LP 7 evaluarea mersului

8/6/2019 LP 7 evaluarea mersului

http://slidepdf.com/reader/full/lp-7-evaluarea-mersului 1/11

LP 7

Evaluarea mersului



Kinetoter a peutul trebuie s analizeze mersul pacienilor

- pentru a înregistra deficitele funcionale articulare,

muscularesau de coordonare ale jumtii inferioare a corpului

-pentru a încerca totul în normalizarea acestei deprinderi motrice de prim importan

pentru fiina uman,

-pentru a utiliza mersul ca metoda kinetologica

Steindler da c ea mai scurt definiie a mersului numindu-1 Äbipedism alternativ,cci, într-adevr, mersul este format dintr-o alternan de micri i poziii de

sprijin ale cite unui membru pelvian, pe care le repet identic cellalt membru.

Termenul indisolubil legat de cel de mers" este pasul". Definirea lui este important

înc de la început, cci in aceast direcie au existat preri diverse.



Grossiord consider c pasul se desfoar în 4 timpi :

1. începutul sprijinului dublu (pe ambele picioare)

2. Sprijinul dublu3. Sprijinul unilateral cu: a) semipasul posterior;

b) momentul verticalei ;

c) semipasul anterior

4. începutul dublului sprijin ulterior

O analiz amnunit îns descoper patru secvene ale unui pas :a) atacul cu talonul

b) poziia medie

c) desprinderea

d) balansarea



Schemele normale ale acestor faze sînt urmtoarele :

F aza I: atacul cu talonul

� Capul i trunchiul, verticale; braul opus este proiectat înainte� Bazinul face o uoar rotaie anterioar

� Genunchiul membrului de atac este extins

� Piciorul respectiv este în unghi drept cu gamba

P erturbri ale fazei I:

² Capul i trunchiul se apleac înainte Se controleaz : extensorii genunchiului

² Trunchiul alunec spre dreapta i oldul se roteaz

extern ² pasul se scurteaz Se controleaz : rotatorii interni ai oldului,

extensorii genunchiului

i eversorii piciorului

² Bazinul se roteaz posterior Se controleaz : extensorii oldului

i flexorii coapsei (evaluarea

amplorii pasului)

² oldul în abducic Se controleaz : adductorii

Genunchiul în extensie blocat sau în hiperextensie Se controleaz : extensorii i flexoriigenunchiului

² Piciorul este pe plat, pe sol

(cderea antepiciorului) Se controleaz : flexorii dorsali ai piciorului




F aza a Il-a : poziia medie

� Capul i trunchiulverticale

� Braele apropiate de axa corpului� Bazinul foarte uor rotat anterior i uor înclinat spre sting

� Coapsa dreapt moderat rotat extern

� Genunchiuldrept extins, iar cel stîng uor flectat

P erturbri ale fazei a II-a :

² Capul i trunchiul se apleac înainte, cu o rotaie anterioar Se controleaz : extensorii genunchiului

crescut a bazinului

² Capul i trunchiul se apleac îndrt, cu o rotaie posterioar a Se controleaz : extensorii oldului

Bazinului

² Capul i trunchiul se apleac spre dreapta, bazinul se ridic pe Se controleaz : abductorii coapsei drepte

partea stîng, în timp ce braul drept se îndeprteaz de corp (Ämersul

fesieruluimijlociu'µ)

² Bazinul este in rotaie anterioar exagerat Se controleaz : abdominalii i extensorii coapsei

de verificat amplitudinea extensiei coapsei

² Bazinul este înclinat spre partea sting (Ämersul tip Trendelenburg") Se controleaz : abductorii coapsei drepte

² oldul în rotaie extern exagerat Se controleaz : adductorii i rotatorii interni ai coapsei,extensorii genunchiului i eversorii

gleznei

² Genunchiul în extensie sau in hiperextensie Se controleaz : flexorii i extensorii genunchiului,

flexorii dorsali ai gleznei

(evaluarea amplitudinii f lexiei dorsale a gleznei)

² Genunchiul are o flexie exagerat Se controleaz : flexorii plantari ai gleznei




F aza a IlI-a : desprinderea de sol a piciorului

Capul i trunchiul, verticaleBraul drept înaintea axului corpului, cu cotul uor flectat,

braul stîng uor îndrtul axului corpului, cu cotul extins

Bazinul în rotaie anterioar

Coapsa dreapt în uoar rotaie extern

Genunchiul drept uor flectat

Glezna dreapt în flexie plantarPiciorul se sprijin pe partea anterioar

Degetele în extensie din MTF

P erturbri ale fazei a III -a :

² Braele sînt la distante diferite de axa corpului ; coatele sînt flectate

Se controleaz : flexorii plantari i extensorii coapsei i genunchiului

² Bazinul cu rotaie anterioar exagerat

Se controleaz : abdominalii i extensorii coapsei;

de verificat amplitudinea extensiei coapsei

² oldul în rotaie extern exagerat

Se controleaz : flexorii plantari i extensorii coapsei i genunchiului

² Genunchiul este parial flectat i/sau flexia plantar este limitata, glezna putînd fi în dorsiflexie




F aza a IV-a : balansarea

� Capul i trunchiul, verticale� Braele în apropierea axei corpului 108

� Bazinul cu foarte uoar rotaie anterioar

� oldul în uoar rotaie intern

� Coapsa i genunchiul drept flectate

� Membrul de sprijin este aliniat vertical la bazin

� Piciorul în unghi drept pe gamb i uor eversat

P erturbri ale fazei a IV-a : ² Trunchiul alunec spre stînga, în timp ce bazinul se ridic pe dreapta

Se controleaz : flexorii coapsei i genunchiului, flexorii dorsali ai gleznei

² Bazinul rotat posterior

Se controleaz: extensorii i flexorii coapsei ;

de verificat amplitudinea f lexiei

² Coapsa în abducie

Se controleaz : flexorii coapsei i genunchiului, ca i flexorii dorsali ai piciorului; de verificat amplitudinea adduciei i f lexiei coapsei, ca i f lexia genunchiului

² oldul în rotaie extern

Se controleaz : rotatorii interni ai coapsei i eversorii piciorului

² Flexia coapsei i a gambei este exagerat, iar antepiciorul cade (stepaj)

Se controleaz : flexorii dorsali ai piciorului

² � Degetele se tîrsc pe sol

Se controleaz : flexorii coapsei, gambei i cei dorsali ai piciorului



Caracteristicile mersului

Pasul dublu = distanta care separa doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior pe sol;lungimea sa se masoara de la calcai.

Pasul simplu =distanta dintre calcaiul piciorului de contact cu solul si varful piciorului deimpulsie ; el se realizeaza in timpul sprijinului bilateral.

Lungimea pasului simplu depinde de

- lungimea membrelor inferioare

- de actiunea de impulsie ;

in medie, el este de 0,63m la barbatsi de 0,50m la femeie.

S-a observat ca pasii aceluiasi individ nu sunt egali intre ei ; de regula, pasul este mai lung cand membrul inferior stang serveste ca sprijin.

In toate tempourile de mers, cei doi pasi simplu ai unui pas dublu au,adeseori, lungimi inegale ; pasul mai lung corespunde membrului

inferior cu musculatura mai dezvoltata.

Cand omul duce greutati, lungimea pasului si frecventa mersului scad.



Frecventa sau ritmul mersului = numarul de pasi facuti intr-un minut.

Lungimea pasilor este influentata de frecventa.

Viteza mersului, = spatiul parcurs intr-un minut, este egala cu produsul dintrelungimea pasului si cadenta lui ; cu cat creste unul din factori, cu atat creste

si viteza, si invers.

La un barbat adult de talie mijlocie, viteza mersului este maxima la o cadenta

de 140 pasi simpli pe minut.Astfel, la un om cu talie de 1,70m, lungimea pasului simplu variaza intre 75-85

cm. La o cadenta economica, intre 110-130 pasi simpli pe minut, viteza va

fi de 5-6,5 km pe ora.

Pentru a obtine un randament cat mai bun al mersului se recomanda

cresterea lungimii pasului si nu accelerarea cadentei. Cu cat cadenta creste, viteza de deplasare a corpului scare, intrucat

marirea frecventei se f ace in dauna lungirii pasilor.



Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri:

Parametri temporo-spatiali :

viteza,cadenta,

lungimea pasului,

miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte

Parametrii temporali ai mersului se rezum la efectuarea urmtoarelor msurtori: durata pasului simplu;

durata pasului dublu;

durata balansului;

cadenta

Viteza mersului se face utilizând urmtoarele relaii:V = Distanta / Timp [m/s]

V = Lungimea pasului X Cadenta [m/min]



Metode de evaluare a mersului

cronofotografia lui MareyAnaliza videografica a mersului

Fortele implicate in producerea mersului

Forte interne -forele musculare

- forte nervoase-comanda

Forte externe -reaciune din partea solului

gravitatia

greutatea

Documents

LP 7 evaluarea mersului