18
Finante Publice si Fiscalitate Conf.univ.dr. Razvan Mihail Papuc

Modele de protectie sociale la Bismarck si Beveridge

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Comparatie intre modelele Bismarck si Beveridge

Citation preview

Finante Publice si FiscalitateConf.univ.dr. Razvan Mihail Papuc

Modele de protectie sociala la Bismarck si BeveridgeStudent: Dragos Valentin DumitrescuGrupa 202

Cuprins Protectie sociala Scurt istoric Introducerea asigurarilor sociale Bismarck vs Beveridge Otto von Bismarck

Asigurarea de sanatate Asigurarea pentru accidente industriale Asigurarea de batranete

William Henry Beveridge Legea Asigurarilor Nationale

Concluzii

Protectia sociala Protectia sociala include : - pensiile de batranete - ingrijirea sanatatii - ajutoarele de boala si invaliditate - ajutorul de somaj si serviciile publice

pentru ocuparea fortei de munca - alocatiile pentru familie - ajutoarele de maternitate si cele

pentru locuinta

Scurt istoric Grecia Antica si Roma Imperiala –

primele forme de ajutor social => pensii si burse de studiu.

Epoca medievala – asistenta si protectia sunt asigurate de catre Biserica => pomana individuala si institutii caritabile

Secolul XVII – imaginea saracului devine cea a unui om care nu produce nimic atunci cand munca devine o valoare => politica sociala e legata de inchiderea saracilor in spitale, ospicii si puscarii.

Introducerea asigurarilor sociale

Introducerea modelului asigurarilor sociale de catre Bismarck in cazul accidentarii, a bolii si a pensiilor a fost prima implicare a statului modern in protectie sociala a indivizilor pe baze contributorii.

Bismarck vs Beveridge

Modelul Bismarck

Bazat majoritar pe contributii cu destinatie expresa de protectie sociala

Modelul Beveridge

Bazat pe taxele generale colectate

-2-

Modelul Bismarck

Tinde sa limiteze redistribuirea beneficiilor intre diferite categorii de venituri ale cetatenilor

Modelul Beveridge

Contine in mod inerent o redis-tribuire a banilor colectati

Otto von Bismarck Prima implicare a statului modern

in protectia sociala pe baze contributorii

Asigurarea pentru accidente industriale 1884

Asigurarea de sanatate 1883 Asigurarea de batranete 1889

Asigurarea de sanatate 1883

Serviciul de sanatate a fost stabilit pe o baza locala, cu costuri împartite intre angajatori si salariati.

Angajatorii au contribuit 1/3, in timp ce muncitorii au contribuit 2/3.

Au fost stabilite in mod legal platile minime pentru tratamente medicale si de concediu medical platit de pana la 13 saptamani

Asigurarea pentru accidente industriale

1884 Bismarck a propus initial ca guvernul

federal sa plateasca o parte din contributia de asigurari de accidente.

Singura modalitate prin care a putut fi trecuta legea a fost ca intregul cost sa fie suportat de catre angajator.

A platit pentru tratament medical si o pensie de pana la 2/3 din salariul castigat in cazul in care lucratorul a fost indus in incapacitate de munca

Asigurarea de batranete 1889

A fost proiectat programul “The Old Age Pension” pentru a oferi o anuitate de pensie pentru lucratorii care au implinit varsta de 70 de ani.

Includea toate categoriile de muncitori

William Henry Beveridge

In celebrul sau raport din 1942, propunea ca obiectiv al statului britanic post-belic infrangerea celor “5 mari giganti”:

Lipsurile (Want) Boala (Disease) Ignoranta (Ignorance) Mizeria (Squalor) Inactivitatea (Idleness)

Partidul Muncitoresc a adoptat propunerile lui Beveridge si dupa victoria in alegerile generale 1945, au procedat la punerea in aplicare a politicilor sociale.

Legea Educatiei 1944 Legea Serviciului National de

Sanatate 1946 Legea Asigurarilor Nationale si legea

Asistentei Nationale 1946 si 1948

Legea Asigurarilor nationale 1946 a fost un act al parlamentului britanic

care a stabilit un sistem cuprinzator de securitate sociala in intreg Regatul Unit.

Toate persoanele in varsta de munca a trebuit sa plateasca o contributie saptamanala si in schimb aveau dreptul la o gama larga de beneficii, precum indemnizatii, ajutoare de deces, indemnizatia de somaj, beneficii pentru vaduviti, indemnizatii in caz de boala, si pensie

Concluzii

Modelul Bismarck Urmareste sa

conserve nivelul de trai al celor care contribuie si sa pastreze o relatie de corespondenta intre contributiile platite si beneficiile primite

Modelul Beveridge

Urmareste sa asigure subzistenta dupa un standard uniform

Implicatiile modelului bismarckian conform viziunii lui Esping-Andersen

1990

Se urmarea sa se accentueze diviziunea sociala intre diferite categorii/clase de salariati prin instituirea unor legi si privilegii diferite de la un grup de angajati la altul

Sa fie legata loialitatea individului direct de monarhie sau autoritatea centrala de stat

Concluzii -2- Bismarck vedea angajatii ca pe niste

soldati ai muncii intr-o economie functionand ca o armata cu autoritatea deplina a statului in calitate de general asupra managerilor in calitate de capitani.

Cu prevederile legale implementate rapid si cu un guvern liberal care si-a stabilit ca obiectiv strategic atingerea somajului 0, fara inflatie, Marea Britanie a devenit rapid un stat al bunastarii sociale, primul cu o acoperire adevarat nationala a sistemului de asigurari sociale