Manualul Profesorului de Istorie

,,MANUALUL PROFESORULUI DE ISTORIE”

,,Fişe de lucru”,,Auxiliar didactic”

2014

1

Fişa de lucru Nr. 1 ,,Popoare şi spaţii istorice din Antichitate”cls. a-IX-a

1. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele din Antichitate:

sumerienii egiptenii amoriţii evreii akkadienii

2. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii.

3. Formulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii.

4. Precizează două popoare care s-au format în Antichitate pe continentul Europa.

5. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone în care s-a format un popor în Antichitate.

2


1. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele din Antichitate:

sumerienii egiptenii evreii tracii grecii

2. Argumentaţi sintagma ,,Egiptul este un dar al Nilului”.

3. Formulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor sumerian şi egiptean.

4. Precizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei.

5. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone în care s-a format un popor în Europa.

3


1. Completează tabelul de mai jos cu popoarele care s-au format în mileniile respective:

Mileniul IV i Hr. Mileniul IV i Hr. Mileniul II i Hr. Mileniul I i Hr. Mileniul I i Hr.

2. Formulează o asemanare şi o seosebire cu privire la formarea popoarelor grec şi roman.

3. Menţionează două realizări ale poporului sumerian pentru cultura antichităţii.

4. Precizaţi popoarele care au realizat primele scrierii ale antichităţii.

5. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a Egiptului Antic.

4

Fişa de lucru Nr. 4 ,,Popoare şi spaţii istorice din Antichitate” cls. a-IX-a

1. Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor Orientului Antic:

sumerienii egiptenii evreii grecii romanii

2. Definiţi termenul de ziggurat.

3. Formulaţi câte un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat, politeişti, monoteism.

4. Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia umanităţi.

5. Menţionaţi o deosebire şi o asemănare între poporul evreu şi poporul egiptean.

5

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 1

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Şi au mai zis lui Faraon: Noi am venit ca să locuim o vreme aici în ţara, pentru că nu mai este păşune pentru oile robilor tăi şi este o mare foamete în ţara Canaanului; îngăduie doar robilor tăi să locuiască în ţinuturile Gosen. Faraon a zis lui Iosif: Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine. Ţara Egiptului este deschisă înaintea ta; aşează pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. Să locuiască în ţinutul Gosen, şi dacă găseşti printre ei oameni destoinici, pune-i în fruntea turmelor mele.”(Evreii in Egipt)

,,Peste Egipt s-a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. Atunici Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. Le-au facut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi prin tot felul de lucrări de pe câmp, şi în toate muncile acestea pe cari au sa le facă, erau fară nici un pic de milă.”

a. Identificaţi, pe baza textului, motivele venirii evreilor în Egipt.b. Comparaţi atitudinea faraonului faţă de evrei în timpul lui Iosif şi după ei.c. Descrieţi,viaţa evreilor înainte şi în timul robiei egiptene.d. Menţionaţi, numele celui sub care evreii părăsesc Egiptul.e. Precizaţi, ce s-a întâmplat cu evreii după ce părăsesc Egiptul.

6



1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Din pricina contactului liber şi direct dintre om şi Dumnezeu în monoteismul evreiesc, concepţia evreilor cu privire la regalitate se deosebea de cea a pagânilor. Pagânii atribuiau regelui lor o descendenţă divină. Regele evreilor răspundea în faţa legii pentru faptele sale penale şi comportamentul său moral şi religios, ca oricare cetaţean de rând. Nu existau legii speciale, nici excepţii anume pentru regele evreilor.”(Monarhia la evrei)

a. Identificaţi, pe baza textului, forma de guvernare a statului evreu.b. Precizaţi, pe baza textului, care este deosebirea dintre regalitatea la pagâni şi

cea a evreilor.c. Ce înţelegeţi prin monoteism.d. Ce fel de conducere au avut evreii înainte de monarhie.

7



1. Analizaţi textul şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,A ars Casa Domnului, casa împăratului şi toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo însemnatate oarecare. Toată oştirea Haldeilor, care era cu capetenia strajerilor, a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. Haldeii au sfărâmat stâlpii de arama din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi au dus arama în Babilon.” (Distrugerea Ierusalimului)

a. Precizaţi, evenimentul prezentat în text.b. Cine a descris acest eveniment.c. Prezentaţi, pe baza textului, cum au cucerit haldeii Ierusalimul.

8



1. Argumentaţi sintagama ,,Egiptul este un dar al Nilului”2. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:

,,Eu sunt fiul vostru, pe care l-au născut cele două braţe ale voastre. Voi m-aţi făcut suveran. Viaţa, sănătate, forţa, peste tot pământul. Imi îndeplinesc menirea în pace. Nu-mi las inima să se odihnească, tot căutând ce este util şi bun pentru sanctuarele voastre. Eu le înzestrez prin înalte decrete cu oameni, terenuri, animale, corabii.”

a. Identificaţi principala îndatorire a faraonului, aşa cum reiese din text.b. Numiţi câteva îndatoriri ale faraonului faţă de zei.c. Precizaţi, un faraon din perioada Regatului Nou care a realizat o reforma

religioasă. În ce constă această reformă religioasă.d. Numiţi, două atribuţii ale faraonului în plan politic şi religios.

9



6. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele din Antichitate:

sumerienii egiptenii amoriţii evreii akkadienii

7. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii.

8. Formulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii.

9. Precizează două popoare care s-au format în Antichitate pe continentul Europa.

10. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone în care s-a format un popor în Antichitate.

10



6. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele din Antichitate:

sumerienii egiptenii evreii tracii grecii

7. Argumentaţi sintagma ,,Egiptul este un dar al Nilului”.

8. Formulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor sumerian şi egiptean.

9. Precizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei.

10. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone în care s-a format un popor în Europa.

11



1 Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor Orientului Antic:

sumerienii egiptenii evreii grecii romanii

2 Definiţi termenul de ziggurat.

3 Formulaţi câte un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat, politeişti, monoteism.

4 Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia umanităti.

5 Menţionaţi o deosebire şi o asemănare între poporul evreu şi poporul egiptean.

12



1. Definiţi următorii termeni istorici: monarhie, politeism, monoteism, piramidă.2. Prezentaţi statul egiptean în perioada Regatului Nou.3. Cum s-a format statul egiptean.4. Care au fost premisele formării statului egiptean.5. Prezentaţi monarhia iudaică în timpul lui Saul şi David.

13

,,Forme de organizare politică în antichitate Sparta şi Atena” cls. a-IX-a


1. Urmăriţi harta şi încercaţi să identificaţi cele mai importante oraşe stat din Grecia Antică.

14

,,Forme de organizare politică în antichitate Sparta si Atena” cls. a-IX-a


1. Citiţi cu atenţie sursele istorice şi identificaţi clasele sociale din Grecia Antică şi drepturile acestora.

,,Spartani formau clasa stăpânilor, bucurându-se de toate drepturile, socotindu-se egali între ei. Fiecare familie spartană primea în folosinţă, din partea statului, câte un lot de pământ egal în suprafaţă, muncit de hiloţi, care nu putea fi înstrăinat. În lipsa urmaşilor, lotul revenea statului.”

,,Hiloţii proveneau din populaţia cucerită şi aparţineau statului, care avea drept de viaţă şi de moarte asupra lor. Nu puteau fi vânduţi, se puteau casători, dispuneau de o gosodărie proprie, fiind obligaţi la plata unei părţi din produse de pe lotul muncit. Participau la războaie, construind fortificaţii şi transportând arme şi bagaje.”

,,Parecii proveneau din populaţia liberă şi locuiau într-o zonă situată în jurul oraşului. Aveau proprietăţi individuale, se ocupau cu meşteşugurile şi comerţul şi, deşi plăteau impozite, nu aveau drepturi politice.”

15

,,Forme de organizare politică în antichitate Sparta şi Atena” cls. a-IX-a


1. Completaţi tabelul de mai jos cu instituţiile statului spartan după funcţia pe care o îndeplineşte.

Atribuţii militare, juridice şi religioase

Adunarea tuturor cetăţenilor care se

ţinea in piaţa publică şi hotăra în

probleme de interes comun.

Instituţie de control care supraveghea

respectarea legilor şi activitatea

publică.

Tribunalul suprem format din 28 de

persoane care judeca procesele.

2. Definiţi următoarele noţiuni: apella, gerusia, colonizare.

16

DEMOCRAȚIA ATENIANĂ, CLS. A-IX-A

FIȘĂ DE LUCRU NR. 1

1. Citiţi cu atentie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. „Licurg a statornicit legi, diferite de cele în vigoare în celelalte cetăți grecești(...) a interzis cetățenilor liberi să strângă averi, impunându-le o singură preocupare: asigurarea libertății orașelor. Obligația ca toți spartanii să contribuie în mod egal pentru hrana lor, ca și aceea de a trăi în comun i-a făcut să nu dorească bani pentru un trai îmbelșugat. Nici îmbrăcămintea lor nu necesita cheltuieli mari, podoaba unui spartan nefiind veștmintele luxoase, ci vigoarea trupului.Viața în comun îi dispensa de a strânge averi” (Xenofon, Statul spartan, Statul atenian)

B. „Avem o constituție care nu imită legile vecinilor,ci mai degrabă noi înșine suntem un exemplu(...). În raporturile cu comunitatea și în privința suspiciunii reciproce în activitatea zilnică ne manifestăm liber activitatea(...) Ne facem fără să ne supărăm interesele particulare, nu călcăm legile când chibzuim treburile publice, mai ales din respect pentru legi, dând ascultare și oamenilor care sunt în orice împrejurare la conducere, și legilor, atât acelora care sunt promulgate, spre a veni în ajutorul oamenilor oamenilor păgubiți, cât și legilor care nu sunt scrise, dar care comportă totuși un respect unanim consimțit(...). Astfel noi deschidem cetatea tuturor și nu există învățătură sau spectacol de la care să oprim pe cineva să ia parte”. (Tucidide, Războiul peloponeziac)

Selectați, din sursa A, două dintre obligațiile spartanilor. Menționați, pe baza sursei B, două dintre ideile care definesc democrația.

17

Menționați doi dintre reformatorii atenieni, precizând reforme ale acestora (secolele VI-V î.Hr.).

DEMOCRAȚIA ATENIANĂ, CLS. A-IX-A

FIȘĂ DE LUCRU NR. 2

2. Citiţi cu atentie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Avem o Constituţie care nu ia nimic din legile altora, ba mai degrabă, în loc să-i imităm pe alţii, noi le suntem pildă. Se numeşte democraţie, pentru că orânduirea acestora nu este în interesul celor puţini, ci în al celor mulţi. În neînţelegerile dintre particulari, legea este egală pentru toţi. Cât priveşte dregătoriile, pe fiecare dintre noi il preţuim pentru îndeletnicirile obşteşti, potrivit meritului care i-a făcut faima. Omul nevoiaş nu este împiedicat, prin aceea că nu are un nume vestit, de a înfăptui vreun bine cetăţii.... Ba chiar, unii dintre cei a căror îndeletnicire de căpetenie e munca se pricep totuşi destul de bine să cârmuiască cetatea. Numai noi îl socotim pe bărbatul fără activitate obştească nu un om puternic, ci doar un om nefolositor.” (Tucidide, Războiul peloponeziac)a. Stabiliţi, pe baza textului principalele trăsături ale democraţiei ateniene.b. Argumentaţi, dacă regimul democraţiei ateniene este asemănător cu

regimurile democratice actuale.c. Menţionaţi de ce democraţia ateniană nu este o democraţie completă.

18

Educaţia în lumea greacă, Fişa de lucru, Cls. a-IX-a

Educaţia la spartaniÎn statul spartan copilul aparţinea familiei numai până la vârsta de 7 ani; după

care un spartan era total la dispoziţia statului până la vârsta de 60 de ani. Educaţia spartană consta în exerciţii fizice dure şi antrenament militar, urmărindu-se să i se formeze copilului sau tânărului un desăvârşit spirit de disciplină, de supunere oarbă, precum şi capacitatea de a suporta cele mai absurde privaţiuni fizice: umblând desculţi şi cu capul ras, mâncând mizerabil şi insuficient, dormind pe o saltea de trestie şi adeseori fiind biciuiţi numai pentru a se deprinde să suporte durerea. În rest, o instrucţie intelectuală absolut minimă (şi de care foarte probabil că nu toţi copiii beneficiau); scris-citit, eventual câteva noţiuni elementare de aritmetică şi de muzică militară. Fetele primeau şi ele o instructie pre-militară: alergări, marşuri, luptă, aruncarea discului şi a suliţei.Educaţia la atenieni

Cu totul diferită era educaţia copiilor şi a tinerilor în Atena. Tatăl dispunea de educaţia copiilor până la vârsta de 18 ani. Mamele, secondate uneori de sclavele casei, se îngrijeau de creşterea lor. La vârsta de 7 ani începeau şcoala. La Atena, dar nu şi în alte părţi ale lumii greceşti, legile prevedeau obligaţia statului de a se ocupa de instrucţiunea copiilor ca de o esenţială problemă civică. Dar aici, chiar dacă n-ar fi obligaţi părinţii să-şi dea copiii la şcoală, această obligativitate deriva dintr-un obicei. Fapt este ca încă de la începutul secolului al V-lea î.Hr. puţini ţărani din statul atenian mai rămăseseră analfabeţi. Statul atenian suporta cheltuielile şcolare numai pentru copiii orfani de război. Părinţii îşi trimiteau copiii la şcoala particulară, singura formă existentă, ţinută de un învăţător. Acesta le preda- în casa lui sau sub porticele oraşului – noţiuni de scris-citit, de aritmetică şi de muzică, timp de cinci, şase sau şapte ani; nu mai mult pentru că după vârsta de 14 ani educaţia fizică lua aproape complet locul educaţiei intelectuale. Elevii scriau pe tăbliţe cerate (în epoca elenistică – pe foi de papirus) texte literare şi elemente de aritmetică, limitate la cele patru operaţiuni (tabla înmulţirii exista încă din timpul lui Pitagora). Locul principal în programa şcolară îl deţineau poeţii Solon, Hesiod şi, în primul rând, Homer, pentru că aceştia puteau influenţa asupra formării morale şi politice a viitorului cetăţean. Studiul muzicii corale şi instrumentale (lira înaintea tuturor, dar şi harpa sau flautul) dezvoltau în tineri simţul auto-controlului, al moderaţiei, al măsurii şi, prin formaţia corală, de pildă, al participării la viaţa colectivităţii. Imnurile şi cântecele dedicate zeilor, eroilor sau învingătorilor la Jocurile Olimpice contribuiau de asemenea la formarea şi cultivarea sentimentelor cetăţeneşti. Iar educaţia fizică le fortifica corpul în vederea fie a îndeplinirii îndatoririlor militare, fie a oricărei alte activităţi din viaţa civilă, mai ales manuale. Cei ce dispun de mijloace îşi continuau studiile la şcolile sofiştilor şi ale retorilor. Această unică formă de învăţământ superior avea un scop eminamente practic: să-i înveţe pe tineri arta elocinţei şi tehnica convingerii publicului printr-un bine studiat sistem şi un întreg arsenal de argumente şi de formulări abile. Aceasta era un lucru indispensabil celui care se

19

pregătea pentru viaţa politică sau pentru activitatea din tribunale. În schimb, alte discipline nu erau considerate indispensabile: celebrul profesor de retorică Isocrate (436-338 î.Hr.) susţinea că, de exemplu, geometria, astronomia sau ştiinţele naturale n-au nici o valoare educativă, întrucât nu au nici un efect asupra vieţii practice, sociale, şi nici asupra destinului oamenilor; dimpotrivă, forma filozofică de învăţământ are prin excelenţă acest caracter practic, întrucât dă tânărului pregatirea şi îi formează capacitatea de a judeca şi de a-i conduce pe ceilalţi. Toate aceste forme de învăţământ erau rezervate numai băieţilor; educaţia fetelor, care se făcea exclusiv în familie, se reducea la gospodărie, la tors şi la ţesut. Abia mai târziu, în perioada elenistică, femeia va putea primi o oarecare cultură. În epoca clasică, o femeie care ar fi urmărit să-şi facă o educaţie culturală şi artistică ar fi fost bănuită că este de o moralitate foarte dubioasă.

20

Regatul Dac, cls. a-IX-aFişa de lucru Nr.1

1. Priviţi harta de mai jos şi identificaţi triburile geto-dace şi teritoriul locuit de aceştia.

2. Ce aflăm despre geto-daci din izvoarele istorice scrise? Care sunt primele marturii despre geto-daci.

A. ,,Înainte de a ajunge la Istru, Dariu supune mai întâi pe geţi care se cred nemuritori, căci tracii care au în stăpânirea lor Salmydessos şi care locuiesc la miazănoapte de Apollonia şi de oraşul Mesambria i s-au închinat lui Darius fără nici un fel de împotrivire. Geţii însă, care luaseră hotărârea nesăbuită de a-l înfrunta, au fost robiţi pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. “ (Herodot, Istorii)

21

B. “…dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii…”; “Geţii sunt cei care se întind spre Pont şi spre răsărit, dacii cei care locuiesc în partea opusă…” (Strabon, Geografia)

“Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai sus, cum îşi spun ei şi cum le zic romanii, măcar că ştiu prea bine că unii dintre greci îi numesc geţi, fie pe drept, fie pe nedrept. Căci eu îmi dau bine seama că geţii locuiesc dincolo de Haemus (Balcani) de-a lungul Istrului”. (Cassius Dio, Istoria romană)

Regatul Dac, cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr.2

1. Citiţi textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

“Decebal era priceput în ale războiului şi iscusit la faptă, ştiind când să năvălească şi când să se retragă la timp, meşter a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind a se folosi cu pricepere de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere”.

(Cassius Dio, Istoria romană)

a. Ce calităţi ale regelui dac menţionează autorul?

b.. Explică atenţia pe care autorul o acordă felului în care Decebal ştia să poarte un război.

c. Încearcă să scrii o continuare a acestui text, în care să povesteşti despre războaiele purtate de Decebal cu Traian.

2. Citiţi textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:,,Geţii sunt cei mai viteji şi drepţi dintre traci. Iată cum se cred nemuritori geţii. Ei cred că nu mor şi că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis. Tot la al cincilea an, ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorţi, cu porunca să-I facă cunoscute lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. Unii dintre ei primesc porunca să ţină trei suliţe cu vârful în sus, iar alţii apucă de mâini şi picioare pe cel ce urmează să fie trimis la Zalmoxis şi, ridicându-l în sus, îl aruncă în suliţe. Dacă, străpuns de suliţe, acesta moare, geţii socot că zeul lor este binevoitor.”

a. Cum îi descrie Herodot pe geţii.b. Cum înţelegeau geţii conceptul de nemurire.c. Precizaţi zeul suprem al geto-dacilor.

22


Fişa de lucru Nr.3

1. Citiţi textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

“Burebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceştia ticăloşiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin abstinenţă, sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în câţiva ani a întemeiat o mare stăpânire şi a supus geţilor cea mai mare parte a populaţiilor vecine; ba a ajuns să fie temut şi de romani”. (Strabon, Geografia)

a. Cum il descrie Strabon pe Burebista.

b. Cum a pus Burebista bazele statului dac.

2. Citiţi textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:,,Daco-geţii erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi. Triburile erau formate din maimulte familii. Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes (pileati), şefi politici şi militari care formau aristocraţia. O altă clasa socială era cea a oamenilor de rând, comati (capillati). Dezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au determinat pe daci să se unească pentru a-şi forma un stat propriu. Astfel, regatul dac a fost întemeiat în secolul I î.Hr., de Burebista. Dupa moartea acestuia (44 î.Hr.), statul s-a fărâmiţat.”

a. Cum erau organizaţi geto-dacii.b. Care erau clasele sociale.c. Menţionaţi motivele care i-au deterinat pe geto-daci să se unească.

23


Schiţa lecţiei

1. Premisele apariţiei statului dac

- aria de locuire: spaţiul carpato-dunărean

- unificarea triburilor: religie şi limbă comună, dezvoltare economică, stratificare socială,

pericole externe

2. Statul dac condus de Burebista (82-44 î.Hr.)

- Burebista: cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia

- ajunge rege în jurul anului 80 î.Hr.

- consolidarea statului în plan intern

- punctul central al puterii sale militare şi politice este Sarmizegetusa Regia

- extinderea teritoriului statului

- societatea este structurată: aristocraţie (tarabostes) şi oameni de rând (comati)

- economia se bazează pe producţia obştilor săteşti formate din oameni liberi

3. Regatul lui Decebal (87-106)

- intern: dezvoltare economică, consolidarea centrului politico-religios

24

- regatul nu mai are întinderea din timpul lui Burebista

- extern: războaie cu Imperiul Roman – 87, 88; pacea din 89:

- Dacia devine regat clientelar

- războaiele din 101-102, 105-106; pacea din 102:

- cucerirea Daciei

- romanizare, etnogeneză

Cine au fost daco-geţii? Cu ce populaţii se învecinau?

În epoca antică, locuitorii teritoriului de astăzi al românilor aufost dacii, numiţi astfel de romani, în timp ce grecii le spuneau geţi.

Printre populaţiile vecine dacilor s-au numărat celţii, sciţii,bastarnii germanici, grecii.

Pe litoralul Mării Negre, grecii au întemeiat oraşe ale cărorurme pot fi văzute şi azi: Histria, Tomis (azi, Constanţa), Callatis (azi, Mangalia).

De la greci, dacii au învăţat să folosească roata olarului,moneda, scrierea cu alfabet grecesc.

Mai târziu, au utilizat alfabetul latin, preluat de la romani.

Care era modul de viaţă al daco-geţilor?

Ocupaţiile dacilor au fost agricultura, meşteşugurile şi comerţul.Ei cultivau grâu, orz, mei, legume, creşteau animale, albine, practicau olăritul şi metalurgia.

Majoritatea caselor oamenilor de rând erau construite din lemn,pe fundaţii de piatră, cu una sau două camere, acoperite cu ţiglă, şindrilă sau cu paie.

Cetăţile dacilor (numite dava) erau de obicei construite în locuriînalte, greu de cucerit, pe vârfurile dealurilor sau ale munţilor stâncoşi, fiind apărate cu ziduri din piatră.

Care era religia daco-geţilor?

Dacii se rugau mai multor zei, deci aveau o credinţă politeistă.

25

Principalul zeu adorat era Zalmoxis, divinitate a Pământului. În sanctuarele din Munţii Orăştiei , de la cetatea Sarmizegetusa,

slujea marele preot.

Cum erau organizaţi daco-geţii?

Daco-geţii erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi.Triburile erau formate din mai multe familii.

Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes (pileati),şefi politici şi militari care formau aristocraţia.

O altă clasa socială era cea a oamenilor de rând, comati(capillati).

Dezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au determinat pe daci să se unească pentru a-şi forma un stat propriu. Astfel, regatul dac a fost întemeiat în secolul I î.Hr., de Burebista. Dupa moartea acestuia (44 î.Hr.), statul s-a fărâmiţat.

26

GRUPA nr.1

1. Realizaţi un ciorchine plecând de la tema Spiritualitatea geto-dacilor

2. Fisa de lucru

“Se spune ca un get pe numele Zalmoxis ar fi sclavul lui Pitagora şi că ar fi deprins de la acesta

cunoştinţe astronomice, iar o altă parte ar fi deprins-o de la egipteni, căci cutreierările aceea a

sale l-ar fi dus acolo(…) Mai întâi, s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după şi

primit numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră.”

STRABON, Geographia

a) Stabiliţi rolul pe care l-a deţinut Zalmoxis în spiritualitatea geto-dacilor

b) Numiţi alte două zeităti din panteonul geto-dac

c) Cine a fost cel mai renumit slujitor al cultului zalmoxian?

GRUPA nr 2

1. Prezentaţi politica interna a lui Burebista.

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

2. Enumeraţi teritoriile supuse de Burebista prin forţă.

_____________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

27

3. Numiti 5 cetăţi din complexul de fortificaţii din Munţii Oraştiei.

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

4. Fişa de lucru

“Boerebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său a ridicat pe oamenii aceştia, ticălosiţi de

nesfârşitele războaie, i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în

caţiva ani a întemeiat o mare stăpânire ţi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile

vecine; ba a ajuns să fie temut chiar de romani.”

a) Notaţi anii domniei lui Burebista

b) Care a fost rolul preotului Deceneu în timpul domniei lui Burebista

c) Notaţi semnificaţia numelui Burebista

28

Roma Antica, Cls. a-IX-a


1. Analizând textul despre aşezarea Romei şi imaginea alăturată stabiliţi următoarele:a. Poziţia geografică a Romei.b. Condiţiile natural ale zonei deamplasare a cetăţii eterne.

,,Nu fără rost şi temei zeii şi oamenii au ales aceste tărâmuri pentru întemeierea oraşului, aceste coline denude respire un aer atât de curat, atât ,de sănătos, un fluviu atât de binefăcător pe care seaduc roadele ţărilor de la mijlocul pământului, unde se fac transporturile pe corăbile maritime; un oraş în vecinătatea mării, bucurându-se de toate foloasele, nefiind nici prea apropiat de mare, ca să fie ameninţat de primejdia năvălirii străinilor ce vin cu flotele lor. Un oraş ce se află în mijlocul regiunilor Italiei, un loc creat parcă anume ca să fie prielnic pentru creşterea oraşului.”

29



1. Identificaţi structura societăţii romane pe baza textului şi a imaginii de mai jos.

30

,,Societatea romană era împărţită în patricieni sau cetăţeni singurii care se bucurau de drepturi politice şi participau la conducerea oraşului. Aceştia erau marii proprietari de pământ, uniţi în câteva familii – gentes. Patricieni constituiau aristocraţia socială constituită pe baza originii. Plebea, reprezenta restul populaţiei libere, care nu aveau origine nobilă, nu aparţineau unui gens, fiind lipsiţi de drepturi politice şi erau originari din alte cetăţi.

Roma Antica, Cls. a-IX-aFişa de lucru Nr. 3

1. Completaţi tabelul de mai jos cu instituţiile republici tinând cont de atribuţiile acestora.

compus tot din 300 de patricieni (patres = şefii clanurilor şi foştii consuli) la care mai târziu li se vor adăuga şi plebei. Lua acum hotărârile în cele mai importante probleme de stat şi consilia activitatea tuturor magistraţilor (senatus consultum).

Erau extraordinare, ordinare şi populare. Formate din consului, pretori, cenzori, cvestori, edili şi tribuni plebei.

Decideau în probleme religioase, pacea şi războiul, alegeau tribunii, chestorii şi edilii.

Avea atribuţii în finanţe, administraţie, religie politică externă.

consuli (consules). Aleşi pe timp de un an dintre patricieni, ei deţineau puterea supremă în stat. Ei comandau armata, convocau şi prezidau senatul şi comiţiile şi

Comiţiile curiate şi comiţiile centuriate din timpul, regalităţii au fost menţinute. Însă comiţiile curiate şi-au pierdut mai

31

judecau în ultimă instanţă procesele cele mai însemnate. Purtau toga cu marginile roşii şi erau escortaţi de o gardă formată din 12 lictori care duceau pe umeri un mănunchi de nuiele şi o secure (fasciile), simbolul puterii supreme. La expirarea termenului magistraturii, consulii puteau fi traşi la răspundere pentru faptele lor, dacă ele erau socotite abuzive.

târziu importanţa, multe din atribuţii trecând asupra senatului şi comiţiilor centuriate. În timpul republicii au fost create adunările pe triburi ale plebeilor, comiţiile tribute. La început, acestea alegeau pe magistraţii plebeilor – tribunii. Mai târziu, când plebeii au obţinut drepturi egale cu patricienii, hotărârile comiţiilor numite plebiscite, au luat caracterul de legi obligatorii pentru întreg poporul roman.


1. Diagrama Venn. Realizaţi o comparaţie între Roma regală şi Republica romană..

32



1. Folosind harta de mai jos, urmăriţi desfăşurarea războaielor pentru cucerirea bazinului Marii Mediterane şi rezolvaţi următoarele cerinţe:

a. Identificaţi întinderea statului roman la sfârşitul acestor războaie.

b. Cum vă explicaţi susccesul acestor cuceriri?

33


34

Primul triumvirat: Caesar, Crassus, PompeiCitiți cu atenție textul de mai jos: „ Caesar (...) s-a prezentat la alegerile de consul și a fost ales (...) împreună cu Calpurnius Bibulus. Îndată ce a luat în primire slujba de consul, a început să aducă în fața poporului proiecte de legi potrivite nu cu un consul, ci cu un tribun al plebei foarte îndrăzneț, care propune, pe placul mulțimii, votarea de colonii sau împărțirea de pământuri. (De aceea), în Senat, nobilimea se împotrivea proiectelor sale. Caesar, care de mult timp urmărea un prilej de ceartă, strigând și zicând că Senatul, cu nemăsurata-i îngâmfare și răutate, îl silește să coboare în mijlocul mulțimii, a dat fuga și acum în adunarea poporului. Și având de-o parte pe Crassus, iar de cealaltă pe Pompei, Caesar i-a întrebat pe aceștia dacă îi încredințau legile.(...)Ei într-adevăr, îi făgăduiau ajutor, iar nobilii s-au mâniat, spunând că aceasta nu era potrivită nici cu respectul ce li se cuvenea, nici cu cinstea ce trebuia arătată Senatului, dar poporului i-a plăcut.”

(Plutarh, Vieți paralele)

Pornind de la acest text, răspundeți la următoarele întrebări:

1. Menționați, pe baza textului, modul în care putea fi ocupată funcția de consul.2. Menționați, pe baza textului, două cauze ale împotrivirii nobilimii față de politica

lui Caesar.3. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din text.4. Prezentați o altă magistratură a Republicii romane, în afara celor precizate în text.5. Prezentați un alt eveniment istoric, în afara celor menționate în text, desfășurat

în perioada crizei Republicii romane.


35


1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din listă astfel încât să obţineţi un text corect istoric:

,,După ce a organizat în sec. al IV lea o excelentă armată a cărei unitate de bază este legiunea, Roma cucereşte Italia în sec. al III lea. Ea îşi desăvârşeşte atunci organizarea guvernării sale fondată pe adunările de cetăţeni, Comiţiile, o ierarhie de......................... aleşi de........................care asigură continitatea........................şi din care fac parte reprezentanţii marilor familii. După tradiţie, în 494 î. Hr. Plebea s-a retras pe Aventin. Ea a obţinut astfel crearea instituţiei magistraţilor plebei. Aceşti.......................ai plebei, aveau puteri extrem de întinse.”

Lista termeni: magistrat, Republică, Senat, tribun, plebeu.

Principatul lui Augustus, cls. a-IX-a

36


1. Analizaţi cauzele care au dus la sfârşitul Republicii romane. Credeţi că regimul republican ar mai fi putut continua?

2. Completaţi spaţiile libere cu titlurile pe viaţă pe care le primeşte Octavianus:a................................, şeful religiei romane.b................................., adică măritul, slăvitul, cu care până atunci doar zeii erau denumiţi.c................................., comandant suprem al armatei.d.................................., părinte al patriei.e...................................., primul dintre senatori.

3. Numiţi reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare pentru salvarea unităţii Imperiului Roman.

,,Moştenirea culturală a Antichităţii” cls. a-IX-a

37


1. Priviţi harta şi identificaţi principalele civilizaţii ale omenirii. Ce mostenire au lăsat omenirii aceste civilizaţii ale Orientului Antic? Ce înţelegeţi prin moştenire culturală.

2. Ce tipuri de scriere au apărut în Orientul Antic? Mai cunoaşteţi şi alte creaţii materiale, artistice şi literare ale popoarelor din Orientul Antic?


38


1. Asociază corect monumentele de artă din imaginile de mai jos cu civilizaţiile căruia îi aparţin.

A C

B

D E


39


1. Realizaţi o diagramă Venn pe tema Arta monumentală greacă/Arta monumentală romană.

Diagrama Venn

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel

51

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel

52

Documents

Manualul Profesorului de Istorie