Monitorizarea calităţii aerului icircn Romacircnia

Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide lichide

sau gazoase Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi icircn acelaşi timp cel

mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor ale căror efecte sunt resimţite icircn mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public naţional şi internaţional

Potenţial poluarea aerului este cea mai gravă problemă icircntrucacirct are efecte pe termen scurt mediu şi lung

Pe termen scurt şi mediu poluarea are efecte negative de natură să pună icircn pericol sănătatea omului să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor să pro-voace pagube economice

Pe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin efectul de seră distrugerea stratului de ozon şi ploile acide

Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe calitatea precipitaţiilor atmosferice situaţia ozonului atmosferic dinam-ica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice

Monitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse icircn cele pa-tru categorii de probleme

sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici

transferul poluanţilor icircn atmosferă

nivelul concentraţiilor de poluanţi icircn atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora

efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abiotic

Pentru protecţia atmosferei şi icircmbunătăţirea calităţii aerului sunt necesare măsuri de control ale emisiilor poluanţilor Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului icircncon-jurător Emisiile se măsoară prin metode adecvate de evaluare specifice fiecărui po-luant icircn parte bazate pe factori de emisie şi pe indicatori de activitate

Analizele emisiilor la nivel naţional distribuţia sectorială ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elementele cheie icircn stabilirea priorităţilor de mediu icircn identifi-carea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate atacirct la nivel local cacirct şi la nivel naţional Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosfera

Principalele obiective ale politicii de mediu din Romacircnia sunt create pentru a garanta un mediu curat şi urmăresc să asigure o viaţă sănătoasă populaţiei să ducă la eliminarea sărăciei şi a degradării mediului să regenereze economia pe baza prin-cipiilor de dezvoltare durabilă şi să armonizeze legislaţia naţională privind protecţia mediului cu cea a Uniunii Europene

Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei descrie situaţia actuală icircn ceea ce priveşte calitatea aerului icircn Romacircnia precum şi măsurile pe care Guvernul

le-a pregătit icircn vederea icircmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului pacircnă icircn anul 2013 Strategia este structurată pe două perioade de timp

bull 2004ndash2006 rarr perioada de pre-aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

bull 2007ndash2013 rarr perioada icircn care Romacircnia este deja stat membru al Uniunii Europene

Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculaţi pe baza datelor icircnregis-trate de sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi sunt consideraţi ca fiind cei mai importanţi icircn scopul evaluării situaţiilor concrete icircn comparaţie cu ţintele de calitate stabilite de reglementări

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora icircn mediul icircnconjurator astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe prim loc icircn activitatea de monitoring

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare re-zultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor econo-mice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce im-pact asupra calităţii aerului)

Supravegherea calităţii aerului a icircnregistrat o icircmbunătăţire icircn perioada 1995ndash2004 prin creşterea numărului de staţii de supraveghere şi a numărului de indicatori monitorizaţi la o singură staţie

Această creştere a fost posibilă datorită dotărilor cu echipamente noi şi mo-derne icircn acest fel realizacircndu-se o monitorizare eficientă a calităţii aerului

Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face icircn 2 staţii amplasate icircn zone convenţional curate situate la altitudini cuprinse icircntre 1000ndash1500 m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate drumuri căi fe-rate obiective industriale cacirct şi a poluării de impact icircn peste 1100 puncte de recol-tare a probelor

Sursele principale emitente de poluanţi sunt

1048707 sursele fixe industriale concentrate de obicei pe mari platforme industriale dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală)

1048707 circulaţia auto icircn special de-a lungul marilor artere incluzacircnd şi traficul greu

1048707 şantiere de construcţie şi betoniere

1048707 centralele electrotermice

1048707 surse difuze de combustie

Poluarea de fond şi poluarea de impact

1 Poluarea de fond

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă icircn zonele icircn care nu se mani-festă direct influenţa surselor de poluare

INMH a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata icircnce-pacircnd din luna iunie 2000 efectuacircndu-se măsurători continue ale ozonului la sol dioxidului de azot dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitaţiilor

Dioxidul de carbon

Concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon s-a măsurat cu un analizor automat Thermoenvironmental 41H

Calibrarea instrumentului se face cu aer zero şi COB2B 355 ppmv Instrumentul exe-cută o măsurătoare la fiecare 12 secunde mediază valorile pe intervale de timp de 30 minute şi stochează mediile pe HDD

Valoarea minimă a fost de 33488 ppmv icircnregistrată icircn ziua de 14 iulie 2004 ora 1500 valoarea maximă a fost de 37043 ppmv icircnregistrată icircn ziua de 19 mai 2004 ora 2100Valoarea medie anuală a fost de 36492 ppmv

pH-ul precipitaţiilor

Recoltarea precipitaţiilor s-a făcut zilnic cu un colector deschis Probele recol-tate au fost ambalate icircn pungi de polietilenă care au fost sudate Probele au fost păstrate icircn frigider la 4 oC pacircnă icircn momentul analizării (circa 30 zile)

In cursul anului 2004 la staţia Fundata s-au icircnregistrat 120 de zile cu precipi-taţii valorile fiind cu mult sub pH-ul apei pure (565)

Evaluarea comparativă a pH-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că icircn anul 2004 valorile pH-ului sunt icircn general mai scăzute decacirct cele din anul 2003 (media anuală de 466 icircn anul 2004 faţă de 493 icircn anul 2003)

2 Poluarea de impact

Poluarea de impact este produsă icircn zonele aflate sub impactul direct al surse-lor de poluare

In reţeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind o serie de poluanţi specifici precum acid clorhidric fenol hidrogen sulfurat metilmercaptan aldehida formică sulfaţi monoxid de carbon Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au icircnregistrat pentru următorii poluanţi

metilmercaptan rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (000001mgm3) icircn oraşul

Suceava icircn toate cele 3 staţii de monitorizare Cele mai mari valori au fost icircnregistrate la staţia Cuza Vodă frecvenţele de depăşire avacircnd valori cuprinse icircntre 1484 şi 3068

acid clorhidric rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (01mg m3) icircn municipiul Racircmnicu- Vacirclcea icircn două puncte de prelevare situate icircn imediata vecinătate a plat-formei industriale Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 07

hidrogen sulfurat rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0008mgm3) la staţia Chiciu din judeţul Călăraşi icircn lunile mai august septembrie şi noiembrie

sulfaţi rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0012 mg m3) icircn oraşul Suceava cu o frecvenţă de 594 Concentraţia maximă icircnregistrată a fost de 00189 mg m3

valoarea medie anuală fiind de 00069 mg m3

Sistemul de monitorizare a calitatii aerului

Prin publicarea icircn Monitorul Oficial nr 765 din 21 octombrie 2002 a Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PMB10B şi PMB25B) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător aprobat prin Ordinul nr 592 din 25 iunie 2002 este marcată icircndeplinirea obiectivului pe care autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi l-a propus pe linia asigurării transpunerii icircn plan legislativ şi a implementării icircn Romacircnia a Directivelor Uniunii Europene legate de activităţile de evaluare şi gestionare a calităţii aerului ambiant

Acţiunea de monitorizare a calităţii aerului este utilă prin faptul că oferă infor-maţii direct cu privire la situaţia existentă la un moment dat icircntr-un segment impor-tant al mediului urban

Incepacircnd cu 1 martie 2003 ARPM Piteşti monitorizează calitatea aerului icircn zona Cacircmpulung cu ajutorul staţiei automate amplasată icircn zona centrală a oraşului

Monitorizarea calităţii aerului icircn 3 aglomerări urbane este inclusă icircn Programul PHARE 2002ndashbdquoImbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aeruluirdquo

Sistemul automat de monitorizare a calităţii aerului la nivelul oraşu-lui Bucureşti

Poluarea aerului icircn municipiul Bucureşti are un caracter specific datorită condiţiilor de emisie respectiv existenţei unor surse multiple icircnălţimi diferite ale sur-selor de poluare precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse dispersate icircnsă pe icircntreg teritoriul oraşului

Romacircnia prin autoritatea centrală pentru protecţia mediului recunoscacircnd im-portanţa supravegherii calităţii aerului a realizat cu sprijinul Comunităţii Europene un sistem modern de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşul Bucureşti

Folosind structura spaţială a cacircmpului de concentraţii de poluanţi din Bucureş-ti generată de un model de dispersie avansat (OML-Multi) ca şi rezultatele măsurăto-rilor obţinute icircn timpul a două campanii de măsurători folosind probe

cu prelevare prin difuzie efectuate icircn Bucureşti icircn timpul a două sezoane s-a reali-zat proiectul conceptual al reţelei de monitorizare a calităţii aerului ţinacircndu-se cont de cerinţele tuturor directivelor şi ghidurile corespunzătoare ale Uniunii Europene

Rezultatele campaniilor de măsurători au contribuit icircn mod esenţial la selecta-rea finală a poziţiilor corecte ale amplasamentelor staţiilor de monitorizare

La icircnceputul anului 2004 icircn cadrul unui Program PHARE 2000 a fost pusă icircn funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului icircn capitală care funcţionează la parametrii proiectaţi respectacircnd cerinţele Directivelor Uniunii Euro-pene

Datele referitoare la calitatea aerului icircn Municipiul Bucureşti (poluanţii măsu-raţi fiind SOB2B NOBxB CO OB3B benzen PMB10B PMB25B plumb) sunt furni-zate icircn timp real ndash inclusiv publicului ndash şi provin de la cele 8 staţii automate reparti-zate astfel

diams staţia de fond regională rarr Baloteşti

diams staţia de fond suburbană rarr Măgurele

diams staţia de fond urbană rarr Cracircngaşi (APM Bucureşti)

diams 2 staţii de trafic rarr şoseaua Mihai Bravu şi Cercul Militari Naţional

diams 3 staţii industriale rarr Drumul Taberei Titan şi Berceni

Proiectul urmăreşte realizarea unor inventare anuale de emisii ale poluanţilor a unor rapoarte de funcţionare icircn siguranţă a planurilor interne şi externe de urgenţă conform Directivei 9661 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) precum şi abordarea integrată a evaluării şi controlului impactului asupra mediului prin cele mai bune tehnici disponibile

In scopul diseminării icircn timp real a informaţiilor referitoare la calitatea aerului pentru icircndeplinirea cerinţelor de informare şi conştientizare a publicului asupra poblemelor de mediu proiectul a prevăzut amplasarea trei panouri de afişaj la Piaţa Universităţii Piaţa Drumul Taberei şi Mc Donaldrsquo Obor trei display-uri la sediile

Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Primăriei Municipiului Bucureşti şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti (ARPM Bucureşti)

Reţeaua de monitorizare a fost pusă icircn funcţiune la sfacircrşitul lunii decembrie 2003 iar ca beneficiar direct al proiectului a fost numită Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti fiind şi cea care asigură icircn prezent funcţionarea continuă a sistemului de monitorizare In cadrul programului icircn aglomerarea Bucureşti s-a icircnceput procesul de stabilire a arealurilor unde valorile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi depăşesc valorile limită arealuri pentru care se vor iniţia planuri şisau programe de icircmbunătăţire a calităţii aerului

In afara de datele furnizate de reţeaua proprie de monitorizare informaţii im-portante au fost obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică - Laboratorul Chimia Me-diului Inconjurător din cadrul laboratorului de toxicologie unde prin determinări fizico-chimice s-a măsurat poluarea aerului şi a apelor icircn municipiul Bucureşti

Poluarea aerului icircn Municipiul Bucureşti este urmărită prin următoarele tipuri de determinări de noxe

bull determinări icircn puncte fixe de recoltă

bull determinări icircn intersecţii

bull determinări de pulberi sedimentabile

bull determinări la cererea agenţilor economici pentru obţinerea autorizaţiei de mediu sau

ca urmare a unor reclamaţii

Toate determinările de noxe făcute de către DSP se fac conform STAS nr125741987 privind calitatea aerului din zonele protejate

In anul 2004 au funcţionat 4 puncte fixe de supraveghere a calităţii aerului din Municipiul Bucureşti puncte icircn care s-au recoltat şi analizat următoarele noxe

bull POLICOLOR pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ROMAERO pulberi icircn suspensie SOB2B NO NHB3B HCl Pb

bull SINTOFARM pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ACUMULATORUL pulberi icircn suspensie SOB2B NOB2B Pb

In primele 3 puncte fixe funcţionează pompe vechi care recoltează continuu 24 orezi totalizacircnd 20-25 m3 aer24 ore

La Acumulatorul este montată din anul 2000 o pompă nou achiziţionată care funcţionează doar de 6 ori cacircte 45 minute icircn 24 ore totalizacircnd un volum maxim de 54 m3 aer icircn 24 ore In anul 2004 s-au prelevat şi analizat 3170 probe aer icircn aceste patru puncte fixe de recoltă

Sistemul de monitorizarea a calităţii aerului PHARE CBC ROBG

In decembrie 1998 Comisia Europeană a emis Reglementarea Phare CBC (276098) pentru a obţine un cadru clar pentru implementarea activităţilor icircn ved-erea sprijinirii cooperării transfrontaliere prin programul Phare

Cooperarea transfrontalieră (icircn special icircn frontierele externe Uniunii Europene şi icircntre ţările adiacente Europei Centrale şi de Est) este importantă icircn contribuţia la dezvoltarea economică a zonelor de graniţă ale acestor ţări icircn atingerea nivelului de dezvoltare al Uniunii Europene şi pregătirea pe cacirct posibil a ţărilor candidate pentru participarea la Programele Interregionale

Pe baza Reglementării Phare CBC Guvernele din Bulgaria şi Romacircnia icircmpre-ună cu Comisia Europeană au fost de acord icircn cadrul Comitetelor Mixte de Cooper-are ca un procent din fondul Programului CBC Romacircnia-Bulgaria să fie alocat Fondu-lui Comun al Proiectelor Mici (Joint Small Projects Fund ndash JSPF)

Beneficiare ale Proiectului Phare CBC ROBG pentru zona transfrontalieră eligi-bilă dintre Romacircnia şi Bulgaria sunt judeţele Constanţa Călăraşi Giurgiu Teleor-man Olt Dolj Mehedinţi iar pentru graniţa eligibilă dintre Romacircnia şi Ungaria judeţele Timiş Arad Bihor şi Satu Mare

Graniţele eligibile sunt graniţele dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi cele ale Comunităţii Europene Romacircnia doar ca ţară parte aplicantă avacircnd graniţă co-mună cu Uniunea Europeană devine eligibilă pentru programul Phare de Cooperare Transfrontalieră conform Reglementării nr 276098

Incepacircnd cu octombrie 2002 a devenit operaţional programul ldquoSistem comun de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşele riverane bazinului inferior al Dunării pe graniţa romacircnobulgarărdquo derulat prin proiectul PHARE CBC RO 99110201 care oferă posibilitatea realizării transparente a schimbului de informaţii cu structurile omoloage bulgare şi asigură adoptarea unor responsabilităţi concrete icircn vederea susţinerii şi atingerii obiectivelor de protecţie a mediului icircn contextul unei dezvoltări durabile icircn cele două ţări vecine

S-a creat astfel o reţea de monitorizare comună a calităţii aerului icircn concor-danţă cu legislaţia Comunităţii Europene conform următoarelor Directive

Directiva nr 9662CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului icircnconjură-tor

Directiva nr 9930CE privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SOB2B) dioxid de azot (NOB2B) oxizi de azot (NOBxB) pulberi (PMB10B) şi plumb (Pb)

Directiva nr 20023CE privind poluarea aerului cu ozon (OB3B)

Directiva nr 200069CE privind valorile limită pentru benzen(CB 6BHB6B) şi oxid de carbon (CO)

Ca urmare a unei finanţări asigurate de Programul PHARE CBC s-a proiectat şi s-a realizat icircn oglindă o reţea comună de supraveghere a calităţii aerului icircn zona Dunării de jos Proiectul PHARE ndash CBC a asigurat dotarea cu 7 sisteme automate de monitorizare a calităţii aerului de tip DOAS (Differential Optical Absorption System) acoperind 4 zone (oraşe perechi) amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dună-rii

Fiecare din cele 4 zone are icircn componenţă cacircte un oraş din Romacircnia ndash riveran Dunării şi corespondent oraşul din Bulgaria amplasat pe celălalt mal al Dunării Cele 4 zone icircn oglindă sunt

1048707 Giurgiu ndash Ruse

1048707 Turnu Măgurele ndash Nicopole

1048707 Zimnicea ndash Svistov

1048707 Călăraşi - Silistra

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză care se bazează pe absorţia radiaţiei luminoase de către poluanţii din aer In

funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă

Poluanţii măsuraţi sunt CO NO2 SO2 O3 C6H6 PM10 NO H2S CS2 Cl2 HCl NH3 C6H5OH stiren toluen şi xilen

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre Romacircnia şi Bulga-ria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării

Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC apoi sunt prelucrate şi ajung icircn sistemul EPA ndash staţia cen-trală din fiecare oraş geamăn In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor

Datele din ambele oraşe gemene sunt verificate automat şi prezentate publi-cului pe un ecran amplasat icircn centru fiecărui oraş

Ulterior toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor

Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria iar APM Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru Romacircnia Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi Romacircnia

Emisii provenite din instalatii mari de ardere

Aderarea Romacircniei la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie

Obiectivele Programului Naţional sunt

limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de formare a ozo-nului troposferic

icircndeplinirea angajamentelor asumate de Romacircnia prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii

Europene şi Romacircnia cu privire la aderarea Romacircniei la Uniunea Europeană

asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale

oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere icircn vederea protejă-rii sănătăţii umane şi a mediului

Ţintele prioritare sunt

reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute icircn HG 5412003 cu modificările şi completările ulterioare respectiv Directiva 200180CE

stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional

stabilirea mecanismului de monitorizare a icircndeplinirii obiectivelor şi măsurilor pro-puse icircn Programul Naţional

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

le-a pregătit icircn vederea icircmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului pacircnă icircn anul 2013 Strategia este structurată pe două perioade de timp

bull 2004ndash2006 rarr perioada de pre-aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

bull 2007ndash2013 rarr perioada icircn care Romacircnia este deja stat membru al Uniunii Europene

Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculaţi pe baza datelor icircnregis-trate de sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi sunt consideraţi ca fiind cei mai importanţi icircn scopul evaluării situaţiilor concrete icircn comparaţie cu ţintele de calitate stabilite de reglementări

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora icircn mediul icircnconjurator astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe prim loc icircn activitatea de monitoring

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare re-zultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor econo-mice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce im-pact asupra calităţii aerului)

Supravegherea calităţii aerului a icircnregistrat o icircmbunătăţire icircn perioada 1995ndash2004 prin creşterea numărului de staţii de supraveghere şi a numărului de indicatori monitorizaţi la o singură staţie

Această creştere a fost posibilă datorită dotărilor cu echipamente noi şi mo-derne icircn acest fel realizacircndu-se o monitorizare eficientă a calităţii aerului

Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face icircn 2 staţii amplasate icircn zone convenţional curate situate la altitudini cuprinse icircntre 1000ndash1500 m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate drumuri căi fe-rate obiective industriale cacirct şi a poluării de impact icircn peste 1100 puncte de recol-tare a probelor

Sursele principale emitente de poluanţi sunt

1048707 sursele fixe industriale concentrate de obicei pe mari platforme industriale dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală)

1048707 circulaţia auto icircn special de-a lungul marilor artere incluzacircnd şi traficul greu

1048707 şantiere de construcţie şi betoniere

1048707 centralele electrotermice

1048707 surse difuze de combustie

Poluarea de fond şi poluarea de impact

1 Poluarea de fond

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă icircn zonele icircn care nu se mani-festă direct influenţa surselor de poluare

INMH a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata icircnce-pacircnd din luna iunie 2000 efectuacircndu-se măsurători continue ale ozonului la sol dioxidului de azot dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitaţiilor

Dioxidul de carbon

Concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon s-a măsurat cu un analizor automat Thermoenvironmental 41H

Calibrarea instrumentului se face cu aer zero şi COB2B 355 ppmv Instrumentul exe-cută o măsurătoare la fiecare 12 secunde mediază valorile pe intervale de timp de 30 minute şi stochează mediile pe HDD

Valoarea minimă a fost de 33488 ppmv icircnregistrată icircn ziua de 14 iulie 2004 ora 1500 valoarea maximă a fost de 37043 ppmv icircnregistrată icircn ziua de 19 mai 2004 ora 2100Valoarea medie anuală a fost de 36492 ppmv

pH-ul precipitaţiilor

Recoltarea precipitaţiilor s-a făcut zilnic cu un colector deschis Probele recol-tate au fost ambalate icircn pungi de polietilenă care au fost sudate Probele au fost păstrate icircn frigider la 4 oC pacircnă icircn momentul analizării (circa 30 zile)

In cursul anului 2004 la staţia Fundata s-au icircnregistrat 120 de zile cu precipi-taţii valorile fiind cu mult sub pH-ul apei pure (565)

Evaluarea comparativă a pH-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că icircn anul 2004 valorile pH-ului sunt icircn general mai scăzute decacirct cele din anul 2003 (media anuală de 466 icircn anul 2004 faţă de 493 icircn anul 2003)

2 Poluarea de impact

Poluarea de impact este produsă icircn zonele aflate sub impactul direct al surse-lor de poluare

In reţeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind o serie de poluanţi specifici precum acid clorhidric fenol hidrogen sulfurat metilmercaptan aldehida formică sulfaţi monoxid de carbon Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au icircnregistrat pentru următorii poluanţi

metilmercaptan rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (000001mgm3) icircn oraşul

Suceava icircn toate cele 3 staţii de monitorizare Cele mai mari valori au fost icircnregistrate la staţia Cuza Vodă frecvenţele de depăşire avacircnd valori cuprinse icircntre 1484 şi 3068

acid clorhidric rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (01mg m3) icircn municipiul Racircmnicu- Vacirclcea icircn două puncte de prelevare situate icircn imediata vecinătate a plat-formei industriale Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 07

hidrogen sulfurat rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0008mgm3) la staţia Chiciu din judeţul Călăraşi icircn lunile mai august septembrie şi noiembrie

sulfaţi rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0012 mg m3) icircn oraşul Suceava cu o frecvenţă de 594 Concentraţia maximă icircnregistrată a fost de 00189 mg m3

valoarea medie anuală fiind de 00069 mg m3

Sistemul de monitorizare a calitatii aerului

Prin publicarea icircn Monitorul Oficial nr 765 din 21 octombrie 2002 a Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PMB10B şi PMB25B) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător aprobat prin Ordinul nr 592 din 25 iunie 2002 este marcată icircndeplinirea obiectivului pe care autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi l-a propus pe linia asigurării transpunerii icircn plan legislativ şi a implementării icircn Romacircnia a Directivelor Uniunii Europene legate de activităţile de evaluare şi gestionare a calităţii aerului ambiant

Acţiunea de monitorizare a calităţii aerului este utilă prin faptul că oferă infor-maţii direct cu privire la situaţia existentă la un moment dat icircntr-un segment impor-tant al mediului urban

Incepacircnd cu 1 martie 2003 ARPM Piteşti monitorizează calitatea aerului icircn zona Cacircmpulung cu ajutorul staţiei automate amplasată icircn zona centrală a oraşului

Monitorizarea calităţii aerului icircn 3 aglomerări urbane este inclusă icircn Programul PHARE 2002ndashbdquoImbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aeruluirdquo

Sistemul automat de monitorizare a calităţii aerului la nivelul oraşu-lui Bucureşti

Poluarea aerului icircn municipiul Bucureşti are un caracter specific datorită condiţiilor de emisie respectiv existenţei unor surse multiple icircnălţimi diferite ale sur-selor de poluare precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse dispersate icircnsă pe icircntreg teritoriul oraşului

Romacircnia prin autoritatea centrală pentru protecţia mediului recunoscacircnd im-portanţa supravegherii calităţii aerului a realizat cu sprijinul Comunităţii Europene un sistem modern de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşul Bucureşti

Folosind structura spaţială a cacircmpului de concentraţii de poluanţi din Bucureş-ti generată de un model de dispersie avansat (OML-Multi) ca şi rezultatele măsurăto-rilor obţinute icircn timpul a două campanii de măsurători folosind probe

cu prelevare prin difuzie efectuate icircn Bucureşti icircn timpul a două sezoane s-a reali-zat proiectul conceptual al reţelei de monitorizare a calităţii aerului ţinacircndu-se cont de cerinţele tuturor directivelor şi ghidurile corespunzătoare ale Uniunii Europene

Rezultatele campaniilor de măsurători au contribuit icircn mod esenţial la selecta-rea finală a poziţiilor corecte ale amplasamentelor staţiilor de monitorizare

La icircnceputul anului 2004 icircn cadrul unui Program PHARE 2000 a fost pusă icircn funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului icircn capitală care funcţionează la parametrii proiectaţi respectacircnd cerinţele Directivelor Uniunii Euro-pene

Datele referitoare la calitatea aerului icircn Municipiul Bucureşti (poluanţii măsu-raţi fiind SOB2B NOBxB CO OB3B benzen PMB10B PMB25B plumb) sunt furni-zate icircn timp real ndash inclusiv publicului ndash şi provin de la cele 8 staţii automate reparti-zate astfel

diams staţia de fond regională rarr Baloteşti

diams staţia de fond suburbană rarr Măgurele

diams staţia de fond urbană rarr Cracircngaşi (APM Bucureşti)

diams 2 staţii de trafic rarr şoseaua Mihai Bravu şi Cercul Militari Naţional

diams 3 staţii industriale rarr Drumul Taberei Titan şi Berceni

Proiectul urmăreşte realizarea unor inventare anuale de emisii ale poluanţilor a unor rapoarte de funcţionare icircn siguranţă a planurilor interne şi externe de urgenţă conform Directivei 9661 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) precum şi abordarea integrată a evaluării şi controlului impactului asupra mediului prin cele mai bune tehnici disponibile

In scopul diseminării icircn timp real a informaţiilor referitoare la calitatea aerului pentru icircndeplinirea cerinţelor de informare şi conştientizare a publicului asupra poblemelor de mediu proiectul a prevăzut amplasarea trei panouri de afişaj la Piaţa Universităţii Piaţa Drumul Taberei şi Mc Donaldrsquo Obor trei display-uri la sediile

Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Primăriei Municipiului Bucureşti şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti (ARPM Bucureşti)

Reţeaua de monitorizare a fost pusă icircn funcţiune la sfacircrşitul lunii decembrie 2003 iar ca beneficiar direct al proiectului a fost numită Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti fiind şi cea care asigură icircn prezent funcţionarea continuă a sistemului de monitorizare In cadrul programului icircn aglomerarea Bucureşti s-a icircnceput procesul de stabilire a arealurilor unde valorile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi depăşesc valorile limită arealuri pentru care se vor iniţia planuri şisau programe de icircmbunătăţire a calităţii aerului

In afara de datele furnizate de reţeaua proprie de monitorizare informaţii im-portante au fost obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică - Laboratorul Chimia Me-diului Inconjurător din cadrul laboratorului de toxicologie unde prin determinări fizico-chimice s-a măsurat poluarea aerului şi a apelor icircn municipiul Bucureşti

Poluarea aerului icircn Municipiul Bucureşti este urmărită prin următoarele tipuri de determinări de noxe

bull determinări icircn puncte fixe de recoltă

bull determinări icircn intersecţii

bull determinări de pulberi sedimentabile

bull determinări la cererea agenţilor economici pentru obţinerea autorizaţiei de mediu sau

ca urmare a unor reclamaţii

Toate determinările de noxe făcute de către DSP se fac conform STAS nr125741987 privind calitatea aerului din zonele protejate

In anul 2004 au funcţionat 4 puncte fixe de supraveghere a calităţii aerului din Municipiul Bucureşti puncte icircn care s-au recoltat şi analizat următoarele noxe

bull POLICOLOR pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ROMAERO pulberi icircn suspensie SOB2B NO NHB3B HCl Pb

bull SINTOFARM pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ACUMULATORUL pulberi icircn suspensie SOB2B NOB2B Pb

In primele 3 puncte fixe funcţionează pompe vechi care recoltează continuu 24 orezi totalizacircnd 20-25 m3 aer24 ore

La Acumulatorul este montată din anul 2000 o pompă nou achiziţionată care funcţionează doar de 6 ori cacircte 45 minute icircn 24 ore totalizacircnd un volum maxim de 54 m3 aer icircn 24 ore In anul 2004 s-au prelevat şi analizat 3170 probe aer icircn aceste patru puncte fixe de recoltă

Sistemul de monitorizarea a calităţii aerului PHARE CBC ROBG

In decembrie 1998 Comisia Europeană a emis Reglementarea Phare CBC (276098) pentru a obţine un cadru clar pentru implementarea activităţilor icircn ved-erea sprijinirii cooperării transfrontaliere prin programul Phare

Cooperarea transfrontalieră (icircn special icircn frontierele externe Uniunii Europene şi icircntre ţările adiacente Europei Centrale şi de Est) este importantă icircn contribuţia la dezvoltarea economică a zonelor de graniţă ale acestor ţări icircn atingerea nivelului de dezvoltare al Uniunii Europene şi pregătirea pe cacirct posibil a ţărilor candidate pentru participarea la Programele Interregionale

Pe baza Reglementării Phare CBC Guvernele din Bulgaria şi Romacircnia icircmpre-ună cu Comisia Europeană au fost de acord icircn cadrul Comitetelor Mixte de Cooper-are ca un procent din fondul Programului CBC Romacircnia-Bulgaria să fie alocat Fondu-lui Comun al Proiectelor Mici (Joint Small Projects Fund ndash JSPF)

Beneficiare ale Proiectului Phare CBC ROBG pentru zona transfrontalieră eligi-bilă dintre Romacircnia şi Bulgaria sunt judeţele Constanţa Călăraşi Giurgiu Teleor-man Olt Dolj Mehedinţi iar pentru graniţa eligibilă dintre Romacircnia şi Ungaria judeţele Timiş Arad Bihor şi Satu Mare

Graniţele eligibile sunt graniţele dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi cele ale Comunităţii Europene Romacircnia doar ca ţară parte aplicantă avacircnd graniţă co-mună cu Uniunea Europeană devine eligibilă pentru programul Phare de Cooperare Transfrontalieră conform Reglementării nr 276098

Incepacircnd cu octombrie 2002 a devenit operaţional programul ldquoSistem comun de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşele riverane bazinului inferior al Dunării pe graniţa romacircnobulgarărdquo derulat prin proiectul PHARE CBC RO 99110201 care oferă posibilitatea realizării transparente a schimbului de informaţii cu structurile omoloage bulgare şi asigură adoptarea unor responsabilităţi concrete icircn vederea susţinerii şi atingerii obiectivelor de protecţie a mediului icircn contextul unei dezvoltări durabile icircn cele două ţări vecine

S-a creat astfel o reţea de monitorizare comună a calităţii aerului icircn concor-danţă cu legislaţia Comunităţii Europene conform următoarelor Directive

Directiva nr 9662CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului icircnconjură-tor

Directiva nr 9930CE privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SOB2B) dioxid de azot (NOB2B) oxizi de azot (NOBxB) pulberi (PMB10B) şi plumb (Pb)

Directiva nr 20023CE privind poluarea aerului cu ozon (OB3B)

Directiva nr 200069CE privind valorile limită pentru benzen(CB 6BHB6B) şi oxid de carbon (CO)

Ca urmare a unei finanţări asigurate de Programul PHARE CBC s-a proiectat şi s-a realizat icircn oglindă o reţea comună de supraveghere a calităţii aerului icircn zona Dunării de jos Proiectul PHARE ndash CBC a asigurat dotarea cu 7 sisteme automate de monitorizare a calităţii aerului de tip DOAS (Differential Optical Absorption System) acoperind 4 zone (oraşe perechi) amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dună-rii

Fiecare din cele 4 zone are icircn componenţă cacircte un oraş din Romacircnia ndash riveran Dunării şi corespondent oraşul din Bulgaria amplasat pe celălalt mal al Dunării Cele 4 zone icircn oglindă sunt

1048707 Giurgiu ndash Ruse

1048707 Turnu Măgurele ndash Nicopole

1048707 Zimnicea ndash Svistov

1048707 Călăraşi - Silistra

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză care se bazează pe absorţia radiaţiei luminoase de către poluanţii din aer In

funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă

Poluanţii măsuraţi sunt CO NO2 SO2 O3 C6H6 PM10 NO H2S CS2 Cl2 HCl NH3 C6H5OH stiren toluen şi xilen

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre Romacircnia şi Bulga-ria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării

Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC apoi sunt prelucrate şi ajung icircn sistemul EPA ndash staţia cen-trală din fiecare oraş geamăn In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor

Datele din ambele oraşe gemene sunt verificate automat şi prezentate publi-cului pe un ecran amplasat icircn centru fiecărui oraş

Ulterior toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor

Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria iar APM Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru Romacircnia Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi Romacircnia

Emisii provenite din instalatii mari de ardere

Aderarea Romacircniei la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie

Obiectivele Programului Naţional sunt

limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de formare a ozo-nului troposferic

icircndeplinirea angajamentelor asumate de Romacircnia prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii

Europene şi Romacircnia cu privire la aderarea Romacircniei la Uniunea Europeană

asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale

oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere icircn vederea protejă-rii sănătăţii umane şi a mediului

Ţintele prioritare sunt

reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute icircn HG 5412003 cu modificările şi completările ulterioare respectiv Directiva 200180CE

stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional

stabilirea mecanismului de monitorizare a icircndeplinirii obiectivelor şi măsurilor pro-puse icircn Programul Naţional

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Calibrarea instrumentului se face cu aer zero şi COB2B 355 ppmv Instrumentul exe-cută o măsurătoare la fiecare 12 secunde mediază valorile pe intervale de timp de 30 minute şi stochează mediile pe HDD

Valoarea minimă a fost de 33488 ppmv icircnregistrată icircn ziua de 14 iulie 2004 ora 1500 valoarea maximă a fost de 37043 ppmv icircnregistrată icircn ziua de 19 mai 2004 ora 2100Valoarea medie anuală a fost de 36492 ppmv

pH-ul precipitaţiilor

Recoltarea precipitaţiilor s-a făcut zilnic cu un colector deschis Probele recol-tate au fost ambalate icircn pungi de polietilenă care au fost sudate Probele au fost păstrate icircn frigider la 4 oC pacircnă icircn momentul analizării (circa 30 zile)

In cursul anului 2004 la staţia Fundata s-au icircnregistrat 120 de zile cu precipi-taţii valorile fiind cu mult sub pH-ul apei pure (565)

Evaluarea comparativă a pH-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că icircn anul 2004 valorile pH-ului sunt icircn general mai scăzute decacirct cele din anul 2003 (media anuală de 466 icircn anul 2004 faţă de 493 icircn anul 2003)

2 Poluarea de impact

Poluarea de impact este produsă icircn zonele aflate sub impactul direct al surse-lor de poluare

In reţeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind o serie de poluanţi specifici precum acid clorhidric fenol hidrogen sulfurat metilmercaptan aldehida formică sulfaţi monoxid de carbon Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au icircnregistrat pentru următorii poluanţi

metilmercaptan rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (000001mgm3) icircn oraşul

Suceava icircn toate cele 3 staţii de monitorizare Cele mai mari valori au fost icircnregistrate la staţia Cuza Vodă frecvenţele de depăşire avacircnd valori cuprinse icircntre 1484 şi 3068

acid clorhidric rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (01mg m3) icircn municipiul Racircmnicu- Vacirclcea icircn două puncte de prelevare situate icircn imediata vecinătate a plat-formei industriale Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 07

hidrogen sulfurat rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0008mgm3) la staţia Chiciu din judeţul Călăraşi icircn lunile mai august septembrie şi noiembrie

sulfaţi rarr s-au icircnregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0012 mg m3) icircn oraşul Suceava cu o frecvenţă de 594 Concentraţia maximă icircnregistrată a fost de 00189 mg m3

valoarea medie anuală fiind de 00069 mg m3

Sistemul de monitorizare a calitatii aerului

Prin publicarea icircn Monitorul Oficial nr 765 din 21 octombrie 2002 a Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PMB10B şi PMB25B) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător aprobat prin Ordinul nr 592 din 25 iunie 2002 este marcată icircndeplinirea obiectivului pe care autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi l-a propus pe linia asigurării transpunerii icircn plan legislativ şi a implementării icircn Romacircnia a Directivelor Uniunii Europene legate de activităţile de evaluare şi gestionare a calităţii aerului ambiant

Acţiunea de monitorizare a calităţii aerului este utilă prin faptul că oferă infor-maţii direct cu privire la situaţia existentă la un moment dat icircntr-un segment impor-tant al mediului urban

Incepacircnd cu 1 martie 2003 ARPM Piteşti monitorizează calitatea aerului icircn zona Cacircmpulung cu ajutorul staţiei automate amplasată icircn zona centrală a oraşului

Monitorizarea calităţii aerului icircn 3 aglomerări urbane este inclusă icircn Programul PHARE 2002ndashbdquoImbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aeruluirdquo

Sistemul automat de monitorizare a calităţii aerului la nivelul oraşu-lui Bucureşti

Poluarea aerului icircn municipiul Bucureşti are un caracter specific datorită condiţiilor de emisie respectiv existenţei unor surse multiple icircnălţimi diferite ale sur-selor de poluare precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse dispersate icircnsă pe icircntreg teritoriul oraşului

Romacircnia prin autoritatea centrală pentru protecţia mediului recunoscacircnd im-portanţa supravegherii calităţii aerului a realizat cu sprijinul Comunităţii Europene un sistem modern de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşul Bucureşti

Folosind structura spaţială a cacircmpului de concentraţii de poluanţi din Bucureş-ti generată de un model de dispersie avansat (OML-Multi) ca şi rezultatele măsurăto-rilor obţinute icircn timpul a două campanii de măsurători folosind probe

cu prelevare prin difuzie efectuate icircn Bucureşti icircn timpul a două sezoane s-a reali-zat proiectul conceptual al reţelei de monitorizare a calităţii aerului ţinacircndu-se cont de cerinţele tuturor directivelor şi ghidurile corespunzătoare ale Uniunii Europene

Rezultatele campaniilor de măsurători au contribuit icircn mod esenţial la selecta-rea finală a poziţiilor corecte ale amplasamentelor staţiilor de monitorizare

La icircnceputul anului 2004 icircn cadrul unui Program PHARE 2000 a fost pusă icircn funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului icircn capitală care funcţionează la parametrii proiectaţi respectacircnd cerinţele Directivelor Uniunii Euro-pene

Datele referitoare la calitatea aerului icircn Municipiul Bucureşti (poluanţii măsu-raţi fiind SOB2B NOBxB CO OB3B benzen PMB10B PMB25B plumb) sunt furni-zate icircn timp real ndash inclusiv publicului ndash şi provin de la cele 8 staţii automate reparti-zate astfel

diams staţia de fond regională rarr Baloteşti

diams staţia de fond suburbană rarr Măgurele

diams staţia de fond urbană rarr Cracircngaşi (APM Bucureşti)

diams 2 staţii de trafic rarr şoseaua Mihai Bravu şi Cercul Militari Naţional

diams 3 staţii industriale rarr Drumul Taberei Titan şi Berceni

Proiectul urmăreşte realizarea unor inventare anuale de emisii ale poluanţilor a unor rapoarte de funcţionare icircn siguranţă a planurilor interne şi externe de urgenţă conform Directivei 9661 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) precum şi abordarea integrată a evaluării şi controlului impactului asupra mediului prin cele mai bune tehnici disponibile

In scopul diseminării icircn timp real a informaţiilor referitoare la calitatea aerului pentru icircndeplinirea cerinţelor de informare şi conştientizare a publicului asupra poblemelor de mediu proiectul a prevăzut amplasarea trei panouri de afişaj la Piaţa Universităţii Piaţa Drumul Taberei şi Mc Donaldrsquo Obor trei display-uri la sediile

Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Primăriei Municipiului Bucureşti şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti (ARPM Bucureşti)

Reţeaua de monitorizare a fost pusă icircn funcţiune la sfacircrşitul lunii decembrie 2003 iar ca beneficiar direct al proiectului a fost numită Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti fiind şi cea care asigură icircn prezent funcţionarea continuă a sistemului de monitorizare In cadrul programului icircn aglomerarea Bucureşti s-a icircnceput procesul de stabilire a arealurilor unde valorile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi depăşesc valorile limită arealuri pentru care se vor iniţia planuri şisau programe de icircmbunătăţire a calităţii aerului

In afara de datele furnizate de reţeaua proprie de monitorizare informaţii im-portante au fost obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică - Laboratorul Chimia Me-diului Inconjurător din cadrul laboratorului de toxicologie unde prin determinări fizico-chimice s-a măsurat poluarea aerului şi a apelor icircn municipiul Bucureşti

Poluarea aerului icircn Municipiul Bucureşti este urmărită prin următoarele tipuri de determinări de noxe

bull determinări icircn puncte fixe de recoltă

bull determinări icircn intersecţii

bull determinări de pulberi sedimentabile

bull determinări la cererea agenţilor economici pentru obţinerea autorizaţiei de mediu sau

ca urmare a unor reclamaţii

Toate determinările de noxe făcute de către DSP se fac conform STAS nr125741987 privind calitatea aerului din zonele protejate

In anul 2004 au funcţionat 4 puncte fixe de supraveghere a calităţii aerului din Municipiul Bucureşti puncte icircn care s-au recoltat şi analizat următoarele noxe

bull POLICOLOR pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ROMAERO pulberi icircn suspensie SOB2B NO NHB3B HCl Pb

bull SINTOFARM pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ACUMULATORUL pulberi icircn suspensie SOB2B NOB2B Pb

In primele 3 puncte fixe funcţionează pompe vechi care recoltează continuu 24 orezi totalizacircnd 20-25 m3 aer24 ore

La Acumulatorul este montată din anul 2000 o pompă nou achiziţionată care funcţionează doar de 6 ori cacircte 45 minute icircn 24 ore totalizacircnd un volum maxim de 54 m3 aer icircn 24 ore In anul 2004 s-au prelevat şi analizat 3170 probe aer icircn aceste patru puncte fixe de recoltă

Sistemul de monitorizarea a calităţii aerului PHARE CBC ROBG

In decembrie 1998 Comisia Europeană a emis Reglementarea Phare CBC (276098) pentru a obţine un cadru clar pentru implementarea activităţilor icircn ved-erea sprijinirii cooperării transfrontaliere prin programul Phare

Cooperarea transfrontalieră (icircn special icircn frontierele externe Uniunii Europene şi icircntre ţările adiacente Europei Centrale şi de Est) este importantă icircn contribuţia la dezvoltarea economică a zonelor de graniţă ale acestor ţări icircn atingerea nivelului de dezvoltare al Uniunii Europene şi pregătirea pe cacirct posibil a ţărilor candidate pentru participarea la Programele Interregionale

Pe baza Reglementării Phare CBC Guvernele din Bulgaria şi Romacircnia icircmpre-ună cu Comisia Europeană au fost de acord icircn cadrul Comitetelor Mixte de Cooper-are ca un procent din fondul Programului CBC Romacircnia-Bulgaria să fie alocat Fondu-lui Comun al Proiectelor Mici (Joint Small Projects Fund ndash JSPF)

Beneficiare ale Proiectului Phare CBC ROBG pentru zona transfrontalieră eligi-bilă dintre Romacircnia şi Bulgaria sunt judeţele Constanţa Călăraşi Giurgiu Teleor-man Olt Dolj Mehedinţi iar pentru graniţa eligibilă dintre Romacircnia şi Ungaria judeţele Timiş Arad Bihor şi Satu Mare

Graniţele eligibile sunt graniţele dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi cele ale Comunităţii Europene Romacircnia doar ca ţară parte aplicantă avacircnd graniţă co-mună cu Uniunea Europeană devine eligibilă pentru programul Phare de Cooperare Transfrontalieră conform Reglementării nr 276098

Incepacircnd cu octombrie 2002 a devenit operaţional programul ldquoSistem comun de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşele riverane bazinului inferior al Dunării pe graniţa romacircnobulgarărdquo derulat prin proiectul PHARE CBC RO 99110201 care oferă posibilitatea realizării transparente a schimbului de informaţii cu structurile omoloage bulgare şi asigură adoptarea unor responsabilităţi concrete icircn vederea susţinerii şi atingerii obiectivelor de protecţie a mediului icircn contextul unei dezvoltări durabile icircn cele două ţări vecine

S-a creat astfel o reţea de monitorizare comună a calităţii aerului icircn concor-danţă cu legislaţia Comunităţii Europene conform următoarelor Directive

Directiva nr 9662CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului icircnconjură-tor

Directiva nr 9930CE privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SOB2B) dioxid de azot (NOB2B) oxizi de azot (NOBxB) pulberi (PMB10B) şi plumb (Pb)

Directiva nr 20023CE privind poluarea aerului cu ozon (OB3B)

Directiva nr 200069CE privind valorile limită pentru benzen(CB 6BHB6B) şi oxid de carbon (CO)

Ca urmare a unei finanţări asigurate de Programul PHARE CBC s-a proiectat şi s-a realizat icircn oglindă o reţea comună de supraveghere a calităţii aerului icircn zona Dunării de jos Proiectul PHARE ndash CBC a asigurat dotarea cu 7 sisteme automate de monitorizare a calităţii aerului de tip DOAS (Differential Optical Absorption System) acoperind 4 zone (oraşe perechi) amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dună-rii

Fiecare din cele 4 zone are icircn componenţă cacircte un oraş din Romacircnia ndash riveran Dunării şi corespondent oraşul din Bulgaria amplasat pe celălalt mal al Dunării Cele 4 zone icircn oglindă sunt

1048707 Giurgiu ndash Ruse

1048707 Turnu Măgurele ndash Nicopole

1048707 Zimnicea ndash Svistov

1048707 Călăraşi - Silistra

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză care se bazează pe absorţia radiaţiei luminoase de către poluanţii din aer In

funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă

Poluanţii măsuraţi sunt CO NO2 SO2 O3 C6H6 PM10 NO H2S CS2 Cl2 HCl NH3 C6H5OH stiren toluen şi xilen

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre Romacircnia şi Bulga-ria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării

Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC apoi sunt prelucrate şi ajung icircn sistemul EPA ndash staţia cen-trală din fiecare oraş geamăn In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor

Datele din ambele oraşe gemene sunt verificate automat şi prezentate publi-cului pe un ecran amplasat icircn centru fiecărui oraş

Ulterior toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor

Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria iar APM Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru Romacircnia Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi Romacircnia

Emisii provenite din instalatii mari de ardere

Aderarea Romacircniei la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie

Obiectivele Programului Naţional sunt

limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de formare a ozo-nului troposferic

icircndeplinirea angajamentelor asumate de Romacircnia prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii

Europene şi Romacircnia cu privire la aderarea Romacircniei la Uniunea Europeană

asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale

oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere icircn vederea protejă-rii sănătăţii umane şi a mediului

Ţintele prioritare sunt

reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute icircn HG 5412003 cu modificările şi completările ulterioare respectiv Directiva 200180CE

stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional

stabilirea mecanismului de monitorizare a icircndeplinirii obiectivelor şi măsurilor pro-puse icircn Programul Naţional

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Acţiunea de monitorizare a calităţii aerului este utilă prin faptul că oferă infor-maţii direct cu privire la situaţia existentă la un moment dat icircntr-un segment impor-tant al mediului urban

Incepacircnd cu 1 martie 2003 ARPM Piteşti monitorizează calitatea aerului icircn zona Cacircmpulung cu ajutorul staţiei automate amplasată icircn zona centrală a oraşului

Monitorizarea calităţii aerului icircn 3 aglomerări urbane este inclusă icircn Programul PHARE 2002ndashbdquoImbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aeruluirdquo

Sistemul automat de monitorizare a calităţii aerului la nivelul oraşu-lui Bucureşti

Poluarea aerului icircn municipiul Bucureşti are un caracter specific datorită condiţiilor de emisie respectiv existenţei unor surse multiple icircnălţimi diferite ale sur-selor de poluare precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse dispersate icircnsă pe icircntreg teritoriul oraşului

Romacircnia prin autoritatea centrală pentru protecţia mediului recunoscacircnd im-portanţa supravegherii calităţii aerului a realizat cu sprijinul Comunităţii Europene un sistem modern de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşul Bucureşti

Folosind structura spaţială a cacircmpului de concentraţii de poluanţi din Bucureş-ti generată de un model de dispersie avansat (OML-Multi) ca şi rezultatele măsurăto-rilor obţinute icircn timpul a două campanii de măsurători folosind probe

cu prelevare prin difuzie efectuate icircn Bucureşti icircn timpul a două sezoane s-a reali-zat proiectul conceptual al reţelei de monitorizare a calităţii aerului ţinacircndu-se cont de cerinţele tuturor directivelor şi ghidurile corespunzătoare ale Uniunii Europene

Rezultatele campaniilor de măsurători au contribuit icircn mod esenţial la selecta-rea finală a poziţiilor corecte ale amplasamentelor staţiilor de monitorizare

La icircnceputul anului 2004 icircn cadrul unui Program PHARE 2000 a fost pusă icircn funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului icircn capitală care funcţionează la parametrii proiectaţi respectacircnd cerinţele Directivelor Uniunii Euro-pene

Datele referitoare la calitatea aerului icircn Municipiul Bucureşti (poluanţii măsu-raţi fiind SOB2B NOBxB CO OB3B benzen PMB10B PMB25B plumb) sunt furni-zate icircn timp real ndash inclusiv publicului ndash şi provin de la cele 8 staţii automate reparti-zate astfel

diams staţia de fond regională rarr Baloteşti

diams staţia de fond suburbană rarr Măgurele

diams staţia de fond urbană rarr Cracircngaşi (APM Bucureşti)

diams 2 staţii de trafic rarr şoseaua Mihai Bravu şi Cercul Militari Naţional

diams 3 staţii industriale rarr Drumul Taberei Titan şi Berceni

Proiectul urmăreşte realizarea unor inventare anuale de emisii ale poluanţilor a unor rapoarte de funcţionare icircn siguranţă a planurilor interne şi externe de urgenţă conform Directivei 9661 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) precum şi abordarea integrată a evaluării şi controlului impactului asupra mediului prin cele mai bune tehnici disponibile

In scopul diseminării icircn timp real a informaţiilor referitoare la calitatea aerului pentru icircndeplinirea cerinţelor de informare şi conştientizare a publicului asupra poblemelor de mediu proiectul a prevăzut amplasarea trei panouri de afişaj la Piaţa Universităţii Piaţa Drumul Taberei şi Mc Donaldrsquo Obor trei display-uri la sediile

Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Primăriei Municipiului Bucureşti şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti (ARPM Bucureşti)

Reţeaua de monitorizare a fost pusă icircn funcţiune la sfacircrşitul lunii decembrie 2003 iar ca beneficiar direct al proiectului a fost numită Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti fiind şi cea care asigură icircn prezent funcţionarea continuă a sistemului de monitorizare In cadrul programului icircn aglomerarea Bucureşti s-a icircnceput procesul de stabilire a arealurilor unde valorile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi depăşesc valorile limită arealuri pentru care se vor iniţia planuri şisau programe de icircmbunătăţire a calităţii aerului

In afara de datele furnizate de reţeaua proprie de monitorizare informaţii im-portante au fost obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică - Laboratorul Chimia Me-diului Inconjurător din cadrul laboratorului de toxicologie unde prin determinări fizico-chimice s-a măsurat poluarea aerului şi a apelor icircn municipiul Bucureşti

Poluarea aerului icircn Municipiul Bucureşti este urmărită prin următoarele tipuri de determinări de noxe

bull determinări icircn puncte fixe de recoltă

bull determinări icircn intersecţii

bull determinări de pulberi sedimentabile

bull determinări la cererea agenţilor economici pentru obţinerea autorizaţiei de mediu sau

ca urmare a unor reclamaţii

Toate determinările de noxe făcute de către DSP se fac conform STAS nr125741987 privind calitatea aerului din zonele protejate

In anul 2004 au funcţionat 4 puncte fixe de supraveghere a calităţii aerului din Municipiul Bucureşti puncte icircn care s-au recoltat şi analizat următoarele noxe

bull POLICOLOR pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ROMAERO pulberi icircn suspensie SOB2B NO NHB3B HCl Pb

bull SINTOFARM pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ACUMULATORUL pulberi icircn suspensie SOB2B NOB2B Pb

In primele 3 puncte fixe funcţionează pompe vechi care recoltează continuu 24 orezi totalizacircnd 20-25 m3 aer24 ore

La Acumulatorul este montată din anul 2000 o pompă nou achiziţionată care funcţionează doar de 6 ori cacircte 45 minute icircn 24 ore totalizacircnd un volum maxim de 54 m3 aer icircn 24 ore In anul 2004 s-au prelevat şi analizat 3170 probe aer icircn aceste patru puncte fixe de recoltă

Sistemul de monitorizarea a calităţii aerului PHARE CBC ROBG

In decembrie 1998 Comisia Europeană a emis Reglementarea Phare CBC (276098) pentru a obţine un cadru clar pentru implementarea activităţilor icircn ved-erea sprijinirii cooperării transfrontaliere prin programul Phare

Cooperarea transfrontalieră (icircn special icircn frontierele externe Uniunii Europene şi icircntre ţările adiacente Europei Centrale şi de Est) este importantă icircn contribuţia la dezvoltarea economică a zonelor de graniţă ale acestor ţări icircn atingerea nivelului de dezvoltare al Uniunii Europene şi pregătirea pe cacirct posibil a ţărilor candidate pentru participarea la Programele Interregionale

Pe baza Reglementării Phare CBC Guvernele din Bulgaria şi Romacircnia icircmpre-ună cu Comisia Europeană au fost de acord icircn cadrul Comitetelor Mixte de Cooper-are ca un procent din fondul Programului CBC Romacircnia-Bulgaria să fie alocat Fondu-lui Comun al Proiectelor Mici (Joint Small Projects Fund ndash JSPF)

Beneficiare ale Proiectului Phare CBC ROBG pentru zona transfrontalieră eligi-bilă dintre Romacircnia şi Bulgaria sunt judeţele Constanţa Călăraşi Giurgiu Teleor-man Olt Dolj Mehedinţi iar pentru graniţa eligibilă dintre Romacircnia şi Ungaria judeţele Timiş Arad Bihor şi Satu Mare

Graniţele eligibile sunt graniţele dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi cele ale Comunităţii Europene Romacircnia doar ca ţară parte aplicantă avacircnd graniţă co-mună cu Uniunea Europeană devine eligibilă pentru programul Phare de Cooperare Transfrontalieră conform Reglementării nr 276098

Incepacircnd cu octombrie 2002 a devenit operaţional programul ldquoSistem comun de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşele riverane bazinului inferior al Dunării pe graniţa romacircnobulgarărdquo derulat prin proiectul PHARE CBC RO 99110201 care oferă posibilitatea realizării transparente a schimbului de informaţii cu structurile omoloage bulgare şi asigură adoptarea unor responsabilităţi concrete icircn vederea susţinerii şi atingerii obiectivelor de protecţie a mediului icircn contextul unei dezvoltări durabile icircn cele două ţări vecine

S-a creat astfel o reţea de monitorizare comună a calităţii aerului icircn concor-danţă cu legislaţia Comunităţii Europene conform următoarelor Directive

Directiva nr 9662CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului icircnconjură-tor

Directiva nr 9930CE privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SOB2B) dioxid de azot (NOB2B) oxizi de azot (NOBxB) pulberi (PMB10B) şi plumb (Pb)

Directiva nr 20023CE privind poluarea aerului cu ozon (OB3B)

Directiva nr 200069CE privind valorile limită pentru benzen(CB 6BHB6B) şi oxid de carbon (CO)

Ca urmare a unei finanţări asigurate de Programul PHARE CBC s-a proiectat şi s-a realizat icircn oglindă o reţea comună de supraveghere a calităţii aerului icircn zona Dunării de jos Proiectul PHARE ndash CBC a asigurat dotarea cu 7 sisteme automate de monitorizare a calităţii aerului de tip DOAS (Differential Optical Absorption System) acoperind 4 zone (oraşe perechi) amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dună-rii

Fiecare din cele 4 zone are icircn componenţă cacircte un oraş din Romacircnia ndash riveran Dunării şi corespondent oraşul din Bulgaria amplasat pe celălalt mal al Dunării Cele 4 zone icircn oglindă sunt

1048707 Giurgiu ndash Ruse

1048707 Turnu Măgurele ndash Nicopole

1048707 Zimnicea ndash Svistov

1048707 Călăraşi - Silistra

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză care se bazează pe absorţia radiaţiei luminoase de către poluanţii din aer In

funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă

Poluanţii măsuraţi sunt CO NO2 SO2 O3 C6H6 PM10 NO H2S CS2 Cl2 HCl NH3 C6H5OH stiren toluen şi xilen

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre Romacircnia şi Bulga-ria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării

Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC apoi sunt prelucrate şi ajung icircn sistemul EPA ndash staţia cen-trală din fiecare oraş geamăn In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor

Datele din ambele oraşe gemene sunt verificate automat şi prezentate publi-cului pe un ecran amplasat icircn centru fiecărui oraş

Ulterior toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor

Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria iar APM Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru Romacircnia Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi Romacircnia

Emisii provenite din instalatii mari de ardere

Aderarea Romacircniei la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie

Obiectivele Programului Naţional sunt

limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de formare a ozo-nului troposferic

icircndeplinirea angajamentelor asumate de Romacircnia prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii

Europene şi Romacircnia cu privire la aderarea Romacircniei la Uniunea Europeană

asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale

oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere icircn vederea protejă-rii sănătăţii umane şi a mediului

Ţintele prioritare sunt

reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute icircn HG 5412003 cu modificările şi completările ulterioare respectiv Directiva 200180CE

stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional

stabilirea mecanismului de monitorizare a icircndeplinirii obiectivelor şi măsurilor pro-puse icircn Programul Naţional

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Primăriei Municipiului Bucureşti şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti (ARPM Bucureşti)

Reţeaua de monitorizare a fost pusă icircn funcţiune la sfacircrşitul lunii decembrie 2003 iar ca beneficiar direct al proiectului a fost numită Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti fiind şi cea care asigură icircn prezent funcţionarea continuă a sistemului de monitorizare In cadrul programului icircn aglomerarea Bucureşti s-a icircnceput procesul de stabilire a arealurilor unde valorile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi depăşesc valorile limită arealuri pentru care se vor iniţia planuri şisau programe de icircmbunătăţire a calităţii aerului

In afara de datele furnizate de reţeaua proprie de monitorizare informaţii im-portante au fost obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică - Laboratorul Chimia Me-diului Inconjurător din cadrul laboratorului de toxicologie unde prin determinări fizico-chimice s-a măsurat poluarea aerului şi a apelor icircn municipiul Bucureşti

Poluarea aerului icircn Municipiul Bucureşti este urmărită prin următoarele tipuri de determinări de noxe

bull determinări icircn puncte fixe de recoltă

bull determinări icircn intersecţii

bull determinări de pulberi sedimentabile

bull determinări la cererea agenţilor economici pentru obţinerea autorizaţiei de mediu sau

ca urmare a unor reclamaţii

Toate determinările de noxe făcute de către DSP se fac conform STAS nr125741987 privind calitatea aerului din zonele protejate

In anul 2004 au funcţionat 4 puncte fixe de supraveghere a calităţii aerului din Municipiul Bucureşti puncte icircn care s-au recoltat şi analizat următoarele noxe

bull POLICOLOR pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ROMAERO pulberi icircn suspensie SOB2B NO NHB3B HCl Pb

bull SINTOFARM pulberi icircn suspensie SOB2B NHB3B HCl Pb

bull ACUMULATORUL pulberi icircn suspensie SOB2B NOB2B Pb

In primele 3 puncte fixe funcţionează pompe vechi care recoltează continuu 24 orezi totalizacircnd 20-25 m3 aer24 ore

La Acumulatorul este montată din anul 2000 o pompă nou achiziţionată care funcţionează doar de 6 ori cacircte 45 minute icircn 24 ore totalizacircnd un volum maxim de 54 m3 aer icircn 24 ore In anul 2004 s-au prelevat şi analizat 3170 probe aer icircn aceste patru puncte fixe de recoltă

Sistemul de monitorizarea a calităţii aerului PHARE CBC ROBG

In decembrie 1998 Comisia Europeană a emis Reglementarea Phare CBC (276098) pentru a obţine un cadru clar pentru implementarea activităţilor icircn ved-erea sprijinirii cooperării transfrontaliere prin programul Phare

Cooperarea transfrontalieră (icircn special icircn frontierele externe Uniunii Europene şi icircntre ţările adiacente Europei Centrale şi de Est) este importantă icircn contribuţia la dezvoltarea economică a zonelor de graniţă ale acestor ţări icircn atingerea nivelului de dezvoltare al Uniunii Europene şi pregătirea pe cacirct posibil a ţărilor candidate pentru participarea la Programele Interregionale

Pe baza Reglementării Phare CBC Guvernele din Bulgaria şi Romacircnia icircmpre-ună cu Comisia Europeană au fost de acord icircn cadrul Comitetelor Mixte de Cooper-are ca un procent din fondul Programului CBC Romacircnia-Bulgaria să fie alocat Fondu-lui Comun al Proiectelor Mici (Joint Small Projects Fund ndash JSPF)

Beneficiare ale Proiectului Phare CBC ROBG pentru zona transfrontalieră eligi-bilă dintre Romacircnia şi Bulgaria sunt judeţele Constanţa Călăraşi Giurgiu Teleor-man Olt Dolj Mehedinţi iar pentru graniţa eligibilă dintre Romacircnia şi Ungaria judeţele Timiş Arad Bihor şi Satu Mare

Graniţele eligibile sunt graniţele dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi cele ale Comunităţii Europene Romacircnia doar ca ţară parte aplicantă avacircnd graniţă co-mună cu Uniunea Europeană devine eligibilă pentru programul Phare de Cooperare Transfrontalieră conform Reglementării nr 276098

Incepacircnd cu octombrie 2002 a devenit operaţional programul ldquoSistem comun de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşele riverane bazinului inferior al Dunării pe graniţa romacircnobulgarărdquo derulat prin proiectul PHARE CBC RO 99110201 care oferă posibilitatea realizării transparente a schimbului de informaţii cu structurile omoloage bulgare şi asigură adoptarea unor responsabilităţi concrete icircn vederea susţinerii şi atingerii obiectivelor de protecţie a mediului icircn contextul unei dezvoltări durabile icircn cele două ţări vecine

S-a creat astfel o reţea de monitorizare comună a calităţii aerului icircn concor-danţă cu legislaţia Comunităţii Europene conform următoarelor Directive

Directiva nr 9662CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului icircnconjură-tor

Directiva nr 9930CE privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SOB2B) dioxid de azot (NOB2B) oxizi de azot (NOBxB) pulberi (PMB10B) şi plumb (Pb)

Directiva nr 20023CE privind poluarea aerului cu ozon (OB3B)

Directiva nr 200069CE privind valorile limită pentru benzen(CB 6BHB6B) şi oxid de carbon (CO)

Ca urmare a unei finanţări asigurate de Programul PHARE CBC s-a proiectat şi s-a realizat icircn oglindă o reţea comună de supraveghere a calităţii aerului icircn zona Dunării de jos Proiectul PHARE ndash CBC a asigurat dotarea cu 7 sisteme automate de monitorizare a calităţii aerului de tip DOAS (Differential Optical Absorption System) acoperind 4 zone (oraşe perechi) amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dună-rii

Fiecare din cele 4 zone are icircn componenţă cacircte un oraş din Romacircnia ndash riveran Dunării şi corespondent oraşul din Bulgaria amplasat pe celălalt mal al Dunării Cele 4 zone icircn oglindă sunt

1048707 Giurgiu ndash Ruse

1048707 Turnu Măgurele ndash Nicopole

1048707 Zimnicea ndash Svistov

1048707 Călăraşi - Silistra

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză care se bazează pe absorţia radiaţiei luminoase de către poluanţii din aer In

funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă

Poluanţii măsuraţi sunt CO NO2 SO2 O3 C6H6 PM10 NO H2S CS2 Cl2 HCl NH3 C6H5OH stiren toluen şi xilen

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre Romacircnia şi Bulga-ria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării

Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC apoi sunt prelucrate şi ajung icircn sistemul EPA ndash staţia cen-trală din fiecare oraş geamăn In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor

Datele din ambele oraşe gemene sunt verificate automat şi prezentate publi-cului pe un ecran amplasat icircn centru fiecărui oraş

Ulterior toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor

Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria iar APM Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru Romacircnia Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi Romacircnia

Emisii provenite din instalatii mari de ardere

Aderarea Romacircniei la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie

Obiectivele Programului Naţional sunt

limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de formare a ozo-nului troposferic

icircndeplinirea angajamentelor asumate de Romacircnia prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii

Europene şi Romacircnia cu privire la aderarea Romacircniei la Uniunea Europeană

asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale

oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere icircn vederea protejă-rii sănătăţii umane şi a mediului

Ţintele prioritare sunt

reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute icircn HG 5412003 cu modificările şi completările ulterioare respectiv Directiva 200180CE

stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional

stabilirea mecanismului de monitorizare a icircndeplinirii obiectivelor şi măsurilor pro-puse icircn Programul Naţional

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Pe baza Reglementării Phare CBC Guvernele din Bulgaria şi Romacircnia icircmpre-ună cu Comisia Europeană au fost de acord icircn cadrul Comitetelor Mixte de Cooper-are ca un procent din fondul Programului CBC Romacircnia-Bulgaria să fie alocat Fondu-lui Comun al Proiectelor Mici (Joint Small Projects Fund ndash JSPF)

Beneficiare ale Proiectului Phare CBC ROBG pentru zona transfrontalieră eligi-bilă dintre Romacircnia şi Bulgaria sunt judeţele Constanţa Călăraşi Giurgiu Teleor-man Olt Dolj Mehedinţi iar pentru graniţa eligibilă dintre Romacircnia şi Ungaria judeţele Timiş Arad Bihor şi Satu Mare

Graniţele eligibile sunt graniţele dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi cele ale Comunităţii Europene Romacircnia doar ca ţară parte aplicantă avacircnd graniţă co-mună cu Uniunea Europeană devine eligibilă pentru programul Phare de Cooperare Transfrontalieră conform Reglementării nr 276098

Incepacircnd cu octombrie 2002 a devenit operaţional programul ldquoSistem comun de monitorizare a calităţii aerului icircn oraşele riverane bazinului inferior al Dunării pe graniţa romacircnobulgarărdquo derulat prin proiectul PHARE CBC RO 99110201 care oferă posibilitatea realizării transparente a schimbului de informaţii cu structurile omoloage bulgare şi asigură adoptarea unor responsabilităţi concrete icircn vederea susţinerii şi atingerii obiectivelor de protecţie a mediului icircn contextul unei dezvoltări durabile icircn cele două ţări vecine

S-a creat astfel o reţea de monitorizare comună a calităţii aerului icircn concor-danţă cu legislaţia Comunităţii Europene conform următoarelor Directive

Directiva nr 9662CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului icircnconjură-tor

Directiva nr 9930CE privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SOB2B) dioxid de azot (NOB2B) oxizi de azot (NOBxB) pulberi (PMB10B) şi plumb (Pb)

Directiva nr 20023CE privind poluarea aerului cu ozon (OB3B)

Directiva nr 200069CE privind valorile limită pentru benzen(CB 6BHB6B) şi oxid de carbon (CO)

Ca urmare a unei finanţări asigurate de Programul PHARE CBC s-a proiectat şi s-a realizat icircn oglindă o reţea comună de supraveghere a calităţii aerului icircn zona Dunării de jos Proiectul PHARE ndash CBC a asigurat dotarea cu 7 sisteme automate de monitorizare a calităţii aerului de tip DOAS (Differential Optical Absorption System) acoperind 4 zone (oraşe perechi) amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dună-rii

Fiecare din cele 4 zone are icircn componenţă cacircte un oraş din Romacircnia ndash riveran Dunării şi corespondent oraşul din Bulgaria amplasat pe celălalt mal al Dunării Cele 4 zone icircn oglindă sunt

1048707 Giurgiu ndash Ruse

1048707 Turnu Măgurele ndash Nicopole

1048707 Zimnicea ndash Svistov

1048707 Călăraşi - Silistra

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză care se bazează pe absorţia radiaţiei luminoase de către poluanţii din aer In

funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă

Poluanţii măsuraţi sunt CO NO2 SO2 O3 C6H6 PM10 NO H2S CS2 Cl2 HCl NH3 C6H5OH stiren toluen şi xilen

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre Romacircnia şi Bulga-ria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării

Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC apoi sunt prelucrate şi ajung icircn sistemul EPA ndash staţia cen-trală din fiecare oraş geamăn In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor

Datele din ambele oraşe gemene sunt verificate automat şi prezentate publi-cului pe un ecran amplasat icircn centru fiecărui oraş

Ulterior toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor

Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria iar APM Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru Romacircnia Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi Romacircnia

Emisii provenite din instalatii mari de ardere

Aderarea Romacircniei la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie

Obiectivele Programului Naţional sunt

limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de formare a ozo-nului troposferic

icircndeplinirea angajamentelor asumate de Romacircnia prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii

Europene şi Romacircnia cu privire la aderarea Romacircniei la Uniunea Europeană

asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale

oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere icircn vederea protejă-rii sănătăţii umane şi a mediului

Ţintele prioritare sunt

reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute icircn HG 5412003 cu modificările şi completările ulterioare respectiv Directiva 200180CE

stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional

stabilirea mecanismului de monitorizare a icircndeplinirii obiectivelor şi măsurilor pro-puse icircn Programul Naţional

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă

Poluanţii măsuraţi sunt CO NO2 SO2 O3 C6H6 PM10 NO H2S CS2 Cl2 HCl NH3 C6H5OH stiren toluen şi xilen

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre Romacircnia şi Bulga-ria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării

Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC apoi sunt prelucrate şi ajung icircn sistemul EPA ndash staţia cen-trală din fiecare oraş geamăn In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor

Datele din ambele oraşe gemene sunt verificate automat şi prezentate publi-cului pe un ecran amplasat icircn centru fiecărui oraş

Ulterior toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor

Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria iar APM Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru Romacircnia Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi Romacircnia

Emisii provenite din instalatii mari de ardere

Aderarea Romacircniei la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie

Obiectivele Programului Naţional sunt

limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de formare a ozo-nului troposferic

icircndeplinirea angajamentelor asumate de Romacircnia prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii

Europene şi Romacircnia cu privire la aderarea Romacircniei la Uniunea Europeană

asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale

oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere icircn vederea protejă-rii sănătăţii umane şi a mediului

Ţintele prioritare sunt

reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute icircn HG 5412003 cu modificările şi completările ulterioare respectiv Directiva 200180CE

stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional

stabilirea mecanismului de monitorizare a icircndeplinirii obiectivelor şi măsurilor pro-puse icircn Programul Naţional

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Cadrul legislativ european

Programul Naţional este elaborat ţinacircndu-se cont de convenţiile şi protocoa-lele internaţionale la care Romacircnia este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu pri-vind calitatea aerului şi controlul poluării industriale

a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra po-luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii eu-trofizării şi nivelului de ozon troposferic Plafoanele de emisii aferente anului 2010 angajate de Romacircnia sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilo-tone pentru oxizi de azot (NOBxB) din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 366 (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 2608 (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB)

b) Directiva 200180CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi icircn aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere

Romacircnia a optat pentru aplicarea primei variante constacircnd icircn respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE)

Conformarea IMA din Romacircnia la valorile limită de emisie nu este posibilă icircn-cepacircnd cu data de 1 ianuarie 2008 aşa cum prevede Directiva situaţie icircn care s-au solicitat perioade de tranziţie icircn vederea conformăriii la valorile limită de emisii cu-prinse icircntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017

c) Directiva 200181CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi po-luanţi atmosferici Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a icircmbunătăţii cali-tatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie consideracircnd ca ani de referinţă 2010 şi 2020 astfel pacircnă icircn anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf oxizi de azot compuşi organici volatili şi amoniac

d) Directiva IPPC 9661CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării

In contextul icircn care instalaţiile mari de ardere sunt icircn totalitate instalaţii IPPC conform prevederilor articolului 5 aceste instalaţii vor trebui să icircndeplinească cerinţele Directivei 9661CE pacircnă la data de 30 octombrie 2007

e) Directiva 9662CE este directiva cadru pentru calitatea aerului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 9930CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf oxizi de azot materii icircn suspensie şi plumb icircn aerul atmosferic prevăd obligaţii de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului informarea publicului privind calitatea aerului icircnconjurător elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului icircn vederea atingerii valorilor limită icircntr-un timp stabilit menţinerea calităţii aerului icircnconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau icircmbunătăţirea acesteia icircn cazuri necorespunzătoare

f) Directiva 9932CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi li-chizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de pacircnă 1 pentru combustibi-li grei şi 02 conţinut de sulf pentru combustibili uşori

Cadrul legislativ icircn Romacircnia

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In scopul aderării Romacircniei la Uniunea Europeană s-a transpus icircn legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu Astfel activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative

a) Legea 2712003 care ratifică Protocolul de la Gothenburg

b) HG 5412003 modificată şi completată de HG 3222005 privind stabilirea unor mă-suri

pentru limitarea emisiilor icircn aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere prin care se transpun prevederile Directivei 200180CE

c) Ordinul comun 7122003 al Ministrului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului nr

1992003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr 1262004 al Ministrului Admi-nistraţiei şi Internelor care aprobă bdquoGhidul privind elaborarea propunerilor de pro-grame de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardererdquo

d) OUG 342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării apro-bată şi modificată prin Legea 6452002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 9661CE

e) Ordinul MAPAM 8182003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei in-tegrate de mediu

f) OUG 2432002 privind protecţia atmosferei aprobată şi modificată prin Legea 6552001 prin care se transpun prevederile Directivei 9662CE

g) Ordinul MAPAM 5922002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2 BNOB2B NOBxB a pulberilor icircn suspensie Pb benzenului CO şi a azotului icircn aerul icircnconjură-tor prin care se transpun prevederile Directivei 9930CE

h) HG 1422003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 9932CE conform căreia icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1 din greutate

Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica

Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare zonele urbane din tara se pot clasifica in

zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia Alexandria Braila Buzau Tulcea Focsani unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare

zone urbane cu poluare medie cum sunt Bucuresti Galati Resita Tg Jiu Turnu Magurele Timisoara Brasov Craiova unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti

zone urbane puternic poluate cum sunt Zlatna Baia Mare Copsa Mica Ramnicu Valcea Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale dar si traficului urban

Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

In perioada martie-octombrie anul 2000 Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat in cadrul unui program cunoscut si acceptat de MAPM un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto

Au fost reliefate trei grupe mari de trafic specifice tarii noastre cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza

trafic REDUS - sub 20000 auto24h ndash in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit

trafic MEDIU ndash 20000ndash40000 auto24h ndash in zonele urbane mijlocii

trafic RIDICAT ndash peste 40000auto24h ndash in zonele urbane centrale

In planul organizarii traficului s-au remarcat urmatoarele deficiente

o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara)

prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata

prezenta traversarilor pietonale ldquola nivelrdquo pe unele artere magistrale dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare

din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza

o pentru CMA24h ndash in 17 cazuri (654)

o pentru CMA12h ndash in 15 dintre cazuri (577)

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO) determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului

Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman arata

existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie

in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic ca efect al interventiei unor factori ldquocolateralirdquo (organizare fluenta structura de traficfactori de emisie factori micrometeorologici locali modificari ale arhitecturii stradale etc)

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea ldquoavertizoarelorrdquo pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise

factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice

Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban initiate de catre IPM ndash Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR multitudinea factorilor implicati necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin motiveaza urmatoarele propuneri

1 continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier atat in capitala cat si in tara la o scara extinsa astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic

2 sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon

3 initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare)

4 extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor

Niveluri de emisie anuale totale

Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf oxizi de azot şi pulberi care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute icircn HG nr 512003 modificată şi completată prin HG 3222005

In vederea atingerii acestor niveluri se ia icircn considerare atacirct contribuţia emi-siilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse icircn Programul Naţional cacirct şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja va-lorile limită de emisie (VLE) instalaţii care nu sunt incluse icircn Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 200180CE

Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este Populatia ndash expusa la de-pasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer

Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori reprezentind populatia ndash media cresterii concentratiei masice a poluarii aeruluiValori de referinta (RV)

NO2 (media anuala) 40 microgm3

PM10 (media anuala) 40 microgm3

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

SO2 (media zilnica) 125 microgm3

PM10 (media zilnica) 50 microgm3

TSP (media zilnica) 230 microgm3

Black smoke (media zilnica) 150 microgm3

O3 (media la 8 ore pentru probe mobile) 120 microgm3

Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din me-diul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii Cei patru parametri alesi (NO2 PM10 SO2 O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii For-mula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales Indicatorul este in legatura cu calendarul anual

Semnificatia definitiilor este

Concentratia medie anuala concentratia medie a poluantului respectiv obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv

Populatia expusa (stabila) bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras Pro-centulNumarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului lo-cuind in zona de depasire

Zona urbana Zona cu locuinte a municipiului Nu exista un acord international asu-pra numarului minim necesar de locuitori In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100000 locuitori sint de obicei incluse uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa

Specificarea datelor necesare

Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2 PM10 TSP Black smoke si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3 Media anuala pentru NO2 si PM10 mas-urate pe toata perioada unui an calendaristic

Punctul fix tipul punctului (stradal zona urbana) metoda de monitorizare (ex probe pasive monitor continuu) si frecventa masuratorilor

Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este rele-vanta

Interpretare Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului In termeni gen-erali o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii SO2 poate fi considerat ca pro-vine din poluarea industriala si NO2 ndash ca un indicator pentru expunerea la trafic Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor ar fi de preferat sa se deaTSP acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung

Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare Ca o masura a expuneriii datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie De obicei este necesara detecta-

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

rea limitelor acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura In unele cazuri este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor Ca toate masuratorile de expunere relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie care poate fi strict controlat doar prin studii epi-demiologice

In incheiere sa speram ca programul de guvernare referitor la polit ica privind protectia mediului inconjurator va fi atins cu ameliorarea calităţi i factori lor de mediu icircn zonele urbane şi rurale si prin imbunătăţirea calităţi i aerului si anume

- punerea icircn aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare icircn sectorul calităţi i aerului - realizarea evaluări lor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelorplanurilor de icircmbunătăţire a calităţi i aerului - f inalizarea transpunerii legislative icircn domeniu instalati i lor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabil irea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi - implementarea măsurilor prevăzute icircn Programul Naţional de Reducere a Emisii lor provenite de la instalaţi i le mari de ardere - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţi i Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisii lor de Poluanţi icircn Aer - asigurarea calităţi i corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină

Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca

Directiva nr9662CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

OUG nr24328112000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 63306122000

Directiva nr199930CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf dioxid de azot si oxizi de azot particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic

Legea nr65520112001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 2432000 privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 77304122001

Directiva 200069CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Ordinul MAPM nr74530082002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului icircn Romacircnia - publicat in Monitorul Oficial nr 73909102002

Directiva nr20023CE privind poluarea aerului cu ozon

Ordinul MAPM nr59225062002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM 10 şi PM 25 ) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerul icircnconjurător - publicat in Monitorul Oficial nr 76521102002

OUG nr8625092003 pentru modificarea şi completarea Legii nr 732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 69403102003

Legea nr33308072004 privind aprobarea OUG nr862003 pentru modificarea şi completarea Legii nr732000 privind Fondul pentru mediu - publicat in Monitorul Oficial nr 67427072004

HG nr58615042004 privind icircnfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 38903052004

HG nr54307042004 privind elaborarea şi punerea icircn aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului - publicat in Monitorul Oficial nr 39304052004

HG nr73814052004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune icircn domeniul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 47627052004

HG nr73114052004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 49602062004

Directiva 9463CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

HG nr5682001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 34829062001

Ordinul MAPM nr 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi icircncărcareadescărcarea benzinei la terminale - publicat in Monitorul Oficial nr 124323122004

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Ordinul MIR 33723102001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor echipamentelor şi dispozitivelor utilizate icircn scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea icircncărcarea descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină - publicat in Monitorul Oficial nr 1010012002

Directiva nr9994CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2

HG nr343 18032004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi destinate cumpărătorilor la comercializare - publicat in Monitorul Oficial nr 29305042004

Directiva nr9870CE privind calitatea benzinei si motorinei care amendeaza Directiva nr 9312CEE

HG 68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

HG nr 5513012005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romacircnia şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice reactualizate pentru perioada 2003-2008 - publicat in Monitorul Oficial nr 12709022005

Directiva nr200317CE de modificare a Directivei nr9870EC privind calitatea benzinei si motorinei

HG nr68905052004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - publicat in Monitorul Oficial nr 44218052004

Directiva nr9932CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi

HG nr14206022003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi - publicat in Monitorul Oficial nr 11221022003

Directiva nr9768CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

HG nr120929072004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea icircn scopul protecţiei atmosferei - publicat in Monitorul Oficial nr 80902092004

Convenţia de la Geneva semnată la 13111979

Legea nr27123062003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi icircncheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - publicat in Monitorul Oficial nr 47001072003

Convenţia de la Stockholm semnată la 22052001

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului

Legea nr26116062004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - publicat in Monitorul Oficial nr 63815072004

• Efectele traficului urban asupra calitatii aerului