4
3. Monopsonul O situaţie simetrică celei de monopol, dar care se întâlneşte mai puţin frecvent este cea de monopson. Se spune că o întreprindere este un monopson dacă ea este singura cumpărătoare pe piaţa unuia din factorii săi de producţie; e vorba de un factor prim sau de un consum intermediar. Exemplul clasic de monopson este acela al unei întreprinderi care angajează ea singură mulţimea de muncitori a unei mici aşezări; ea se află în poziţie de monopson pe piaţa locală a muncii. O mare întreprindere agro-alimentară care cumpără totalitatea producţiei micilor agricultori se află deasemenea în situaţie de monopson. În primul caz, poziţia de monopson se explică prin slaba mobilitate a salariaţilor care nu sunt dispuşi să meargă să lucreze într-o localitate învecinată. În cel de-al doilea caz, monopsonul se explică prin absenţa concurenţei în stadiul de transformare a produselor agro-alimentare. 3.1 Curba ofertei monopsonului Fie o întreprindere considerată în situaţia de monopson pe piaţa unui factor de producţie, numit factorul Z. Presupunem (pentru simplificare) că acest factor este unic.

Monopsonul

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs management

Citation preview

  • 3. Monopsonul O situaie simetric celei de monopol, dar care se ntlnete mai puin

    frecvent este cea de monopson.

    Se spune c o ntreprindere este un monopson dac ea este singura

    cumprtoare pe piaa unuia din factorii si de producie; e vorba de un

    factor prim sau de un consum intermediar.

    Exemplul clasic de monopson este acela al unei ntreprinderi care angajeaz

    ea singur mulimea de muncitori a unei mici aezri; ea se afl n poziie de

    monopson pe piaa local a muncii.

    O mare ntreprindere agro-alimentar care cumpr totalitatea produciei

    micilor agricultori se afl deasemenea n situaie de monopson.

    n primul caz, poziia de monopson se explic prin slaba mobilitate a

    salariailor care nu sunt dispui s mearg s lucreze ntr-o localitate

    nvecinat.

    n cel de-al doilea caz, monopsonul se explic prin absena concurenei n

    stadiul de transformare a produselor agro-alimentare.

    3.1 Curba ofertei monopsonului

    Fie o ntreprindere considerat n situaia de monopson pe piaa unui factor

    de producie, numit factorul Z.

    Presupunem (pentru simplificare) c acest factor este unic.

  • Analiza microeconomic a agenilor n condiii de pia n acelai mod n care un monopol fixeaz preul de vnzare a produselor

    fabricate i ine seama de relaia ntre pre i cantitatea cerut, monopsonul

    fixeaz preul la care cumpr factorul Z, innd cont de relaia care este

    ntre pre i oferta care-i este adresat pe piaa factorului.

    Notm cu z, respectiv cu cantitatea de factor Z cumprat i preul acestui

    factor.

    Fie S() oferta total a factorului Z adresat ntreprinderii.

    Funcia S() este presupus cresctoare.

    Relaia ntre preul i cantitatea maximal z ce poate fi cumprat de ctre

    monopson se scrie:

    z=S()

    Se poate deasemenea exprima n funcie de z:

    =(z)=S-1(z)

    unde:

    ()=S-1() este funcia invers funciei de ofert S(). Este o funcie

    cresctoare ce definete preul minimal la care cantitatea z poate fi

    cumprat de monopson.

    Avem de-a face cu funcia de cost, cost marginal i cost mediu.

    Funcia de cost d(z) definete costul de achiziie a z uniti de factor Z .

    d(z)=(z)*z

    Funcia de cost marginal dm(z)=d(z) reprezint costul suplimentar

    suportat de monopson atunci cnd crete cu o unitate cantitatea de factor

    z achiziionat de pe pia.

    Funcia de cost mediu dM(z)= zzd )( =(z) costul unitar de achziie a

    factorului Z si care nu e altceva dect funcia invers a funciei S()-

    oferta total.

  • Monopsonul Dar cum:d m(z)=(z)*z+(z)>(z)= (z) i cum (z) este o funcie

    cresctoare, rezulta n total d

    Md

    m(z)>dM(z).

    d m(z)

    dM(z)=(z)

    O z

    3.2 Echilibrul monopsonului

    Presupunem c monopsonul i vinde producia la un pre p ce este

    determinat pe o pia cu concuren perfect.

    Notm cu f(z) funcia sa de producie i presupunem c aceast funcie

    verific proprietatea de pozitivitate i de descretere a productivitii

    marginale, adic : f>0; f

  • Analiza microeconomic a agenilor n condiii de pia suplimentar de factor Z va conduce la o cretere a ncasrilor superioar

    creterii costului de producie, adic la o cretere de profit. ( p f(

    z )>d (

    z )

    (z)=p f(z) d

    m

    R dac venitul marginal este inferior costului

    ) este definit de intersecia

    ix este egal cu pf(z) d(z),

    m(z)>0 )

    aionamentul este simetric

    marginal; n acest caz o scdere a cantitii de factor Z va duce la creterea

    profitului ( deoarece (z)