REVISTADE

ETNOGRAFIESI FOLCLOR

ANUL IX BUC

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMiNE

U R'E,5T I Nr.21

1964

.z

www.dacoromanica.ro

REVISTADE

ETNOGRAFIE51 FOLCLOR

ANUL IX

21 964

EDITURA ACADEMIEI RIEPUBLICII POPULARE RONINE

www.dacoromanica.ro

COMITETUL DE REDACTIEProf. univ. M. POP, redactor responsabil; R. VULCANESCU,redactor responsabil adjunct; SABIN DRAGOI (membrucorespondent al Academiei R.P.R.); prof. univ. AL. DIMA(membru corespondent al Academiei R.P.R.); I. 111.W.EA;FLOREA BOBU FLORESCU; GH. CIOBANU; VERA

PROCA-CIORTEA ; N. JULA, secretor de redactie

Manuscrisele, cartile revistele pentruschimb, precum orice corespondent&se vor trimite la Comitetul de redactie

al revistel, pe adresa:Bucumti, str. Nikos Beloiannis nr. 25.

5ifi

www.dacoromanica.ro

SUMARSTUDII Pag.

ADRIAN FOCHI, Dimitrie Cantemir etnograf si folclorist (I1) 119 VION VLADUTIU, Notiunea de mocan" in pastoritul rominesc 143GOTTFRIED ITABENICHT, Acompaniamentul tarafurilor nasitudene 169

MATERIALEAL. I. AMZULESCU, Vladut". 0 variants recent& a baladei Radu voda si

Drkgan" 176RADU OCTAVIAN MAIER, Asezarile de alive la arominii din Albania . 183

NOTE $1 RECENZIIANCA GIURCHESCU, Analiza structurii dansului popular rominescROMULUS VULCANESCU, Sesiunea stiintifica a Institutului de etnografie i

folclorANCA GIURCHESCU, Gh. Popescu-Judet, Jocuri populare din Oas si Ma-

ramures

191

201

207

.

www.dacoromanica.ro

CONTENTSSTUDIES Page

ADRIAN FOCHL Dimitrie Cantemii Ethnographist and Folklorist (11) . . 119ION VLADUTIU, The Notion of "mocan" in Rumanian Pastoral Life . . . 143GOTTFRIED HABENICHT, The Musical Accompaniment of the Maud

Folk Bands 159

MATERIALSAL. I. AMZULESCU, "Vladut.". A recent Variant of the "Radu-Vodi and Drii-

gam" Ballad 175RADU OCTAVIAN MAIER, Macedo-Rumanian "Olive" Settlements in Albania 183

NOTES AND REVIEWSANCA GIURCHESCU, On the Structural Analysis of the Rumanian Folk Dance 191ROMULUS VULCANESCU, The Scientific Session of the Institute of Ethno-

graphy and Folklore 201ANCA GIURCHESCU, Gh. Popescu-Judet Folk Dances from the 0a.s and

Maramures 207

www.dacoromanica.ro

STUD II

DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF $1 FOLCLORIST (II)ADRIAN FOCHI

V

Yn repetate rinduri, cercetatorii operei lui D. Cantemir an subliniatbogatia i importanta proverbelor cu care el impodobit Istoria iero-glificd. In ceea ce privete aceasta opera, constatarea era facilitate deInsui titlul lucrarii, care dAdea indicatiile corespunzatoare : Istoria iero-glifici in dozcdsprezeca pdrti, impdrtitd, qilderea, cu 760 de sentinte frumosimpodobia. Astfel, acad. G. Calinescu afirma ca lui Cantemir ii placesa spung istorii, anecdote i are lirnbutia lui Creanga in debitarea zica-torilor populare" 192 ; acad. Perpessicius vede in bogatia sentintelor totatitea neaoFe zicatori romineti, incrustate din be in loc i luminindsensul, chiar dad, opresc cursul actiunii din Istoria ieroglifica" 193 ; acad.Emil Petrovici crede ca expresia cum se prinde sula in sac i maciucain punga" ar fi decalcul unui proverb rusesc i noteaza citeva expresiipopulare ca : sulita in coaste, ride pe sub mustati, cind se ingina zivaeu noaptea etc." 194 ; P. P. Panaitescu identifies unele expresii paremiologicedin Istoria ieroglificd ca hind luate din Miron Costin, surprinzind decilegatura dintre D. Cantemir i literatura moldoveneasca mai veche iinsists asupra acelui proverb polon sula de our zidul patrunde", singurulde acest fel in opera invatatului moldovean 195 ; Al. Bistriteanu, anali-zind sentintele atit de numeroase din aceasta opera, conchide ca unclesint culese din graiul yin al poporului" 196 ; V. Cheresteiu observa capina in textul latin al Descrierii Moldovei patrunde influenta prover-

192 G. C ft lines c u, Istoria literaturii romine. Bucureti, 1941, 47.193 P e r p e s s i c i u s, Locul lui Dimitrie Cantemir In literatura rominci. In vol.

Menfiuni de isloriografie literard folclor (1948-1956), Bucureti, 1957, p. 293.194 Emil P e t r o v i c i, Limbo lui Dimitrie Cantemir. Limbo, rominir, Bucuretb

an. 2 (1953), nr. 6, p. 8-9.195 P. P. Panaitesc u, op. cit., p. 88 *i nota la aceeai paging.199 A 1. Bcstri(canu, op. cit., p. 36-37.

i

i -a

(i

www.dacoromanica.ro

120 ADRIAN Fotm 2

belor expresiilor populare 197 Em. C. Grigora, care a publicat 667 dincele 760 de sentinte ale Istoriei ieroglifiee, gasea la analiza for ea unelesint reminiscente ale culturli clasice a lui D. Cantemir iar ca altele nu sintaltceva decit proverbe populare, in uz Inca i astazi sau scum disparute 199.Toate constatarile de mai sus pornesc din intentia de a caracteriza omul

scrisul sau si sint indicatii pretioase pentru cercetarea noastra. Nonani se cere insa o analiza de alta natura, dupa cum si cercetarea noastraeste de alta natura. Namarind materialul paremiologic din intreagaopera a lui D. Cantemir, deci nelimitindu.-ne numai la Istoriaam gasit un numar de 120 de proverbe zicatori, a caror identificare nulasa nici o umbra de dubiu. Din acestea, 11 se repeta de cite doua ori si1 de trei ori, ceea ce prin scadere, reduce numarul total la 107. Distributiafor pe opere este urmatoare,a : in Divanul nu se gasete nici un proverb,In Istoria ieroglifica sint 42, in Descrierea Moldovei 4, in Istoria imperiuluiotoman 13 si in Hronic 12. Zicatorile se repartizeaza astfel : in Divanul 1,in Istoria ieroglifica 12, in Descrierea Moldovei 5, in Istoria imperiuluiotoman 6 si in Hronic 12. Din aceasta situatie, desprindem doua lucrurinumarul proverbelor este de 71, deci de doua on mai mare decit al zica-torilor, 36 la numar numai ; in prima epoca a aetivit4ii sale de scrieriistoricesti, D. Cantemir este strivit de eruditia bisericeasca in care -1 formase dascalul sau Teremia Cacavela si materialul de origine popularaeste aproape inexistent ; in cea de a doua epoca a formarii sale, trod in-cearca sa iasa de sub inriurirea dascalului sau, pe care-1 caricaturizeazagrotesc in Istoria ieroglifica, materialul popular atinge un malt nivelvaloric, disputindu-si intiietatea cu materialul livresc i conventional ;in cea de a treia epoca, D. Cantemir se elibereaza total de povara uneieruditii greoaie fara, sens si se bizuie numai pe materialul paremio-logic popular. i observatia lui N. Torga este pe deplin intemeiata cindafirma ca -atita invatatura poliglota nu rapusese firea lui cea dintii,mostenita, firea de om de tara, de drept moldovean" 199. Aceasta linieevolutiva se suprapune intru total peste linia de evolutie generala a inva-tatului care a fost D. Cantemir 2". Dar pe not ne intereseaza i o alLaproblemA, i anume inovenienta acestui material, atit ca aspect lingvistic,cit ca aspect foleloric. Astfel, cele 71 de proverbe se repartizeaza pelimbi dupg cum urmeaza rominesti sint 49201, turcefAi 12202, latine 220,

197 V. Cheresteiu, op. cit., p. 85.198 Dimitrie C ant e m i r, Sentenfii. Publicate dunk categorii, cu un vocabular,

mai ales pentru uzul colar de Em. C. Grigora, Bucureti, 1933, prefata [ Bibliotecanr. 1].

199 N. I o r g a, Istoria literaturii rominqti, II. De la 1688 la 1780. Ed. II, Bucu-reti, 1928, p. 324.

200 Cfr. P. P. Panait e s c u, op. cit., p. 254 -255.201 Istoria ieroglifica, pp. 37, 38, 45, 47, 51, 66, 89, 106, 107, 160, 165, 155, 167, 174,

188, 189, 190, 206, 221, 236, 246, 260, 268, 269, 269, 279, 285, 292, 304, 318, 326, 354,369, 361, 367, 372, 385 ; Descrierea Moldovei, pp. 162-163, 101, 166 ; Istoria imperiuluiotoman, pp. 93, 440; Hronicul, pp. 106, 107, 206, 251, 269, 395-396, 478.

292 Istoria ierogli ficd, p. 304; Descrierea, p. 66 ; Istoria imperiului otoman, pp. 11, 107,194, 200, 203, 428-429, 465, 497, 728; Hronicul, p. 197.

203 Istoria p. 200 ; Hronicul, p. 471.

si

5i ;

ieroglified,5i

ti

8coalei",

icrogitficd, www.dacoromanica.ro

3 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF $1 FOLCLORIST (U) 121

vechi, flea posibilitate de identificare 2 204, i cite unul singur, rusesc 25,polonez 26, grecesc 267, arab 205, maghiar 209 si biblic 21. Zicatorile se re-partizeaza, pe limbi astfel : 26 rominesti 211, 6 turcesti 212 j latine 212, gre-ceti 214, arabe 215 11 orientale 216, in general cite 1. Dar aceasta repartitiepe limbi ne ofera si date deosebit de interesante referitoare la aspectulfolcloric al problemei ce ne intereseaz6. Majoritatea covirsitoare a materialului paremiologic este de limb6 romans, deci este normal s sustinemoriginea pur folcloric' a sa (in total 76 de texte din cele 107), chiar dad,s-ar putea dovedi Cu. precizie ca unele din ele au fost utilizate si inaintealui, in opere de istorie pe care a trebuit s le foloseasca si el. .Aldturi deacestea se wad, proverbele si zicatorile turcesti, care sint in numar de18 numai, dar pe care de asemenea le putem biinui de provenienta

intrucit este stiut ca, D. Cantemir petrecut 22 de ani din viatala Constantinopol, unde a putut cunoaste si cele mai subtle expresiiidiomatice turcesti. Toate celelalte materiale (latine, grecesti, polone,maghiare), deosebit de putine la numar, cu exceptia celor arabe si ruse,par a fi de origine carturareasca. Cantemir nu stia maghiara, dar a intre-buintat numeroase opere latine ale cionicarilor unguri ; proverbul polonpare 86-1 fi cunoscut prin intermediul lui Miron Costin. Aceasta situatieconfirmg, ceea ce aratam mai sus : D. Cantemir s-a salvat de sub strivi-toarea eruditie din tinerete si, atunci eind a avut nevoie, a apelat la te-zaurul limbii poporului sau si a limbii poporului ture, pe care le-a came-terizat cu propriile for productii. Subliniem deci si aici, un lucru pe carede altfel 11 amintim si intr-alte parti ale lucrarii noastre, Ca materialulfolcloric din operele lui D. Cantemir are importanta nu numai pentrufolclorul romin, ci si pentru eel oriental, in speta turc si arab. Dar simplaapreciere numerics, deci a avut darul de a lumina unele aspecte ale pro-blemei, nu epuizeaza fondul ei. De aceea trebuie sa ne ocupam si de laturaformal' a faptului paremiologic, deoarece aceasta ne introduce in labo-ratorul de creatie al scriitornlui si invatatului si scoate in evident:a' fondulgindirii sale. In ultima instanta, sintem obligati a cercetam ce este pro-verbul pentru D. Cantemir, cum 11 utilizeaza, cind it foloseste si cu cescop o face. intii trebuie sa remardm faptul ca D. Cantemir nu cunoastedeosebirea dintre .proverb i zicti toare, on daca o cunoaste, acest lucru

204 Istoria tieroglificii' pp. 56, 102.203 Hronicul, p. 448.26 Istoria ierogli ftica, p. 10 4. Vezi : Miron Co sti n, Opere, Ed. P. P. P anait es c u,

Bucuresti, 1958, p. 56 : cum se zice cu un cuvint lesesc Sula de our zidul patrunde".207 Istoria imperiului otoman, p. 617."8 Hronicul, p. 218..209 Ibidem, p. 289.210 Istoria imperiului otoman, p. 96.211 Divanul, p. 95; Istoria ieroglificd, pp. 204, 215, 222, 226, 309, 345, 347, 360,

358, 359, 378 ; Descrierea, pp. 61, 127, 177, 191 ; Istoria imperiului otoman, p. 315 ; Hronicul,pp. 24, 112, 142, 222, 256, 263, 327, 445, 449.

212 Descrierea, p. 104 ; Istoria imperiului otoman, pp. 17, 197, 212, 286, 340.213 Hronicul, p. 134.214 Ibidem, p. 7.215 Ibidem, p. 226.216 Istoria ieroglificd, p. 114.

fol-clorica, si-a

:

www.dacoromanica.ro

122 ADRIAN FOCHI 4

nu rezulta din terminologia pe care o foloseste. De cele mai multe ori,el intrebuinteaza pentru a numi proverbul termenul cuvint 217, in maiputine cazuri, acelasi termen generic este folosit i pentru zicdtoare 218.Pentru proverb, adeseori intrebuinteaza termenul zicdtoare 219, datatermenul pdremie 220 i tot o singura data termenul adagheul 221 (pe careIns pe marginea manuscrisului it gloscaza zicdtoare). Pentru zicdtoare,in doua rinduri scrie zisa 222. Nu trebuie sa vedem aici un mestesugritoricesc" folosit de la caz la caz pentru variatie, ci pur i simply o anumeindiferenta a lui D. Cantemir fats de intelesul celor doi termeni. E foarteposibil ca pe vrernea sa sa nu se fi facut Inca deosebirea intre cele dowlgenuri deosebite de expresie. Atunci cind foloseste asemenea expresiitraditionale, D. Cantemir obisnuieste sa-si instiinteze cititorul. Aceastase intimpla in 43 de cazuri, intrebuintind un numar de 34 de formulediferite. Cea mai frecventa este precum se zice zicdtoare 223, care prezintao forma oareeum mai fixa (a intilnim in 6 cazuri). Uneori scrie simplycum se zice 224, expresie pe care o amplifica la precum se zice cuvintul 225,sau determinind si piovenienta textului precum zice cuvintul ardpesc 226.Cind vrea sa sublinieze valoarea traditionala a expresiei pe care o folo-seste, D. Cantemir scrie precum se zice din bdtrini un cuvint 227, acea yes-Ma a blitrinilor zisd 228, vechiul cuvint carele zice 229. Cind vrea sa accen-tueze asupra caracterului popular al expresiilor utilizate, el zice precumse zice prostul cuvint 2`0, dupd cum zice prost cuvintul 2311 cu precizareaoriginii precum se zice prost cuvintul turcesc 232. Alteori scrie cuvintul careleprostimea zice 233 sau precum se zice prostefte 2". Pentru a determina ori-ginea livresca a expresiilor, D. Cantemir utilizeaza de asemenea uncleformule de avertisment. El spune putem zice purtat intre ritori cuvintul 235

217 Istoria ieroglificd, pp. 46,152, 318, 364, 369, 361; Hronicul, pp. 106, 119, 197, 218,251, 478. Lucrul este cu atit mai important cu cit descoperim in Stara" Istoriei ieroglifice,urmatoarea identificare lexical& : Paremie = ciumilitura, cuvint alta tilcuind zicatoare"(p. 16) iar alts data, intrebuinteaza termenul de ciumilitura" in sens de firetenie, smecherie.(Istoria ieroglificd, p. 55).

218 Divanul, p. 95 ; Istoria ieroglificd, pp. 309, 346 ; Hronicul, p. 226.218 Istoria ieroglificd, pp. 56, 114, 167, 174, 268.228 Ibidem, p. 102.221 Hronicul, p. 88.222 Ibidem, p. 7, 289.223 Istoria ieroglifica, p. 66, 114, 167, 216, 268, 346. Maniera mai fusese intrebuintatil,

si de Miron Coati n, Opere. Ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958: cu zilele lui cele finite,cum zice cuvintul", p. 60 ; cum zice muldovanul, nu sint in toate zile pantile ", p. 59.

224 Istoria ieroglificd, p. 360 ; Hronicul, p. 112.225 Istoria ieroglificd, pp. 309, 354, 359, 361.226 Hronicul, p. 226.227 Istoria ieroglificd, p. 45.228 Hronicul, p. 7.228 Ibidem, p. 106.238 Istoria ieroglificd, p. 152.231 Hronicul, p. 261.232 Ibidem, p. 197.233 Istoria ieroglificd, p. 318.234 Hronicul, p. 263.236 Ibidem, p. 134.

o

www.dacoromanica.ro

5 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF $1 FOLCLORIST (II) 123'

sau olup4 sentinta legii care zice 236. Putem afirma deci ea D. Cantemira sesizat caracteristicile esentiale ale fenomenului paremiologic popular,.accentuind asupra genezei sale populare, asupra transmisiei sale tradi-tionale i cu aceasta asupra oralitatii lui, insuiri pe care le deosebetede cele ale aforismului de origine cult/ i de transmisie livresca. Daca,in Divanul i alte opere de tinerete, abundenta citatului Linea in primulrind sa', stoat/, cu oarecare ostentatie, in evident/ vasta eruditie a auto-mini, in Istoria ieroglifica, scopul vizat de autor este unul de ordin estetic :el crede s-i fi impodobit opera cu cele 760 de sentinte. In cadrul opereisale tiintifice, utilizarea proverbului are ins/ alt sens. Adeseori proverbulsau zicatoarea vin dui)/ cite o traditie sau dup/ cite o legend/. care jus-tifica geneza expresiilor respective : de aceea a si relmas proverbul despreei 207, de aceea proverbul zice ", de uncle s-a 7ICISCUi La ai vostri proverbulde uncle a rcimas la unguri zisa 24. Uneori D. Cantemir traie0e necesitateaspiritual/ de a ineadra particularul in general, de a subsuma individualuli accidentalul tipicului i atunci el ernite judecati de valoare ca : s-a

imptinit proverbul care zice 241, vestita zicettoare se plinea, carea ziee 242,adevaratd este pdremia veche 243, bine zice un cuvint al prostimii ardpegi 244,frumos si adearat iaste cuvintul carile zie batrinii no6tri 246. Dar dincolode raportul acesta dintre expresia tipica cazul individual cu care esteprobat adevarul ei, uneori D. Cantemir emite alt gen de aprecieri devaloare. Vorbind despre moldovenii refractari la invat/tura, el scrie caau un proverb ruOnos 246, deci nu se multumete sa, ia act de realitate, ciia i pozitie etca fat/ de ea. Din cele de mai sus, se roate vedea cu indes-tulare ca pentru D. Cantemir proverbul sau zicatoarea nu sint formulerigide, definitiv solidificate in expresie, deci pe care le simtim ca pe nitecorpuri straine in cuprinsul scrierilor. In aceasta, situatie sint numai sen-tintele sale, pe care le i pune intre paranteze, sfatuinduli cititorul sa lesari, pentru a 11.11.-i ingreuia lectura. Proverbele ins/ se dizolv/ in frazalui ampler, fac un singur tot expresiv cu ea i data el nu ne-ar avertizaca avem de-a face cu un cuvint, zicatoare sau zisa, aproape ca nici nu le-amsesiza. Farmecul special al prozei lui Cantemir, pe ling/ multe altele,rezida i in modul specific de a adapta severitatea pr overbului la situa-tiile concrete create de fantezia sa, deci in neconformismul scriitoruluifat/ de abloanele osificate ale traditiei. Poate ca nimanui nu i se poateal-Aka cu mai malt/ dreptate unul din proverbele transmise de el : pre-

236 Istoria inzperiului oloman, p. 96.237 Descrierea, p. 127.239 Ibidem, pp. 162-163.239 Ibidem, p. 61.240 Hronicul, p. 289. In acela,si sens trebuie interpretata si expresia fecior de baba",

pentru care vezi I. Mine a, in Cercetari istorice", an. 2-3 (1926-1927), p. 262.241 Istoria imperiului otoman, p. 93.242 Istoria ieroglifica, p. 174.243 Ibidem, p. 102.244 Hronicul, p. 28.245 Ibidem, p. 478.246 Descrierea, p. 165.

si1i

www.dacoromanica.ro

12 -i ADRIAN FOCHI 6

cum se zice zicatoare : ca de oi grai oi muri, de oi tacea oi plezni" 247.45i dilema de mai_ sus, el o rezolva spargind tiparele traditionale si inovindpe masura patosului sau creator. Din aceasta cauza, numai In putinecazuri proverbele sale nu sufera transformari mai adinci si deci ne pottrimite en usurinta la materiale comparative mai tirzii. Comunicam citevadintre ele : de multe on unii seamana si al secera" 248, eine nu vreasa framinte, toata ziva cerne" 249, cela ce-1 musca, sarpele si de sopirlase fereste" 250, lenesul mai mult alearga si scumpul mai mult pagu.bete"251.Tn marea majoritate a cazurilor, proverbul este Insa complet absorbitde fraza : lupul parul dupa vremi 10 schimba, iara din firea lui nu iasa,nici obiceele invatate I i muta" 252, ea un copil mititel, cu un betisorsubtiiel, o mie de oale si zeci de mu de stele a sfarima poate" 253, unnebun o pietricica In fundul marii aruncia, pre carea o mie de inteleptis o scoata, vrednici nu slut, precum zice cuvintul" 254, Hameleonulin gi oapa, care singur au sapat, intr-aceeasi singur au cazut" 255, preleul mort si soarecii se catara" 256, gura carea singura, pre sine se laudapute" 257. Tn incheierea acestei parti a lucrarii noastre, socotirn ca nu estenepotrivit sa transcriem unele din zicatorile si expresiile cele mai autenticfolclorice din opera lui D. Cantemir, pentru a sublinia Inca o data legaturastrinsa ce exista intre scrisul sau si graiul viu al poporului : pestele inbalta fiind 11 vinzi" 258, voi afla ac de cojocul lui" 259, si tee de curmeelega" 260, cu o falca in cer si cu alta in pamint" 261, citu-i negrul sub un-glue), 262, ,,minciunA cu coarne" 263, mai goals decit pilugul 264,in ciur si in dirmoi cernute" 265, cu toata apa ocheanului a to spala nuvei putea" 266, le-au iesit pe nas" 267.

242 Istoria ieroglificii, p. 268.242 Ibidem, p. 155.249 Ibidem, p. 372.252 Ibidem, p. 359.251 Ibidem, p. 385.252 Ibidem, p. 167. Recunoastem aici proverbul Lupul schimb5, dar naravul ba".

inaintea lui D. Cantemir, it gasim la Miron Costin si la Nicolae Costin. Cfr. I. Z a n n e, Pro-verbete rominilor, I, Bucuresti, 1895, nr. 2018. Vezi Miron Costi n, Opere, Ed. P. P. Panaitescu,Bucuresti, 1958, p. 97.

Istoria ieroglificd, 269. Cfr. I. Z a n n e, op. cit., IV, Bucuresti, 1900, nr. 8902.254 Ibidem, p. 269. Cfr. I. Z a n n e, op. cit., VII, Bucuresti, 1901, nr. 16223.255 Ibidem, p. 367. Cfr. I. Z a n n e, op. cit., VII, Bucuresti, 1901, nr. 18965. In prima

Inentiune apare la Nicolae Costin.256 Ibidem, p. 236. Transformarea expresiei Lupul cind imbatrineste si soarecii Inca-

leca pe el". Cfr. I. Z a n n e, op. cit., I, Bucuresti, 1895, nr. 2003.257 Hronicul, p. 106. Cfr. I. Z a n n e, op. cit., VII, Bucuresti, 1901, nr. 16077.252 Divanul, p. 95.259 Istoria ieroglificd, p. 215.

Ibidem, p. 225.261 Ibidem, p. 309.262 Hronicul, p. 24.263 Ibidem, p. 142.261 Ibidem, p. 445.265 Ibidem, p. 204.266 Ibidem, p. 222.267 Hronicul, p. 327.

paru-si

253

11

piuliiei"

www.dacoromanica.ro

I DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF 5I FOLCLORIST (II) 125VI

Pentru a cunoaste materialul de obiceiuri cuprins in opera lui D. Can-temir, trebuie sa ne adresam la trei din lucrarile sale : Descrierea Mol--dovei, pentru obiceiurile moldovenilor si Istoria imperiului otoman iCartea despre sistemul sau starea religiei mahomedane, pentru obiceiurileturcilor si altor popoare orientale. T.Irmind sistemul de hicru adoptatping acum, le vom cerceta in ordinea de mai sus. Ne ocupam aadar intiide obiceiurile moldovenilor. Materialul de obiceiuri moldovenesti se poategrupa in patru categorii obiceiuri legate de ciclul vietii omenesti, legatede unele momente ale an-alui etnografic, legate de unele practici magice

superstitioase $i in fine, unele obiceiuri sociale. Cele mai bine reprezentatesint cele din prima categorie, pentru care D. Cantemir da descrieri amplei prin aceasta deosebit de pretioase. In central atentiei sale stau riturilede nunta si de inmormintare. Dad, sub raportul valorii documentare,pentru inmormintare avem p descriere din secolul anterior 268 si infor-matille lui D. Cantemir vin sa confirme i sa amplifice ceea ce cunoteamdeja, cit priveste descrierea ritualului de nunta la romini, contributia saeste deosebit de important6, nu numai pentru ca" e prima, ci pentru caeste exceptional de am'anuntita oarecum completA. Vom incepe cununta. Autorul se ocupg de Coate cele trei etape nuptiale : logodna, nuntapropriu-zisa" i ceremonialul post-nuptial. Cu privire la logodna, el arata,ca" in mod obisnuit tinaiul este cel ce-si cautg sotie, ca pentru a face cerereade ca'satorie se face uz de serviciile petitorilor care tatoneazA terenulspre a obtine consimtamintul, ca abia dupa, aceasta cele dou'd familii cese vor inrudi iau contact una cu alta si se face schimbul inelelor intr-uncadru festiv dupa care, fara participarea fetei, se organizeazg o petrecere-nude se fixeazg data nuntii 269. Ceea ce lipseste din descrierea lui D. Can-temir este problema inzestrarii tinerilor, despre care stim ca, formapunctul central al discutiilor ce se purtau intre ambele familii inaintede logodna,. Ceea ce este design" un merit al lui D. Cantemir, este de afi notat deosebirea esentiala in procedeul de logodna al taranilor mol-doveni si al boierilor. Acestia din urma nu au libertatea de a se casatorifara, consimVamintul domnitorului, care are interes sa dirijeze aliantelede familie in lumea boiereascA 270. Un alt merit al lui D. Cantemir estede a ne fi transmis textul celei mai vechi oratii de nunta cunoscute pin5,astazi, pe care starostele petitorilor o rostete in time indeplineteoficiul de luare de contact cu familia fetei 271. Din relatarea lui D. Can-temir rezula ca nunta taraneasca, vremea lui Jura o saptaminA Inche-iata. Petrecerea incepe,a luni inainte de nunta i se desfasura in interiorulambelor familii, cu lautari i masa mare, du.pa care femeile porneau pre,gatirile elective de nunta cernind Mina. De aceea, ziva aceasta se numeaziva cernutului. rn mod, efectiv ins'a, masa de nunta incepea abia joi,

298 Adrian F o chi, Folclor rominesc din Transilvania sec. at XV II-lea. Revista defolclor", an. 3 (1958), p. 51-54.

269 Descrierea, II, p. 18 (170).270 Ibidem, II, p. 18 (171).271 Textul a fost publicat de N. C a r t o j a n, op. cit., II, p. 225. Vezi nota noastra nr. 5.

:

i

qi

ce-iin

www.dacoromanica.ro

126 ADRIAN FOCHI 8

atit la mire eft si la mireasa, tinind pinh duminica. Duminica se faceaumese la ambele familii, iar mirele trimitca delegati care sa anunte mireseisosirea lui cu nuntasii shi. Cu privire la acest moment D. Cantemir noteazaca el avea aspectul unei lupte aparente. Delegatii miresei incercauoprtasch pe cei ai mirelui. Dach acestia erau. prinsi, In eazul ca era vorbade o nunta thrhneasch, elan legati si asezati in sa cu fata spre coada calului,dach insh era vorba de o nunta boiereasch, erau insotiti sub pazh de parchar fi fost condusi la Inchisoare 272. Este iarasi de semnalat ca D. Cantemirsi aici face deosebire intre modul cum deculgeau luciurile la o nuntathrhneasch si la una boiereasch. La sosirca cortegiului la easa miresei,autorul semnaleazh douh momente mai importante : oratia de nuntain care se vorbea despre pornirea ostilor mirelui la tazboi pentru a cucericetatea si jocurile ce se petreceau de Indata ce aphrea mirele. Este vorbasi aici de o intrecere voiniceasca ce se solda cu o alergare de cai. twin-g6torul primea din miinile miresei un premiu, iar calul era impodobitcu flori. i aici, de asemenea, D. Cantemir tine sa accentu.eze asupraproblemei starii sociale a nuntasilor : premiul Invinghtorului era in functiede darea de mina a familiei 273. Urmeazh descrierea ceremoniei nuptialede la biserich, insh autorul a fost atent la aspectul profan al faptului,asa Melt noteaza toate obiceiurile superstitioase ce aveau drept scopasigurarea belsugului si bunei intelegeri In casnicie ca si acele obiceiurice se practicau pentru a intretine atmosfera de veselie in rindul celorprezenti (pachlirea tinerilor de catre preot) 274. Un element ritual destulde neobisnuit este acel vat rosu pe care mireasa 11 purta la intoarcerea dela biserich, deoarece duph ce vedem astazi, nu avem nici o posibilitatede a aprecia autenticitatea si veridicitatea faptului 275. Masa mare duraping catre trei din noapte, cind se aducea la mash un cocoa fript, du.phcare se trecea in revista, zestrea fetei. Aceasta era apoi push in care sprea fi dush la mire. Cu aceasta ocazie, D. Cantemir mentioneaza o alth oratiede nunta si anume iertaciunea, ceruta de colacar phrintilor in numelecelor doi tineri, duph care dindu-li-se paharul de tale alba, ei puteau plecala noul for domiciliu. La iesire, se dadea o noua lupta intre cele douh,nunti, din care, pentru a iesi cu fath curata, mirele avea obligatda de aprat un dar, de obicei un cal. Pasajul acesta arata Insh ca aici D. Cante-mir vizeaza nuntile boieresti, farh a pomeni insh ceva despre aceasta 276.Dintre ceremoniile postnuptiale, D. Cantemir pomeneste calea primalcind familiile constatau dach mireasa a fost sau nu curata Inainte denunta. to leghturh cu aceasta, el face din nou deosebirea dintre obiceiu-File si ale boierilor. Tilranii au obiceiul de a face publics situatiamiresei : chmasa primei nopti este oferith pe o tipsie pentru a fi dhruith,dach fata a fost cinstita ; daca nu, fata este repudiath, organizindu-se un

272 Descrierea, II, p. 18 (171).273 Ibidem, II, p. 18 (171-172).274 Ibidem, II, p. 18 (172).275 Ibidem, II, p. 18 (172).275 Ibidem, II, p. 18 (173) : vorbete despre o luptii cu sabiile, despre dfirurirea unui

animal do pret cum e calul i despre faptul cif mireasa nu avea dreptul sa is cu sine pe niciuna din roabele sale, ceea ce este un indiciu clar cii se trateazii despre o nunta boiereascii.

sa-i

taranilor

www.dacoromanica.ro

9 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF 51 FOLCLORIST (11) 127

-cortegiu batjocoritor care strgbate tot satul, iar mirele are dreptul de aretine zestrea 277. La boieri, lucrurile an o desfasurare mai decenta : camasase aratl numai socrilor, iar dacg fata a pacatuit inainte de nunta, parintiiei 11 despagubese pe mire cu mai multe sate si bani. Dar, in acest caz,dacg urea, mirele.are libertatea sa -si repudieze tinara gotie 279. In incheiere,D. Cantemir noteaz5, unele amanunte de ceremonial, in cazul cind insusidomnitorul era nas, bineinteles la o nunta boiereasca 279. Din descrierealui D. Cantemir lipsesc destule amanunte rituale observate ast'azi la nunt:letgrAnesti ceea ce ne poate face s credem sau ca pe vremea sa ele nu sepracticau, sau ca autorul nu le-a acordat atentia cuvenith. Credem maicurind ca desi D. Cantemir incearcg peste tot sa faca deosebirea dintrepracticile Varanesti si cele boieresti, el avea in minte imaginea acestora.din urm5, i ca de aceea lipsesc atitea detalii. In functie de nunta bole-reasca, face el trimiteri la cealalfg. Nu este insa mai putin adevara t eainformatia lui este deosebit de valoroasa. Din ea aflam ca la nuntile Vara-nesti si la cele boieresti se urma un ceremonial destul de asemanator sau-dacg nu va fi fost asa, putem constata c multe din amgnuntele nuntiiboieresti de odinioarg an trecut astazi in nunta targneasca. Tot asa cumpentru ceremonialul de nunta D. Cantemir rezervase un capitol intregdin Descrierea Moldovei (II, 18), pentru inmormintare, consacra iargsiun capitol (II, 19), Ins de data aceasta informatia sa este mai sumarA.El pomeneste despre spalarea mortului, despre imbrAcarea si expunerealui, despre anuntarea mortii in localitate, despre data si locul ingropgrii,clespre bocire si despre doliu. Amanunte mai bogate da cu privire la bocete,respectiv discutind despre continutul for care aratA, mizeria si fragilitateavietii omenesti si pomenind despre bocitoarele profesioniste 280.i aici,ca si la nunta, D. Cantemir mentioneaza deosebirile dintre practicileobservate la inmormintarea tgranilor si a boierilor 281. Aceeasi observatieo face si cit priveste doliul, notind diferenta de duratA si de imbracAmin-te 282. 0 informatie interesanta este cu privire la un obicei Varanesc ce sepractica in cazul a mortul avea o sorit. Aceasta era obligatA sa-si taie

277 Descrierea, II, p. 18 (173). Problema acestei datini a fost studiata de Petal' A. Petro v,op. cit., i pusa, in relatie cu vechiul drept cutumiar al triburilor slave, unde gasevte numeroasesimilitudini : tot prin injugare se pedepseau femeile adultere, femeile nesupuse, fetele des-frinate hotii. Autorul gasevte ca acelavi sens 11 are vi obiceiul de a injuga, sau numai de apune pe jug, pe barbatul care se chinuie vi nu poate muri, trebuind printr-o injugare simbo-lica sa-vi ispaveasca vreo vina ce ramasese nepedepsita ping atunci. Existenta datinei esteprobata la bulgari, ucrainieni, bieloruvi ruvi. Cit privevte datina la romini, autorul 11 critic&pe S. Fl. Marian pentru faptul de a o fi tratat separat, la nunta vi la inmormintare, far& a fi des-coperit legatura organics, pe baza de comunitate genetics, dintre cele doua aspecte ale ei. Ras-pindirea geografica pe care o stabilevte 11 face sa afirme ca, originea datinei ar fi paleoslava,,cu un pronuntat caracter agrar. Cum autorul nu a folosit intreaga bibliografie a problemei, con-cluziile sale sint, evident, neintemeiate. Vezi pentru aceasta I. A. C an d r ea: larba fia-relor. Studii de folklor", Bucurevti, 1928, pp. 14-15, undo se dau exemple franceze (Auvergne)

italiene (Abruzzi vi Sicilia) vi se sustine, de ,asemenea eronat, originea Latina a obiceiului.278 Descrierea, II, p. 18 (174).272 Ibidem, II, p. 18 (174).28 Ibidem, II, p. 19 (174 -175).281 Ibidem, II, p. 19 (174 -175) ; II, p. 10 (136).282 Ibidem, II, p. 19 (175) : taranii vase luni, boierii 40 de zile ; taranii umblau cu capul

descoperit lasau barba sa creasca, boierii se imbracau in haine speciale de doliu.

5iei

5f

5i -5t

www.dacoromanica.ro

123 ADRIAN FOCHI 10

o uvita de par din coada i s-o at'irne la mormint, uncle statea un an_Dad, ar fi luat-o cineva, ea era obligata sa puns alta in 1oc283. Aa cumsint relatate faptele, se pare ca ele se refers la nunta mortului, nu se-poate face insa nici o precizare.

Cu aceasta pntem trece la obiceiurile moldovenoti din eiclul anuluietnografic. Din pacate, inforrnatiile lui D. Cantemir in aceasta privintasint i putine i nu totdeauna complete. Materialul sau se grupeaza injurul a ase momente rituale : craciunul, anul nou, boboteaza, paparuda,.sinzienele i dragaica. Este de remarcat ca D. Cantemir le pune in legaturacu mitologia populara romineasca ceea ce este desigur in unele cazuri oeroare (vezi cap. urmator). In legatura cu sarbatoarea craciunului,D. Cantemir pomenote colinda, insa deoarece urmeaza intru totul Si-nopsis-ul ehievian284, o considera ca zeitate, pe care moldovenii o serbeaziiin diferite chipuri, fie nobili, fie oameni de rind 285. In Hronie MBA, aacum am mai aratat, el vorbote despre colind ca despre un cintee ritual

gasote prima etimologie pentru refrenul colindelor noastre LerDoamne din Aurelian 288. In rindul spectacolelor de cracinn, D. Cantemirpomenete turca, pe care o descrie en destula acuratete. Astfel, el ziceca se face o papua de lemn en cap de cerb sau de capra care se infak4oaraintr-o haina lungs facuta din petece de diverse culori. Sub aceasta hainitse introducea omul care o purta. Pe ea incaleca altul travestit in batrincocoat i astfel mergean prin sat, jucind i glumind 287. La anul nou, elnoteaza practica ghicirii rituale, cu vergele, oale, bobi qi linte. El o nu-mote vergelat 288. Astazi, numele acesta are alta acceptie. La boboteazarei noteaza obiceiul de a colinda prin sat cu o cruce impodobita, urmatade o ceata de copii care striga chiraleisa 288. Obiceiul a fost descris la circa180 de ani distant& de Ion Creanga 280 in amintirile sale din copilarie,dar avind o alta desf4urare. Paparuda nu intra pe vremea lui D. Can-temir in rindul sarba' torilor populare fire, cum a fost ping, Ira de multin cea mai mare parte a Moldovei, ci era un rit ocazional. Se practica vara.pe seceta, imbracind o fetita sub 10 ani intr-o haina de frunze. Ea colindasatul insotita de o ceata de copii. Era obiceiul ca fetita sa fie stropita cuapa de femeile intilnite intimplator pe drum. Informatia sa devine valo-roasa pentru ca ne ofera i primul text ritual al paparudei. Doi este numaifragmentar i in limba latina, textul vorbote clar despre autenticitateasa, putind oricind a fie cu folos comparat en ce se culege actualmente 281.Printre obiceiurile de vara, el citeaza sinzienile i dragaica. Referitor la

283 Descrierea, II, p. 19 (175).288 Sinopsis iii kratkoe opisanie of razlicinih leatopistev o nacealea slavenskago naroda,

o pervih kievskih kniazeah, i o jitii sviatago blagovearnago i velikago kniaza Vladimiravsea Rossii perveaiago samoderjta, i o ego nasleadnikah, daje do blagocestiveaiago gosudariataria i velikago kniaza Feodora Alecsievicia samoderjta vserossiiskago ; sedmim pisneuiem iz-dannoe v polzu liubiteliam istorii", pp. 48-50.

285 Descrierea, III, p. 1 (181).288 Hronicul, p. 217. Vezi nota noastra nr. 92.282 Descrierea, III, p. 1 (182).288 Ibidem, III, p. 1 (183).288 Ibidem, III, p. 1 (181).280 Ion Cr e a n g a, Opere, Bucureti, 1963, p. 21.291 Descrierea, III, p. 1(181).

qisi

www.dacoromanica.ro

11 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF $1 FOLCLORTST 729

sinziene, D. Cantemir mentioneaz5 numai credinta despre modu1 specialde mers al soarelui in acea zi i obiceiul ce se leagg de aceasta 292. Pentrudfagaic5, (15, descrierea ceremonialiilui : o fat5 este impodobitl cu spicede grin i panglici straate strazile satului cintind jucind. Onoarea dea fi aleas5 ca dragaid, se plAteste ins5 destul de stump : fata respectiva,nu se poate cAsatori timp de trei ani. i acestui ritual Yi gaseste Cantemirparalele mitologice, punindu-1 in re1apie cu un eventual cult al lui Ceres "113-

Dintre riturile magice practicate de moldoveni, D. Cantemir citeaza,descintecul, farmecul 2941 legatura 295 dezlegatura 299. Data pentru celetrei din urm5, se dau numai indicatii sumare oarecum nesemnificative,pentru descintec dl r i dou5, exemple destul de ciudate, deoarece pare s5,vrea sa arate eh' el insusi ar crede in ele. Ambele sint descintece pentruanimale, unul de muscgtufa de carpe, ce151alt de rue. El afirma ins5, ca,ant mai multe asemenea descintece, cu care se poate vindeca once boal5care nu e mortals 297.

Ultime1e obiceiuri moldovenesti descrise de D. Cantemir se refer5la acoperamintul capului la femei. Se crede c5, e rusinos pentru o femeiemaidtata sa umble cu capul descoperit, fetele insg, acoper5 capul,deoarece libertatea parului e semn al castitartii 298. E interesant de remar-cat acest Meru, deoarece nu a pomenit nimic despre inhobotarea si des-hobotarea miresei in cadrul ritualului de nunta, unde era cazul. Toateinformatiile sale despre post nu intrg in cadrul cercetarii de fata.

Tot atit de bogate interesante sint informatiile sale privind obiceiurile persilor, circasienilor fatarilor. Cele mai bogate serefer, la turci. 'In general, si in cazul acestor popoare, D. Cantemir aremai intii in vedere riturile de nunt5, si de inmorraintare. Cap. I din carteaa VI-a a lucrArii Carte despre sistemul sau starea religiei mahomedane cu-prinde ritualul de nu,ntg, la, turci. Yl vom descrie urm5rind schema auto-rului. 0 fat5, sau o femeie, crescute in preceptele religiei musnlmane, nupoate fi v5zut5, decit de pgrintii, fratii i surorile sale. intr-alte impre-jurAri, trebuie s5 poarte un Va'1. Edward Westermarck, care a cercetatsupraviquirile pkine in civilizatia, musulmang, afirm5, c5, practica tinede credinta in deochi 299. Viitorul sot nu-si cunoaste nevasta decit dinauzite, informindu-se fie la rudele sale, fie la cele ale viitoarei sotii. Poli-gamia tine de starea socials a bArbatului. In general se admit 5 sotii.Numgrul concubinelor este ins5 nelimitat. Dacg s-a dant de acord intrefa,milii, se instlinteaz5, imamul locului i vecinii. In ziva cIsItoriei, logod-nicul in casa sa i logodnica in casa psarintilor s,i, preg5tesc cele necesarepentru festivitate, invitind prieteni vecini, petrecind, cei sAraci osingur5 zi, iar cei bogati zile in sir. Se ascult5, muzica, se privesc dansuri

292 Descrierea, III, p. 1 (181).293 Ibidem, III, p. 1 (180).294 Ibidem, III, p. 1 (182-183).295 Ibidem, III, p. 1 (182).296 Ibidem, III, p. 1 (182).297 Ibidem, III, p. 1 (183).299 Ibidem, II, p. 17 (166).299 Edward W e s t e r m a r c k, Survivances palennes dans la civilisation mahometane,

Paris, 1936 (trad. R. Godet).

(II)

si si

sisi

nu-si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

130 ADRIAN FOCIII 12

totul se petrece intr-o atmosfera senina, deoarece nu se bea vin. Innoaptea de joi spre vineri, oaspetii mirelui merg la casa miresei cu marealai, insotiti de lautari. Luind de acolo pe mireasa impreuna cu zestrea,se intorc la casa mirelui. Aici petrecerea se desfasoara in doua locuri deo-sebite : mireasa cu femeile petrece in apartamentele special destinatefemeilor (haremul), iar mirele petrece cu barbatii in apartamentele bar-batilor (selamlic). Petrecerea dureaza pin5, la miezul noptii cind estetimpul ca mirele sa mearga la mireasa. In acest moment se face inregis-trarea casatoriei de catre imam, fie intrebind direct pe tineri data vor sase casatoreasca de buns voie (mireasa in acest timp este ascunsa dup5, operdea si epitroapa ei trebuie sa marturiseasca pentru identitatea sa)fie intrebind numai pe epitropii amindurora. Cu aceasta ocazie, mireleanunta si suma de bani pe care o va da miresei si pe care n-o poate sereindarat, chiar dad, ar divorta mai tirziu. Dupa aceasta, oaspetii oferatinerilor cadourile rituale si se retrag. Apoi mireasa este impodobita si i seunge corpul si parul cu esente mirositoare. Dimineata e dusa laDupa aceasta sint primiti parintii fetei, care yin sa se informeze despreturatenia, ei. D. Cantemir m.entioneaza numai ca momentul este foartegray : dad, fata a fost cinstita, totul e in regula ; dac'a, nu, ea este repu-diata. Pe tale judecatoreasca se stabileste ulterior cui i se va atribuizestrea 3. Pe linga aceasta ceremonie mai complexa D. Cantemir mairelateaza ea nunta se poate face simplu, prin inregistrarea faptului laimam. Ceremonia, asa cum este descrisa de D. Cantemir, corespundeintru totul cu ce cunoastem din literatura de specialitate 3' si din infor-m,atiile culese recent de cercetatorii Institutului de etnografie si folclor,de la turcii si tatarii din Dobrogea 302, ceea ce dovedeste ca autorul ascris, dupa propria sa marturisire, fara prefac5,torie, fara condarnnare,fara a adauga si fara a omite ceea 303 de la sine. Descrierea inmormintariieste tot atit de arnanuntita. Cap. IV din aceeasi carte este consacrat inintregime acestui ritual. Omul dupg ce moare este dezbracat de hainelein care 1-a surprins moarte), e scos in curte si spalat cu apa calda. Corpuli se unge cu uleiuri aromate la cei bogati, cu unt sau seu la cei saraci.Dupa aceasta i se astufa toate orificiile corpului, it invelesc intr-un giulgiusi it leaga cu fringhii. Mortul e dus la groapa cu nasalia. Pe drum i se cintaimnurile religioase de inmormintare. Spre cimitir, care e totdeauna afarade oral, mortul e oprit la geamia cea mai apropiata, e asezat pe o piatraspecia15, si i se citesc rugaciunile de inmormintare. Mortul este ingropatnumai in giulgiu. Se obisnuieste insa ca pe capul mortului sa se asezeuncle scindurele, pentru ca pamintul sa nu-i acopere obrazul. Toti ceiprezenti (numai barbatii au voie sa participe la inmormintare), aruncaapoi cite o mina de famint peste cadavru, iar restul fac oamenii platitipentru aceasta. Bocetul este interzis, insa adeseori femeile nu-si potre-tine sentimentele, mai ales in momentul mortii. De altfel nici nu exista

3" Carte despre sistemul sau starea religiei mahomedane, 251.31 I. K. W i e t z, op. cit., pp. 44-46, 105-110.3" A.I.F., inf. 14441 din 3 XII 1953 (Z. Suliteanu) ; Inf. 17357 din 8 XI 1953 (Anca

Ciortea) ; Inf. 17357 din 25 IX 1956 i Inf. 19088 din 17 IV 1958 (Z. Suliteanu):33 Carte despre sistemul . . . Prefata.

bale.

1

www.dacoromanica.ro

13 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF POLCLORIST (II) 131

prilej pentru bocire, deoarece inmormintarea se face in mare grabA, pin5la apusul soarelui. Obiceiul mai cere ca mortii A, fie Ingropati la loculdecesului, s6 nu poat6 fi transportati mai malt de trei leghe. Cei ce morpe corabie slut aruncati in mare. La Inmormintarea sultanilor este unobicei special, pe care D. Cantemir fAggicluieste s'Arl descrie, 1ns5, n-a maiapucat sg. o facA 304. Volumul al doilea al cArtii nu a mai apArut. La o citde sumac' comparatie a datelor oferite de D. Cantemir cu ceea ce stimdintr-alte p'Arti 35, constatam., ca si in cazul nuntii, aceeasi scrupulozitate,precizie 1 dragoste pentru adev5sr. Informatii s'uplimentare privind in-mormintarea mai aflam si in Istoria imperiului otoman. Astfel, D. Can-temir relateaa, di la inmormintare se citeste din Coran deasupra mor-mintului i aceasta citire urmeazI, la oamenii bogati, timp de 40 de zile,pia, se isprIvete cartea. Se crede ca sufletul mortilor umbra', deasupramormintului in tot acest timp gi ca citindu-i-se Coranul, vine arhanghelulGavriil ca pa.zeasc'a de spiritele rele si 11 conduce apoi in rai 306. Despredoliu nu pomeneste decit foarte pe scurt i anume in legatura cu datinelece se practicA in cazul mortii unui sultan 307, ins' ne informeaz5, pe largasupra mormintelor cavourilor, precum i asupra altor obiceiuri sicredinte legate de cimitir. Astfel, aflam ca unii obisnuiesc sa fad, pe

morm,intele asezate de-a lungul drumurilor cite o tinting pentruuzul treca'torilor, care servindu-se cu ap'a au obligatia de a recita anumeruglciuni pentru pomenirea mortului. Altii angajeaa, chiar sacagii sacare mereu apA cu burdufurile 305. Este interesant'a aceasta, pomana aapei, care-si g'aseste paralele multiple si in folclorul 41ostru. De asemeneaD. Cantemir mentioneaz6 $i pomana care se face pentru sufletul celuimort. Mincarea de baa, are oarecare asem5inare cu coliva cresting, hindracut6 din diverse seminte indulcite cu miere. Tot in legatura cu credin-tele legate de Inmormintare este si cap. V al aceleiasi egirti, in care vorbestedespre mormintele seicilor si vitejilor despre vizitarea for 309. Toateinformatiile lui D. Cantemir pot fi perfect coroborate cu materialele refe-ritoare la aceeasi problem5 din Ed. Westermark 310. Cit priveste obiceiuriledin ciclul anului etnografic, D. Cantemir se opreste cu mai mult5 atentieasupra celor ce se practicl in timpu] bairamului. Aspectul folcloric pecare it relevA se referg In distractiile populare din acel rIstinap : umblatulpe sirma, reprezentatii de stradg date de tigani cu ursi, maimute, terpi,crocodili i alte fiare. La bairamul mic este obiceiul ca seful fiec'a'rei fa-milli mai bogate sa taie atitia miei citi copii are, iar carnea toatA s-o im-parts la strAini 311, in cadrul skbAtorilor politice, el pomeneste gi unele

3O Carte despre sistemul..., p. 268.35 I. K. Wiet z, op. cit., pp. 110-112 si A.I.F., inf. 16750 din 8 XI 1953 (Anca Ciortea).

La tiltarii dobrogeni este Ins5, obiceiul sa se cinte un cintec ritual traditional numit susale" :A.I.F., mg. 1227 f. (Z. Suliteanu).

36 Istoria imperiului otoman, p. 136, nota 24.37 Ibidem, p. 457, nota 39.308 Carte despre ..., loc. cit.39 Ibidem, p. 273.310 Edward Westermark, op. cit.311 Carte despre . . p. 279.

2 c. 962

$1

sag

ling,si

si

www.dacoromanica.ro

132 ADRIAN FOCHI 14

obiceiuri si credinte populare pe care le transcriem, aici. Se crede, de pildg,cg, in fiecare an cad pe pgmint trei Maxi, care determing anul agricol :prima topeste ghiata si zgpezile, cea de a doua face sg, inceteze frigul, iarcea de a treia d, drumul apelor subterane sg, spele pgnaintul spre a-1 aducein starea obisnuitg. El nu cunoa5te insg, care sint zilele cind cad acesteflgcgri si in ce mod se serbeazg. In leggturg cu zilele, el mai noteazgla fel ca multe alte popoare, m.usulmanii cred si ei cg, exist zile de bunaugur si de rgu augur. Zile le bune sint lunea, joia si simbgta, iar rele,naartea si miercurea. Vinerea este zi bung, in toate imprejurgrile 312. Ma-joritatea riturilor pe care le mai descrie sint de ordin religios : spglarearitualg, ruggciunea, postul, circumciziunea, pelerinajele, faptele meld-toase, cele permise, cele nepermise, actiunile murdare si mirsave. Printreacestea sint numeroase elemente folclorice, a cgror depistare nu esteinsg tocmai atit de usoara. Asa este obiceiul purtgrii bgrbii 313, inglduireade a creste in case pisici si pgsgri 314, interdictia de a se cgsgtori fratii delapte 316, interdictiile cu privire la yin, la carnea anumitor animale sia celor moarte farg, a fi fost tgiate 316, interdictia de a omorl unele insecteca pgianjenul, musca si albinele 317, interdictia oricgror jocuri de socie-tate afarg de jocul de sah, interdictia tgierii unghiilor si raderii capuluipentru ostasii care sint in campanie 318. Printre alte am'anunte de folclorturcesc, mentiongm interdictia pentru femeile publice de a trece pe tinglcazgrmile ienicerilor, in cazul cind pentru a detunna pe alti trecgtori, nusi-au aggtat turbanul de un cui special bgtut la coltul strgzii 316. Maimentiongan obiceiul prin care se constatg, dacg, cineva a ajuns la virstavirilg, : i se mgsoarg cu o ate grosimea gitului si apoi ata i se pune pe fatg,asa, fel melt sg, treacg de la bg,rbie ping, la ceafg. Dacg e mai scurtg, per-soana e socotitg, minors. Obiceiul se practica in cazul celor consideratica evazionisti fiscali, deoarece unit pentru a nu plAti impozitele, se de-clarau minori 320. In fine, D. Cantemir mai pomeneste despre credintaturcilor in vise. Ei cred visele aratg, omului de ce anume trebuie sa sefereascg. Au si o carte specialg, tglmgcitoare de vise. Dar se mai crede cavaloarea visului nu depinde de eel ce 1-a visat, ci de eel care 1-a interpre-tat. De aceea cind spune cineva cg, a visat ceva, toti cei prezenti ii ureazg0, fie cu noroc, pentru ca prin aceastg, urare s'a se indrepte efectele visului,dacg a fost de ra'u augur 321.

Am ajuns astfel la am'anu.ntele de folclor persan aflgtoare in operalui D. Cantemir. El le define insg prin intermediul turcilor, si deoarece

312 Carte despre p. 285.313 Ibidem, p. 211.314 Ibidem, p. 235.312 Ibidem, loc. cit.312 Ibidem, loc. cit.317 In legatura cu albinele, E. Westermark noteaza ca a ucide o singura albina eehivaleaza

cu a ucide apte oameni, op. cit., p. 134.318 Este ceea ce se observe i la pelerini : acetitia n-au vole sail rada fata, sa-i taie un-

ghiile i sit poarte o haina cusuta. E. Wester mar k, op. cit., p. 169.3" Istoria imperiului otoman, p. 140, nota 16.320 Ibidem, p. 616, nota 27.221 Ibidem, p. 200, nota 60.

ca

Ca,

www.dacoromanica.ro

15 DIMJTRIE CANTEMIR ETNOGRAF $1 FOLCLOR.IST 133

sint injurioase, le socoteste calomnii ale acestora 1a, adresa persanilor. Printrepersi, zic turcii, se afla unii care pretind ca au dreptul sa-si deflorezefetele inainte de nunta. Ceva asemanator se observa si la populatia RimSoiundurani din Caucaz, care 1a un anumit timp, se intruneste intr-o mareadunare ce tine 40 de zile. In acest timp, se mica impreuna amestecatisi nu considers incestul astfel savirsit drept pacat. Dar dupa cele 40 dezile, due o viata atit de casts, Melt cea mai mica abatere extraconju gala'se pedepseste cu moartea. Despre alte neamuri ale persilor, turcii spunca s-ar inchina la foc, altele la taur si altele chiar la ciini 322. Cazul de pro-miscuitate rituals relatat de D. Cantemir ne duce cu mintea la cele atitde frecvente in zona mediteraneana din antichitate 323.

Despre circasieni, D. Cantemir afirma ca n-au nici cult nici religie.In fiecare an, in august, ei se aduna intr-o padure sacra, unde fac schimbde produse consacra, armele, agatindu-si-le de un copac. In anul urma-tor, pe aceeasi vreme, revin, le curata si le lasa, mereu, din an in an, pingle consuma timpul si rugina 324. D. Cantemir mai descrie si riturile nup-tiale ale circasienilor, oprindu-se mai ales asupra luptei care se da intrealaiul mirelui si eel al miresei, lupta care se soldeaza cu o rascumparare325.

Cele mad sumare informatii folclorice ale lui D. Cantemir se refersla tatari. Astfel, in. afar& de mentiunea privind modul cum se numara,tatardi mirzesti 326, despre care am vorbit intr-alts parte, el mai descriemodal cum se prind caii salbateci, atit pentru calarie cit si pentru hrana 327.

Dupa cum se vede, marturiile lui D. Cantemir referitoare la obiceiurilefie ale moldovenilor, fie ale unora din popoarele orientale, girt si abun-dente si precise. Sumarul control pe care 1-am facut atesteaza veridici-tatea si autenticitatea tor. De asemenea, este demo de remarcat faptulca, in descrierea div'erselor obiceiuri, D. Cantemir tine seams de clasa side starea sociall a celor ce le practica. Aceasta viziune complexa a Inva-tatului moldovean it situeaza pe drept cuvint, asa cum a aratat-o FloreaBohn Florescu, printre parintii etnografiei sd folcloristicii. Cu acesteaputem trece la ultimul capitol, uncle vom analiza elementele de mitologiepoptdara, romineasca.

VII0 discutie aparte necesita materialul de mitologie popular cuprins

in opera lui D. Cantemir. Pentru a depasi simplul aspect descriptiv atinsde uncle lucrari de ping acum, este necesar sa cunoastern conceptia lui D.Cantemir referitoare la faptul mitologie ca atare. In mad multe dinscrierile sale, D. Cantemir face proba cunoasterii ama.nuntite a mitologieigreco-latine, un pasaj din Hronicul sau este Ins revelator pentru modul

822 Istoria imperiului otoman, p. 222, nota323 Cfr. F. Engel s, Originea familiei, a proprieldlii, private si a statului. Vol.

K. Marx F. Engel s, Opere alese, II, Bueureti, 1955, pp. 225-.-226.324 Istoria imperiului otoman, p. 179, nota 33.323 Ibidem, pp. 187-188, nota 38.326 Ibidem, p. 422, nota 10. Vezi nota noastrii nr. 79.327 Descrierea, I, p. 7 (66-67).

27.

1i -0i

www.dacoromanica.ro

134 ADRIAN FOCHI 16

modern de apreciere de care face davada. Astfel, intr-un paragraf unde faceelogiul spiritului grecesc din antichitate, D. Cantemir un numarconsiderabil de zeitati carora le face caracterizarea prin atributele fordivine. El incheie pasajul cu urmatoarea constatare : Acestia (zeii de maisus) $i alti multi nenumarati ca acestia, nu ca doara, dupa basmele poeti-cilor, dumnezei dumnezee adevArate nemuritori an fost, ci dupa soco-teala filozofilor oameni din oameni nascuti i muritori hind, vrednicilefor fapte i invataturi, piny intr-atita i-au suit si i-au cinstit, cit mai preurma, in loc de dumnezei i-au cinstit si cu laude vesnice $i pre dinsii cipre numele tor, ca pre nicte dumnezei nemuritori i-au laudat i-au cins-tit ; iara amintrelea neamul for din greci tara for Gretia toti o martu-risese 328. El a, aici o explicatie ritualists a faptelor mitologice, plasin-du-se pe o pozitie foarte inaintata, pentru vremea sa, moderns, en refe-rire la acest fel de cercetari, in contemporaneitate. Nu este cazul sa dis-cutam aici valabilitatea opiniei sale, confiuntind-o cuteoriile ce s-au emisin aceasta privinta, singura constatare care ne intereseaza bind faptulel D. Cantemir si-a pus problema originii mitului si a rezolvat-o intr-unmod nu lipsit de originalitate. Aceasta curiozitate, specifics istoricului,de a data cauzele genetice ale faptelor pe care le cerceteaza, nu-1 para-seste pe invatatul moldovean nici atunci cind se ocupa de mitologiapopulara romina. El considers fapt mitologic toate rusinoasele credintevechi... de care poporul de jos inclinat spre superstitiune... nu s-aeuratit", cu tot crectinismul pe care it profezeaza, credinte legate de anumepersonaje ci de anume rituri. Luciul, dupa parera sa, nu se intilnestenumai In moldoveni, ci la toate popoarele uncle nu s-a dezvoltat o culturamai inalta" 329. In cautarea originilor precrestine ale unor asemenea ere-(Lute superstitioase D. Cantemir se opreste atit la fondul prezumat dacic,cit si In cel roman. Este cu atit mai interesanta aceasta conceptie, en citstim ca in alto opere ale sale el a pledat pentru purismul latinist al ori-ginii poporului nostru, precedindu-1 cu un secol pe Petru Major, protago-nistul acestei idei in cadrul ardelene". In ceea ce priveste fonduldacic, se pare ca D. Cantemir face o voita eroare, scontind anumite rezul-tate politice. El socotecte ca dacii sint urmasii scitilor, ca deci trebuie safi mostenit de la acestia din urma o sums de credinte ci obiceiuri, care dinlipsa de cultura religioasa a poporului s-au transmis ping in vremea lui.Dar urmaci ai scitilor sint ci rusii. Anali, tii acestora, spre deosebire denegrija stramosilor nostri", an inregistrat o sums de astfel de credinteci zeitati, pe care .cl le reproduce dupa Sinopsis-ul chievian de care ne-am

ate Hronicul, p. 89.329 Descrierea, III, p. 1 (179). Este de remarcat aici o not de evolutionism pe care a

subliniat-o Florea Bobu Florescu in lucrarea sa.330 P. P. P a n a i t es c u, op. cit., pp. 227 -228: Autortul socoate pe romini ca urmasi

ai romanilor numai ai romanilor, iar dacii populatia bastinasa au fost extenninati. Can-temir este astfel un precursor al ardelene". Vezi p. 258.

insira

si si

sisi si

si

qi

sicolii

S, mill

si5iwww.dacoromanica.ro

17 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAP $1 FOLCLORIST 135

ocupat alts ocazie331. Este evident ca atunci cind a insistat asupraInrudirii genetice, pe baza, de substrat scitic, a rominilor cu rusii, D. Can-temir a dat operei aceeasi orientare politica si propagandistica cu care,

in alte lucrari ale sale, sconta ajutorul tarului Petru cel Mare pentrueliberarea Moldovei de sub jugul turcesc332. Aceste credinte de originedaco-scitica nu numai ca, nu an fost desfiintate de romani dupa, ocupareaDaciei, cunoscuta Mud toleranta for In materie de religie, ci an fost Imbo-gatite en credintele lor, care si ele emu numeroase, romanii nefiind cunimic mai jos decent alte neamuri in privinta superstitiilor"333. In luminacelor de mai sus, D. Cantemir incearca, id.entificarea personajelor mitolo-gice din folclorul rom1n pe care le cunoaste si de care se ocupa. Pe Lado",caruia i1 asociaza pe Mano", desi 11 deriva, din zeitatile scitice, la analizaatributelor sale divine, 11 confunda cu Venus" si Cupido" ; pe zina"o deriva etimologic din Diana" 334, pe dragaica" o crede identica cuCeres", deci pentru toate acestea, el face trimitere la divinitatile mito-logice latine. -Un caz special, 11 prezinta doing ", despre care el crede caar fi numele intrebuintat la Daci pentru Marie" sau Bellona", cacise pune In mnceputul tuturor cintecelor de razboi si este preludiul dna-rilor obisnuite ale Moldovenilor "335. Numele striga"al Avestitei, aripa,Satanei" 11 deriva din grecescul CITpiyAl chiraleisa" din grecescul rcEAktIOV, colinda" din latinul calendae", iar pentru tricolici" gasestecorespondentul francez loup garou". Am insirat aici toate aceste identi-ficari ale lui D. Cantemir, fara a le comenta Inca, numai pentru a aratacum munca lui se incadrea4 intr-o conceptie unitara, care data u confersvaloare u scuza i imperfectiunile erorile. Cu acestea, trecem la analizamaterialului de mitologie populara, ce se cuprinde in opera lui D. Cantemir.

Tn trei din lucrarile sale, se gasesc date de mitologie populara,Divanul, Istoria ieroglified i mai ales in Descrierea Moldovei. El cunoaste14 personaje mitologice, la care, cum vom vedea mai jos, adauga dingreseala, Inca 6. Pomenirea unui namar atit de important de fapte toatein prima mentiune istorica, este de netagaduita valoare, ceea ce face caopera sa sa fie un izvor de mina bath pentru studiile asupra folcloruluirominesc.

331 Adrian F o c h i, op. cit., pp. 46, 57-58, unde se analizeaza cuprinsul traducerilormanuscrise de pe Sinopsis-ul chievian efectuate in tara noastra in sec. al XVIII-lea. Lap. 48-50 ale acestui sinopsis se gasesc trecute urmlitoarele zeitatilvechi slave : Perun, Volos,Pozvizd sau Pohvist, Lado, Lelia i Polelia, Cupalo, Coliada, Shad sau Osliad, Cora sau Hors,Dauba sau Dajb, Striba sau Stribov, Samaerglia sau Semargl, Macon sau Moco. D. Cantemirhe reproduce exact in aceeasi ordine, neoferind decit cite o singurii denumire in cazul cind insinopsis sint doll& pentru aceeai zeitate i eliminind trei din ele : Lelia, Polelia il Coliada.Vezi Descrierea, III, p. 1 (176).

332 P. P. Panaitesc u, op. cit., pp. 154-155.333 Descrierea, III, p. 1 (176).335 eft. Dr. Sextil Pucari u, Elymologisches WOrterbuch der rumanischen Sprache,

Heidelberg, 1905, pp. 181-182 ; W. M e y e r-L u b k e, Romanisches Etymologisches W or-terbuch. 3 vollstandig neubearbeitele Auflage, Heidelberg, 1935, p. 239. Tot acolo se combateetimologia lui 0. Densuianu zind

136 ADRIAN FOCHI 18

El eunoaste asa-zisele fete de mare", corespunzind in mitologiagreco-latina, sirenelor. De fapt, in trei locuri din Divanul i Istoria iero-

flind obligat sa vorbeasca despre sirenele care ademellese cucintecul for pe oameni due la moarte, el da corespondentul moldovenescal acestora, zicind acestora moldovenii fete de mare le zic" 336. Tot inDivanul, le identifica fard, localizarea de mai sus, scriind aceste secheama fete de mare" 337. La Scara numelor si cuvintelor strdine tilcuitoaredin Istoria ieroglificd in dreptul termenului elfin Syrinx ", D. Cantemir daurmatoarea explicatie : ,fata de mare, carele zic ca, cu cintecul adoarmepe eilAtOri" 338. mitologia populara romina exists asemenea personajedemonice insa, poarta cu totul alt nume : femei pesti" sau faraoni" 339.Sintem insa tentati sa credem ca mentiunea lui D. Cantemir reprezintamai curind o reminiscenta a lecturilor sale clasice, dovada insusi termenulelinesc pe care-1 explick decit o oglindire realists a folclorului rominesc.Ori de cite on are ocazia s5, vorbeasca despre acest personaj mitologic,el porneste de la necesitatea de a explica termenul grecesc, iar in Descriereadiloldovei, unde se ocupa, de alte asemenea personaje, nu pomeneste nimicreferitor la fetele de mare".

Alt personaj demonic este dracul in vale", numit asa pentru calocuieste in apa 340. Cu alts ocazie, D. Cantemir pomeneste despre laculdracilor" 341. C. Negruzzi, in traducerea din 1851 a Descrierii Moldoveiscrie dracul din tau." 342. Oricare ar fi denumirea juste a personajului 343este cert ca D. Cantemir a notat faptul corect. Este suficient sa neaducem aminte de basmul Davila Prepeleac al lui Ion Creanga, sau sane referim la legamintul cu mina in ap5, al ealusarilor, pentru a fi edificati.

Printre alte personaje demonice, D. Cantemir enumara stahia",imaginata ea, o femeie uriasa ce locuieste in casele parasite, prin pivnitei alte subterane, adeseori hind considerate ca stapina pazitoarea como-

rilor 344. In descrierea atributelor acestui personaj, D. Cantemir faceconfuzie intre dou5, fenomene deosebite, stafia" stima banilor" 346.

Tot in rindul personajelor demonice, D. Cantemir noteaza si fru-moasele", despre care, spune el, se crede ca ar fi niste fiinte aeriene,adesea indragostite de tinerii frumosi. Dace vreun anar e lovit de para-lizie sau de apoplexie, se zice ca pricina slat aceste frumoase", care

3. Divanul, p. 75.337 Ibidem, p. 201.33" Istoria ieroglificci, p. 20.33. Tudor Pamfil e, Mitologie romineascci. I. Dumani fi prieteni ai ornului, Bucurelti,

1916, pp. 301-302 ; Marcel Olinesc u, Mitologie romineascd. Bucureti, 1944, pp. 430-431.

34 Descrierea, III, p. 1 (180).341 Istoriaieroglificci, p. 347.342 Nota lui Gh. Adamescn la Descrierea, III, p. 1 (180).343 Cfr. Tudor P a m f i l e, op. cit., pp. 280-283 ; Marcel Olin e s c u, op. cit.,

pp. 427-428, unde e numit ca la C. Neg,ruzzi dracul din tau" sau eufemistic cel din balta"sau al din balta".

3" Descrierea, III, p. 1 (180).3" T. Pamfile, op. cit., pp. 248-258 i T. Pamfile, Mitologie romtneascd. II.

Comorile, Bucureti, 1916, pp. 17-25.

In

$i

glificii,1i -i

si

yi

www.dacoromanica.ro

19 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF $1 FOLCLORIST (9) 137

pedepsesc nesupunerea alesilor lor, schimbind isubirea in ur5 furie 346.In expunerea lui D. Cantemir se vAolesc o sums de neclarititti. DupAdatele culese de Nic. Densusianu in 1896 lucrurile se prezintg altfel (inOltenia, pentru care am totalizat toate informatiile) : in general, acesteasint fete tinere 347, cu numAr impar 348, tra'iesc IIl vAzduh, noaptea cinfaInsotite de lgutari i mai ales cimpoieri 346, danseaza pe virfuri de dealurisau la acapostul copacilor marl. Locul pe care danseaza rAmine sterp 350.Cine calca, pe acest loc 351, pe locul unde ele au intins masa, sau intrAin scgldMoarea for 352, famine pocit, oimanit, luat din iele, adica para-lizat. Este interzis sa to misti sau sa vorbesti in timp ce le auzi cintindi jucind, spre a nu 'Amine beteag 353. Intr-alte p6rti, se crede & nu ebine s'a dormi afara noaptea, cgci pe cine it intilnesc dormind, it pocesc 354.Pot d5rui unor anumiti oameni anumite talente muzicale si coregrafice,mai ales 366. In uncle locuri, au si atributele ursitoarelor 356. Dup5, cum sevede, relatarea lui D. Cantemir este eronata, mai ales cit priveste cauzeleimbolnavirii oamenilor.

In continuare, D. Cantemir pomeneste despre joinarite", pe carele descrie astfel : niste femei, care joi inainte de Pasti obi.nuesc sa cu-treiere toate casele din Moldova in zorii zileiyi sa caute focurile, iar dacega,sesc vreo femeie dormind, o pedepsesc ca sA, fie lenesA la toate mun-eile in acel an" 367.

i aici D. Cantemir face o confuzie, deoarece din cite stim, joim5,-rita" pedepseste tocmai pe fetele si femeile lenese, care pin'a, la joiamare nu au ispfavit cu torsul ciltilor. In unele pg,rti ale tariff se obisnuia

un colindat special, organizat de feciori, in care se ironizau si uncoil326 Descrierea, III, p. 1 (180).327 Ms. B. A. R.P.R. 4555: fete curate" : Bobaita-Mehedinti, f. 237" Racii, f. 182,

Rosia, f. 171', Tismana, f. 217 si Urdan, f. 222r-Gorj ; Dejoiu, f. 373, Na'teesti, f. 381",Popesti, f. 407 si Stanesti, f. 413 '.-Vilcea ; fete nebune" : Albeni, f. 117" si Budieni,I. 134"-Gorj ; femei" : Balta-Mehedinti, f. 230" ; Dragoiesti si Crasna-Gorj, f. 29"; Otesani-Vilcea, f. 396' ; Galiciuica-Dolj, f. 50"; fiinte nevazute" : Rachita-Dolj, f. 99r ; duhurinecurate" : Gingiova si Valea Stanciului-Dolj, f. 84"; Ciortesti-Vilcea, L 433".

1 rs Ibidem trei fete" : Andreesti, f. 123', Tismana, f. 217 si Urdari, f. 222"Gorj ; Dejoiu, f. 373 Otesani, f. 396 si Stanesti, f. 413 Vilcea ; Galiciuica-Dolj, f. 60";cinci fete" : Buduieni-Gorj, f. 134"; sapte fete" Albeni-Gorj, f. 117"; Ciineni-Gorj, f. 145r-.

eao Ibidem: Cleanov, f. 329" si Ruptura, f. 271 Mehedinti; Bodesti, f. 329", Cior-testi, f. 433", Pojogi, f. 403" si Stanesti, f. 413. Vilcea.

850 Ibidem : Cleanov-Mehedinti, f. 242r -' ; Cirligei, f. 138, Dragoiesti si CrasnaGorj,f. 29"; Bodesti, f. 329', Ciortesti f. 433" si Pojogi f. 403r Vilcea.

351 Ibidem : Balta, f. 230, Bobaita, f. 237" si Cleanov, f. 242r." Mehedinti ; Licuriciu,f. 154" si Tismana, f. 217 Gorj ; Bodesti, f. 329", Ciortesti, L 433", Costesti, f. 342 Dejoiu,f. 373, Lapusata, f. 378", Otesani, f. 396', Stefanesti f. 413 si Sirineasa, f. 416 Vilcea.

353 Ibidem Licuriciu-Gorj, f. 154".353 Ibidem : Ciineni, f. 145r- Cirligei, f. 138' si Racii, f. 182 Gorj ; Dejoiu, f. 373

i Mateiesti, f. 381" Vilcea.356 Ibidem Birzeiu, f. 129, Budieni, f. 134" si Telesti f. 202 Gorj ; Ralcesti, f. 335r,

Orlesti, f. 391r si Pojogi, f. 403" Vilcea.355 Ibidem Popesti-Vilcea, f. 407355 Ibidem : Gina Mare, f. 264" si Ruptura, 271 Mehedinti.357 Descrierea, III, p. 1 (181).

i

:

1i

www.dacoromanica.ro

138 ADRIAN FOCHI 2()

chiar se pedepseau fetele lenee 358. Se pare ca aid este o confuzie icu aprinderea focurilor mortilor in dimineata zilei de joia mare, operaticmagic/ despre care am vorbit intr-altl parte ca fiind atestata Inc insecolul al XVII-lea '59.

Alt personaj demonic care are darul de a strica lini*tea i bunulniers al ca'sniciilor este zburatorul", care este o nalucg, ce intra noapteain casa In fete si mai ales la tinere m'Aritate de curind si face cu elelucruri necuviincioase toatg, noaptea i nu poate fi vazut" 3". Si aiciD. Cantemir nu se poate retine de la o malitiozitate care-1 caracterizeaai care adauga, o not/ atit de savuroas/ operei sale : Am auzit totuica unii barbati mai curajoi au prins pe ace,ti idoli zburatori i vazindu-icu trup ca i altii, le-au dat pedepse tueritate ". De remarcat ca atit,.I. Heliade-A/dulescu cit i M. Eminescu, atunci trod au intreprins lite-raturizarea acestei teme, au tratat numai prima versiune a traditieimitologice a lui D. Cantemir i anume predilectia acestui vampir pentrufetele nemaritate

Tin personaj nociv pare a fi i Miaz/noaptea", despre care D. Can-temir spune ea este o fantomA ce umbla ping, la miezul nopti_i pe larg,spintii, luind diferite infati/ri i apoi dispare 362. Nu pomenete ins./nimic despre atributele ei. In basmele poporului nostru, miazanoaptea"are cu totul alte rosturi 363.

Striga", al drui nume D. Cantemir it deriva, din grecete, trebuieidentificata cu personajul ,Avestita, aripa satanei sau Samca". Se spuneca ea omoara, in diferite feluri copiii nou nascuti Aceasta, superstitie emai frecventa, In transilva'neni. Ei spun cg, indata,ce striga, segasesc copii morti in leagan fg,r/ fi avut vreo boal/. Dad b/nuescde asemenea crima, pe vreo baring, o arund intr-o apa curgatoarelegata de mini *i de picioaye ; dad, se inead, zic ca e nevinovatg, ; data,sta deasupra, crezind atunci Mr/ nicio cercetare ca, e vinovata,, o and devie chiar dacebatrina ar sustinea ping, la ultim.a r/suflare nevinovatia ei" 364.Afirmatia lui D. Cantemir este foarte grava, nu atit prin neclaritatea eicare imbing credinte mitologice en acte de vrAjitorie, ci pentru faptul caeste, din cite tim, singura mentiune despre aa-zisa judecat/ diving"la romini.

In fine, ultimul personaj demonic de care se cup/. D. Cantemir estetricoliciul" pe care-1 identifica, aka cum am mai arg,tat, cu francezul

858 T. Pamfile, op. cit., I, pp. 103-108; Marcel Olinescu, op.453 ; Cfr. I. M u 1 e a, Joimdri(a in A.Z.N.P. [o p] : Comuniciri de folclor in1957 a Acadamiei R.P.R. Revista de folclor", an. 3 (1958), nr. 1, pp. 95 -96.

"9 Adrian Foch i, op. cit., pp. 65-56.360 Descrierea, III, p. 1 (182).361 Ion Heliade-Radulesc u, Opere. Tom. I, Ed. D. Popovici,

balada Sburtitorul, 186-189 ; M. E m i n e s c u, Poezii. Ed. T. Maiorescu,Co/in, pp. 203-216.

362 Descrierea, III, p. 1 (182).263 T. P a m f i 1 e, op. cit., I, p. 254; M. Olinescu, op. cit., pp. 4 60 461

purtitoarele odor trei conace de noapte".364 Descrierea, III, p.1(182). Cfr. T. P a m f i 1 e, op. cit., I, pp. 237 243

op. cit., pp. 423-426 ; N. Cart o j a n, op. cit., I, Bucurelti, 1929, p. 148 149,164 bibliografia.

cit., pp. 452sesiunea general/

Bucurelti, 1939:Bucureti, 1885:

: una dirt

; M. Olinescu,161-162,

umblasl

01.

www.dacoromanica.ro

21 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF $1 FOLCLORIST (II) 139

loup garoir. i aici este vorba mai molt de un act de vr5,jitorie deci:despre un fapt mitologic. Este vorba de me,tamorfoza unor oameni Lilupi si alte animale salbatice care pot provoca nenorociri insemnatenilor si turmelor 955.

Dar in afara de aceste 9 personaje demonice, D. Cantemir cunoastesi 4 personaje mitologice binefacatoare (de fapt 5, data admitem si peMano" alaturi de Lado"). Am aratat mai sus ca in privinta lui Lado",D. Cantemir 10 is informatia din Sinopsis-ul chievian r-65. Acestuia el iiataeaza pe Mane si pentru amindoi face urmatoarea constatare : Lado"si Mano" ale caror nume se invoca mai mutt la nunti de catre femci,banuim ca ar corespunde cu Venus" i Cupido" i arata divinitatlle

' care prezideaza la amorul nuptial" 367. Pe Mano" 11 mai pomenesteodata in Hronic 3682 de asemenea alaturi de Lado", reluind o vorba alui Miron Costin 959. Dar deli personajul a fost luat din traditille sla-vilor, D. Cantemir incearca o identificare in domeniul mitologiei greco-latine.

Alt personaj binefacator este zina" pe care o deriva etimologicdin Diana". El observa insa ca termenul este putin intrebuintat la sin-gular, deoarece desemneaza niste mici fete foarte frumoase si datatoarode frumu.seti" 37. Aprecierea lui este in general justa

Alte personaje binefacatoare slut ursitele". D. Cantemir stie despreele ca ar fi dou..6 fete (in loc de trei), care vin la nasterea copilului, iidaruiesc insusiri ale sufletului si corpului si prevad toate cele bune sirele pe care el are sa be Intimpine" 372. El se multumeste numai cu

363 Descrierea, III, p. 1 (182). Cfr. M. Olinesc u, op. cit., p. 445.3" Sinopsis, Ed. 1785, pp. 46-47. Dam traducerea pasajului dupa Ms. rom. B. A. R.P.B.

nr. 204 f. 14v : Al patrulea idol Lado. Pre acesta 11 avea Dumnezeul veselii i a toatA bunanorocirea. Cei ce s'a., gatiia de nunta aducea lui jartva, spre ajutoriul lui Lado, parindu-lefor a citiga vista cu dragoste veselie buns. aceasta i uriciune din slujitorii de idoli cei maivechi au qit, carii pre oare carii Dumnezei Lela i Polela u cinstiia, ale carora urit de Dumne-zeu nume i pina acum prin oarele care laturi la adunare ci jocuri graesc Leliu i Poleliu i striga.Aiderea, i pre mama lui Lealo i a lui Polealiu Lada o tints Lad Lado, i veche amagire idoleasciiacestui idol la veselii de nunta, in miini plesnind i in masa batind tints i de aceasta sa cade tutu-ror pravoslavnicilor crectini, de tot a sit feri, ca nu pentru nedecteptarea sa-i vie muncile de ladmnezeu". Ms. rom. nr. 770 18' : in loc de adunare", scrie hore" i in loc do in tniini pies-nind", scrie batind din palme" ; Ms. rom. nr. 249 f. 15' : pe la giocuri i pe la nunti" ibat cu minule i loves cu palmele cintind" ; Ms. rom. 2353 f. 25' : la fel ca ms. nr. 204, dargloseaza, pe margin : Lelo, drag Lelo" ; Ms. nr. 101 f. 16' : pre la hore i giocuri" qibat cu miinile i lovisc (sic 1) in palme".

367 Descrierea, III, p. 1 (179-180). Prima mentiune a numelui acestei zeiati la not segasete in Miron Co s t i n, Letopiselut fdrii Moldovei de to Aaron Vodd tncoace. Ed. P. P. Pa-naitescu, Bucurecti 1958, p. 135, in legiltura cu nunta domnitei Ruxanda, fiica lui Vasile Lupu,cu Timu Hmielnitki : e Ruscile cu Lado, Lado" pen toate unghiurile s.

368 Hronicui, p. 295.333 Costin Miron, De neamu/ moldovenilor. Din ce lard au iefit strilmofii tor. Ed. C.

Giurescu, Bucureti, 1914, p. 38.3" Descrierea, III, p. 1* (180).371 T. Pamfile, op. cit., I. pp. 79 -80; M. Olines c u, op. cit., pp. 418-419.372 Descrierea, III, p. 1 (180).

oarne-

Si

www.dacoromanica.ro

140 ADRIAN FOCI-II

relatarea credintei, farg, a mai pomeni sau descrie obiceiurile piacticatede popor cu aceastA ocazie373.

In fine, ultima divinitate de acest gen, pe care o pomenete D. Can-temir, este papaluga". Aceasta insa am cercetat-o intr-alth parte, deoa-rece in mentiunea lui D. Cantemir ne interesa in primul rind. descriereabbiceiului i textul ritual care se cinta pentru a o determina pe papa-lugit" sa trimita ploaie 3".

D. Cantemir mai pomenete printre numele de zeitati populare io sums de nume de obiceiuri ca dragaica" 3", sinzienele" 376, colinda"377,turca" 378 1 chiraleisa" 376, in legaturA cu care se ineala. Tot erorisint i cele dou'a ciudate identifidtri cu caracter mitologic pe care le facecu privire in doing" 380 i la Heoile", despre care spune ca se intre-buinteaza in cintecele de jale (bocete) nu ca interjectiuni ci ca i cum arinsemna o anumita persoana" 381.

Ori care ar fi erorile lui D. Cantemir in legatura, cu identificareapersonajelor mitologice de mai sus, cu stabilirea originii for geneticeon cu determinarea atributelor for functionale, este clar ca toate men-tiunile lui sint deosebit de importante pentru folcloristica noastra i ca nupot fi minimalizate ca fapte istorice i culturale. Aceasta cu atit mai multcu cit, dupa cum am aratat la inceputul acestui paragraf, D. Cantemirse conduce principial (geneza mitului in general) i metodologic (origineamiturilor poporului romin), dupa o conceptie tiintific6 precisA i, pentruvremea lui, desigur inaintat6.

VIIILa capatul acestei cercetAri este necesara o scurta oprire totaliza-

toare. Ceea ce se remarca de la primul contact cu opera invatatului moldo-vean este cantitatea materialului folcloric i etnografic pe care 11 cu-prinde. Sub acest raport, gruparea materialului este insa inegalg,in frunte situindu-se materialul referitor la romini, apoi eel referitorla turci i in ordine descrescatoare la celelalte popoare orientale :tatari, circasieni, peri, arabi etc. Aceasta tine bineinteles, de scopulurmarit de autor i de mijloacele de investigatie pe care le-a avut laindeming. De asemenea, de la bun inceput, frapeaz5, i varietatea acestuimaterial. In general, D. Cantemir pare sa, fi urmarit scopul de a realiza

373 Cfr. S. Fl. M a(Ursitoarele), pp. 149

,op. cit., pp. 237 239.374 Descrierea, II,375 Ibidem, III, p.376 Ibidem, III, p.377 Ibidem, III, p.

r i a n, Nascerea la romani. Stadia etnografica, Bucureti, 1892, cap.160 i T. Pamfile, op. cit., I, pp. 1-19; M. Olinescu,p. 1 (181).1 (180).1 (181).1 (181) dupa Sinopsis-ul arittat mai sus, vezi nota noastra nr. 92.

378 Ibidem, III, p. 1 (182).379 Ibidem, III p. 1 (181).380 Ibidem, III, p. 1 (180).381 Ibidem, III, p. 1 (180).

22

cif

www.dacoromanica.ro

23 DIMITRIE CANTEMIR ETNOGRAF SI FOLCLORIST 4 4

o viziune cit mai complexa a vietii popoarelor despre care a scris, insanu a acordat o atentie egala tuturor faptelor de folclor i de etnografie.De aceea, din opera sa lipsesc, In mare masura, elementele de culturamaterials, in tratarea carora el nu depaete modelele sale contemporane,de uncle pare sa fi primit imbolduri i influente. CIt privete elementelede cultura spirituals, trebuie de asemenea sa recunoatem ca reprezen-tarea for In opera lui D. Cantemir este inegala. Dei cunoate rnanifesta-rile culturale populace care s--au exprimat in productii artistice, invatatulmoldovean se ocu.pa cu precadere de obiceiuri, credinte i superstitii. Incadrul acestora, el arata o preferinta specials pentru riturile de nunta ide inmormintare, dei nu neglijeaza nici domeniul riturilor magice icredintelor cu caracter mitologic. 0 larga utilizare, ca document istoric,de data aceasta, acorda legendei i traditiei. Dar credem ca am aratatcu Indestulare ca D. Cantemir n-a trecut insensibil nici pe linga muzicapopulara i dansul popular, pe linga basm 1 snoava, pe lingd provei b izicatoare. Aa incit, cu toata inegalitatea de care vorbim, intilnim inopera sa o surprinzatoare varietate tematica, ce merge de la simpla men-tiune pitoreasca pins la amply descriere de fenomene folclorice deosebitde complexe i de dificile. Aceasta inegalitate de tratament ii are desiguro justificare, MO, ea nu rezulta de nicaieri din opera sa.

Daca e sa vorbim despre calitatea materialului documentar oferitde D. Cantemir; e necesar sa remarcam scrupulozitatea observatiei 1precizia descrierilor. Uncle controale efectuate in cursul lucrarii au de-monstrat aceasta. Este Ins normal ca in destul de numeroase cazuri

constatam 1 uncle lipsuri. Acestea se datoresc modului de inform are,insuficientei de documentare, dar mai ales faptului ca pe vremea aceeadisciplina nici nu era 'Inca intemeiata, iar normele unor asemenea eerce-taxi neformulate Inca. Trebuie de asemenea sa mai adaugam la aceastai faptul ca D. Cantemir a subordonat argumentul folcloric i etnografic

necesitatilor de ordin istoric.Dar am mai aratat ca folosirea acestui material nu este arbitrary

i intimplatoare. Ea se Incadreaza Intr -un sistem general de gindire iIntr-un mod coerent de a urmari scopurile tiintifice pe care i le-apropus. Dincolo de faptul politic, economic i social, D. Cantemir vizeazai faptul cultural, in care vede complementul indispensabil pentru intele-.gerea complexitatii vietii unui popor. Conceptia aceasta unitary a deter-minat i metodologic stru.ctura unor opere ale sale, cum sint DeseriereaMoldovei i Carte despre sistenval salt stares religiei mahomedane. In cele-lalte opere, materialul a fost folosit In loCurile undo dovedea utilitatea.De aici necesitatea, pentru studiul nostru, de a-1 grupa divers, recunoscindtotui autorului meritul de fi constituit un sistem propriu i o clasi-ficare personals a lui. Sub acest raport, D. Cantemir poate fi socotit un.adevarat precursor.

Yn cea mai mare masura, materialul transmis de D. Cantemir este-5i in prima mentiune istorica, ceea ce desigur ii confers un sensibil spor

(11)

sa

iii

a-0

www.dacoromanica.ro

142 ADRIAN FOCHI 21

de valoare documentarg. Faptul nu se refer numai la materialul privindpoporul romlu, ci si celelalte popoare care an intrat in orbita interesuluiOm. In chipul acesta, elementele de folclor si de etnografie cuprinse inopera sa constituie o baza*, istorica, indispensabilA pentru cercearile deacest gen atit cele rominesti, cit $i cele de orientalistica. Oricite criticide amanunt i s-ar putea aduce, faptul crt, la 250 de ani dupg moartesintem obligati sa recunoastem tradnicia si valoarea operei sale, este unmerit ce nu se poate pune la ludoiall, D. Cantemir raminind, in moddefinitiv, pgrintele etnografiei si folcloristicii rominesti si, probabil, si Alcelei orientale.

www.dacoromanica.ro

NOTIUNEA DE MOCAN" IN PASTORITUL ROMiNESCION VLADUTIU

Trasaturile etnografice caracteristice, influentele reciproce de trai..,i cultura intre grupe de populatie din zone invecinate sau regiuni maidepartate pot fi studiate mai profund, atit din punctul de vedere al dez-voltarii for istorice at si sub raportul extinderii for geografice, prin sta-bilirea exacta a sensului pe care-1 au denumirile si poreclele diferitelorgrupe de populatie. Uneori, cum este cazul in domeniul pastorituluitranshumant la romini, stabilirea precisa a continutului acestor denumiricapita o insemnatate deosebita, ajutind in chip substantial la clarificareaunor probleme privind procesul de formare si dezvoltare a unor trasaturicomune culturii noastre populare.

Este stiut ca bunurile de cultura, o data cn deplasarea purtatorilorlor, se transmit si se preiau si pe aceasta tale, ca nu arareori, chiar ande vorba de un element de cultura materials, este greu de stabilit dacaavem de-a face cu un produs al creatiei locale, adica data acesta a aparutca rezultat al conditiilor dezvoltarii social-economice locale sau dataprezenta lui este o urmare a relatiilor cu populatia unei alte zone sauregiuni.

Pe de alta parte, materialele de arhiva nu cuprind intotdeaunadate suficiente care sa permita stabilirea cu certitudine a deplasarilormembrilor diferitelor grupe de populatie si mai ales a moc7ului in carese efectuau aceasta. iVlarturiile etnografice, care prin insasi metoda decercetare a acestei stiinte sint rezultate ale unor riguroase cercetari directea realitatii de teren, ne dau posibilitatea de a cunoaste mai amplu siprecis felul in care s-au desfasurat aceste deplasari, precum si urmarilefor in cultura populara. Or, miscarile sezoniere cu caracter regulat, lacare ne referim in special, cu deosebire transhumanta an avut unrol important in procesul de creare si dezvoltare a unor trasaturi comuneale culturii noastre populare.

Dintre termenii generici atribuiti pastorilor transhumanti romini,cea mai mare raspindire pare sa o aiba termenul mocan, care in pastoritul

www.dacoromanica.ro

144 ION VLADUTIU

romlnese are o insemnatate aparte datorita mai multor imprejuraria) denumirea mocan a primit, in evolutia sa istorica, mai multe sensuri ;b) are continut diferit in diverse regiuni ale tarii ; c) aria sa de raspindirea depasit hotarele tarii noastre eu un sens ce -1 &rein pastoritul rominese.

In limba roming, in general, termenul mocan se foloseste nu numaiin legatura Cu practicarea pastoritului. In satele din sudul Oltenieipartial in sud-vestul Munteniei, dupa, date culese de not pe teren, mocanisint numiti cei ce vin de la munte cu mere de vinzare, iar in cimpia Tran-silvaniei mocani li se spune la toti eei ce yin din Muntii Apuseni la luerarileagricole sezoniere. Un alt sens, si anume eel de indicare a originii dintr-oanumita zona, se des termenului mocan atunci eind sint numiti in acestfel locuitorii dintr-o anumita parte a Muntilor Apuseni (zona de eultnidenumita Mocanime") si care se ocupa cu agricultura i cre'terea vitelor I.In regiunea Huedinului, Hategului, Ighiului denumirea se intrebuinteazain sens de taran originar din zona de munte 2. Adeseori cuvintul mocanse foloseste si in sens peiorativ. Toate aceste intelesuri ale cuvintuluimocan, nefiind legate in mod nemijloeit de pastorit, nu intra, in conseeinta,in sfera temei acestui studiu.

In studiul de fates ineeream sa, dovedim ca denumirea de mocan inpastoritul rominesc nu a avut o existent& statics, ca intelesul cuvintuluimocan, privit istoric, a evoluat in timp, iar geografic, in regiuni diferitea capatat sensuri diferite. Ineeream, adica, sa urmilrim insusi pro-cesul de evolutie al unor denumiri de grupe de oieri transhurnanti, in specialdenumirea de mocan, si sh le eunoastem cauzele.

Am adauga la eele mentionate ca etimologia cuvintului mocan nua fost en totul elucidate ping, in prezent. Unii lingvi ti ca N. Draganuetc., considers cuvintul mocan ca derivat din ungurescul mokany ombaddran, grosolan" 3, altii I. Candrea, de pilda, consider posibilaoriginea cuvintului 'mean, de la moacci, eiomag, bites eiobaneasea" 4, iarT. Papahagi emite ipoteza ca mocan ar putea avea origine sudica, elintilnindu-se la arominii din sudul Dunarii sub forma moceani 5. Dezbatindetimologia cuvintelor pcicurar si cioban, Sextil Puseariu se ocupa tangentialsi de termenul mocan in inteles de cioban, 11 fixeaza pe harta in zona euprinsaintre Birlad, Bimnieul-Sarat, Braila 6 (v. harta nr. 1), fares a merge ,Insa

1 Teofil F r f n c u, si George Ca n d r e a, Romlnii din Muntii Apuseni (Molii),Bucuresti, 1888, p. 26 ; Valeriu Butur a, Addposturile temporare in sud-estul munfilor Apu-seni, Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1957 si 1958", Cluj, 1958, p. 97 -98.

2 Cf. Dicfionarul limbii romine, Manuscris la Institutul de lingvistica al AcademieiR.P.R.

3 N. Draganu, Mihail Ha lici (Contribufie la istoria culturald romineascd dinsec. XVII), Dacoromania", anul IV, 1924-1926, partea I-a, Cluj, 1927, p. 155. Parerea luiN. Draganu este Impartasita intr-un studiu recent si de N. A. Constantinescu vezi N. A. C o n -st a n t i n es c u, Dictionar onomastic rominesc, Editura Academiei R.P.R., 1963, p. 325.

4 I. A. C a n d r e a, Gh. A d a m e s c u, Dicfionarul encirlopedic austral, p. 793.5 Cf. Addenda, Dacoromania", anul IV, 1924-1926, partea a II-a, Cluj, 1927, p. 1664.

Yn recenta sa lucrare referitoare la dialectul aromin T. Papahagi identified cuvintul molleancu mofan ; vezi T. P a p a h a g i, Dicfionarul dialectului aromin, general si etimologic, EdituraAcademiei R.P.R., 1963, p. 703.

Sextil Pus c a r i u, Limbo rominci, vol. 1, Bucuresti, 1940, p. 201 si harta nr. 13.

2

:

i

www.dacoromanica.ro

3 NOTIUNEA DE MOCAN IN PASTORITUL ROMINESC 145.

mai departe cu analiza etimologica a acestui cuvint sau cu urmarirea,procesului salt 'de rAspindire. Intelesul de cioban al cuvintului mocan estesubliniat de asemenea intr-un studiu mai recent de I. Coteanu, care exa-mineaza prin prisma legilor geografiei lingvistice raspindirea cuvintelor

;a/alareVera ornol

All Ilicrilf I4

of ll Clgcar,girded .4lea11 1111111 ql/ / RP ghi:7 I

Sew //1111I/ V7 , Mum'

J 11/7/46//0,01/Ae,8r d /ba &h., 1

6S/gha

J'M I fag:Ir a ITugaiII ill

.

. o

/0 Perraram

la /ma

Back

6IMargh/II19fr?"

le la

o Cimpumn'

o PMueg,% etc

BUCUREST

Cram

T rnuAa

liana nr. 1. Raspindirea trrmenilor cioban, pdcurar, mocan. Duo Sextil Pus car iu, LimboRominci, vol. I, Bucuresti, 1940, h. 13. 9

cioban i peicurar 7. Acad. Iorgu Jordan, aratind raspindirea termenuluimocan in toi)onimia romineasca ii consemneaza, pe prim,. plan, sensulsinonim pentru ardelean pentru pastor, cioban, oier, amintind si sensulpeiorativ al cuvintului 8. Cunoa0erea multilaterala a procesului de evo-lutie al intelesului pe care-1 are notiunea de mocan, ca de altfel i eluci-darea etimologiei lui, constituie insa i pe mai departe probleme ce Iia0eapta, dezlegarea.

Yn intelesul mai general, de locuitori din anumite sate de muntece se ocupa% cu cre0erea oilor i a cornutelor, adica in gems profesional,termenul mocan a fost consemnat in zonele Sacelelor, Branului, Covasnei,

7 I. C o teen u, Elemenle de dialectologie a limbii romine, Bucure$ti, 1961, p. 43-48.8 Iorgu I o r d a n, Toponimia romineasai, Editura Academiei R.P.R., Bueuretir

1963, p. 296.

si

www.dacoromanica.ro

140 ION VLADUT1U 4

Bretcului, Cainului, Putnei 9. Exists i definitii prin care unii autori,cu toate ca prin mocani inteleg in principal crescatorii de animale dinSacele, Covasna, Bretcu, extind acest termen asupra tuturor locuitorilordin satele din regiunea subalpina, considerindu-1 sinonim cu muntean1.

In studiile efectuate in trecut asupra pastoritului rominesc de catregeografi, lingviti, istorici etc., cercetatorii au fixat adesea i sensul ter-menului mocan. De regula, acesta a fost cdnsemnat in intelesul gasit Inzona cercetata la data respective, MA, a i se analiza evolutia i aria deraspindire a diferitelor sale sensuri. Astfel, denumirea' de mocan in sensulprofesional de crescator de animale este fixate in zona Sacelelor ti impre-jurimi de Emm. de Martonne 11, G. Moldovan 12, A. Veress 13, G. Moro-ianu 14, I. Ghelasse 15 i altii, in depresiunea Trei Scaune, de G. Moldovani

altii, in Baragan de Ovid DensuOanu 17, Emm. de Martonne 18, MaraN. Popp 16, in Buzau de V. Dumitriu 20, Emm. de Martonne 21, in Vranceade I. Diaconu 22, in Muntenia i Dobrogea de N. Dragomir 23, Ion Geor-gescu 24, Mara N. Popp 25, D. Sandru 26 etc. In unele din 4ceste lucrari seconsemneaza sensul de oieri originari din Transilvania. Semnificatia

9 Ioan T u r c u, Excursiuni pe munfii Tdrii Birsei i ai Feigarasului din punctul Laom" de pe Bucegiu" pind dincolo de Negoitcl", Brasov, 1896, p. 34 ; Silvestru Moldova n,Tara noasird. Descrierea pdstorilor Ardealului de la Mures spre miazd-zi si valea Muresului,Sibiu, 1894, p. 241.

10 Dr. C. D i a c o n o v i c h, Enciclopedia romind, torn. III, Sibiu, 1904, p. 303.Emm. de Mar t o n n e, Viala pdstoreascd in Carpafii Romini, extras din Convor-

biri literare", anul XLVI, 1912, nr. 2, p. 3.12 Moldova n Gergely, A magyarorszcigi romdnok, Budapest, 1913, p. 11.13 Andrei V e r es s, Pcistoritu/ ardelenilor in Moldova i Tara Romineascci (pine/ /a 1821),

Academia Rominii. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. VII. Mem. 6", Bucuresti,1926, p. 1.

14 G. M or o i a n u, Chipuri din Scicele, Bucure0i (1938).15 I. Ghelasse, Mocanii. Importanfa si evolutia for social-economicci in Rominia,

Bucuresti, 1944, p. 17.16 Moldov an Gergely, op. cit., p. 11.17 Ovid Densuianu, Pdstoritul la popoarele romaniceinsemncitalea lui li