I

. IN LUMINA IMNELOR LITURGIGE

DE

Prof. Dr. D I. BE~U.

o . . : mr:p: .. UJUrn ... .. ..

C.ARANSEBES 1941 Tiparul Tipografiei ~i Librariei diecezane.

Studiui de /at(i a fast tntocmil acum itei ani :;i mai bine, cu menirea de a fi publica! intr'un Anuar jestiv a/ Academiei teologice ortodoxe din Oradea.

Felurite pricini insii, au fiicut ca tipdrirea proectatului Anuar sii se tot amdne an de an, pdnii ce... Pdnii ce, Ia inceputul toamnei lui 1940, ne viizuriim smut:;i din rosturile noastre de muncii, :;i impin:;i brutal pe drumurile unei triste pribegii .

... Jar dacii prezentul stadia isbuti, in sjdr-$it, sii vadii lumina tiparului, apoi aceasta se datore:jle largii infelegeri ariitate atdt de P. S. Sa Episcopal Dr. Vasile Lazarescu, edt !ji de Prea Ven. Consiliu Eparhial a! Caransebe-!jUlui, cari, cu mapa buniivoinfa, au acceptat a-1 tipari pe seama Sf. Episcopii.

Le aduc in aces! foe, cele mai respectuoase mulfumiri.

I

I

lmnele liturgice ca izvor dogmatic.

Fenomentil religios cre~tin implidi o in.tre-tta serie de elemente struCturale: dogmatice, morale ~i cultice.

Ca element esential al religiei cre~tine, cultul sUi in organica legatud'i cu dogma ~i mo-rala, exprimand ~i in acela~ timp, mijlocind -in cadrul acestora -- intalnirea dintre om ~i Dumnezeu.

Dad. insa cultul cre~tin este legat organic de dogma cre~tina, atunci urmeaza ca orice incercare de desfigurare a lui duce, in ~hip necesar, $i Ia o desfigurare a dogmei ~i invers, orice incercare de stricare a dogmei aduce cu sine, in chip inevitabil, ;;i o desfigurare a cultului.

De acest lucru au fost totdeauna convin$i conducatorii Bisericii. A$a se explica faptul ca grija lor de a ,apara dogma de strambarile ere-tice$ti, se . extindea, in ega Ia masura, ~i asupra cultu.lui spre a-1 pastra curat de orice amestec, care 1-ar fi putut altera in structura lui interna dogmatica.

7

gudi ca ~i pe vremea lui Sirienii mai cantau imne, folosindu-se de melodiile lui Armoniu 1).

In veacul al IV-Iea, Arie, depus - ~i exco-munic"at, din pricina ereziei lui , de catre sino-dul din Alexandria, a parasit Egiptul, mergand in Nicomedia. Aici, spre a-~i populariza mai

u~or . invataturile sale, a alcatuit o carte de imne (iM2c:ca = ospat), pe care apoi a ras-pandit-o pretutindeni pe unde a dWitorit. ,Puse pe melodia molateca a versurilor poetului io-nian Sotades, ele (imnele lui Arie) erau cantate de arieni in cor, nu numai in biserici , ci ~i pe strazi ~i - in pietele publice, iar succesul lor se poate aprecia dupa intinderea ereziei 2).

La ConsUmtinopole, dupa marturia istori-cului Socrate, arienii se adunau Sambata ~i Dumineca tocmai in ceasurile cand ortodoc~ii erau Ia biserica ~i cantau antifonic imne spre slava drianismului. 3). .

Fata de asemenea procedee ~i indrasneli ale ereticilor, tabara ortodoxa n'a ramas pasiva, ci a reactionat promt. Astfel in Biserica Siriei, energicul diacon Efrem a infrant erezia lui Bardesan, Armoniu ~i Manes, pastrand melo-diile imnelor eretice, dar inlocuind textele aces-tora, cu texte ortodoxe ~)

De asemeni, in Constantinopole, Sf. loan Crisostom a luptat impotriva _arianismului, orga-

I) Cf. Sozomen, H. E. III. I. 16, P . G. LXVII, . 1089-90: 2) Vintilescu, op. cit. p. 40. 3) Socrate, H. E. VI, 8 P. G. LXVII. 688-89. 4) Cf. Theodor Gerold, Les Peres de I' Eglise et Ia musi~

que p. 47 Ia Ia Vin,tile$cq op. cit, p. 39 ~i 18!}.

6

De pilda, cand, in sinodul deJa Laodicea (pela 360), conducatorii Bisericii hoHirasc, in al 59-lea canon, ca Ia cultul publiC sa nu se intre-buinteze nici un imn particular_1), o fac nu nu-mai din respectul datorat imnelor canonice, cari, in vremea aceea, erau psalmii davidici, ci ~i mai ales din grija ca nu cumva prin mijlocirea imnelor particulare, personale - multe ano-nime, sau sub pseudonime - sa riu se stre-coare in sanul Bisericii, invataturi eretice. Caci nu arareori ereticii, pentru a-~i raspandi mai cu u~urinta invataturile lor in massele largi ale poporului, le inve~mantau in haina frumoasa, ~i deaceea, mai ispititoare a imnelor.

De altfcl nu ortodoc~ii, ci ei, er.eticii, ~i anume ereticii gnostici, sunt cei dintai, cari au folosit imnul ca arma dogmatica ~i de propa-ganda 2) :

A~a Marcion ~i Valentin cunoscutii gnos-tici ai veac. 11-lea cre~tin, s'al!. folosit de imne pentru a-~i dispandi invataturile lor. Tot de imne s'au folosit, in acela~ scop - ~i inca intr'o ~~ mai larga masura, - Bardesan (t 222)

~i fiul sau, Armoniu. lmnele acestora erau atat de me~te~ugit lntocmite incat chiar ~i In vea-cul al IV-lea, ele reprezentau o primejdie pen-tru invatatura ortodoxa 3) Jar Sozomen ne asi-

1) Cf. Ralll fl Potll, S~ntagma. Atena 1853, vol. Ill , p. 225, 2) Cf. Pr. Petre Vlntilescu, Despre:poezia imnograflca din

cartile de ritual ~I cllntarea bisericeasca Buc. 1937, p. 38. 3) Cf. Eus. Popovlci1 lstori!l bisericeasca uniycrsala, I. e

s

nizand procesiuni de coruri ale ortodoc~ilor cari pusedi repede in umbra pe c'ele ariene 1)

. Trebue sa subliniem insa, ca astfel de imne dogmatice, nu ~i-au gasit consacrare li-turgica pana Ia sfar~itul veac. IV-Iea. Abia din aceasta vreme: deJa sfar~itul veacului al IV-Iea

~i inceputul veacului al V-lea, imnul dogmatic, care prinde a se afirma ca gen exclusiv al poezie1 cre~tine, i~i gase~te primire ~i in ser..: viciile liturgice 2) .

Disputele cristologice, precum ~i preocu-parile in legatura cu rostul Sf. Fecioare ~i at tuturor sfintilor in icononia mantuirii neamului omenesc, s'au resfrant ~i transpus in chip fi-resc, ~i in imnele biserice~ti, cari, prin insu~i acest fapt, devin ,o forma de marturisire ~i de exercitare a credintei 3)". Cu at at mai mult ele devin ~i au valoarea unei marturisiri de .cre-dinta cu cat, nu arareori, in~i~i conducatorii Bisericii au fost alcatuitor! de imne, cum au fost de pilda, Anatolie al Constantinopolei (sec. V.) ; Sofronie al lerusalimului (sec. VII) ; An-dreiu Criteanul (sec. VIII) ; Gherman al C-polei (sec. VIII) ; Cosma Melodul (sec. VHI) ; Iosif Studitul (sec. IX) ; Teofan Graptul (sec. IX), etc. Jar imnele cari n'au fost aldituite de con-duditori ai Biseric ii, nu ~i-au gasit intrebuin-tare liturgica decat cu ~tirea ~i aprobarea aces-tara. Caci daca in vremurile dintru inceput ale

cre~tinismului episcopul era acela care dlnduia 2) Vintilescu, op. cit. p. 41. 3) Vintitescu, op. cit p. 52 sq. 4) Vintilescu, op. cit. p. 54.

9

ce pericope scripturistice sa se citeasca.Ja ser-viciul dumnezeesc 1), putem zice ca in virtutea acelea$i prerogative, tot el, episcopul, era aceta care avea in stricta supraveghere intrebuintarea $i rhasura acestei intrebuintari a imnelor Ia cultul divin 2) pana ce ele, imnele liturgice, ajung sa fie ~transe laolalta in colectii cu au-toritate universala $i, deci ofi ciaHi ")

Fire$te, episcopul nu exercita controlul sau asupra imnelor in chip arbitrar, Ci dupa drep-tarul dogmatic stabilit de soboarele ecumenice, sau, cand au lipsit acestea, cu luarea in con-siderare a consensului general al BisericiL Fa-ptul ca' soboarele ecuinenice n'au fixat ele in~ile , nominal $i numeric, cari imne trebuesc primite in slujba bisericeasca $i cari nu, i$i are explicarea lui: episcopii ortodocsi ca meinbrii ai acestor soboare, erau con~tienti di fix and in formule preci se invata-tura cre$tina, fixau eo ipso $i portativul doctrinar,

. pe care urmau sa se brodeze floril e imnelor liturgi-ce. A$a'incat, prin intermed iul episcopilor produc-tia imnografica era sub raport dogmatic, in stransa dependenta de definitiile doctrinare ecumenice, adeca de invatatura oficiHi a Bisericii. Aici trebue diutata- in parte eel pubn -- !?i explicatia faptului di productia imnografica incepe a lu'a o desvoltare deosebita tocmai in epoca posterioara intaelor pa-tru soboare ecumenice, adeca dupa epoca in care

I

I) Mitrofanovici-Tarnavschi-Cotlarciuc. Li turgica, Cer-na uti 1929, p. 415. .

2) Vintilescu, op. cit. 14o. 2) Codificarea definitiva a imnelor Ji!urgice se fa ce in sec.

XI, probabil prin loan mitropolitul Evh

10

invatatura cre~tina fusese fixata, in liniile ei mari, in formule dogmatice precise .

. Odata stabilit a test lucru: ca imnele li-turgice sunt, sub raport dogmatic, un reflex at invataturii generale a Bisericii, o oglindire fi-dela a invataturii ecumenice, se poate tntelege

~i felul in care ele pot fi folosite ca izvor dog-matic. Anume: imncle liturgice pot 'fi folosite ca izvor dogmatic in felul in care sunt folosite in accla~ scop, definifiile soboarelor ecumenice, simboalele credinfii o.ri definitiile soboarelor particulare ratificate de vreun sobor ecumenic. Cu alte cuvinte, imnele liturgice pot fi folosite ca izvor dogmatic principal.

Dar mai este o tntrebare asupra careea se cuvine sa ne oprim pufin: daca productia imnelor liturgice s'a realizat sub neincetata ~i severa supraveghere a autoriU1fii biserice~ti, cum se explica strecurarea unor elemente ne- . istorice in cuprinsul imnelor liturgice? Nu cumva elementele acestea altereaza structura dogma~ tica a imnelor considerate in parte sau in to-ta !ita tea lor?

Raspunsul il incepern prin a recunoa~te, di, intr'adevar, in multe imne liturgice s'au strecurat unele elemente neistorice, in orice caz neverificabile istorice~te. Dar ce a determinat inarticularea unor lucruri neistorice in imnele referitoare Ia sfinti ?

Intai, tmprejurarea ca vietile sfinF!or, pe cari biserica ii infati~eaza credincio~ilor ca pilde de urmat, prezentau multe lacune referi-toare mai cu osebire Ia epoca copilariei . ~i a

/

tineretii lor. $i atunci cre~tinii, inflacarati de o puternidi dragoste ~i admiratie fata de ace~ti sfinti, au implinit lacunele istorice ale vietii lor cu adaosuri legendare.

AI doilea motiv .care a dus Ia. plinirea vietii sfintilor cu elemente neistorice, a fost faptul ca, nu arareori, ereticii ~i necredincio~ii raspandeau pe seama lor, pe seama sfintilor, povestiri scan-daloase. Este cunoscuta de pilda, infamia pe care Evreii - $i apoi $i paganii -- o raspan-deau pe seamna sf. Fecioare Maria: ca ar fi fast o adultera, ca nici pe departe n'ar putea fi vorba despre ,o viata curata a ei. etc. Calom-niile acestea, ranind dureros pietatea cre$tinilor,

f nu puteau ramane fara dispuns. Ele $i 1-au $i prim it repede prin scrierea: protoevanghelia lui Iacov, fratele Domnului. In scri.erea aceasta -scriere apocrifa, care circula printre cre$tini inca din 1-a jumi'itate a veacului a! ll lea l) - se descrie pana Ia amanunte na$terea $i copilaria sf. Fecioare in scopul de a evidentla desavar-

~ita ei cinste $i cuditenie fecioreasca 2). A$a dar, obar$ia elementelor legendare,

carl implin~sc lipsurile datelor istorice din viata sfintilor este a se diuta nu in intentia de a lrl$ela prin strecurarea unor noui invataturi de credinta, ci numai in prisosul de dragoste ~i pietate a

credincio~ilor fata de ei. Dadi lucrurile stau a$a, ati.mCi intelegem 1) Eusebie Popovici op. cit. p. 201. cf. ~i Hennecke, N-tliche

Apokryphen , Tlibingen 1924, p. 82. ") E. Neubert, Marie dans I' Eglise antcnicecnne, Paris

1908, p. 69; 212 sq; cf. ~i Henneck.e, op. cit. p. 81.

12

de ce conduditorii Bisericii au facut pogodi-mantul de a ingadui ca Ia slujbele sfinte sa se foloseasdi ~i imne brodate pe canavana unor elemente neverificabi le istorice~te: le-au inga-duit fiind convin~i ca ele, imnele aces tea, sunt mijloace deosebit de pretioase pentru intreti-nerea ~i promovarea pietatii credincio~ilor r).

Putem conchide deci, ca intrucat imnele litur-gice cari cup rind elemente neistorice, n'au fast ac-ceptate in ansamblul" cultului decat numai pentru functia lor educativa, pedagogic~, ele nu pot fi folosite ca isvor de credinta Hnpreuna cu c~lelalte. Iar intrucat anumite. impreju_diri - ca de pilda imposibilitatea de a veri.fica daca relata-rile imnologice presupus'e ca neistorice sunt fntr'adevtlr neistorice - intrucat aceste impre-jurari ne-ar indemna sa folosim ~i imnele in chestiune, ca isvor dogmatic, apoi intr'o ase-menea operatiune trebue sa ne lasam dilauziti de cea mai mare prudenta.

* * *

') De altfel nu numai In cartile de ritual s'au folosit cle-mente nei storice in scopul zidirii omulu i dinlaun tru, ci ~i in dirjile canoni ce. Cartea a 11-a a Regi lor de pi ldlt, nc arata (in cap XII 1 sq.), cii prorocul Natan, vrand sa-l aduca pe David Ia con~tiinta pacatului sftvar~it (prin luarea sotiei l ui Uric), ~i .

' prin urmarc, Ia cainta,'ii poveste~te pilda cu bogatul care, pentru a-~i ospata oaspet ii junghie o oae, dar nu dintr'ale sale, ci oaea unui om sarac, singura avere a acestuia. De sigur, povestirea aceasta n'are pretentia de a fi istorie, insa orcine poate scsiza marca ei putere de scuturare a suflctului.

Tot aci pot fi pomenitc ~i neintrecutele parabole ale Oomnului, care nici ele nu pretind a fi istorie, dar cari, prin ca-racterul lor plastic, au o putere de inraurire unica asupra .su-l etului omenesc. Cf. Dr. Hartmann, Maria im Lichte des Glau-bens und der Frommigkeit, cd. ~-4, Poderborn, p. 375-37Q.

13

Am socotit trebuitoare consideratiile de mai sus in legatudi cu imnele liturgice, inainte de a trece Ia inmanuncherea relatarilor l?i invata-turilor cuprinse in ele despre Maica Domnului.

Inmanuncherea acestor invataturi o vom face tinand seam a de ordinea urmatoare: 1)

Na~terea ~i copilaria sf. Fecioare; 2) Con-ceptia activa a sf. Fecioare; 3) Lipsa piica-telor personale Ia Preacurata Fecioara; 4) Sf. Fecioara e Nascatoare de Dumnezeu; 5) Maria, pururea Fecioara; 6) Adormirea Maicii Dom-nului; 7) Venerarea Maicii Domnului.

II

I. Na~terea ~i copilaria sf. Fecioare.

Sfanta Fecioara se nal?te din neamul lui David ,din radacina lui Iessei ~i din coapsele lui David", cum zice can tare a bisericeasca 1) Locul nal?terii ei, Nazaretul. Caci aici coboara ingerul, Ia vremea sorocita, sa-i aduca turbu-ratoarea veste ca va concepe pe Mantuitorul Lumii 2).

Ioachim ~i Ana i-au fost parintii 3), carora ------~. - .

I) Min. Sept, zlua 8 Utrcnie sedelna 11-a : , Din ri:f.diicilza lui !l'.sseiu si din coapsele lui David, jiica lui Dumne-zeu, Maria, se na~te 'astdzi noua ... ''; cf. ~i Min. Maiu,, 24, Utr. peasna IV-a $i ac. a Nasc. : , Din rudenia cea lmpi:f.riit eascil a lui David, tu Fecioarii ai odriislit ...

2) Min. Mart. 25, vee. mica: ,.in cetatea N azaret viind Gavriil fle ... s'a inchinat"; cf. ~i ibid. stihira Ia s tihoavni.l : ,Mai marilor putcrilor de sus, ln Naz'aret pogorandu-se, Fecioarel s'a inchinat".

. 3) Min. Sept. 7, vee., stihi ra Ill , ... jiica ,Lui David, astazi se na~te din Joachim $i din Ana".

t4

cantarile biserice!?ti le dau epitete ca acestea: ,,Cel frumos ca soarelc, loachim " 1); ,Ana cea inteleapta" 2) ,Ana cea sfanHl" 3) Sau ni-i in-fati!?eaza pe amandoi ca vietuind fara prihana

~j nascatori ai mantuirii tuturor, (adeca ai sf. Fecioare) 4). $i fiindca din fiica lor, din Fe-cio'ara Maria, ::;'a nascut Mantuitorul lumii, im-nele liturgice ii numesc pe ei, pe parintii sf. Fecioare, , mo~i ai lui Cri stos" , 77:Qon&wQu; XQWWV, ") .

Na~terea Sf. Marii din Ana a fost o na!?-tere dupa randuiala legilor firii.

E adevarat ca gasim imne in cari na~terea activa a Anii este infati~ata ca o na$tere rea-lizata prin darul dumnezeesc. , lnaintea minu-nii merge minunea, zice o cantare bisericeasca, pentruca cu darul dumnezeesc cea stearpa mai nainte, a nascut Fecioara, pre aceea ce prin

na~terea Sa 8 13 aratat nOUa SO]itoctre manfujrjj 6)". Cuvintele ,, inaintea minunei u se refera Ia na~terea minunata a Sf. Fecioare, Ia na~terea ei activa. lmnologul nume~te na~terea aceasta activa a Sf. Fecioare, minune, dar tot minune

nume~te ~i na!?terea ei pasiva. Contextul imne-

I) Min. Sept. 9, Utr. p. IX. Slava. 2) Min. Sept. 7, Vee. stihira III . 3) Op. cit. ziua 8, Utr. p. VIII, can. II, trop. IV. 4) Op. cit. 8, Utr. p. III. trap. L 5) Min. Sept. 9, Vee. Stihoavna, Slava ~i ac.; Utr. p. IV,

trap. ll; p. VIII, trop. lll : ,Mi'iritilor llW?i ai lui Dumnezeu celui atotputernic ce s'a tntrupat pentru mila cea negri1iti1 din jiica voastrii cea de Dumnezeu infelepfiti1 .. "

6) Min. Sept. 9. Utr. p . VI, ~i ac. a Nasc.

\ i

. 15

lor scrise In cinstea acestei na!?teri ne arata Himurit lntelesul in care e numita minune !?i na!?terea pasiva a Sf. Marii. Anume, imnele ne spun ca Joachim ~i Ana ajunsesera . Ia varsta batranetii Hira sa aiba vreun fiu ... _,Din

'maid! nenascatoare !?i din b~'itran ete neroditoare . oddisle!?te astazi maica lui Dumnezeu ... 1 din dreptii loachim !?i Ana", citim intr'o stihidi 1) . Si a!?a cum oarecand Dumnezeu ,pantecele Sarei 1-a deschis ~i rod Ia batranete pe lsac i-a dat", a~a $i a cum tot Du,mnezeu ,credin-cioasei Ana i- a daruit rod de na!?tere din pan ... tece sterp, pre Maica c~a nespurcata 2}" . Aceasta , nena~tere de fii a Anei se desleaga intru na!?-terea Mariei preacuratea).. . in urma ruga-ciunilor fierbinti pe cari loachim si Ana le-au inaltat ditre Dumnezeu 4) . lntai au incercat ei sa induplece voia lui Dumnezeu mai ales prin daruri , pe cari le prezentau "preotilor eel or de demult". Dar darurile acestea nu au fast pri-mite, sterpi fiind ei. ~i atunci au ad us ,ruga-

I} Min. Sept. 7, Vee. Sti hira I ; U tr. Sedealna dupii p . Ill: . Cea stearpii pe prunca Maria cu lapte hrline$fe :" 8 Sept. Vee. mica, Stihira IV-a: . .. din pantece sterp, rod sj{lnt a ri1si1rit . . . ;" Vee. mare, Stih ira VI : ,Astitzi Ana cea stearp i'i na:jte pre jiica Lui Dur;mezeu . . . ;" Stihira J Ja Litie : ... ,Fecioa ra . . . din cea stearpi1 a se na:jie purcede ;" Utr. sed. 11-a ; p. l Can. ll. trop. Ill ~i IV ; p. VIU, can. II, tro p. IV: .Ziditorule . . . tu brazda cea de demult uscatii . .. ell bun spic de rod o ai Iuera! p e Ana ... "

2. Min. Sept. 8, Utr. p. IV. can. 11 , t rop. II. 3) Min. Sept. 7, Vee. Stihoavnii, stihira II. 4) Min. Dec. 9, Vee. Stihoavna, st ihira 1: Ana .. oarectind

rugdndu-se p entru {ii, a strigat ci:itre Dumnezeu !ji zidiforul d poate: A donal Savaot, !jfii deji'iimarea nerodirii de fii; insufi des-/eagil durerea inimii mete, deschide-mi puterile pantecelui ~~pre cea stearpi1 arati1-o conduditoare de roadi11" Cf. ~i Min. Sept. 8, Utr. p. VI. trop. I.

i6

ciuni dliHitorului a toate ~i rugaciUnea lor au-zinQ.-o, le-a daruit pre ceea ce este cu adevarat

u~a vietii ... 1)" -/. Prin urmare, na~terea pasiva a Mariei e ~ numita tninune in sensu! ca Joachim ~i Ana,

nemai putand nadajdui, din pricina varstei prea _inaintate, un fiu, au dobAndit totu~i unul, in urma rugaciunilor facute, adidi printr'un ajuto r special din partea lui Dumnezeu. Dar, de~i sf. Ana a zamislit pr_intr 'un har special al lui Du~ mnezeu, totu~i n'a fost o zamislire supranatu-rala cum a fost zamislirea activa a sf. Fecioare. Ci a fost o z~mis lire dup'a randuiala firii, pre-cum se vede de pilda din cantarea aceasta :. , Cel frumos ca soarele Joachim, lmpreunandu-se cu Ana ... a nascut lumina fecioarei ( '1.0-!axc'tft eVOVf.UVO~ ~li .. "Avvn 7:b:O'Xc 'C1JV -cfj~:; 1'Ca(!.()evla~:; &x-,;iva 2)

Pentru sarb~Horireaacestei minunatezamisliri active a Sf. Aria, Biserica noas'tra a randuit

ziua de 9 Decemvrie, 3) iar Romano- catolicii, 8 Decemvrie 4) . Ace~tia din urma ii dau alt temeiu. Ei zic di sarbatoarea aceasta nu se refera Ia conceptia activa a Sf. Ana, ci Ia con-

1) Min. Dec. 9, Utr. sed. II dupa peasna Ill-a. 2) Min. Sept. 9, Utr. p. IX, Slava; cf. ~i Min. Dec. vee

Stihoavna stihi ra I; Utr. p. IX. trop. \!, 1 3) Cf. :;;i Friedrich Heiler, Urkirche und Ostkirchc,

Milnchen, 1937, pp. 206-207: ,Sarbiitoarea ... de/a 9 Dec .... are tn rasi'irit, aft lnfeles deciit ln ap us: anume, e vorba nu de eli-berarea ei (a Sf. Fecioare) de pacatul original, ci de conceperea ei minunata de ditre pi'irinfii ei bi1trani ~i sterpi:"

4) Zi in care, in 1854, Pius IX a rid icat Ia rang de dogma erezia di sf. Maria a fost conceputa fiirii pacatul origina l.

17

ceptl.a pasiva a sf. Fecioare, tn afara pacatului original (imnaeulata concept1o) 1). Acesta a fost, zic Romano-catolicii, temeiul initial al sarb~Horii randuite mai intai in orient 2): . immaculata conceptio.

Pius al IX-Iea era a~a de convins di ~i orientalii marturisesc ~i serbeaza imaculata conceptie - zice teologul catolic Hedde -incat socotea ca ridicand Ia rang de dogma aceasta invatatura, va atrage mai u~or Biserica greaca Ia unirea cu Roma. Fire~te , nadejdea lui nu s;a implinit. $i nici nu putea sa se implineasdi. Nu pentru ca Biserica orientala ar fi renegat "cea mai veche ~i mai autorizata d'intre credintele traditionale", cum se exprima

aceta~ teolog catolic 3), ci pentru motivul ca adevarul era cu totul altul.

Nu e locul sa cercetam, pe larg, problema aceasta. Aci, vom incerca sa aratam, pe scurt, temeiul sarbatorii deJa 9 Dec., numai in cadrul dovezilor pe carl ni le . dau imnele liturgice.

Lasand Ia o parte titlul cu care este insem-nata in Mineiu sarbatoarea aceasta ~i care sun a a~a: 'J[ Su2A1j1./Jt[, T1Jr; 'Aytar; "Avvnr;, 'tij r; Nl'7HJOr; T17r; ihm:6uov, redat in romane~te cu cuvin-

I) Dr. Anton Kurz, Mario1ogie, Rcgensburg 188 1, p. 47 s q; cf. $i P. X. M. Le Bac!zelet, S. J. L'immacuh~e con ception J-ere .partie: L' Orient, cd\1111, Paris, 1902. p. 42 s q; R. P. Rene J-Jedde, Marie lmmacuh~e, ' rempart de 1a Foi chretienne ed. II. Paris, 1924, p. 142. .

2) Cea dintai marturie sigura des pre s arbatoarea dela 9 Dec. o avem 1a Andrei Criteanul cf.P. G . XCVI! 1306. D e prin sec. IX incepe a se scrba $i in apus. cf. Hedde, op . cit. p. 143.

3) cf. Hedde, op. cit. 142-143.

18

tele: ,Zemislirea Sfintei Ana, cand a zemis!H pre Prea Sfanta Fecioara, NasciHoarea de Du-mnezeu", aflam intre imnele sarbatori i unele cuprinzand precise lamuriri asupra ideii de baza a sarbatorii.

Zice de pilda, unul dintre ele: , Zemislirea ta de Dumnezeu tnteleptita Ana, astazi o ser-bam ; ca ai zemislit pre ceeace a In caput pre eel neind tput nicairea, deslegandu-te de Jega-turile sterpciunii 1) "

Ca $i titlul mai sus insemnat al sarb~Ho rii , imnul acesta pune accentul pe zamislirea activa a Sf. Ana. In plus adaoga ca zamislirea s'a facut prin deslegarea legaturilor sterpciunii, adi-

. ca printr'un ajutor deosebit din partea lui Dumnezeu.

lar daca mai e vreo nedumerire cu privire Ia obiectul sarbatorii dela 9 Dec., n'avem decat sa citim condacul ~i icosul zitei , cari In icono-mia unei slujbe, au tocmai rostul de a arata ideea de baza a sarbatorii 2). Astfel, In eel dintai , in condac, avem cuvintele: ., Pdi znue~te astazi lumea zamislirea Anei 'Eo(Yrxitu ... u jv Tll f "Av1' 'flf .2v221r1pw ) care s'a fa cut del a Dumne-zeu 3) . ". Iar in icos : , Tu eel a ce ai dat Sarrei oarecand, Ia batranete prea adanci, cu a ta purtare de gri ja ~i fagaduinta, fiu pre

I) Min. Dec. 9, Utr, p. I, trop. I. 2) Mitrofanovivi - Tarnavschi - Cotlar ciuc, Liturgica,

Cern11uti, I IJ~9. p. 341. 3) Cf. ~i Min . Dec. 9. Utr. p. I. can. II , trop. I; p. III,

trop. Ill ; p. IV. trop. I. p. V trop. Ill ; p. VI, lrop. II ; p. VII trop. I; p. VIII, can. II .trop. I, etc.

19

marele lsac ; Tu ceia ce ai deschis pantecele eel sterp at Anei maicei lui Samuil, profetului tau, Atotputernice, $i acum cautand spre mine, p.rime$te rugaciunile mete $i-mi pline$te cere-rile, strigat-a cu plangere inteleapta Ana cea stearpa, $i o a auzit pre ea Facatorul de bine. Pentru aceasta cu bucurie a zemislit pre Fe-cioara, (avvtJ.a{lc v1jv na(!{)fvov) ceeace mai pre sus de cuvant a nascut pre Cuvantul". Se ve-de din aceste cuvinte, cum nu se poate mai lamurit, ca obiectul sarbatorii dela 9 Dec. este zamislirea activa a Anei celei sterpe $i inain-tate in varsta, zamislire realizata printr'un aju-tor special din partea lui Dumnezeu a$a cum oarecand primisedi acela$ ajutor - aflandu-se in aceea$ situatie - Sara lui Abraam $i Ana, mama proorocului Samuil.

De sigur, zamislirea obi$nuita a sf. Ana i$i spore$te insemnatatea prin faptul ca ea a za-mislit nu un copil de rand, ci pe aceea care a fast , gatita spre Jaca$ imparatului veacurilor1 ), ,care va inflori, floare, pre Christos dupa trup ~) ", care este , Maica lui Dumnezeu Preacurata 3), etc. E adevarat, prin urmare, ca in obiectul sarbi'itorii intra $i cinstirea aceleea care a fost zamislita: cinstirea sf. Fecioare; dar nu pentru motivul ca a fost . conceputa in afara pacatului

1) Min. Dec. 9 vee Slava ~i a c. dupa s tihiri: 21lf"eeov Av tal"S Acq6m uis 2

2d

original; ci pentruca ea avea sa lmplineasdi misiunea exceptionala de a fi Maica Mantu-itorului nostru, cum vom vedea pe larg mai jos.

Un argu,ment puternic in sprijinul acestei concluzii ni-l da ~i comparatia sihbatorii dela 9 Dec., cu sarbatoarea zamislirii sf. loan Botezato-rul (23 Sept.) precum ~i cu aceea a na~terii lui (24 Iunie). lmnele acestor sarbatori proslavesc zamislirea minunata a sf. loan Botezatorul de catra Elisaveta, sotia cea stearpa a prea ba-tranului Zaharia 1). Ca ~i Ana - maica sf. Marii, - Elisaveta a zamislit ~ i a nascut din fagaduinta 2). Ca ~i Ana, Elisaveta a conceput

~i nascut un copil, care avea sa tmplineasca o misiune deosebita. $i anume avea sa fie ,Mer-

. gatorul-inainte, sfe~nicul soarelui, profetul celui Preainalt ~i glasul Cuvantului celui ce din Fe-cioara va sa rasara" 3) .

Dar dacii zamislirea ~i na~terea sf. loan Botezatorul se serbeaza nu pentruca acesta a fost conceput Hira pacatul original, ci pe deo-parte, pentruca sa nascut din parinti batrani,

. printr'un ajutor special din partea lui Dumne-zeu, iar pe de alta, pentruca avea sa joace un rol deosebit in legatura cu activitatea Mantui-torului, atunci va trebui sa zicem di ~i- zam!s-lirea ~i na~terea sf. Marii se serbeaza nu pen-

' .

1) Min. Sept., 23, Vee. stihi ra II; stihoavna, s tihira I-a etc ; cf. ~~ Min. lunie, 24, Vee. micli, stihira I- III ; Vee. mare, sti-hira III-IV, VI; condacul ~~ ieosul etc.

2) Min. Sept.. 23, Vee. stihira 1- II-a : Min. Jun. 24, Vee. micli, stihira 111; Utr. p. III trop. I-II; Laude, s tihira I-III, etc.

3) Min. Sept. 23, Vee. Stihoavnli, s tihira 1-a; Utr. Laude stihiri I-IV.

21

trudi ar fi fost conceputa fara pacatul original, ci pentrudi s'a nascut din parinti batrani prin.:. tr'un ajutor deosebit dumnezeesc ~i pentruca a . fost aleasa sa devina Maica a Mantuitorului nostru.

*

* *

Cre~terea aceleea care avea sa fie Maica lui Dumnezeu s'a Jacut intr~un chip ,strain", cum zice imnologull). Adica s'a facut intr'un chip cu totul deosebit de aceta al oamenilor

obi~nuiti. Caci deJa varsta de trei ani 2), sf. Fecioadi a fost adusa de parintii ei, Joachim

~i Ana, in templu ~i anume in sf. sfintelor 3). Aducerea sf. Marii Ia templ4 se face pen-

tru implinirea unei fagaduinte, pe care p~rin{ii ei o fac~sera inca inainte de a fi fost ea con-ceputa 4). . Pe cale pana Ia templu, sf. Maria a fost insotita de alte fecioare impodobite cu fapte

I. Min. Nov. 21, Utr. p. V. trop. Ill.: , ... Strein (Stvos) este cliipul cre~tet:ii tale r

2) Ibid. Ia Litie, slav a ~i ac.: .,. .. Sa se veseleascii Joachim ~~ ... Ana sii se bucure cii au adus lui Dumnezeu, ca pre o ju-nicii de trei ani pre stiipilna cea {ana prihani:i"; cf. ~i op. cit. ziua 23, Utr. Ia svetilna, slava ~i ,ac.

3) Min . Nov. 21, Vee. mare, stihira IV-a : Jntru sf. sfin-telvr, (1'

22

bune ~i cari purtau inaintea ei Hiclii aprinse 1); iar la sosire a fast primita de arhiereul Za-haria, (tatal sf. loan Botezatorul), cu bine-cuvantari 2).

La templu, sfanta Fecioara a trai t pana Ia varsta de 15 ani. 3)

fn tot acest rastimp, ea a fost 'in stransa comuniune cu ingerii, 4) prin intermediul car ora i~i primea ~i hrana din cer ''), acolo in sf. sfin-telor. 1;) $i pe masura ce trecea vremea, sporea

~i sf. Fecioadi cu intelepciunea ~i cu darul 7). Toate lamuririle acestea pe cari imnele

liturgice ni le dau, In legatura au na~terea ~i copilaria sf. Fecioare sunt imprumute din scri-

1) Min. Nov. 21, Vee. mica, stihira 11-a: , ... pre aceasta (pe sf. Maria) fecioare cu japte bune impodobite, inainte f ilclii purtand, o au ad us lui Dumnezeu ca pre un vas prea sjinfit".

2~ Op. cit. 21, Vee. mica, stihira I: ,1oachim ~~ Ana, pre Maica lui Dumnezeu ... ln biseria1 o au adas astiizi ~~ Zaharia, marele arhiereu, binecuvdndu-o o a prim it".

Min. Nov. 23, Svetilna, Slava ~i a c. : , ... Cele mai din-U1untru ale bisericii, astazi, Nilsditoare de Dwmzezeu Fecioari1, pre tine te-au primit, prin nulinile arhierealui, lntru care (bi - ' serica) dela 3 ani pc1fl{'i La 15 ai petrecut... "; cf. ~i op. cit. 2 1, utr., sed. 111-a.

4) Min. Nov. 21, Utr. p. IV, can. 11 trop. IV-lea ... , in sf. biserica ai iubit a te si1lii~lui ~~ cu ingerii vorbind petreci" .

5) Ibid. : , ... Cu minune din cer, p aine lui'md llri'initoarea viefii r~weaoogwc; OV(!avo{)n, aerov OS'J.O,lll.Cvq, ceorp!) 'li]S' tw~c;) " ; cf. ~i op. cit. vee. mare, stihira IV-a: , ... ~~ prin lnger se hril-

ne~te cu adevarat ceeace este prea sf. biseridi a Sf. Dumnezeu-lut nostru"; cf. ~i ziua 2a,. Ia Svetilna, s lava ~ i ac.: " ... f iind hranitii (Fecioara) cu mana dumnezeesculu.i inger."

6) Min. Nov. 22, Utr., Laude ~i ac.: .... Dumnezeeascii nzl-reasii Stiipana, ai venit in biserica Domnului ca sa te hrane~ti fn sf. sjintelor ca o sfintitii ... "; cf. ~i ziua 21 , Vee~ . mare, stihira IV-a. '

7) Op. cit. 21, Utr. p. VII, can. II, trop. V.: ,Priimind hra11i'i ~;ereascc1, sporit-a cu lnfelepciunea ~i cu darul .. ,"

23'

ere a: Protoevanghelia lui Iacov t). Scrierea a-ceasta face parte - precum am amintit ~i mai sus - dintre apocrife. $i anume, nu din ca-tegoria apocrifelor alciHuite in scopul de a ra-spandi prin in~elaciune invataturi eretice, ci din categoria acelora intocmite in scopul zidirii suflete~ti. 2)

In Biserica noastra, Protoevanghelia lui Jacob s'a bucurat totdeauna de mare cinste, fiind folosita foarte mult si de ciHre sf. Parinti in omiliile lor 3) . $i de sigur, de n'ar fi fast fo-losita de sf. Parinti nici i mnologii n'ar fi avut inddizneala sa reproduca . episoade intregi din ea in imnele liturgice.

Deasemea se cade. sa nu scap.am din ve-dere nici faptul di, in fond, Protoevanghelia lui Iacov nu face a ltceva decat sa desvolte in- florind datele . despre sf. Maria, relatate de ev. Luca. Iar tinta acestor infloriri este in primul rand, evidentier~a desavar~itei curatenii a sf. Marii, - curatenie .ca re-~i gaseste incoronarea _ in concepti a ei activa, in starea fecioriei fiind, 4) iar in al doilea rand, satisfacerea unei calde evlavii pe care credincio~ii au avut-o totdeauna fata. de Preacurata Nascatoare de Dumnezeu.

I) Cf. A. Mayer, Protevangelium des j akobus, Ia Hen-nccke, op. cit. p. 86 sq.

2) Wetzer und Weltes Kirchenlexiko.n,l 2, f rb. i. Brg. 1882, col. 1045.

3) Op. cit. 1071; cf. ~i A. Mayer, Protevg. des jakobus, la f1ennecke, op. tit. p. l:;5.

4) E Neubert, op. cit. p. 212; cf. ~i A Merer1 1(1 Hennecke p. 8!}.

24

2. Conceptia activa a sf. Fecioare. Dupa trecerea celar 12 ani de ~edere Ia

templu, sf. Maria s'a intars in Nazaret. Venise yremea sarac;iHi cand , taina cea mare, cea ne-

~tiuta mqi nainte de ingeri " 1) ,taina cea mai inatnte de toti vecii ce era cunascuta numai lui Dumnezeu" 2) ~i anume taina intruparii din-tr'a feciaara3), trebuia sa se tmplineasca. Iar feciaara aceea, singura aleasa dintre taate nea-murile4), singura randuita mai dinainte spre a fi maica a Fiului lui Dumnezeu5) a fast feciaara Maria.

Cu vestirea zamislirii active a sf. Feciaare a fast insarcinat arhanghelul Gavriil (;) Acesta i se .arata sf. Feciaare , In luna a VI-a" 7), , in Naz.aret, cetatea Galileei" 8)

. Vestea pe care trebuia s'a aduca insa, cqvarl;)ea puterile de intelegere ale aricarei crea-turi. Cu cata cucernica ~i adandi intuitie in-

' 1) Min. Mart. 26, Vee, stihira II-a; ef. ~i Utr. Sed. II: dupa peasna Ill-a.

Ill-a.

2) Min. Faur, 18, Utr. p. V. 3) Idem. ibid; cf. ~i Min. Mart. 26, Utr. sed. II dupa p. 4) Min lan. 4, Utr., p, VIII !;)i ac. a Nase.; Min. febr.

19, Utr. p. v; ziua 26, Utr. p. V-a. 5) .Min. Mart. 25, Utr. peasna VI, trop. II: .. . , fie toata

faptura sf riga: Bucurii-te ca tu numai, a fi maicii F iului lui Dumnezeu mai nainte ,te-ai randuit ( au yit.(! f ' 6v"1"f ]lf!;~IQ wu 1Jlov wv Oeov tr.(!OWf!la.fh]r; '.ll.yv'l/) .

6) Min. Mart., 24, vee., stihira 1-a: , Taina cea ascunsti i de ingeri Jte*tiuta Oavriil arlwngftelul o adevereaza. $i acum vine .... :ji strigti cafre tine: Prea sjanti1 bucuri1-te, gafe:jle-te prin cuvantul acesta sii prime!jti pe Dumnezeu Cuvantul in pan-tecele tliu"; cf. ~i stihira 111-a; Utr., p. I, trop. II, etc.

7) Op. cit. 25, Vee,. Litie, stihira 1-a. 8) Ibid., stihira Ill ~i II-a.

25

ceardi imnologul sa reconstitue psihologia ar-histrategului trimis sa-i adudi s.f. Marii, minu-nata veste. ,Si viind (arhanghelul Gavriil) in Nazaret, .- zice imnologul, - cugeta intru sine,

1 de minune spaimantandu-se: Cum celce este necuprins intru cei de sus, din Fecioadi va sa se nasdi? Cela. ce are scaun Cerul, !;)i a!;)ter-nut picioarelor, pamantul, in pantece de Fe-

cioara incape. Spre carele cei cu cate ~ase aripi ~i cei cu ochi multi a privi nu pot, acela cu un cuvant a se intrupa dintr'ansa bine a voit !" Din turburarea aceasta, arhanghelul nu ese decat cand in con~tiinta lui birue gandul

. ca minunata veste pe care o aduce sf. ,Fecioare este cuvantul lui Dumnezeu: , AI lui Dumne-zeu este cuvantul ac.esta. Deci ce stau ~i . nu gdiesc Fecioarei ?" 1)

lar cuviqtele pe cari i 1-e graie~te, acestea suht: ,Bucudi-te cea cu dar daruita, (xcxaf!t-

.'Cww!v17), Domnul este cu tine ... " 2) , Vei sa pri-me~ti In pantecele tau pre Dumnezeu 1ntrupat, carele prin tine, pentru milostivire, va sa cheme omenirea Ia fericirea cea dintai". 3) Graiurile acestea, ,graiuri mai pre sus de oin" 4), o ui-mesc pe sf. Fecioara, pana Ia turburare. Ea se teme ca nu cumva sa fie 'amagita, a!;)a cum a amagit , mai nainte ~arpele eel vi clean pe

1) Min. 'Mart, 25, Bunelc vestiri ,' Slava ~i ac. 2) Idem. Ibid. a) Op. cit. Vee. mica. stihira 11-a. 4) Op. cit. Bltnele vestiri. sti)lira ll-a,,

26

Eva stdimoa~a". 1) Cu a tat mai mutt se tenie, cu cat nu poate intelege in ce fel ar putea zamisli un fiu, de vreme ce ea nu ~tie ,de is-pita de barbat" ~) .

Dar zamislirea aceasta avea sa se realizeze nu dupa obi~nuita randuiala, ci mai presus de legile firii. Caci ,Dumnezeu unde voe~te, se birue~te randuiala firii ~i se lucreaza cele mai pre sus de om " 3).

$i anume, zamislirea activa a Preacuratei avea sa . se savarl?easca prin puterea Duhului lui Dumnezeu. , Duhul lui Dumneieu eel pr'ea inalt - ii veste~te Fecioarei, arhanghelul - va veni peste tine, Preacurata, l?i te va umbri pu-terea celui Prea inalt ~i vei na~te Fiu carele

' va pazi fecioria ta nevaHimata 4)". Din toate Himuririle acestea ale arhanghe-

lului nu izbutesc so scoata pe Preacurata din nedumerirea ei. Caci ea stihue sa intrebe : cum va putea concepe, Fecioara fiind? $i - aduce foarte bine aminte ~i ea , ca mimmi au fast de multe or.i, cu dumnezeeasdi putere facan-du-se ;'' insa nu-~i aduce aminte ca vreo fecioara

I I) Op. cit Vee. midi, Stihoavna ll-a; cf. :;;i Utr., p. Ill:

,Strlfmoasa mea primind s{atul sarpclui, din dumn ezeasw des-jiitare s'a gonit. Pentru aceasta $i eu mii tem de strdinii lnchi-nlfciunca ta, sjiindu-mii de alunecare" .

2) Op. cit. Vee. midi, Stihoavna, st ihira II-a; Bunele ve-stiri , stihira 11-a etc.

3) Bunele vestiri , Stihira llf-a. 4) Min. Mart. 25 Vee. midi, Stihoavna, stihira lil-a: Utr. p.

VIII, trop. IV: ... ,iadi cu adeviirat pre Dumnezeu fie vestesc carele va sa se lntrupeze mai pre sus de cuvant si de gana precunz se ~tie" . '

27

sa fi nascut vreodata ne!?tiind de barbat t). In fata acestor _ sUiruitoare intrebari ale Fecioa-rei, arhanghelul marturise~te smerit ca ~i pen- tru el,intruparea I.mparatului tuturor dintr'o fecioa ra este ceva ,,strein", ceva mai pre sus de pu-terea )ui de intelegere; insa tot odata martu-rise!?te ca aceasta suprafireasca zamislire a Mariei, a fost inchipuita, cu mutt inainte, In ,zicerile profetilor ~i vorbele cele ascunse ~i chipurile _legii B)" , Providenta dumnezeeasca purtand grija pregatirii ei.

Convinsa acum, ca ace!.a care sta in fata ei nu-i vreo faptura vicleana, ci insu ~i ingerul Domnului trimis anume sa-'i aduca minunata veste; convinsa deasemeni, ca , toata min tea omeneasca se covar~e~te cercand cele prea marite" vestite ei de arhanghelul 3), Fecioara Maria se inc! ina, in a dan ca. smerenie ~i credinta, zicand: , Fie mie de pre cuvantul tau ... 4)". In a-ceasta clipa a ~i zamislit pe Dumnezeul eel mai nainte de veci " 0 rumina negdi!ta ii inunda a cum sufletul 6). Caci niciodata pana acum vreo fap-

I ) Op. cit. Utr. p. V, trop. 1: ... dwxs n "f!(h'vos cJl- d;ut(Jci v-ch!cus uiu5l;wu',

2) Ibid. trop. II: M in. Jan. I 0, Utr. p. Vlll, can. II, $i a c. a Nasc.: ,In cuptor (prin lnchipuire) te-au insemnat pre tine de demult tinerii Fecioarii, $i ln rug te-a fnscmnat mai nainte Moisi 5Ji l saia te-a vazut ci1 vel S(l nm;t(prunc farif. de bi'i.rbai, pre Domrwl s lavei." .

:~) M in. Mart. 25, Utr. p. VIII, trop. I. 4) Op. cit. Bunelc Vestiri , stihir.a III :" ... ytvou6 fWt vi.iv ws

ro (!'~ i'a auv" ... 5) Min. Mart. 25 Litie, Stihoavna stihira HI. 6) Op. cit . Utr. p. VI. trop. 1: , Glasul eel de bucurie al

cuvintelor tale primindu-l Gavriile, de dumnezeeascii veselie m'am umplut. Cit buctJrie lmi spui si veselie n esfar!jitii lmi vesfe!jti". '

28

tura nu se invrednicise de descoperiri atat de adanci, niciodata pan3' acum nu i se incredin- . tase vreunei fapturi o misiune atat de covar;;i~ toare, cum i s'a incredintat ei, Preacuratei Fe-cioare. $i'n negraita ei bucurie, Fecioara cea prea sfanta nu dimane singura, ci intreaga fap-

. tura o intovara~e~te. Cerurile ~i pamantul, cele de jos ~i cele de sus se infd:itesc intr'o suprema bucurie. Pentruca prin aceasta supra-fireasca zamislire a Fecioarei, , lumca s'a des-Iegat de 'blestemul eel dinHU ~)" .

Prezentarea aceasta imnografica a episodului zamislirii active a Sf. Fecioare se poate inca-dra, in liniile ei generate, in istorisirea dela Lc. I, 28-35.

La intrebarea daca nu cumva sf. Pecioara a fost doar un instrument pasiv in mana lui Dumnr.zeu, pentru realizarea incorporarii Cuvan-tului, aflam raspunsul in felul cum se comporta ea, Sf. Fecioadi, fata de vestea pe care i-o aduce arhanghelul. Anume, am vazut mai sus ca Sf. Fecioara prime;;te misiunea zamislirii Mantuitorului, n1,1 in chip silit, ci in chip cu totul tiber. EziUirile ei initiale ne dovedesc si-gur ca incredintandu-i-se rniheata misiune de a fi Maica lui Dumnezeu, ea, Fecioara prea curata, a f0st deplin con$tienta $i Iibera, in

acceptarea acestei minuni. Deal.tfel, nici n'ar fi voit Dumnezeu sa s~ incorporeze impotriva voiei naturii omene$ti. Pentru motivul ca El

1) Op cit. Vee. Stihoavna stihira III-a ( ,o Y.ull.ttos lo{l.vun f')S' d()xalccs d()fi? ... " ). ibid :>lava ~i i!C, Litie stihir11 IV-a {Jtr, :;ed, 1 ~, r: tc.

29

n1ar fi putut voi sa-l mantuiasdi pe om impo-

triva voiei acestuia, libertatea fiind una din conditiile esentiale trebuitoare realizarii rapor-turilor dintre om ~i Dumnezeu ~i prin urmare,

~i pentru realizarea mantuirii.

* * *

Multe dintre imnele alcatuite in cinstea zamislirii active a sf. Fecioare vorbesc. de o sfintire a ei in momentul conceperii. lata de pilda, ce citim Ia slujba Utreniei, din 25 Mar-tie: , Sufletul mi-a curd fit, trupul mi-a sfinfit, biseridi incapatoare de Dumnezeu pre mine m'a facut, cort de Dumnezeu inipodobit, toea~ insufletit, venirea prea s{dntului Duh, ~i curata Maica a vietii 1) (( . ldeea exprimata in acest .imn, ca de altf.el ~i in celelalte asemanatoare 2), este clara: in momentul in care puterea Duhu-lui sfant se revarsa asupra fecioarei Marla pentru a o face maica a Mantuitorului, in

l) ,Min. Mart. 25, Utr. p. VII, ras p. II a l N, de Dumnezeu : 1fJuz itv Ji?V1le " a2 ai

acela$ moment, ea a fost cuditiUi ~i sfintita, suflete~te !?i trupe$te.

A~a dar, actul sfintirji. este inseparabil de . actul zamislirii. Dadi unele imne ne spun ca Fecioara intai a fost sfintita $i apoi a zamislit l), a poi prin aceasta ele nu vor sa ne arate ca intre momentul sfintirii ;;i acela al zamislirii s'ar fi scurs vreun interval mare, ci ca, in ac-tele inseparabile ale sfintirii $i zamislirii, unul din ele preceda. Anume, actul sfintirii precede

logice~te daca nu ~i t~mporal, actul zamislirii. 0 dovada in plus despre inseparabilitatea .

acestor doua ade ne-o dau imnele acelea in cari, atat sfintirea; cat $i zamislirea sunt puse, amandoua deodata, in dependenta de invoirea Iibera a sf. Fecioare. Zice unul dintre imne: , Te arati mie graitor de adevar, zis-a (inge-rului) Fecioara. Caci vestitor de bucurie de

ob~te ai venit; inca sufletul mi-am curatit cu Duhul (tfJVX1]v o{w lnd xa.S~yvwwu IlvmJ,uau..), dtipre cuvantul tau sa-mi fie mie, sa se sala-

~luiasca intru mine Durtmezeu, catre carele

1) Min. Mart. 25, Litie stihrra IV-a : ... , eel lnzpreunif. ve~nic cu Tatill... s'a pus pre sine lnsu~i spre de~ertare, cu buna voinfti ~i sjalul piirintesc ~i s'a stilif.~luit in pilntece fecioresc mai nainte curiifit cu Duhul" (xa rt>/

3t

strig impreuna cu tine: Binecuvantati toate lu-crurile Domnului pre Domnul 1)" .

Cuvintele: ,sufletul mi-am cuditit cu Duhul" nu pot fi separate de cuvintele imediat urma-toare: ,dupre cuvantul tau sa-mi fie mie, sa se sala~luiasca intru mine Dumnezeu". Cu alti termeni, eurdfirea despre care vorbesc primele cuvinte, nu poate fi despartita de zdmislirea despre care vorbesc cuvintele din urma. Gea dintai: curdfire,a, este o conditie a celei din urma: a zamislirii: $i una ~i alta, ~i curatirea sau sfintirea, ~i zamislirea sunt prinse in unul $i ace Ia~ act de invoire con~tienta ~i Iibera a Mariei, cu dumnezeeasca hotarire.

A cum lntrebarea este: de care pacat a fast caratiUi Fecioara Maria, imediat inainte de zamislirea ei activa?

Din paragraful precedent, am putut vedea di Sf. Fecioara s'a nascut in felul obi~nuit at tuturor oamenilor. '

Ori, toti cei ce, se nasc in felul acesta, sunt fii ai lui Adam ~i in consecinta, mo~tenitori ai pacatului savar~it de aceta, ai pacatului ori-ginal. (Rom. V, 12). Dela Iegea aceasta gene-raJa a pacatului stramo~esc nu face exceptie decat Mantuitorul singur, ca unul care s'a nascut dintr'o feci_oara ~i deJa Duhul Sfant, ~i ca unul" care n'a fast numai om, ci ~i Dumne-zeu adevarat.

. 1) Min. Mart. 25, Utr., peasna VIU, trop. V.

32

A~a Maria a original.

dar, va trebtii-sa zicem di ~i Fecioara fost conceputa ~i na~cuti'i cu pacatul

Imnele liturgice ~tiu, in adevar ca sf. Fe-cioara este ,fiica a lui Adam celui cazut 1) " , care, acesta li e stramo~ 2) ". Ele subliniaza distanta care exista intre Maria, ca fiica a lui Adam celui creat de Dumnezeu din tarana,. ~i intre Maria ca subiec;::t al misiunei de a na~te chiar pe Hicatorul sau, pe Dumnezeu 3) . Dis-

1 tanta aceasta nu poate fi miqorata decat prin harur dumnezeesc. Caci daca Fecioara Maria este fiica a lui Adam , dupa neam" , ea este Nascatoare a lui Christos Dumnezeu, dupa har

I ( - 'A -~ ' ' ' (l ' ' ..!. ,.'WV UCI.f" 'JCC/.'[;(1. ycV O!;, 'V'VYCI.'CC(!, 'JCCI.~CI. XU.QW

oe XQtmov wv {}wv y cvv1TQW . 4). Va trebui sa zicem deci, ca Fe\:ioara Ma-

ria, ca fiica a lui Adam, este ~i ea mo~tenitoare a pacatului adamitic, a pacatului original. In ee-l prive~te pe Fiul Mariei, pe Mantuitorul ,macar de ~i -au ~i zidi-t lui~ trup insufletit" din ea, nu poate fi numit Hiptura adica urma~ , at lui Adam, ci ,Hicator a! lui r.) lmnele litur-

.

t ) Min. Ian. 21, Utr. p. Vlll , a Nasc.: Lui Adam celui cazut tu te-ai arc1tat fiic i1, iari1 lui Durmzezeu Maicii, celui ce mi-a lnoit vieafa; .. c!. ~i Min. Aug. 12 Utr. p. VIII ; Can . II , Si ac. a Nasc.; Octoih Mare, Dogmatica gl Ill.

2) Penticosta r. Dumineca Ill-a dupa Pa~ti Utr. p. IV a nasc : Cela ce a zidit pre Adam, striimo~ul tiiu curatii, (tlw a(w 7rf!orratoQa 11yvf7 .. .) s'a z idit din tine ... ".

3) Oct. Mare, gl. I, p.IV, can. Niisc., trop. 1: Auzi cerule minuni ... cii jiica ciizutului Adam celui din tiir{Jnii, s'a j iicut lui Dumnezeu ~~ Fifciiforului siiu spre mantuired ~?i inoirea noastr'ii."

4) Triodiu, In Dumineca br~nzei , Utr. p. I, !;)i ac. a Nasc. 5) Octoih mare, g l. Ill, Dumineca Utr. p. V, a N11sciit.

33

gice ~tiu de asemeni, ca numai Mantuitorul feSte curat de orice pacat 1). De unde u~or se poate deduce di toate celelalte fiinte omene$ti - prin urmare ~i Fecioara Maria sunt sub legea pacatului.

Un alt indiciu, ca ~i sf. Fecioarii a fost sub povara pacatului original panii Ia zamis-lirea Mantuitorului e faptul ca, in unele imne, sf. Mariani e infati~ata numindu-1 pe Fiul sau~ ,Mantuitor al tuturor 2)" Nu in cape nici o in-doeala di in expresia aceasta este implicata ~i sf. Fecioara .. Si ea adidi, a fost mantuita impreuna cu ceilalti. Cu atat mai mult trebue sa ac-cepUim aceasta explicare, cu cat in,unele imne - sprijinite de sigur, pe Lc. I, 47 - sf. Fe-cioara ni e infati~ata numind pe dumnezeescul ei Fiu: ,Mantuitorul meu 3)". )

Nu e greu de vazut ca expresiile acestea n'ar avea niciun sens daca n'am admite ca

1) Min, Febr. 12, Utr. dupli p. III, a erueii, a Nlisc.: ,Cela ce ai riibdat crucea ludnd asupra ta siiracia lui Adam; unule, jiira de piicat, ( ... f-

34

Mantuitorul a scos $i pe propria sa Maica de sub povara unui pacat ~i anume, de sub povara pacatului stramo~esc.

Conceptia aceasta exprimata in imne, di sf. Fecioara a fost curatita de pacatul original in momentul zamislirii ei active, n'a fost pre-cizata Ia vreun sobor ecumenic. Dar ea a fost totdeauna marturisita in Biserica orientala.

Astfel, acela care ii adreseaza eel. dintai salut poetic, sf. Efrem SiruP), vorbe~te despre o rena~tere a Mariei, prin faptul ca ea a nils-cut pe FlUI celui prea lnalt 2).

Deasemeni Sf. Grigorie de Nazianz . vor-be~te despre o curatire prin Duhul a sf. Marii

inainte de conceperea ei activa, o cunitire , in carne $i suflet ar' Sf. loan Damaschinul vorbe~te

~i - el intelneindu.-se de sigur pe sf. Grigorie de Nazianz - despre o asemenea curatire a Fecioarei, inainte de suprafireasca ei za-mislire ').

lar marturisirea de credinta a lui Mitrofan Critop.ulos exprima ~i argumenteaza pe larg

1) L. Kosters, Maria, di e Mutt er jesu, In Lexikon fi.ir Theologie und Kirche, VI, 1934. col ~Y6.

2) Ephraemi opera, Veneti is, 1756, tom. II., p. 417, Sermo XI , In natalem Domini ; cf. ~i pp. 732-33. _

3) Or. XXXVIII 13, pg. XXXVI 325 cf. Dr. V. Loi~;hifa , Doctrina SfAntului Joan Damaschinul despre Maica Prea-curata. Note ~i Studii. Texte traduse din original, Candela an XLVIII, p. 241, nota.

4) Cf. Dr. D. Stiefenhofer Des he il . I. v. Damascus Gen. Dar!. d. orthod. Glaub., 1923 XXXVIII, Ia Loichifii, s tudiul cit. , Candela, p. 207.

35

adevarul puatirii sf. Fecioare de pacatul ori-ginal, tn momentul conceptiei ei active 1).

I) Kimmel Monumenta fidei eccl. orient. , l ena, 1850, pat's II, p. 177-179:, , 'AJ..ta 11vv xaxa mbs it)lovs naxi11as /;v ain'li up

r~s au..t2,)/JUJJ5 zl?6vrp, oeof d1JT) xl/5 dnu &wu xa{}&(IUUJ)~, oi!x &(!a zlll(?aV i!x,et '; u

3. Lipsa pacatelor personate Ia Preacurata Fecioara.

Am aditat mai sus, ca imnele liturgice vorbesc despre sfintirea Mariei, adica despre curatirea ei de pacatul original, in momentul zamislirii active. Ar urm a a~a dar, ca epitetele de: sffmta, prea sfanta, preacurata etc., sa-i fi e atribuite incepand numai din acest moment. Cu toate acestea, vedem ca imnele ii atribue amin-titele epitete ~i pentru rastimpul anterior con-ceperii ei active .

. Astfel, gasim cantari, cari ne spun ca ea, Maria Fecioara, este chiar dela t;ta~tere ,rod sfant", ,rod preacurat 1)" ,fara prihana 2)" , ,cu adevarat din pruncie curata s) ".

Alte imne ne spun ca atunci cand a fo st adu:sa la templu, Fecioara era , mielu~ea ne-spurcaU'r ~i curaUi porumbita 4)", ~i ca ea insa~i

I) Min. Sept. 8, Vee. midi, sti hira IV-a ,, Tarina cea mai izainte neroditoare piimiint roditor na~te *i din piintece sterp rod sjiint a riisarit (xaenov fiytov om)s) cf. !Ji Utr. peasna VIII, can. /!, trop. IV: ""' Ana cea Sflinta a tnjlorit prea curat rod" (axeav~ov "'aenov 'dvffijaat) Min. Nov. 21, Utr. sed. ~upa Po li-e leu: , rod sjiint dintr'iin*ii a ie~it Maria ... ".

2 Min. Sept. 9, Utr. p. I. Slava ~i ac. a Nasc:. Vietuind cu fericita petrecere, mai cinstifi dedit tofi parintii piimante~ti v'ati ariitat ~i dumnezee~ti piirinti printr'tnsci. v'afi fiicut; ca cei ~e afi niis,cut pre Fecioara cea 'rara p rihana". .

3) Min . Nov. 21, Utr. sed. III-a. 4) Op. cit. 21, Utr. p. VI, can. trop. Ill: Nespurcatii Mie- '

lusea ~i curatlf. porumbita s'a dus sa locueascii tn casa Lui Du-mnezeu, ca 0 j(/.ri'i prih'ana, mai. nainte riinduita a fi M,aica lui Dumnezeu"; cf. ~i p. VII-a can. H, trop. IV-a.

37'

fiind o sfanta a sfintelor", in sfanta biserica a iubit a se sala~lui 1)

. Aceea~i idee a neprihanirii Mariei, anterioare zamislirii ei active, ne-o inHiti~eaza in imagini de o rara frumusete, cantari ca aces-tea : ,Ca pre un crin ~i trandafir cu bun miros, ca pre o dumnezeeasca mireasa te-a aflat Cu-

...- vantul Dumnezeu ... ~i in pantecele tau s'a sa-lu~luiP) " . Sau: , Aflandu-te pre tine Mirele tau, Stapana dumnezeeasca Mireasa, trandi:lfiri in spini ~j floare prea mirositoare in vai ~i crin curat, de sus intru tine, s'a sala~luit 9) '~ . Si ~i mai Himurit glasue~te acesta: ,Aditatu-te-ai cu curatia, Stapana, ca crinul ii mijlocul spinilor, stdUucind cu stralucirile fecioriei tale ')" ... Adica pe cat de urati sunt spinii fata de trandafiri-~i crini, pea tat de uriti sunt, sub raport.moral, cei--hllti oameni fata de sfanta Fecioara. Caci in vreme ce oamenii ceilalti sunt ,loca~ spurcat fara-delegii '', Fecioara este , loca~ Mangaietorului, cu totul fara prihana" n). .

Dar, ne intrebam, cum a putut fi numita nepfihanita, Fecioara Maria, . pentru rastimpul dinaintea zamislirii ei active cand, dupa cum am vazut, ea era inca sub povara pacatului original?

Raspunsul Ia acesta intrebare 11 avem, Hicatid distinctie .intre pdcatul original ~i pacatul personal. Precum se ~tie, eel dintai,

I) Ibid. p. IV. can. II, trop. IV. 2) Min. Febr. 3, Utr. p. Vllf, A nasc. 3) Op cit 11, Utr. p. VII, A Nasc. 4) Min. Oct. 28, Utr. p. HI-a. 5) Mi!J. lan. 17. Utr. ~i ac. a Nasc., Ia sect. dupa. p. III-a . .

'

38

pacatul original, revine intregului neam ome-nesc, care, provenind din Adam, reproduce

natura acestuia in starea in care el, Adam, s'a transpus prin dilcarea Iibera a poruncii lui Dumnezeu; eel din urma, pacatul personai, in-semneaza. calcarea lib'era ~i con~ti e nta de catre fiecare ins in parte, a voii lui Dumnezeu: Pe cand intaiul, pacatul original, d efi n e ~te oarecum natura noastra, ca unul care e anterior auto-determinarii noastre personale, eel de pe urma, pacatul personal, nu se poate ivi dedit din clipa in care omul devine con~tient de sine insu~i ~i initiatorul unor fapte proprii.

Daca lucrurile stau a~a atunci nici nu se poate vorbi despre o sustragere a firii noastre proprii deJa contaminarea de pacatul original. Lucrul acesta n'ar fi posibil de cat daca fiecare din noi ar exista in vreun oarecare fe1, ca persoana Iibera ~i con~tienta in momentul in-trarii in existenta. Pacatul personal insa, nu exista inainte de a-1 voi noi. El este cum am spus o taptuire Iibera ~i con~tienta a fiecaruia dintre noi. $i pentruca pacatul personal este o alegere a noastra, insemneaza ca aceasta anu-mitd alegere putea ~i sa nu se fadi. Insem-neaza, cu alte cuvinte, ca fi ecare dintre uoi, poate sa reziste pacatului personal.

)

Puterea aceasta de a rezista pacatului nu e Ia toti Ia fel. La unii este mai slaba, Ia altii mai vie. La unii poate slabi pana Ia disparitie, lasand locul impietririi in diu; Ia altii, dimpo-triva, poate spori, in conlucrare cu ajutorul dumnezeesc, in a~a fel, in cat, inclinihile spre ,

39

pacat ale firii omene~ti sa dim~na in perma-nenta in stare de virtualitate. Cum este cazul cu sfanta Fecioara Maria.

Intr'adevih, daca cerceHim cu deamaruntul, viata sf. Fecioare, anterioara momentului in care ea zamisle~te pe Mantuitorul, ne este peste putinta sa descoperim vreun moment in care ea ar fi avut vreo atitudine contrara orandueli-Jor morale. Anume, Maria prunca nu a putut savan;i pacate personale in rastimpul celor trei ani cat a trai t sub oqotirea cuvio~ilor sai parinti.

Nici in timpul dela 3-15 ani, cat a locuit Ia templu, Maria Feciqara . nu a savar~it vreun ' pacat personal. Pentrudi in tot acest rastimp ea a trait in . permanenta comunicare cu Dum-nezeu ~i cu ingerii Lui. Deasemeni cu greu ar putea cineva atribui fapte pacatoase, st Maria, dela data. i e~irii ei din templu ~i pana Ia vremea cand i n g e r u 1 ii veste~te za-mislirea cea suprafireasca. Deoarece in rastim-pul acesta Maria a fast sub ocrotirea logod-nicului ei, dreptul lo&if 1).

0 dovada puternica pentru !ipsa pacate-lor personale Ia sfanta Maria o constitue ~i fe}..:~l cum reactioneaza Ia vestea adusa ei de arhanghelul. Din dialogul dintre Fecioara Maria

. ~i arhistrategul binevestitor _ dialog schitat ~i mai sus .- se poate desprinde concluzia ca

1} of. Prot. S Bulgakoff, Rogul care ardea ~i no se mistuia vol. I, in romane~te de leromonahul leraclie, Manast. Harbovat, Orheiu,_ 1935, p. 7 - 8.

40

Fecioara avea sentimentul sigur al d~plinei ei nevinovatii.

Nevinovatia aceasta a Mariei nu este a se intelege numai negativ, - deoarece ea nu s'a marginit sa- ~i pazeasdi , trupul ~i suUetul ne-intinat lui Dumnezeu" 1) - ci ~i pozitiv, caci ea se infatil?eaza impodobita ~i ,cu frumusetea faptelor bu~e" 2).

Prin ajtitorul lui Dumnezeu ~i prin stii-ruinta proprie, Fecioara Maria a izbutit sa tina in stare de virtualitate orice inclinare spre pacat.

In acest caz, chiar daca se afla sub po-vara pacatului original, ea a putut fi numita ,far a prihana", ,curaHi", ,nespur.cata mielu~ea ~i curata porumbita", ,sfanta sfintelor", etc., intrucM,, cum foarte just observa Bulgakof, ,neprihanirea ~i nepiicdtuirea pururea Fecioarei e in raport nu fata de natura ei, ci de starea ei persona/a fafd de pdcat !ji de persona/a injrangere a acestuia" 3).

Am vazut ca~nele imne o numesc ,sfanta" pe Fecioara Maria, chiar din momentul na~terii. De unde ar urma, di Fecioara prunca a fast sfanta l?i inainte de na~tere. $tim insa, ca nicio faptura nu este sfanta prin natura ci prin par-

1) Min. Aug. 4, Utr., p. IX, ~i ac. a Nasc.: ,Ca ceeace fi-ai pazit trupul $i suj1etul nelntinat lui Dumnezeu, ( uc7J,ua xa/, tpvx/rv ue, dt-t6A.vv-ra 8

I 41

ticipare . . Prin participare Iibera ~i con~tienta Ja sfintenia dumnezeeasdi. Nefiind posibila o

. astfel de participare pentru Fecioara, in rastim-pul anterior na~terii, $i nici chiar pentru anii coptlariei, cand functiile spirituale superioare nu erau inca desvoltate, va trebui sa: zicem, di dadi totu~i imnologii 0 numesc sjantd ~j' pentru acest distimp, apoi ei au facut acest lucru, rasfrangand asupra lui, asupra acelui rastimp, stralucirea sfinteniei pe care . Maica Domnu-Iui ~i-a ca~tigat-o pastrandu-se neatinsa de pe-tele pacatelor personale ~i mai ales, prin fap-tul cii a fost aleasa sa nasdi, a primit sa nasca

~i a nascut pe Mant~itorul lumii.

De~i nu am ajuns cu expunerile noastre decat panii. Ia ziimislirea activa a sf. Fecioare, totu~i socotim potrivit sa cercetam tot aci daca nu cumva ea a- savar~it pacate in timpul de dupa zamisHre. ' .

Riispundem dela inceput ca, pentru acest timp, ~i mai putin s'ar .putea dovedi existenta pacatelor Ia Fecioara Maria. Deoarece din clipa in care a fost curatita de pacatul originat ~i a zamislit pe Manluitorul, activitatea ei Iibera ~i

con~tienta este indrumata interior ~i exterior, in sensu! unei depline supuneri fatii de voia lu! Dumnezeu. In acela~i timp, trebue sa ac-cepUim ca din momentul zamislirii active, Prea-curata Fecioadi a fost luatii subt o deosebiUi ocrotire din partea lui Dumnezeu, din partea Dumnezeirii prop~iului sau Fiu.

E drept ca in rastimpul d~ dllpii zamis.,

I ' \ 42

lire, s'au intamplat in viata sf. Fecioare, unele lucruri cari ne-ar putea indemna sa facem re-zerve cu privire Ia \ipsa ei de pacate personale.

A~a este de pilda, actul sacrifidirii unei perechi de turturele ~i a unei perechi de porumbei cu prilejul prezentarii pruncului Isus Ia templu, de ditre , Preacurata Sa Maica 1) Sacrificiul adus atune: de Maica Domnului a fost un sacrificiu de curatire. Dar daca ne gandim Ia viata Preacuratei- de dinaintea zamislirii, Ia zamislirea ~i na~terea ~ i suprafireasca, ne este peste putinta sa fim de pihere ca sf. Fe-cioara ar fi avut de curatit vreo paUi morala pro-prie, prin sacrificiul amintit. $i atunci va trebui sa zicem ca sacrificiul oferit de Preasfi:1nta Maica cu prilejul prezentarii Ia~ templu a lntaiului ei nascut, n'a avut alt rost decat acela de a lm-plinii randuiala legii 2). .

Deasemeni trebue sa ne -gandim Ia incer-dirile grele prin care a trecut Preacurata Maid1 in vremea activiUitii publice a Mantuitorului. Cea mai grea dintre incercari a fost aceea care1a a fost supusa ea in timp11l patimilor

~i rastignirii Domnului. ,Cand te-a vazut mie-lu~eaua ~i Fecioara pre tine, Mielule, mergand ditre junghiere, cu \acrami mergea dupa. tine

~i zicea: unde mergi degrab, FlU I meu? Voiu veni dupa tine, prea dulcele meu Fiu! Ca nu rabd a nu te vedea, lsuse al meu mutt milos-tive". J) A~a talmace~te un imn sguduitoareq

I) Min. Febr. 2, Vee, mare, Stihoavna, Slava ~~ a cum. 2) ld Ibid.; cf . op . cit Ia litie Stihira I, II, V111, etc. 3) Min. Ian. 1~. Vee. A crt~Cii a Nasc. (inainte de . Sti~

hoavnii).

43

durere pe care o inceardi Fecioara Maica, in clipele dmd i~i vede Fiul smuls cu violenta din . cal dura ,dragostii ei' materne, ~i purtat, in negdiite chinuri Ia locul osandeL Si cu aH'tt mai mari au fost . suferintele Maicii Domnului; cu cat ea ~tia ca viata Fiului sau fusese o nes-far~ita binecuvantare pentru poporul care drept rasplatire, il scotea, cu ura, afara din mijlocul jui spre a-1 pi rani pe cruce. Sf. Fecioara "vedea cum adunarea jidovilor cea Hididelege !?i nemul-tumitoare", ,care cu multe ~i mari darurile" Fiu-lui sau, s'a desHi.tat" 1), il displfite~te facandu-1 sa patimeasca ,palmuirile obrazului. .. scuipirile ~i moartea cea fara drept3te" 2).

Privelil;itea acestei celel mai nedrepte dintre nedrepU:iti ii trecu prin inima sabia unei nein-chipuitc dureri.

Nu cumva insa in clipele acestea de su-prema . incordare, sufletul sf. Fecioare a fost ingenunchiat in pacatul irtdoelii cu privire Ia izbanda final a a Fiului sau?

Credem ca i-ar fi peste putinta cuiva sa gaseasdi un raspuns afirmativ in cuprinsul imnelor. E drept, imnele ne arata toata turbu-rarea pe care o Jncearca Maria, cand vede pa-

1) Min. Ian. 15, Utr. pesna Ill-a A crucii a .Nasc. (dupa sed.); cf. ~i Min. Mart. 7. Vee, A' crucii a Nas c.: Preacurat a Stliplina viizand pre Cristos riistignit , ~l cu sulifa impungandu-i-se coasta, cea jiira prihana, plangea strigand: Ce este aceasta, Fiul meu? Ce fi-a ri'ispliitit fie poporul cet nemulfumitor pentru bunr1tiifile care ai fiicut ... "; Min. Mart.~:; , Vee., A crucii a Nasc.;

. Min. Oct., ::!2 Vee. Stihoavna, A crucii a Nasc., etc . 2) Min. Oct. 8, Utr., peasna Ill-a , A crucii a Nasc; op

cit. 6, Utr. Svetilna, A crucii a Nasc,; 17, I,Jtr., p. 1111 A Crllcii a Nasc.

timind ca un muritor pe acela care a disarit dintr'insa fara durere" 1) . ; este ,fara de lnceput cu Tatal ~i cu Duhul" 2); ,,a intarit tot paman-tul pe ape" 3}; ,tine toaUi zidirea ~i da viata tuturor" 4), ~i este ,cantat' de ingeri ca un Dum-. nezeu" 5). Dar in acela~ timp, imnele ne arata convingerea sf. Fecioare, ca tot ceace patimel?te. Fiul sau: ,scuipirile" 6), npalmuiri le obrazu!UJ, otetul, patrunderea coastei, fierea l?i piroanele" 7), ,l?i moartea cea fara dreptate" 8), toate atestea le patime~te in ' chip liber D), ,pentru milostivi-rea milei " j 0), vrand sa mantuiasca pe om 1 1), ru-pand "inscrisnl lui Adam celui lntai zidit" 12).

Convingerea ca dumnezeescul sau Fiu su-fera in chip Jiber chinurile ~i moartea o face pe sf. Fecioara sa aiba desavar~ita incredere ca Fiul sau va birui toate acestea ~i va invia din morti 1 ~) a~a pre cum El insu~i a asigurase 14).

I) Min. Mart. 23, Utr. p. 111-a, A crucii a Nasc. . 2) Min. Mart. 28, Utr. p. Ill-a, A cruci i a Nasc. (dupa

sedelne); Min. Oct. 21, Utr., Ia Laude, A crueii a Niise. 3) Op cit. 29, Vee., A erueii a Nase. 4) Min. Jan 15, Utr, Stihoavnii, A erueii a Nase; Min. Oct

Vee., Stihoavnii, 'A crueii a Nase. 5) Min. Oct. 20, Utr. p. III-a, A crucii a Niise. (dupii

sedealna). 6) Min. Oct. 17. Utr. p. JII-a, A cru cii a Ni\sc. (dupii sed). 7) Min. Oct. 21, Utr., p. lil-a A cruci i a Nasc: (dupii sed). 8) Min. Oct. 17, Utr., p. 'Ill. A crueii a Nase. (dupii. sed). 9) ld. Ibid.; cf. ~ i Min. Mart. 10, Utr. p. Ill, A erucii a

Nasc. (dupa sed). 10) Min. Oct, 10. Utr. A erueii a Nase. (sed); Min. Mart.

6, Utr., p. JII, A crucii a Niise. II ) Min. Oct 101 Utr. A crueii a Nasc. 12) Min. Mart. 14, Vee. A erucii a Nasc. 13) Min. Mart. 18, Vee. A crueii a Nlisc. 14) Min. Mart. 22, Vee., A erucii a Niise.: Nu mi:i plcazge

Maici:i, vi1zandu-mi1 spanzurat pe lemn, pre mine Fiul ~i Dum-nezeul tau ... pentrud1 voiu lnvia ~i ma voiu preamari, ~i cu tarie voiu sftirrima lmpi1ri'1(ia iadului ~i voiu pierde p11terca l!li" , ..

45

A~a dar, in imnele litur.gice nu ~i-a gasit ecou parerea unora dintre scriitorii ~i Parintii

bi !lerict~ti, cari, interpretand gre~it cuvantul profetic al batranului Simeon: prin sufletul tau va trece sabie, . (Lc. II , 35), au afirmat ca, in vremea rastignirii Mantuito~ului, Sfanta Sa Maidi a ca-zut in pacatul indoelii cu privire Ia izbanda fin ala a Fiului sau r) .

In imrtele liturgice, termenul ,sabie" din expresia lui Simeon nu are alta insemnare decat: intristarea, turburarEa ~i suferinta prin care a trecut biruitoare sf. Fecioadi cu pri:. lejul rastignirii Fiului sau 2).

1) cf. Origen, Tn Luc., Hom. XVII , PG. XIII. 1845: ,Quid? Putamus quod scandalizatis apostoli s, mater Domini fuerit im-munis 'I Si sca nda:um in Domini passione non passa est non est mortuus jesus pro peccatis ejus. cf. ~i Ciril Alex. , In Luc. P G LXXll , 505; In loh. cap. XIX, 25, P G LXXIV, 661 ; cf. Bulgakoff. op. cit., p. G, nota.

2) Min. Jan. 22, Utr. La ude A crucii a Nasc.: ,Stiind Liingii crucea ta /suse, ceeace te-a niiscut tftnguindu-se pllingea strigiind: Nu rabd, Fiule, a te vedea spiinzurat pe Lemn, p re cela ce te am niiscut. CiJ eu am sdlpat de dureri ca una ce am jost f ari:i biJrbat :;i cum acum sunt cuprinsil de dureri j i mil sjaram Ia inimii eu cea fiirii prihana? cati acum s'a implinit cuvttntul care a zis Simeon, ca prin inima mea va trece sabie.

, Dar acum o, Fiul meu! Scoalli-te ji mlintuiejie pre cei ce te lauda./" cf. ~i op. cit . !5, Utr. Stihoavna, A curcii a Nasc.; Min. Mart. 8, Vee., A crucii a Nasc.; Min Jan. 3, Vee., A"crucii 'a Nasc.; Min. Oct. 16, Vee., A crucii a Nasc.; Ibid. 21, Vee., crucii; etc.

4. Sfanta Fecioara este Nascatoare de D u m n e z e u.

Dupa ce sf: Maria a conceput deia Du-hul Sf3nt, batranul losif, JogodnicuJ ei,' nefiind inca incuno!,)tiintat.de minunea aceasta, i-a gdiit Fecioarei astfeJ: , Marie ! Ce Jucru este acesta, care vad intru tine? Nu ma pricep ~i ma mi-nunez ... Ascunde-te deJa mine degrab ... In Joe de cinste, ru~ine; in Joe de veseJie, intristare ... Nu voiu putea suferi defaimarea oameniJor, pentruca dela preoti din biserica Domnu!ui ca pre o nevinovata te-am luat, ~i ce este aceasta ce se vede? 1)

In cuvintele acestea paJpita toata mahnirea ~i toata nelini~tea dreptului Iosif, contrari~t in-tc'un chip atat de nea~teptat de infati~area Mariei, incredintate lui sub titlu de logodnica, spr'e . ocrotire. $i nu incepe a se ehbera de aceasta nelini~te Iosif, decat dupa ce a luat , in~tiinta re del a Inger", ca aceea ce s'a petre-cut cu Maria, este deJa Dumnezeu: Maria Fe-cioara va na$te pre Dumnezeu in chip nepovestiP).

lntuihd profund un aspect aJ slabiciunii omene~ti; imnele mai adauga, di losif batra-nuJ n'a sdipat cu totul de intristare, nici dupa

I) Min. Dec. 24, rAnduiala ceasurilor. 2) Ibid. Ceas. Ill-lea.

descoperirea Hicuta lui .de ingerul Domnului. El nu-~i mai destainui nimanui nedumerirea ~i mahnirea sa dar i se putea citi in infati~are. Fiind in drum spre Betleem, Fecioara incearca ea insa~i, sa-l scoata din turburarea lui. Zice Maria catre dan sui: ,,Pen truce te mahne~ti ~i te turburi vazandu-ma avand in pantece? Necunoscand nic( cum infrico~ata taina, care este intru mine. Lea pada dar toata frica ~i

cunoa~te lucru preamarit: . ca Dumnezeu. s'a pogor1t pe pamant, pentru mila, in pantecele meu, ~i acum trup a luat. Pre acesta nascan-du-1 eu, il vei vedea, ~i de bucurie umplan-du-te, te vei inchina lui ca Facatorului tau .. . 1)

lnainte de a merge Ia Betleem, Maria a vizitat pe rudenia sa Elisabeta, maica lnainte-mergatorului ~) . _

Sorocul Na$terei sf. Fecioare a caztit pe vremea cand August Cezarul, ,,singur sta-

. panind pe pamant" 3) , a dat porunca sa se faca un recensamant at populatiei.

Sup.unandu-se acestei porunci 4), Iosif ~i Maria au mers Ia Betleem, ca un ii cari erau din semintia davidica, spre a se inscrie acolo.

I) Min. Dec. 24, Ccas, IX. 2) Min. Iun. 24, Vee. mare, Si ac. a Nasc.: Elisabeta a

zlimislit pre Mergatorul fnainlea Domrzului, iadf. Fecioara, pre Domnul maririi, slirutatu-s'au amtindoui1 maieile, $i pruneul a sliltat eli lnlauntru sluga a laudaf pre Stliptinul; minuntindu-se maiea Mergiitoru/ui lnainte a fneeput a striga: D e unde mie aceasta ca sii vie Maica Danuwlui meu la mine, ca sii miintu-iaseii pre poporul eel dezniidiijduit, eel ee are mila"; cf. ~ilbid. Ia Sti hoavna , ac. a N sc.

3) Min. Dec. 25. Vee. Slava ~i ac. 4) Op. cit. Utr .. p. V., trop. I: "Cu robii te-ai serfs, po-

runcii Cezarului plectindu-te" ..

/

$i sosindu-i sf. Fecioare, vremea na~terii, ~i neaflftnd in Betleem toe de sala~luire, a mers ea intr'o pe~tedi, care ,ca un palat imparatesc s'a aratat", . ~i a nascut a colo pe I sus 1).

Na~terea activa a sf. Fecioare e insotita de o bucurie univers:1la. ,Puterile cerului se bucura ~i pamantul cu oam enii se vesele~te; ' magii aduc daruri, pastorii minunea vestesc" 2). Iar cea cu totul fadi prihana, vazand pe Dum-nezeu ,prune intrupat dintr'insa, tiindu-1 pe maini, sarutandu-1 adese ~i f'iind plina de bu-curie, gdlia catre el: Dumnezeule pre a tnalte ! imparate eel nevazut, cum te vad pe tine . ~i nu pot intelege taina saraciei tale celei Hira masura? Cum te in cape inliiuntru o pe~tera a~a de mica? $i aceasta streina ?" n).

Numai lrod s'a maniat , intaratandu-se a omori pre Cristos"4), ,pre impihatul eel nouu ;;). ,$i fiind cuprins de fridi ~i de multa temere, trimise oaste cu manie sa uciga pruncii in Bet~ leem, ispitjndu-se sa uciga impreuna cu ei pre Ziditorul ".6). Pruncul I sus, in sa, este pus Ia adapost prin fuga 7) ,in pamantul Egipetului" 8).

Trebuinta de a fugi in Egipt. o turbura pe preacurata Mdica a pruncului Isus. Ea ~tie ca a nascut ,mai pre sus de fire" pe Fiul sau.

1) 1Min. Dec. 24, Ccas VI; op. cit. 25, Vee., Utr. , Ieos, etc 2) Op. cit. 25, La Laude, ~~ a c.: Ibid., Stihira I-3, etc. 3) Min. Dec. 30, Vee. Stihoavna, Slava ~~ ac. 1 4) Op. cit 25, Utr. p. IX, trop. II. 5) Min. Dec. 29, Utr , p. lll, ~~ ac. a Sarbl'it. 6) ld. Ibid. 7) Idem, Laude, Stihira IIJ-a., cf. ~I 24, Dupa cinare, p.

Vlll, trop. Ill. . 8) Min. Dec. 24, Dupa cinare, p. IX, trop. U.

49

$tie, prin urmare, ca Fiul sau nu este un prune ca ori care altul. $i tocmai de aceea vazandu-1 ,fugind de Irod, cu arma intristarii se tulbura Ia suflet " 1). 0 turburare, insa, care nu va cre~te

. pana Ia indoiala cu privire Ia Dumnezeirea ~i salvarea pruncului. Fiindca sf. Fecioara ~tie ca Fiul sau , ca un puternic" va . trimite ,in iad, pre vra~ma~ii cari in de~ert cauta sufletul" sau 2).

Precum se vede, infati~area imnologica a Na$terii Domnului se mentine strict in cadrul . datelor evanghelice.

Dupa imnele liturgice deci, Fecioara a nascut pe inSU$j Cuvantul lui Dumoezeu. Ea este Nascatoare de Dumnezeu. ~cot6,.oc; 3). $i anume, este Nasd1toare. de Dumnezeu nu iri sens figurat ci in sens propriu. be sigur, eel nascut dintr'insa este om desavar$it, oloc; a'I'&Qwnoc; 4), constand, ca or ice om, din , trup

I) Idem, Dupa cinare, p. IX. trop. I. 2) Ibid, trop. Ill. 3) Se pare d \ Origen cste creatorul tcrmenului .{}eot6xos

cf. S.chweitzer, Oas Alter des Titels .{}Eor:6xos, ((atholik, 191 3, I, p. 97- 114 Ia Eberle, D ie Mariologie des h.ciligen Ciryllus von Alexandrien, Frb. i. Brg. 1921 , p. 132. Sokrates (in H E VII , 32 P. G. LXVII1 812), ne spune ca Origen examineaza, in tntAia parte a cornentarului sau Ia ep. c. Romani, In ce sens poatc fi numita Maria -&cot6r.os ~i trateaza chest iunea in toata amploarea ci.' Dar in traducerea latina a comentarului Ia Rom. - origina-. lui nu ni s'a pastrat - - nu gasim nici urma vreunei astfel de cxplicari. Socrate s'a putut in~ela asupra titlului operei lui Ori-gen, sau se 'poate ca pasagiul in chcstiune sa se fi pierdut sau omi s de traduca tor, cf. E. Neubert, op. dt. pp 134-135.

Oricum, tn ve;1c. IV ter rncnul {}eor6xos era ~n ob~teasdi i ntrebuinfare cf. Schweitzer, op. cit., 13. Eberle, p. 132.

4) Octoih. gl. VII, Dogmatica ;_ cf. ~i Min Jan. 25, Vee. m~ re, !;)i ac. a Nasc., dupa stihiri.: .oto ufl.etov cc1hov Oeov xcc~ OlJ.ewv li.v.{}(!Wlf01' aJ."'{}(J)S WI'/QVrrovres, 6,.o2oyov,uev ... " XIA.

4

intelegator . ~i insufletit".t); dar nu este numai om, ci ~i ,Dumnezeu desavar~it", oJ.o~ .O.o6~?). Cel nascut din sf. Fecioara este in aceta~ timp ,Dumnezeu ~i om", este ,Dumnezeu Cuvantul intrupat"' 3) care ,din prisosul iubirii de oame-ni" 4), ,pre sine insu~i negrait s'a smerit" in pantecele sf. Marii, , vrand iara~i sa zideasca pre .eel intai zidit" 5).

Smerirea sau ;,de~ertarea" aceasta a Cu-vantu\ui in pantecele sf. Fecioarc, se reali zeaza ,nedepartandu-se ,de sanurile parinte ~ti" 6) . Adi-ca, intruparea Cuvantului nu aduce nicio schimbare in Oumnezeirea Sa 7)

Oar daca eel nascut de sf. fecioara e Oumnezeu adevarat ~i om adevarat, nu insem-neaza di ea a nascut doi fii: pe eel omen.esc si pe eel dumnezeesc. Ci a nascut . un singur Fiu, om ~i Dumnezeu in acela~ timp, ,indoit

l) Triodiu , a IV Sapt. a post., Miercuri, Utr. p. III-a, A Nasc cf. ~i Octoih, gl. I, Dumineca, Utr. p. IV, can. c rucii, A Niisc.; Min. lui., 13, Utr. p. VIII, can. II : ~~ ac. a Nasc. etc.

2) Octoih, gl. VII, Dogmatica; cf. ~~ Min. Ian. 25. vee. mare, $i ac. a Nasc. dupii s tih iri.

:i) Min. Ian. 30, slujba sf. lpolit, Vee. mare, ~i ac. a Nasc."; cf. ~~ Min Fa ur t, Utr p VII ; 2 Fanr. Utr p IX : .cu glasul tnge!"ului o.i nascut.. pre Cristos Emanuil .. . " etc.

4) Min Sept 3, Ulr p VII , A N_i!\sc. 5) Op cit 26, Liti e, ~i ac. a Nasc. , 6) Min Oct 12, Utr p VII , A Nasc.: .,Se desarta tn ptin-

tecele tau CuvOntul eel foartc deplin, nedeparfl1ndu-se de sa-nur.ile pam{lnte~ti i se vede trup ~i se nate prune ... " Min febr :w, Utr p Ill-a A Nasc.: .,Nu s'a despi1rfit de dumnczeeasca f ire, fiictlndu-se trup in pantecele tau ci i dupii omenire a ramas Dumnezeu ... " .

7) Min Febr 18, Utr p v_, A Nasc.: ., Taina cea mal tnainte de tofi vedi ce era cunoscutif numai lui Dumnezeu, a se fac e om eel ce sti1piilze$fe toate z idirile si a se 1ntrupa farli schimbare (otr.,a t(!onfjs) s'a viizut acum, i:i( ~i-a lua( savarsirea din tine, Fecioaril". . '

'l I

'51

in fire, dar nu in fete" t), ,un ipostaz in doua firi "2). lmpreunarea ambelor firi , cu stare de sine intr'un ipostaz" aiJ{h5:rca(!x~or, ua/J'im6awaw tvtx'ljv .. . ,a) s'a Hicut ,nestricand insu~irile aman-duror firilor" 4). Fiecare natura are voirea ~i lucrarile ei proprii conduse de un singur ipos-taz "): ~postazul Cuvantului.

In uni.unea lor ipostatica, cele doua firi ale lui lsus nu sufera nici o , schimbare sau amestecare sau despartire" 6) .

l) Min Jan 25, vee mare, ~i ae. A Nasc : "'" Ca din Fe-cioara trup luilnd !ji dintr'ilnsa ie!jind eu luarea, unul este Fiul indoit in fire, dar flU in fefe ( Bls tar:w .Ylos, ihnAovs d jv tpvatv, a .. U: oil r:-i1v vnoacaaw .. .) cf. ~i Oct, gl I. Dum Utr p IV-a A Niisc. (can erueii): ... u r1indu-!ji lui~i din curata ziimislire trup lnfelegiitor, din tine a ie~it Cristos un Damn, dupi1 am{indouii".

2) Min ian 10, Utr p VII, A Nase.: ,Un ipostaz ln doua firi ((dav ,.tv bn6acaaw lv OVO'~ teals p-!Jaeat .. ) ai nascut Preacu-ratii, Dumnezeu eel intrupat. ~

3) Oct , gl VIr, Dogmatieii. 4) Trio.diu, a V Sapt, Dumin Utr p VIII , ~i ac a Nase.:

;, Pre mine tot m'a inoit pentru buniitate, in pantecele tiiu Preaeurata, ncstriciind lnsu~iri/e amanduror firilor (ov p(}et-I?"S txau'eas rpvatuvr;, dot lou:>fi.ara .. .) ca un stiiptin al tuturor vecilor ... "

S) Min April , 14, Utr p I, ~i ac a Nasc.: ,Cel ce dupli firea cea dumnezeeascii este nevi'izut s'a aratat prune din tine

, {actlndu-se om, arlitand cu adevlirat douii voiri ~i doll1 lucriirt tntr'un ipostaz, ciJ.ruia roaga-te Preacuratt1 ca siJ. ne miintuim tofi ... "; cf :;;i Min Mart, 7, Utr p VIII, ~i a e. a Nasc.: , Vazutu-s'a ca nn om din tin~ PreaeuratiJ., niiscandu-se eel mal pre sus de fire, indoit cu firile, cu lucriJ.rile ~i eu voile . . ... etc.

6l Oct. mare, gl 111, Sambata, Vee. mare S lava ~i ae a Nase.: ai niiscut (Fccioara) pre Fiul cu trup, pre eel naseut din tatdl mai riainte de veci flira mumif, care nici cum n'a rabdat schimbare sau amestecare sau despi!rfire, ci au pazit intreaga osebirea amanduror firilor (ftf'jOa,uws V1l0ft d 1Javr:a X1,J07r:tJV 1) PW!-,u.ov 1) o tetl(!WW cl).2' t xatt'(!as o-oaias d;v lot6r'Yjr:a , arj>av pvAa-$avut); g l VI S- batii, Vee mica, Stihira V-a: , . . Dumnezeu om se face ca pre om sif-t face! Dumnezeu, nu prin sc!zimbarea firilor, ci prin unirea c

52

Ce prive~te momentul tn care s;a realii at '-lniunea ipostatidi, iata ce rasptins ne dau can-Hirile liturgice. .

Sunt unele dintre acestea, cari ne infati-~eaza pe sf. Fecioara purtand in brate pe in-su~i Dumnezeu Cuvantul. , .. Maidi ai fast bu-neivointe a Tatalui, purtand in brate pre Dum-nezeu Cuvantul intrupat" , citim intr'un imn din ziua CraciunuluP}. Prin urmare, imediat dupa na~tere Logosul era intrupat in pruncul pe care Preacurata Maidi il purta in bratele sale.

Dar Cuvantul era intrupat in prune !;;i in momentul cand acesta se na~te . Altfe l imnele n'ar putea marturisi ca sf. ~ecioadi 1-a rtasclit pe , Domnul intrupat" 2). Daca 1-a nascut, insa, intrupat, aceasta inseamna ca incorporarea ~ i , deci, ~i uniunea ipostatica, s'a realizat inainte de na~tere. De altfel imnele ne spun lamurit, ca a

53

Fecioadi ,cer pre pam ant" 1) ,cer ~i scaun de heruvimi ~i dimara purtatoare de lumina" 2)., ,nor luminos al soarelui:' 3), cle~te int~legator, purtand carbunele eel _ dumnezeesc" 4). .

$i fiindca imnele ne spun ca pruncul za-mislit de Maria, este, din insu~i momentul za-mislirii, -- Domnul "), va trebui sa zicem ca mo-mentul uniunii i-postatice coincide cu momen-tul zihriislirii active a Fecioarei Preacurate.

Dar daca uniunea ipostatica s'a realizat inainte de na!;)tere, urmeaza ca pruncul nascut -de sf. Fecioadi este Durymezeu adevarat ~i in consecinta, Fecioara Maria este cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu 6).

' .

1) ,Min tan 4, Utr p VI, $i a c. a Nasc. 2) Op. c it. 5, Utr p IX, lrmos. :1) Op. cit. 12, Utr p V, $i a Nasc. 4) Min Febr 3, Utr p Ill Si ac. Nil.sc. 5) Min Jan 11, Utr p IV, $i ac. a Nil.sc.: Zi1mislit-aiin

pantecele .tiiu ftiri:i si1/niinfi1 pre Domnul _ . . "; Min Febr 9, Utr p VII. A Nasc. _: . ... ,Nasciitoare de Dumnezeu negrait ai zamislit in p&ntece pre Dumnezeu, eel ce s'a intrupat din'tine ... "

G) lnvatatura aceasta a fost prccizata definitiv ln sec. V, In timpul marci lupte antincstoriene, cu care prill"j, mai Its sf. Ciril al Alexandriei ~i-a ca~tigat merite deosebite. Oela el ne-a dimas, inrre altele, expresia consacrata: uniune ipostaticii, l'~>wat,; -xa{J-'vn6rnaatv. cf pe larg Eberle, Die Mariologie qel) ll'g. Cyrillus ,von Alex. Fbr. i, Brg., 19~1.

5. Maria, pururea Fecioara.

1 De obiceiu fecioria sfar~e~te - in cazul cand nu este aleasa ca stare pentru intreaga viata- prin maternitate. Ce prive$te insa, pe sfanta Maria, fecioria ei nu a incetat nici atunci dlnd ea devine Maica. Ea a fost fecioara ina-. inte de a concepe pe Domnul, fecioara a ra-mas in $i dupd conceptie, in $i dupd na$te-rea Domnului.

Din cele expuse mai sus despre copiHi-lihia $i viata sf. Fecioare, pana Ia conceptia ei activa, se poate desprinde lamurit adevarul, ca pana in clipa in care arhanghelul Gavriil ii aduce vestea incorporarii Domnului, sf. Ma-ria a dus o viata de desavar$ita cuditie tru-peasca $i sufleteasca. Deaserneni, din cele spuse Ia paragraful referitor Ia conceptia ei activa, ne-am putut face convingerea cu pri-vire Ia deplina ei fericire din ace! moment.

Atat'de nurrieroase $i bogate in simtaminte $i idei sunt irnnele aldituite intru proslavirea acestei minunate zamisliri active a sf. Marii, incat ele singure ne-ar putea dfi certudinea fecioriei sale $i pentru distimpul anterior Bu-nei Vestiri. Astfel unele cantari ne arata ca fe-lul zamislirii. este negrait 1), deoarece se face

1 ~ Mi~. Mart. 25, Stihoavna , slava ~i a~: .

. \

55

fadi ispita barbateasdi, adica biruind randuiala firii ~). a~a cum a cunoscut ,de departe lsaia" 2). E adevihat ca sf. Maria era logodita cu losif, dar acesta nu i-a fost barbat in sens obi~nuit 8). Fiind, deci, fara tmpreunare 4) , fara pofte tru-

pe~ti b), zamislirea Fecioarei s'a realizat ,fara stricaciune", ") prin puterea Duhului Sfant 7).

Concepand ca fecioadi, sfanta Maria i na~te ca fecioara.

,Fecioara astazi pre eel mai pre sus de fiinta na~te ... " ~ice a~a de frumos condacul lui Roman dulce cantatorul 8), Ea , na~te ~i

1) Op. ci t. 25, Bunele vestiri, stihi ra IJ-a: ( Oeos onov {Jov-.l.

56 '

p~ntecele nu i se strica .. . " 1) . Aceasta ,preamarita mipune": pastrarea

intacUi a fecioriei Mariei, a fast pr~zi sii cu n:tult inainte, de proorocul Iezechiil 2), prin cu-vintele cup rinse in cap. XLIV, 1- 2 3). , Cheile fecioriei, cetim 1ntr1un imn, nu le-a stricat (Emanuil) ca tin Dumnezeu (na(t&cvtaf ue %Ast-,()Qa ov od(J~17sv), ci a~a din pantece au ie~it, precum prin auz au intrat, nespus au ie~it; dupii proorocul ce gdie~te: U$a aceasta i~cueatii va .fi, nimenea nu va trece printr'lnsa fara numai Domnul Dumnezeul lui lsrail, eel ce are mare mila" 4).

I) Min Dec 25, Vee Stihpavna, Stihira I-a: , ... Ila(!-.:Jtvor; 7:lx-cet, Kal t ~~ea oo g;{hl(!emt" ... cf. ~i Min . Jan, 25, Utr p IX,

~i ac a ~lise; Min Aug 15, Vee trop: ,Intru na~tere jecioria ai pazit, lntru adormire Lumea nu ai padisit de Dumnezeu Ni1s-ci1toare .. . "; Min Sept 36, Utr p V~ can II A Nasc: ,Preacu-rati1 zi'imislire ~i fiirii stricifciune na~tere numai tu ai arlitat, fecioari:i riimaind, dfci pre Dunznezeul tuturor la-i zi:imislit, Precuratii . .. "

2) Min Dec 28, Utr p VI II, ~i ac a Nllsc; ,Tezechiil te-a vilzut pre tine u~a tncuiata, Fecioarii, prin care a trecut !sus, eel ce s'a silllf~luit tn ptrntecele tad ~i s'a tmbriicat in trup din sangiurile tale, fi1ri1 amestecare"; Min Mart 2, .Utr p VUI, can

.J'll, $i ac a Nasc; cf ~i Acatistu Maicii Domnului, p I, trop IV. 3) Dela Ambrozie, Ieronim ~i Augustin, locul acesta a

fost considerat de multi, ea o profetie pentru pururea fecioria Mariei (cf Schafer, Die Gottcsmutter in d. hlg. Schrift, 1887, I 789, Ia L. ~osters, in Lexikon flir theol. und Kirche, VI, 887). Amintim, lntre altii pe sf. Ciri l Alex. care combatc chiar cu lo-cul acesta pe cci ce sustineau eli sf. Maria a nasc.ut ln chip obi~nuit. , Jar celor ce zic eli dc:ca Fccioara a nascut numai dupli inchipuire, le s puncm: profetul (Iezech iil) zice ell: Domnul Dumnezeul lui Is rail va intr.a ~i va ie~i ~i inchisa va ramAnc

u~a; ~i dacll. Cuvantul s'a incorporat Hlra a mcstescare, dadl a fost conceput fi\ra samanta. atunci Eta ~i fost nascut flira stri-caciune". In Lc. P. G. LXXII ,I485. .

4) Oct. mare, gl. II Dogmatica; cf. ~i Triodiu, Dumin. lasat. de carne, Cant. VI, ~i a c. a Nlisc. Penticostar, Du'min; 1!1-a Slipt. ~upli Pa~ti. S-bata seara1 Vee mica1 Dogmatic&.

57

Frumoasa cantare ne arata, di al?a cum zamislirea s'a facut , prin auz" - adica prin ascultarea de catre Fecioara, a cuvaritului mij-locit . de arhistrategul -- deci fara ..... atinge.rea fecioriei, tot a$a s'a realizat $i na$terea activa ' a Mariei: fara ,sti"icarea chei!or fecioriei ".

Dar pastrarea feci oriei Nascatoarei de Dumnezeu a mai fast prezisa $i pe calea sim-boa lelor profetice.

Dintre simboalele profetice mariologice, aceta care revine eel mai des sub condeiul im nologi lor este simbolul rugului care ,ardea dar nu ~e mistuia", des pre care relateaza cartea Exodului In cap. Ill, 2.

In vremea aceea, zice Exodul, Mciisi era pascand turmele socrului sau lotor. $i mer-gand el odata cu turma mai in adancul pus-tiului, a ajuns pana Ia muntele lui Dumnezeu, Ia Horeb . ,Iar acolo i s'a aratat lngerul Dom-nului intr'o para de foe, ce ie$ea dintr'un rug; $i a vazut ca rugul ardea, dar nu se mistuia" . lmnologi i au va zut T) In rugul acesta un semn profetic, un chip al na$terii feciorel?ti a sf. Marii. , Chipul na$terii tale cclei .curate -c;itim intr'o cantare - 1-a aratat rugul eel ce ardea . near sec ... ~ ) Ad.idi a$ a cum focul n'a

l) Drept vorbind, nu ei cci di!ltai, ci altii ina intea lor Cit de pilda, Sf. Grigore Nisanul, care in fr'o omilie Ia Na$te-rea D()mnului sc exprima a$a: ,"!2uneQ r"-(' l xoi ~ {}d,tt1'05 xal llncet cO niJl! xal. oOx 'Y..aler;at, olit:li.J

58

desfiintat insu~irile fi re~ti ale rugului, tot a~a conceperea ~i na~terea Domnului, ,, focul eel nesuferit", n'au desfiinrat, nici sub raportul moral nici sub eel fizic, calitatea de fecioadi a sf. Marii 1). Un a it tip referitor Ia fecioria sf. Marii ~i folosit des in imne, este episodul celor trei tineri aruncati in cuptorul de foe, dar rama$i nevat~unati. Dupa cum, atunci

,focul n'a a tins pe cei trci tineri, ci i-a pas-trat nevatamati, tot a$a Domnul nascandu-se a pastrat neatinsa fecioria Marie-i 2).

Cat de nesdruncinat.l este convingerea imnologilor despre na$terea activa a sf. ,Marii fara atingerea fec ioriei ei, rezulta ~i-din aceea ca ei, imnologii, folosesc faptul acesta supra-firesc ca termen de comparatie pentru un alt eveniment din iconomia mantuirii: pentru In-vie rea Domnului. M3i precis: pentru modul In care Domnul eel inviat a e;;it din mormantul pecetluit. ,Doamne, pecetluit Hind ,mormantul

I) Oct. mare, gl. I, Dumin., Utr, p. Ill , a Nasc.; Min. Ian. I, Utr., p, VI. Si ac. a Nasc.: .Rugul eel ce. s'a lmprennat cu jocul jiiri't ardere, in Sinai, mai nainte te-a lnehipuit pre tine Maieii pururea FecioariJ., care nu ~tii de nunta, Nt!sciit. de Dunmezeu"; ibid, p . VII, Si ac a Nasc : "Pre tine rug eu joe arzand, Moist, in muntele Sinai, Curatti, mai nainte te-a vazut. earea ai primit ji'i.ra ardere, raza cea ncsujerita a jiinfii celei

. negriiite, eei ee s'a unit cu grosimea trupului lntru una din sf. ipostasuri ... "; ibid., p. IX irmosul; Min. Mart. 25, Utr., p. IV, tro p. II, etc.

2) Min . April, 16, Utr., p. Vlll, Si ac. a Niisc . : ,;Cuptorul purttind odinioadi semnele na$lerii tale, nu a ars pre cei trei tineri, precum niei jocul Dumnezeirii nu a ars pilr1tecele tiiu, Maicl1. Fecioarii ... " , cf. ~i Min. Ian., 10. Utr. p . Vllf, Si a c a Nasc. ; Min. Dec. 25, Utr. p. Vlll, irmos; ibid alt canon, irmos: , Tinerii cei ocolifi de joe tn legea veehe, tnchipuit-au pdntecele eel nestricat al j eeioqrei1 carea mal pre sus de fire a nast;ttl pecettuitii fiind .. ," .

59

de cei Hididelege, gHisue~te un imn, e~it-ai din mormant, precum te-ai -nascut din Nasca-taarea de Dumnezeu; n'au cunascut cum te-ai intrupat ingerii tai cei Hidi. de trup, n;au simtit cand ai inviat asta~ii , cei ce te-au rastignit''. 1) ldeea este clara: a~a cum Damnul s'a nascut din sf. Sa Maica Hidi sa-i strice pecetea fe-ciariei, a~a a e~it ~i din marmant: fara sa-i strice peceti)e cu cari-1 lntarisera cei Hiradelege.

De abservat ca in legatur.a cu na~terea feciarelnica a sf. Marii, imnele ne mai rela-teaza amanuntul ca ea, sf. Feciaara, a nascut fara durerile abi~nuite na~teri l or fire~ti. A~a cum canceperea a fast fara ispita barbateasca, deci suprafi1 easca, suprafirea.sdi . a fast ~i na~terea, adica fara stricaciune ~i fadi dureri de maica 2).

Dar sf. Maria nu a fast feciaara numai inainte ~i in mamentul na~terii sale active, ci

~i dupii na~ter~ a ramas fecioadi.. Si dupa O?~tere s'a ,,aratat feciarind" (~at ,ue1ia 7i6r.ov wrp-lh]c; n a(!:Jevevovaa 1c&J.w) a).

Insu~ i Dom!lul, eel care intruptmdu-se, nu 1) Penticost. Luni a VI s apt. du pa Pa~ti, Laude, Sti-

hira 1-a. ) 2) T riod, 'l'fi owtf:{lft ti> 'A . 'E{Jc5opaoo> ' .Euu fr:as, p. IV, ~i ac. a Nasc. : ,$i .ai ni:iscut si Cti jecioara i ai riimas ,tntru amandouii, cu jirea Fecioarii;' eel ce s'a niiscut tnoeste legile jirii i pdntecele a niJscut nesimfind dureri. Dumne'zeu unde

voe~te biruetjle randuiala jirii" ; cf. ~i Min. Ian. 10, Ut r. p. Ill. A nasc.: , .. fara dureri de maiciJ. ( avw&ev 1bMvwv ft11~(!t >

60

s'a despihtit de Dumnezeire, ci a dimas Dumnezeu, acesta a pazit-o , Fecioara ca ~i mai nainte de na~te re ". 1) De aceea, sf. Maria, ea singura dintre toate femeile. este in acela;; timp , ~i Maidi ~i Fecioara".2) $i nu trebue sa scapam din v~dere , di nici du pa nasterea ei activa, n'a fost o vreme in care sf. Maica a Domnului sa-~i fi pierdut, In vreun fel oare-care, fecioria, ci ea ramane ,In veci fecioara", 3) ea este , pururea Fecioa ra ". 4 )

A~a dar, in imnele liturgice nu se gase~te niciun ecou at vreune ia di n mul tele pareri tagaduitoare ale prerogativelor sf. Macii : fe--cioria lnainte de na~tere , Ia na$tere ~i dupa

I) Min. lati. 28. Utr., p. VI, $i a c. a Nasc.; ibid. 3," p. VI, A Nasc.

2) Min . Mart. 2, Utr., p. VI, can. II. Si ac. a Nasc. : , Odritslind Fecioara, strugurul eel j ilra strici:iciwze, care pica tuturor mustul nemuririi, te-ai aratat cu totul ~i Maicli ~i Fecioarli"; cf. ~i Min. fan . 1, Vee mi ca, Sti hoavna. Slava ~i ac: a praznicului ; ibid. Ia Utr., p. V, trop. I; 15 I an. Utr. p. V, Si ac. a Nasc. etc. Inca din veac. IV, deci intr'o vreme d.nd abia inccpuscra a se introduce in cult ~i alte imnc deci!l cele s trict biblice, sf. Origore Nisanl.\1 se exprima a~a. despre aceasta dubla calitate a sf. W.arii: ,0, triinune I Fecioara devine maicii. dar ramanc fccioara. Tu vr.zi aceasta rtlnduiala a fi ri i: o Femce obi~nuita, nu estc maica, al

6t

na~tere. Nici conceptia ebionitica, potrivit direia sf. Maria ar fi conceput in chip obi~nuit 1); nici parerea lui Tertulian, care socotea ca Maica Domnu!ui a fo st fecioara numai . inai nte de na~tere, dar nu ~i in partu 2); ~i nici socotinta lui E!vidiu (care se sprijin::a pe Tertulian) 3) $i nici ace ea ~ antidicomarianitilor 4), nici una din toate acestea nu ~i-a gasit apro-bare In inima imnologi!or.

Ci sufletul acestora, sufletul Bisericii in-tregi, covar~it de minunea alegerii sf. M