1!|ATATA Aill.lA

CULEA

3rp,fr

_:6?gp,rtb%<!ilutn':-=

Numele ei la na;tere era Nicoleta Dragomirescu.S-a mirat qi maici-sa atunci cAnd a vizut ci e fati,singura, in rest, doar biiefi. Era un copil mic, slab,

invine{it la fa1i, de culoarea salamului cind urla dupilapte cu tofi cei doi plimini. Era al treilea copil, iarrnaici-sa, Aurelia Dragomirescu, avea deja experienfacregterii unui copil, dar gi nepisarea care vine duplal doilea niscut. Femeia lucrase la intreprindereaDaciana, singura femeie de acolo care gtia si fasonezemetal gi si foloseasci strungul cum folosea frcilelulla bucitirie, cu indemdnare gi repeziciune. Din toatimunca ei nu rlmineau seara decAt nigte fevi fasonategi o grimadi de arcuri mici de metal colorat pe carele aducea acasi pentru copii. $panurile astea eraucam singurele lor jucirii. Desigur, mai erau plicinteledin pimint pe care cel mic le gi mAnca, frunzele pepost de bilete de cllitorie cind se jucau de-a trenul,precum gi befele qi pietrele din gospod[rie. Trezeauindeletnicirile Aureliei admirafia birbatului? Aq!

Grigore avea alte treburi pe cap, deqi nu capul preferasi gi-l foloseasci, ci bralele vinjoase de om muncitor,acele bra{e care cunoscuseri qi coasa, gi toporul, qi

trupul ciolinos al Aureliei. Din aceasti cunoagtere auapirut gi cei cinci copii, orAnduili unul dupi altul ca

ouile in cofrag.

Daci era o familie fericitd? in astfel de imprejuriri,o aga intrebarea nu este rostiti niciodati, nici in gAnd,

darimite in gura mare de fa!6 cu al1ii. Se poate spunec5, era pace bunl in cas[, da, asta se poate spune.Exceptind ziua in care lua Grigore salariul, desigur.

llAruA AUl'lA CULEA

Abia atunci venea el tirziu acasi, ciupit de bani qi

b[uturi, uneori pe picioarele lui, alteori cirat pejumdtate de un alt coleg ceva mai treaz. $i-apoi si te!ii! Aurelia-i fbcea scandal monstruos gi trei ceasuri,vorbea continuu, ea care abia scotea un cuvint lamuncl. Toate nemulpmirile strAnse de ea intr-o via{ide om curgeau toate citre bdrbatul pe jum[tate leginat,care o intrerupea din cind in cind, fie impiciuitor,fie cu chef de arlag, in funclie de circumstanfe. Dacibiuse luici sau combinase biuturile, era mai pilit ca

gpanurile nevesti-sii, daci ii fhcuse careva cinste cubere, atunci era mai animat, mai vesel, mai ingiduitor.Arvzea invinuirile femeii, ii intrau pe-o ureche qi-iiegeau pe cealaltl, fbrl a lisa urme in sufletul luicandid. Ba chiar ii didea dreptate uneori:

- Las6-mi, Aurelio... qi-aga mi doare capul. Aidreptate, daci ai, ai...

- Mi-am mAncat tot amarul cu tine, de ce dai baniipe biuturl, 1?! Daci nu eram eu, dormeai acum pringan{uri gi dideai colqul lingd stivilar ca Andronache!Nu {i-i rugine si vii ca un porc acasi?... gi di-i, gi d[-i...

Altfel, ziua era zi, ciorba era ciorbi gi copiii cregteaumai mult singuri. Gdtea Aurelia, s[ te lingi pe buriceledegetelor, numai tocane de ceapi cu mimiligi, sarmalecu dafin la zi de sirbitoare, ciorbe de zarzavaturi Eibudinci, c[ asta invilase de la maici-sa ;i nici ci-itrecuse prin cap si le diversifice. Cind e viafa grea,n-ai ginduri de-astea.care mai mult te amefesc decAtte-ajuti de vreun fel.

Casa lor era din chirpici, dacl Doamne-feregtevenea un cutremur, putea si crape-n doul linigtit[, siii inmormdnteze in ea pe tofi ca intr-o piramidi -10

-*qe/D bfuuru/n'-+-.

pAn[ la urmi cAt si {ini gi paiele alea lipite cu api gi

fecale de cal? Cind ploua afari, se aducea o g[leati de

plastic in care apa se scurgea dintr-o cripiturl ce se

ramifica pe tavanul vdruit grunjos, neuniform. Dac[ar fi fost pufin mai mare spirtura, poate ci ar fi pututface dug sub ea cu slpunul legios fbcut din grisime de

porc chiar de citre Aurelia.Pic, pac, pic... Nicoleta privea fascinatl in cildare.

- Ce stai ca o toanti? Du-te dupi ila micu', nu vezici iar a ficut pe el?... ii spunea maic6-sa gtergindu-qitranspira{ia de pe frunte. Avea inci mAinile murdarede frini pin la cot qi basmaua pus[ strtmb pe cap.

Din batic se ileau afari guvile pufin cirunte.Nicoleta se ducea, fbcea treaba in sili - cine

s-ar oferi voluntar si schimbe un bebelug de treabaproaspit[ qi aburindi din scutecele in{bgurate-njurul lui? Tutankamonul in miniaturd o agasa pe

{ati, rlmAnea prea adesea in cArca ei. Fata plecamurmurind: - Parcd eu l-am fdcut! De ce trebuie sd

am eu grija lui?

Mai taci din guri gi tu!... admonesta ea

mogAldeafa cu plimAni de tenor.Cam aga funcliona agresivitatea verball gi fizici in

casa Dragomirescu. Daci Aurelia o lovea pe Nicoleta,aceasta transmitea lovitura urmitorului membru alfamiliei care era mai vulnerabil decit ea. Armonie,ce si mai?! E drept, giligia era un lucru obignuit incasa lor. igi trebuiau nervi tari sau nepisare multi s[-ifaci faf6. Al patrulea biiefel, Dorin, tocmai prinsese

drag de timplirie, trigind de sertare gi pocnindu-lela loc cu nepotolit entuziasm,luindu-Ei pauz6, numaicit si mai roadi la o felie de pAine cu gem din care

1l

NAIAIA AililA CULEA

se scurgea dulcea{a direct pe el, gi-apoi pe pregurilecolorate aiurea.

Nicoletei ii plicea la gcoali, nu avea aga drag decdrfi, dar avea drag de linigte gi de invifitoare, oblondi cu pir infoiat de bigudiuri, vlduvi qi frr6copii, dar care privea cu nostalgie cdtre copiii altora.Fralii mai mari, Ionu{ gi Florin erau deja adolescenfi.Teoretic, acegtia erau in ultimii ani de gcoali generald,dar rar ii cilcau pragul. Plecau de acasi cu rucsacul gise opreau si joace fotbal in curtea gcolii. |ucau fotbalpin[ seara cdnd reveneau acasi cu manualele neatinse.Aveau noroc, Aurelia nu obignuia sd se prezinte lagedinlele qcolare pentru ci nu avea bani si pliteascimereu fondul clasei, dar qi pentru ci se siturase sifie mustrati pentru isprdvile bdie$lor. Rimdseserd deizbeliqte gi erau conqtienti de asta, aga ci nu conteneaucu absenfele gcolare.

****

Nicoleta era fericitl cind ploua afaril. Ropotelepersistente umpleau toate gropile de pe strada incare locuiau, o nivelau gi-o {bceau si luceascl a curat.Nicoleta sirea in toate surpaturile biltite, mai ales ingioapa mare din fafa por(ii ei, in care apa-i ajungeapini peste genunchi; stltea fericiti in mijlocul ei,sim{indu-se ca la mare, deqi nu vdzuse marea in vialaei, mai exact nu plecase niciieri in afara comunei.Stropea in jur. Era fericitd. Obiceiul lsta-i cauza gidureri de picioare, drept urmare avea un reumatism lainceput de drum care se iscase parlial din cauza ploii,par{ial din cauza incillimintei nepotrivite, mereu

L2

'-:*q@b,h h%(gmnn''-:prea mici sau prea mare, purtati mai mult decdt era

cazul. Mergea la gcoali cu aceeagi incilfiminte sportpdni la glezne, chiar gi iarna, niqte teniqi din plasticcrdpat, cu gnururi gri. Nu-i era frig, nu simfea gerulclin cauza drumului destul de lung pe care-l avea de

stribitut pini la qcoala aflati in satul vecin. Sosea

acolo infierbAntati, cu obrajii stacojii din cauzacfortului gi-al crivi{ului, cu o o delicioasi nuanll de

vigind in obraji.CAnd fata se intorcea de la qcoali, trebuia si-i duci

rnincare lui Grigore la serviciu. Chiar qi sAmblta,cleoarece taicl-su lucra peste orele de program sirnai ciqtige un ban in plus. Acesta lucra la vreo treikilometri distanli de casa care gemea de copii gi de

hlrmilaia lor. Aurelia ii umplea un borcan ochi cuciorbl sau cu tocani, il punea intr-o traisti gi il didealetei care trebuia si transporte sarsanaua pini lataici-su. Degi Nicoleta se bucura si plece din casi,o cam incomodau cAinii din curtea intreprinderii. iidideau bitli serioase de cap, infometafi gi supira{i,erau determinafi si nu lase puiul de om si intre in;rerimetrul pe care-l stipAneau fbri preget. Daci era

norocoasi, o vedea taici-su venind gontic-gontAcpe poartl, cdrdnd tagca dupi ea, gi alunga el cXinii,alteori sirea in ajutorul ei contabila corpolenti care-gipetrecea ziua intr-o anexi lipitn de hala principal[,fhcAnd devize Ei semnindu-le cu importanli de parclsemna tratate internafionale la Casa Alb[.

Nicoleta spera in fiecare an ci ai ei ii vor da bani s[meargi in tabdri. Degi asta nu se intAmplase niciodati,ea tot ii ruga an de an cu aceeagi determinare, cuochii licirind de speran{i. igi pregdtea discursul

t3

NAT4A ATIl'lA CULEA

emotionant cu citeva zile inainte, avdnd grijl s[menfioneze fiecare copil care mergea. Uneori pirinfiio refuzau mai blind, dupi un ,,mai vedem noi piniatunci", alteori cu un ,,qtii bine cd n-avem bani, ce

ne tot freci la creieri?'l Nicoleta renunfa doar in ziuain care vedea copiii aduna{i in fa}a autobuzului cubagajele pregitite. Abia atunci ;tia ci ea n-avea siplece cu ei in aventuri. O durea de trei ori: prima dataci nu se va distra impreuni cu ei, a doua oarl ci toliau aflat c[ ea n-avea o lefcaie gi a treia oarl ci cei care

plecau in tabiri erau scutifi de orele de Ecoal[ pe oslptdmAnl. Curat ghinion. Ca to{i copiii, qi Nicoletacredea in miracole pini in ultimul moment, insiacestea intirziau si aparl pentru ea. Uqile autobuzuluise inchideau puflind, fard, ezitare Ei fhri ea. Rimineain curtea gcolii cu Mihaela 9i cu inci doi biie{i, un

{iglnug cirpit in fund gi altul care rimAnea mereucorigent - se poate spune cil era fruntaq la corigen!5numai. Nicoleta urmirea cu privirea autobuzul pAnd

ce acesta displrea din raza ei vizuali. Realiza foartebine situa{ia ei neinfloritoare gi neroditoare, qi asta ostingherea in unele zile mai mult ca in altele. i;i spuneac[ este cea mai nefericiti fetili de pe fafa pimAntuluisau chiar din univers.

intr-o zi a intrat in linigte in clasl gi a vizut-o pe

Mihaela cum se repezise la un codru de pline lisatsub banca altui coleg, aceasta crezind ci nu mai era

nimeni in clasi. Nicoletei i-a fost ruqine ci a fostpirtagi la un moment atit de intim gi de disperat. Aiegit tot pe nesimfite din clasi, aga cum intrase.

Mihaela este ;i mai nenorocitd ca mine.. . concluzion[ea aproape in lacrimi. igi sim{ea inima strAnsi ca un

t4

=_".*67eMuqh4Imin::=

gdndicel in pumnul unui copil rilu. Nimeni n-ar trebuisd fure de foame, nimeni!

A doua zi, Nicoleta a cumpirat un pachet de

biscui{i gi, cAnd tofi erau pleca{i inpaaza de masi, aagezatbinigor biscui{ii in ghiozdanul colorat, mtzgilitcu carioci al Mihaelei.in ziua aceea Nicoleta n-a maimdncat, dar a vizut-o pe colega ei cum rodea dinpachetul de biscuili gi s-a simtit ca gi cum cerul o luasein palmi gi-o sirutase pe frunte. Poate ci aga gi era. Aincercat si fie prieteni cu ea, dar nu a reuqit. Nu erainteresati de prietenii. Mihaela avea note proaste laqcoali gi, probabil, o viafi foarte grea acasi. Nu voiadecit si joace handbal. Era cea mai buni din clasi, dinsat gi poate gi din lari pentru categoria ei de vArst6.

Handbalul era singurul lucru pe care-l avea Mihaelaqi era prudent s[ nu-i fi stat in calea mingii, de nu,ar fi fost vai gi amar de tine. Si te pozifionezi in calea

singurului lucru care conteazi in viafa cuiva, care nuare nimic, nu a fost niciodati o alegere inleleapti.Nicoleta nu rumega toate aceste ginduri, dar le intuia.Nu ii lisa mincare in bancl in zilele in care aceastao impingea ca s[ ajungl ea prima la minge la ora de.sport, dar in toate celelalte, da. ii aducea gi struguriclin gridini atunci cind nu avea biscuifi. MihaelamAnca tot ca o termit6,llsind in banci o grimijoaricliscreti din seminfe de struguri sau firAmituriaranjate asemenea unui muguroi de furnici neobosite.Nicoleta a renunlat si-qi mai doreascd prietenia cuiva,consolAndu-se cu biscuifii rimagi.

intr-o frumoasi sAmbitd la inceput de aprilie,Nicoleta a rimas acasi cu cei doi frati mai mici.

l5

NATAIA ALI}IA CULEA

Restul familiei plecase la inmormAntare - mareprilej de fericire - unde mincarea era gratis si

biutura agijderea. Si tot mori in satul Vileni de linglmunte. Se adunaserl cAteva zeci de capete la pomani,cici riposatul lonel, fiitorul circiumei locale, era

un b[rbat cunoscut gi apreciat de tofi amicii luide biuturi, printre care gi Grigore Dragomirescual nostru. Doamne feregte si dea el de gol vreuncompanion cAnd venea nevasti-sa s[-l care acasi dinbar pe nefericit gi-l intreba pe Ionel cdli bani a cheltuitpe bduturi.

- I-au fhcut cinste biiefagii... rispundea el mieros,dar prompt tuturor muierilor.

Ionel nu mai spunea nimic, stitea lungit molcom,pu{in mort, dar foarte {eapdn, in cutia din lemn de

fag, cu o mini de tardivi demnitate, printre jerbele

de garoafe gi margarete impletite cu panglici. Murisela52 de ani. Ar mai fi trait el mult qi bine, dar biuturaii scof6lcise ficatul contorsionat de deprinderile greude acceptat, iar Eoricii gi jumirile inghifite de-a lungulviefii i se agezaseri de-a lungul gi de-a latul arterelorinfundate ca levile inainte de venirea instalatorului.Nevasti-sa, care nu auzise in via{a ei de colesterol, iigitise mereu chiftele de porc prijite-n unturi, cirnafipicanfi cu buci{ele de qunci, sarmale rotofeie ce se

lifbiau in ulei gi alte asemenea sinucideri. L-au jelitblie{aqii lui, nevoie mare; de supirafi ce-au fost au

inceput si se bati intre ei chiar in localul pierzaniei.S-au bltut cu tot ce aveau la indemdnl gi mai reugeau

si zireasci, cici cu greu mai focalizau dupi odamigeani fbcuti pogti, cu tacul de la masa de biliard,cu sticlele de rom, pini gi cu scaunele pe care st[teau

t6

-*67(gn,fi uqh<:a^nn::melancolici mai devreme. Al cu tacul era un impltimital filmelor de bitaie cu Van Damme; ii cotonigea maicu talent pe tovarigii de bluturi, restul, niste amatoridezorienta[i.

Ce se va tntkmpla cu cdrciumioara mea?... s-ar fiintrebat Ionel dacl ar fi putut. Dar nu mai putea si se

intrebe gi, oricum, viala are grijn si-!i qteargi urmeletrecerii pe pimAnt mult mai degrabi decit {i-ar pliceasb crezi.

Au mincat to{i pe siturate la pomani, unii s-au qi

abliguit, ci mai rimisese niqte luici de prune pe care

viduva lui Ionel a pus-o pe masi spunind:

- fuiculila asta era preferata lui. Dumnezeu sd-l

odihneasci... gi licrimi exact atet cat se cuveneapentru o viduvi. Mai gti{i ce fericit era cd are cea

rnai buni biuturi din toati comuna? Mereu a fost cu

borqul pe foc qi cu pegtele in iaz. Cum te-ai dus tu,Ionelule...!?

- Dumnezeu s[-l odihneasci! risunl adunarea ca

la un semnal de clopotnifl.Cdnd jumitatea plecatl a familiei Dragomirescu

s-a intors, Aurelia s-a luat cu mAinile de cap. Al mairnic, un sucit de nu se poate, se hAgdnase in pitu! pinlcAnd reugise si dirime cilimara cu cerneall violet[din care-gi adipa Nicoleta stiloul. Perelii pireau acumo opera de arti impresionisti, degi n-au reuqit si oimpresioneze deloc pe Aurelia; covorul era bun numaide aruncat, p[tuful avea scdndurile sirite, stltea acumrezemat de perete, gtirb, privind resemnat spectacolulviolet. Pripid. Mezinul g6ngurea fericit din pitu{ulrupt, Nicoleta bocea preventiv a bdtaia pe care o

presimfea ca fiind pregititi pentru ea, cu minecile

L7

NATAIA ALtl'tA CULEA

suflecate deja, ;i Dorin stringea-n dinli indiferento bucati de plicinti cu dovleac pe care o gisise sub

pituful cizut la datorie. Cum cel mic inc[ nu avea

vArsta la care s[-9i ia o scatoalci buni peste ceafb,

totul a chzut pe capul Nicoletei, care, bineinleles, a

primit ca recompensi o stragnici piruiali, ca alt[datisi anticipeze ceea ce s-ar putea intAmpla. Cineva tottrebuia si fie pedepsit, iar Nicoleta era mai la indemAnldecit un finc de doi anigori. Jipete gi-un smoc de plrgaten in mAinile mamei, apoi s-a tras cortina. Nicoletaa mai adiugat o suferinfi in jurnalul ei linut mental.Pentru ea nu conta atit de mult durerea fizici, darconta umilinfa qi nedreptatea. Iar daci este un lucrupe care-l gtim despre copii e ci nu uiti niciodatinimic. Nici chiar atunci cAnd uiti.

**{.*

Viala Nicoletei s-a schimbat crucial in momentulin care a fost trimisi in vacanfi la mltuga Catia,

sora lui Grigore. Era mare lucru si fii chemat la casa

ei, locuia singurl cuc, fati mare, virgini ca primazlryad| proaspit citzutd in decembrie. Si tot fi avutvreo jumitate secol 9i pufin pe deasupra, dar nu i-aifi dat. Nu avea chef de nepoli aga cum nu avea chefdracul de timAie, dar ii mai cintau greierii in cilciiede singuritate, aga ci a chemat-o pe Nicoleta la ea,

gAndindu-se c[ micar o va ajuta cineva la spilatvasele qi dereticat prin apartamentul ei din Ploiegti,aflat in zona industriali. Catia era bibliotecari, pleca

de la opt diminea{a gi revenea acasl pe la ora patrudupi-masi. Program de ministru, ce si mai!

l8

--:*6/AP;fr u%4an'oa:=-=

Aga a ajuns Nicoleta, expediat[ ca un pachet latuga Catia, dar nu prin pogt6, ci cu trenul. Mltuqaa agteptat-o la garl gi a studiat-o pe toate muchiile.I{ezultatul: nesatisft citor.

- Dar tu nu-!i curefi unghiile? Nici teniqii?Acestea au fost primele cuvinte cu care a fost

intXmpinath fata. Pentru ci nu gtia ce ar trebui sd

spuni, a ticut uitAndu-se tAmp la unghiile ei care maipistrau urme de cerneali. Primul trimestru abia se

incheiase.

Ce mio fi trebuit sd ajung la zgrip;uroaica asta? se

gindi fata, uitindu-se la femeia cu pbrul alb buclatgi ochelari mari pugi pe ochii mici gi nasul gogone!.Ii drept, a; fi putut sd-mi tai unghiile sau mdcar sd lepilesc de marginea ceramicii de la ;coald, aga cum fac.lbtele de-a opta inainte de ora de dirigenlie...

iqi strinse-n pumn degetele murdare, dar n-aveacum si strAngl-n pumni si teniqii, aga ci a pornittimid la pas lingi mitugl, renunfAnd la a mai incercasii-gi corecteze finuta. Catia ar fi fost ingroziti de-aclreptul daci Nicoleta i-ar fi povestit cum vomitaseca in tren napolitanele ieftine cu limdie pe care i lecliduse maici-sa, stropind 9i cAgiva cdlitori aflafi inacelagi compartiment cu ea. Ce era si faci fata dacinu avea stomacul obignuit cu cilitoriile?

Nicoletei ii era sete, dar n-a indriznit si-i spunirndtuEii sd-i cumpere o sticld de api din gari. Aceastaa omenit-o, in schimb, cu o gogoagi cu brinzi carecloar i-a mirit considerabil setea ce-i ardea gitlejul.Maici-sa, in grabi, uitase acest aminunt, o trimiseseca pe o cimili in argifa de august, cu trenul, de la Anala Caiafa, farl,a-ida ceva de blut la ea. ii fusese sete tot

t9