Upload
others
View
39
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
ILDEFONSO FALCONES
)H----1
) \
I
tfr
E=
-=F
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei
FALCONES,ILDEFONSOMoqtenitorii pdmintului / Ildefonso Falcones ; trad' din lb' spanioli: Graal
Soft. - Bucuregti: RAO Distribufie, 2019
ISBN 978-606-006-286-8
I. Graal Soft (Bucureqti)
821.134.2
RAO Distribulie
Str. Birgiului nr.9-11, sect.1, Bucuregti' Rominia
www.raobooks'comwww'rao'ro
ILDEFONSO FALCONES
Los herederos de Ia tierra
@ 20l6,Ildefonso Falcones de Sierra
Traducere duPi edilia originali a
Penguin Random House Grupo Editorial'
Barcelona,20l6Toate drePturile rezervate
Traducere de GRAAL Soft
@ RAO Distribulie,2017
Pentru versiunea in limba romdni
2019
rsBN 978-606-006-286-8
PRIMA PARTE
Intre mare gi pimant
Barcelona, 4 ianuarie 1 387
area era involburatl; cerul, de un gri plumburiu' Pe
plaj6, oamenii de pe gantierele navale' barcagiii'
marinarii qi bastaixosr erau agitafi; mulli i9i frecau
miinile sau bdteau din palme, ca si 9i le incilzeasci' in timp-:" {!iincercau se line piept v;tului inghelat' in linigte' priveaulnii la attil
"p.i i"tpt. ',rirrr-il" care se spirgeau cu forli' Galera regall
impunitoare, cu treizeci {e lancide vAslit pe fiecare laturi' se afla la
cheremul furtunii. In zilele dinainte, mestres dhixa2 de pe qantierele
navale, ajutali de ucenici 9i de marinari' demontaseri toate gree-
mentele gi elementele secundare ale navei: cArme' armament' vele'-ratarg",ben.i,
,rarl"'. ' Barcagiii duseseri-toate elementele navei care
r" p.t:""" scoate pe plaji, wiebastaixos le strinseseri 9i le transpor-
taseri spre depozitele corespunzltoare' Fuseseri lbsate trei ancore care'
"gap"i"-t. de fundul mirii, incercau acum si lini nemiEcatbSanta
fr.arta,un schelet impunitor 9i neajutorat de care se loveau valurile'- -'
Hrrgo, un biiat de doisprezece ani, cu pir castaniu Ei mdinile Ei
falala"fel de murdare p,".o- cimaqa care ii venea pAni la ge-
non.ni, igi finea ochii inteligenli alintili pe galeri' De cind lucra cu
ICiri'uqiinportulBarcelona,intresecolelealXlllJeagialXV-lea.(njr.).2 Artizani care proiectau, construiau qi reparau ambarcaliuni sau trisuri din lemn'
(n.tr.)
MO$TENTTORXPAMANTULUT 7
genovezul pe gantierele navale, ajutase la acostarea qi scoaterea inlarg a numeroase astfel de vase, dar galera aceasta era foarte mare,
iar furtuna primejduia opera{iunea. Cifiva marinari trebuiau si se
imbarce pe Santa Marta ca si o sloboadi qi apoi barcagiii trebuiausi o remorcheze pdnd pe plaji, unde o mulfme de oameni oagteptau ca si o tArasci p6ni in interiorul qantierelor navale. Acoloavea si ierneze. Era o munci anevoioasi gi deosebit de dificill, la
care aveau si foloseasci scripefi gi troliuri, care si ii ajute si traginava odati eguat[ pe nisip. Barcelona, degi era una dintre puterilernaritime ale Mediteranei, ali:turi de Genova, Pisa gi Venefia, nuilvea un port; nu existau refugii, nici diguri care si le ugureze inda-toririle. intreaga Barceloni era o plaji deschisi.
- Anemmu, Hugo, ii porunci genovezul bdiatului.Hugo se uiti la mestre dhixa.
- Dar... incerci el sd protesteze.
- Nu te impotrivi! il intrerupse genovezul. Locotenentul gantie-
rclor navale, zise el, fbcdnd semn cu capul inspre un grup de birbafi('irre se afla ceva mai incolo, tocmai i-a strins mAna mai-mareluilriifiei barcagiilor. Asta inseamnd ch au cizut de-acord asupra unuiprc{ nou, pe care regele li-l va pl6ti din pricina pericolului pricinuittlc furtuni. O vom scoate din api! Anemmu, repeti el.
Hugo se apleci gi apuci bila de fier legati cu un lanf de gleznatlrcapti a genovezului gi, cu ceva efort, o ridici gi 9i-o lipi de
rrlrtlomen.
- Egti pregitit? intrebi genovezul.
- Da.
- Maistrul-gef ne agteapti.fliiatul ciri bila de fier ce il impiedica pe mestre dhixa si se
rrri;te" Stribltu plaja in urma lui gi trecu printre oamenii care, cu-
rurscAnd deja inplegerea, piliwigeau, fipau, frceau semne 9i apoirrrlau iariqi, agitafi, agteptAnd instrucfiuni de la maistrul-gef. Ceirrrrri mulli erau genovezi,la rAndul lor capturafi pe mare gi imobili-zu{i cu bile de fier, fiecare fiind insofit de un biiat care o cira inlrrl[e, in timp ce ei munceau forfat pe gantierele navale catalane.
*
ft
tfl
8 ILDEFONSO FALCONES
Domenico Blasio, cici aqa se numea genovezul pe care il insolea
Hugo, se numira printre cei mai buni mestres d'aixa din intreaga
tueiii"rurra, poate chiar mai bun ca maistrul-9ef' Genovezul illuase
f. Hogo .u *enic la rugimintea stipdnului Arnau Estanyol gi a lui
i.rut t{urrur"zul, aghiota-ntul locotenentului' un blrbat cu un burdi-
han cAt casa gi cu capul chel 9i rotund' La inceput' genovezul fusese
oarecum lAfnos cu el, degi cAnd lucra lemnul pdrea si uite- ci.era
prizonier, atAt de pasionai e,a de construclia navelor; dar de cdnd
,"g"1" Pedro ..f C.r"-onibs incheiase o pace efemete ttl
domnitorul Genovei, toli prizonierii care munceau pe gantierele
navale agteptau .u u."rtu ta ii tlibtteze pe prizonierii catalani'
pentru ca gi cei genovezi si aibl aceeaqi soarti' Atunci' maistrul se
intorsese spre Hugo 9i incepuse si il invefe secretele uneia dintre
cele mai apreciate rneserii de-a lungul gi de-a latul Mediteranei:
construcfia de blrci.Hugo agezi bila pe nisip, in spatele genovezului' cAnd acesta se
opri, uiaturi de alf maigtri qi mestres' in jurul maistrului-gef'
Cerceti plaja cu privirea. Atmosfera era tot mai incordat5: forfota
celor care pregiteau uneltele, strigitele, incurajirile 9i palmele pes-
te spate .ui" ," cLzneatrsi se impotriveasci vintului' frigului 9i lu-
minii fade 9i cefoase, atAt de stranie pentru nigte plmdnturi mereu
insorite. DeEi datoria lui era s[ care bila de fier a genovezului' Hugo
se simfea mAndru cd faceaparte din acel grup' Pe marginea plajei'
pe falezade lingi gantierele navale se strinseseri numeroqi specta-'tori, .a." aplauJau 9i strigau. Biiatul ii privi pe marinarii ce ci:rau
lope[i cu care si sape pimAntul sub galeri; pe cei care pregdteau
troliurile, scripelii 9i frAnghiile; pe algi care cirau traversele de
lemn, date dinainte cu unsoare sau acoperite cu iarbl' pe care urma
si se miqte nava; pe cei care c6rau prijinrle;pebastaixos care se pre-
giteau si trag6. '.Uiti de genovez' abandoni bila qi o zbughi spre grupul mare de
bastaixosstrdnqi pe plaji' Fu bine primit' cu lovituri afectuoase pes-
te ceafr.
- Unde ai l6sat bila? il intrebl unul dintre ei' rupAnd incordarea
gi seriozitatea celor strAnqi la un loc' il cunogteau sau' mai bine zis'
MOSTENITORIIPAMANTULUI 9
;;tirru de el din pricina afecfiunii pe care i-o purta stipAnul Arnaulislanyol, bitrinul care stitea in mijlocul loa pirAnd mic pe lAngIlxirbalii puternici din frifia de bastaixos din Barcelona. To{i il gtiaupe Arnau Estanyol; ii admirau viafa qi inci mai trdiau ciliva care
l)uteau povesti despre numeroasele favoruri pe care i le fbcuse frifi-ci ,si confrafilor lui. Hugo se aqezi lAngi stipdnul Arnau, ticut, de
Purci i-ar fi apar{inut. Bitrinul doar ii ciufuli pirul firi si piarddlirtrl conversafiei. Discutau despre primejdia cu care aveau sd se
t on fiunte barcagiii la remorcarea galerei, precum gi daci ar fi eguat
tlcprrte de plaji gi ar fi trebuit si ajungi la ea ca sd o lege. S-ar fi pu-lrrt rtisturna. Valurile erau uriage 9i cei mai mulli dintre bastaixos ntryliiru si inoate.
- Hugo! se auzi un strigit pe deasupra zarvei.- Iar l-ai pirdsit pe maistru? il intrebi Arnau.
- inci nu are nimic de fbcut, se scuzl biiatul.- Du-te cu el!
- Dar...- Du-te!ClirAnd bila, Hugo il urmi pe genovez pe plajl, in timp ce aces-
lir lc didea felurite porunci unora gi altora. Maistrul-gef il respecta,lrr lL'l gi ceilalli; nimeni nu se indoia de arta lui Domenico ca mestre
,lltixa. Nebunia incepu cAnd barcagiii reugiri sd ajungi la SantaNlttrl.a, ii apucari frAnghiile, o sloboziri gi incepuri sl o remorche-zt' inspre firm. Patru bdrci, cAte doui de fiecare parte, trdgeau de ea.
t lrrii priveau ingrozili; nelinigtea li se citea pe chip 9i in mAinile lorrrrt'lcgtate. Allii, cei mai mul1i, preferarl si se lase duqi de valult'rrro{iei gi, scolAnd lipete de incurajare, ficeau o zarvdirrt:ontrolabili.
- Nu te pierde cu firea, Hugo! ii strigi genovezul cAnd il vdza cd
rrrtirzie, intrucAt biiatul era atent la acela;i lucru ca mullimea: olr;rrci pe punctul de a se risturna gi doi barcagii care cizuserd peste
lxrrcl. Oare vor reugi si se urce inapoi?
- Stipine... implori el, fbri si igi mute prMrea de la barcagiii( iu'e se cdzneaa si igi salveze tovarlgii in timp ce carena SanteiMruta se inclina din pricina manevrelor celei de-a patra birci.
10 ILDEFONSO FALCONES
Hugo tremura. Vedea in aceastl sceni pe aceea pe care i-o po-
vestiseii marinarii care fuseseri cu tatil lui cind acesta murise, cu
vreodoianiinurmi,inghilitdevaluriintimpuluneicilitorii.spreSicilia. Genovezul pricepu cunoqtea povestea qi fu' la rAndul lui'
captivat de drama ce se petrecea dincolo de tirm'Unul dintre barcagii reugi si se urce in barcl; celilalt se lupta
disperat cu valurile' I{o urr"uo s[ uite de el' Luntrea care trigea de
u.e"agi parte a galerei dldu drumul fringhiei 9i se indrepti spre lo--
cul in care bralele barcagiului care cerea ajutor dispiruseri sub api'
La scurt timp dupi ur""u, bralele apirurl din nou' migcindu-se'
Cei prezenli u.olo, care igi linuseriL respirafia' risuflari aproape la
oriron. Dai bralele dispiruri din nou' Curenfii il trigeau pe barca-
giu in larg. Cea dintAi barci dldu 9i ea drumul frAnghiei' iar cele
ioua aflate de partea cealalti pricepuri ce aveau de gdnd si faci'
Toate cele patru barci navigau acum in ajutorul tovarigului lor' mA-
na{i de for1" ." li se transmitea de pe plaji: strigiLte' rugiciuni'
ticeri.Hugo observi ci maistrul genovez inclegtase miinile Pe
umerii lui. Nu se PlAnse de durere'
incercirile de salvare coinciseri cu momenttl in cate Santa
Marta, plutind in derivi, eEua pe micul dig sparge-val din Sant
Damih. Unii privird intr-acolo, dar doar pentru o clipi' dupi care se
concentrari din nou asupra bircilor' Reuqirl si vadl un semnal de
la una dintre ele gi, chiai daci unii luarl semnul drept unul bun qi
cLnxdin genunchi, celor mai mulli nu li se plru indeajuns' $i daci
se ingelaui Vlzurl 9i mai multe semnale, de pe toate bI'rcile' cAteva
brafe ridicate, cu pumnul inchis, ca 9i cAnd ar fi incercat si' loveasc[
cerul. Nu se mai indoia nimeni: se intorceau' Visleau spre o plaji
unde oamenii rideau, se imbrlligau Ei plAngeau'
Hugo simfi uqurarea maistrului, dar el continua si tremure'
Oamenii il asiguraseri cdL nimeni nu ar fi putut si mai facl ceva
pentru tatil lui. in clipa aceasta, gi-l inchipui cu brafele in sus' ce-
,and uj.rror, a$a cum ficuse barcagiul, scufundat intre valuri'
Genovezul il bitu ugor 9i afectuos peste obraz' de la spate'
MO$TENITORII PAMANTULUI ll
- Marea poate fi gi atrigitoare, gi crudi, qopti el. Cine gtie?
Itrate ci astizi l-a ajutat tatdl tiu pe omul acela, de acolo, dinitrlAncuri.
lntre timp, Santa Marta era loviti de nenumirate valuri care o
izbeau de stAncile digului menit si spargd valurile.
* Iati ce se intAmpld cind se permite naviga{ia in afara perioa-rlci clintre aprilie gi octombrie, cum se frcea pe vremuri, ii expliciArnau lui Hugo.
Oei doi se indreptau spre cartierul Ribera in zi:ua urmitoaretlczastrului suferit de Santa Marta. Oamenii de pe gantierele navale
stringeau scdndurile de la galerd pe care marea le aducea pAni pe
lrlaji Ei incercau sd recupereze cAt mai mult posibil de pe micul digsl,rrrge-val din Sant Dami). Genovezul nu putea munci acolo, cu bi-l;r lcgat[ de picior, aga ci el gi Hugo se bucurari de o zi liberi, ce
;rvr'a si se continue cu urmitoarea: Boboteaza care, in plus, picairrlr-o duminic5.
-* Acum, continui Arnau sd fi explice, galerele sunt mai bune, au
rr rrri multe b[nci qi mai multe vAsle, sunt frcute din scAnduri gi fiare mailrrrrrc si sunt construite de maigtri care gtiu mai multe. Experienla ne-a
,rirrtat sd progresim in navigalie gi unii deja indrdznesc si infrunterirnrir. Uiti ci marea nu ii iarti pe cei impruden{i.
Se intorceau spre Santa Maria de la Mar ca si puni in cutia mi-It'i pentru siracii sfiogi1, institufia de binefacere a bisericii, baniistr ingi cerdnd de pomani din casi in casi. Institufia se bucura de
vcrrituri bune; definea podgorii, clSdiri, ateliere, terenuri date in.rlt'rrcli... Dar stdpdnului Arnau ii plicea si ceari milostenie de la(,iur.lclli, aga cum il obligau administratorii institufiei, iar de cdnd
rS;irlcii erau impirlili in categorii diferite, situafia lor in societate fiind gi ea dife-r rt;r. AviLnd venituri mai mici decAt statutul lor social, chiar ffrd a ajunge la siriciac x t rcrn5., erau numifi sdra ci sfio;i cei care cereau ajutor in alimente, medicamente,['urrr tle foc si, rareori, bani. Ei nu indrizneau si-s,i faci publici situalia, recurgindl,r lt'r[i pentru a cipita ajutor. (Maria Piedad Espitia Molina, Pobreza y caridad en
,'l lurrio de Ia Ribera, siglos XIV-X\) (n.red.)
*
ft
l,l
12 ILDEFONSO FALCONES
slrise in ajutorul familiei lui Hugo, ca sl aline' in numele Santa
Maria de la Mar, nenorocirea ce se abituse asupra lor odati cu
moartea capului familiei, b[iatul il ajuta sl strdngl banii cu care
avea si ii spii;ine apoi pe cei aflali in nevoie' Hugo ii cunoqtea pe cei
care diruiau, niciodati pe cei care primeau'
- De ce? incePu fliciul.Arnau fbcu un gest afectuos, incurajindu-l si continue'
- De ce un om ca dumneavoastri" ' cere de poman6?
Arnau zimbi ribditor, apoi ii rispunse:
- Si ceri de pomani pentiu cei nevoiaqi este un privilegiu' un har
de la Dumnezeu' nu este o batjocurl pentru nimeni' Persoanele pe
care le izitfunnu ar da nicio monedi dacl nu ar avea incredere in
oameniiciroraledau.AdministratoriicutieimileidelaSantaMariadelaMartrebuiesifiemai-mariaiBarceloneigitrebuie'efectiv,sicergeasci pentru cei siraci. $tii ceva? Nu fu nevoie ca Hugo si nege'
caci stepanul Arnau continui: Noi, administratorii' nu suntem
obligali,aaa-socotealipentrufelulincarefolosimbaniidincutiamilJi, nu doar pentru ."i p" care-i strd'rrgem' ci nici pentru tofi
ceilalli. Niminui, nici mlcai arhidiaconului din santa Maria... Nici
micar episcopului! Iar aceasti incredere trebuie si cadi pe seama
mai-maiilor oraqului. Nimeni nu gtie pe cine sau pe care familie am
ajutat din milostenia cetllenilor pioEi'
Hugo se obiEnuise se-l insoleasci pe stipAnul Arnau- in timpul
indeplirlrii u."rto, indatoriri pind cand acesta ii gisise de lucru pe
iu"ti"t"f. navale, alituri de genovez,-ca si invele si construiascl
bnrci Ei si devini cALndva w mestre dlaixa' Cdnd Hugo mersese si
lurr"z"pe gantierele navale, trecuse deja cevavreme de cind Arnau
ii glsise cazare surorii lui mai mici, Arsenda' ca servitoare a unei
ciiugirile din ministirea din |onqueres' Cilugirifaconsimlise si o
imbiace, si o hrlneasci 9i si o educe pe copil5' s[ facidin ea o.fe-
meie vrednici qi, dupd z.ece ani, si ii dea douizeci de lire ca si se
.irator""r.a; u$u ftr"r" inscris in contractul semnat cu cllugirila
din fonqueres.Iluzia cu care Hugo mersese pe gantierele navale 9i se implicase
in munca fascinantlie construiie a bircilor, chiar daci singura lui
MO$TENTTORTTPAMANTULUT 13
irrclatorire era si care bila de fier a genovezului, fu, ftri indoiali,rrrnbriti de consecinfele acestui fapt asupra mamei lui, Antonina.
- Si locuiesc acolo? Si dorm acolo? o intrebi el speriat dupl ce
rn.rma lui ii povesti despre noua lui ocupafie. De ce nu pot si mun-r'csc acolo qi si mi intorc si dorm cu tine, aici, aga cum fac mereu?
- Pentru ci eu nu voi mai locui aici, ii spuse Antonina suav, deparci doar aga l-ar fi putut convinge.
Biiatul clitini din cap.
- Aici e casa noastrd...
- Nu o pot pliti, Hugo, il limuri ea. Viduvele sirace cu copiisrrnt ca nigte bitrine nefolositoare: nu putem face nimic in oragulir('csta. Ar trebui si gtii asta.
- Dar stipAnul Arnau...Antonina il intrerupse din nou:
- StipAnul Arnau mi-a gdsit un loc de munci unde voi primivt';rninte, un pat, mdncare gi poate chiar gi nigte binufi. Daci soral;r vir fi la ministire gi tu pe gantierele navale, ce voi face eu aici,:;irrgurd?
Nu! fipn Hugo gi se agili de ea.
Adevlratele gantiere navale ale Barcelonei se aflau pe ma]ul mirii.lirrrtr formate dintr-o clidire cu opt nave, sprijinite pe stilpi qi cu,r, opcrisuri in doui ape, desplrfite de o curte indeajuns de largi ca sil)('r'nrite construirea de galere mari. Apoi urma o alti clidire cu optrrrrvc, toate inalte, toate diafane, toate apte pentru construirea, repara-r('.r silu depozitarea bdrcilor catalane. Aceasti construclie mirea{i,rnt t'puti in timpul domniei regelui Iacob, sponsorizatd,apoide Pedro,rl I I I-lea cel Ceremonios, culmina cu patru turnuri, cAte unul in fie-( .u (' crolf al complexului de clidiri.
l'}c ldngd nave, turnuri 9i bazine cu api pentru a umezi lemnul,rrriri crau gi depozite pentru materialele si elementele secundare de
1rt' galere: scdnduri si unelte; vAsle; arme: arbalete, sdgefi, sulife,, r,irsc, spade lungi, birzi, urcioare cu var nestins, ca si il orbeasci
lrt' irramic la asalt, gi altele cu sipun, ca si' ii facd,pe marinari sd
14 ILDEFONSO FALCONES
alunece, sau cu smoali, ca si incendieze ambarcaliunile dugmane;
puu"r",'adicl scuturi iungi care se inlllau de-a lungul galerei'
i""ir" " t aplra pe vAslaEi dupi inceperea unei lupte; piei cu care si
se acopere carena, ca si nu fie arsl de dugman; vele; steaguri 9i cuie'
lanluri, ancore' calarge,felinare, precum Ei nenumirate lucruri Ei
echipamente.
$antierele navale se iniLllau intr-un capdt al Barcelonei' in partea
opo.a fula de Santa Maria de la Mar' lingi mlnlstirea Framenors'
a'ur, ,pr.'a"osebire de cllugirii care erau protejali de zidurile vechi
ui. orugrrtoi, qantierele "ut'J"
ii aqteptau pe cei cirora Pedro al III-lea
le poruncise si le construiasci s[ vini 9i si le lnconjoare 9i si le
p.i-."*a in sAnul oraqului' inci lipseau oamenii 9i banii necesari
il; a continua luc,a'il" menite si imprejmuiasci noul cartier
Raval.
Antonina nu il insofi'
- Eqti deja birbat, fiule' AminteEte-fi de tatel teu!
iqi lul r#ur-bon de li el prefbcAndu-se a fi puternici'cu spate-
le drlpt, rlmdnind, deqi nu voia, la cAliva pagi in spatele lui' 9i ru-
gandu-se cerului ca stipinul Arnau sl ii ia degrab[ copilul' ca ea sl
poati plAnge Pe ascuns.' Arnau i-nt"l"t" 9i il impinse ugor pe Hugo de la spate'
- C) vei mai vedea, ii zise el in timp ce bliatul inainta privind in
urml.Trecurl cAteva zilepindcAnd Hugo se obignui cu imprejurimile
gi apoi d[du fuga in o'ag ca si iqi ""de
rnu-u' St[pAnul Arnau ii
spuse ci Iucra ca servitoare in casa unui minuqar' pe strada Canals'
iirrga n". Comtal, in spatele ministirii Santa Maria'"- pel, daci e fiul teu, du-te cu el! ii rispunse aspru solia ficlto-
rului de minuEi Antoninei cind aceasta igi ceruse timidi iertare in
momentul in care stipina ei ii glsi la uqi' imbrlligafi' Nu egti buni
de nimic; gtii doar sn faci peqteli cam atAt' Nu ai muncit niciodati
intr-o casi avuti. Tir!... strig[ ea 9i arlti spre Hugo' $terge-o
de-aici!Apoi agteptl atent6'' Hugo se supuse prMrii ciudate pe care i-o
arunci mama lui qi ,. i"tou;'" cu spatelefindurerat de tristelea 9i de
MOSTENITORIIPAMANTULU 15
rrcputinta din ochii ei pdni de curind mereu fericifi gi plini de
spcrantd. Antonina igi vizu fiul indepirtdndu-se cAfiva pagi, dar,
lilrri indoiali, nu indeajuns de mult ca bdiatul si nu pldngi cdnd au-
zi dojana ce risuni pe alee chiar gi cu uga inchisd.Hugo continui sd-gi faci drum pe strada Canals, sperdnd si igi
virrli mama. Data urmitoare rimase pe ldngd casi, neavdnd unde sisc itscundi intre clidirile inghesuite pe striduld.
- Ce faci acolo, mucosule? ii strigd o femeie de la o fereastrl de
lrr ctajul al doilea. Vrei si gterpelegti ceva? $terge-o!(iAndindu-se ci strigitele aveau si o atragi pe solia mdnugarului
;i tii mama lui urma si se aleagi cu o altd dojani, Hugo igi domoli
l)irsul $i plecd de acolo.
l)e atunci inainte, se mu{umi doar si treaci pe strada Canals,
rlt' parci s-ar fi intors de altundeva, zibovind cdt putea de mult inlrr[ir casei minugarului 9i murmurAnd cAntecelul pe care il fluierarn('r'cu tatil lui. Nu reugi si o vadd niciodati.
$i dupd ce pleca de pe strada Canals qi se mAngdia cu gdndul ci,rvea si o vadi duminici, la liturghie, Hugo se indrepta sprer .rrlicrul Ribera gi il cduta pe stdpinul Arnau, fie in Santa Maria, fielrr r'irsa lui, inghesuiti printre altele locuite de oameni ai mirii, sau
poirtc la birou, pe care il frecventa tot mai rar qi a cirui administrareo |isa pe mAinile funcfionarilor lui. Dacd nu il gisea acolo, il ci.uta
I'r'strizi. De obicei il gdsea. Oamenii din Ribera il cunogteau bine pe
Arrrau Estanyol gi cei mai mulg il apreciau. Hugo trebuia doar siirrtrcbe de el, la brutiria de pe strada Ample sau la miceliria de pe
Mlr, in oricare dintre cele doui pescirii sau la magazinul delrr airrzeturi.
in vremea aceea afli despre sofia monseniorului Arnau, pe care
o t lrema Mar.Fiica unui bastaix, se mdndri bdtrinul.
'ltlt atunci afli qi despre fiul lui, Bernat, ceva mai mare ca el.
Doisprezece ani zici ci ai? repeti Arnau dupi ce Hugo ii spu-
st'sc incd o dati vArsta. Apii, Bernat tocmai a frcut gaisprezece. E lar orrsulatul din Alexandria acum, invall despre comerf gi navigafie.