Medicina Isihasta Retete

8/12/2019 Medicina Isihasta Retete

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-isihasta-retete 1/35

Gheorghe Ghelasie – Retetele medicinii isihaste

Introducere

“Bolnav am fost şi m-aţi căutat.”*La “Reţetele Medicinii Isihaste”, facem c teva com!letări.Mulţi cu "reu se descurcă şi nu ştiu să e#tra"ă !artea esenţială din “teorie”, de unde nevoia unor date direct $olnavul caută Reţeta, care de-i foloseşte, o va şi %nţele"e a!oi.Relatarea noastră se adresea&ă %n !rimul r nd “$olnavilor”, care au mare nevoie de “a'utor”. (oar cel $olnmare !reţ are acest fa!t. (acă şi cei &işi sănătoşi se vor folosi, cu at t mai mult va fi “%m!linirea” noastră.Ma'oritatea )ărţilor de Reţete, se orientea&ă %n !rimul r nd du!ă satisfacerea “"usturilor şi diversităţilor cucăutăm sensul “remediilor” $olilor şi !artea “alinătoare şi vindecătoare”. )hiar dacă ne vom re!eta, le oferimodată s!re o mai mare accesi$ilitate.**M ncarea &is “naturală şi ve"etală” este s!ecific de “hrană a do$itoacelor”, a tuturor animalelor, dar care a“avanta'ul” că este “neutră”, nici constructivă, nici distructivă. +mul tre$uie să “ mani&e&e” M ncarea !rinI/0II de 1 1”, al )2I3 L I (I I al I/0II. 3ăcatul a “adău"at şi un “foc demonic - luciferic” distructiv, al“morţii”. 4ot ce distru"e are “săm nţa luciferică” şi tot ce (5R I/64/ I705 are 15M8 07 (I I 5”.M ncarea noastră este %ntre “moarte” şi I705. (/1)+3/R5 această 4aină şi vei Re"ăsi 15 5474/7.

R 97)I /7 I/4IIMedicina Isihastă fiind o Medicină de +rientare direct )reştină, %nce!e astfel cu s!ecificul )reştin: R 95)I /

“Ru"ăciunea I/0II”

;n M/L/ 4745L I şi al I L I şi al 1 8 4 L ( 2.“ I707 este (7R L 4ău (+7M /. oi !rin !ăcat l-am ru!t şi distrus. Revarsă-L din nou, ca să nu !iară )2I3 L4ău din ă!turile 4ale. u e#istă moarte, ci doar I705.ă!tura noastră este ca un “ as”, care dacă este s!art nu mai !oate ţine (7R L I/0II %n el. oi %ncercăm să“re!arăm” asul, dar fără o %ncă o Readucere a (7R L I 4ău, I747 ne li!seşte.(+7M / )el %n 4R/IM/ I BIR/ şl I705, Miluieşte <idirea 4a cu M n" ierea 37LM/I 4ale. Binecuvintea&ă-ne35RI 4/ ( M /</ , iartă-ne I L/ M8 4 I4+R şi 4ămăduieşte-ne ( M /</ L/ ( 2 L/3R/71 I 4/.1finţii 4ăi sunt Mărturia (7R L I I/0II. ă-ne şi !e noi 3ărtaşi acestora. 3entru Ru"ăciunile 3reacuratei M7I)4ale %n deose$i, dă-ne şi nouă 15 5474/7 I/0II.I BIR/7 cea ; 4R/I45 şi a$solută, Milueste-ne şi !re noi !ăcătoşii, ca iarăşi să că!ătăm 71/M5 7R/7)2I3 L I 4ău, care este I707 cea ne!ieritoare. 7min.

)ondiţii !reliminare

)e este $oala= /ste efectul “!ăcatului”. (ar celui $olnav nu i se mai im!ută direct !ăcatul, că %nsăşi $oala es“Răsti"nire”, cu tinderea s!re “%nviere - tămăduirea”.;n $oală tre$uie să “treci” !rin “răsti"nire-suferinţă”, dar cu ăde'dea nestrămutată a ; I/RII. )ine nu are acea“ ăde'de, este un “condamnat”>7 “ ădă'dui” este o “3+R )5” a Lui (umne&eu, “care nu vrea moartea !ăcătosului, ci %ntoarcerea lui ca să iu”.

u te s!eria de “suferinţă”, dar caută alinarea şi chiar vindecarea ei. 3entru )reştini, )R )/7 este “Biruinţasuferinţei”, nu %nsăşi suferinţa.**)a Medicină Isihastă, noi indicăm o du$lă tera!ie, at t a 1ufletului c t şi a tru!ului, ca inte"ralitate. 3ăcatul la !rodus !rin “m ncarea din !omul morţii”. 7ici noi vedem “rădăcina” $olii.“Locul memoriilor !ăcatului” este %n “tru!” şi 1ufletul este doar “rănit” de acestea. 1ufletul “!artici!ă” la “ !ăcatului tru!esc”, dar “ irea de 1uflet” este dincolo de acestea.Bi$lic, dumne&eu face mai %nt i “4ru!ul” şi a!oi )reea&ă 1ufletul !e care %l “1uflă” du!ă “măsurile 4ru!u



este )reat du!ă “Memorialul-măsurile” 4ru!ului. 7nticii filosofi, consideră 1!iritul -1ufletul ca “Informaţia” !e $a&a cărei se “formea&ă )or!ul. Bi$lic, este tocmai invers. “4ru!ul” este “Informaţionalul” 1ufletului.Marea im!ortanţă a 4ru!ului din )reştinism, tre$uie cu insistentă evidenţiată.+mul nu este IR/7 1!iritului cu 4ru!ul, ci tocmai %n orientarea cealaltă, a IRII 4ru!ului cu 1!iritul.7tenţie la această distincţie, ca “sens de la “4ru!” s!re 1!irit ?nu de la 1!irit s!re 4ru! cum &ic anticii@.+mul nu este “1!irit %ntru!at”, ci este “4ru! ;n - 1!irituali&at”.La antici, 1!iritul se face şi A“materie”, !e c nd Bi$lic, “materia” nu se face şi “1!irit”, ci “ /64/ “materia c1!iritul” şi face un “)+M neamestecat”, adică se “face 4ru!”.7tenţie la acce!ţiunea )reştină a 4ru!ului, care nu este “sim!la materie”, ca la antici, ci este “ IR/7 materiei

1!iritul”.)once!ţia că 1!iritul se !oate “face o manifestare materială” este tot aşa de "reşită ca şi considerarea că “maevolua şi deveni şi 1!irit”.1!iritul nu se face “manifestare materială”, ci “3artici!ă” la “manifestarea materiei”. 6i de asemenea, “matedevine 1!irit, ci “3artici!ă” la cele 1!irituale.;n sensul )reştin, nu se !une !ro$lema “1!irit şi materie”, ci !ro$lema “ 1uflet şi )or!”. )or!ul este “%nt lnireun “)omun” al 1ufletului şi al materiei. )a 7ntro!olo"ie )reştină, iinţa +mului este C1 3R7 +RM5 -7semănarea” )2I3 L I Lui ( M /</ , este ormă )reată ca 1uflet şi ener"ii de 1uflet ca materie şi IR/7acestora %ntr-un “)omun”, ca 4ru!.4ru!ul-cor!ul nostru nu este sim!la materie, ci un “Memorial de )omun iinţial !ro!riu”.3arado#al, “)entrarea iinţialului” nostru nu este %n 1uflet, ci %n 4ru!, care devine astfel “4em!lul 1acru” !ăcatul a atins tocmai “17)R7LI474/7” 4ru!ului, care D-a făcut “casa !ăcatului şi a morţii”. (e aceea (+M L

2RI14+1 a ; I74 cu 4R 3 L şi L-a RI(I)74 la )er, că 4R 3 L este I474/7 17)R5 a iinţialului3ro!riu.;ncă odată menţionăm, ca 4ru!ul să nu se confunde cu sim!la materie, ci să fie considerat “)omunul de ;nt ldintre 1uflet şi materie. “27I 7 de ( 2”, ca “4ru! %nduhovnicit”, este tocmai această 17)R7LI474/” a 4ru!ulI450II, I)+ I) L )reştin.

7 reface “1acralitatea” 4ru!ului, este “metoda” Medicinii noastre Isihaste. 6i +mul a stricat această 1acralit“m ncarea !ăcătoasă”, deci !rin “M ncarea ne-!ăcătoasă” să se revină la 1acralitate.4ru!ul fiind un “)omun” al 1ufletului şi al materiei, deci tre$uie o M ncare 1ufletească 1f ntă şi o m ncare mne distructivă-sănătoasă. 1ă se treacă ur"ent la o “M ncare 1ufletească şi materială” 1ănătoasă, este condiţi $olilor.3rimul “desfr u” al +mului nu este “se#ul”, ci “desfr ul m ncării” şi din acesta devine şi cel al se#ului. “+!rdesfr ului m ncării este condiţia o!ririi desfr ului se#ului. 7ici este insuficienţa medicinii !sihanali&ei, că in

ra!ortul dintre se# şi m ncare şi chiar uită de “li$idoul de %nce!ut” al m ncării.***Boala este o afectare distructivă a “Memorialului )omunului 1uflet şi materie”, deci a 4ru!ului. ;n $oală, 1udesfr nea&ă !e seama materiei şi materia desfr nea&ă !e seama 1ufletului şi a !ro!riei su$stanţe materiale.+!riţi ur"ent orice “li!ire !ăcătoasă a 1ufletului de materie” şi totodată o!riţi orice “li!ire !ăcătoasă” a “matematerie”, iată tot secretul Medicinii noastre Isihaste. “M ncarea” este această li!ire !ăcătoasă, cu reflectări a1uflet c t şi %n cor!. 4eolo"ic se vor$eşte de “3ost”, iar medical se vor$eşte de “(ietotera!ie”.Boala se manifestă %n două direcţii, cu o “accentuare”, sau o “diminuare” a m ncării.)ei ce m ncaţi rnult şi fără nici-o ale"ere, o!riţi-vă, că altfel $oala vă va ucide. Limitaţi-vă la strictul necesa !ro"resiv sa a'un"eţi la o M ncare 1ănătoasă. )ei cu $oli "rave, tre$uie să treacă ur"ent la o “selectare strictăalimentelor. )ei ce nu mai !ot m nca, tre$uie o “silinţă” de a menţine “hrănirea”, tot cu o “selectare strictă”Reţetele noastre vor fi %n acest sens.2otăr ţi-vă să %nce!eţi tratamentul $olii. u mai %nt r&iaţi căva fi “!rea-t r&iu”.Bucătăria3re"ătiţi cele necesare 4ratamentului nostru. /ste sim!lu. ăceţi-vă rost de:* Maşina manuală de r şnit-măcinat ?sau electrică@ să fie instalată !ermanent, că mereu va fi nevoie de ea* Masina de tocat &ar&avatul ?cea o$işnuită folosită de cei ce macină carnea@, la fel să nu li!sească. 3enmare ar fi $un şi un a!arat electric de mestecat.* <dro$itor de sturoi, mai re&istent ?de o$icei se ru!e re!ede@, că se !oate &dro$i !entru D-E 3ersoane orcrud, c t şi 1 m$urii de nucă, alune etc.* Ră&ătoare cu mai multe mărimi ?sau mai multe Ră&ătoare !e mărimi@, !e care se rad !ermanent toate c?chiar şi s m$urii@.* 1trecurători şi 1ite, cu "ăuri foarte fine şi mai mari. !entru strecuratul !re!aratelor noastre.* 4ăvi de uscat, indiferent că sunt de !lastic, ideal ar fi de !ăm nt ?dar se s!ar" re!ede@. )ine !oate să ai$ă ş



1ită dedesu$t !entru uscarea mai ra!idă.* + 3iuă ?un vas ad ncit %n care se !ot &dro$i cu un mic !isălo"@ de $ron&, ino#ida$il, sau de lemn. 7deuscături tre$uiesc %n !reala$il mărunţite, ca să !oată fi a!oi măcinate, cum sunt unele $oa$e mai mari.* ase ?chiar şi de !lastic@ %n care se macină şi se !un res!ectivele alimente, şi de asemenea se face dos!irlor. ) teva ase să fie şi de ;ncăl&it, mai re&istente, smălţuite.* Lin"uriţa, cea admisă $olnavilor, %n locul Lin"urii, ca să se măn nce %ncet şi cu salivaţie $o"ată, di"estifiind trei sferturi %n 9ură. +$işnuiţi-vă să m ncaţi astfel şi cior$ele şi toate !re!aratele noastre. Re&ervaţi “1ănătate”.* Lin"uri-furculiţe de lemn şi ino#ida$ile !entru !re!arare.

* )uţit $un, c teva !ahare şi micile reci!iente ce uşurea&ă $ucătăria, du!ă "usturile fiecăruia.* 3un"i şi Reci!iente de 3ăstrarea in"redientelor strict necesare şi folosite !ermanent. 1ă aveţi la %ndem nămici de cele mai des folosite, ca: 3 inea 3ustnicească uscatăF Boa$ele le"uminoase dos!ite şi uscate ca şi ctre$uie adesea să le r şniţi &ilnic, cu alternanţeF co'ile lianteF din toate c te !uţin ce tre$uiesc &ilnic folosicele uscate-conservate. oi indicăm chiar şi 1ticlele de !lastic ?%n care nu se !ot $ă"a fluturi-"ăselniţe, ce v !lin şi strică a!roa!e totul@> dar cu condiţia să le faceţi o mică "ăurică !entru aer, altfel !roduc modificări ema"netice nocive. 4ot ce uscaţi, mărunţiţi-le c t să %nca!ă şi !uneţi-le %n 1ticle de 3lastic ?cu o mică "ăurido!@ şi a!oi ţineţi-le !e rafturi ferite de ume&eală. 1e !ot !ăstra şi un 7n de <ile, neatinse de molii. Mai !utBidoane tot de 3lastic, mai ales 1eminţele, dar tot cu condiţia să faceţi c teva "ăurele %n ca!ac !entru aer, c“asfi#ie&e”.7!oi 7limentele:* Indis!ensa$ile să fie: 9r ul, +re&ul ?chiar dacă este decorticat, este un $un diluant-liant ce moaie tăria ma

$oa$elor le"uminoase@F 1oia, Lintea, ăutul, Ma&ărea, 3orum$ul, de este !osi$il 2rişcă, +r&ul, +vă&ul, e<ar&avaturile o$işnuite la fel. Ba&a este ar&a murată, Morcovii ?uscaţi de nu-i !uteţi avea mereu la %ndusturoiul, 3ra&ul ?crud şi uscat@ şi adesea 1fecla roşie, Ridichea nea"ră.(u!ă ce vă o$işnuiţi, veţi vedea c t este de sim!lă această Bucătărie.eţi răm ne miraţi, constat nd c t de sim!lă este de fa!t 2rănirea +mului şi c t de !uţină !oate să satisfacă nevor"anice.

Meniuri de Tranzit

Mai %nt i !ro$ea&ă şi a!oi foloseşte.

7 ieşi din “o$işnuinţa” !ro!rie este un “necunoscut” adesea !ericulos.

“Mai %nt i !ro$ea&ă şi a!oi foloseşte”.+rice fa!t “nou”, tre$uie introdus uşor, dacă %ţi !rieşte sau nu.1emi-!re!aratele, fac trecerea la 7limentaţia naturală, ce unora le este res!in"ătoare.38I /7, aliment-medicament“38I /7 noastră cea s!re iinţă dă-ne-o nouă astă&i”. )heia4era!eutică a Medicinii Isihaste este “)hi!ul” 38I IReţetele noastre au ca orientare “trecerea” de Ga alimentaţia o$işnuită, la cea de “4aină”, care duce la 1ăn+mul este %ndeose$i “)erealier”.)ine măn ncă !este H J )ereale acela va şti ce este adevărata 7limentaţie, ;m!uţinarea )erealelor şi acesteade"radate, duc la de"enerarea şi anomaliile “2ranei +mului “.)ei $olnavi, dacă mai vreţi 1ănătate, luaţi aminte. )erealele sunt C$a&a” 2ranei. 1iliţi-vă să rec şti"aţi hrana)ereale şi veţi redesco!eri ce %nseamnă adevărata m ncare.;nce!eţi cu 9r u măcinat casnic. inte"ral, fără cernere şi fără falsificări de !re!araţie. olosiţi a!oi toate )ereal

ovă&, secară, !orum$, or&, hrişcă, mei, ore&.3 inea al$ă şi coa!tă este doar o “um$ră” a 3 inii adevărate. 4re$uie să a'un"eţi la 3 inea aturală ecoa!tă.(ar o$işnuiţi cu 3 inea coa!tă, "reu se !oate trece direct la cea ecoa!tă, de aceia %nce!eţi cu 3 inea 1emi-!re1. Pâinea dietetică semi - preparată. oi am "ăsit o !osi$ilitate de 3re!arat semi - de"radat, ce o numim “3 inea (ietetică - semi - !re!arată”.3re!arare:9r u, măcinat fin, cu !uţin Mălai, se !une %n 7!ă ce clocoteşte şi se face un “)ir” ?ce fier$e ra!id@. 7tenţie !rea "ros, ca să mai !uteţi adău"a “3raf de 3 ine 3ustnicească” remăcinată c t mai mărunt, ca să se %n"roaş?c t cu!rinde %n"roşarea )irului@. 7cest 3raf nu se !une imediat să se lase să se răcească de 'umătate )irul, de"rade&e !artea naturală./ste %nlocuirea cea mai $ună a 3 ini coa!te. /ste foarte "ustoasă şi di"esti$ilă. )ei care trec la o alimentaţie (tre$uie să renunţe tot mai mult la 3 inea coa!tă ?foarte acidă@ şi %nlocuită cu această 3 ine (ietetică, ca a!



treacă la 3 inea necoa!tă 3ustnicească.2. Cirul de Mălai3orum$ făcut mălai, se !une %n 7!ă ce clocoteşte, ca !e "riş ?mestec ndu-se mereu să nu se !rindă@, şi se mfiert c teva minute ?atenţie să nu fie "ros, ci semilichid@, se mai adau"ă “3raf de 3 ine 3ustnicească” remămai mărunt, ca să se %n"roaşe mai mult ?du!ă ce s-a răcit de 'umătate@, a!oi se lasă la rece. /ste Mămăli"foarte dietetică şi uşoară. Mai ales %n !erioadele de 4ran&it, acest )ir - Mămăli"ă este cel mai eutru, ce !ode toţi, %n loc de ! ine, care se lea"ă fără contrarietate cu toate 1ortimentele alimentare.. !rez "iert la minut+re&ul este de o valoare deose$ităF !ăcat că nu se "ăseşte dec t decorticat şi de"radat de 'umătate. (e aceea

recomandăm ca la +re& să se adau"e nea!ărat “3raf de 3 ine 3ustnicească” remăcinată c t mai mărunt, ca s%n"roaşe mai multţdu!ă fier$erea +re&ului, cam un sfert, faţă de +re&ul folosit@, să com!ense&e coa'a + oi recomandăm măcinarea +re&ului şi făcut ca !e )ir. %n 7!ă clocotită, care fier$e astfel ra!id, că fier$ere%ndelun"ată %l de"radea&ă şi mai mult. + !orţie $ună şi !e săturate de acest 3ilaf dietetic, este o m ncare !entru oricine şi mai ales !entru cei $olnavi. 7tenţie, +re&ul fiind un sortiment amidonos, nu se amestecă sformă cu Lactatele sau alte !roteice. /ste o nenorocire !entru $olnavi, +re&ul cu La!te sau cu Br n&ă, ca şiMacaroanele, ca şi )artofii cu Br n&eturi. 1e admite doar <arul lim!ede, dar să fie !roas!ăt şi din La!te neficu !uţină Miere, cu 3rune scate, cu !uţine ructe de se&on, de asemenea se lea"ă. 1a nu se mai măn nce %nalta m ncare. +re&ul cu 1alate de erdeţuri este indicat, mai ales cu r&ici şi Lă!tuci, 1!anac, Măcriş. u se acu amidonoasele tariF nu se lea"ă şi se res!in"e cu toate )erealele şi )artofii. u se admit două 7midonoase tdoar nul.4ot %n aceste moduri, se !oale face )irul de alte )ereale, ca hrişcă, ovă&, secară, or&, etc., dar cu adaos de

3 ine 3ustnicească”.#. P$%&'( Pustnicească) medicamentul-aliment al Medicinii %sihaste(in cele de'a amintite, toată (ietotera!ia noastră este !e $a&a 3 ini 3ustniceşti, !e care noi o redesco!erim cuevidenţă deose$ită şi insistentă.1ă o introduceţi !e neo$servatele ca 4era!ia !ro!riu &isă Isihastă.1e !re!ară sim!lu.9r ul măcinat %n două feluri, mai mare şi foarte fin, !entru cei cu di"estia tare şi !entru cei mai sla$i. 3uteţ !entru mai multe &ile, dar !entru cei cu $oli "rave, să fie !roas!ăt. u se cerne, se !une !uţină 7!ă sim!lă şi scocă tare ?atenţie să fie tare@ şi se lasă la dos!it cel !uţin K- ore, du!ă care se !oate folosi. (eci, nu se coacfier$e, se lasă com!lect naturală. (aca faceţi !entru mai multe &ile, coca %ntindeţi-o su$ţire de im milimetrla uscat uşor !e ceva %ntins, %ntorc nd-o uneori?atenţie să nu se usuce la tem!eratură mare, ma#im E "rad oi mai indicăm să se !ună şi !uţin Mălai de 3orum$, că o face mai sfarmicioasă şi mai di"esti$ilă.

3entru cei dia$etici, este indicat să se !ună 'umătate 9r u şi 'umătate 3orum$.1e !oate adău"a si !uţin +re&, că o face mai su!orta$ilă. u se amestecă %nsă cu alte )ereale, că o face indi"rea !entru $olnavi %n s!ecial. (e se foloseşte s!re e#em!lu 1ecara sau 2rişca ?sau +vă&ul, sau Meiul, sau se !rocede&e ca şi la !re!ararea 9r ului cu do&e mici doar de 3orum$ şi +re&.)ei care nu au dinţi $uni, du!ă uscare să o remacine c t foloseşte, şi să o facă 3esmet, sau o moaie %nainte 7!ă.3 inea 3ustnicească din 9r u nu se (os!eşte dec t !uţin, ca să se folosească direct ?că de se acreşte !rea tare n !oate m nca "oală@. 3entru La!te si 1u!e - )ior$e ca şi !entru 1osuri, e $ine ca şi 3 inea 3ustnicească să fie (os!ită-acrită, ca să nu se mai folosească altă acritură străină ?ce strică@.)a (ietotera!ie Isihastă, noi e#cludem Lin"ura, se admite doar Lin"uriţa, ca să se măn nce c te !uţin, orice alfie $ine !ătruns de sucurile salivare. 1ă se mestece %n "ură chiar şi lichidele cel !uţin un minut. umătate dface %n 9ură. 3entru $olnavi aceasta este esenţial.

Partea a 2-a

;nce!erea 4ratamentului

1e %nce!e serios 4ratamentul.Boala are c teva “su!a!e” de ieşire, de unde sim!tomele s!ecifice. /ste su!a!a 9astro-IntestinalăF 2e!ato-$iliaRinichiiF 3lăm nul. 3rima este cea 9astro-Intestinală, care se %nfundă şi totodată se alterea&ă, ! nă la $locinto#icaţia $olii să năvălească %n tot or"anismul.

)u aceasta %nce!em şi noi 4ratamentul Medicinii Isihaste.“)urăţirea 9astro-Intestinală” este adesea dificilă şi anevoioasă. ;n Intestinele noastre sunt “stricăciunile alim



ce !roduc micro$i şi to#ine foarte nocive. 6i doar o “alimentaţie selectivă” mai !oate face ceva. nii %ncear“clisme”, dar de"ea$a, că !rin alimentaţie, iar se refac la loc. )ei $olnavi ori sunt consti!aţi, ori au diareei fram$ele distructive.)ei $olnavi să %ncea!ă cu serio&itate o 7limentaţie care să refacă 1ănătatea 9astro-Intestinală. nii măn ncămult şi alimente %m$olnăvitoare, ori alţii măn că insuficient şi tot alimente stricate. 6i unii şi alţi tre$uie sur"ent !e o 7limentaţie 1ănătoasă şi strict selectivă.3entru am$ele ca&uri. )erealele sunt !rima condiţie de tratament. 1ă se o!rească carnea, lactatele, dulciuril !ună accent !e )ereale şi &ar&avaturi. (ar %ncă odată menţionăm. )erealele sunt $a&a. 3este H J să fie )ermult, )erealele să fie tot mai naturale, că acestea fiind !rea amidonoase, !ot de asemenea %nfunda di"estivu

%ntreţine o infecţie intestinală. )erealele fierte sunt acide-vătămătoare, !e c nd cele crude sunt neutre-alcalconstructive.Iată de ce noi indicăm ”3 inea semi-!re!arată”, ca %nce!ut, ca se treacă a!oi la cea ne-coa!tă-!ustnicească ?numim [email protected]ă stricăciunea $olilor noastre este %n “$urtă” şi de aceia la moarte, !utre&iciunea %nce!e de aici.)ine are "ri'a curăţirii !ermanente a Intestinelor, de'a face !e 'umatate tratamentul tuturor $olilor. MucoaseleIntestinale sunt %nfundate, inflamate, cu !o'"hiţe de re&iduuri !utrede şi to#ice, cu micro$i virulenţi, %nc%nde!lini funcţiile normale de di"estie şi a$sor$irea hranei. 6i alimentele cele rnai rele !entru Intestine sunlactatele ?care sunt mediul micro$ilor@, a!oi !ră'elile şi fierturile ?care !rin sărurile anor"anice $lochea&ă intestinale şi le face ina!te funcţional@. (e aceia la mulţi este o di"estie !roastă, fără asimilarea hranei, cu s"astrice ?ulcere, "astrite, arsuri, "reţuri şi vome, intoleranţe la multe alimente@, sau cu diareei şi consti!aţi $r n&eturile !roduc mult mucus li!icios şi to#ic, iar alimentele dulci, fierte, amidonoase, la fel se li!esc de

le distru"e.3rima "ri'ă a $olnavului este “i"ena Intestinală”. 1ă fie o !ur"aţie &ilnicăF nici consti!aţie. nici diaree. (imitoaleta şi s!ălarea o$işnuită, $eţi %n"hiţitura cu %n"hiţitură 7!ă sim!lă ?şi cu !uţină 7!ă 1finţită de este !osiun !ahar ! nă la o 'umătate de Nilo"ram ?%n tim! ce vă %m$răcaţi,ce vă !re"ătiţi de lucru, sau cei imo$ili&1!ălaţi Lim$a %nainte de muco&ităţile nocturne, cu mălai sau sare, sau sim!lu cu multă a!ă şi asul tră" nd as ! nă mucoasele na&ale devin li$ere !entru o res!iraţie li$eră. (imineaţa este momentul !rim al i"ienei "e(e aveţi "a&e, eli$eraţi-vă de ele. 3resaţi uşor chiar &ona intestinală %n dre!tul $uricului, ca să se desfacă (u!ă o 'umătate de oră de !au&ă, m ncaţi ceva tot hidratant că or"anismul are mare nevoie de s!ălare şi !ur"%n 1 n"e şi celule.

(imineaţa m ncaţi ceva care să “măture” traiectul di"estiv”, ca ructe şi ve"etale, sau )ereale crude ?dar uşo

ve&i reţetele res!ective@. /ste o nenorocire m ncarea dulciurilor şi a lactatelor imediat dimineaţa sau a amfierte.*. +ructe rase sau Morco,i sau do,lecel sau arză crudă, sau o 1alată de e"etale de se&on sau 3 ine 3ustnic?din diferite cereale, mai ales de "r u şi secară sau hrişcă@ cu un ruct7cestea să fie Meniul de (imineaţă. +$işnuiţi-vă să m ncaţi o !orţie $ună de astfel de alimente naturale. 1ilivoinţă fermă, chiar dacă la %nce!ut vi se va !ărea res!in"ătoare. “Im!rieteniţi-vă” cu alimentele. )ei cu di"eslă$ită, su"eţi aceste !re!arate şi aruncaţi !artea "rosieră. oi nu !rea indicăm “sucurile”, că sunt !rea directe, care adesea fac rău.<ilnic, su"eţi ca !e o $om$oană, mici cantităţi de 3 ine 3ustnicească, ca să vă o$işnuiţi şi să vă “%m!rieten ! nă vi se va face a"rea$ilă şi chiar !lăcută. 4re$uie să !rice!eţi, că 38I /7 aceasta naturală este “7limentul-Medicament” ce-D desco!erim noi.

Reduceţi tot mai mult 3 inea o$işnuită coa!tă ?şi aceasta, atenţie, să fie fără coa'a anor"anică@. 3 inea O )isemi!re!arată s-o folosiţi tot mai mult, ! nă a'un"eţi la cea 3ustnicească. ) nd veţi a'un"e să !uteţi m nca doa3ustnicească şi 7!ă sim!lă ?!erioade mai mari@, aţi a'uns la 4ratamentul ma#im” al Medicinii Isihaste.1e mai !oate folosi şi o altă modalitate, ca )ior$e - 1u!e din cele de mai sus.. Cior/e - 0upe , din Morcovi, sau dovlecel sau ar&ă crudă, sau o 1alată de e"etale de se&on, ?c te un sordu!ă !osi$ilităţi, rase c t mai mărunt@ cu 3 ine 3ustnicească ?din diferite cereale, mai ales de "r u şi secarăhrişcă@.1e rade un aliment de mai sus. cu !uţină verdeaţă, cu !uţine seminţe tot rase, care se amestecă $ine cu 3raf 3ustnicească ?D J@ şi !uţină acritură naturală şi foarte !uţină sare. 6i !uţin usturoi şi cea!ă ?dar atenţie, !uţacestea sunt e#citante mai ales !entru tineriF !ra&ul este mai $un@. 1e!arat se %ncăl&eşte 7!a, care !entruse facă diaree, se iasă să fiar$ă ! nă la !rimul clocot. 7!oi uşor se !une !este cele !re"ătite, du!ă diluţia ce o v&ămoasă sau mai !uţin. Ii mai dai "ust cu acritura naturală ?sau o murătură, ca var&ă acrită, sau castraveţi



$orş, dar atenţie, fără roşii, !e care $olnavii tre$uie să le [email protected] să evite solanaceele, adică roşiile, cartofi, ardei şi vinetele. 1iliţi-vă să nu le folosiţiF sau foarte rarde&echili$re %ntre masa celulară şi oase.

(acă folosiţi ar&ă mai multă şi mai des, atenţie, com!lectaţi “iodul”, !e care %l consumă aceasta. Li!sa de afectea&ă 4iroida, cu efecte nocive. Iodul %l !uteţi com!ensa !rin alte alimente cu iod mai mult, ca morcov !ere, stru"uri. 7desea un"eţi-vă 3ielea cu tinctură de iod, care astfel se va a$sor$i uşor.)ei care cu "reu !ot renunţa la !re!aratele fierte, acestea să fie amestecate cu 3re!aratul nostru natural ?un sftrei sferturi natural@, ca sa fie o trecere uşoară. 7stfel, se va trece tot mai mult la !artea naturală. 3 inea 3u

se evite a fi folosită cu fierturi, că !roduce fermentaţii.1e mai !ot folosi şi alte sortimente, du!ă se&on şi !osi$ilităţi.)ei foarte sla$i di"estiv, şi )ior$ele şi su!ele să le su"ă şi să arunce !artea "rosieră. 7tenţie, să se măn nce cu“lin"uriţa”, %ncet cu mestecare multă. u vă com!licaţi cu sortimente rareF cele mai la %ndem nă sunt şi cele mai $une. /ste chiar indicat să nu sesortimente !rea variate, ci !erioade c t mai lun"i să se fie dintr-un sin"ur sortiment. 7şa folosiţi alternativ cemult, Morcovii, ar&a, (ovleceii, erdeţurile o$işnuite şi rar altele mai deose$ite. )erealele la fel, 9r ul şi 3o !e !rim !lan şi a!oi +re&ul. )ei $olnavi să evite cartofii şi roşiile, mai ales $ulionul, care este foarte nociv la

oi mai recomandăm insistent, ca &ilnic sa se folosească 1eminţe de (ovleac ?crude, ne!ră'ite@, c te o m nde!ara&itea&ă traectul di"estiv şi totodată hrăneşte, şi de asemenea desfundă secreţia $iliară. La fel este r&ve"etală “minune”, crudă sau uscată.

ructele să nu fie !rea dulci, dar nici acre. 1ă se evite dulciurile că sunt “otrava mascată” a $olilor, %n $oalde o hrănire uşoară, dar dulciurile trec !rea re!ede %n s n"e şi adesea nedi"erate şi into#ică mai mult dec t hfel lactatele şi $r n&eturile, care %nfundă circulaţia di"estivă şi trec nedi"erate %n 1 n"e şi se de!un %n or4re$uie o alimentaţie c t mai naturală, !e care or"anismul $olnav cu !uterile ultime, le mai !oate di"era. 6i mca or"anismul să fie re!us !e !icioare să %ncea!ă “di"erarea”.)o!ilul mic are s!ecial nişte sucuri ce !ot di"era La!tele ?dar natural de Mamă@, dar adultul are doar “1ucu3 ine - La!tele v rstei a doua”. (e aceia noi insistăm cu at ta evidenţă !e 3 ine, ca 7rhememorial al 2ranei no3 inea ?dar cea necoa!tă, !ustnicească@ reface Memorialul di"estiei şi al hranei, de unde şi efectul medica. Piureuri de egetale cu 3 ine 3ustniceascăF sărmăluţe şi chiftele cu 3 ine 3ustniceaşcă./ste Meniul !entru masa de 3r n&.Morcovi, sau dovlecel, sau ar&ă crudă, sau o 1alată de e"etale de se&on, ?c te un sortiment du!ă !osi$ilitmai mărunt@, cu 3 ine 3ustnicească ?din diferite cereale, mai ales de "r u şi secară, sau hrişcă, D J@ şi !uţ

naturală şi foarte !uţină sare. 6i !uţin usturoi şi cea!ă ?dar atenţie, !uţin, că acestea sunt e#citante mai ales !tineriF !ra&ul este mai $un@. 1e face astfel un 3iureu ce se diluea&ă ori cu alte ve"etale rase, sau cu !uţin%ncăl&ită sau fiartă !entru cei !redis!uşi la diareei@. 1e măn ncă cu !uţin )ir de 3orum$. 1e !ot folosi şi m(intr-o cantitate mică de acest 3iureu se face şi o cior$iţă, !un ndu-se 7!ă %ncăl&ită sau fiartă şi cu adaus dmuraturi.La fel, din cele mai de sus, se fac mici 1ărmăluţe, care se %nvelesc %n foi de ar&ă crudă sau acră, sau %la fel se fac )hifteluţele, dar mai tari, cu 3esmet de 3 ine 3ustnicească !e deasu!ra. 1e mai face un “sos !icanmaterialul res!ectiv, cu un adaus mai mare de acritură şi ceva condimentat. 1e măn ncă la fel cu !uţin )ir de(in mici cantităţi din acestea se face şi 1u!a. ca felul doi, ca mai sus. oi indicăm să se măn nce %nt i m ncarea mai tare şi a!oi cior$ele &ămoase. 1u!a să fie felul doi.

7ceste Meniuri naturale, sunt foarte hrănitoare, chiar dacă sunt %n cantităţi mici. + “lin"ură” de m ncare n

c t o farfurie mare de fierturi. Mai ales !entru $olnavi, “m ncarea cu !icătura” este la fel cu cea cu farfuria.3entru masa de 1eara, se !oate folosi tot ca la 3r n&, sau se re!etă meniul de (imineaţă. ? e&i reţeta [email protected] să evite !e c t !osi$il leiul, ca şi orice "răsime directă, ca unt, sm nt nă, că acestea trec nedi"erate şi !roduc %nfundări circulatorii. 1ă se folosească 1eminţele leioase măcinate. 7tenţie şi seminţele tre$uies ! nă la D ore %n 7!ă, ca să se desfacă !artea uleioasă şi să se neutrali&e&e r nce&eala datorită uscării.

1e indică şi o selectare diurnă a m ncării. (imineaţa să se măn nce ructele şi 2idricile, dar nu dulci, dar niciacre. 1e !ot folosi citricele şi alimentele uşor acide. La 3r n& să se folosească alimentele 3roteice, !uţine la $r n&eturi ?de unii chiar ouă şi carne@ şi $oa$ele le"uminoase, ca fasolea, soia, lintea, ma&ărea. 1eara săamidonoasele-"lucidele, cele uşor dulci. 7şa, să nu se amestece unele cu altele, că devin indi"este. 1e !oateşi un sin"ur sortiment !e toată &iua, dar acesta să fie “amidonos”, nu !roteic şi acid. Bolnavi să fie atenţi cuselectare.



1e tot vor$eşte de o alimentaţie com!letă, vitaminoasă, calorică.3entru $olnav nu mai este im!ortant c te calorii, dar tre$uie ţinut cont de !ărţile celelalte.6tiinţa a desco!erit im!ortanţa hranei com!lecte, adică să fie deodată cele trei cate"orii, "lucide, !roteine şi "Meniurile noastre naturale satisfac aceste condiţii. iind naturale, au toate vitaminele. 1eminţele au "răsimi3 inea 3ustnicească are din !lin !artea amidonoasă.3ro$lema mai delicată este cu aşa &isele “3roteine esenţiale”, ce nu se "ăsesc %n ve"etale. ucile, r&ica, 2+vă&ul. Lintea, şi mai ales 1oia, au şi aceste in"rediente. (e aceia este indicat ca totuşi să se mai foloseascşi !uţine lactate-$r n&eturi ?dar tot ne-de"radate termic@, care au !roteinele esenţiale. oi evităm carnea, o !eştele, dar nu cu e#clusivitate totală, mai ales !entru unii care cu "reu !ot trece la m ncarea direct naturală.

La!tele şi $r n&eturile să fie doar naturale, netrecute !rin foc, !asteri&are sau alte !refaceri. (e asemenea, scantităţi minime, doar at t c t să com!lete&e li!surile !roteice. + Lin"ură de caş dulce, ! nă la D lin"uri de Ldulce sau iaurt, sunt suficiente. Mai mult, acestea să fie doar !e stomacul "ol şi rară nimic altceva, şi să se mdu!ă o oră alte sortimente. )ei ce muncesc mai "reu, !ot folosi şi cantităţi.mai mari, dar tot %n condiţia de a4im!ul cel mai indicat este %nainte cu o oră de masa de 3r n&. (e aveţi !osi$ilitatea de La!te direct de la vacam o 'umătate de N". Iaurt, care să se acrească foarte !uţin şi m ncaţi-l aşa, trei &ile !e 1ă!tăm năF a'ută m/#cludeţi caşcavalul, $r n&a to!ită sau alte feluri de $r n&eturi fermentate. 3entru holi "rave, acestea sunt o)aşul dulce este cel mai accesi$il, dar nu mult. 7ceastă cantitate minimă este suficientă. Ba&a alimentaţiei verdeţuri, %n Boa$ele le"uminoase şi mai ales %n )ereale. ructele sunt deserturile. )ine nu %nţele"e aceas $eneficia de tratarea $olilor.(u!ă mesele !rinci!ale, nu vă "ră$iţi să mai m ncaţi, ci faceţi o !au&ă, %n care să $eţi doar 7!ă sim!lă, "ură la intervale de D -DH minute, ca să se di&olve sucurile stricate du!ă di"estie, să se !ur"he&e re&iduurile d

s!ele murdăriile di"estiei. 0ineţi 7!a %ntr-o sticlă al$astră la lumină c teva ore, ca să se de&infecte&e şi evun căţel de usturoi !uţin &dro$it, sau %n ca& de diaree, fier$eţi 7!a şi a!oi lăsaţi-o la lumină c teva ore şi a7!a este al doilea Medicament du!ă 3 ine, %n Medicina Isihastă.1eminţele uleioase tre$uiesc nea!ărat “muiate” D +re ?uşor &dro$ite, dar nu măcinate, ca să nu %ncolţeasto#icitate de %ncolţire foarte distructivă !entru [email protected] "olosi3i sâm/uri de nucă) sau de alte 0emin3e 4do,leac) "loarea soarelui) alune) 5n preala/il muiatmen3ionat mai sus6) nu mai mult de o 7ingură) pe care să le mesteca3i 5ncet ca pe /om/oane) 5naintea principale8 sunt aliment-medicamentul de cea mai mare ,aloare. Cei "ără din3i să le zdro/ească "oarte /ipe o pastă. (ten3ie) să "ie /ine mestecate 5n gură) cel pu3in trei minute la orice 5nghi3itură.Meniurile noastre sunt !entru cei $olnavi %n !rimul r nd.ă redăm c teva re!ere de Meniuri 1ă!tăm nale şi <ilnice. Mulţi se !l n" că nu ştiu ce să măn nce.(u!ă cum am mai amintit, folosiţi din !lin doar c teva sortimente, ce sunt la %ndem na oricui, ca: arza. Morco,ul)

9o,lecelului do,leacul6) 0"ecla 4ro:ie :i chiar cea "ura;eră) dar nu cea de zahăr6< apoi ,erde3urile ca 0al=rzicile) 7o/oda :i 9raga,eiul) "runzele crude de Ridichi) spanac etc. (poi >oa/ele leguminoase) 0oia) M7intea) >o/ul) &ăutul. +asolea are o to?icitate) ce necesită prepara3ii speciale 4,ezi re3etele mai de la s"(e asemenea, menţionăm că este $ine ca să se folosească doar un 1ortiment c t mai mult tim!, ca 1ucurile dse o$işnuiască tot mai mult cu astfel de alimente.1ă!tăm na ;nt iLuni, Marţi şi Miercuri $a&a să fie Morcovul din care faceţi 3re!aratele amintite ?ve&i Reţetele H, P, K@fie ar&a crudă sau acrită-murată ?tot %n Reţetele H, P, K@. 1 m$ătă şi (uminică iarăşi Morcovul. )a ructMere, ori doar alt ruct de se&on.1ă!tăm na a (ouaLuni, Marti si Miercuri, $a&a să fie Ma&ărea. oi. ineri, să fie Lintea. 1 m$ătă şi (uminică iarăşi Ma&ăreaunul de se&on. ? e&i Reţetele res!ective cu $oa$ele le"uminoase@1ă!tăm na a 4reiaLuni, Marti şi Miercuri, $a&a să fie o erdeaţă, ca 1alata ?sau alta@. oi, ineri să fie r&ica crudă ?sau 1!alo$oda, sau alta la %ndem nă@. 1 m$ăta şi (uminică iarăşi 1alata. )a ructe, unul de se&on. ? e&i Reţetele cu erdeţ[email protected]ă!tăm na a 3atraLuni, Marţi şi Miercuri $a&a să fie o )ereală, ca 9r u ?ori secară, ori hrişcă@. oi, ineri să fie +re&ul ?sau1 m$ătă şi (uminică iarăşi 9r ul. )a ructe, unul de se&on, ? e&i Reţetele res!ective cu )[email protected] aşa se alternea&ă !e 1ă!tăm ni cu reveniri şi re!etări.(aţi im!ortanţă “ritmului diurn”. (imineaţa hidrataţi-vă $ine, cu 7!ă sim!lă, cu 1ucuri, cu ructe, eventual cu<ar&avat. M ncaţi la 3r n& mai de vreme, chiar ! nă %n DQ, că la $olnavi di"estia se face mai "reu. 1eara ! nă %n ora ?Q @, ca du!ă această oră să se facă !au&ă, eventual mai t r&iu să se mai folosească un ruct



Bom$oană (ietetică ?ve&i reţeta@. )ei $olnavi să caute o res!ectare c t mai strictă %n acest sensF să se "ăsmodalitate de a m nca mai devreme.

aceţi tot !osi$ilul şi c şti"aţi 7limentaţia de )ereale H J. Re!etăm mereu, +mul este )erealier !rin esenţă, %ncu )ereale semifierte ?ve&i reţetele res!ective@ şi tindeţi să a'un"eţi la cele ne-fierte şi ne-coa!te. )erealele7rhememorialul 2ranei +mului. 1ănătatea este %n acest Memorial de +ri"ină.

1ă se evite dulciurile cu )erealele. )erealele au ele suficiente 9lucide, ce doar aşa se !ot asimila şi folosi deor"anismul nostru.

u căutaţi “Medicamente !ure”, că nu e#istă. +rice 7liment este totodată şi Medicament, dacă se ştie cu să sfolosească. 1ă nu fie amestecat, să nu fie de"radat, să nu fie %n contrarietate cu altul. /#tractele tari, ca )eatincturi şi !astile sunt trei sferturi otravăF tre$uie cu mare atenţie folosite.

;n 4era!ia noastră !ot a!ărea diferite reacţii, dintre care, “diareea” este cea mai frecventă. (ar !e c t este de n !e at t este de “folositoare”, că !ur"hea&ă natural toate re&iduurile intestinale, ce sunt !ietrificate !e di"estiM ncarea naturală le dislocă, dar !roduce şi o re!ulsie de asimilare, %n ca& de diaree, folosiţi o <i Mere, )6oricelului, de Mentă, )ir de +re&, 4eci de asole uscată $ine măcinate şi lichide !uţine, dar din 'umătate %de oră. /vitaţi su!ele-cior$ele. M ncaţi a!oi multe !re!arate cu )ereale 1emi-fierte sau ne-fierte. u uitaţi !uţinsturoi şi 3raful de r&ică uscată.La %nce!ut veţi avea $alonări şi alte manifestări intestinale, dar acestea sunt mai mult o “curăţire” a traect9a&ele de o$icei trec %n 1 n"e şi-l into#ică. )erealele fiind un !ansament !e mucoase, nu mai lasă intrarea de aceia se acumulea&ă %n Intestine. ) nd "a&ele nu vor mai fi !uturoase, este un semn că Intestinele s-aufocarele de !utrefacţie.(e mai folosiţi 3 inea o$işnuită coa!tă, evitaţi coa'a rumenită şi arsă, că %nfundă !liurile mucoaselor. /ste o "reşeală !ră'irea 3 inii, că !roduce $locări de asimilare.

Partea a -a

;ncă un fa!t de mare im!ortanţă. iaţa este 2rană, Mişcare şi (ăruire. (e li!seşte una se de"radea&ă celelalte.(e aici 4era!ia Medicinii Isihaste ca 17)R+4/R73I/, 3sihotera!ie şi Mo$ilo - (ietotera!ie.+ri"inea vieţii noastre este divinul, faţă de care tre$uie !ermanent să avem Crememorarea şi 7ctuali&area”+ri"ine “ este astfel !rima condiţie a 1ănătăţii. 3rin ru"ăciuni şi ritual Reli"ios facem această “2R5 IR/ din +I/0II. )ine uită de ritualul divin, este ru!t de “+ri"inea I/0II. (u!ă cum <ilnic tre$uie să m ncăm, aşa <ilnictre$uie să facem ritualul divin, ca !rima hrană. )hiar dacă nu sunteţi reli"ioşi, faceţi totuşi c teva “"esturi ritdivine”, ca să Rememoraţi +ri"ine vieţii, )a Medicină Isihastă noi dăm c teva “re!ere” %n acest sens.

Ridică M inile %n sus cu Ru"ăciune către ( M /</ )el din “;nălţime”, din care “cur"e” iaţa lumii. 3leacă %%nchinare )a!ul %n 'os, !rin care “recunoşti” !e ( M /</ ca (5454+R L ieţii. 3une M inile la 3ie!t %ndre!tul Inimii şi fă-te ca un “7L47R” !ro!riu, !e care să I 5 ( M /</ şi la tine. 4ot cu M inile la 3ie!t, darcu 3almele %n sus ca un “ as” ce să %ntruchi!e&e toată iinţa ta 1uflet şi )or! ca un 3+4IR, %n care să se “18 9/L/ ieţii ?care !entru noi )reştini este 18 9/L/ Lui 2RI14+1@. (esfă Braţele lateral, ce !re%nchi!uie că(I I L 1e “; 4R 3/7<5” %n toată iinţa ta 1uflet şi )or!, şi tu te faci un “4R 3 al (I I L I ?ce !entru noi)reştini este 4R 3 L Lui 2RI14+1 )el Litur"ic - / 27RD14I)@. iaţa din tine este “3R/</ 07 ; 4R 35RII(I I L I”. (acă “li!seşte” şi iaţa din tine va li!si. neşte 3almele iarăşi la 3ie!t ca o “;M35R456IR/” a ta cu(I I L- I707 ?2RI14+1 / 27RI14I)@. )u M inile %n sus şi )a!ul !lecat, &i cu “frică şi cutremur” M7R/7R 95)I / !e care totodată o <I)/ ;nsăşi (+M L 2RI14+1 şi 1 8 4 L ( 2. “R 95)I /7 4745L +14R ”, la care şi “iadul” cade %n "enunchi. 7cesta este RI4 7L L 17)R LI4 R9I) al I/0II, fără de careI707 se “o!reşte” din “) R9/R/7” sa. iecare !oate face o “(eschidere 3re-Litur"ică”. oi ca Medicină indicămşi aceste “9/14 RI RI4 7LI)/”, !entru că Medicina este ceva “!ractic şi concret”, Mintea $olnavilor este atininca!a$ilă de efort, de aceia ca Medicină noi recomandăm un 17)R direct.

Cei /olna,i să "acă aceste simple @G'0T=R% 0(CR'A :i @M'M!R%%7' 0(CR'A se ,or @treziA 5n 0u"leCorpul lor. ia3a "ără M'M!R%%7' 0(CR' nu ,a @re,eniA la ia3ă.La fel 3sihotera!ia, ca Rememorarea !ro!riei 3ersonalităţi %n care este “3otenţialul” ieţii noastre de aştere !ierdem Memorialul acesta de aştere, se destramă %nsăşi ca!acitatea de iaţă a iinţei noastre. oi ne aştem



7nume 3otenţial de iaţă care tre$uie (eschis şi manifestat şi care este %nsăşi “4răirea ieţii !ro!rii”. 7t ta 4r“3otenţial de iaţă avem”. (ăm şi %n acest sens c teva “re!ere”, de Rememorare, ca 3sihotera!ie. u fii fi#ist ?adică să faci doar ce cre&i tu@F cu voinţă ascultă şi de alţi. 7stfel te vei vindeca de !ro!riile il%ncă!ăţ nare.&u "ii izolat :i 5nsingurat) ci 5n dialog cu to3i :i cu toate?!ăcatul demonic face tocmai un "ol dedialo"@. iaţa este )omunica$ilitate. ii comunica$il chiar dacă te forţe&i.+ii esel chiar dacă nu te sim3i /ine.pentru că "ondul ie3i este >ucuria - 7umina. %mpune3i un zâm/et permanent. 1u!ortă şi ce nu-ţi !lace la alţiitreci !este toate defectele lor ?care sunt le"ate de caracterul !ro!riu@. u mustra direct, nu s!une "reşelile, fic nd faci totuşi c te o o$servaţie. u te enerva că alţii nu sunt ca tine şi-ţi stau chiar %n !otrivă. 7stfel te veicontrarietate şi te vei $ucura de convieţuire %n tot momentul, %ncearcă să ai afecţiunea mai tare dec t res!

admite frica, timorarea, "ri'a &ilei de m ineF nu-ţi fă ilu&ii, lasă totul la momentele lor. 4imorarea este slă1ufletului.+ii optimist) chiar de lucrurile par total 5ncurcate<crezi 5n rezol,area miraculoasă. Toate simptomede /oală) toate certurile) toate contradic3iile) gre:elile tale :i ale altora) consideră-le trecătoare :i tu ast"erămâne neatins.)hiar dacă ai avut şi mai ai cri&e violente, toate vor trece. u admite teama că va fi mai rău $ine. u admite tristeţea du!ă "reşeli şi conflicte, lasă-le la momentul c nd te vei anali&a !e tine ?la s!ovedaales@. u fă o scru!ulo&itate !atolo"ică. u a$andona activitatea, chiar dacă nu te simţi $ine şi dai randame) t ai fi de $olnav, nu renunţa la un ceva activ, c t de c t. /ste +(I2 7 a toate. Bucură-te chiar dacă ţi se !are cai !ro"resat nimic. iaţa are o 1u!rale"e, a +(I2 /I 17)R/, indiferent de stare. ;n această +(I2 5 nu maicontea&ă nicio evaluare, este (7R L Lui ( M /</ !este toate considerentele. Bucură-te şi tu cu adevărat de amiracol.I"iena cor!orală şi a locuinţei este o$li"atorie: la fel I"iena Mo$ilotera!iei %n )or!ul nostru. nii din &is moo!resc orice mişcare a cor!ului, ca să nu facă “ma"ia or"anelor”. ;ntr-adevăr, mare atenţie %n acest sens. 1

folositor şi admis= )o!ii tre$uie să se 'oace, să se mişte c t mai mult. Mo$ilotera!ia noastră este %n acest seconcentrarea !e +r"ane sau funcţii ?cum fac alte !ractici oculte@. ă doar mişcare şi nu te " ndi la ea. u asomişcarea cu Mintea, ci din contră trece Mintea %n mişcare. Mişcarea noi o considerăm mai “!uternică” decare !oate să domine Mintea. Mişcarea este oinţă nu " ndire şi olutivul este şi dincolo de Minte. iaţa este %nt i oinţă şi a!oi 9 ndire-structurare. (umne&eu %nt i a +I4 şi a!oi a 9 ndit ă!turile. 7rmonia dintre oinţ9 ndire este necesară, dar oinţa tre$uie să mişte 9 ndirea.Mo$ilotera!ia, sau circulaţia li$eră a mişcărilor de iaţă, este tot aşa de im!ortantă. Boala $lochea&ă mişcaaceea tre$uie s-o resta$ilim. (e"ea$a măn nci dacă nu va circula armonios %n tot +r"anismul. Mişcarea acefie confundată cu s!oitul sau alte !ractici oculte. /ste o mişcare normală a funcţiunilor +r"anice, ce tre$uie mresta$ilită, !ăcatul fiind acela care adau"ă mişcări ne"ative şi distructive. (u!ă cum te s!eli şi faci toaleta notre$uie să devină şi Mo$ilotera!ia - mişcarea. )ine nu se s!ală se %m!ute şi cine nu se mişcă la fel se “strică%n acest sens c teva indicaţii sumare, minim de folosire.

)ei sla$i să facă o Mo$ilotera!ie uşoară, le"ănări ale ca!ului !e !ernă, str n"eri de !umni şi tăl!ilorF le"ănări culcat ale trunchiului, rotirea ochilorF frecţionarea rechilor şi a &onelor dureroaseF uşoare frecţii. 3entru Mo$ilotera!ia este a!roa!e mai im!ortantă dec t m ncarea, că fără Mo$ilotera!ia nici m ncarea nu mai a'ută.%nchinăciunile chiar din culcat, ! nă la c teva sute.

1ă se facă &ilnic mişcări. )ei foarte $olnavi să facă aceste mişcări culcaţi şi chiar !e !ernă. ;n $oli “mişcarecu hrana”, s!une un !rover$. ă indicăm şi noi c teva Cre!ere” de “Mo$ilitate”, ce se !ot face <ilnic şi cu ac !e<ilele 1ă!tăm nii ?%ntr-o <i cu accentul !e o <onă, %n cealaltă!e altă <onă@. 1unt 4rei <one !rinci!ale, cavute %n atenţie: O )a!-" tF O 4runchi-viscereF O Mem$re-!iele. (imineaţa se fac “!resările”F 1eara se facnoa!tea se fac acumulările - creşterile.

3entru )a! - 9 t: Băr$ia cu %ncordarea &onei 4iroidice a 9 tului din faţă, se a!leacă cu !resare, ! nă a'un"e la1e revine şi iar se face a!lecarea, %nce!eţi uşor şi !ro"resivF măriţi numărul de la D la Q , a!oi la mai mulchiar c teva sute. (esfundă circulaţia s!re )reier şi %n tot )a!ul. Ridicarea Băr$iei cu )a!ul !e 1!ate şi “;ntind9 tului tot din &ona 4iroidică. 4ot at tea cicluri !ro"resive. 4ra"eti-vă de rechi, %n 'os, %n sus, lateral, F frse %ncăl&esc şi se roşesc. Revi"orea&ă tot )a!ul. Intelectualii şi cei ce stau mult %n 3icioare şi au ameţelides aceasta, %n răceli, c nd se stă %n curent şi v nt, tra"eţi-vă de rechi şi nu veţi mai răci. +$iceiul de a lu !e )o!ii, !rin care se cuminţesc, este o realitate, că resta$ileşte 7ctivul )reierului. +chii, sunt tot aşa de im!or;nchideţi-i, deschideţi-i mari, !riviţi %n sus, %n 'os, lateral, cruciş, dar atenţie, uşor şi !ro"resiv ca număr. 7runtea la !odea, şi staţi aşa un tim!F sau cu )a!ul at rn nd %n 'os, sau %ntr-o !o&iţie c t mai a!lecată. ace omărită a )reierului. 7tenţie, să fie %ncet şi să nu e#a"eraţi, mai ales cei !redis!uşi la tensiune. 7 “moţăi” cu a!lecat %n 3ie!t, este o “+dihnă” $ine ştiută. “)iocăniţi-vă” )a!ul cu nodurile !umnului, uşor, dar numai !art



su!erioară ! nă la 4 m!le, desfundă )reierul. ? nii 3rofesori au o$iceiul de a face aceasta la elevii "reu de )a!mai !ot face şi rotiri ale 9 tului şi tot felul de mişcări, ce de!ind de fiecare şi de tim!ul re&ervat.

3entru 4runchi-viscere. ;ncordea&ă &ona (iafra"matică şi merii, ca o “stoarcere” şi iar revin-o şi iar %nconumăr !ro"resiv, de la D -Q la o sută şi chiar mai mult. Res!iraţia să fie de voie. (ilată (iafra"ma şi desfă m3ie!tul %n afară, la fel ca număr. Roteşte 3ie!tul cu merii şi &ona (iafra"matică %n drea!ta şi %n st n"a, csau dilatarea %n 3lăm ni şi %n tot 7$domenul. )a număr la fel. Ins!iră ad nc ?c t !oţi de mult@ şi a!oi e#!ircu %ncordarea 3ie!tului şi <onei 7$dominale, a Mem$relor, a %ntre"ului )or!, cu o “stoarcere totală”, ca sto#ineleF sau cu (ilatarea acestor <one. Bateţi-vă cu “3umnul %n 3ie!t”, !e tot 1ternul ?mai ales %n &ona

ca!ul 1ternului@ uşor şi !ro"rese&i. La fel, $ateţi &ona costală din dre!ul 1tomacului, 1!linei ca şi din dreBateţi şi &ona Intestinală. (esfundă +r"anele Interne şi Măduva +soasă şi stimulea&ă imunitatea. ;n $oli im?sistemul de re&istenţă şi autoa!ărare@ este %n deficit, %ntinde %ncet şi foarte lent M inile şi 3icioarele,erte$rală cu a!lecarea uşor %n faţăF dilată-lăr"eşte toate +r"anele din )or! ?şi )reierul@, ins!ir nd ad nc şi tim! %n această “dilatare "enerală”.3uteţi diversifica %n mai multe forme, dar acestea sunt de $a&ă. In $oli, <ona 7$dominală este cea mai af<ona 3lăm nilor.

)ei emotivi şi cu sim!tome de ameţeli, de tremurături ener"etice, de “scur"ere de ener"ie”, de timorări şi frifiori %n tot cor!ul, de $locări res!iratorii şi motorii, sau alte sim!tome !siho-or"anice să facă Mo$ilotera!ie“intensificare şi mutare %n !ărţile cor!orale cele mai !uternice, %n aceste ca&uri, tra"eţi-vă de rechi, frecţstr n"eţi !uternic 3umnii şi de"etele 3icioarele, a$sor$ind orice sim!tom %n aceste locuriF !resaţi de"etul m

!almei şi dilataţi runtea cu +chii mariF mutaţi atenţia din Minte %n aceste <one cu mişcările res!ective şi !o&iţia lor c t mai mult tim!.

3entru Mem$re - 3iele. M inile şi 3icioarele ca şi 3ielea ?+r"anele /#terne@, sunt tot aşa de im!ortante, ca 4runchiul cu +r"anele Interne. 1tr n"e 3umnii şi 4ăl!ile 3icioarelor, c t de mult, cu rotirea lor. cu %ncordare ! nă Ia meri şi a 3icioarelor ! nă sus, !res ndu-le. (e nu !uteţi face am$ele <one deodată, faceţi se!arat. ;nţinM inile şi 3icioarele cu desfacerea merilor şi 3ie!tului. )a număr c t !uteţi de mult, dar uşor şi !ro"resive&i1!ri'iniţi M inile şi 3icioarele ?deodată sau se!arat@ de ceva şi A“%m!in"eţi” c t de tare. )ei mai tari să fac(e"etele de la M ini şi 3icioare, !resaţi-le, %nţindeţi-le, mişcaţi-le %n toate sensurile, rotiţi-le, că sunt la felim!ortante, %n acestea sunt “terminaţiile nervoase” ale circuitelor +r"anice. )ei cu ameţeli să !rese&e “de"M inile şi 3icioarele să fie !ermanent “calde”, de aceia $olnavi să ai$ă la %ndem nă “cărămida fier$inte” %mai ales la culcare şi c nd se măn ncă. 7ceste “mici o!eraţii” sunt de o valoare decisivă %n $oli. recţionaţi

cu n"hiile ?atenţie, nu cu de"etele direct, că se !roduc electri&ări ne"ative şi scoate şi distru"e ener"ia din <isele “frecţii - masa'e” sunt %n ma'oritate “"reşite”, că se fac cu “frecarea 3ielii”. (oar cele cu !resare, ciu $atere, &" riere, sunt eficace. )ei cu “răni” şi foarte sensi$ili la 3iele, să se mulţumească doar cu “$aterea c !umnului”, foarte uşor şi !ro"resive&i (iferitele un"uente sunt mai mult nocive, ca %nfundă res!iraţia 3ieliieste foarte deficitară. 1tarea %n 7er li$er. 1!ălările cu 7!ă dau re&ultate $une. <isul “masa' $ioener"etic” la”nociv”, că se face cu “ener"ii scoase din +r"ane” ?şi aşa dere"[email protected] este un +r"an foarte “miraculos”, 1e &ice că 3ielea este “)reierul 3ersonalităţii - Individualităţii”. <ieste “3ielea”. 7dam a rămas “"ol” ?du!ă !ăcătuirea din Rai@, !ier& nd Chaina 3ielii”, răm n nd doar cu “37cu!unctura ?confirmată de ştiinţă@, susţine că !e 3iele sunt toate “circuitele +r"anice”, ca o “Reţea simila)reierului”. 3ielea este “+r"anul de )omunicare” cu Mediu şi totodată “Răs!unsul !ro!riu” la acesta. “Ma"iaener"etică” !e 3iele este !ericuloasă, de aceia noi nu admitem dec t stricta “menţinere a funcţionalităţii”, caa 3ielii”. 1e !ot folosi com!resii cu !lante, mai ales cu oi de ar&ă.

)ine nu face această Inte"ralitate 4era!eutică, nu va o$ţine re&ultatele dorite. Mulţi se !l n" de “eşecuri”, todatorită acestui fa!t.Mo$ilotera!ia !uteţi să o faceţi !ermanent, chiar c nd mer"eţi sau staţi sau lucraţi. (oar <ona (iafra"mică să stomacul "ol. ) nd citiţi chiar, faceţi c te o Mo$ilitate din cele indicate.

7tenţie. 1acrotera!ia, 3sihotera!ia şi Mo$ilotera!ia, nu se fac %n “vă&ul lumii” , ci intim şi strict !articular.&ise “!ractici %n comun”, ce nu sunt creştineşti. ;n sens )reştin doar %n Biserică se face “ritualul comun”“!ro!rie intimitate”.

1



;n această 3erioadă de 4ran&it, tre$uie să vă o$işnuiţi cu un “Mod de iaţă” mai disci!linat, dar fără fi#ism !atolo"ice. u faceţi treceri $ruşte, dar insistaţi !e c şti"area şi “noii orientări”. )ei cu $oli "rave şi serioase, nmai ale"e, tre$uie să treacă direct la o “1electare” strictă. u vă !ierdeţi ăde'dea, faceţi-vă “(atoria” de a ma“1alva” şi “minimul” de !osi$ilitate. 3rin !ăcat noi am distrus iaţa, tot nouă ni se cere şi o “refacere” a ei.( M /</ vrea să ne 7 4/, să rem şi noi să o “Recă!ătăm”.

;n !erioada de 4ran&it, aveţi %n vedere o$işnuirea cu )erealele %n s!ecial. Medicina noastră Isihastă insist4aină a )erealelor, care mai !ăstrea&ă 7R2/M/M+RIIL/ unei 2rane de iaţă.<ilnic mestecaţi %n "ură c teva $oa$e de 9r u, de 3orum$, aşa uscate, ca să vă o$işnuiţi 1ucurile cu acestea

Romani %n lun"ile lor marşuri, m ncau Boa$e de 9r u şi erau scutiţi de ulcer şi "astrite acestea fiind un ade“!ansament” "astric.

oi ca Medicină Isihastă !unem mai mare accent !e “mişcare”. Res!iraţia şi rela#area fac o detaşare de )or!Medicina noastră vede Realitatea ca o iconare de “o!rire” %n )or!, dar nu ca “materiali&area” lui, ci ca “4al 1!iritualului. 1ufletul nu se !reface %n cele )or!orale, se “+dihneşte %n )or!”, dar atenţie. 1ufletul se +didacă 4ru!ul se Mişcă. )once!ţia o$işnuită este că Mişcarea )or!ului a"ită şi 1ufletul şi tre$uie o liniştire a )o !entru a se linişti şi 1ufletul. oi altfel vedem lucrurile, %ntr-adevăr din cau&a mişcărilor )or!ului se uită dchiar %l contra&ice> dar noi facem din Mişcare un “9est 1acru” %n care )or!ul Rememorea&ă tocmai 1uffacem “demateriali&area” cor!ului %n !rinci!iile 1ufletului, ci “1acrali&area cor!ului” cu cele ale 1ufletulorice Mişcare o “R 95)I /” este idealul nostru. 7 te ru"a direct cu Mişcarea, nu cu Mintea, este s!ecificulMedicinii noastre. Rela#area de asemenea tot !e un 9est-mişcare, nu !rin meditaţii mentale.

u folosiţi condimente artificiale si nici acrituri tari. oi indicăm o Reţetă la %ndem na oricui.B. >or: pentru acritMălai, 9r u măcinat, !uţină Miere ?sau sfeclă roşie@ şi !uţină ar&ă tocată, toate %ntr-un $orcan cu 7!ă calsferturi 7!ă@, se ţine la cald ! nă se acreşte. )antitatea să fie du!ă necesarul !ro!riu ?să nu fie vasul !rea manu se %nvechească@. (u!ă ce s-a acrit $ine, scoateţi-D %n alt $orcan şi !uneţi. 1are mai multă şi ceva verd3re!arat (ietetic să-l acriţi şi săraţi !otrivit cu acesta. ) nd se termină se o!reşte !uţină acritură ca “maia” şi scu altă tura ca mai sus.

u m ncaţi nici !rea acru nici !rea sărat. /vitaţi acriturile rafinate şi directe ca oţetul şi citricele tari. Lăm ia eun fel $ună, dar să nu se folosească mereu, ci faceţi-vă Borşul de 4arate, care are şi elemente hrănitoare. /snu !uneţi acritura %n tot 3re!aratul, ci atunci la m ncare, că uneori simţi nevoia de mai !uţin acru, sau mai 3re!aratul de $a&ă e $ine să fie fără sare şi acrituri, şi !e l n"ă aceasta o 1alată sau un 1os mai condimentatacritură. ) nd m ncaţi le amestecaţi c te !uţin de fiecare dată. du!ă "ust.)ei care nu !ot să treacă re!ede la o 7limentaţie naturală, !ot folosi cu !recauţie şi nişte 3re!arate uşor fierte.să fie %n cantităţi mici şi doar la masa de 3r n& şi doar de două ori !e 1ă!tăm nă.. 0oia "iartă la minut1e macină fin 1oia şi se face un )ir ra!id %n 7!ă ce clocoteşte şi se fier$e c teva minute ! nă se %n"roaşă. 1face un “1os” din !uţină )ea!ă ?!ra&, usturoi, hrean, muştar, la ale"ere@, la care se mai adau"ă un condimeuscat, !uţină nucă %n loc de ulei, chiar c teva măsline, var&ă murată, sau castraveţi muraţi. 1e măn ncă amfiecare in"erare du!ă "ustul !ro!riu cu Iahnia res!ectivă. /ste un !re!arat ener"etic. 1oia are toţi 7minoaci&iieste un aliment de mare valuare, !e care $olnavii ar tre$ui să-l ai$ă %n vedere. a tre$ui %nsă să se treacă dos!ită”, ce nu este de"radată !rin fier$ere. 7tenţie. !entru cei necăsătoriţi şi tineri, cărora le !roduce e#!lo&hormonale. 1ă fie o cantitate mică şi nu !rea des. )ei care muncesc "reu, o !ot folosi.

1D. %ahnie de +asole /oa/e ?sau ma&ăre, sau ăut, sau Linte, sau Bo$ etc.@ semi - fiartă la minut)a la reţeta !recedentă, dar cu sortimentele res!ective, se!arate şi neamestecate.11. 7egume "ierte rapid4oate Le"umele se !retea&ă la diferite 3re!arate, de'a folosite %n mod o$işnuit. ;n sensul Medicinii noastrela fel o “fier$ere” ra!idă şi c t mai scurtă. 7şa se toacă-rad c t mai fin, se &dro$esc, şi cu foarte !utină 7!ă sc teva minute doar. 7tenţie, să nu fie dec t ma#im 4rei 1ortimente, şi acestea de aceeaşi cate"orie, le"ume crădăcinoase cu rădăcinoase. 1eminţele leioase se !un doar du!ă fier$ere, !recum şi condimentele. 1e adau"3esmet de 3 ine 3ustnicească. 1e măn ncă %ncet cu )ir "ros de 3orum$ ?mămăli"uţa !ri!ităF ve&i reţeta Q@12. arză dulce sau murată semicălită) cu &ucă ?sau seminţe de dovleac, floarea soarelui, alune de !ădure, cfost mai %nt i [email protected] toacă $ine var&a şi se freacă %n !uţină sare ?de este cea dulce@ şi se fier$e %n !ro!riu suc?eventual cu7!ă@, doar c teva minute, !este care se adau"ă un condiment, !uţin usturoi şi uleioasele res!ective. 1e măn

1



altceva, cu !uţină 3 ine 3ustnicească sau o$işnuită, sau cu 3 inea semi!re!arată. La unii var&a crudă ?nu cele !roduce $alonări ne!lăcute, de aceia să fie %n cantitate mică.1 . 0alată sau 0panac) sau 9o,lecei) sau +asole erde) Mazăre crudă) >o/ crud) etc. c te un 1ortiment, $ine&dro$ite, cu !uţin Morcov se fier$ ra!id şi se adau"ă du!ă "ust in"redientele res!ective ?condimente, !uţin [email protected]#. Cior/e-/or:uri)ei o$işnuiţi cu )ior$e să le facă !e cele de mai sus mai &emoase, cu adaus de 7!ă, cu o fier$ere scurtă şi dr"ust. 1e !un şi erdeţuri de se&on. 1e %n"roaşe cu mie& de 3 ine o$işnuită, sau cea 3ustnicească de !referaadmit r ntaşurile. (e asemenea noi e#cludem Roşiile şi $ulionul, că !roduc la cei $olnavi %n s!ecial multe d

7creala să fie cu Borş sau <eamă de ar&ă, sau !uţin +ţet natural, sau !uţină Lăm ie. 1ă aveţi la %ndem nă%ntotdeauna “7creală naturală”.1e !ot folosi toate 3re!aratele de'a ştiute, dar cu indicaţia noastră strictă, de selectare şi e#cluderea !ră'elilorşi acriturilor cu roşii. ) t mai sim!lu, fără sortimente e#otice. 9os!odinele e#!erte fac tot felul de delicatese şsens. 3re!aratele cu idea, macaroane.

)ei ce mai măn ncă ouă şi carne, să fie doar o dată sau ma#im de două ori !e să!tăm nă.

oamea nervoasă, este o mare !acoste. 1iliţi-vă să faceţi !au&e %ntre mese. u m ncaţi !rea mult şi dacă simfoame ne$ună, mestecaţi ceva uscat, seminţele de (ovleac fiind cele mai indicate.

)o'ile de stru"uri, de mere ca şi !ăstăiie de fasole şi alte co'i, uscaţi-le: măcinaţi-le fin şi adău"aţi-le %n toat3re!aratele, ca sursă de 1ăruri minerale de mare valoare. )o'ile sunt “informaticul de $a&ă” al oricărui sorti

Partea a #-a

P$%&'( Pustnicească) Medicamentul-aliment al Medicinii %sihaste

(in cele de'a amintite, toată (ietotera!ia noastră este !e $a&a 3 ini 3ustniceşti, !e care noi o redesco!erim cuevidenţă deose$ită şi insistentă./ste momentul ca să o introduceţi %n mod serios ca 4era!ia !ro!riu &isă Isihastă./ste momentul totodată să treceţi !e o alimentaţie c t mai naturală, cu evitarea fierturilor. )ei cu $oli "rave, aaceastă şansă, a milei (+M L I şi a străduinţei !ro!rii.

Recitiţi %ncă odată !artea %nt i şi fi#aţi-vă $ine Reţeta 3 ini 3ustniceşti ?Reţeta @.1*. Pâinea Pustnicească 5n di"erite com/ina3ii;n loc de 7!ă se !ot folosi variate !re!arate, ce-i dau mai multă a"rea$ilitateF cu le"ume, cu seminţe, cu fruc7tenţionăm aici o adevărată “le"e” a (ietotera!iei noastre, ce este “!ro!orţia de D J si S J”, a unui 1ortiment altul. 7dică, de vrem 3 ine 3ustnicească !e !rim !lan, să fie aceasta de S J faţă de toate celelalte ce se adau"?acestea doar de D J@. (e vrem celelalte 1ortimente !e !rim !lan, acestea să fie de S J faţă de D J 3 ine3ustnicească.1 . Pâinea Pustnicească 5n amestec cu Morco,iMorcovi raşi D J cu 9r u măcinat S J, $ine amestecat şi lăsat la dos!it minim l ore, care se !oate usca su$ fo3esmet sau se măn ncă direct ca un 3iureu adău" ndu-se c teva in"rediente ?nuci. cea!ă, !uţină murătură !enun mic condiment, etc.@ şi cu un 1os ?de diferite sortimente, dar din aceeaşi cate"orie de le"uminoase@ s- )ior$ă sau 1uc - La!te.Mai !oate fi şi !ro!orţia de S J Morcovi şi D J 9r u măcinat ?sau 3 ine 3ustnicească "ata făcută sim!lă şi uscdin care se fac 3re!aratele ca la Reţeta anterioară.1 . Pâinea Pustnicească 5n amestec cu ar&ă crudă sau murată, %n amestec cu 1feclă roşie, cu Ridiche sau 93ăstărnac rădăcină sau 0elină rădăcină sau cu alte Le"umeLa fel ca la Reţeta !recedentă, dar cu res!ectivele le"ume, fiecare se!arat. 3entru că se cam amărăşte aceastfoloseşte doar la 1osuri şi )ior$e.1B. Pâinea Pustnicească 5n amestec cu erde3uri ?salată, s!anac, frun&e ver&i de diferite !lante trifoi roşu, !tătăneasa, lucerna, etc.@erdeţuri le res!ective $ine &dro$ite-mărunţite cu !uţină 3 ine 3ustnicească !esmet ca să nu se o#ide&e, şi %

!rocedurile anterioare, cu am$ele !ro!orţii de D -S J şi su$ toate formele de 3re!arate ?sim!lă. !iureuri, salacior$e, sucuri-la!te@.

1



)ei sla$i di"estiv să facă 1u!a acestora, cu un adaus de acritură murată ş% 3 ine 3ustnicească.)ei mai tari di"estivi, !ot m nca c te o !orţie &dravănă de Murături cu 3 ine 3ustnicească necoa!tă, care estevaloroasă ca vitamine şi resta$ilirea di"estiei. 7tenţie cei cu ulcer sau "astrite.)ei care au făcut !ro$a că !ot su!orta $ine 3 inea 3ustnicească, o !ot folosi din !lin. cu efecte deose$ite.1 . Pâine Pustnicească Ghi,eci)erealele măcinate cu tot felul de Le"ume şi erdeţuri, se face o )ocă tare si se usucă. La folosire se remacin !re!ară tot felul de Reţete, mai ales 1u!e - )ior$e. u se fac 3re!arate )erealiere cu 3roteicile ?nuci şi alte seminţe %n cantitate mare, sau $oa$ele !roteice ca slinte, năut, fasole etc.@ şi nici cu amidonoasele ?cartofi, a!i, castane@, şi nici cu dulciurile.

1e !ot face totuşi nişte com$inaţi cu ructe şi dulciuri, dar care se folosesc ca “delicatese” şi doar sin"ure şistomacul "ol, !rintre mese sau %n 3osturi de re!aus alimentar.2D. Pâine Pustnicească preparată cu di"erite +ructeructele de se&on ?mere, !rune, caise, că!şuni, &meură, stru"uri, etc. se rad şi se &dro$esc direct cu 3 ine sim!lă, %n cele două !ro!orţii, de D -S J ori ructe, ori 3 ine 3ustnicească şi cu un mic aromant de coa'ă de scorţişoară, mentă, salvie, cim$ru, chimen.

1e măn ncă imediat, sau se usucă, sau se face 1uc-la!te.7cestea sunt foarte "ustoase şi $ine tolerate de toţi.1ă se evite amestecul ructelor acre cu cele dulci, să fie de aceiaşi cate"orie şi sin"ure, nu mai multe sortimaltern ndu-le. ructele !rea acre ca şi !rea dulci fac rău, să fie !ro!orţia de D J dulce sau D J acru.

21. Pâine Pustnicească cu mici adausuri de semin3e uleioase :i "ructe ca cele precedente.22. Pâine Pustnicească din celelalte Cereale 4orez. o,ăz) orz. secară) mei) hri:că61e face sim!lu ca şi la !re!ararea 3 inii 3ustniceşti de 9r u ?ve&i anterior@. 7tenţie, !entru acestea se indicăacrire mai mare ca să nu se mai folosească alte acidifleri străine. La!tele, 1u!eie - )ior$ele - 1osurile din acde diferite )ereale sunt o "amă %ntrea"ă de 3re!arate - Reţete.)u acestea se !ot face de asemenea toate Reţetele res!ective, ca şi cu 3 inea de 9r u ?ve&i cele anterioare@

2 . 7(PT'7' de Pâine PustniceascăMenţionăm şi accentuăm aici !e “La!tele de 3 ine 3ustnicească”, ce noi %l considerăm tot aşa de aloros ca !ro!riu &is. 3entru $olnavi, )o!ii, Bătr ni, La!tele e"etal este sin"urul La!te accesi$il. La!tele o$işnuit %n ""ăseşte "reu şi a!oi este !refăcut şi de"radat, ca şi ntul şi alte !re!arate Lactate. )e a mai rămas este )aşul şi4elemeaua, ca Br n&eturi din La!te direct.

La!tele e"etal indicat de Medicina noastră este cu alori asemănătoare.7m adău"at la fiecare Reţetă cu 3 ine 3ustnicească, menţiunea că se !oate face şi La!te - 1uc - )ior$e.7şa noi nu mai re!etăm Reţetele, recitiţi cu atenţie fiecare Reţetă !recedentă cu 3 inea 3ustnicească şi faceţires!ectiv, du!ă fiecare %m!arte.3entru La!te - 1ucuri - )ior$e - 1osuri, 3 inea 3ustnicească să fie mai mult 3os!ită-acrită, ca să nu se mai foalte acidifieri străine.2#. 7aptele de Pâinea Pustnicească simplă O 4rei lin"uri de 3 ine 3ustnicească se &dro$esc $ine şi se !un %ntr-un !ahar cu 7!ă şi se amestecă $ine şi face ca un La!te. 1e lasă foarte !uţin ! nă se lasă !artea "rosieră şi se toarnă !artea lă!toasă %ntr-un alt !ahar $ea %ncet du!ă indicaţiile de mai sus. 3este ce a rămas %n !rimul !ahar, se mai !une altă 7!ă şi se lasă c tevse mai face un La!te mai diluat, ce se !oate $ea !rintre mese, sau se !une la su!e-cior$e, sau se lasă ! nă a d

se facă !uţin acrişor, ca un Borş.;nce!eţi cu !uţin, ţin nd mult %n 9ură, ! nă veţi c şti"a “9ustul savuros” al 3 inii necoa!te. La!tele din 3 inea3ustnicească 1im!lă este cel mai indicat la %nce!ut şi mai ales (imineaţa. u-D faceţi !rea concentrat.2*. 7aptele de Pâinea Pustnicească de Mălai-porum/1ă nu se uite Mălaiul de 3orum$, din care se face o 3 ine 3ustnicească foarte valoroasă, mai ales !entru ceidirect ener"etice?!orum$ul fiind sortimentul 9al$en direct !entru ener"iile [email protected] !re!ară ca şi cea din 9r u. 7tenţie să fie c t mai fin măcinat Mălaiul, şi din Boa$e inte"rale ?nu din Mălaidin comerţ, din care se scoate tocmai !artea lă!toasă@. Măcinaţi d-voastră $oa$ele de !orum$, faceţi o !astfoarte mic adaus de 9r u ?ce a'ută la dos!ire@ şi lăsaţi la (os!it mai mult ?să se acrească mai $ine. că Mălaio tărie "reţoasă şi !rin dos!ire se neutrali&ea&ă@. (u!ă (os!ire la fei se !une %n 7!ă, se freacă $ine şi se se

1



lă!toasă, ce este !uţin acrişoară. 1e %nce!e cu !uţin şi !ro"resiv să măreşte do&a. oi indicăm o <i La!te de cealaltă <i de Mălai - 3orum$.

2 . 7aptele de Pâinea Pustnicească cu di"erite com/ina3iie&i Reţetele cu 3 ine 3ustnicească %n diferite com$inaţii, din care se !oate face c te un “1ortiment de La!Lichidul este “s n"ele” $iolo"icului. ără s n"e nu este circulaţia hranei. (aţi mare im!ortanţă hranei lichide.(ar tre$uie să ştiţi cum s-o folosiţi. u amestecaţi 2rana lichidă cu cea consistentă.;n $oli ori se măn ncă la o masă numai lichid, ori numai consistent, sau foarte !uţin una faţă de cealaltă. (im

este indicată cea lichidă, la !r n& cea concentrată şi seara cea semilichidă.7cestea sunt M ncarea !ro!rie $olnavilor "ravi şi de$ili di"estive&i.

7tenţie, 1u!ele - )ior$ele ca şi La!tele din aceste Reţete să fie folosite cu in"erare lentă, chiar dacă sunt lich“mestecate-ţinute mult tim! %n 9ură”, ca să se im!re"ne&e suficient de sucurile salivare. 1ă nu fie cantităţales ! nă se face o$işnuirea. +rice reacţie ne!lăcută să nu vă s!erie şi nici să renunţaţi la (ietotera!ia lor.

7t t La!tele c t şi )ior$ele res!ective, alternaţi-le !e <ile, dar nu le amestecaţi. a de!inde şi de $oala res!ectivun accent !e ceva. Im!ortant este să vă "ăsiţi 1ortimentul ce vă !lace cel mai mult, care să vă fie “3rietenul7limentar”. ? e&i şi )a!. La!tele e"etal din 1eminţele leioase@. u vă s!eriaţi de unele reacţii ne!lăcute, ca $alonări, "reţuri şi chiar vărsături, ce %nseamnă că se face cu a“măturarea” şi curăţirea. (u!ă acestea vă veţi simţi uşuraţi ca du!ă o $aie.;n intestine tre$uie să fie !este H J )ereale, altfel vorfi $olnave K sursă de auto into#icare”.

M ncaţi %ncet şi cu lin"uriţa, ca să se im!re"ne&e cu sucurile salivare c t mai mult.1unt unii care fac imediat diaree la ne-fierturi. 3 nă se re"lea&ă di"estia se !ot face “1u!e - )ior$e” du!ă indmai sus, dar %nainte se fier$e o cantitate de 7!ă ?ce nu mai !roduce diaree@ şi a!oi se amestecă du!ă o uşo3 inea 3ustnicească şi res!ectivele adaosuri.

;nce!eţi cu !uţin, ! nă se resta$ileşte Memorialul de 3 ine. Insistaţi, chiar dacă a!arent aveţi re&istenţă şi re“$ariera” !e care tre$uie s-o treceţi. oi mai recomandăm o modalitate de introducere !e neo$servatele, %n )irul de 3orum$, cu )irul de +re&, care sunt “liantul” cel mai neutru şi care se !oate folosi din !lin.

+ !erioadă folosiţi 3 ine 1eminaturală ?reţeta D@, evit nd tot mai mult 3 inea o$işnuită coa!tă. )u tim!ul măde 3esmet de 3 ine 3ustnicească, la Q J şi a!oi la E J, ! nă la H J, şi %n sf rşit treceţi total la 3 inea 3ustnice9ustul %nce!e să devină tot mai !lăcut şi a"rea$il şi o 2rană 1ănătoasă va fi de acum m ncarea (-voastră. M)erealele semifierte şi 3 inea 1emi-naturală, vi se va deschide "ustul şi !entru ructe ?de o$icei res!inse de $mai ales@. ructele sunt a “doua 2rană” du!ă )ereale. ructele dese&on cu 3esmet D J de )ereale dos!ite, vaMasă de (imineaţă, sau de 1eara.

2 . Pesmet de Pâine Pustnicească ?din diferitele )ereale, dar una sin"ură %n folosire@ cu ructe de se&onructele de se&on rase sau tăiate se com$ină cu 3esmet D J 3 ine 3ustnicească. (imineaţa sau 1eara, sau !rinMese, aceasta va fi o 2rană consistentă şi 1ănătoasă. 1ă se evite (ulciurile (imineaţa, s!re 1eară să fie ructedulci.(os!irea este auto$ucătarul alimentelor. 3re!aratele Medicinii noastre au la $a&ă “dos!irea”, care %nlocuie“fier$erea”, care şi mai mult face “!redi"erarea”, ?at t de necesară@, care %ncă odată mai mult. face “%ndfermentarea lactică”, ce %nseamnă o acidifiere directă şi !ro!rie-naturală. cu o C%m$o"ăţire” de “fermenţştiute %n “dro'dii” ?cele mai $o"ate %n acest sens@. 3rin (os!ire se face o “ niformi&are” a %ntre"ului am !re!arare-mărunţire se fac se!arări contrare %ntre !ărţile e#terne-coa'ă şi mie&F !rin (os!ire se di&olvă coaşi conţinutul se !ătrunde cu !ărţile din coa'ă. 7şa, chiar dacă se face &isul “La!te”, %n acesta este totuşi o“inte"ralitate”, datorită (os!iri. 1ucurile şi e#tractele direct din 1ortimente ne-dos!ite sunt “fra"mentare, cu contrare”. )el mai im!ortant este “echili$ru” %ntre 7ciditate şi 7lcalinitate, ca şi “trecerea directă” dintr-o !)himia consideră că acidul face distru"erea totală a !ărţii alcaline şi invers, alcalinul transformă total acidul%n $oli se !are că %ntr-adevăr esle şi acest !roces e#tremist. “ ier$erea” face tocmai acest fa!t de transform“$locarea” oricărei fle#i$ilităţi dintre acid şi alcalin. li!sa de “trecere una %n alta” fără “autodistru"ere” şi “distru"erea celeilalte !ărţi”.

1



6i de aici %n $oli, !rocese “acide” ce distru" toate !rocesele alcaline.1e vor$eşte de “selectarea dintre acid şi alcalin” a alimentelor ?cu &isele incom!ati$ilităţi@. oi considerămanume fa!tul de distru"erea “M/M+R7L L I” dintre acid şi alcalin. ) nd un “acid” nu mai are “Memorialulcom!lementar al alcalinului”, este un “acid distructiv” şi c nd un “alcalin” nu mai are “Memorialul com!lemacidului, se face un “alcalin distructiv”. 1ă nu se confunde această “acidifiere - alcalini&are” cu “!utrefacţ“termină “(os!irea - autofermentarea” se trece %ntr-o scurtă “autoalcalini&are”, care de nu “trece iarăşi %1e !roduce C!utre&irea-stricarea”.(ro'diile sunt “(os!iri cu ca!acităţi” de a trece alcalinul iarăşi %n acidifiere. (e aceea, folosirea tre$uie făcutstarea dintre “(os!ire şi ;ndro'dire”, altfel a!are “!utre&irea-omor rea”. (ro'diile se !ot C sca”, !ăstr ndu-se

“ca!acitatea de Re-(os!ire”. 7şa scarea 3re!aratelor noastre (os!ite este Modalitatea o!timă de 3ăstrare.;n $oli se de"radea&ă tocmai acest “Memorial”. La fel, fier$erea, rafinarea, oţetirea chimică şi anor"ani&asu$stanţe. oi definim “Biolo"icul” tocmai ca “memorial”. oi mai consemnăm ca Medicină Isihastă, un fa!de “rememorarea Memorialului de )omunicare reci!rocă”, care este “dos!irea”. Mare atenţie la “Modul de care nu tre$uie să fie o “su$stanţă rafinată” ?ca oţetul-acidul direct, ci o “7utoacidifiere-alcalinitate”. 7crirsau alte aciduri rafinate este o adevărată “nenorocire” alimentară. Mai mult o “acidifiere străină de !ro!ria este la fel de contrară şi distructivă.

(os!irea de care vor$im noi este tocmai “7utoacidifierea - alcalinitatea !ro!riului 1ortiment şi 3re!arat alimfără adaos de o “aciditate străină “. (e aici insistenţa si recomandarea %n Reţetele noastre, de “3re!arare cuadică mai %nainte cu c teva ore, tim! %n care să se facă tocmai această “(os!ire - autoacidifiere - alcalinita

+rice “amestec” de 7limente, ori c t ar fi de a!ro!iate, au o oarecare “contrarieiate-incom!ati$ilitate”. (ar“amestec ndu-le şi lăs ndu-ie să se (os!ească”, le laşi tim! să se “%m!rietenească-comunice”, ca o “!redi"erle neutrali&ea&ă astfel contrar i etatea. 1ă nu se confunde “alimentele c t mai !roas!ete” cu “m ncarea” lor1e !oate m nca “imediat” ceva !roas!ăt doar dacă nu se mai amestecă a$solut cu nimic, dar orice amestec ade “(os!ire - recunoaştere -comunicare reci!rocă”. 7şa este "reşit ca 1alatele să fie m ncate imediat cum se ci tre$uie lăsate cum se !re!ară, ci tre$uie lăsate un tim! la “(os!it” ?ce nu le distru"e en&imele şi vitaminecontră le “%m$o"ăţeşte”. 4re$uie avut %n vedere %nsă, ca să nu se “o#ide&e” , %ncă o !ro$lemă "rea %n7limentare.

+rice 7liment care %şi distru"e “ orma”, %nce!e să “moară”, !roces !rin &isa “o#idare - %nne"rire”, care ddistru"erea “en&imelor vitale”. (e aici "ri'a ca să se “o!rească o#idarea”. leiul face %ntru-c tva această o!rde 9rău ?cereale %n "eneral@ şi de 1eminţe leioase, ca şi de Boa$ele Le"uminoase, %m!iedică foarte mu

care şi mai mult “%nlesneşte” !rocesul “(os!irii “, care face %ncă o dată mai mult, o “Re-vitali&are”. Recoorice amestec să se !ună imediat !uţină “ ăină inte"rală” şi “1eminţe uleioase” ?nuci, alune, de dovleac, r şn !roas!ăt@. (+13IR/7 se face foarte sim!lu.

+rice 1ortiment, ca şi orice amestec, du!ă mărunţire-!re!arare, se lasă un tim! la “autofermentare-alcalini&)ăldura favori&ea&ă acest !roces.)erealele şi Le"umele să nu fie !rea mult “(os!ite”, dar “Boa$ele le"uminoase”?soia, fasolea, ma&ărea, năulintea@ tre$uie intenţionat mai mult dos!ite, că au o “tărie to#ic-contrară” ?ce doar !rin fier$ere şi dos!ire autofermentare mai mare, se neutrali&ea&ă@.Boa$ele Le"uminoase de nu se “acresc $ine” !rin (os!ire, să mai fie lăsate %ncă un tim! şi a!oi m ncate. 1emici cantităţi, mărindu-se !ro"resiv du!ă su!ortarea fiecăruia.

3 inea 3ustnicească din 9r u nu se dos!eşte dec t !uţin, ca să se folosească direct ?că de se acreşte !rea tare n !oate m ncată "oală@. 3entru La!te şi 1u!e - )ior$e ca şi !entru 1osuri, e $ine ca şi 3 inea 3ustnicească să fitare (os!ită-acrită, ca să nu se mai folosească altă acritură străină ?ce strică@. (in celelalte )ereale să se facdos!ită-acrită, că se foloseşte doar ca La!te şi 3re!arate cu amestecuri. La fel din Boa$ele Le"uminoase.

3roteicele sunt cele mai !retenţioase. ;n (ietotera!ia Medicini noastre folosim ca 3roteice Boa$ele Le"uminu&uale, care fiind ne-fierte, dar (os!ite ?%n locul fier$erii@, au o “su!er - concentrare” ce necesită c teva s!eciale.;n !rimul r nd, 3roteicele noastre (os!ite se consumă %n cantitate foarte mică, av nd “!uterea hrănitoare” suaceastă evaluare. + “lin"ură” de 1oia (os!ită ?sau de celelalte@ face mai mult ca o 'umătate de N", de carnasemenea se folosesc mai ales la %nce!ut %n !ro!orţie de D J faţă de un “liant-au#iliar”, sau un al doilea 1

1



tre$uie să vă lăcomiţi %n cantităţi mari, că mai mult strică. 3roteicele (os!ite au toate valorile naturale ?fiinfier$ere@ şi sunt tolera$ile %n totalitate, condiţia fiind %nsă “cantitatea şi !ro!orţia mică”, altfel se fac inc

2B. 0oia dospită+ lin"ură de Boa$e de 1oia ?sau mai mult, du!ă necesar, dar nici !rea mare cantitate, că 1oia este foarte conener"etică@, se macină c t mai fin cu totodată o lin"uriţă de 9r u cu !uţină 7!ă fac ndu-se un mic cocoloş, c !une %ntr-un vas la cald, de o$icei de 1eara, ca !e tim!ul no!ţi să ai$ă tim! să se dos!ească, ! nă la o uşoarămurare ?să nu se măn nce dacă nu s-a acrit !uţin@. 7ceastă dos!ire este asemenea “fier$erii” că %i neutralne!lăcut şi semi - to#ic şi o face di"esti$ilă.

La folosire, se adau"ă !uţină ucă r şnită, un mic condiment-verdeaţă, !uţină )ea!ă sau usturoi şi se face o 3afoarte 2rănitoare, mai mult dec t carnea şi orice !re!arat 3roteic. 1oia are toate 3roteinele esenţiale, de aceeconsideră “carnea ve"etală !rin e#celenţă”. /ste o cantitate mică, dar care face c t o mare cantitate de alte !rmăn ncă %ncet, cu erdeţuri, mestec nd $ine, savur nd 9ustul !lăcut. (e ţi se !are !rea tare la "ust, mai diluea&ar&avat ?dar nu dulce, var&a fiind cea mai indicată@. )ei care nu sunt o$işnuiţi, li se va !ărea "reţoasă.cu !uţin şi să se scoată %nt i !artea Lă!toasă ?din care să se facă a!oi )ior$ă@.

oi insistăm !e 1oia, că este 7limentul cel mai com!lect !entru 3ostitori şi !entru $olnavii care tre$uie să evişi lactatele. 1oia du!ă dos!ire să se usuce %n strat foarte su$ţire, sau mărunţită. ca să nu muce"ăiască. scat !uţin acrişoară este totuşi tolera$ilă. 1e remacină foarte fin şi se face la folosire 3esmet. + Lin"ură de 3esmface mai mult dec t o farfurie cu alt ceva fiert, %n tim!ul 3ostului şi $olnavii slă$iţi <ilnic (imineaţa să mănLin"ură de 3esmet de 1oia, cu !uţine 1eminţe de dovleac?sau altă uleioasă@, ţin nd c t mai mult %n "ură. / !oate asocia şi cu un Măr sau altă ructă de se&on ?dar să nu fie dulci, că dulciurile cu !roteicele sunt contr

)hiar dacă vi se !are res!in"ătoare, insistaţi !e 1oia. )u tim!ul o veţi a"rea. /ste cel mai 2rănitor aliment, caretre$uie %n cantitate mare. 1oia de este fiartă, toată 2rana esenţială se !ierde şi răm ne doar o !arte ener"eticşi !entru $olnavi into#icanta. + Lin"ură de 3esmet de 1oia cu un Măr, face o “masă !uternică” !entru a %nclucru. Mai !uteţi folosi a!oi şi mai multe ructe de se&on, dar să nu fie dulci, sau amidonoase. 7ltă m ncarecel !uţin o oră 'umătate.

2 . 7inte dospită)a la Reţeta de mai sus, dar %n loc de 1oia se foloseşte Lintea, care la fel este foarte hrănitoare. 7tenţie la dfie ! nă la o uşoară acrire, altfel mai $ine mai aşte!taţi, sau m ncaţi altceva şi !re!aratul res!ectiv !uneţi-l dudos!ire la uscat şi-l aveţi la %ndem nă !entru a doua <i. 3re!aratul acesta uscat se mai moaie cu !uţină 7!ă şfoloseşte du!ă indicaţiile !recedente, cu adausul de condiment şi eventual diluarea cu verdeţuri. 1ă se %nce

D. +asolea /oa/e dospităasolea $oa$e este de asemenea “carnea ve"etală”, foarte concentrată, ener"etică şi hrănitoare. (ar cum se fo$işnuit, cu o fier$ere de ore %ntre"i, %i distru"e mai mult de trei sferturi din valoare şi o face "rea şi cu eşi to#ice. asolea $oa$e %nsă nu se !oate m nca direct, că are o to#ină, “fasolina” ce se neutrali&ea&ă !rin !rin “dos!ire - acrire - murare”. oi ale"em dos!irea, care nu o de"radea&ă. 7tenţie, asolea este şi mai !rete1oia, tre$uie dos!ită şi mai mult, ! nă la o acrire mai accentuată, că astfel este to#ică.3re!ararea ca la Reţeta !recedentă, doar că se foloseşte asolea dos!ită. La fel, recitiţi indicaţiile de la 1oia d3esmetul de asole dos!ită să fie folosit ca şi cel de 1oia. cu !recauţiile res!ective. asolea $oa$e are cel mai3otasiuF de se fier$e acest 3otasiu devine A“mort”.1ă nu fie cantitate !rea mare, că este foarte ener"etică, ce !roduce la tineri şi necăsătoriţi efecte !rea ener"i&

Partea a *-a

1.Mazarea /oa/e dospita) naut dospit) /o/ dospit) sam/uri de nuca?sau de dovleac sau de floarea soarelui salune de !adure@dos!iti.1emintele uleioase sunt si foarte !roteice, o alimentatie de valoare !entru dietotera!ie. 1e &dro$esc in douasam$urii si se !un in a!a sa se moaie D ore ?ca sa nu incolteasca@ si a!oi se macina sau se rasnesc, sau sera&atoare foarte fina, se mai adau"a !utin "rau macinat si se face o coca moale, si se lasa la dos!it !ana la oacrire. 1e folosesc ca si cele !recedente, cu verdeturi, la sosuri si cior$e.

1



)o!iii, tinerii si toti cei necasatoriti, atentie G (ulciurile sunt otrava-dro"ul care ucid cresterea si de&voltare(ulciurile sa fie ca “medicament”, nu ca aliment.)o!iii, tineri, si toti cei necasatoriti, atentie G- u mancati alimente e#!lo&ive care va e#!lodea&ă şi toate “rener"etice”. 4oate alimentele fierte şi !roteice, dulciurile, sunt e#!lo&ive. )erealele şi &ar&avaturile sunt cconstructive. M ncaţi )ereale !este H J şi veţi fi 1ănătoşi. u fiţi %nsă fi#işti, m ncaţi de toate dar cu !recauţdu!ă %m!re'urări. In munci mai "rele folosiţi o hrană mai consistentă.1osurile sunt un 3re!arat 7limentar de mare folos, !entru a"rea$ilitate şi a!etit.)a şi La!tele şi 1u!ele - )ior$ele, 1osurile se fac din toate şi !entru toate Reţetele.

2. M!9'7 de 0os simplu1osul sim!lu este doar din: )ea!ă ?sau !ra&, sau usturoi, care la cei cu afecţiuni "rave di"estive se e#cludF ssau hrean@, cu !uţin condiment ?verde sau uscat@, cu !uţine seminţe uleioase ?nuci, sau alune, sau de dovsoarelui@, cu !uţine măsline şi )iu!erci sărate sau murate, sau uscate ?de este !osi$il@, cu !uţine murători-?var&ă sau castraveţi muraţi, $orş, alte verdeţuri murate %n sare, şi doar %n ca& e#ce!ţional Lăm ie ce nucom!ati$ilă, ne fiind autohtonă@, ce se amestecă $ine ! nă se face o 3astă ?chiar ca ntul e"etal, ce !oate fiatare@, ce se diluea&ă du!ă dorinţă cu “&eama murată”. 1e !une şi !uţin 3esmet de 3 ine 3ustnicească D J7cest 1os !oate fi făcut şi !entru mai multe <ile, mai ales Iarna ?nu !rea este $ine să stea la fri"ider@.)u 1os se !re!ară toate Meniurile noastre, de la cele semi!re!arate la cele ne-fierte.

Recitiţi toate Reţetele cu 3 ine 3ustnicească şi la fiecare este indicaţia şi !entru 1osuri.7ceste 1osuri se măn ncă doar cu 7limentele de erdeţuri ?salată, lo$odă, s!anac, frun&e de $o$, frun&e de

de tătăneasă etc.@ sau Le"ume ?morcovi, !ăst rnac, ţelină, dovleac, sfeclă roşie, ridiche etc.@, ca 3iureurimoduri de !re!arare. )u !re!arate 3roteice se e#clud )erealele şi se !un cele !roteice.. 0osuri cu 7eguminoase Proteice

La 1osul sim!lu ?Reţeta de mai sus@ se mai adau"ă D J c te un 1ortiment de Boa$e Le"uminoase 3roteice ?soia, linte, $o$, ma&ăre, fasole, năut, nuci, arahide, alune de !ădure, seminţe de dovleac sau floarea soare1os se măn ncă doar tot cu 7limentele 3roteice, ca 3iureuri sau alte moduri de !re!arare. 1in"urul )ir de Măeste com!ati$il. )u 1alatele de erdeţuri neamidonoase, la fel se com$ină $ine.#. 0osuri cu 7egume sau erde3uriLa sosul sim!lu ?Reţeta de mai sus@ se mai adau"ă D J c te un 1ortiment de erdeţuri sau Le"ume ?salată, s!anac, frun&e de $o$, frun&e de !ă!ădie, frun&e de tătăneasă etc.@ sau Le"ume ?morcovi, !ăst rnac, ţelisfeclă roşie, ridiche, cartof crud, "ulie etc.@, ca 3iureuri sau alte moduri de !re!arare.La 3r n& să fie folosite 1osurile 3roteice, 1eara celelalte.

oi e#cludem roşiile, $ulionul, maione&ele, ardeiul, untul, uleiul direct, că acestea mai ales !entru $olnaviitre$uiesc evitate.7ceste diverse 3re!arate cu 1osuri se măn ncă cu Lin"uriţa, amestec nd c te !uţin a!oi cu 1osul 1im!lu mai &sau mai concentrat la fiecare in"erare, mai mult sau mai !uţin du!ă "ust şi du!ă !referinţă. (in acestea se !oao mică 3orţie de 1u!ă-cior$ă, adău" ndu-se 7!ă sim!lă, cu !uţină murătură-acritură !entru "ust şi %ncă !uţincondiment, care se %ncăl&eşte !uţin ?să nu a'un"ă la fier$ere@.

;ncă o dată atenţionăm, ca 3re!aratele cu 7limente 3roteice, să nu fie amestecate cu dulciurile şi amidonoasincom!ati$ile. ;n (ietotera!ia noastră, cele 3roteice sunt cele din Boa$ele Le"uminose şi 1eminţele leioase cantitate mare. Lactatele şi Br n&eturile sunt com!lect dincolo de orice amestec.)ei care nu !ot m nca 3iureul de Boa$ele Le"uminoase (os!ite, fiind !rea tari la "ust, !ot trece direct la o 1u!

)ior$ă mai concentrată ?su!ort ndu-se mai $ine@, cu toată cantitatea res!ectivă şi se măn ncă aşa, %ncăl&i1unt unii care fac imediat diaree la ne-fierturi. 3 nă se re"lea&ă di"estia se !ot face “1u!e - )ior$e” du!ă indmai sus, dar %nainte se fier$e o cantitate de 7!ă ?ce nu mai !roduce diaree@ şi a!oi se amestecă du!ă o uşores!ectivele adausuri.1osurile se !ot folosi şi cu ructe, dar se măn ncă doar cu ructe şi !e stomacul "ol. )ei in"enioşi şi mai ales $ucătăreşele "ăsesc Reţete diferite şi %n acest sens. Im!ortant este să se res!ecte “se!ararea strictă” dintre sincom!ati$ile.

*. 0os simplu din Cereale pentru +ructe de sezon1ortimentele de )ereale ?doar c te unul@ dos!ite %n !reala$il, se fac un “La!te "ros-concentrat”, !rin diluar

1



sim!lă, la care se adau"ă mentă sau cim$ru etc., !uţină coa'ă de lăm ie, de nucă de cocos, de scorţişoară, !u?sau alune, sau de dovleac, floarea soarelui@, !uţină miere ?dacă ructele nu sunt dulci@, !uţină 3ul$ere duscate.1e!arat se face 3iureul de ructe şi se măn ncă cu Lin"uriţa amestec nd cu sosul du!ă "ust la fiecare in"erare $ine să se amestece 1osul tot cu ructele, că ori este !rea diluat, ori !rea concentrat, ce %m!iedică a"rea$ilit9ăsiţi-vă un “1os !ro!riu”, care vă este cel mai a"rea$il şi folosiţi-D !e acesta !ermanent, schim$ ndu-D dinc nd cu un altul. u vă com!licaţi cu multe forme, că sunt la$orioase şi o$ositoare. La fel şi cu toate felurile3re!arate.

. 0os simplu din >oa/ele leguminoase Proteice pentru +ructe de sezon(eşi 3roteicile sunt incom!ati$ile cu ructele şi mai ales cu cele dulci. 1osurile 3roteice %n cantitate de D J “tolera$ile” şi foarte hrănitoare.1osul de 1oia dos!ită ?sau din celelalte, linte, Ma&ăre, ăut, Bo$@ cu ructe de se&on, este un 3re!arat de cei foarte sla$i şi de$ili di"estivi.3re!ararea şi folosirea ca %n Reţeta !recedentă.1osui de Le"ume ?morcovi, dovleac, "ulie, etc.@, la fel.. 0os de Mentă ?sau chimen, cim$ru, coa'ă de lăm ie. de nucă de cocos, scorţişoară, etc,@ !uţină nucă ?sa

de dovleac sau floarea soarelui@, !uţină miere ?dacă ructele nu sunt dulci@, !uţină 3ul$ere de Măceşe us1e su$ţia&ă cu o ructă mai &ămoasă.1e!arat se face 3iureul de ructe şi se măn ncă cu Lin"uriţa amestec nd cu sosul du!ă "ust la fiecare in"erare $ine să se amestece 1osul %ntre" cu ructele, că ori este !rea diluat, ori !rea concentrat, ce %m!iedică a"rea

B. 0osul din Castane comesti/ile este o adevărată comoară alimentară. 1e face ca la reţetele !recedente, dar)astane. (in )astanele comesti$ile se face şi o adevărată 3 ine ?ca la Reţeta 3 inii 3ustniceşti@.. 0osul din Pul/ere de Măce:e este cel mai valoros ca itaminic. 1e face ca la reţetele !recedente, dar cu M

?uscate sim!lu sau cu aina de "r u@.#D. 0os cu Plante MedicinaleLa fel, dar cu 3lantele medicinale dorite ?c te un [email protected] res!ective se fac se!arat şi 3re!aratele de diferitele sortimente, ca 3iureuri sau alte forme, tot se!arafolosire se “%m$ină” cu “le"ea” (ietotera!iei noastre, ca 1osul să fie D J faţă de 3re!aratul de $a&ă.Reţete cu L/9 M/ O erdeţurierdeţurile şi Le"umele sunt tot aşa de im!ortante ca şi )erealele şi 3roteicile.#1. Piureu de Ridiche rasă cu Pesmet de Pâine Pustnicească sau Grâu măcinatRidiche rasă ?c t cre&i că !oţi m nca@ şi c teva lin"uri de 3esmet de 3 ine 3ustnicească, sau 9r u măcinat,

amestecate $ine cu in"redientele ?s m$uri de ucă, )ea!ă sau !ra&, sau usturoi, cu Q-E Măsline, cu !uţină amurată, sau )astraveţi muraţi@, ce se lasă la “dos!it” mai multe ore, ca să se neutrali&e&e “tăria-usturimema'oritatea $olnavilor nu o su!ortă.)ei sla$i di"estiv !ot face din aceasta du!ă dos!ire, o 1u!ă mai adău" ndu-se eventual !uţină ar&ă murată, sa)astraveţi muraţi, care şi mai mult se strecoară de !artea "rosieră. 1e mai %n"roaşă eventual cu 3esmet de 33ustnicească, sau !uţin mie& de 3 ine o$işnuită ?!entru cei nu !rea "rav $olnavi@.

#2. Piureu de 0"eclă ro:ie rasă7celeaşi In"redientele ?s m$uri de ucă, )ea!ă sau !ra&, sau usturoi, cu Q-E Măsline, cu !uţină ar&ă mural)astraveţi muraţi etc., dar %n loc de 7midon de )artofi se !un c teva Lin"uri de 9r u măcinat şi 1feclă Roşiecre&i că !oţi m nca@. 1e lasă la dos!it mai mult tim!, ca să se neutrali&e&e tăria 1feclei. 1e măn ncă direccei sla$i di"estiv se su"e şi se aruncă !artea "rosieră, sau se face 1u!ă ca la Reţeta !recedentă şi se strecoară

# . Piureu de Gulie rasă) de Morco, ras) Piureu de &api) Păstârnac ra:i) Eelină rasă) Piureu de =rzici cru ?&dro$ite ra!id cu !uţină 3 ine 3ustnicească !entru a nu se o#ida - %nne"ri@, 3iureu de 1alată erde, 3iureude (ovleac, de ar&ă murată, de )astraveţi muraţi. La fel. u uitaţi <ilnic 1acrotera!ia, Mo$ilotera!ia şi 3sihotera!ia. Medicina com!lectă este divin. 1uflet şi )or!. e&Indicaţiile res!ective anteriore. iinţa noastră )reată este “!ecete de chi! divin” şi 3ersoana res!ectivă )reată, r ndul ei este ca 1uflet şi )or!. Ba&a este %n chi!ul divin, fără de care 1ufletul şi )or!ul se destramă. u uita1acrotera!ia.

<ilnic, (imineaţa du!ă toaletă şi toate celelate, mestecaţi !uţină 3 ine 3ustnicească ca !e o $om$oană, ca să f“o$işnuirea”. )hiar de vi se !are fără "ust, nu renunţaţi, cu tim!ul veţi desco!eri c t de !lăcută este. La fel, %mestecaţi !uţine Boa$e 3roteice dos!ite ?1oia %n s!ecial@. 7stfel faceţi şi “toleranţa” lor. 4re$uie %ncet-%la 2rana naturală. Idealul este ca (imineaţa să m ncaţi o !orţie &dravănă de 3 ine 3ustnicească sau de Boa$

1



dos!ite, cu ructe de se&on.##. 7apte de 0emin3e uleioase1e r şnesc c t mai fin 1eminţele de loarea 1oarelui, de (ovleac, uci sau 7lune, %nmuiate şi (os!ite %nainteEP, ?doar c te un sortiment@ şi se !un %ntr-un !ahar cu 7!ă şi se $ate lichidul $ine ! nă se face ca La!tele. !artea lă!toasă, care se $ea %ncet.#*. =nt de 0emin3e uleioase1eminţele !re"ătite ca mai sus se fac ca o 3astă c t mai "roasă, frec ndu-se $ine, adău" ndu-se !uţin !ra&, usc teva măsline, o verdeaţă uscată sau !roas!ătă, !uţină var&ă murată, sau castraveţi muraţi, sau ciu!erci la smurate. 4oate $ine amestecate, să fie ca un nt, ce se !oate folosi la 1osuri, )ior$e, sau direct !e 3 ine.

iu şi omor t.(umne&eu a )reat doar ce este viu. 3ăcatul a “adău"at” anormalitatea neviului - morţii. (e aceea !rimul fa!t 1ănătăţii noastre este le"ătura cu viul, %n Rai se m nca fară să se omoare, doar !artea ie, care miraculos secea interioară, fără a ru!e sau distru"e, ca o “(ăruire fără consumare”. (e aici se &ice că de fa!t noi nu asimm ncare dec t această “!arte vie”, restul o !refacem %n re&iduuri intestinale, ce le aruncăm. 2rana este dec“Memorie” a viului.)um să m ncăm fără să “omor m”= 1e consemnea&ă ştiinţific, că !rin omor re se secretă o “to#ină “ ce nu dciment nd totul cu aceasta. (a-ţi mare im!ortanţă acestui fa!t, de a nu “omor%” alimentele, %n !rimul r nd d“recoltare”, Le"umele nu le ru!eţi, ci luaţi %n aşa fel ca 3lanta res!ectivă sa-şi !oată menţine iaţa, să creas4ot ce creşte !e c m! fără cultivare, de nu i se scoate rădăcina, se reface, deci se !oate folosi !artea aeriană. foloseşte şi Rădăcina, atenţie, se smul"e 3lanta cu totul şi se taie un centimetru de Rădăcină cu !artea aeria

foloseşte doar du!ă ce a %nce!ut să se usuce, sa “adoarmă” ea de la sine@ şi se foloseşte doar !artea răma)artofii şi toate Rădăcinoasele, nu le m ncaţi dec t du!ă ce le se!araţi deci “un centimetru” din !artea unde scu !artea frun&elor ?care de se recultivă se re"enerea&ă@.

La !ra&, cea!ă şi cele ce au “mustăţi”, se!araţi-le cu un centimetru de materie res!ectivă şi doar du!ă o uscafolosi şi !e acestea. “Mustăţile-rădăcinile” sunt foarte hrănitoare, dar nu imediat, că altfel se omoară cu sec“to#inei morţii”. 2reanul şi toate Rădăcinoasele, au iul %n !artea de nire dintre Rădăcină şi run&e, care nconsumă dec t du!ă uscare. 1alata verde, s!anacul, nu se ru!e, ci se foloseşte doar lu nd run&ele de !e lăturinima, că nu mai creşte@, iar de se ia toată 3lanta, se scoate direct cu Rădăcină şi se se!ară !artea aeriană ccentimetru de rădăcină şi a!oi se “tunde” frun&ele mai de sus !uţin de Rădăcină ?şi aşa se !ot m nca şi runa rămas să se usuce, sau se aruncă@.

oi consemnăm că este o nenorocire folosirea seminţelor şi frun&elor direct din “%ncolţire şi creştere t nărru!ere şi !re!arare se secretă tocmai “to#ina omor rii” ?%nc t de"ea$a au &isele en&ime şi vitamine, că sunmemoriile morţii, nu ale iului@. +rice su$stanţă c t de valoroasă ar fi, de are “ to#ina morţii”, se “ne"ativi

3rin “%ncolţire” ca şi run&ele foarte tinere, se %m$o"ăţeşte %ntr-adevăr “vitalitatea”, dar tre$uie făcut cne"ativi&e&e cu to#ina morţii. 1e !oate folosi acestea, doar du!ă o “re-uscare” ca să “adoarmă”. Mai mult%ncolţire, masa celulară este !entru !ro!ria re"enerare, nu !entru “dăruire”, %nc t di"estia noastră tre$uie sefort %n&ecit !entru a-i forţa asimilarea. erdeţurile foarte tinere-crude, nu le folosiţi imediat, ?&is !roas!escurtă uscare, ca să se o!rească !rocesul creşterii !ro!rii?şi aşa devin di"esti$ile@. +rice aliment “Matur” arelementele” s!re “(ăruire” ?ce sunt astfel uşor di"era$ile şi asimila$ile@. (e aceea, %n s!ecificul Medicini Isihaste, indicăm cu insistenţă “Metoda !unerii la dos!it”, fără %ncolţire” ?mărunţindu-se alimentul şi cu !ulasă la dos!it cam D ore, tim! %n care se face o !refacere s!re (ăruire-asimilare@.

+rice aliment “cedea&ă” "reu să fie consumat, dar !rin “dos!ire-uşoara autofermentare”, se face o “deschidcedare”. olosirea de condimente tari şi aciduri, mai mult le “%nchistea&ă”, de aceia alimentele ce au nevoşi condimente” să fie “dos!ite -autoacidificate” !rin !ro!riu !roces.(eci două fa!te de mare im!ortanţa: ne-omor rea şi autoacidifierea - dos!irea - activarea %n sine.7tenţie să nu fie lăsate alimentele să fermente&e mult, că devin acide. “ şoara dos!ire” este un echili$ru dinalcalin, ce dă di"estiei tocmai fle#i$ilitatea de a-şi re"la du!ă s!ecificitate aciditatea şi alcalinitatea. u “omor%” nici moral, că se face o declanşare de “autoto#icitate”, foarte vătămătoare. Multe $oli se declaun &is “şoc moral”, tocmai !rin !ro!ria “autoto#ina morţii”. +rice !ăcat !roduce %n noi o “m hnire de moarsecretă otrava morţii, de unde su!ortul multor $oli.

1



7 m nca direct “!roas!ăt” are valoare doar dacă se are %n vedere “ne-omor rea”. /ste $ine să vă o$işnuiţi şidirect” al fiecărui aliment, dar multe fiind “intolerante” au nevoie de “dos!ire”. ructele au ca!acitatea de 7directă şi erdeţurile-condimente aeriene ?dar %n cantitate mică@.7tenţie la acest “fond de auto-to#icitate” !e care medicina o consideră “fond !sihic”, dar care are şi o !relunfi&iolo"ică fi&ico-chimică. 7 nu ţine su!ărare, a nu duşmăni, a avea )redinţă %n Binele divin, a ierta, a nufa!te ce vătăma !e alţii, etc. nu sunt sim!le “formule” 3siho-tera!eutice, ci reale “de&into#icări” at t 1ufleteBiolo"ice.iert, semifiert, nefiert. +mul du!ă căderea din Rai are o condiţie mai mult “ener"etică şi cor!orală”, de unds!ecificul +mului de “m ncăcios”. +mul a că&ut %n !ăcat !rin “modalitatea m ncări” ?din !omul morţii@,

că&ut !rin modalitatea 1!irituală şi au devenit “%ntunecaţi”. oi ca Medicină de orientare )reştină, consider“ori"inea memoriilor $oli” ?!ăcatului@ “%n m ncare”.

M ncarea &is “vie - naturală - $iolo"ică” şi cea “moartă -ne$iolo"ică”, sunt două com!onente ale noastre d7damic. In Rai se &ice că se “m nca fără a se omor% “, iar noi du!ă !ăcat “m ncăm omor nd”. (e aici sunt d !osi$ilităţi de m ncare, doar “!ărţile e#terioare” ce nu omoară !lanta sau alimentul res!ectiv, sau consum ndtot alimentul. +rice 7liment %nsă nu “eli$erea&ă hrană” nici !rin “omor re”, %nc t este nevoie de o “forţar“focul” este o astfel de “siluire-!osedare”, de aceea “alimentele devin mai “consuma$ile” !rin fier$ere la fo“e#ces” de consum !roduce un alt efect nociv, odată şter"e a!roa!e com!let “Memorialul !rimordial al iuluio dată “adau"ă” un “memorial de distru"ere-consum”, ce cu tim!ul se răsfr n"e ca “autodistru"ere” ?de undmoartea@.

(e aici (ietotera!ia. ca “re"ăsirea” Memorialului 3rimordial şi atenuarea “memorialului distructiv”. oi indicăm o (ietotera!ie !rintr-o “trecere” uşoară şi !ro"resivă, de la alimentaţia fiartă, la cea semi - fiartă,cea ne-fiartă. 3entru $oli "rave care necesită ceva s!ecial, tre$uie “sărit” direct la cea nefiartă, chiar dacă e“siluire”.4re$uie o o$işnuire de a trece astfel şi s!re o m ncare c t mai naturală, fară !refaceri ce vor deveni distructiv

;nce!eţi cu 'umătate-'umătate, a!oi o!riţi doar la 3r n& un aliment fiert, dimineaţa şi seara nefiert, ca să a'un 'umătate din <ilele 1ă!tăm ni să le m ncaţi nefiert. 3ostul Reli"ios )reştin +rtodo# mai !ăstrea&ă acest Memm ncări doar cu le"ume şi fructe de trei ori !e să!tăm nă ?luni, miercuri şi vineri şi anumite !erioade mai du3atru 3osturi anuale@. oi consumăm mai multe “ener"ii mecanice-moarte”, de aceea tre$uie să redeşte!tăm %n noi şi un “Memorener"ii ii”.

oi evidenţiem 4rei modalităţi de “Rememorarea iului” nostru, ca: O viul, de )2I3 divin, !rin chi!ul ritualulReli"ios ?2rană )erească@, ca 1acrotera!ieF O iul 1ufletesc iinţial !ro!riu, !rin chi!ul 7utoconştiintei 3erso1ănătăţi şi Binelui ?hrana 1!irituala@, ca 3sihotera!ie: O iul Biolo"ic )or!oral, !rin chi!ul “(isci!linei-le"ilomateriale” ?hrana tru!ească@, ca (ietotera!ie. Mai consemnăm şi Mo$ilotera!ia, ca facili&area %ntre 3siho(ietotera!ie u vă com!licaţi cu !rea multe Reţete sofisticate şi nici cu sortimente e#otice şi rare-costisitoare. oi suntemcu cele de $aştină, ar&ă, $oa$ele Le"uminoase u&uale, erdeţuri le cele mai la %ndem nă, etc. 7şa noi vomminimul necesar "ama Reţetelor. )ine măn ncă des un anume 1ortiment, acesta devine mai asimila$il şi macă se sta$ileşte un “relaţional reci!roc”, cu un “Memorial de )omunicare”.)ele 4rei 1ortimente ma'ore, 3roteice. 9lucidice şi erdeţuri, să nu se amestece, şi să se măn nce doar c te unsăturate ?la c te o masa, sau c teva <ile la r nd@. (e aceia Meniurile noastre vor fi “1ă!tăm nale”, cu c te do

!entru c te un 1ortiment, iar (uminica la !referinţă ?două <ile doar erdeţuri, două &ile doar 3roteice şi doudoar amidonoase - "lucidice. ructele sunt %n afară, folosindu-se <ilnic, cu selectarea celor acre !entru (imcele mai dulci !entru 1eara@. 3ot fi şi cu alternanţa !e mesele &ilnice, la 3r n& un sortiment şi 1eara altul.

La !re!ararea 1ortimentelor res!ective, atenţie, lăsaţi-le “"ustul” lor Cnatural şi nu !uneţi condimentele ?ceaverdeaţa, murăturile, etc.@ dec t du!ă dos!ire şi se!arat, ca o minimă salată. 1ă fie deodată 1acrotera!ie, 3sMo$ilotera!ie şi (ietotera!ie, %n le"ătură, orice “"ol” de una, !roduc nd deficienţa celorlalte. Reţetele noast4rei orme: !entru cei care vor să ducă o iaţă 1ănătoasă, cu !revenirea $oli, care deci nu necesită o (ietoteraintensivă şi selectivă, care !ot m nca o$işnuit şi c te o M ncare !re!arată-fiartă. 3entru cei care mai !ot folos7limentaţie “semi!re!arată O semifiartă, %n $oli cronice şi nu !rea "rave. 3entru cei cu $oli "rave ce necesistrictă, care tre$uie să treacă !e o 7limentaţie com!let nefiartă şi naturală.

2



/ $ine să fie nişte Meniuri fi#e şi %n selectare !e $oli de “informaţie - mentale”, de Mo$ilitate-circulaţie şi 7cumulare-de!unere. 7tenţie, m ncaţi %nt i ceva natural şi ne fiert, ca să tre&iţi “Memorialul !ur” de 2rănirm ncaţi 7limentul mai tare si a!oi )ior$a şi la sf rşit !uţine 1eminţe ne!ră'ite, sau o $ucăţică foarte mică de cnatural, ca să “sf rşească di"estia” cu un “informaţional iu”.

(ulciurile. 7tenţie la )o!ii, tineri şi necăsătoriţi, că sunt foarte e#!lo&ive. 1ă fie folosite %n cantităţi mici şi !au&e. 3re!arate c t mai naturale şi niciodată direct cele trecute !rin foc> 1edentarii, cei imo$ili&aţi, intelefolosiţi !uţine (ulciuri, dar să fie celelalte alimente cu !artea "lucidică $o"ată, care se di"eră %ncet, ce nu n !ericolul unor dere"lări. nii simt nevoia să folosească (ulciuri ca “$om$oane”> să folosiţi semi!re!arate (ul

mai naturale. (ulciurile se măn ncă doar "oale şi !e stomacul "olF nu dimineaţa, ci s!re seară, c nd sucurile sunt mai alcaline. (ulciurile sunt un ener"etic direct, de aceia le fac neliniştit şi a"itat. olosiţi dulciuri c nd efort, %n restul evitaţi-le. )ei "rav $olnavi, care nu mai !ot m nca dec t foarte !uţin, dulciurile mai sunt o suhrănire, dar atenţie, să fie %n cantităţi mici şi cu !au&e şi naturale ?mai ales din ructe, care se rad şi se “ssuc, arunc nd !artea "rosieră@. Mierea, cel mai valoros “dulce” să fie %n cantitate mică, c t o $oa$ă de !ordin oră %n oră ?!entru cei foarte [email protected]. 7tenţie de asemenea !entru tineri şi necăsătoriţi, că sunt la fel e#!lo&ive. 1electaţi 3roteinele esve"etale şi animale. u amestecaţi la aceiaşi masă (ulciurile cu 3roteinele, că sunt net contrare, cu efecte to#e#!lo&ive foarte distructive> o nenorocire a &isei “arte culinare”. 1ă se consume (imineaţa şi ! nă la 3r n&1ucurile di"estive sunt mai tari şi mai acide.

erdeţurile, de asemenea să nu fie amestecate, consideraţi-le tot aşa de hrănitoare şi valoroase ca 3roteinele

oasele - "lucidele. aceţi din erdeţuri o Masă - Meniu !e săturate ?doar un sortiment@. (oar run&ele ver&condimente ?!ătrun'el, mărar, leuştean, etc.@ se !ot folosi la orice !re!arat.

Partea a -a

L/9IL/ (ietotera!iei Medicinii Isihaste

)oncreti&ăm Re!erele stricte ale (ietotera!iei noastre, ca &ise “Le"i “. O 3ro!orţia de D J şi S J a unui 1ortiment faţă de altul, fiecare !ut nd fi %n am$ele ca&uri, schim$ ndu-se ?at t !entru fierturi c t şi !entru ne-fierturi@. O +rice “amestec” să fie doar din “(ouă” 1ortimente cu le"ea !ro!orţiei reci!roce de D -S J ?at t !entru fiertu !entru ne-fierturi@, altfel a!ar incom!ati$ilităţi. 7şa se “tolerea&ă” )erealele cu ructele şi cu Le"umele - edulciurile concentrate ?smochine, curmale, miere şi toate dulciurile tari@. u se “tolerea&ă” )erealele cu 3?soia, fasolea, năutul, $o$ul, lintea, ma&ărea etc.@ şi cu amidonoasele tari ?cartoful. na!i, castane, $anane O <isele “1alate”, să nu fie dec t din “(ouă 1ortimente “ şi acestea %n !ro!orţie de D -S J, unul faţă de altulse alternea&ă de la o masă la alta cu celelalte.3roteicele sunt cele mai !retenţioase. ;n (ietotera!ia Medicini noastre folosim ca 3roteice Boa$ele Le"uminu&uale, care fiind ne-fierte, dar (os!ite ?%n locul fier$erii@, au o “su!er, - concentrare” ce necesită c tevas!eciale.

;n !rimul r nd, 3roteicele noastre (os!ite se consumă %n cantitate foarte mică, av nd “!uterea hrănitoare “ suaceastă evaluare. + “lin"ură” de 1oia (os!ită ?sau de celelalte@ face mai mult ca o umătate de N". de carnasemenea se folosesc mai ales la %nce!ut %n !ro!orţie de D J faţă de un “liant-au#iliar”, sau un al doilea 1tre$uie sa vă lacomiţi %n cantităţi mari, că mai mult strică. 3roteicele (os!ite au toate valorile naturale ?fiinfier$ere@ şi sunt tolera$ile %n totalitate, condiţia fiind %nsă “cantitatea şi !ro!orţia mică”, altfel se fac inc7ceste “Le"i” ar fi $ine să fie res!ectate de fiecare %n !arte, şi de Bucătăriile familiilor mari şi cantine, !en1ănătatea tuturor. )hiar dacă se mai folosesc şi 3re!arate fierte, tot !e $a&a acestor re!ere ar tre$ui făcute.

oi indicăm %n $olile "rave o micşorare ! nă la e#cluderea Lactatelor şi (ulciurilor, ca sa se o!rească “focardistructive”. 2rana va fi %n aceste ca&uri din meta$oli&area 3 inii 3ustniceşti ?cu diferitele sale com$inaţcelorlalte 7limente naturale şi ve"etale.Mulţi nu ştiu cum să măn nce Lactatele şi Br n&eturile. nii se !l n" că le face rău şi au o res!in"ere. u m ndec t Lactate netrecute !rin foc şi ne!asteuri&ate ?sterili&ate@, mai ales cei cu $oli s!eciale. Mai $ine renuLa!te şi %nlocuiţi-l cu La!tele e"etal ?ve&i ca!. res!ectiv@. Br n&eturile să fie la fel netrecute !rin foc şi )aşul şi telemeaua sunt $une, dar cu o condilie să nu fie !rea !roas!ete, că sunt indi"este la ma'oritatea. Mai

2



sfăr maţi Br n&a %n 7!ă multă şi lăsaţi-o ! nă se desărea&ă ?şi chiar de este nesărată@, că 7!a mai e#tra"e?cu ce a fost făcută, care !roduce tocmai re!ulsia la $r n&eturi@. u vă s!eriaţi că se !ierd c teva "răsimi ?camestecate cu chea" to#ic@, chiar este $ine să fie %n acest fel.1e consumă astfel doar "oale şi !e stomacul "ol. Res!ectaţi aceste indicaţii de vreţi o adevărată (ietotera!ie.

)ura cu La!te şi Br n&ă este !entru cei deficitari !roteic. 7tenţie 4inerii şi necăsătoriţii, că !roduce hi!erfunchormonale ce va face o scur"ere şi mai mare de !roteine din or"anism ?mai ales !rin cele se#uale, cu !atolomastur$aţie sau alte !erversiuni@. u este nevoie să m ncaţi mult, ci !uţin şi cu adevărat hrănitor. M ncaţi %ncet ca să se facă trei sferturi di"e

sucurile salivare din "ură. 1ă nu %n"hiţiţi Lactatele ! nă nu se fac !astă %n "ură. Br n&a sfăr maţi-o $ine clin"urii, ! nă se face ca untul şi c te !uţin şi des mai ţineţi-o %ncă %n "ură, să se im!re"ne&e mult cu sucur

;n <iua c nd m ncaţi Lactate - Br n&eturi, consideraţi-o <iua acestora, de (imineaţa ! nă 1eara. 3entru cei cmuncesc mai "reu se !oate adău"a !uţină 3 ine, cea mai indicată 3 inea 3ustnicească, %ntruc t Lactatele cu aliment ne-natural - fiert sau co!t, !roduc un amestec foarte li!icios şi indi"est, ce into#ică intestinele.

Iaurtul, adică La!tele nefiert lăsat să se acrească, este foarte valoros, dar atenţie, să se măn nce cu lin"uriţa%nce!ut ?Q-E lin"uriţe@, şi du!ă o 'umătate de oră să se mărească do&a, cu !au&e de un sfert de oră, ca s%ncet, altfel trece re!ede %n intestine şi !roduce diaree. (in Iaurt să facă şi “Br n&a crudă”, scur" ndu-se u&ămoasă, de o valoare deose$ită. )ei foarte slă$iţi, cu icatul %n deficit, să facă adesea c te o “cură de Br ndar atenţie, să nu fie %n cantitate mare şi să se facă !au&e, adică D-Q <ile Br n&ă crudă şi D-Q <ile !au&Intestinelor un tim! de “curăţire a lactatelor” care sunt sursa de to#icitate şi infestare !ara&itară, %n aceastindicăm c te o <i doar astfel de Br n&ă, fără alte alimente, %n do&e mici şi cu !au&e. 1eara du!ă ce a trecore de la ultima in"erare de Br n&ă să se măn nce D-Q Mere ?ne dulci@ şi să se $ea c te !uţin 1uc de Merdiluat cu 7!ă, !entru 2idratare ?com!letarea de 2idratare, că Iaurtul este şi foarte diuretic@. 7tenţie, Iaurtul casnic, din La!te ne-fiert si"ur, şi acrit şi %nche"at cu !uţină “maia de "r u şi !orum$”?"r u măcinat cu mălados!it ! nă se acreşte@ că cel din comerţ este cu chimicale si din La!te !asteuri&at şi adesea amestecat cu Lartificial.

ructele sunt “M ncarea celor din Rai”, de aceia )o!iii şi Bairam au nevoie %n mod s!ecial de ructe. 4ineriimuncesc "reu, au nevoie de cele !roteice şi uleioase. )ei $olnavi de asemenea !rin ructe %şi remedia&ă 1ă O )o!iii, tineri şi cei necăsătoriţi, să evite !e cele dulci, că sunt “e#!lo&ive hormonal ?ce !roduc !atimi@, idin cau&a sedentarismului !roduc fermentaţii intestinale nocive, %n cantităţi foarte mici sunt $une %nsă. O /vitaţi amestecul de fructe, m ncaţi doar c te un sortiment. O u m ncaţi mult deodată, ci fracţionat şi cu !au&e. )ei "rav $olnavi să le măn nce rase şi c te o lin"uriţă dcinci minute ?sau un sfert de oră@. 6i cei mai sănătoşi să nu de!ăşească at t c t se “um!le "ura odată” ?re!e !au&e@. O Mulţi !ar să nu tolere&e ructele crude, de aceia medicina o$işnuită le indică fierte %n com!oturi. oi nudec t !e cele crude, dar %n cantităţi foarte mici, ce astfel nu mai fac rău. ) te o $oa$ă, c te o felioară, c te o des şi mestecat $ine. O ructele nu se consumă dec t strict !e “stomacul "ol”, nu cu alte alimente sau du!ă masă. /ste un o$icei răructele ca desert.

O Merele sunt cele mai valoroase. La mulţi Merele !roduc "reutate %n stomac şi $aionări şi alte intoleranţrenunţaţi, folosiţi-le %n cantităţi mici şi des ?c te o felie@ şi aşa vor fi tolerate. O 1tru"urii sunt de asemenea foarte $uni, dar atenţie, fiind foarte "lucidici, !ot declanşa cri&e dia$etice, de

măn nce doar c te P-K $oa$e cu !au&e de cinci-cinci minute şi să nu se de!ăşească un ciorchine. O La fel !rocedaţi cu toate celelalte ructe, cu selectările de mai sus. O )urele doar cu ructe sunt $une, dar la mulţi trecerea $ruscă doar la fructe, !roduce o reacţie intestinală şe#!lo&ivă. (e aceia testaţi mai %nt i toleranţa. La fel curele cu sucuri. oi indicăm mai $ine tot o folosire a cantităţi foarte mici. O /vitaţi !e cele conservate şi !re!arate. O 1ucurile de ructe de asemenea au nevoie de o selectare strictă.

)ei sla$i di"estiv nu !ot folosi nici ructele nici 1ucurile direct, ci “diluate” cu 7!ă. oi indicăm %n mod s!ecaceastă “diluţie”, că dă o accesi$ilitate mai mare. 7şa radeti c t mai fin ructele, sau le &dro$iţi şi diluaţi ac7!ă, ! nă a!roa!e de 'umătate. )u Lin"ura $eţi %ncet şi cu !au&e !artea lichidă, !este ce răm ne mai !un nd %

2



7!ă care du!ă un tim! iar se face un suc ?chiar dacă este mai [email protected] nu se admit cu Lactatele şi Br n&eturile.# . 0ucul de Mere cu Morco,) cu 1DF Mazăre dospită/ste “1alvarea” celor "ravi $olnavi şi celor foarte slă$iţi. Ma&ărea este valoroasă at t ca hrănire, c t şi ca Mcă are o su$stanţă ce reface Măduva osoasă şi a'ută la re"enerarea 1 n"elui %n anemii.1e rad Q-E Mere cu un Morcov !otrivit, se diluea&ă cu 7!ă 'umătate, şi se scur"e Lichidul ca 1uc, ce a!oi s $ine cu D J Ma&ăre dos!ită ?dos!ită şi uscată, sau dos!ită !roas!ăt@. 1e $ea cu lin"uriţa, cu !au&e de D -Damestec ndu-se la fiecare in"erare. 1e $ea mai ales (imineaţa, 1eara nefiind indicate Boa$ele 3roteice. (o&du!ă necesar, de la un sfert de N". la l T"., dar atenţie !e 1tomacul "ol şi doar du!ă o +ră să se măn nce o M

o$işnuită.# . 0ucul de Mere 4cu putină Ridiche6) cu D J alte Boa$e Le"uminoase dos!ite, ca 1oia, Linte, Bo$, fasole: s)ereale, mai ales cu 2rişcă şi Mei3re!ararea şi folosirea ca la Reţeta !recedentă. /ste un 1uc - La!te foarte hrănitor. 7tenţie Boa$ele 3roteice sdos!ite, ca să li se atenue&e "ustul to#ic, mai ales la asole şi 1oia. asolea este foarte valoroasă, este cea mener"etică din toate Boa$ele. u vă lacomiţi cu o cantitate mare, res!ectaţi D J.#B. 0ucul de alte +ructe de 0ezon cu 1DF erde3uri :i 7eguminoase.La fel ca mai sus, dar cu res!ectivele sortimente.1e !oate adău"a şi foarte !uţine seminţe uleioase r şnite.7cest 1uc se !oate lua %ntr-o 1ticlă la 1erviciu şi !rintre !au&e se !oate folosi. (a-ţi im!ortanţă acestei 2idra2rană. Mulţi au o )irculaţie !roastă a 1 n"elui şi a morilor din +r"anism, tocmai datorită acestei deficienţe,

la Intelectuali şi sedentari ?care se !l n" de ameţeli, de o$oseală, de inca!acitate de concentrare@. )ea mai mdeficienţă la lumea de astă&i !e linie 7limentară este “li!sa de 2idratare şi mo$ilotera!ie”.3entru 1ucuri nu este nevoie nea!ărat de un 1torcător. Raderea şi mărunţirea manuală sau mecanică cu dilueste de a'uns, că se !resea&ă cu dosul Lin"urii să se decante&e 1ucul, sau res!ectivele 3re!arate se “su"” fă%n"hită !artea "rosieră.)u ructele mai dulci se !ot face delicatesele-$om$oanele (ietotera!eutice.

Re!etăm mereu, că noi evităm folosirea (ulciurilor concentrate, că fac rău 3ancreasului slă$it la ma'oritateaastă&i, şi datorită fa!tului că (ulciurile sunt “dro"ul nr. unul” al civili&aţiei, de unde “e#!lo&ivitatea” e#a"ales a 4ineretului.;n atură rar sunt (ulciuri concentrate. 7şa doar cele aturale să fie folosite. 6i cele concentrate au %ncă şi ain"rediente ce le atenuea&ă nocivitatea. )o!ii, 4inerii şi Bătr nii să evite (ulciurile concentrate. (oar cei foar

să le folosească %n do&e foarte mici şi cu selectare strictă.Mai mult. (ulciurile să nu fie consumate (imineaţa, ci doar s!re 1eară şi 1eara şi cu !recauţia să fie !e 1tomaşi fără alte amestecuri.# . >om/oane cu +ructe 9ulciructele (ulci, 3rune, 1tru"uri, 1mochine, )urmale, Miere, etc. ?se!arat@ se amestecă $ine cu 3esmet uscat (os!ite ?ve&i ca!. res!ectiv@ şi cu 1eminţe leioase, cu !uţin )himen sau alt condiment aromatic ?cim$ru, scoa'ă de lăm ie, ucă de )ocos, etc.@ ! nă se face o 3astă "roasă, a!oi %n $o$iţe-$om$oane, mai adău" ndu-de 3 ine 3ustnicească ca să nu fie li!icioase. ;n mi'loc se mai !oate !une c te un 1 m$ure de ucă, de 7lună. (să fie mai dulci, se adau"ă %n !lus Miere &aharisită ?mai ales de loarea 1oarelui@, dar e $ine să nu fie unconcentrat.7ceste Bom$oane sunt foarte ener"etice, de aceea să fie folosite c te una-două şi cu !au&e de c teva ore. )e

muncesc mult fi&ic !ot folosi mat multe. ) nd ţi-e sete, !oţi lua o Bom$oană şi a!oi să $ei 7!a. )a (esert, să folosite doar una sin"ură.7ceste Bom$oane se !ot face mai multe şi folosite la alte 3re!arate delicatese, cu ructe de se&on, mai &ămales cu )ă!şuni, <meură, )aise. etc.

7 “"ăsi” )+M I)7BILI474/7 din 7limente este secretul (ietotera!iei noastre. “(i"estia de Rai” era !rin aceast“)omunica$ilitate directă”F du!ă !ăcat, a!are o “di"estie !rin ru!ere, ardere şi distru"ere-!refacere”.4ot ce este “omor t, fiert” sunt alimente “ru!te %n ne"ativuri”, !e care “di"estia” tre$uie să le asimile&e şi %n “ceva $un” şi nereuşind dec t foarte !uţin, le lasă ca re&iduuri. 7!roa!e trei sferturi din ce m ncăm noi aafară.1ecretul (ietotera!iei noastre este deci, nu de a “ru!e” alimentele, ci de a le “(esface Memorialul de)omunica$ilitate”. 7 “%nt lni ne"ativurile şi a le %m!rietenii”, iată condiţia de $a&ă a (ietotera!iei noastre.

2



;n Rai era “3+M L vieţii”, a!oi erau ructele şi erdeţurile. 1e &ice că 3+M L I/0II avea un “ +) (I I ”, careconstituia “2R7 7 (I I 5” iar ructele şi erdeţurile de Rai aveau un “ oc atural”, ca 2rana din atură. (u!ăi&"onirea din Rai, 2R5 IR/7 din +) L (I I este C%ntreru!t” şi a rămas 2rana din “ ocul atural”, care şiacesta se de"radea&ă şi dis!are !rin !rocesul morţii. 6i iată o “%ncercare de com!ensare” a “ ocului ieţii”, fier$erea”, focul artificial. 1-a o$servat că !rin “fier$ere se fac desfaceri”, mai ales că multe 7limente du!ă “inaccesi$ile altfel”. Multe sunt “indi"este” fără “fier$ere-ru!ere !rin focul artificial. enorocirea este %nsăartificial” !roduce o “desfacere tot ne"ativă”, care %ncet-%ncet distru"e. Iată 4aina (ietotera!iei Medicinii Isihaste, o “Re"ăsire” a “ +) L I divin, a “ ocului atural”, a “(esfacerii M/M+RIIL+R de)+M I)7BILI474/ necontrare”.

1e &ice că “ m$ra” Memoriei +) L I (I I este )hi!ul 38I II ?!relun"irea %n afara Raiului a 3+M L II/0II@ şi al “ ocului atural” este ne-fier$erea. (e aici insistenţa (ietotera!iei noastre !e 2rana cu )2I3 L 38Işi a!oi !e al unei 7limentaţii aturale, cu reducerea tre!tată a “focului artificial”. (e aici “%m!ărţirea-selectaMedicinii noastre ca 7limente cu M/M+RI7L de (I I , +RI9I /7 I/0II ?)hi!ul 3 inii@, cu Memorial atural?ne-fier$erea@ şi memorial artificial ?fier$erea@. (e unde şi 4era!ia Medicinii Isihaste ca 1acrotera!ie ?2R(I I 5@, ca Mo$ilo - (ieto - tera!ie ?hrana aturală@ şi 3sihotera!ie ?ca IR/7 lor@.

Mulţi “!ostesc” "reşit, că folosesc alimente nocive du!ă “!au&a alimentară”, cu dulciuri rafinate, cu amestealimentare contrare. 1-a !ierdut “4radiţia 7limentaţiei de 3ost”, care este “1ănătoasă”, nu distructivă. 7 “3o%nseamnă %n !rimul r nd, a nu m nca nimic fiert şi !re!arat-denaturat. (u!ă un 3ost de o <i sau mai multe, fiert şi ne-natural, ai stricat tot 3ostul. Mulţi du!ă 3ost măn ncă dulceţuri cu 3 ine coa!tă, cu fasole $ătută şi

uleiuri rafinate, cu fierturi diferite şi !re!arate !ră'ite, cu e#ces a!oi de Lactate-$r n&eturi, cu cămării, ca să &isul ener"etic. Mai ales “7sceţii mistici” să fie foarte atenţi cu “Modul de 7limentaţie”, altfel fac “tul$ură1ănătate” incura$ile.

3ost cu “La!te de ructe cu )ereale si Boa$e 3roteice dos!ite”F !ost cu Lactate-$r n&eturi doarF !ost doar cu !ost doar cu 1alate de Le"ume-verdeţuriF !ost doar cu dulciuri şi 7!ă. (ar aceste moduri de !ostire să se facalternativ !e !erioade <ilnice, 1ă!tăm nale şi aşa devin şi un adevărat “4ratament”. La fel Meniuri %n acestcu 3re!arate ne-amestecate. (oar un astfel de “4ratament” va a'uta !e cei $olnavi %n s!ecial. )ei foarte sla$iv rstnici să nu uite “cărămida fier$inte” at t !entru M ini c t şi !entru 3icioare, mai ales la culcare.

iţi tot mai conştienţi de serio&itatea 4ratamentului, !e care tre$uie să-D res!ectaţi. Re!etăm mereu, să !ricecheia Medicinii noastre Isihaste este 3 inea 3ustnicească, Medicamentul - 2rană.3re!araţi <ilnic 3orţia de 3 ine 3ustnicească, ca şi (os!irile Boa$elor Le"uminoase %n &ilele destinate lor. cantităţi mici, să fie !roas!eteF eventual !entru trei &ile.

7tenţie la 3re!ararea 3 inii 3ustniceşti. Măcinaţi cu r şniţa 9r ul ?sau alte cereale@ şi faceţi cu !uţină 7!ă o cfoarte tare ?nu &ămoasă@ şi lăsaţi-o la dos!it D ore ?de seara ! nă dimineaţa@. ăina măcinată să fie şi mmăruntă. )ine are dinţi $uni să o facă mai mare, ca să se !oată mesteca. 7tenţie, mestecatul are mare valoardacă nu aveţi dinţi, mestecaţi %n "ură ore %n şir 3 ine 3ustnicească uscată. La fel cantităţi mici de Boa$e ldos!ite. Boa$e de 3orum$ &dro$ite doar mestecaţi-le %n "ură ! nă se to!escF au un efect miraculos. Măriţi3 ine 3ustnicească, dacă vreţi un re&ultat real.

Le"umele, erdeţurile, mărunţiţi-le c t mai mult. oi &dro$im 1alata, oile de ar&ă, de 3ă!ădie, frun&ele de3ătrun'el, mărar, cu “&dro$itorul de usturoi” ?uşor ca să nu se ru!ă@. Rădăcinoasele radeţi-le !e o R &ăto;ncet-%ncet, vă o$işnuiţi şi cu noul mod de 7limentaţie. i se va deschide un “altfel” de “"ust”, care vi se vtot aşa de natural, insistaţi astfel, ca să %nvin"eţi $oala. 3reaBunul ( M /</ să vă 7'ute.

Partea a -a

Repere :i Meniuri Terapeutice

(eşi 4ratamentul nostru este acelaşi !entru toate $olile, anumite $oli totuşi au nevoie de unele evidenţe.Boiile noastre sunt %ntre (/14I 17)R şi !ăcatele !ro!rii. oi suntem )reaţi de ( M /</ ca 1uflet şi ne aştem din 3ărinţi ca “Memorial 3siho-ener"etic - cor!oral”, %nsens )reştin 1ufletul nostru este )reat doar de ( M /</ , care %nsă ţine “cont” de “Memorialul 3siho-cor!ora

2



3ărinţilor, !rin care ne aştem. 1ufletul nostru nu “!ree#istă”, este %nsă “scris” %n “)7R4/7 de )reaţie” a Lu( M /</ , care a “)R/74 Lumea din veşnicie” şi o ; 534 I/64/ %n “4im!ul si vremea )reşterii )reaţiei”.;n sensul Revelaţiei )reştine. ( M /</ )reea&ă Lumea din )2I3 L 1ău %ntr-o “%ntru!are !rin )hi!ul Lumii”,%nc t noi iecare avem deodată şi “7semănarea” (I I L I şi “asemănarea” Lumii. 7ceastă “%nt lnire - %m$%ntre!ătrundere” de “M/M+RI7L (I I şi Memorial de )reaţie, ne confi"urea&ă !e noi ca iinţe 3ro!rii şiIndividuale.

oi ca 1uflet nu suntem din %nsăşi fiinţa (I I 5, ci suntem )reaţi !e $a&a “M/M+RI7L L I chi!ului (I I ”.<isa “1c nteie de divin” din noi este acest “M/M+RI7L divin”, care este 7rhistructura -Modelul !rin care ne

noi ca 1uflet.“ n 7 M/ ) 8 4 al 4ău7 )reat un 7nume 1uflet al meuU.) 8 4 L-M/M+RI7L L (I I , nu este doar o sim!lă “informaţie”, ci este 4aina “3R/</ 4/I reale” a(I I L I %n 1uflet, ce ne “;nrudeşte” cu (I I L. 7cest )2I3-M/M+RI7L (I I , concreti&at !rintr-un“7 M/ ) 8 4-M+(/L se 3ecetluieşte şi se %ntre!ătrunde iinţial %n 1ufletul nostru şi ne face “3lini de(I I ”, ce ne dă “7semănarea” cu (I I L.(ar (umne&eu ne dă “M/M+RI7L L (I I ţin nd cont de “Memorialul de )reaţie al 3ărinţilor” !rin care se va“%ntru!a” 1ufletul nostru. oi nu ne naştem din %nsăşi 1ufletul si )or!ul 3ărinţilor, ci din “Memorialul tota !rin care ne “;nrudim - ;ntre!ătrundem” cu ei. oi ne aştem astfel ca “17)R - (/14I - <estre” de M/M+RI7L(I I %n %ntre!ătrundere cu un Memorial de )reaţie, %nc t noi “)reştem şi (eschidem %n noi “Revărsarea”(I I L I şi totodată “%nt lnirea” (I I L I cu iinţialitatea de )reaţie.

9'0T%&=7 nostru 0(CR= este să @ &T$7&%MA prin %ndi,idualitatea noastră di,inul cu +iin3a de Cre(cesta este @"ondul :i menireaA +iecăruia.4re$uie să %nţele"em ca 1u$stanţa iinţială a noastră este “1u$stanţă de Memorial” şi %nsăşi “Memorialul1u$stanţa iinţială”. Memorialul nu este un “!rinci!iu informativ”, ci este %nsăşi “1u$stanţa O $a&a - esenInformaţii. Informaţia %n “"ol” de 1u$stanţa Memorială, %şi !ierde !ro!ria Informaţie. (e aici confi"uraţia “1u!raformă - 1u!rasu$stanţă ?)hi!ul - Informaţia %n sine@F orma -1u$stanţa - Memorialul ?(uhul - irea )onţinutul@F Individualitatea -Re!roducerea ?at t a 1u!raformei c t şi a Memorialului@.

(/14I L nostru 17)R este să R/3R+( )/M %n Individualitate 3ro!rie M/M+RI7L L (I I %n; 48L IR/ cu Memorialul de )reaţie şi să facem acea 47I 5 de “;M35R456IR/ - )+M L -)+M I)7R/7 - %ntre!ătrunderea.

6i acest (/14I se traduce %n s!ecific !ro!riu, du!ă “!lanurile” iinţialităţii noastre. 3rin 17)R direct cu (I I LVReli"iosul RI4 7LI)@: !rin 1uflet-!sihic ?Moralul 1!iritualităţii !ro!rii@F !rin 3siho-fi&iolo"ic ?3siholo"iener"etic@F !rin i&io - somatic ?+r"anicul )or!oral@.

;n sensul nostru, noi le vedem ca “Memorial I)” %n deschidere de sine”, cu !ro!riile lor “concreti&ări-!lafiecare cu “su$stanţiali&area” sa. 1ufletul este “1u$stanţiali&area creată” a ) 8 4 L I (I I )R/74+R: 3siho-fi&iolo"icul este su$stanţiali&area ener"iilor 1ufletului şi +r"anicul este su$stanţiali&area su$stanţiali&ări7cestea nu sunt “!roduse” succesive”, ci Memorial I) iinţial, %n traduceri de manifestare !ro!rie. +rice Meste “com!let” %n toate !lanurile sale şi se au %n “Re!roducere” reci!rocă. “Ru!erea şi o!rirea” Re!roduceface distructivitatea %n !rimul r nd a Memorialului I), şi de aici afectarea Memorialului ine"al !e diferitelcu efecte diferite. 3ăcatul face tocmai afectarea “Re!roducerii reci!roce”, cu o “auto-re!roducere %nchisă”“!ierdere-sterilitate” şi de autore!roducere sau cu o “hi!er autore!roducere” !rin vam!irarea - furarea - cons

distru"erea Memorialului unui !lan sau a mai multor. oi ne aştem din 7)4 L )R/74I direct al Lui ( M /</ , ca 1uflet, %ntr-o %m!letire cu un Memorial iinţialal 3ărinţilor. ( M /</ ne Investeşte cu “(7R RI 1ufleteşti” ce să “corecte&e - %ndre!te” ne"ativurile !ăcătoaale Memorialului de Moştenire de la 3ărinţi.

oi toţi ne aştem cu (/14I 17)R Messianic ?7semenea Lui 2RI14+1@, de M ntuirea !ăcatelor 3ărinţilornoştri, care n-au !utut face !ro!ria M ntuire.iaţa noastră are o “;m!letire” de “du$lă Lucrare”, de a Re"enera %n noi M/M+RI7L L (I I şi de a “Re"eneMemorialul 3ărinţilor cu %ndre!tarea res!ectivă.<isele $oli de (/14I , sunt concreti&ate %n “)R )/7” noastră !ro!rie, !e care tre$uie să ne ertfim şi să %nvieşi 2RI14+1. )ine nu-şi duce )rucea sa, nu va 4răi iaţa adevărată.

2



7şa, nu te s!eria de “$olile din naştere”, că acestea sunt “im!laca$ile, dar şi vindecătoare”. )ine trece !rin Amoştenire” face totodată o “;nsănătoşire”. /ste o datorie să creăm toate condiţiile de a “trece cu $ine” !rin “M ntuitoare de (/14l ”. 7ccentuarea !e 1acrotera!ie şi chiar !e (ietotera!ie, sunt “a'utătoare”.

Bolile de (/14I sunt cele mai su!orta$ile şi mai %ndelun"ate. 6i 1finţii au avut astfel de $oli, !rin care au “ !ăcatul şi moartea”.)ele mai "rave $oli sunt %nsă $olile ce ni le adău"ăm noi, !rin “!ăcatele” ce le facem !este “moştenirea !ăc3ărinţilor”.“9olul” de (I I ne afectea&ă Memorialul 3sihic şi “amne&ia” de 3sihic ne dă !ierderea de Memorial %n i

şi +r"anicul nostru.4era!ia Medicinii noastre este astfel %n “R/M/M+R7R/7” Memorialului Inte"ral, !rin refacerea “Le"ăturiloMemoriile !lanurilor şi resta$ilirea ca!acităţii de “Re!roducere reci!rocă”. (acă 1ufletul nostru nu mai are cde a Re!roduce M/M+RI7L L divin, !ierde şi Re!roducerea de Memorial ener"etic, %nc t ener"iile la r ndu !ierd Re!roducerea de Memorial i&iolo"ic, cu re!ercusiuni !e !ierderea Memorialului direct al masei or"an

(ietotera!ia este refacerea Memorialului +r"anic: Mo$ilotera!ia este refacerea Memorialului ener"eticF 3sihreface Memorialul de 1uflet şi 1acrotera!ia !e cel (I I . 4oate sunt %n “Le"ătură” şi %n e"alitate, %nc t nici !oate fi ne"li'at.3entru orice $oală, indiferent de locali&are şi sim!atolo"ie, totul este %n “Memorialul "eneral” al 3ro!riei iinţialităţi. (e aceea noi indicăm 4era!ia noastră. isihastă %n acest sens.**

+r"anismul nostru are !atru “3orţi” de 1ănătate şi totodată de $oală, ca 4raiectul (i"estiv, icatul, Rinichiul ş3lăm nii.)a s!ecific, (i"estivul are nevoie de o “3ur"aţie sănătoasă”F icatul are nevoie de o ”2rană fină şi foarte curanaturală ,,neto#ică, aleasă şi selectivă”F Rinichiul are nevoie de o “2idratare susţinută” şi 3lăm nii au nevo“2rană !uternică şi foarte consistentă”.

7tenţie, toate sunt %n “corelaţie”, dar şi %n “contrarietate” şi distructivitate. n di"estiv !rea e#cesiv into#iun icat $olnav tul$ură (i"estivul. (e la icatul şi (i"estivul $olnavi, se trece la afectarea Rinichiului şi a!oi la3lăm niF de la acestea totodată %n “+r"anele ane#e”, cu de!uneri şi le&iuni to#ice”.

1ă se insiste !e )ereale, mai ales 3 inea 3ustnicească. ar&a şi Morcovul, 1alata, dovlecelul, sunt $a&a ve"e1eminţele de (ovleac la fel. 7tenţie la acrituri şi condimente. edeţi care sortimente !ot fi mai $ine tolerate.(ulciurile şi Lactatele să fie %n cantitate minimă, !e stomacul "ol şi ne amestecate cu altceva 1ă nu fie rucaceţi Mo$ilotera!ia cu insistenţă. ?ve&i Mo$ilotera!ia %n cele anterioare@.

M ncarea 1electivă este %nsă tot secretul. Meniurile să fie ca cele ce “s!ală Intestinele”, %ndeose$i Morcoar&a ?fie ea şi murată@. 1ă nu li!sească 3raful de r&ică uscată sau crudă ?$ine &dro$ită@. Recitiţi cele la!tele nu mult, ci !uţin şi natural. 1ă se evite uleiul, fie el de măsline, sau crud> măcinaţi 1eminţe leioase folosiţi-le. leiul rafinat ca şi orice "răsime dircctă ?unt, untură, mar"arina@ a!arent “un"”, dar “ard şi distr***1ă aveţi la %ndem nă cele necesare. “)ămara - Ma"a&ie” să fie cu acestea neli!sită. u toţi au aceleaşi !osi$aveţi sortimente !roas!ete e $ine, dar ceilalţi să le ai$ă “conservate natural” ?chimical este total inter&is@nu au unde !ăstra ar&a, Morcovul etc., de aceia să fie “uscate” din tim!, a!oi măcinate la %ntre$uinţare./valuaţi du!ă tre$uinţa !ro!rie şi a celor ce sunt %n familie sau comunitatea %n care sunteţi ?s!itale, a&ile,mănă[email protected]ă aveţi: O 1acul cu r&ici, 3ă!ădie, )icoare, 4rifoi roşu, lucerna, run&e de +r&. run&e de 3od$al. de (ra"avei, toauscate. O 1acul cu ar&ă crudă, Morcov, (ovlecel, a!i, )artofi. 9ulie, 1feclă roşie, Ridiche, Lo$odă, )ono!idă, )astr1aiată, 1!anac. 4oate $ine uscare. elii su$ţiri, care se macină la %ntre$uinţare ş% %nlocuiesc !e cele !roas O 1acul cu run&e de 3ătrun'el de Leuştean, de 0elină, de MărarF cim$ru, tarhon, chimen, măciulii de Mă%m$ătr nită etc., la fel uscate.-1acul cu 3lante Medicinale-1acul cu Boa$e Le"uminoase-1acul cu 1eminţe leioase

2



-1acul cu Bureţi-1acul cu )ereale-1acul cu ructe uscate-1acul cu 3ra&, )ea!ă, sturoi, uscate-1acul cu Murături uscate.-1acul cu Măceşe, )astane, uscate.-1acul cu 4eci de asole du!ă ce s-a scos Boa$ele, care se macină şi 3ul$erea se !oate folosi cu mari efectetera!eutice.-1acul cu Br n&ă uscată.

3e c teva rafturi, veţi avea tot necesarul.)artofi, a!i, 1fecla, Ridichea, care o#idea&ă, atenţie la uscat. 1e taie %n felii su$ţiri şi se !un %n “oţet tareminute ?dar nu "rămadă, ci ca să se umecte&e orice felie cu oţetF sau se tăvălesc feliile %n ulei@ şi aşa sla cald, dar să nu treacă de ?tot răsfirate, nu "rămadă@.Br n&a-caşul nesărat şi !roas!ăt, se taie felii su$ţiri şi se !un la uscat. La folosire, se !un c teva elii %n 7!ăore şi se desface ca a!roa!e !roas!ătă.Bureţi se usucă du!ă ce au fost ţinuţi o oră %n +ţet tare, ca să nu facă viermi şi să nu se strice %n tim!ul us

7tenţie la “de!o&itare”. 1ă fie %n 3un"i de 2 rtie şi a!oi %n cele de 3lastic şi-n 3un"i să !uneţi sturoi tăiat tot, la fel 0elină, Mărar, Leuştean, )im$ru, uscate, ca să fu"ă moliile ce se fac re!ede. )ontrolaţi 3un"ile şi imfaceţi curăţirea, %n 1aci cu )ereale la fel, !uneţi la "ură sturoi tăiat şi alte condimente. 1ă nu le ţineţi la !recăldură, dar feriţi-le %n s!ecial de ume&eală. )ele uşor ume&ite să le mai reuşeaţi, ca să se !oată r şni mai

muce"ăite să le aruncaţi, că sunt to#ice.ar&a acră şi )astraveţi muraţi se fac elii şi de asemenea se usucă şi se !ot macină a!oi, av nd la %ndem nă“acritură”, că mulţi nu !ot m nca dec t cu un astfel de adaus.<eama de ar&ă murată se !une la 1ticle $ine %nfundate şi se !oate !ăstra la rece mult tim!F este foarte $uncior$e.

) nd !re!araţi Meniurile, condimentele şi acriturile nu le amestecaţi direct cu celelalte, ci doar la urmă c te ! !ro$ nd, că !ot da un "ust ori !rea tare. ori !rea amar, ce strică tot !re!aratul res!ective&i.H . 7!a de <ar&avat să fie !ermanent !re"ătită. 3uţin Morcov ras, !uţină sfeclă roşie, !uţină var&ă, şi de ave"ulie, frun&e de felină, un căţel de usturoi, toate rase, !este care se !une 7!ă şi se lasă D ore şi se $ea sură lichidul lim!ede. 1e mai !oate adău"a şi a doua oară 7!ă. 1e !oate folosi şi la cior$e. /ste cea mai curătitoaredi&olvantă a tuturor to#inelor.

*1. (pa de +ructe, la fel. Mere rase, şi alte fructe de se&on, nici !rea dulci nici !rea acre, $ine amestecate şrase, !este care se !une 7!a şi se $ea lichidul lim!ede. /ste mai $un ca “1ucul”, că este mai diluat şi mai di"e(ar să fie !e stomacul "ol, şi să nu se măn nce cel !uţin o oră. 1e mai !une şi a doua oară 7!ă şi se lasă să seuşor, a!oi se strecoară şi lichidul se !une !este alte ructe !roas!ăt rase, d ndu-le astfel un "ust mai $un. La a7!ă de ructe se mai !oate adău"a )astane rase şi strecurate ?ca să se folosească doar !artea lă!toasă@, sau a1eminţe $ine r şnite şi strecurate de !artea "rosieră, care se usucă şi se folosesc la 3re!aratele diverse, %m$le com!o&iţia.7!a de Mere, de 9utui, de 3rune, de )aise sau 3iersici, de <meură sau afine, de Mure, de 1tru"uri etc. sunt odiversitate.2idratarea este esenţială, dar "ură cu "ură. 1ă fie ! nă la Q N". &ilnicF mai ales dimineaţa şi s!re seară.

nii c nd măn ncă se " ndesc la tot felul de “fantasma"orii”, cu tendinţe contrare, ne"ative. u admiteţi dec t !o&itive, vesele şi fără nimic contrar. +rice contrar este o “distru"ere” şi c nd m ncaţi tre$uie să aveţi “condistru"ere. 9 ndiţi-vă la (7R L Lui ( M /</ şi iertaţi totul tuturor.

)ei "rav $olnavi, cei care nu mai aveţi !oftă de m ncare, cei care nu vă mai !rimeşte 1tomacul a!roa!e nimicdis!eraţi. 2rana cu “!icătura” face c t cu “%m$ucătura”, &ice !rover$ul. Insistaţi !e Meniurile e#!use, %n cmici, dar des. (acă este de la ( M /</ %ncă iaţă, cu Ru"ăciunea !ro!rie, lucrurile se !ot schim$a.4re$uie consemnat %ncă un fa!t de mare im!ortanţă, mai ales !entru cei cu $oli "rave şi anume, “selectarea&one "eo"rafice”, cu totodată “selectarea !e Lunile anului”, c t şi “selectarea !e <ilele 1ă!tăm nii”, !e l n"ă“selectarea !e “+rele <ilei”.

2



iecare <onă "eo"rafică are s!ecificul său, cu 1ortimente s!ecifice. 1iliţi-vă să vă “armoni&aţi” <onei res!ecfolosind 7limentele din acest “ Mediu”. )ontea&ă foarte mult “Mediul”, !entru că el este “su!ortul Memorimenţinere, creştere şi sta$ili&are “. 7limentele sunt cele ce “stochea&ă” cel mai fidel Memorialul Mediuluface “armoni&area %ntre diversităţile” res!ective. 1ortimentele 7limentare din aceiaşi <onă - Mediu, au o %nrudire şi )omunica$ilitate”. neutrali& nd “incom!ati$ilităţile”. “ iul atural” este !rimul care se “!oluea&totodată !rimul care formea&ă “sistemul de a!ărare ş% re&istenţă”. )ine nu măn ncă cele ale “Locului”, 7l“iară a!ărarea şi re&istenţa nocivităţilor Mediului %n care trăieşte”.

iaţa noastră modernă ne-a ru!t de Mediu si suntem o$li"aţi să folosim ma'oritatea 7limentelor din alte <on

straine ?din altă 0ară@. oi recomandăm, nea!ărat folosirea acestora şi cu un “strict-minim” de 7limente dicare ieţuiţi. u uitaţi la fiecare Masă un minim de “ceva de l n"ă )asă” ?&ice !rover$ul@, o verdeaţă, o !lanfrun&ă $arem. ;n acest “minim” este “Ba&a Mediului”.1unt 1ortimente de Munte, de 3ădure, de (eal şi de 6es, ca şi de 7!ă.

7linia&ă-le acestor s!ecificări şi foloseşte cu !recădere !e cele res!ective ?chiar dacă sunt din alte <[email protected] foloseşte şi 1ortimente de “re"iunea %n care te-ai născut şi ai crescut !rimii 7ni”, că %n acestea est“Memorialul cel mai !uternic”. (e te-ai născut la Munte, foloseşte 1ortimente de Munte uneori ?dacă trăieşs!re e#em!lu la 6es şi măn nci cele s!ecifice ale 6esului@. u contrariaţi “Memoriile Mediului”.

+ 7rmoni&are im!ortantă este !e “7notim!urile şi Lunile 7nului”: 3rimăvara ?Martie, 7!rilie, Mai@ O Re"eara ?Iunie, Iulie. 7u"ust@ O )reştereaF W O 4oamna ?1e!tem$rie, +ctom$rie, oiem$rie@ O RodireaF O I?(ecem$rie, Ianuarie, e$ruarie@ O 7cumularea-sta$ili&area.7şa se recomandă %n aceste !erioade să m ncaţi cu !recădere 7limentele 1e&oanelor res!ective.1!ecificul 3rimăverii sunt erdeţurile, deci folosiţi din !lin toate 1ortimentele de erdeţuri, cu "ri'a să fie şi dMediul - Re"iunea %n care locuiţi.

1!ecificul erii sunt )erealele, 3ăstăile er&i şi Le"umele, %n s!ecial asolea erde, ar&a, (ovleceii, Ma&ărerde, run&ele de Bo$, r&icile etc. ara să fie o 7limentaţie a#ată cel mai mult !e )ereale, cu insistenţă !e 33ustnicească. ara este anotim!ul cel mai activ şi )erealele sunt “re&istenţa” oricărui 7ctiv intensFve&i 7mşi dulciurile totuşi să nu fie !rea a$undente. ara este nevoie de multă 7!ă-lichide. 1u!ele şi )ior$ele să fie !e !lan.4oamna are s!ecificul “Rodurilor 3line”, cu o 7limentaţie din tot Rodul ce este la su!rafaţă, “aerian”. 3rimă7notim!ul erdeţii uşoare şi 4oamna este 7notim!ul “conţinuturilor "rele”. 7şa 4oamna să se măn nce multe1eminţe, Boa$e Le"uminoase şi 3roteice, ca 7limente de “7cumulare - (e!unere”.

Iarna are s!ecificul de “+dihnă şi rela#are”, de unde o 7limentaţie de multe Rădăcinoase şi ructe.(e aici şi 7rmoni&area cu 1acrotera!ia, 3sihotera!ia şi Mo$iloţera!ia, cu accentul !e “s!ecificul +rientăriires!ective”.

3rimăvara este un ritual cu evidenţă !e ori"ini. 7cum este momentul - rememorărilor +RI9I IL+R”, %nce!unoastre, !rin care să facem “Re%m!ros!ătarea şi 7ctuali&area (e!linei noastre italităţi”.ara este “Rememorarea Răs!unsului” faţă de le"ătura !ro!riei iinţialităţi cu divinul, de a fi %ntr-o )reştere 7semănare, nu de contrarietate.4oamna este “Rodirea de Memorii 3ro!rii” ce-ţi dau orma de 7dult- Individualitate - 3ersonalitate.Iarna este “+dihna - 7ctuali&area” ; 4R/9 L I Memorial %ntr-o inte"ralităţi: (e!lină.

7tenţie, $olile de 3lăm ni sunt mai ales ale 4ineretului, care %şi !ierde ener"ia, mai ales !rin desfr uri şi distsentimentale. +uăle, cărnăria şi dulciurile mai mult strică, !roduc nd “e#!lo&ii” %n !lus, ce şi mai mult e#t)eaiurile să fie sim!le, mai ales de 1oc, de )oada 6oricelului. 1ă se folosească 7!a de Mălai de 3orum$, că %%ndeose$i 3lăm nii. 1e macină c teva lin"uri de Boa$e de 3orum$ cu !uţin +re&, se !une o )ană cu 7!ă şi sdos!it D ore: se mesteca şi se $ea lichidul lă!tos, "ura cu "uraF !otoleşte şi tusea.Bolile de icat sunt ale celor ce măn ncă fără ale"ere, cu tot felul de to#icităţi, mai ales !ră'eli şi conservărilalcoolF de asemenea ale celor ce-şi consumă şi su!rasolicită ener"ia.

Bolile de Rinichi sunt ale celor !rea sen&uali şi materialişti.(ietotera!ia noastră are %n vedere:

2



O Meniuri 4est semi-fierte ?semi-naturale, !entru cei care trec uşor la o (ietotera!ie selectivă@F O Meniuri 1elective !e <ilele 1ă!tăm nii ?<ile cu lactate-$r n&eturi, cu cereale, cu le"ume, cu fructe şi dulc O Meniuri 1elective Lunare ?să!tăm na şi cura de lactate@F ?să!tăm na şi cura de &ar&avaturi@F ?să!tăm)ereale@F să!tăm na şi cura de $oa$e !roteiceF să!tăm na şi cura de fructe-dulciuri O Meniuri 1elective de se&on ?să!tăm na r&icilorF să!tăm na 1alatei sau 1!anacului, sau altor erdeţuriF srădăcinoaselor@F O Meniuri de mi'loc ?cu &ile alternative du!ă !osi$ilităţi şi du!ă a"rea$ilitatea !ro!rie@.(imineaţa: O toaleta cu s!ălareaF hidratarea cu %n"hiţituri re!etate de 7!ă ?cei reli"ioşi !ot $ea %nainte !uţină 7!ă 1fin

O 1acrotera!ia !ro!rieF -3sihotera!ieF OMo$ilotera!ie.La 3r n&:n 3re!arat mai consistent, semi - fiert sau ne-fiert, du!ă necesar. La 3r n& să se măn nce ca !iureu ?sarmalechiftele@, ca sos, ca cior$ă.?ve&i Reţetele.@1eara:1!re 1eară, se !ot folosi c teva Bom$oane (ietetice. 1eara !ro!riu &is să fie folosite 3re!aratele de )ereale,amidonoase, semi - dulci şi 1alatele Le"uminoase, mai rar cele 3roteice. 1e !oate folosi Iaurtul, dar nu Br n%nche"ată, care este !rea concentrată./ste indicat ca 1eara să se măn nce c t mai selectiv, ori doar ructe, ori doar Iaurt, ori doar 1alată, ori doar )e !referat %n 3re!arate c t mai naturale. e&i anterior Reţetele cu )ereale, cu Le"ume.4re$uie trecut ur"ent la o 7limentaţie “selectivă”, %n !rimul r nd o m ncare !e $a&ă de )ereale şi e"etale, c“măture” traiectul di"estiv. 1coase un tim! toate lactatele şi $r n&eturile, ca şi carnea. Iaurtul c te !uţin cu

?ţinut c teva <ile cu Mie& de ucă la macerat@. 4recere uşoară de la fierturi la ne-fierturi. 1coasă c t mai mcoa!tă şi evitarea co'ilor arse. Insistenţa !e )ereale %n s!ecial. 1ucuri multe cu !uţin La!te e"etal. Indiferentsim!tome, diaree, $alonări, vărsături, să se insiste !e această (ietotera!ie şi cu sur!rindere se va vedea amelimult aşte!tată.

u uitaţi sturoiul, care are multi!le acţiuni tera!eutice. (in c nd %n c nd, &dro$iţi o )ă!ăţ nă de sturoi şiamestecaţi-o cu Măsline şi ucă r şnită şi faceţi o !astă concentrată ?care st nd la macerat c teva &ile %şi vausturimea@ şi la fiecare m ncare !uneţi c te un v rf de cuţit. 6i %n Iaurt !uneţi !uţin sturoi, ca să nu faceţi

u uitaţi 1eminţele de (ovleac, <ilnic, ne-!ră'ite, c te o m nă. (e asemenea <ilnic &dro$iţi mai mare c teva B3orum$ ?! nă la D @ şi mestecaţi-le %ncet %n 9urăF a'ută la %ntărirea imunităţii. La fel nu uitaţi r&ica, me"etal.

Partea a -a

Meniuri orientative

*2. Condimentul uni,ersal1ă-l aveţi la %ndem năF O mai !icantF mai uşor !icantF mai $l nd.1tr n"eţi mărar, ţelina, chimen şi !i!er măcinat, usturoi uscat şi măcinat, cea!ă uscată şi măcinată, cim$ru, lfrun&e de morcov uscate, ur&ică uscată, acrituri uscate, hrean uscat măcinat, etc. şi $ine măcinate toate, s $orcan $ine %nchisF se !une %n orice 3re!arat 7limentar du!ă su!ortare şi !referinţă, dar atenţie fără e#cesla stomac să facă un condiment cu mai !uţin usturoi şi !i!er. La cior$e, la sosuri, este indis!ensa$il. 1ă nu fi !entru ma#im o lună de &ile şi a!oi faceţi altă tură. (e sunt !roas!ete, este şi mai $ine.

* . (critura uni,ersală/ste la fel indis!ensa$ilă. Bolnavii să evite oţetul şi acriturile %n oţetF sunt $une cele murate %n sare. ar&muraţi sunt !e !rim !lan, direct sau uscate ?ve&i la )ămara-ma"a&ie@. oi indicăm, ori un Borş nu !rea acrşi a!oi !us 1are multă ca să nu mai fermente&e, din care se foloseşte c te o lin"uriţă?du!ă "ust@F ori c tevaacre ?stru"uri neco!ţi, "utuie, mure, &meură, &ar&ăre, !rune necoa!te, măceşe cu !recădere@, !este care smultă să nu fermente&e şi se foloseşte c te !uţin. 3entru mărirea vitaminelor se !oate stoarce şi c teva lăm i !oate face o acritură $ună din amestec de măcriş, !ă!ădie, $ureţi, cicoare, $oa$e de 1oia sau $oa$e de fasolras, !este care se !une multă 1are şi du!ă ce s-au macerat ?cam du!ă o lună@ se !une !utină 7!ă din care se ca acritură. 7tenţie să nu fermente&e.

2



Mai este o 7critură foarte nutritivă din asole $oa$e. 1oia, măcinate ?'umătate $orcanul@, c teva verdeţuri, !ătrun'el, !uţină ar&ă şi 1feclă roşie, 2rean ras, cotoare de Mere, 1eminţe de Mărar şi )im$ru, !este care se1are multă şi se lasă la macerat-acrit !este o lună şi a!oi se !une 7!ă nu !rea multă şi se foloseşte du!ă !referaltă !re!araţie este din )ereale, %n s!ecial 3orum$ şi +vă&, măcinate, cu ceva verdeţuri, mai ales 2rean rasse !une 1are multă şi du!ă o lună de macerare se !une !uţină 7!ă. 1e va folosi c te !uţin. oi nu admitem acriRoşii, că !roduc de&echili$re osoase. Mai este o 7critură, cu 3lante Medicinale, %n s!ecial cu 3ătla"ină, MBusuioc, 3elin şi 0intaură, )oada 6oricelului, cu 3orum$ măcinat, !este care se !une 1are multă şi du!ă macmai !une 7!ă, şi se foloseşte c te !uţin la m ncare.M ncaţi c t mai !uţin sărat şi acruF lăsaţi orice 7liment %n "ustul său natural. aceţi se!arat o !orţie mică ma

condimentată şi doar c te !uţin folosiţi cu !artea naturală. u vă s!eriaţiF $oala are momente mai acute sau de acalmie. Insistaţi cu ră$dare, )redinţă şi ăde'de, şi veţi mai mult re&ultatele $une.*#. >oa/ele 7eguminoase acriteBoa$ele Le"uminoase sunt marea sursă de 3roteine e"etale. 3roteinele animale sunt "reu de !rocurat şi %nmai sunt naturale, ci de"radate şi artificiali&ate. Bolnavi au nevoie de ceva natural, cum a lăsat ( M /</ . aşi 1oia simt “carnea ve"etală”, ca şi ucile, şi dintre )ereale 2rişca şi +vă&ul, acestea av nd şi toţi &işi “amiesenţiali”, indis!ensa$ili unei 2rane 1ănătoase. )elelalte )ereale şi Boa$e şi Le"ume, au insuficiente com!on3 inea de 9r u, dar nu coa!tă ci doar dos!ită, ca 3 ine 3ustnicească?du!ă modul folosit cu !recădere de 3ustndos!ire %şi fa$rică aceşti “aminoaci&i”. (os!irea-uşoara %ndro'dire, se ştie că transformă mult com!o&iţiaadmitem “%ncolţirea”, că are o “e#!lo&ivitate distructivă”.

3 inea 3ustnicească !e care o evidenţiem noi cu insistenţă, are “Memoriile 7rheti!ale de 2rănire”, dar aceasmult “deschide hrănirea” celorlalte, de aceia se indică 3 inea cu 7!ă, cu erdeţuri şi cu celelalte 3re!arate. ă“Memorialul 7rheti!al”, toate celelalte 7limente nu se !ot “acumula” de or"anism, că nu au “ti!arul-modelucare este tocmai %n “7rhememorialul 3 inii”. u “codul "enetic” este “stanţa alimentaţiei”, ci “7rhememori3 inii”, !e care %l are “codul "enetic” şi fără 3 ine şi "eneticul %şi !ierde memorialul de adevărată 2rănire.“aminoaci&i esenţiali” fără “7rhememorialul 3 inii”, de asemenea devin ne-asimila$ili şi inactivi. )2I3 L 3este “ RM7 şi 3/)/4/7 (7R L I 2R7 /I I/0II” ce ( M /</ le-a !us %n )reaţia 1a.

oi am "ăsit o modalitate de a “acri” Boa$ele 3roteice, ca să !ăstre&e neatinse !rinci!iile de $a&ă. 3e l n"ă (os!ire ?ve&i reţeta Q -ED@, se mai !oate şi modalitatea de a ţine Boa$ele res!ective %n +ţet de )asă mai Q +re, a!oi se scur" şi se mai ţin %n 7!ă sim!lă %ncă o <i. 1e scur" şi se sucă şi se r şnesc-macină du!ă tr

Meniurile res!ective. 0inerea %n +ţet, neutrali&ea&ă mai ales ta 1oia şi asole acea to#icitate şi totodată leşi le deschide accesi$ilitatea di"estivă.

**. !rez) >oa/e de Porum/) acrite)a mai sus. +re&ul şi 3orum$ul chiar dos!it, răm n "run'oşi, dar acrirea %n +ţet le ia aceasta. 3ilaful de +refi un 3re!arat de $a&ă. 1e macină +re&ul acrit şi cu !uţină cea!ă sau !ra&, cu !uţin usturoi, cu Măsline şi c1eminţe uleioase, cu !uţin condiment ?ve&i !a". HQ@ şi verdeaţă, cu eventuală 7critură ?ve&i HE@. 1e scu !uţină Mămăli"uţă !ri!ită semi - fiartă ?ve&i Q@. 7cest +re& acrit se mai !oate folosi la “1ărmăluţele” [email protected]ţi de mai multe ori “indicaţiile” anterioare. La !rima citire cu "reu se reţin toate amănuntele. nii "ră$"reşeli mari, cu falsificări "rosolane. )hiar şi du!ă &eci de citiri, tot mai răm n anumite lucruri ce s-au ne"liau inter!retat contrar.

* . 0emin3ele de Măce:e) măcinate1unt de mare valoare nutritivă şi medicamentoasă. Măceşele se desfac %n două, se scot uşor 1 m$uri şi %m3ul!a se !un !entru un sfert de oră %n +ţet tare de )asă, ca să se moaie “!uful ţe!os” ?ce face rău@. 7!oi se 3ul!a se foloseşte, fără fier$ere, %n 7!a de ructe ?sau se usucă şi se macină@, iar 1eminţele se usucă şi sevaluare de hrănire şi totodată de to!irea !ietrelor la Rinichi şi icat.)artofii sunt foarte valoroşi, dar $olnavilor le fac rău. (e aceia %n loc de )artofi !rocuraţi mai mult +re&, ce?ve&i Reţeta HH@ şi se face 3ilaf nefiert, un 3re!arat de $a&ă.

* . Piureul de Carto"i usca3i4otuşi odată !e 1ă!tăm nă se !oate folosi 3iureul de )artofi uscaţi ?ve&i cămara - ma"a&ia - conservarea, !a

3



care se macină fin cu R şniţa şi cu !uţin 3ra&, usturoi, !uţin condiment. 1eminţe uleiose şi &eamă de ar&ă7!ă sim!lă@, cu !uţină 7critură ?ve&i HE@, ce se fac un 3re!arat delicios. 3iureul să fie mai nesărat şi maieventual se mai foloseşte o murătură. 1e măn ncă la masa de 1eară, !e săturate, tară altceva.

Meniuri !e <ile, Luni, 1ă!tăm ni;nce!em cu 4oamna. 1e!tem$rie. +ctom$rie. oiem$rie. 7notim!ul Rodurilor. 1ă se folosească toate 1ortimestare !roas!ătă ?nu uscate@.

1ă!tăm na ;nt i

– 7uni8(imineaţa: toaleta, 1acro - 3siho - mo$ilo - 4era!iaF hidratarea-s!ălarea 1tomacului. (u!ă o !au&ă de cel !uţMăturarea 1tomacului cu o 3orţie de “ ceva ras şi natural”. ar&ă, sau Morcov, sau 1alată erde, sau ructe ?iritante, citricele $ine coa!te, eventual cu foarte !uţină Miere@. (e vă mai este sete, $eţi 7!a de ructe sau 7<ar&avat ?ce să nu li!sească <ilnic: ve&i reţeta H -HD@. 1e măn ncă totodată o M nă de 1eminţe de (ovletre$uie să li!sească din nicio <[email protected]!a de $ăut ţineţi-o %ntr-o 1ticlă fără do!, de culoare al$astră, c teva +re la Lumină, să se %m!ros!ăte&e şde&infecte&e.3r n&: 3iureu de 1alată erde sau de ar&ă crudă cu D J 1oia dos!ită sau acrita ?ve&i Q F H @, cu 1os şi )iacesta?cu adausurile res!ective ?ve&i EE@. Mămăli"uţă semi-fiartă ?ve&i [email protected]!re 1eară, 7!a de ructe sau de <ar&avat ?ve&i H , HD@1eara: 3iureu tot cu 1alată sau ar&ă, dar %n loc de 1oia să fie D J 3raf de 3 ine 3ustnicească ?ve&i D @.

(e mai vreţi ructe, să fie !rintre mese şi !e stomacul "ol şi să se măn nce du!ă o !au&ă de cel !uţin o +ra.)antităţile du!ă necesar şi mem$rii res!ectivi. La )antine vor fi cantităţi mari. – Mar3i8(imineaţa la fel.La 3r n& de nu este %n 3ost, 3iureul de Luni, dar cu D J Iaurt sau Br n&ă nesărată. (e este 3ost, se foloseşacrit ?ve&i [email protected]!re 1eară la fel.1eara, la fel ca Luni, dar cu altă )ereală, 2rişcă sau 1ecară sau +r& ?!e care să le aveţi dinainte uscate şi !renu, folosiţi tot 3 inea 3ustnicească de 9r u. – Miercuri8(imineaţa la fel.La 3r n&, tot ca Luni, dar schim$at sortimentele şi cu D J asole dos!ită sau acrită ?ve&i E , H @.

1!re 1eară la fel.1eara, la fel ca la 3r n&, dar cu altă )ereală. – Hoi8(imineaţa la felLa 3r n& de nu este 3ost, D J Iaurt sau Br n&ă cu un 3iureu de <ar&avatF de este 3ost, un !re!arat cu 1oia;n restul ca anterior, dar cu 1ortimente schim$ate ?ve&i şi ale"e Reţetele !refera$ile@. – ineri :i 0âm/ătă , du!ă modelul celorlalte, dar cu alte Reţete, du!ă !osi$ilităţi şi !referinţe. – 9uminica să fie <iua (elicateselor. aceţi Meniuri mai diverse şi mai !lăcute.

1ă!tăm nile )elelalte vor avea Meniuri cu 1ortimente schim$ate %ntre ele. 7tenţie la !rinci!iile de $a&ă. Lafie 3re!aratele 3roteice şi 1eara cele 7midonoasele. ;n rest la fel.

%arna, o 7limentaţie de +dihnă şi 7cumulare. 1unt Lunile (ecem$rie, Ianuarie şi e$ruarie. (u!ă )alendarul )r(ecem$rie este Luna de 3ost !entru )răciun, c nd se face o “de&into#icare”, ca Ianuarie şi e$ruarie să !oată7limentaţie mai a$undentă, mai "rasă.;n Luna (ecem$rie M ncaţi multe Le"ume Rădăcinoase ca Morcovi, 9ulii, 0elină, 3ăst rnac, a!i, )artofi şi aacră să nu li!sească. olosiţi 3 ine 3ustnicească, care să nu li!sească <ilnic la c te o Masă, mai ales 1eara. 1ăIarnă “de&into#icaţi”, că vin răcelile şi "ri!ele, care vă vor da altfel multe com!licaţii. “3ostul” dinaintea Iestrict tre$uitorF fiţi conştienţi de acest fa!t. ;n Ianuarie şi e$ruarie se !ot folosi 7limente mai "rase şi mai c<ilnic să nu li!sească Boa$ele 3roteice, Lintea, 1oia, asolea, ca şi Br n&a ?dar %n !ro!orţiile de D J@. 1ă ucile şi 1eminţele de loarea 1oarelui, ce au "răsimile cele mai $une. u faceţi e#ces la (ulciuri, dar să le fo1electaţi-vă du!ă !osi$ilităţi şi !referinţe Meniurile. Res!ectaţi %nsă cele indicate.

3



Primă,ara . Lunile, Martie, 7!rilie şi Mai. )reştineşte %nce!e tot cu un “3ost” al 3aştelui. 4ot Martie şi 'umă7!rilie să se folosească tot Rădăcinoasele şi Boa$ele de 1oia, Linte, asole, Bo$, dar să se insiste !e 3 inea3ustnicească ?de diferite )ereale@ ce <ilnic să fie la o Masă, mai ales 1eara. +dată cu a!ariţia erdeţurilor, r&icile şi 1alata, se %nce!e Luna “Re"enerării ieţii”. Insistaţi atunci !e erdeţuri, chiar <ile şi 1ă!tăm ni la3 ine 3ustnicească.7le"eţi Meniurile du!ă !referinţă. edeţi şi recitiţi Reţetele noastre cu res!ectivele 3re!arate.<ilnic res!ectaţi modelul de 7limentaţie, du!ă cum s-a e#!us la 1ă!tăm na %nt i din 4oamnă ?ve&i anterior@

a fi mai "reu la %nce!ut ! nă %nvăţaţi să 3re!araţi res!ectivele Meniuri. 7tenţie la Reţetele indicate, cu ma

!ro!use, ;ncet-%ncet vă veţi o$işnui şi veţi deveni e#!erţi, %n a da chiar “"usturi delicate” diferitelor com$ u va lăcomiţi să !uneţi Lactatele şi Boa$ele 3roteice mai mult de !ro!orţia de D J, că vor face 3re!aratele inşi neasimila$ile. Mai $ine m ncaţi mai des şi o cantitate mai mare de 3re!arat, dar res!ectaţi !ro!orţia D J.

ara . Lunile Iunie, Iulie şi 7u"ust. 7cum a!ar alte 1ortimente. Insistaţi !e 1alate le"uminoase, şi !e 4ecile deerde %n s!ecial, !e Ma&ăre, !e (ovlecei.1ta$iliţi-vă +rarul Meniurilor du!ă %m!re'urări. iecare va avea unul 3ersonal.

Reţete diverse1unt $olnavi care nu mai !ot m nca a!roa!e nimic. 1ă se insiste cu diferite !re!arate, c te !uţin.3iureu de 1alată cu !ul$ere de )iu!erci. ?)a la reţeta. K@1 m$uri de ucă ?mai %nainte muiaţi D +re@ cu usturoi. ?)a la reţeta H@

3astă de 0elină cu (ovleac. ?)a la reţeta K, P @3astă de 0elină cu Br n&ă sau Iaurt. ?)a la reţeta K, P @ 3iureu de r&ici tinere cu 3 ine 3ustnicească de 2r

1alată de ar&ă acră cu 1 m$uri de ucă ?muiaţi D +re@. ?P @)remă de 0elină cu )astraveţi muraţi. ?)a la reţeta K, P @ 3iureu de 1!anac cu Iaurt ?nu cu Br n&ă, că se [email protected] de Lucerna cu )astraveţi muraţi. ?)a la reţeta KF P @ ar&ă murată cu )iu!erci !ul$ere. ?)a la reţeta Kde Ridichi cu Br n&ă sau Iaurt. ?P @1alată de ar&ă cu (ovleac şi Măsline. ?P @3iureu de (ovleac cu 3ul$ere de )iu!erci. ?)a la reţeta K, P @(ovleac cu 3ra&. ?)a la reţeta K, P @1ărmăluţe cu 1eminţe de (ovleac ? loarea 1oarelui@.?)a la reţeta K, P @

3ilaf de +re& acrit cu Măsline. ?)a la reţeta HH, P @3ilaf de +re& acrit cu 3rime uscate. ?P @Mămăli"uţă neutră ?ve&i@ cu Iaurt, sau cu Br n&ă. ?P @3iureu de 7midon de )artofi cu 3ra&. ?P @3iureuri diferite cu 3ul$ere de 1eminţe de Măcese. ?P @3iureu de )astane uscate. ?)a la reţeta HK, P @La toate aceste Reţete, folosiţi amestecuri de condimente şi alte adaosuri, du!ă !referinţa şi "ust. Res!ectaţi !rinci!iile indicate la toate Reţelele.

*B. (midonul concentrat de Carto"i :i de Cereale 4+ăina ra"inată Pustnicească61e s!ală )artofii şi se rad cu coa'ă cu tot %n 7!ă mai multă ca să nu se o#ide&e. 7!oi se amestecă $ine şi se !rintr-o sită, şi se lasă Lichidul Lă!tos să se decante&e cel !uţin o 'umătate de oră. 1e va de!une la fund o 3

al$icioasă. 1e aruncă lichidul şi 3asta se ia şi se usucă la cald ?dar să nu treacă de "rade@. /ste un 7midoultraconcentrat ce se !oate folosi la Bom$oane şi la cei ce nu mai su!ortă nici-o m ncare "rosieră. + Lin"urăde 7midon de )artofi face c t un N". de )artofi fierţi. 1ă nu se folosească dec t odată !e 1ă!tăm nă, că !entru)artofii sunt semi - to#ici ?ca şi roşiile, ardeii şi vinetele@,

7midonul de )ereale este la fel un ultraconcentrat. 1e face mai %nt i 3 inea dos!ită 3ustnicească ?din diferit1e macină din nou foarte fin şi se !une 7!ă mai multă şi se amestecă $ine şi se se!ară !artea Lă!toasă, care sse lim!e&ească. 1e va lăsa o 3astă al$icioasă. 1e scur"e uşor să nu se tul$ure, lichidul lim!ede şi 3asta se uface o ăină ce se !oate folosi la cei foarte $olnavi.

3



* . Mămăligu3a &eutră oi am căutat mult o modalitate de Mămăli"uta c t mai naturală !entru $olnavi "rav %n s!ecial. )irul fiert raQ@ are %ncă deficienţa unei fier$eri, inter&isă la $oli "rave. Mălaiul de 3orum$ este mai indicat la $oli, f%nsă la 3 inea 3ustnicească de 9r u, care este “Miracolul 4era!euticii” noastre. Mălaiul ca şi +re&ul chiar muiat şi dos!it, tot răm ne "run'os şi "reu de su!ortat. 7crirea %n +ţet, dă o !osi$ilitate ? e&i reţeta HH@. B3orum$ se "ăsesc şi nu sunt !rea scum!e. 7criţi ?ve&i HH@ o cantitate cam !entru Q 1ă!tăm ni şi măcinaţitre$uie. aceţi o ăină din acestea c t mai fină, fără să o cerneţi ?cu r şniţa, chiar o măcinare de mai multe or3utină 7!ă %ncăl&ită ?!entru cei cu diaree, fiartă şi a!oi uşor răcită@ şi mestec nd ca şi la )ir. 1e face o 3assau mai tare, du!ă !referinţă, ca o Mămăli"uta. / $ine să mai stea cel !uţin o 'umătate de oră să se !ătrundă $

cu Mălaiul. 7ceastă Mămăli"uţa eutră cum o numim noi ?că se !oate folosi cu orice m ncare@ este “liantu $un !entru toate 3re!aratele. 3 inea 3ustnicească este !rea tare !entru mulţi şi nu se !oate m nca !rea multă, că mulţi sunt şi dia$etici ?chiar dia$et mascat@. 7ceastă Mămăli"uta este o !osi$ilitate de com!ensare. 3or“)ereala de re&istenţă”F ţăranii cu Mămăli"ă munceau din "reu. 1-a desco!erit că Boa$ele de 3orum$ măreImunitatea.

(u!ă un tim! de această 7limentaţie, vă veţi mira sin"uri, cum aşa de uşor aţi !utut renunţa la “!ră'eli”, la fiecoaceri e#cesive, ca şi la carne şi lactatele a$undente, !recum şi la dulciuri şi cocării diferite.3ortocale şi )itricele %n "eneral, să se folosească doar (imineaţa şi ! nă la +ra (oi la 3r n&. 1!re 1eară şi 1e“otravă” !entru $olnavi, că schim$ă “3h-ul” 1 n"elui.amiliile mici şi cei ce nu au !osi$ilităţi s!aţiale, a!rovi&ionaţi-vă din lim! cu 7limentele scate ?ve&i consema"a&ie@. 1ă aveţi totuşi <ilnic şi o “ erdeaţă !roas!ătă”, %ntr-o Lădiţă cu 3ăm nt la Lumina erestrei, !un

%n c nd c teva )e!e şi udaţi-le şi ele vor %nfrun&i şi <ilnic doar c te o “ oiţă erde” este suficient ?să nu lurun&ele de !e lături, că nu mai dă şi altele@. (e asemenea %n altă Lădiţă sau )utii de conserve, de !lastic, c teva 1eminţe de 9r u si mai ales de +r&, chiar de 1oia si asole şi du!ă ce )resc cam de E-H centimetri, “t !artea erde, fără să smul"eţi, care du!ă un tim! iar cresc. 1ă le udaţi mai des şi să fie mai s!re căldură şi Lu(u!ă ce nu mai cresc, reaf naţi 3ăm ntul şi semănaţi alte 1eminţe. 3uteţi avea mai multe )utii alternative ?uncrescute şi altele ce se !un la crescut@. 7ceastă “verdeaţă” de Iarnă este foarte 2rănitoare, care %ntreţine i

Re!ere de Meniuri !entru amilii mari şi )antine ?ca şi !entru Individuali@7cestea au !osi$ilităţi de de!o&itare. 7şa vor avea ar&ă, Morcovi şi alte Rădăcinoase %n nisi! şi !e tim!ul ce au “$eciuri” sunt avanta'aţi. 7şa, sunt condiţii !entru Meniuri diverse şi %n )antităţi mari, cum sunt )anti7&ile, Mănăstiri şi chiar 1!itale.(e o$icei se fac mari "reşeli %n !re!ararea M ncărilor la acestea.

;n !rimul r nd, )ior$ele să fie din aceleaşi 1ortimente cu felul doi. u se admite o )ior$ă de 7midonoase cu udoi !roteic, că se com$at şi !roduc indi"estii si into#icaţii. u se “lea"ă” )ior$a de )artofi cu asolea $oa$e, sBr n&ă, ci cu un 3iureu tot de amidonoase, sau de <ar&avat, var&ă, salată etc@. 3ilaful de +re& nu se leaşi carne si nici cu lactate, că +re&ul este amidonos şi celelalte sunt !roteice. “Liantul” ?!artea de $alastru şmare@ să fie eutru ?toate verdeţurile frun&e, nu rădăcinoase şi Mămăli"uta şi "răsimile@. u se admit “fă !roteicile. Macaroanele cu $r n&ă, )artofi cu $r n&ă, 3 inea cu orice lactat, mai ales !entru cei $olnavi. u s“deserturi” dulci du!ă o masă !roteică şi nici ructe, ci tot un !re!arat de acelaşi caracter.

Bucătarii tre$uie să ai$ă )onştiinţa $ine %ntemeiată, altfel se fac “uci"aşi”.) teva Re!ere de Meniuri com!ati$ileBolnavi mai ale să se o$işnuiască să măn nce %nt i “felul doi” şi a!oi )ior$a.

7uni8La 3r n&, 3ilaf de +re& cu Măsline şi )ior$ă tot din +re& cu un &ar&avat frun&e. 1e admite 3 inea ca şi M?3entru Medicina noastră, vedeţi Reţetele noastre, cu aceleaşi sortimente@. )a desert, o mică 3lăcintuţă tot1eara, Musaca de +re& cu ar&ă şi )astraveţi muraţi. ?3entru noi, +re& acrit nefiert, reţeta [email protected] 3r n& de nu este %n 3ost, Br n&ă cu Mămăli"uţă şi )ior$ă de <ar&avat-frun&e cu Mălai de 3orum$, d !uţină $r n&ă. (esert, 3lăcintuţă de Br n&ă %n foite de Mălai.(acă este 3ost, o )iulama de )iu!erci cu )astraveţi muraţi şi Mămăli"uţă. )ior$ă de <ar&avat tot cu )iu!erci ş%n"roşată cu ăină de Mălai. ? e&i Reţetele cior$elor@. (esert, 3lăcintă cu )iu!erci. Miercuri şi celelate <il1ă!tăm nii cu Reţetele de la ca!itolul Meniuri !e <ile, 1ă!tăm ni şi Luni, !a". SQ.edeţi şi Reţetele (iverse ?!a". SP@, din cele anterioare. 3uteţi multi!lica la infinit tot felul de com$inaţii, dres!ect nd !rinci!iile e#!use.

3



D. !rice Piureu) de arza,at) de Rădăcinoase) de >oa/e Proteice) cu Pâine Pustnicească de Cereale) sau c0emin3e uleioase, cu Lactate - Br n&eturi, să !ăstre&e !ro!orţia de S J !artea )antitativă şi D J !artea “valoro2rană”.7şa, <ar&avat S J si D J 3esmet de )ereale: S J &ar&avat si D J Boa$e 3roteice, ca şi D J Lactate. aceţi ocantitate de <ar&avat &dravănă, cu toate in"redientele ?!ra&, usturoi, condiment, acritura, !artea uleioasă,7midonoasele si 3roteicile doar D J.3ilaful de +re&. 1ărmăluţele, )hiftelele, la fel. )ior$ele la fel. )u ructe, la fel.

)ei foarte “fometoşi”.

<ilnic să măn nce 3ilaf sau 3iureu !e săturate sau ructe rase cu D J amidonoase sau 3roteice.7tenţie la 7limentaţia )o!iiilorF m ncărurile incom!ati$ile le a"ravea&ă $olile de moştenire şi le adau"ă şi avă 'ucaţi cu 1ănătatea rmaşilor (-voastră. Bătr nilor la fel, oferiţi-le o iaţa fără com!licaţii. eriţi-i de 1ucurartificialeF 7!a de ructe să nu li!sească..

u uitaţi 4ecile du!ă ce se desface asolea Boa$eF uscaţi-le şi mai $ine ?dar nu la tem!eratură mare@ şi fac !uneţi c te un v rf de lin"uriţa la toate 3re!aratele. 7'ută la minerali&are, %ntăreşte +asele, ameliorea&ă (ia%ntăreşte Inima.

3raful orte: 3raf de 4eci de asole, 3raf de r&ică uscată, 3raf de 3ă!ădie frun&e uscate, %n !ărţi e"ale. 1e fiecare m ncare un v rf de lin"uriţă.

Mai ales 4inerii măn ncă “mult” şi des. iaţa a"itată a <ilelor noastre im!une aceasta. enorocirea cea mare em ncarea to#ică. 9ăsiţi fiecare un 1ortiment ce !oate fi folosit c t de mult şi ne-to#ic. 7#aţi-vă ori !e o )erea2rişcă, 9r u, 1ecară@ ori !e 1oia şi asole, Linte ?ca !roteice@, ori !e un <ar&avat, (ovlecei, 1alată verde, 9Morcov, ar&ă. )om$inaţi-le şi schim$aţi-le !e <ile, 1ă!tăm ni. aceţi adesea “cure” de 1ă!tăm ni cu o anum)ereală, sau <ar&avat, sau Boa$ă !roteică, res!ect nd !ro!orţiile de folosire D J şi S J. )ei ce muncesc mai "rmai ales Iarna, !uteţi m nca %n toate <ilele o Masă cu 1oia, sau asole, sau Ma&ăre şi altă Masă cu aceleaş?1eara@. )ura cu ar&ă cruda, cu (ovlecel, cu Morcovi etc. ) nd aveţi la %ndem nă un 1ortiment din !lin, !roca&ie şi folosiţi-l ! nă la terminare.

) nd sunt )astanele comesti$ile, faceţi o cură &dravănă şi chiar mai uscaţi-le să le mai aveţi din c nd %n c nructele de se&on. Ma'oritatea măn ncă toata <iua $iscuiţi şi alte !roduse de făinoase cu mar"arina şi dulciuartificiale, şi $eau $ăuturi sucuri din e#tracte chimice> aceţi fiecare Biscuiţi de )asă cu 3 ine 3ustnicească,1eminţe uleioase, cu ructe !roas!ete de se&on ?ve&i Reţetele anterioare@. Mestecaţi 1eminţe de (ovleac 1oarelui, dar ne-!ră'ite, ca şi Boa$e de 3orum$ acrite, 1oia acrită.

Medicina Isihastă insistă !e 4aina 4era!eutică a 3 inii 3ustniceşti, ce are %n sine ca!acităţi s!eciale de %nsă1iliţi-vă să o folosiţi c t de des, <ilnic chiar la c te o Masă, (eo$icei la Meniurile de 1eara, sau (imineaţa !e "ol. )ei cu $oli "rave se indică chiar c te o <i-două !e 1ă!tăm nă doar 3 ine 3ustnicească su$ toate formele, umestecată %ncet %n "ură, sau ca La!te, sau %n 7!a de ructe, sau ca o )ior$ă sim!lă cu !uţină erdeaţă. )hi!este 4aina ieţii, de aceia o )erem Lui ( M /</ %n Ru"ăciunea <ilnică “4745L ostru”. ă o <i-două de 3ostcu 3 ine 3ustnicească.

(esco!ere această 4ainică M ncare şi nu-ţi va !ărea rău. u uita 1fecla Roşie şi 1fecla ura'eră, care ca şi Morcovul !ot “%ndulci” 7!a de ructe şi de <ar&avat, ca şi3re!aratele (elicatese. Mierea să fie folosită sim!lă, altfel este vătămătoare. u uitaţi nici Ridichea de toamn

/vitaţi 7lcoolul. /ste !ermis %n c teva 4incturi medicamentoase, de 3elin, de 4intaură, de 4eci de asole er&tinere, de Boa$e de 3ăducel şi de 1oc. de )icoare, de 9ăl$enele, de 2rean, )oada 6oricelului. (e le aveţi !e acaveţi toată armacia )asei. ;n c te o 1ticlă se !un se!arat fiecare 3lanta ?$ine &dro$ite şi cam 'umătate, !estecom!lectea&ă cu 7lcool sau 0uică tare şi se lasă să se !lămădească două să!tăm ni, a"it ndu-se din c nd %n se strecoară. 3entru 1tomac, este 3elinul şi 4intaură: !entru răceli 1ocul şi 2reanulF !entru inimă este 3ăducasolea 4eciF !entru icat şi 1 n"e )icoarea şi !entru răni 9ăl$enelele şi )oada 6oricelului. recţiile să le faceţiaceste 4incturi diluate cu +ţet şi 7!ă %n !ărţi e"ale. 3e locuri dureroase să !uneţi mai $ine com!resii cu acesdiluţiile menţionate.

3



;nţele"eţi %nsă că orice $oală are ori"inea %n !ăcat şi !ăcatul are ca instrument “m ncarea” şi m ncarea "en“!atimile” şi !atimile dau distru"erile !rin toate formele de $oli. 1ufletul “!artici!ă” la !ăcatul 4ru!ului şi aşaşi el “!ăcătos”. 1ufletul ce vrea să se “)ureţe”, tre$uie tot !rin 4ru! să facă “des!ătimirea”. Revenirea la o “M1ănătoasă “este !rima condiţie a “des!ătimirii”. (acă Ru"ăciunea este “deşte!tarea”, “M ncarea” este “mersu“3ost” Ru"ăciunea este %n “"ol”. “3ostul medical” este şi el totuşi un “3ost al căutării 1ănătăţii”. 1ănătateadoar )2I3 L Lui ( M /</ din iaţa noastră.

Re!etăm: nu faceţi din “m ncare” Reli"ie, dar Reli"ia are o “le"ătură” cu “M ncarea 17)R5”. )ondiţia de ă!)reate este să fim mereu %n “)+M I)7R/” cu ( M /</ )R/74+R L, ce se face deodată 1!iritual şi

4ru!eşte, 1ufleteşte ne “2R5 IM” din )ele ( M /</I/64I !rin )2I3 L ) 8 4 L I şi ( 2 L I, iar4ru!eşte !rin chi!ul M ncării. iaţa este 4aina )2I3 L I Lui ( M /</ , care se “7ctuali&ea&ă” totodatămaterial şi dincolo de acesta.

Documents

Medicina Isihasta Retete