonduri băneşti extrabugetare;

Școala prin eforturi proprii şi prin accesarea unor

proiecte şi-a îmbogăţit şi modernizat baza

materială;

Conectarea la internet a tuturor corpurilor de

cladiri;

Sistemul educaţional AEL existent și funcțional;

Proiecte de investiţii, reabilitări prin programele

M.E.C.T.S;

Cooperarea și parteneriatele cu universităţile de

profil;

Prin cooperare cu agenţii economici, s-au accesat

surse complementare de finanţare şi de dotări

materiale;

Buna comunicare şi colaborare cu organele

administraţiei publice locale, au asigurat o bună

finanţare a unităţii de învăţământ;

O bună comunicare între unitatea școlară și ISJ.

Vâlcea, MEN și CNDIPT.

Fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat

în întregime;

Biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet iar

CDI-ul nu este funcțional din lipsă de spațiu;

Fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru

stimularea cadrelor didactice şi elevilor, pentru

achiziţionarea unor echipamente şi materiale

didactice, pentru întreţinerea spaţiilor şcolare;

Nedotarea cu echipamente la standarde europene

a atelierelor școală;

Neasigurarea necesarului de materii prime în

vederea desfăşurării activităţii de instruire

practică;

Nealocarea de la bugetul de stat a unor fonduri cu

destinaţie precisă, necesare investiţiilor şi

achiziţionării mijloacelor de învăţământ pentru

învăţământul profrsional și tehnic;

Inexistenţa unor legi stimulative pentru agenţii

economici în vederea dotării şcolilor;

Baza materială existentă în unitate nu permite

realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor)

beneficiarilor;

DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, RELAȚII SISTEMICE ȘI RELAȚII COMUNITARE

Semestrial – Comisia diriginţilor organizează Insuficiența parteneriatelor cu O.N.G. –uri

întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul sau agenți economici pentru toate domeniile de

prevenirii delincvenţei juvenile;

calificare;

Întâlniri semestriale cu Comitetul de părinţi,


suplimentate de consultaţii individuale cu părinţii; Puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică

Dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi se coparticiparea părinţilor;

realizează pe baza parteneriatelor încheiate, prin Lipsa de motivaţie în implicarea unor agenţi

desfășurarea unor activități commune și prin economici în pregătirea viitorilor absolvenţi;

intermediul serbărilor şcolare; Aspecte instituţionale privind unitatea de

Contactele cu diverse instituţii pentru realizarea învăţământ: implicare slabă a administraţiei

unor activităţi extracurriculare precum : excursii, publice în parteneriatul şcoală – angajator, în

vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni planificarea investiţiilor viitoare în şcoli, în

caritabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc., elaborarea de politici de formare profesională la

introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie nivel local/judeţean şi alocare de fonduri pentru

la socializarea lor; dezvoltarea formării;

Buna funcţionare şi experienţa a parteneriatelor Motivarea slabă a unui parteneriat real implicat în bilaterale şcoală – agent economic; procesul de formare profesională.

Organizarea instruirii practice la agenţi

economici;

Interesul agenţilor economici pentru angajarea

absolvenţilor;

Colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior

din Judeţul Vâlcea şi din alte centre universitare,

pentru formarea profesională a cadrelor didactice;

Relaţii bune între şcoală și comunitatea locală;

OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES): AMENINŢĂRI (THREATS):

CURRICULUM


Identificareaoportunităţilor de formare pentru Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cadrelor didactice;

cerinţele şi solicitările părinţilor şi elevilor poate CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de

scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum informare şi cunoaştere în diferite domenii de

şi interesul pentru această unitate de învăţământ. activitate;

Există riscul micşorării numărului de cereri de Oferta CDŞ vine în

sprijinul ameliorării

înscriere în instituţie; fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la

dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru Baza materială existentă nu permite realizarea

învăţare; tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor;

CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale;

Numărul calculatoarelor din şcoală nu este Corelarea curriculum-ului în dezvoltarea locală din învăţământul profesional şi tehnic cu cerinţele suficient;

agenţilor economici; Comunicarea deficitară între şcoală, CCD şi

Accesul la internet în scopul cunoaşterii ultimelor inspectoratul şcolar poate afecta buna organizare noutăţi din domeniul tehnic; a curriculumului şcolii;

Crearea unui stoc de manuale în bibliotecile Needitarea manualelor pentru învăţământul şcolare pentru a putea fi împrumutate elevilor cu profesional;

situaţie materială precară; Efectuarea instruirii practice şi a laboratorului

tehnologic pe clasă;

Proporţia trunchi comun – CDS (CDL) din planul

cadru nu permite dezvoltarea ofertei educaţionale;

RESURSE UMANE

Numărul de întâlniri şi activităţi comune ale Scăderea motivaţiei şi interesului pentru

cadrelor didactice în afara orelor de curs activităţile profesionale (colaborare cu părinţii,

favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea perfecţionarea, activităţile extracurriculare,

coeziunii grupului, o comunicare mai bună; confecţionarea materialelor didactice, pregătirea

Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare cu profesionalism a lecţiilor etc.);

organizate de CCD, ONG, universităţi; Scăderea prestigiului cadrelor didactice prin

Întâlnirile frecvente de câte ori este cazul între pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan

local;

cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu

părinţii la nivelul clasei/şcolii, consultaţiile); Criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii

Migrarea populaţiei spre anumite zone urbane economice care reduce implicarea familiei în

viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia

Experienţa în judeţ a instituţiilor de formare profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a


continuă şi a centrelor de formare profesională a elevilor;

adulţilor; Scăderea naturală a populaţiei;

Îndrumare şi control cu efecte favorabile în Migraţia spre vestul Europei; teritoriu prin inspecţia şcolară;

Consilierea şcolară şi profesională a elevilor şi Depopularea zonelor rurale prin plecarea tinerilor;

părinţilor în vederea orientării în carieră, prin Îmbătrânirea populaţiei active care determină prezentarea ofertei educaţionale a filierei scăderea populaţiei şcolare;

tehnologice;

Deficitul prognozat de personal didactic calificat;

Abandonul şcolar din motive socio-economice;

Condiţia materială a cadrelor didactice;

Neimplicarea familiei în viaţa şcolii;

Dezinteresul unor agenţi economici în formarea

profesională a tinerilor;

RESURSE MATERIALE

Descentralizare şi autonomie instituţională; Degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor

Parteneriat cu comunitatea locală băneşti limitate și sistarea lucrărilor de investiții;

(primărie,părinţi, agenți economici), ONG, firme; Conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi

Existenţa unor spaţii (cabinetul de informatică, întreţinerea spaţiilor şcolare;

sălile de clasă, sala de sport) ce pot fi închiriate în Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice

scopul obţinerii unor fonduri băneşti; conduce la uzura morală a echipamentelor

Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în existente;

activităţi productive şi de întreţinere a şcolii; Scăderea calităţii instruirii teoretice şi practice în

Valorificarea fondurilor rezultate din activităţi condiţiile unei baze materiale uzate fizic;

extrabugetare (micro-producţie, închirieri de Desfăşurarea activităţii practice cu efective mari

spaţii, donaţii, sponsorizări); de elevi (clasa întreagă);

Accesarea fondurilor prin programele U.E., Insuficienta finanţare a învăţământului chiar dacă

granturi, etc; prin finanțarea per elev unitatea s-ar putea

Programele de investiții : construcție grădiniță, autofinanța în condiții bune;

campus preuniversitar etc. Numărul calculatoarelor din şcoli nu este

suficient;


Resurse financiare insuficiente alocate pentru protecţia muncii şi PSI.

DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, RELAȚII SISTEMICE ȘI RELAȚII COMUNITARE

Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii

de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, ONG-uri,

agenți economici, Poliţie, instituţii culturale);

Cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al

elevilor privind desfăşurarea de activităţi comune

părinţi-profesori-elevi;

Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta

educaţională;

Interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în

perspectivă personal specializat;

Interesul altor instituţii omoloage din țară și

străinătate pentru schimburi de experienţă;

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat pentru

efectuarea instruirii practice la agenţii economici;

Existenţa unui patronat în creştere, cu real

potenţial pentru dezvoltarea parteneriatelor;

Funcţionarea în judeţ a altor structuri parteneriale,

a căror experienţă poate fi valorificată şi pentru

problematica învăţământului profesional şi tehnic;

Elaborarea planului de şcolarizare pe baza

prospectării pieţei muncii prin colaborare cuAJOFM, CLDPSFP, IMM - uri, ONG – uri şi alţi

agenţi economici;

Colaborarea cu comunitatea locală.

Organizarea defectoasă a activităţilor de

parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar

inversarea efectelor scontate;

Nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor

poate conduce la slaba implicare a părinţilor în

viaţa şcolară;

Instabilitate la nivel social şi economic a

instituţiilor potenţial partenere;

Inconsecvenţa relaţiei de parteneriat şcoală-elevi-

părinţi;

Dezinteresul agenţilor economici în formarea

profesională;

Dezinteres la nivelul unor agenţi economici care

ar putea încheia parteneriate cu şcolile (fiind

motivaţi doar de anumite facilităţi fiscale

acordate).


Analiza PESTE:

POLITICUL

Politica educaţională la nivel naţional se bazează pe principiul descentralizării,

principiul descongestionării, principiul eficienţei, principiul egalizării şanselor,

principiul compatibilităţii cu standardele internaţionale;

Acces egal şi sporit la educaţie;

Calitate ridicata a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere;

Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;

Transformarea educaţiei în resursa de baza a modernizării României;

Considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea mai profitabilă pe termen

lung;

Reconstrucţia învăţământului profesional şi tehnic;

Compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului profesional şi tehnic

românesc din izolarea din ultimii ani;

Dezvoltarea instituţională.

Resursele economice ale judeţului sunt reduse;

Societăţile comerciale sunt în proces de majore restructurări;

ECONOMICUL I.M.M. –urile în creştere, reprezintă un potenţial sprijin pentru sistemul de

învăţământ profesional şi tehnic;

SOCIALUL

Posibilitatea accesării fondurilor structurale;

Colaborarea partenerilor educaţionali în cadrul C.L.D.P.S.F.P., în vederea elaborării

unei oferte educaţionale viabile.

Rata şomajului în Baile Olanesti dar și în judeţul Vâlcea este ridicată, dar manifestă o

tendinţă de stagnare în ultimii ani;

Oferta locurilor de muncă este relativ redusă;

Delincvenţa este în creştere din cauza sărăciei accentuate;


Situaţia materială precară a multor familii favorizează abandonul şcolar.

Unitatea şcolară este dotată cu tehnică de calcul, dar dotarea poate fi îmbunătăţită;

Unitatea școlară este conectată la internet;

Echipamentele laboratoarelor şi cabinetelor tehnologice sunt uzate fizic şi moral;

Este benefic programul M.E.C.S de dotare a cabinetelor şi laboratoarelor, dar este

necesară şi dotarea atelierelor;

TEHNOLOGICUL Clădirile care necesitau reparaţii curente şi capitale au fost cuprinse în programe

centrale sau locale;

Unităţi de învăţământ profesional şi tehnic au fost incluse în programul de construire

de campusuri;

Mobilierul școlar (în mare parte) a depăşit termenul de utilizare.

ECOLOGICUL Judeţul Vâlcea este un judeţ mediu industrializat, fapt ce determină şi o poluare la

nivel mediu

5. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI

5.1. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI NAŢIONALE:

Dintre principalele priorităţi naţionale care se vor axa pe îmbunătăţirea actului educaţional din fiecare clasă,

laborator, atelier de instruire practică, astfel încât elevii să devină adevăraţii beneficiari ai eforturilor umane şi

financiare coordonate de unităţile abilitate şi responsabile enumerăm:

Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii, astfel încât fiecare persoană să beneficieze de un minim de

educaţie;

Educaţia centrată pe elev, parteneriatul cu întreprinderile, dezvoltarea curriculumului, dezvoltarea

standardelor;

Dezvoltarea unor competenţe cheie prin promovarea unui curriculum formal cât şi prin programe specifice

tinerilor şi adulţilor;


Extinderea învăţării informatizate;

Formarea continuă a personalului (metodica), asigurarea calităţii, orientarea şi consilierea;

Sistemul informaţional, modernizarea bazei materiale, management educaţional, şanse egale, utilizarea ITCîn predare;

Educație nediscrimatorie pentru elevii cu nevoi speciale, dezvoltarea de materiale pentru formare

diferenţiată.

Fundamentarea ofertei de educaţie pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor, din perspectiva

dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

Promovarea cu perseverenţă a echităţii în educaţie, precum şi ameliorarea permanentă a calităţii învăţării;

Asigurarea calităţii proceselor de predare – învăţare;

Educaţie prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare;

Modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar;

Participarea la programe europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

Realizarea reformei sistemelor de conducere şi administrare instituţională a sistemului naţional de

învăţământ preuniversitar;

5.2. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE:

D i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o mi c , R e g i u n e a d e S u d - V e st O l t e n i a

c u p r i n d e 5 j u d e ţ e :

V â l c e a , O l t , D o l j , G o r j , şi M e h e d i n t i . L a n i v e l r e g i o n a l , s - a a d u s î n c e n t r u l a t e n ţ i e i î n v ă ţ ă mâ n t u l p r o f e si o n a l şi t e h n

i c , p r o m o v â n d î n P l a n u l d e D e z v o l t a r e R e g i o n a l ă d e z v o l t a r e a a c e st e i f o r me d e î n v ă ţ ă mâ n t c a o b i e c t i v st r a t e g i c .

Î n p e r sp e c t i v a a n u l u i 2 0 1 5 , p u t e m c o n c l u z i o n a f i n a l i t ă ţ i l e a şt e p t a t e d e l a f o r ma r e a p r o f e si o n a l ă i n i ţ i a l ă î n j u d e ţ u l V â l c e a :

Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor

elevilor;

Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare continuă;

Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială;


Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formare;

Abordarea întregii problematici a planificării ofertei educaţionale în contextul unor noi realităţi, cu o

puternică dinamică, generate de noul statut al României ca stat membru al UE.

Adaptarea planificării educaţionale la nivelul de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani precum

şi la nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ ca deziderat major în inserţia socială a absolvenţilor;

Să asigure dezvoltare personală şi profesională a elevilor, astfel încât aceştia să devină cetăţeni activi la

nivelul comunităţii, să participe la viaţa activă, civică şi profesională (cerinţele societăţii, comunităţii);

Să asigure şanse egale de dezvoltare profesională a fiecărui elev în funcţie de opţiunile şi potenţialul de

învăţare;

Să asigure formarea profesională în condiţii de calitate a procesului educaţional.

Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă în perspectiva 2015 apreciem că este necesară adaptarea

ofertei de formare iniţială în următoarele direcţii: preocuparea esenţială a unității trebuie să fie aceea de asigurare a

unei calităţi a formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor

profesionale la nivelul standardelor de pregătire profesională europene .Acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea

resurselor umane, materiale şi financiare ale liceuluişi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori.

Priorităţile din PLAI şi PRAI se regăsesc obligatoriu în PAS-ul Liceului Tehnologic ,, Justinian Marina” Baile

Olanesti.

5.3. OBIECTIVE ȘI PRIORITĂȚI ALE ISJ VÂLCEA PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL

TEHNIC:

Politica managerială a inspectorului de specialitate pentru aria curriculară „Tehnologii”, va avea în vedere

următoarele priorităţi, rezultate din PLAI Vâlcea:

Creşterea calitaţii educaţiei şi formării continue prin învăţământul profesional şi tehnic şi dezvoltarea ofertei

educaţionale pentru adulţi;

Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic;

Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii;

Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET);

Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi;

Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesională

a resurselor umane;


Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale.

6. ŢINTE STRATEGICE

Dinamismul transformărilor economico-sociale ale judeţului, induce la nivelul învăţământului vâlcean nevoia

unei permanente diversificări şi înnoiri, a promovării unor forme alternative de învăţământ, a adaptării rapide şi

eficiente la cererea eficientă pe piaţa muncii prin reconversie şi mobilitate profesională.

Pentru optimizarea şi flexibilizarea reţelei de învăţământ, pentru adaptarea ei la nevoile socio-economice ale

judeţului, unitatea școlară ,Liceul Tehnologic Justinian Marina va acţiona în direcţia:

Extinderea unor profile la solicitările pieţei muncii (sudor, servicii, industrie uşoară);

Dimensionarea mai judicioasă a învăţământului tehnic şi profesional;

Corelarea cifrelor de şcolarizare cu dinamica demografică.

ŢINTA STRATEGICĂ NR. 1

DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI SCOLAR SI PREGATIREA ELEVILOR IN

VEDEREA PROMOVARII EXAMENELOR NATIONALE

OPŢIUNI STRATEGICE:

Dezvoltarea şi cultivarea la elevi a competitivităţii, creativităţii, deprinderilor practice;

Prospectarea pieţei muncii în scopul dezvoltării relaţiilor comunitare şi a elaborării ofertei educaţional –

vocaţionale;

Încurajarea competiţiei, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor, obţinerea de performanţe;

Pregătirea corespunzătoare pentru examenele naţionale (bacalaureat, evaluare națională, certificare de

competenţe profesionale);

Cuprinderea în sistemul de formare continuă a cadrelor didactice și a personalului

administrativ; Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale;


Elaborarea programelor pentru CDL şi CDS împreună cu agenţii economici parteneri;

Dezvoltarea curriculară în sensul diversificării ofertei de formare profesională în concordanţă cu cerinţele

dezvoltării economice.

RESURSE STRATEGICE:

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Formare profesională;

Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională;

Casa Corpului Didactic;

Cadre didactice si directori cu abilitati in domeniul dezvoltarii curriculei scolare;

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi

Tehnic; Instituţii de învăţământ superior.

PROGRAME / ACTIVITĂŢI:

Programul de pregatire suplimentara a elevilor;

Program de activitati extrascolare in vederea cresterii atractivitatii promovarii examenelor nationale;

Program de consiliere si orientare scolara

Activitatea de revizuire a programelor şcolare şi elaborări de manuale;

Programe de valorificare a curriculei în dezvoltare locală şi a CDŞ – urilor;

Programe de dezvoltare a parteneriatelor (CDL, CDŞ);

Broşuri cu informaţii prezentate adecvat pentru elevi şi părinţi.

REZULTATE AŞTEPTATE: Oferta educaţională corelată cu nevoile comunităţii;

Completarea bazei de date privind cerinţele pieţei muncii;

Realizarea contractelor parteneriale în domeniul pregătirii profesionale;

Implicarea elevilor în programe de dezvoltare a competenţelor profesionale;

Cresterea ratei de promovare a examenelor nationale

Implementarea firmelor de exerciţiu pentru domeniul tehnic.


CRITERII DE EVALUARE: Corelarea planului de şcolarizare cu nevoile şi cerinţele comunităţii;

Existenţa, funcţionalitatea şi actualizarea bazei de date;

Numarul absolventiolr integrati in piata muncii;

Numarul absolventilor care trec intr-un ciclu superior de invatare

Numărul contractelor de parteneriat cu factorii comunitari;

Numărul firmelor de exerciţiu nou constituite în decurs de un an şcolar.


FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL, PROFESIONAL ŞI TEHNIC (CADRE DIDACTICE/DIRECTORI)


Perfecţionarea proiectării şi a desfăşurării scenariului didactic;

Perfecţionarea valorificării potenţialului educativ al conţinutului ştiinţific;

Dezvoltarea perfecţionării în specialitate;

Promovarea unei activităţi didactice active, participative;

Utilizarea metodelor alternative de predare – învăţare (utilizarea calculatorului);

Diferenţierea predării în funcţie de capacităţile şi motivaţiile elevilor;

Creşterea calităţii activităţii didactice în unitatea școlară;


Realizarea unor materiale moderne de predare, implementarea unor metode moderne de învăţare centrate

pe elevi;

Stagii de pregătire a profesorilor în ţări UE .

RESURSE STRATEGICE:

Casa Corpului Didactic;

Cercuri pedagogice;

Unităţi de învăţământ superior;

M.E.C.T.S;

Strategii de formare cu programe diverse;

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea.


Programe de formare continuă prin Casa Corpului Didactic;

Programe Phare, Erasmus+, FSE;

Perfecţionări şi grade didactice prin unităţi de învăţământ superior;

Cursuri postuniversitare, masterate.

REZULTATE AŞTEPTATE: Creşterea numărului de proiecte derulate,

Creşterea numărului de profesori cu gradul didactic I;

Curriculum adecvat cerinţelor pieţei muncii,

Creşterea numărului de formatori locali, metodiști sau sefi de cerc pedagogic.

CRITERII DE EVALUARE: Numărul de elevi integraţi pe piaţa muncii;

Numărul de cadre didactice perfecţionate ;

Numărul de profesori care diseminează curricula Phare , Erasmus+;

Numărul activităţilor de specialitate;


Numărul cadrelor didactice calificate;

Numărul cadrelor didactice cu gradul I.


INTEGRAREA ABSOLVENŢILOR ÎN SOCIETATE


Dezvoltarea competenţelor şi introducerea de noi competenţe pentru o specializare funcţională,

încurajarea inovaţiei şi adaptarea la dinamica pieţei muncii;

Promovarea performanţei în pregătirea profesională a elevilor;

Implicarea partenerilor în realizarea ţintei strategice;

Accent pe ariile: consiliere şi orientare profesională, activităţi antreprenoriale, marketing educaţional şi CDŞ – uri interdisciplinare;

Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi în scopul valorificării potenţialului de dezvoltare

economică a judeţului;

RESURSE STRATEGICE:

Programe Socrates, Leonardo, FSE şi colaborări interşcolare;

Formatori locali, naţionali, metodiști, șefi de cerc pedagogic;

Resurse informaţionale şi logistică oferită de MECS, CNDIPT, CCD, ISJ Vâlcea;

Informaţii şi porgrame ale AJOFM.


Program de dezvoltare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului

Vâlcea;

Program de formare continuă a cadrelor didactice prin CCD sau alte instituții furnizoare de educație;


Organizarea unor cursuri de perfecţionare de scurtă durată, dobândirea de tehnici moderne de predare

şi deprinderi practice;

Programe de informare derulate în parteneriat cu

AJOFM; Programul– Firme de exerciţiu.

REZULTATE AŞTEPTATE: Contracte parteneriale cu factorii comunitari;

Mărirea numărului de elevi participanţi la activităţile concrete privind integrarea în societate;

CDŞ – urile din aria curriculară „Tehnologii” vor fi axate pe specificul specializării;

Numărul mare de proiecte accesate.

CRITERII DE EVALUARE: Modalităţi de monitorizare în evaluare;

Elaborarea documentelor de proiectare şi adecvarea lor la realitatea concretă;

Numărul cadrelor didactice formate;

Numărul de absolvenţi integraţi pe piaţa muncii, comparativ cu datele anului precedent.


DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A UNITĂȚII ÎN CONCORDANŢĂ CU NEVOILE DE FORMARE


Folosirea cât mai eficientă a resurselor financiare existente pentru modernizarea bazei materiale

(laboratoare, cabinete tehnice, ateliere de instruire practică);

Atragerea unor resurse de finanţare extrabugetare; Elaborarea

de proiecte pentru accesarea de fonduri europene;

Asigurarea resurselor necesare dezvoltării competenţelor specifice calificării profesionale şi a

competenţelor generale (transocupaţionale) la nivelul pregătirii de bază (pentru toţi elevii cuprinşi în

învăţământul obligatoriu) pentru profilul profesional și tehnic;

Transformarea bibliotecii într-un centru de informare modern;

Găsirea unor surse financiare (proiecte) pentru lărgirea accesului elevilor la reţele de calculatoare în

vederea efectuării orelor de tehnologii asistate de calculator.


RESURSE STRATEGICE:

Experienţa şcolii cu programe de autofinanţare;

Resurse informaţionale şi logistice oferită de MECS;

Primăria Berbești şi Consiliul Local;

Agenţii economici, ONG-uri, IMM-uri;

Echipele şi comisiile pentru proiecte de la nivelul unităţii.


Organizarea de sesiuni de informare a cadrelor didactice în domeniul accesării proiectelor de finanţare

din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene;

Dotarea suplimentară a laboratoarelor, atelierelor de instruire practică;

Dotarea şi asigurarea funcţionării cabinetelor de dezvoltare personală pentru resurse umane;

Programul Campus şcolar.

REZULTATE AŞTEPTATE:

Creşterea gradului de autofinanţare;

Elaborarea de proiecte pentru finanţare din Fonduri Structurale;

Parteneriate funcţionale;

Centre de informare: acces liber al elevilor la internet, copiator, etc.

CRITERII DE EVALUARE:

Cuantumul resurselor realizate prin autofinanţare;

Număr de proiecte pentru finanţare din Fonduri Structurale;

Număr de cabinete de dezvoltare personală a cadrelor didactice;


ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE ŞI CONTROL


OPŢIUNI STRATEGICE: Respectarea legislaţiei şi a regulamentelor;

Relaţii cu comunitatea locală şi părinţii;

Dezvoltarea managementului unităţii şcolare;

Calitatea activităţii personalului didactic (calitatea şi modul în care curriculum-ul este pus în practică);

Eficienţa folosirii resurselor umane şi materiale;

Nivelul de performanţă atins de elevii liceului;

Adaptarea şi aplicarea principiilor şi a normelor europene, privind sistemul de învăţământ.

RESURSE STRATEGICE: Atribuţiile principale ale managerului;

Banca de date şi instrumentele de lucru ale managerului;

ISJ,CCD.

PROGRAME / ACTIVITĂŢI: Planul managerial al managerului;

Tematica de control în activitate;

PAS, Planurile operaționale.

REZULTATE AŞTEPTATE: Planul de actiune al unității;

Planuri manageriale anuale eficiente ale managerului;

Personal didactic format conform cerinţelor reformei;

Creşterea nivelului de performanţă atins de elevi;

Implicarea părinţilor în problemele actuale ale şcolii;

Creşterea resurselor prin autofinanţare;

Biblioteca legislativă în şcoală.

CRITERII DE EVALUARE: Dezvoltarea bazei materiale;

Programul de perfecţionare al cadrelor didactice;

Existenţa, funcţionalitatea şi actualitatea planurilor manageriale şi a bazei de date;

Nivelul atins de elevi privind finalităţile prevăzute de legea învăţământului şi rezultatele la examene

şi concursuri şcolare



PARTENERIATE ŞI RELAŢII COMUNITARE


Dezvoltarea relaţiilor şcoală – comunitate;

Apropierea mediului educaţional de cel economic şi de afaceri;

Încurajarea parteneriatelor interşcolare la nivel local, zonal sau

internaţional; Diseminarea experienţelor pozitive şi a bunelor practice;

Constituire echipelor pentru proiecte la nivelul tuturor unităţilor şcolare pentru impulsionarea derulării

de proiecte inclusiv pentru viitoarele proiecte structurale;

Dezvoltarea parteneriatului social prin intermediul CLDPS.

RESURSE STRATEGICE: Resurse bugetare şi extrabugetare;

Resurse comunitare;

Agenţia Naţinală pentru programe comunitare în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

Proiecte specifice;

PLAI, PRAI, PAS;

Echipele de proiect.


Realizarea unor programe, proiecte, parteneriate;

Realizarea unor parteneriate cu agenţii economici pentru furnizarea de asistenţă, sprijin în activitatea unității;

Accesarea fondurilor structurale;

REZULTATE AŞTEPTATE: Ponderea crescută a unităţii de învăţământ beneficiară a fondurilor structurale, proiectelor

comunitare; Funcţionarea parteneriatului social pentru a creea cadrul optim de dezvoltarea a unității;


Atragerea de fonduri pentru dezvoltarea bazei materiale;

Realizarea unui număr sporit de parteneriate cu şcolile TVET şi agenţii economici din judeţ.

CRITERII DE EVALUARE: Numărul proiectelor din fonduri structurale, proiecte PHARE, proiecte comunitare;

Proiectul planului de şcolarizare pentru unitate să fie avizat de ISJ. Vâlcea, CLDPSFP şi să respecte

recomandările formulate prin PRAI;

Ponderea veniturilor extrabugetare în totalul surselor de finaţarea să crească comaparativ cu anul

precedent; Numărul de proiecte, parteneriate încheiate în anul şcolar viitor


ASIGURAREA ŞI EVALUAREA CALITĂŢII ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ


Obţinerea unor rezultate ale învăţării care să satisfacă aşteptările principalilor beneficiari:elevi,

părinţi, angajatori, societatea în general;

Centrarea pe elev a procesului de predare – învăţare;

Asigurarea unui program de învăţare care să corespundă aşteptărilor elevilor;

Corelarea ofertei de formare profesională şi adaptarea conţinutului ofertei de formare cu cerereade pe

piaţa muncii;

Responsabilizarea şcolii, ca element cheie în asigurarea calităţii

formării; Creşterea atractivităţii învăţământului profesional şi tehnic;

Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii, ca parte a PAS;

Indrumarea şcolilor în procesul de autoevaluare, verificarea respectarii cerinţelor de calitate şi propunerea

de măsuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;

Evaluarea calităţii procesului de predare –învăţare prin vizitele de monitorizare externă a calităţii,

validarea raportului de autoevaluare şi aprobarea planului de îmbunătăţire a calităţii.

RESURSE STRATEGICE: Normele legale elaborate în materia asigurării calităţii;

CNDIPT şi ARACIP;

Agenţii economici implicaţi în profilul profesional şi tehnic;


Banca de date şi instrumentele de lucru ale

managerului; Comisia CEAC la nivelul unității.


Participarea la evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale;

Formularea unor propuneri de îmbunătăţire a calităţii în unitate;

Îndrumarea şi sprijinul acordat şcolii în asigurarea calităţii;

Controlul calităţii şi formularea unor propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii formării;

Sprijinirea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice;

Diseminarea bunelor practici în asigurarea calităţii.

REZULTATE AŞTEPTATE: Elaborarea Planului de Acţiune al Şcolii (PAS) în urma unor procese consultative cu toţi factorii interesaţi

şi ţinând cont de priorităţile regionale şi locale;

Dezvoltarea unei culturi a calităţii la nivelul şcolii;

Comunicarea permanentă cu elevii, părinţii şi angajatorii;

Gestionarea eficientă a resurselor necesare procesului instructiv educativ;

Funcţionarea reală şi corectă a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unitate.

CRITERII DE EVALUARE:

Compararea calităţii planurilor operaționale și tintelor strategice elaborate pentru anul şcolar anterior, cu

cele elaborate pentru anul viitor;

Evaluarea portofoliului comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, din unitate;

Centralizarea şi prelucrarea chestionarelor aplicate elevilor şi părinţilor, cu prilejul vizitelor de

monitorizare externă în unităţi;

Aplicarea unor indicatori de eficienţă managerială.

Tintele strategice stabilite mai sus, stau la baza alegerii strategiilor de acţiune, prin intermediul obiectivelor

specific și planurilor operaționale .

În final, consider că ţintele, obiectivele şi activităţile propuse pentru perioada 2015-2016 sunt reale şi tangibile.

Având în prim-plan educaţia centrată pe elev, toate acţiunile prevăzute nu pot decât să amelioreze actul instructiv-

educativ.

Pentru realizarea proiectelor propuse dispun de o echipă formată din undirector adjunct, cadre didactice, agenţi

economici, reprezentanţi ai comunităţii locale, părinţi, cu care colaborez în vederea atingerii unui scop comun –


educarea şi îndrumarea elevilor în spiritul respectului de sine, al profesionalismului, astfel încât integrarea lor socială

să fie benefică pentru piaţa muncii din Judeţul Vâlcea, societatea românească şi cea europeană.

Avem nevoie de tineri activi şi toleranţi, buni profesionişti, care să aprecieze munca şi care să pornească în viaţă

cu competenţa perfecţionării continue şi a educaţiei permanente pentru a se adapta din mers la schimbă rile

tehnologice ale viitorului

PARTEA 2

PLANUL OPERATIONAL 2020-2021


PARTEA 3

1.ASPECTE CARE NECESITA DEZVOLTARE

Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare, ţinte,

opţiuni, obiective

Obiectivul strategic al Uniunii Europene este ca „ Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă şi dinamică

economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi o mai

mare coeziune socială”.

In acest context, formarea iniţială are ca obiectiv prioritar dobândirea de competenţe care să permită absolvenţilor

o integrare socio-profesională la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară eliminarea următoarelor probleme care s-au identificat la nivelul

unităţii noastre de învăţământ:

- neconcordanţă între planurile de şcolarizare şi cererea pieţei forţei de muncă ;


- populaţia şcolară este în scădere;

- metode de predare învăţare neadaptate nevoilor elevilor;

- necesitatea dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei pentru

cadrele didactice;

- interesul scazut pentru inscrierea si promovarea examenului de bacalaureat

- număr insuficient de cadre didactice specializate în orientarea şi consilierea profesionala.

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Dezvoltarea curriculumului si pregatirea elevilor in

vederea promovarii examenului de bacalaureat. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele

angajatorilor şi ale pieţei muncii are ca obiective adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la tendinţele actuale de dezvoltare

economică şi formarea continuă a întregului personal din cadrul şcolii pentru pregătirea elevilor în concordanţă cu

abilităţile şi competenţele cerute pe piaţa muncii. Pregatirea elevilor in vederea promovarii examenelor nationale are ca

obiective activitati remediale si de consiliere scolara.

- insuficienta implicare a agenţilor economici în procesul de instruire practică;

- dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională;

- insuficienta implicare a partenerilor sociali în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;

- abilităţile specifice şi competenţele generale ale absolvenţilor nu corespund locurilor de muncă prezente şi viitoare;

- accentul este pus pe cunoştinţe şi nu pe abilităţi;

- insuficienta cunoaştere a condiţiilor necesare ocupării unui loc de munca.

Se impune stabilirea şi prezentarea ofertei educaţionale a şcolii conform structurii nevoilor de calificare identificate

şi a tendinţelor stabilte în PRAI şi PLAI astfel încât oferta agenţilor economici pentru calificările oferite de unitatea

şcolară să crească cu 50%

Pana in 2020 oferta agenţilor economici pentru calificarea oferita de unitatea şcolară să crească cu 15% faţă de 2016.

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Integrarea absolventilor in societate -Dezvoltarea

parteneriatului social în vederea creşterii gradului de absorbţie a absolvenţilor având ca obiective crearea unui

parteneriat eficient între angajatori şi unitatea şcolară şi adaptarea curriculum-ului în dezvoltare locală în concordanţă cu

abilităţile specifice şi competenţele necesare unei economii bazate pe cunoaştere.

- starea infrastructurii şcolii neadaptate cerinţelor derulării procesului instructiv –educativ în sistemul TVET;

- dotarea laboratoarelor – cabinetelor nu este adaptată noilor cerinţe;

- nu există o bibliotecă virtuală;

- gradul redus de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;


- rata şomajului în judeţul Valcea peste media naţională;

- elevii cu nevoi speciale de educaţie nu sunt incluşi în procesul de formare continuă;

- centrarea în măsură insuficientă a activităţii didactice pe elevi;

- procent ridicat de mediocritate; număr mare de elevi ce înregistrează insuccese şcolare;

- neconcordanţă între formarea iniţială a forţei de muncă şi cererea pieţei forţei de muncă;

Se impune creereaunui grup de lucru pentru armonizarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.

Pana in 2020 se va actualiza continuu baza de date; realizarea unei reţele de colaborare în acest domeniu.Anual oferta

educaţională a şcolii şi PAS -ul, în speţă planurile operaţionale vor fi revizuite în funcţie de solicitările agenţilor

economici, a părinţilor şi elevilor, a necesităţilor locale şi regional

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Dezvoltarea bazei materiale in concordanta cu nevoile de

formare -Asigurarea de condiţii egale de acces la programele de învăţare şi sprijin pentru toţi elevii şi adulţii având

ca obiective modernizarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ în vederea asigurării nivelului de competenţe şi abilităţi cerute

de piaţa muncii, cuprinderea elevilor cu CES în colective omogene, includerea adulţilor în procesul de formare continuă şi

de reconversie profesională şi implementarea învăţământului la distanţă.

- abilităţile specifice şi competenţele generale ale absolvenţilor nu corespund în totalitate cerinţelor, determinând

un grad redus de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;

- necesitatea includerii elevilor cu nevoi speciale de educaţie în procesul de formare continuă;

- centrarea în măsură insuficientă a activităţii didactice pe elevi;

- procent ridicat de mediocritate şi elevi care înregistreaza insuccese şcolare;

- elevii şi părinţii nu conştientizează rolul major al educaţiei, al formării profesionale, nu-şi cunosc capacităţile şi

nu pot reacţiona la provocările sociale;

- neimplicarea părinţilor în viaţa şcolii datorită lipsei de timp.

Se impune achiziţionarea de echipamente, IT şi birotică precum si efectuare de reparaţii curente a spaţiilor de învăţământ

şi spaţiilor auxiliare.

Pana in 2020 sa se achiziţioneze de noi echipamente IT şi birotică

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Asigurarea calităţii în educaţie având ca obiectiv

creşterea calităţii serviciilor oferite de unitatea şcolară in vederea satisfacerii cerinţelor sociale şi facilitarea accesului la

servicii de orientare şi consiliere.

- Proiectele derulate de unitate au vizat domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional;

- Aderarea României la UE necesită abordarea procesului educaţional din alte perspective;

- Nu toate cadrele didactice cunosc particulatităţile sistemelor educaţionale din alte tări UE.

Se impune:


Creşterea numărului absolvenţilor învăţământului tehnic integraţi socio - profesional;

Creşterea calităţii actului de predare - învăţare - evaluare reliefat în procente de promovare de 100% la examenele finale;

Includerea elevilor cu nevoi speciale de educaţie în colectivul de elevi. Pana in 2020: certificarea unităţii şcolare pentru

implementarea standardelor de excelenţa.

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Parteneriate si relatii comunitare -Sprijinirea

iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi

profesional ,având ca obiectiv valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european; derularea de

parteneriate internaţionale ,elaborarea si derularea de proiecte scolare internationale

Din analiza internă efectuata s-a ajuns la concluzia ca programele de cooperare cu scoli din tari europene, precum

si participarea cadelor didactice la diverse stagii de perfectionare in tari europene, a avut un impact pozitiv asupra stilul ui

de predare ale profesorilor, dar si asupra implicarii elevilor in actul didactic.

Pana in 2020 sa se realizeze derularea de proiecte cu parteneri europeni pentru formarea competenţelor cheie la nivel

european; recunoaşterea internaţională a competenţelor oferite de unitatea şcolară pentru anumite calificări.

Acţiuni pentru Rezultate Data până Persoana/per Sursa de

soanele

atingerea obiectivului: aşteptate la care vor Parteneri: Cost

finanţare

(măsurabil) fi finalizate responsabile

(Ce anume trebuie să se

întâmple?)

Realizarea de 2 proiecte anual Responsabil Responsabil Extra-

noi proiecte europene europene programe programe

bugetar

derulate europene europene din

cadrul ISJ

Participarea 20% din cadrele Permanent Responsabil Responsabil Extra-

unui numar mai mare didactice

programe

formare bugetar

de profesori la stagii de

participante la

europene continua

perfectionare

stagii de

cadre

internationale

perfectionare

didactice

sau simpozioane ONG

sau

conferinte

educationale

internationale

Universitati

europene


Participareaunui numar cat mai

mare de elevi la formare

profesionala de calitate

prin stagii de practica in

strainatate

50% din elevi sa faca practica in strainatate

Permanent

Pesponsabil proiecte

2.CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE2.CONSULTARE, PMONITORIZARE, EVALUARESI SI ASIGURARE A CALITATII

ORGANIZAREA PROCESULUI DE CONSULTARE PENTRU ELABORAREA PAS

ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor. 2. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor; discuţii colective şi

individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi

local Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI

3. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare. 4. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în

cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor,

părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat. 5. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea obiectivelor

priorităţilor. 6. Elaborarea planurilor operaţionale.

SURSE DE INFORMAŢII:

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare


Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale CEAC şi ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare şi promovare a şcolii

Site-uri de prezentare a judeţului Vâlcea

PRAI Regiunea SV OLTENIA

PLAI VÂLCEA

ADR ( Agenţia de dezvoltare regională)

Anuarul statistic al judeţul VÂLCEA

Date statistice - AJOFM VÂLCEA

Chestionare, discuţii, interviuri

Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI ACTUALIZARE A PAS

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;

prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie; revizuire periodică şi corecţii; Se vor înregistra rezultatele obţinute în diferite etape de aplicare a planului de acţiune şi se vor

compara cu rezultatele aşteptate; Se vor aplica anumite criterii de evaluare, în funcţie de momentul ales (evaluare iniţială, formativă,

sumativă) şi de aspectul vizat (calitatea instruirii-formării profesionale, calitatea consilierii-îndrumării profesionale, calitatea serviciilor de mediere a muncii, calitatea pachetelor de formare);

Se va urmări eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale, umane, informaţionale şi de timp ; Se va evalua calitatea şi eficienţa managementului de proiect, cu rolurile partenerilor implicaţi şi cu

responsabilităţile persoanelor din echipa proiectului ; Se vor desfăşura activităţi de bilanţ semestrial; Se vor evalua experienţele noi şi modelele dezvoltate, strategiile de continuare şi extindere prin

intermediul reuniunilor de bilanţ ; Se vor analiza cauzele unor eventuale eşecuri în atingerea ţintelor propuse în planul operaţional

La elaborarea planului operational au participat membrii Consiliului de Administratie, profesorii de cultura de specialitate, personalul didactic, consilierul educativ al scolii in cadrul sedintelor Consiliului de Administratie si Consiliul Profesoral.

Monitorizarea modului in care sunt realizate obiectivele se va realiza de catre manager si Consiliul de


Administratie al scolii. Responsabilii desemnati sa duca la indeplinire obiectivele vor evalua daca acestea au avut rezultatele asteptate si

vor raporta progresele inregistrate sau dificultatile intampinate managerilor. In functie de etapa in care se afla procesele in derulare, managerul va lua decizii corespunzatoare fie in sensul accelerarii actiunilor, fie in sensul revizuirii acestora. Rezultatele monitorizarii vor sta la baza intocmirii planului de actiune pentru anul viitor.

.3. INCLUZIUNEA COPIILOR CU CES

Comunicarea eficientă cu elevii în raport cu nevoile acestora ,integrarea lor in colectivele clasei si acceptarea

neconditionata a acestora.

Stabilirea şi menţinerea relaţiilor de lucru eficiente ale profesorilor cu elevii cu CES şi celelalte persoane implicate în educaţie , desemnarea managerilor de caz , formarea de echipei de lucru pentru copii cu CES, ( consilier scolar, asistent medical, asistent social din cadrul Primariei, logopezi CJRAE si alte persoane desemnate sa lucreze cu

copii cu CES, lectorate cu parintii etc.)

Promovarea şi încurajarea învăţării individuale, centrate pe elev sau în cadrul unui grup , planificarea activitatilor in functie de planurile de interventie personalizate , adaptarea programelor scolare la capacitatile de invatare a elevilor cu CES

Elaborarea unor activităţi de învăţare în conformitate cu nevoile elevilor Implicarea elevilor în evaluarea progresului pe care îl realizează şi încurajarea acestora să-şi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învăţare, evidentierea progreselor scolare prin gratificatii si remedierea insucceselor .

https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&q=incluziunea+copiilor+cu+ces&sa=X&ved=2ahUKEwigntro_ZPlAhUDyaYKHWGaDYsQ1QIoBHoECAoQBQ

PARTEA 4

ANEXE AUTOEVALUARE

Anexa 4.1. Regiunea Sud-Vest Oltenia

Judeţul Valcea

Unitatea IPT Liceul Tehnologic ,, Justinian Marina” Baile Olanesti

Situaţia evoluţiei şcolarizării în unitatea IPT Total nivele de învăţământ, sex, medii de rezidenta An scolar An scolar An scolar An

scolar

2016-2017 2017-2018

2018-2019 2019-2020

Total populaţie şcolară, din care: 471 427 414 386

-pe sexe masculin 232 212 200 195 feminin 239 215 214 191

-dupa Mediul de rezidenta al

elevilor

Total din

localitatea

unde este

situate şcoala

419 380 331 308

Total din

alte

localităţi

52 47 83 78

Total din urban 419 380 331 308 Total din rural 52 47 83 78

Total in invatamantul preşcolar,

din care:

78 68

77 76



elevilor

Total din localitatea unde

este situate şcoala

78 68

77 76

Total din

alte

localităţi

Total din urban

Total din rural Total in invatamantul primar din

care:

163 132 111 97



elevilor

Total din localitatea

unde este situate şcoala

118 112

88 77

Total din

alte

localităţi 25 20

23 20

Total din urban 118 112 88 77

Total din rural 25 20 23 20 Total in invatamantul gimnazial

din care:

142 149

129 106



elevilor



135 132

103 84

Total din alte localitati 7 17 26 22


Total din rural 7 17 26 22 Total Liceu Teoretic, din care:

-pe sexe masculin feminin


elevilor



Total din alte localitati

Total din urban

Total din rural Total Liceu Tehnologic, din care: 88 78 80 55



elevilor

Total din Localitatea

unde este situate şcoala 71 68 64 44


17 10 16 11


Total din rural 17 10 16 11 Total în cl. IX –X-XI INV. PROFESIONAL, din care:

30

-pe sexe masculin 24 feminin 6


elevilor


unde este situate şcoala 27


3

Total din urban 27

Total din rural 3

Anexa 4.2.

Utilizarea echipamentelor

Regiunea: Sud-Vest Oltenia

Judeţul: Valcea


Utilizarea echipamentelor

Unitat Localit Domeni Echipame Utilizarea echipamentelor Observaţii

ea atea ul de nte

şcolară pregătire achiziţion Echipamen Vizibilitate Program Echipamen Personalul a fost instruit pentru utilitarea

căruia în ate (2) tele sunt a ul de tele sunt echipamentelor (7) sunt înregistrate programul dotare instalate şi

(DA/NU)

destinate

în

ui de

este

utilizate

echipam inventarul dotare este populari corespunză

şcolii (3)

asigurată

zat (5)

tor (6)

entele

(1) (DA/NU) (4)

(DA/NU

(DA/NU)

(DA/NU)

)

Liceul Baile Informat echipame DA DA DA DA DA -

Tehno Olanes ică nte TIC

logic ,, ti

Justini

an

Marin

a”

Baile

Olane

sti

Anexa 4.3. Judetul Valcea

HARTA PARTENERIATULUI SOCIAL

Judetul valcea

Nr. de Implicaţii Este încheiată

elevi ale Conventie cadru

Unitatea de Partener Modul de realizare a care parteneria privind efectuarea

învăţământ social parteneriatului la nivelul particip tului la stagiului de Alte observaţii

Adresa,

Adresa,

ă în

nivelul

pregătire practică

elevilor relevante

telefon/faz, e- telefon/faz, cadrul elevilor în

mail e-mail partene (instruire întreprindere/instit riatului practică,st uţie publică de

Nivelul Domeniu/ Califica între adii de către elevii din

de

Profil/cali

re/

şcoală pregătire învăţământul

califica

ficare

Speciali

şi practică profesional şi

re

zare

agentul

comasată,

tehnic conform

Nr.

econo burse, OM nr. 1702

mic

angajări,

/06.08.2007

crt. etc.) (da/nu)

1 Liceul Hotel PARING, 4 Servicii Tehnician 12 stagii de Da

str. Livadia, nr.1

in turism

pregătire

Tehnologic practica

“Justinian

comasata Elevii sunt Marina”

Baile HOTEL 4 Servicii Tehnician 18 stagii de Da repartizați pe

LIVADIA, Str.

in turism

pregatire

Olanesti, str.

Muncitorilor nr. 1

practica grupe și sunt 1 Decembrie, comasata

nr.2 Monitorizați

HOTEL

4

Servicii

Tehnician

10

stagii de

Tel:0250/775

OLANESTI, Str.

in turism

pregatire

de profesorii

518,0250/775

practica

De instruire

ppractica 411, Bailor nr. 20 comasata

fax:0250/775

518, e- HOTEL BITU, 4 Servicii Tehnician 3 stagii de Da

Str. Piata Noua

in turism

pregatire

mail:

practica

grup_scolar_ comasata

economic_ola

HOTEL 4 Servicii Tehnician 6 stagii de Da

nesti@yahoo.

CENTRAL, Str. in turism pregatire

com

practica

Bailor nr. 17

comasata

HOTEL 4 Servicii Tehnician 5 stagii de Da PRESIDENT, Str. in turism pregatire

practica

Forestierilor nr. 5

comasata

HOTEL 4 SERVICII Tehnician 15 stagii de Da in turism pregătire

TISA practica comasata

HOTEL 4 SERVICII Tehnician 10 stagii de Da in turism pregătire

STOGU practica comasata

Anexa 4.4.

Condiţii de învăţare

Regiunea: Sud-Vest Oltenia

Judeţul: Valcea

Unitatea IPT Liceul Tehnologic,, Justinian Marina” Baile Olanesti

CONDIŢII DE ÎNVĂŢARE ASIGURATE DE UNITATEA ÎPT, anul şcolar 2019-2020

A. CONDIŢII GENERALE DE FUNCŢIONARE

Mediul de Autorizaţii de Dacă s-a realizat rezidenţă funcţionare 2017- evaluarea riscului la Amenajări pentru accesul

Unitatea (Urban / 2018 locul de muncă în şcoală persoanelor cu dizabilităţi

Localitatea Rural) (DA/NU) (DA/NU)

Observaţii şcolară

Rampe de acces Grupuri sanitare

(DA/NU) adaptate (DA/NU) Lic. Teh., Baile

Justinian Olanesti Urban DA DA DA DA -

Marina” Baile

Olanesti

NOTĂ 1) Se trec toate autorizaţiile de funcţionare: sanitară, sanitar-veterinară, PSI, ISCIR, etc.şi situaţia obţinerii acestora pentru anul şcolar

monitorizat. În cazul în care şcoala nu are autorizaţia sanitară de funcţionare la rubrica observaţii se menţionează motivul.

B. ATELIERE ŞI LABORATOARE

Dotare minimă

Domeniul de necesară în raport

cu cerinţele Ateliere şi laboratoare la nivelul standardelor moderne de

formare Observaţii

Unitatea şcolară Localitatea standarului de pregătire 3)

profesională/ 4)

pregătire (DA/NU)

profilul

1)

profesională 2)

(DA/NU)

Liceul Tehnologic Baile

“Justinian Marina” Olanesti Baile Olanesti Turism şi DA DA

alimentaţie

Turism DA DA

Tehnician in turism DA DA

NOTĂ 1) Se înscriu pe rânduri separate pentru fiecare domeniele de formare profesională (la ŞAM/an de completare), respectiv profilele ( la

liceul tehnologic) din oferta şcolii în ordinea din HG privind Nomenclatorul calificărilor în vigoare. 2) Se apreciază prin DA sau NU, după caz, pentru fiecare domeniu/profil dacă şcoala dispune de atelierele şi laboratoarele necesare cel puţin

la nivelul minim de dotare în raport cu SPP. 3) Se apreciază prin DA sau NU, după caz, pentru fiecare domeniu/profil în parte dacă atelierele şi laboratoarele asigură condiţii de pregătire (amenajare + echipare) la nivelul standardelor actuale în domeniu. 4) În situaţia în care şcoala a fost cuprinsă într-un program de investiţii în ultimii 5 ani, se menţionează numele programului (ex. Phare TVET,

Program MECT-campusuri şcolare, Program MECT pentru ŞAM, etc.) pentru fiecare domeniu/profil care a fost inclus în programul

respectiv.

Anexa 4.5.

Situaţie privind reabilitarea unităţii ÎPT

Regiunea: SV-OLTENIA

Judeţul: VALCEA

Unitatea IPT:Liceul Tehnologic ,,JUSTINIAN MARINA’’-BAILE OLANESTI

PROGRAME DE REABILITARE ÎN CARE A FOST CUPRINSĂ UNITATEA

ŞCOLARĂ*

Nr. Unitatea Anul

Programul prin care a fost/va fi reabilitată2)

crt. şcolară reabilitării1)

Liceul Teh. 2007-2008 Isj Valcea SC.,, CONSTRUCT” PROIECT reabilitare:

“Justinian

Marina” Baile - tamplarie termopan toata scoala

Olanesti

- Igienizare interior, zugravit exterior, vopsit calorifere

- Lustruirea parchetului in clase

1.

Liceul Teh. Isj Valcea SC.,, CONSTRUCT” PROIECT reabilitare:

“Justinian

Marina” Baile - pavare gresie intrare hol profesori

2 Olanesti 2008-2009 - Igienizare interior

- Terenul de sport a fost marcat

- Igienizare interior, zugravit exterior, vopsit calorifere

- Lustruirea parchetului in trei clase

- Raschetarea parchetului la Secretariat si in Biroul Director

- Sala de sport a fost zugravita interior si exterior


- Scoala veche a fost zugravita in exterior

3 2009-2010 - Gardul a fost vopsit

- La GPP s-a facut igienizarea partiala, s-au vopsit scaunele.

- Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare;

- Dotarea, renovarea şi modernizarea spaţiilor şcolare.

Liceul Teh. - Lucrari de igienizare aferente obtinerii avizului sanitar de

“Justinian functionare a institutiei de invatamant (igienizare interior,

Marina” Baile zugravit exterior, etc)

- Lustruirea parchetului in trei clase si laborator tehnologic Olanesti

- Sala de sport a fost zugravita interior


- Reparat/vopsit scaune

- Reparat lambriu in toata scoala

4 2010-2011 - Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare

- Dotarea, renovarea şi modernizarea spaţiilor şcolare





Olanesti



- Reparat lambriu in toate scolile

- Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare


- Reparat grupuri sanitare sala se sport

- Zugravit exterior GPP Olanesti; magazia de lemne

5 2013-2014





Olanesti



- Reparat lambriu in toate scolile

- Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare


6 2014-2015 - Reparat grupuri sanitare sala se sport

- Zugravit exterior GPP Olanesti;

Liceul Teh.

“Justinian

Marina” Baile - Lucrari de igienizare (igienizare interior, zugravit exterior,

7 Olanesti 2015-2016 etc)

REABILITARE SCOLA

Liceul Teh. Reabilitare sală de sport

“Justinian

Reabilitare faţadă scoala si interioare

Marina” Baile - Lucrari de igienizare (igienizare interior, zugravit exterior,

8 Olanesti 2016-2017 etc)

Dezinsectie si deratizare

Liceul Teh. Reabilitare sali de clasa. Schimbare parchet

“Justinian -

Reabilitare faţadă scoala si interioare

Marina” Baile Lucrari de igienizare (igienizare interior, zugravit exterior,

etc)

Olanesti

Dezinsectie si deratizare

-Asfaltat teren de sport Sc. Gim. Dumitru Badescu

-Reabilitare gard Sc. Gim. Dumitru Badescu

- Dotarea scolilor cu echipamenteIT (laptopu-ri, video

proiectoare, xerox, imprimanta multifunctionala.

-inlocuirea tablelor scolare vechi cu table magnetice in fiecare

2017-2018 clasa

-Montarea de inchizatoare automate la fiecare usa de intrare

Liceul Teh. - S-au realizat lucrari de reparatii si igienizare la toate unitatile scolare

“Justinian ( PJ +Structuri) Marina” Baile -Aprovizionarea cu combustibil lemnos pentru GPP Baile Olanesti si

Sc Gim. Dumitru Badescu. Olanesti

- Dotarea cu mobilier nou ( in totalitate la Sc Gim. Dumitru Badescu)

si material didactic corespunzator inceperii noului anului scolar(

donatii) -Asigurarea manualelor si a rechizitelor scolare pentru elevi

-Asfaltare curtea Liceului Tehnologic ,, Justinian Marina”

- Reparatii jgheaburi si burlane cladire Liceul Tehnologic ,, Justinian

Marina”

-Reparatii instalatii de apa, sanitare si electrice la toatre unitatile de

invatamant;

- Asigurarea dotarilor PSI, in conformitate cu normele tehnice in

vigoare si respectarea prevederilor legale in domeniile apararii

impotriva incendiiior, protectiei civile si managementului situatiilor

de urgenta, astfel incat sa se evite producerea unor evenimente

negative cu consecinte grave.

-Montarea sistemelor de inchidere automata la toate usile;

- Asigurarea manualelor si a rechizitelor scolare necesare desfasurarii

unui proces instruct - educativ de calitate.

-Reparatii ( in proportie de 60%) acoperis Sc Gim. Dumitru Badescu;

- Turnare sape ciment si pardosire cu parchet in 2 Sali de clasa la Sc

Gim. Dumitru Badescu( donatii)

- Modernizarea laboratorului de informatica de la Sc Gim. Dumitru

Badescu cu caluculatoare, videoproiector, Xerox, imprimanta,

echipamente IT( donatii)

-Dotarea cu mobilier nou la GPP Baile Olanesti( sediul nou)

- Pardosirea cu scandura a podului de la Sc Gim. Dumitru Badescu(

600m2)- ( donatii)

o In cursul anului scolar 2018-2019 am obtinut donatii in

2018-2019

2019-2020 valoare de 30.000 euro pt Sc Gim. Dumitru Badescu

NOTA 1) Se trece anul în care a fost reabilitată sau anul estimat cînd va fi reabilitată pentru unităţile şcolare cuprinse în Programe aprobate

sa curs de derulare. 2) Se vor trece: Program Phare TVET 2001-2003, Program Phare TVET 2004-2006, Program Guvernamental pt dezvoltarea

Campusuril şcolare, Program Guvernamental pt dezvoltarea SAM, Alte programe (se menţionează care, de ex: Program finanţat de Consiliul local)

Anexa 4.6.

Acţiuni orientare şi consiliere

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Judeţul Valcea


Acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în anul şcolar 2019-2020 Acţiuni de

orientare şi Cine a Agenţi

Unitatea consiliere organiza economici Alţi parteneri Grup ţintă Scop Observaţii şcolară profesională t (2) implicaţi implicaţi (4) (5)

(denumirea (3)

acţiunii) (1)

Liceul Aplicarea de Prof. CJRAE Elevii cls XII-a Orientarea socio-profesionala

Tehnologic chestionare de Psihoped in vederea alegerii unei

“Justinian interese socio- agog facultati si a unei meserii Marina” profesionale la

Viitoare

Baile

cls a XII-a

Olanesti

Liceul Liceul Universitatea

Tehnologic

Constantin

târg de oferte

Tehnologic

Informarea privind oferta “Justinian . ,, Brincoveanu Rm.

Elevii cls XII-a Marina” educaţionale Justinian Valcea Universitara

Baile Marina”

Olanesti

Baile

Olanesti

Liceul Oficiul

Judetean Agentii

Tehnologic târguri de

“Justinian al

Economici

Informarea privind oferta de

joburi pentru Fortelor Elevii cls XII-a

Marina” absolvenţi de

din Rm. munca din jud Valcea

Baile Valcea

Munca

Olanesti

Valcea

Cunoasterea si informarea

elevilor despre specificul si

Liceul Liceele din jud Elevii de la Liceul traditiile fiecarui liceu.

Tehnologic ISJ Valcea

“Justinian ziua porţilor Valcea Tehnologic. ,, Cunoasterea profilelor liceelor

Marina” deschise CJRAE

Justinian Marina” din jud Valcea

Baile Baile Olanesti Olanesti

Liceul Universit Actiunea organizata se

Tehnologic

atea adreseaza elevilor cls a XII-a

“Justinian STUDENT

Lucian

Parteneri media Elevii cls XII-a si consta in simularea

Marina” PENTRU O ZI

Blaga examenului de admitere in Baile

sibiu

invatamantul superior

Olanesti

Sc Gim,, Ionescu

Liceul

Cheianiu” Cheia Liceul

Tehnologi

Actiune Tehnologic Ziua portiolor

Sc. Gim ,, Dumitru

c

“Justinian

Badescu”

organizata deschise la “Justinian Elevii cls VIII-a Promovarea scolii Marina”

la nivelul Olanesti Marina”

Baile

Sc. Gim ,, Achim

scolii Baile

Olanesti

Popescu”

Olanesti

Reprezenta Actiune

Liceul Liceul nti BCR, organizata

Tehnologi Administra

Orientarea socio-profesionala la nivelul Tehnologic Promovarea

“Justinian c

tia Publica

Elevii cls XII-a si in vederea alegerii unei scolii ofertelor “Justinian

Marina” educationale Marina”

Locala , a XI-a facultati in domeniul impreuna

Baile reprezenta

Economic cu Baile

Olanesti

nti Ag. Ec

partenerii Olanesti

locali implicati

NOTĂ:

1. Se menţionează exemple relevante de acţiuni de orientare şi consiliere derulate la nivel de reţea şcolară precum şi cele

organizate direct de către şcoală (ex.: târguri de joburi pentru absolvenţi, târg de oferte educaţionale, ziua porţilor deschise,

exemple de alte acţiuni tematice organizate de şcolă singură sau în colaborare cu partenerii sociali în scopul orientări carierei etc.) Se utilizeaz rând separat pentru fiecare acţiune de orientare şi consiliere derulată. 2. Se menţionează denumirea instituţiei care a organizat acţiunea. 3. (3), (4) Pentru fiecare dintre acţiunile de orientare şi consiliere derulate în parteneriat se menţionează denumirea agenţilor

economici, respectiv a altor parteneri implicaţi. 4. (5) Se menţionează dacă acţiunea a fost organizată la nivelul şcolii sau la nivel de reţea şcolară şi alte informaţii relevante.

Anexa 4.7.

Anexa cabinete de orientare


Judeţul Valcea


Situaţia cabinetului de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul unităţii şcolare

Unitatea şcolară Unitatea şcolară etse

Nr.

Unitatea şcolară1

dispune de arondată altei unităţi

Observaţii1 )

cabinet de şcolare cu cabinet de crt.

orientare şcoară orientare şcolară

(DA/NU) (DA/NU)

Liceul Tehnologic “Justinian

1 Marina” Baile Olanesti DA DA Cabinet infiintat in anul scolar 2012-2013

1) După caz, se va completa cu menţiunea: "cabinet înfiinţat în anul şcolar ............." sau "cabinetul se va înfiinţa în anul şcolar......."

Anexa 4.8.

Formarea profesorilor


Judeţul Valcea


Formarea iniţială a cadrelor didactice 2019-2020

Unitat Loca Cadre didactice (1) Din care: Obs

ea litate erva

şcolar

a Profesori Maiştrii instructori

ţii

ă

Nr. Nr. Nr. Procent Nr. Nr. Nr. Procent Nr.total Nr. Nr. Procent

total cadre cadre ul total profeso profeso profesori maiştrii maiştrii maiştr maiştrii

cadr didact didact cadrelo profes ri ri calificaţi calificaţ ii calificaţ e ice ice r ori calificaţ necalifi i necali i

dida calific necali didactic i caţi ficaţi

ctice ate ficate e

calificat

e

Liceul Baile 41 40 0 97.56 41 40 0 97.56% - - - - Tehnolo Olanes

%

gic

ti

“Justini

an

Marina”

NOTĂ:

(1) Evidenţele vor cuprinde TOATE cadrele didactice indiferent de numărul orelor din încadrare. Calitatea de cadru didactic

calificat se stabileşte conform prevederilor Centralizatorului.

Nivelul actual de calificare a cadrelor didactice

Nr.

to

tal

d

e ca

dre

Numărul cadrelor pe nivel de calificare Observaţii

did

act

ice

cali

fica

te

Un

ita

tea

şco

lară

Lo

cali

tate

a

Ab

solv

ent

al u

nei

inst

ituţi

i în

d

om

eniu

l p

ost

ulu

i

Def

init

ivat

Gra

d I

I

Gra

d I

A d

ouă

inst

ituţi

e

de

învăţ

ămân

t

Abso

lven

t cu

rsuri

po

stu

niv

ersi

tare

Mas

tera

t în

do

men

iul

spec

iali

zări

i sa

u

Mas

tera

t în

alt

e

do

men

ii

Doct

ora

t în

do

men

iul

spec

iali

zări

i sa

u

în d

om

eniu

l

edu

caţi

ei

Do

cto

rat

în

alt

e

do

men

ii

* Bai 40 40 10 7 21 0 1 2 - -

Liceul le

Tehno Ola

logic nes

ti

“Justi

nian

Marin

a”

Baile

Olane

sti

NOTĂ:

(*) După caz, pentru maştri instructori, respectiv profesori.

Formare continuă a cadrelor didactice

Unita Localit Nr. Numărul cadrelor didactice participante la formare continuă Observaţii

tea atea total de

şcolar cadre Activit Sesiuni Stagii Cursuri Defi- Grad Grad Cursuri Masterat Doctorat (5)

ă didacti ăţi

ştiinţifice

de

de

nitiva

II I

postuni

ce metodi perfecţio

ce (1)

(2)

informare

nare (4)

t

-

versitar

ştiinţifică

e

(3)

Liceu Baile 41 40 20 10 5 10 7 21 1 7

l Olanes

Tehn ti

ologi

c

“Justi

nian

Mari

na”

NOTĂ:

(1) Activităţi metodice organizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupuri de unităţi de învăţământ pe teme de specialitate sau în domeniul educaţiei.

(2) Sesiuni ştiinţifice (conferinţe, seminarii, sesiuni de comunicări) organizate la nivel local, judeţean, naţional sau internaţionale.

(3) Stagii de informare ştiinţifică în domeniul specializării sau educaţional realizate de departamentele universitare de profil sau de centrele de perfecţionare nominalizate de MECTS.

(4) Cursuri de perfecţionare realizate în cadrul perfecţionării periodice, la cinci ani, a cadrelor didactice.

(5) Se vor prezenta cauzele particulare a cadrelor didactice care nu participă la formarea continuă. (6)

Anexa 4.a.

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE LA NIVEL DE OBIECTIV SPECIFIC

PAS - unitatea şcolară: Liceul Tehnologic „Justinian Marina” Baile Olanesti

PRIORITATEA : Asigurarea calitatii in activitatea Firmelor Constatări şi aprecieri în urma monitorizării

de exercitiu interne şi autoevaluării

OBIECTIV SPECIFIC: Obtinerea certificatului “Marca de Situaţia Aprecierea1

Surse şi

calitate” constatată progresului mijloace de

prin înregistrat verificare

monitorizare utilizate

internă şi

autoevaluare

1 2 3 4

ŢINTE / INDICATORI / REZULTATE MĂSURABILE

ASOCIATE OBIECTIVULUI

Nivel de baza : 70 puncte

Nivel avansat : 100 puncte

(conform criteriilor de calitate stabilite de ROCT –

Timisoara/Romania- vezi anexa)

Măsuri / Acţiuni planificate Rezultate Termen

(măsurabile)

aşteptate

1.1 Preluarea/Reinscrierea F.E. Certificatul de 12.10.2020 da 3 Certificate de inregistrare

Thilla SA si FE TRAVEL FOR

LIFE SRL la ROCT – Centrala inregistrare

F.E./ Intreprinderilor Simulate

1 Aprecierea progresului se face astfel: 0 – nici un progres, 1 – progres întârziat, 2 – progres satisfăcător, 3 – progres bun

din Romania

1.2. Organizarea activitatii Organigrama FE 5.oct.2020 da 3 Organigrama

firmelor de exercitiu; Thilla SA

FE Thilla SA

FE Travel For

Life SRL

Tranzactii

Data 12.10.2020 Director unitate şcolară (nume, semnătura, ştampila unităţii şcolare)

Prof. Berbece Anca

NOTĂ: În partea stângă a tabelului (coloana 1) se preiau identic formulările aferente din PAS.

Pentru fiecare obiectiv specific se listează toate măsurile/acţiunile din PAS.

În coloanele 2,3,4 se înscriu sintetic constatările şi aprecierile rezultate din monitorizare internă şi autoevaluare. Fişa este însoţită de sursele evidenţelor (machetele din anexele A3.1.-A.3.9) sau/şi de note de informare şi anexe specifice.

Anexa 4.a.



PRIORITATEA : Asigurarea calitatii in activitatea Firmelor Constatări şi aprecieri în urma monitorizării

de exercitiu interne şi autoevaluării

OBIECTIV SPECIFIC: Participarea la Concursuri on line in cadrul competitiilor aferente Firmelor de exercitiu Situaţia Aprecierea

2 Surse şi

constatată progresului mijloace de

prin înregistrat verificare


internă şi

autoevaluare

1 2 3 4


ŢINTE / INDICATORI / REZULTATE MĂSURABILE

ASOCIATE OBIECTIVULUI

Obtinerea punctajului necesar calificarii

Măsuri / Acţiuni planificate Rezultate Termen

(măsurabile)

aşteptate

1.1 Conceptia si realizarea Oferta de produse Permanent da 3 Oferta de

Ofertei de produse si si servicii produse si

servicii- marca Thilla SA /

FE Travel For Life SRL servicii

1.2. Conceptia si realizarea Banner FE Thilla 30.nov.2020 da 3 Banner FE

Banner-ului FE Thilla SA SA Thilla SA

Data: 14.11.2020 Director unitate şcolară (nume, semnătura, ştampila unităţii şcolare)

Prof. Berbece Anca

NOTĂ:

În partea stângă a tabelului (coloana 1) se preiau identic formulările aferente din PAS.



Anexa 4.a.



PRIORITATEA : Asigurarea calitatii in activitatea de pregatire Constatări şi aprecieri în urma monitorizării

practica a elevilor interne şi autoevaluării

OBIECTIV SPECIFIC: Obtinerea de competente profesionale in Situaţia Aprecierea3

Surse şi

cadrul Proiectului de mobilitate „Stagiu inovativ de practica in conditii constatată progresului mijloace de

reale de munca efectuat in restaurante valenciene” prin înregistrat verificare


internă şi


autoevaluare

1 2 3 4

ŢINTE / INDICATORI / REZULTATE MĂSURABILE ASOCIATE

OBIECTIVULUI

Măsuri / Acţiuni planificate Rezultate (măsurabile) Termen

aşteptate

Proiectul “Practica de calitate in domeniul hotelier” este in desfasurare

Obtinerea certificatului de

mobilitate europass 30.05.2021

Data 14.10.2020 Director unitate şcolară (nume, semnătura, ştampila unităţii şcolare)

Prof. Berbece Anca

NOTĂ:

În partea stângă a tabelului (coloana 1) se preiau identic formulările aferente din PAS.



Anexa 4.b.

FISA DE MONITORIZARE INTERNĂ A IMPLEMENTARII PAS

Unitatea IP Liceul Tehnologic ‚,JUSTINIAN MARINA’’-BAILE OLANESTI Data:

.14.X.2020

1. Obiective, măsuri monitorizate:

Obiectivul:.Instruirea practica a elevilor

Măsurile:

Dotarea laboratorului tehnologic.

Obiectivul:..Monitorizarea calitatii pregatirii practice.

Măsurile:.Stabilirea graficului de desfasurare a examenului de certificare a competentelor profesionale de nivel 4.

Obiectivul: Participarea la targuri nationale/internationale ale Firmelor de exercitiu

Măsurile: Conceptia si realizarea Ofertei de produse si servicii- marca Thilla SA , Conceptia si realizarea Banner-ului FE Thilla SA, in vederea participarii FE THILLA SA, la competitiile din cadrul Targului

National al Firmelor de Exercitiu, coord. Prof. Ioan Maria

Obiectivul: Obtinerea certificatului’’Marca de calitate”

Măsurile: Preluarea/Reinscrierea F.E. Thilla S.A si FE TRAVEL FOR LIFE SRL la ROCT-Centrala

Firmelor de Exercitiu / Intrprinderilor Simulate din Romania

Organizarea activitatii pe compartimentele firmei de exercitiu; Derulare tranzactii

2. Obiective, măsuri nemonitorizate: Cauzele nerealizării monitorizării:

Obiectivul:............... ……………………………………….

Măsurile:.................... ……………………………………….

Obiectivul:............... ……………………………………….

Măsurile:.................... ……………………………………….

Exemplu:

Prioritatea/obiectivul ...... nu a facut obiectul prezentului proces de monitorizare deoarece: nu a avut scadenţe în perioada analizată, a fost realizat conform raportului de monitorizare anterior, am avut dificultati cu .....................etc

3. Precizaţi sub formă de rezumat principalele constatări pe care le-aţi făcut în urma activităţilor de monitorizare

internă şi autoevaluare desfăşurate până la această dată.

In anul scolar 2019-2020 s-a desfasurat in parteneriat cu agentii economici din localitate, stagiul de pregatire practica

conform programei scolare in vigoare. Practica s-a desfasurat sub indrumarea domnului prof. Nicolaescu Valentin si prof.

Ioan Maria, practica a avut ca scop implementarea cunostintelor teoretice, dobandite in cadrul orelor de curs si

laborator,cu aplicativitate in stagiul de pregatire practica. S-au incheiat la nivelul fiecarui agent economic pentru fiecare

elev Conventia Cadru privind efectuarea stagiului de pregatire practica in intreprinderile publice de catre elevii din

invatamantul profesional si tehnic. De asemenea s-a efectuat intruirea la locul de practica privind igiena si securitatea

muncii.

3.1.Prezentaţi pe scurt acele aspecte care înregistrează un progres bun în mod special. Scrieţi concluziile dumneavoastră pentru fiecare măsură şi ţintă vizată.

Obiectivul: Implementarea proiectului European Erasmus + “Practica de calitate in

domeniul hotelier”, Valencia/Spania

Măsura: Derularea activitatilor specific selectiei grupui tinta de 16 elevi din clasa a X-

a, pentru efectuarea practicii de specialitate in hotelurile din Valencia

Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PAS): Pregatirea pentru obtinerea certificatului lingvistic

pe platforma OLS

Obtinerea punctajului necesar calificarii selectiei elevilor

Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): aprilie 2020

Concluzii Obiectivul a fost indeplinit partial, vizita a fost amanata din cauza pandemiei.

Obiectivul Participarea la targuri Nationale ale Firmelor de exercitiu Măsura:

Conceperea si realizarea Ofertei de produse si servicii- Marca Thilla SA

Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PAS): Obtinerea punctajului necesar calificarii in cadrul

targului

Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): aprilie 2020

Concluzii Obiectivul a fost indeplinit

Obiectivul Participarea la targuri nationale ale Firmelor de exercitiu

Măsura:.Conceperea si realizarea banner-ului FE Thilla SA

Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PAS): Obtinerea punctajului calificarii in cadrul targului

Indicatori, rezultate măsurabile (la data onitorizării): mai 2020

3.2.Enumeraţi acele aspecte al căror progres este întârziat şi care necesită intervenţii ameliorative:

Obiectivul ……………….

Măsura:……………….

Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PAS): ……………….

Indicatori, rezultate măsurabile (la data onitorizării):………………….

necesar

Cauze identificate:..............

Concluzii:.......................

4. Aprecierea dumneavoastră generală privind progresul în îndeplinirea acţiunilor:

4.1. Aprecierea generală:

Menţionaţi în căsuta alăturată una din următoarele măsuri pentru aprecierea generală 0 = nici un progres 1= progres întârziat 2 = progres satisfăcător 3 = progres bun

4.2. Justificare: Justificaţi aprecierea dumneavoastră prezentând succint argumentele pe care se bazează

In anul scolar 2019-2020 au fost indeplinite obiectivele specifice propuse in vederea asigurarii calitatii

desfasurate in firmele de exercitiu.

In ceea ce priveste instruirea practica a elevilor, acestia au obtinut certificatele de competenta pentru

calificarea Tehnician in turism nivel 4.

Au fost incheiate parteneriate scolare, parteneriate cu agentii economici locali prin conventiile cadru.

La clasa a IX-a – domeniu de pregatire de baza Turism si alimentatie- s-au efectuat vizite de studiu la

agentii economici locali in vederea dobandirii competentelor profesionale.

Documents

LICEUL TEHNOLOGIC ,, JUSTININIAN MARINA”