Moartea vine ca un sfarsit - Agatha Christie vine ca... · PDF file 2019. 9. 3. · Moartea vine ca un sfhrgit 13 Trecu printre hambare Ei acareturi gi intri pe poarti, in curte

Death Comes as the End

Agatha Christie

Death Comes as the End Copytight o 1944 Agatha Christie Limited' All rights reserved.

AGATFIA CHRISTIE and the Agatha Christie Signature

are registered trade marks of Agatha Christie Limited

in the UK and elsewhere. All rights reserved'

www agathachristie.com

@=(* Editura Litera

O.P. 53; C.P. 212, sectot 4, Bucure$ti, Romdnia

tel.: 021 319 6390; 031 425 1619: 0752 548 372

e-mail: [email protected]

Moartea Yine ca un sfdr;it Agatha Christie

Copyright @ 2019 Agatha Christie Limited

pentru versiunea in limba romdni Toate drePturile rezerv lte

Editor: Vidragcu 9i fiii Redactori: $tefania Mihdilescu, Olimpia Novicov

CoPerti: Alex Eser

Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Coqman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

CHRISTIE, AGATHA Moartea vine ca un sfArgit / Agatha Christie;

trad.: Lidia Grddinaru. - Bucureqti: Litera' 2019

ISBN 978-606-33 - 407 2 -7

I. Gridinaru, Lidia (trad')

82l.lrl-312.4-135.1

wffi&mYffi& w&wK

Traducere din limba englezl de Lrora Gnionranu

@* Bucuregti

2019

C,4atuOh'fr

ffi& a$w $pere$&Y Ne puteli vizita Pe

a furtdi, Inundaliil€.,,,.,,,,....,i.,....,.,;.............:...,r..:.. g

r, : L A doua lund a,ihtrnilafiilor, ziua 420.a.;;....... 11 ,lI1, A treia luni,a inu+idofiilor, zrua a 4-a....:......., 25

I : III. Atreialundiinundaliilor, ziuaaL4-a,.......,;. 36 ' IV A treia lrrnd a inundaliilor, ziua a !5.a ":.....,..., +S,

V A patra lund a inundaliilor, ziua a 5-a............ 54 Partea a doua. Iarna;"..",,i..,,...,,,r.............;,..,...",,.,.r....... 63

i Vl, ,Prima luni de iirni, ziua a 4-a..,..;....,..;.,,....i,. ' 65 VII,, Prima lune de iarne; ziia a 5-a...........;...1.:...... 75

VIIL Adoua luni de'iarnd,ziua a10-a..,.".;..;......... 83 IX. A patra lunl de iarn'i, ziua a 6-a:,.,...:,..,.,,..,.,, 102

Parteaatreia.Varar,,,r..,,.,;.,..,,.........,,.......,..,,;:.,:...,,....,,115 X. Prima luni de vari, ziua a 11-a.........,.....:....... 117

XI. Prima luni de vard, ziua a 12 -a....................... 134 XII. Prima luni de vari, zl.u;aa23*a.,,,....,.;............ 141

XIII; Prima lun'i de vari, ziua a 25 -a..,...............;r,... I 48 XIV Prirna luni de var6, ziua a30-a...,................,.. 162 XV. A doua luni de var:6,,ziua1 .................... ......... 173

'XVI. A doua luni de vari, z'iua a 10.-a.......;...;-.,,...,. 205 XVII. A doua luni de vari, zlua'a trS-i....;,.,.'...,....,..... 2L6

XVIIII, r{ dsua lun6 de vard, ziua a L6-a................,.,.. 234 XIX. A doua lun[ de vard, ziua a L7 -a..............,...,,. 245

Deqpre autoare,.,.;.,,1.,.,,.....,..........,r..,.,.,.1.,;,.,..,.,.,t.,.,.,,,.,,269

I

A DOUA LUNA A INUNDATIILOR ZIUA A20-A

Renisenb stitea in picioare gi privea Nilul. Din depirtare, rdzbdteau vag pAni la ea glasu-

rile ridicate ale fralilor sii, Yahmose gi Sobek, prinqi intr-o disputi cu privire la necesitatea intdririi digului intr-un anumit loc. Vocea lui Sobek era pu- ternici gi indrizneali ca intotdeauna. El avea obi- ceiul si-gi expuni ideile cu mare siguranfi. Glasul lui Yahmose era scizut gi avea o nuanli de nemulp- mire, exprimdnd nesiguranli gi ingrijorare. Yahmose era in permanenli temdtor cu privire la un lucru sau altul. El era fiul cel mai mare Ei, in timpul absen-

{ei tatilui lor, plecat pentru aizita proprietilile din nord, conducerea plantaliilor li era incredin{ati, intr-o oarecare misuri, lui. Yahmose era incet, prudent gi lnclinat si vadi greutilile chiar gi daci nu existau. Era un bdrbat robust, cu miqciri domoale, firi nimic din vioiciunea gi siguranla lui Sobek.

inci din fragedi copilirie, Renisenb igi amintea de acegti doi frali infruntAndu-se exact pe acelagi ton, ca acum. Faptul acesta ii dndu brusc un senti- ment de siguranfl... Era din nou acasi. Da, reve- nise acasi...

TotuEi, aruncdndu-gi inci o dati privirea peste apa gilbuie gi strilucitoarc, rdzvrdtirea 9i durerea

12 A4^Z"O/""fr' ii reinviari. Khay, tinirul ei so!, era mort" ' Khay, cu fala lui surAzdtoare gi cu umerii puternici' Khay era

cu Osiris, in implrilia morlii... Iar ea, Renisenb, solia lui iubite, rimisese indurerati' Fuseseri impreuni opt ani - o luase pe cAnd era aproape o ctpiln., iar acum se intorsese viduvi, insoliti de copilul lui Khay, Teti, in casa plrinteascd''

in momentele acestea, insi, i se pirea c[ n-a fost

niciodatd plecati.. ' BinecuvAntl acest gind... Va incerca si uite toli aceqti opt ani, atit de in-

circali de fericire fard grrii 9i atdt de brutal sfAgiali de pierdere gi suferinfi.

ba, si-i uite, si-i alunge din minte' Si redevini Renisenb, fiica preotului Ka, Imhotep, o fati zbur- dalnicl, nepisitoare. Dragostea aceasta a sofului qi a fratelui fusese un lucru crud, care o pic[lise cu

dulceala lui. iqi amintea umerii puternici, bronzafi,

ai lui Khay, gura lui surAzitoare... Acum Khay era

imbllsimat, infbgurat in bandaje, protejat de amu-

lete in cilitoria lui spre tirimul celilalt' De acum incolo, niciodati pe aceasti lume, Khay nu o si mai

cilitoreasci pe Nil, nu o si mai prindi peqte 9i nu

o si mai rAda in soare in timp ce ea,aqezatd in barci

cu micufa Teti in poaldL, ii zAmbea la rAndul ei" ' Renisenb se gdndi: ,,N-am si ml mai gindesc

la asta. S-a terminat! Sunt acasi. Totul e la fel ca

inainte. $i eu am si fiu, in curind, aceeaqi' Totul va fi ca inainte. Teti deja a uitat. Se joaci gi rAde cu

ceilalli copiil'. Renisenb se intoarse brusc qi o lui inapoi citre

casi, trecAnd pe lingl nigte mlgari cu spinirile incircate care erau m6nafi citre malul fluviului'

Moartea vine ca un sfhrgit 13

Trecu printre hambare Ei acareturi gi intri pe poarti, in curte. Era foarte plicut in curte. Aveau un lac artificial inconjurat de oleandri inflorifi qi iasomie, umbrit de smochini. Teti qi cu ceilal$ copii se jucau

acum, glasurile lor inilfAndu-se ascufite 9i limpezi. Intrau qi ieqeau in fugi din micul pavilion amplasat pe o parte a lacului. Renisenb observd ci Teti se juca cu un leu de lemn a cirui gur[ se deschidea gi se inchidea cAnd trigeai de o sfoard,, o jucirie pe care ea insigi o iubise cAnd era copil. Se gdndi din nou, mul{umiti: ,,Sunt iar acasi..." Aici nimic nu se schimbase, totul era cum fusese. Aici viafa era sigur6, constanti, flri schimbiri, Teti era acum cJpilul, iar ea una dintre multele mame inchise intre perelii casei, dar cadrul, esenla lucrurilor rim[- seseri neschimbate.

O minge scipati de unul dintre copii se rosto- goll la picioarele, iar ea o ridici gi i-o arunci inapoi, rdzind.

Renisenb igi continui drumul spre veranda spri- jiniti de coloane viu colorate gi pdtrunse in casl, trecind prin marea incipere centrali cu friza sa pictati cu lotuqi gi maci, qi mergdnd mai departe ajunse in capitul casei unde erau camerele femeilor.

Glasuri ridicate ii izbiri auzul gi se opri din nou, savurAnd cu plicere vechile, familiarele ecouri. Satipy gi Kait - infruntAndu-se ca de obicei! Acest bine cunoscut ton al glasului lui Satipy, ascufit, dominator 9i rizboinic! Satipy era sofia fratelui siu, Yahmose, o femeie inalti, energici, rea de guri, aritoasi intr-un fel impozant. Ea stabilea vegnic regulile, asuprea servitorii gisind peste tot greqeli 9i obligAndu-i si faci lucruri imposibile, prin forla

14 Cq"Z.r2./a'fr' puternici a ociLrilor Ei a personalitilii sale. Toli se temeau de limba ei gi se gribeau si-i indeplineasci ordinele. insuqi Yahmose avea o mare admira(ie pentru hotdrAta, curajoasa lui sofie, intr-atit incAt se lisa bruftuluit de ea intr-un mod care, nu o dati, o infuriase pe Renisenb.

La ristimpu ri, in patzele dintre fr azele asculite ale lui Satipy, se auzea vocea linigtiti, incipifdnati a lui Kait. Kait era o femeie masivi, cu o figuri banali', solia chipegului gi veselului Sobek' Le era devotati cu trup gi suflet copiilor ei, arareori se gAndea sau vorbea despre altceva. in certurile zil- nice dintre ea gi cumnati iqi suslinea punctul de vedere prin simplul truc al repetirii a ceea ce spu- sese la inceput, cu o indirltnicie liniqtiti, constanti. Nu manifesta nici enervare, nici pasiune, 9i nicio- dati nu lua in seami un alt punct de vedere decit al ei. Sobek era foarte atagat de solia sa gi-i vorbea deschis despre toate, mul{umit de priceperea cu care pirea ci-l asculti, scofAnd sunete de aprobare sau dezaprobare, menite si-l liniqteasci, neamin- tindu-gi de nimic supiritor mai tirziu, pentru ci, de fapt, mintea ei era tot timpul preocupati cu cine gtie ce problemi legati de coPii.

- E o insulti, asta e! strigi Satipy. Daci Yahmose ar fi avut curaj m[car cAt un goarece n-ar fi suportat nici o secundd aga ceva! Cine are grijd de toate aici cAnd Imhotep e plecat? Yahmose! $i ca solie a lui Yahmose, eu ar trebui sd arn primul cuvAnt in alege- rea rogojinilor gi pernelor lesute. Sclava asta neagri, cAt un hipopotam, ar trebui si fie...

Vocea grea, profundi, a lui Kait interveni:

Moartea vine ca un sfhrSit 15

- Nu, nu, micufa mea, nu mAnca pirul pipugii. Uite, ai aici ceva mai bun... Dulce... Ah, ce bun...

- Cit despre tine, Kait, n-ai nici un pic de poli- te!e, nici micar nu mi ascul1i... Nu rispunzi... ai nigte maniere infioritoare.

* Perna albastri a fost intotdeauna a mea... Ah, uiti-te la micufa Ankh... incearci si meargl...

- Egti la fel de proasti ca qi copiii tii, Kait, gi asta spune mult! Dar si nu crezi c[ prin asta ai si scapi. Voi avea drepturile mele, si qtii!

Re