F i e t l u l u a.'fcoaa.a.raa.ezvtia.lia.l : pe unu anu 10 fl., pe siese lu n i 5 fl., pe tre i lum 1 fl. 50 c r. — T ieri es te rn e 12 fl, pe unu anu séu

28 fran c i.

Redactiunea si Administratiunea:Brasiovu, p ia ti 'a m are N r. 22. — ,G a z e t 'a “ ese:

J o i ’a si O u m in e c ’a .

-A-EL-Cll-U. .t t t-A .w --u.aa.cl-va.r3.le :

u n ’a serie garm ondu 6 cr. si tim bru de 30 cr. r . a. p en tru flacare publicare. — S criso ri n e fran ca te nu se prim escu. — M anuscrip te nu se

re tra in itu .

S e p r e n u r a e r a :la poştele c. si r . si pe la dd. coresponden ţi.

Nr. 2 . Dumineca 6 j 18 Ianuariu 1 8 8 0 .

Brasiovu, 5/17 Ianuariu.Si pe aceia, cari s’au mai indoitu in aceea* câ

Ungari’a este bolnava, intemplarile petrecute dilele aceste in Budapest'a, au trebuitu negresitu se-i MBTÎDga, câ statulu ungaru sufere de nesce friguri periculóse sociale si politice.

Tieranulu nostru cu mintea lui simpla dér’ sanatósa dice, câ reulu ce se afla in trnpu „trebuie se iésa*, si candu se arata unele semne esterióre, se bucura si le considera, câ semne ale insana- tosiarei.

Stâmu noi si in casulu din cestiune faţia de o asemenea aparitiune, care s’ar’ potó tălmăci, câ anu semnu, câ merge spre mai bine ? Sunt óre scandalele ce se repetu in modu progressivu, sunt duelele si demonstratiunile de pe stradele capitalei notare unu semnu, câ insanatosiarea organismului soeialu si politicu alu statului este aprópe?

Ar’ fi bine se fia asia, dér’ ni se pare, oâ a- ceia au dreptu, cari dicu, câ in Uugari’a trebuie se se faca mai reu, cá se póta fi mai bine.

Ce insémna acést’a? Acést’a insémna, câ reulu care s’a adunatu, cu deosebire in cei doispre- diece ani din urma, in organismulu statului ungu- retcu trebuie se iósa, cá versatulu pe trupu, si in urma acóst’a patientulu trebuie se sufere mai multu ptoia ce se va fini processulu bóléi.

Intemplarile din Pest’a ne dovedescu, câ in a- deveru s’au aratatu pe corpulu Ungariei primele pete, cari ne facu se conchidemu la o stare acuta a bóléi. Este o lege a desvoltarei naturale ome- nesci, câ fiacare gresiéla si cea mai mica cu timpu isi afla resbunarea s’a. Si in Ungari’a gresielele s’au facutu cu carulu. Ocasiunea a si fostu prea seducatóre.

Prin joculu impregiurariloru unui poporu micu, plin’i de mandria si de poft’a de a domni, ’i succede asi castigâ drepturile, ’i succede a esclude pe popórele colocuitóre, cari forméza maioritatea po- ratiunei, dela participarea egala la beneficiele drep- turiloru tierei, si devine iu fine conducötonu alu politicei intregei monarchie si prin acóst’a data- toriu de tonu chiaru si in concertulu statelo u europene. Aceste successe mari neaşteptate poteau se ametiósca si pe nesce ómeni cu flegma necumu pe Maghiari, cari numai flegmatici nu sunt?

Câ omulu, care multa vreme nu s’a impartasitu de una bunu si dupa aceea intrandu in posessiunea lui esclusiva, traiesce in resfótiu, asia au crediutu si Maghiarii dela 1867 incóce, câ lumea este a loru si câ nimicu nu le mai stâ in cale câ se de- yina mari, bogaţi si poternici. Ei uitara in foculu loru, câ capitalulu este numai unu resultatu alu muncei îndelungate si neobosite si credeau, câ sór- tea voiesce se faca cu ei o esceptiune. Noroculu inse vine si se duce si numai acolo e stabilu unde ómenii ilu sciu pretiui.

Maghiarii inse nu au sciu tu pretiui destulu fa- vorulu sórtei, ei tieneau si tienu inca, câ au trebuitu se vina tóté asia ba câ au dreptu a se asteptâ si la mai multu si pe contulu acest’a au pecatuitu, au abusatu de poterea si iufluinti’a loru si urmârile ? Se arata acuma.

Afacerea Verhovay-Majthényi arunca o lumina posomorita asupra giurstariloru sociale si politice in Ungari’a. Aci se combătu doue estreme, cari caracteriséza era actuala si aceste estreme snnt : fauatismulu si egoismulu fara margini.

Yerhovay este fidelulu representantu alu fanatismului „liberaliloru“ cari nu se sfiescu nici astadi a pretinde „Minden ember legyen ember és magyar“ (Totu omulu se fia omu si maghiaru), ear’ baronulu Majthényi este incarnatiunea egoismului aristocraticu, care tiene câ : ,,Domni’a este numai a Domniloru!“

Yerhovay descopere in diuarulu seu modulu ne- corectu prin care domnii cei mari si-au satisfacutu poftei loru de a se imbogati, Majth&iyi ilu pro- v6ca la duelu, pentru câ dupa ideile eeloru mari „stang’a nu are niciodata dreptu de a sci ce face drdpt’a.“

Si ciue profita din acâst’a lupta? Negresitu, câ nu poporulu, nu libertatile lui voru esi invinge- tOre din corruptiunea ce se desvelesoe astadi înaintea ochiloru lumei, ci din cârt’a eeloru doi lesne p6te esi invingâtoriu alu treilea7 care stâ de multu la panda, — absolutismulu. Pe stradele din Pest’a in 14 a lunei curente militi’a provocata a datu focu, si doue vieţi au cadiutu victima agitatiuniloru nebune ale popornlui din capitala.

Ce are de gandu dlu Tisza? Este 6re absolutismulu tin t’a, spre care voiesce se impinga nai’a statului ? D3ca ar’ avâ in adeveru intentiunea de a pune in pracsa teori’a lui Griinwald Bela, atunci suntemu siguri, câ s’ar’ conviuge prea iute, câ a sapatu numai gr6p’a natiuuei sale.

Duelulu Verhovay-Majthényi.Dupa scandalu vine duelulu si dupa duelu vinu

nóue scandale si ear’ nóue duele si asia merge mai departe cu gratia iu capital’a Ungariei. Si scandalulu ultimu cu institutulu de creditu fonciaru poporalu a fostu ilustratu printr’unu duelu c’unu sfôrsitu tragicu si care póte se aiba inca consecen- tie grave, câci deja a alarmatu tóta poporatiunea din Budapest’a. Casulu s’a petrecuta in chipulu următori u :

Precumu scimu, corniţele Paul F e s t e t i c s , presiedintele institutului de creditu, este incurcatu iu afacerea acestui institutu. Cu deosebire l’au compromisu câteva scrisori scrise cu man’a s’a propria si publicate in diuariulu »Függetlenség*. Redactoru-siefu alu acestui diuaru este deputatulu luliu Y e r h o v a y , cunoscutu de pe timpulu de- monstratiuniloru cu softalele turcesci si de candu cu spargerea ferestriloru ministrului Tisza, si care se bucura de o poporalitate iusemnata la classele de josu ale capitalei. Yerhovay priu publicarea scrisoriloru compromitietóre ale comitelui Festetics si^a atrasu ur’a neimpacata a casinei nationale a- ristocratice din Pest’a si de aceea membri casinei se fi hotaritu, câ unu Iu dintre ei se provóce la duelu pe indiscretulu si pré infocatulu Yerhovay cu atàtu mai vêrtosu, câci a avutu cutezarea a atacâ in fói’a s’a intrég'a aristocraţia si pe marele ei consiliu din casin’a naţionala. Corniţele Festetics erá celu ofensatu, dupa tóté regulele ar’ fi trebuitu dér’ élu insusi se céra satisfactiune dela Verhovay. Festetics inse a inghitîtu palm’a si ap referitu de a tramite in locuiu seu pe amiculu si cumnatulu seu baronnlu Isidoru M á i t h é n y i, pentru câ se se bata cu Yerhovay. Se asigura, câ acesta baronu este cunoscutu de unulu din aceia, cari nimerescu mai bine cu pistolulu.

Baronulu Majthényi s’a dusu in urm’a acést’a la Yerhovay si cu tóté câ acest’a ia aratatu actele autentice l’a numitu unu calumniatoru si a provo- catu astfeliu unu duelu. Verhovay si-a alesu de secundanţi pe br. Mednyánszky si pe deput, Komjáthy, ear Majthéüyi pe br. Uechtritz si pe Be- nitzky. Duelulu avú locu in 10 Ian. st. n. pe campulu Rákos in apropiarea orasiului. Alegerea armei a avut’o Yerhovay ; elu a alesu sabi’a de- clarandu, câ afacerea se va terminâ numai dupa ce unulu din duelanti va fi greu vulneratu. Dupa a- cést’a disera secundanţii lui Maythényi, câ acest’a e de 56 ani si sufere de dureri asthmatice, nu este cu putintia prin urmare se fia constrinsu a se duelâ timpu atâtu de indelungatu. Dupa acést’a s’a decisu, câ duelulu se urmeze cu pistólele. La a dou’a dâtatura din palmi trasera ambii duelanti;

amendoui remasera in pecióre. Cu bucuria mersi secundantulu lui Yerhovay, br. Mednyáuszky, spre acest’a si-i dise : „Bine, câ afacerea s’a terminatu fericitu !* Verhovay respunse câ semte câ lu apasa ceva in partea stânga a spatelui; medicii veniră ’i desfacura roculu si aflara, câ peptulu ’i erá plinu de sânge. Dupa ce i s’a legatu ran’a Yerhovay merse acasa si inca avu poterea se se urce pe scări; elu nu ’si perdü consciinti’a nici unu momentu si ceru numai, cá ómenii sei se aiba grije cá fói’a se apara punctualu S’a constatatu, câ glontiulu i-a intratu iu partea dreapta a peptului ; pâna acuma nu a succesu mediciloru alu scóte afara si vieati’a lui Yerhovay este fórte periclitata. Indata dupa ce au auditu despre vulnerarea lui ilu visitara mulţi diuaristi si deputati.

La initiativ’a eeloru dela „Pesti Napló“ indata dupa duelu se adunara redactorii tuturoru diuare- loru din Budapest’a la o conferintia, in care au datu cu totii urmatórea declaratiuue: „Redactorii foiloru mai josu numite protestéza in numele loru precumu si a colaboratoriloru loru in contra pro- cederei, ce a observat’o d. br.Májthényi si secundanţii sei in contra d-lui luliu Verhovay. Ei nu potu se considere acóst’a procedere, câ un’a, care a trebuitu se urmeze necessarminte din regulele cavalerismului si o declara de unu atacu neindrep- tatitu, indreptatu in contra libertatii de opiniune a pressei. Ei declara, câ prin asemeni pasi violenţi nu voru lasá a fi scurtaţi in drepturile si dato- riele loru diaristice. * Representate au fostu diua- re le : Hon, Napló, Egyetértés, Pester Lloyd, Ellenőr, Pester .Journal, Pesti Hírlap, Budapest, Magyar- ország, Vasárnapi Újság, Független Hírlap, Ma- yarország és Nagyvilág, Hölgyek Lapja, Magyar Föld, Közvélemény, Magyar Jogász, Fővárosi Lapok, Neues politísches Volksblatt, Politisches Volks- blatt, Függetlenség, Neues Pester Journal, Magyar Korona, Havi Szemle, Képömüvészeti Szemle, Koszorú, Uj-Budapest.

In tr’aceea in 11 1. c. sér’a câtra órele 10 se adunâ o snultime mare de poporu inaintea casinei naţionale in strad’a Hatván, care erupse in strigări sgomotóse de „Éljen Verhuvay!“ „Josu casin’a !* „Josu cu Majthényi!“ Le a frakkos bandával s. a. Politi’a sosi si provocâ pe ómeni a se departá. A- tuuci ómenii incepura a se imprastiá; dér’ dupa vreo10 minute sosi unu nou contingentu de peste o suta de studenti cu-o mare mulţime dupa ei si strigările de “Eljen Verhovay“ „Josu cu Casin’a!“ se repetira. Sosindu si directorulu politiei Thaisz fú salutata c’anu „Josu cu Thaisz !•* Deodata s’audi in se : militi’a vine, si unu plutonu de infanteria sosi sub comand’a unui capitanu. „Marsiu cu soldaţii, nu ne trebuie soldaţi !‘; cu aceste strigări au fostu salutati soldaţii. Capitanulu comaudâ trupe- loru se inainteze cu baionet’a ; o lovire sangerósa parea neamanabila. Atunci iutervenira deputatii Emericu Szalay si Otto Hermanu la Thaisz, conju- randulu, cá se dé ordinu se se retraga armat’a, câci ei voru linişti mulţimea. In fine Thaisz cedâ si m iliţia se retrase, ear’ numitiloru deputati le succese, a mulcomi poporatiunea.

In 12 se repetira demonstratiunile inaintea Casinei, dér’ militi’a de astadata n’a intrevenitu, cra- valuiu s’a reinnoitu inse in 13. 1. c. nóptea luandu dimensiuni mari. Mulţimea adunata sparse pe la 1072 ^re t ó t é f e r e s t r i l e c a s i- n e i intre strigări pentru Verhovay si in contra magnatiloru, Politi’a a arestatu vreo 15 persóne, cu deosebire invetiacei si baieti, cari duceau petrile. P o l i t i s t i i in cele din urma a u f o s t u b â - t u t i d e c â t r a p o p o r u . Militi’a a intrevenitu si a imprastiatu mulţimea si a ocupatu strad’a. Tumultuantii inse se concentrara in stradele vecine strigandu, fluerandu si injurandu.

In 14 s'au repetitu turburarile. Soldaţii a u d a t u f o c u si unu iuristu si unu birjariu au cadiutu

morţi. Mai multi politîsti au fostu batuti de mórte. Vreo 50 individi au fostu arestati.

Se dice câ Verhovay se afla puginu mai bine.

Cronic’a evenimenteloru politice.Diuarulu „D e r O s t e n* din Yien’a vorbindu

de scirea adusa de unu diuariu septemanalu, care trece de oficiosu, că la Eminersdorf la Dr. F i s c h- h o f au avutu locu consultări, la cari ar’ fi luatu parte Dr. R i e g e r si Dr. Herbst si redactorulu siefu alu diuarului „Neue freie Presse“, constata, câ conferinti’a s’a tienutu in adeveru, dór’, câ Dr. Herbst nu a luatu parte la ea. Insemnamu spre mai buna intielegere, câ Dr. Fischhof este unulu diu corifeii nemţi, cari dorescu introducerea f e d e r a l i s m u l u i . Fischhof a si scrisu multu in favórea sistemului federalistu. Diuarulu „Osten“ declara mai departe, câ este informatu despre a- cele consultări si adauge: „Candu cei chiamati voru consideră, câ» a sositu timpulu, cá se dé des- lusiri, atunci se va dovedi, câ, toti câţi au luatu parte la acele consultări, au fostu petrunsi de in- tentiunile cele mai bune si nobile, câ n’au lipsitu nici sianse de successu si câ redactorulu-siefu alu fóiei „Neue freie Presse* a jocatu cá politicu si cá publicistu unu rolu, care ’i va servi in veci spre onóre. Regretamu indiscretiunea comisa, si spe- ramu, câ incercarile, de a produce amaraciune intre Nemţi si Cehi, nu voru isbuti. Germanii si Cehii, traindu sub unu coperisiu si intre aceiaşi patru păreţi, t r e b u i e s e s e i n t i e l é g a s i s e v o r u i n t i e l e g e . Conducătorii loru trebuie se afle conditiunile acestei intielegeri, câci la din- contra nu merita a se numi conducötori.*

Notiti’a acésta a diuarului „Osten“ este de mare importantia pentru toti, câţi se intereséza de mersulu lucruriloru in Austri’a. Consultările, ce s’au tienutu la doctorulu Fischof, constata din nou, câ dincolo de Lait’a se lucréza seriosu la punerea in pracsa a principiului egalei indreptatiri. Nu putemu se nu esprimamu satisfactiunea ce-o sem- timu. vediendu, câ teneruiu redactoru-siefu alu a- celui diuariu, care mai inainte erâ celu mai in- versiunatu inimicu alu Slaviioru si Romaniloru, a jucatu la consultările dela Eînmersdorf unu rolu a- tâtu de onorificu, cumu dice „Osten*.

Amu intratu in auulu 1880 si inca i n d e- p o n d e n t i ’a R o m â n i e i n u e rec u n o scu ţii oficialu de câtra tóté poterile mari. Acuma s'au luatu pe gânduri chiaru si aceia, cari la inceputa luâu in aperare procederea poteriloru occidentale, dicöndu, câ din punctu de vedere alu tractatului dela Berlinu este corecta. Acuma s’a esecutatu si art. 44 alu tractatului de multu si Germania, Franci’a si Angli’a totu n’au recunoscutu inca oficialu Romani’a. Astadi inse se asigura, câ recu- nóscerea va se urmeze in curéndu. „Independenti’a belgica* ne face sperantie in privinti’a acésta. Diuarulu parisianu „Memorial diplomatique* scrie in privinti’a acést’a :

,,Recunoscerea oficiala a României atâtu de multu timpu amanata de marele puteri occidentale, se pare in fine câ este aprópe. Romani’a cedendu pressiunei dure a unui guvernu, care nu este de- datu a menagiâ pe alţii, s’a convinsu, din nou, câ sunt judecători in Berlinu, si este resignata a plaţi c’unu nou sacrificiu admissiunea dreptului ei. Se- natulu romanu vine a trece sub furcile caudine, re- dicate de actiunarii germani ai drumuriloru de feru, a carora rescumperare este impusa principatului de câtra principele de Bismarck, si camer’a nu va avó decâtu a urmâ acestui esemplu. Déca dér’ nesce exigintie neaşteptate nu voru zadarnici in momen- tulu din urma sperantiele loru insielate de atâtea ori, Romanii potu asteptâ acuma de a vedé re- gulandu-se in curéndu înaintea Europei intregi si- tuatiunea, ce le este datorata si care au cucerit’o atâtu prin forti’a dreptului loru, câtu si printr’unu siru lungu de revindicatiuni.*

„Politic’a moderna pretinde, câ e multu mai liberala si mai morala, câ aceea a timpiloru tre- cuti. Istori’a României nu confirma acésta pre- tensiune.“

„Aliata c’unu mare stătu, a caruia generositate trebuiea se corespunda poterei sale, ea s’a vediutu despoiata de câtra aceia, pentru cari si-a versatu sângele, fara cá acésta nedreptate se misce areo- pagulu europeanu adunatu la Berlinu. Guvernata de unu principe din dinasti’a tierei, care e adi atotputernica, departe de a obtiené dela ea cea mai mica protectinne, n’a incetatu de a fi espusa esigentieloru ei. Cu tóté, câ e de rassa, de limba si de traditiuni latine, Europ’a latina nu s’a in-

grigitu de ea decâtu atunci, candu au fostu in jocu propriele sale interesse. Astfeliu de fapte sunt elocinte . . . Romanii au pecatulu de a fi cei mai slabi facia de celelalte mari poteri.*

Cu privire la stadiulu in care se afla c e s- t i u n e a r e s c u m p e r a r e i câliloru ferate scrie „Cur. F iu.*:

Senatulu, votandu Conventiunea cu amendamentele introduse in urm’a intielegerei, ce a avutu locu intre guvernu si Societate, proiectulu s’a inapoiatu la Camera spre a discută si vota si döns’a modificările introduse. Camer’a fiindu in concediu de serbatorile Crăciunului si ale anului nou, acést’a cestiuue nu va poté intrá in deliberarea ei de câtu pe la 10/22 Ianuariu, ast-felu, câ péna la finele lu- nei (stilu nou) totulu va fi terminatu. Cestiuuea transiendu-se la Bucuresci, o adunare estraordinara a actionariloru urméza neaperatu a se intruni la Berlin pentru a ratifică actulu incheiatu de legalii loru representanti cu guvernulu romanu.

Cu ocasiunea anului nou 1880 A. S. R. Principele Carolu a adressatu câtra armata unu o r- d i n u d e di , care dupa ,,Monit.“ suna asia:

O s t a s i ! Anulu ce a incetatu ’Mi-a probaţii, odata mai multu, câ sunteti pătrunşi de no- bil’a misiune ce ve este incredintiata, si câ prin disciplin'a si silintiele vóstre, ati meritatu multiu- rnirea Mea si încrederea Tierei. Continuati pe a- cést’a cale, facevati datori’a cu devotamentu si abnegatiune, desvoltati necontenitu virtutile militare, cari trebue se fia podób’a vóstra, si puteti fi siguri astfeliu de dragostea Mea, de recunoscinti’a Patriei, care va privi in voi scutulu ei puternicu. Ve urezu anu bunu si fericitu. Datu in Bucuresci, la 1 Ianuariu 1880.

Merita atentiune o corespondintia a diuariului „Deutsche Ztg.* dela Lemberg, care se ocupa cu c o n c e n t r ă r i l e d e t r u p e r u s s e s c i in Poloni’a russésca. „De vreo 3 septemani, dice corespondentulu, se espedéza din pârtile nordice si ostice ale Russiei materialu de resbelu in massa spre fruntariele vestice ale imperiului. Aceste transporturi sunt atâtu de surprindietóre si pe fa- gia făcute, incâtu nu intielegu, cumu mai póte cineva se se iudoiésca asupra loru . . . Dupa câtu cunoscu eu impregiurarile potu se ve asiguru, câ isvorulu loru este oficiosu russescu.

„Aceste mişcări si strămutări de trupe se facu adeca in modu ostentativu, in Russi’a fiacare vor- besce de aceste miscâri si chiaru dela oficerii russi se aude acuma câ unu ecou alu unui mot d’ordre : „Trebuie se ne pâzimu fruutariele in contra intri- geloru austro-germane. * Si in adeveru mesurile memorate militare voru fi a se intielege numai in sensulu acest’a si déca voiesci a fi nepreocupatu nu poti se negi câ au indreptatire. Russi’a nu se gandesce la o ofeusa afara póte in contra ginteloru barbare asiatice; nici alianti’a austro-germana n’o speria, dér’ voiesce se prevină la turburari eventuale in Poloni’a. In privinti’a acést’a a facutu mare svonu o brosiura, care consiliâ pe Poloni a se alaturâ la Austri’a. Partid’a diuarului „Golos“, séu mai bine disu partid'a lui Siuvalov, care si-a doveditu poterea tocmai acuma prin aceea, câ a esoperatu cassarea suspendării diuarului „Golos“ , ar’ câstigâ bucurosu pe poloni prin concessiuni, pre candu partid’a celoru cu „non possumus“, care se intaresce earasi la cârma, crede câ prin fiecare ingaduire arata numai o slăbiciune si voiesce se suprime d’inainte ori-ce mişcare ce se va manifestă in Poloni’a : In adeveru, câ Russii au invetiatu din esperientiele resbelului ultimu multe.

In tóté resbelele, ce s’au purtatu de câtra Russi’a a fostu amenintiata prin lips’a de artileria si potu se asiguru, câ iu cele 14 dile din urma fura pornite celu puginu 400 de tunuri spre fruntari’a austriaca si prussiaua. Asemenea s’ar’ póté pretiui numerulu garnisóneloru dé cavaleria, cari de vreo luna au intratu in orasieîe Dubno, Luck, Ostro s. a, la vreo 50,000 de ómeni. Mai puginu nu- meróse si batatóre la ochi sunt transporturile infanteriei; trupele de infanteria se concentréza in orasiele districtuale ale guvernamenteloru mârgi- nasie.

Corespondentulu lui „D. Ztg.“ dice in fine, câ Russi’a pórta o politica fórte prudenta, câci deoparte arata prin concentrarea artileriei si cavaleriei câ e pregătită pentru ori-ce atacu, de alta parte isi aduna cu incetuiu corpurile de armata, că, ivindu-se unu adeveratu periculu, se ’lu póta indata infruntă. Câtu despre o slăbire interna a Russiei prin agitaţiunile revolutiunare nu póte fi vorba. Marea massa a poporatiunei, adauge, nu e

nicidecumu simpothica unei asemeni mişcări si se póte chiaru dice, câ procederea nebunósca a Nihi- listiloru a inversiunatu pe ómeni.

De pe valea Crasnei 22 Decembre 1879.Domnule Redactoru! Nu-i destulu, că. sórtea

vitrega ne asupresce cu nenumeratele-i calamitati, inundandu-ne fénatiele (Crasn’a in anulu acest’a a iesîtu din albi’a s’a de 56 de ori) si granele, nu-i destulu câ omulu sermanu din ceea ce a semenatu abiă a luatu seminti’a, ér’ astadi stâ desperatu, cu* getandu lafómete s ila dentii ei de o tielu; nu-i destulu, câ acestu guvernu liberalu ne-ingreunéza cu dari preste dari, incâtu adi abiă mai potemu re- suflă, — ci amu ajiinsu si acele timpuri, in cari sciinti’a si meritulu sunt derise si batjocorite.

In numerii 89, 90, 91 ai „Gr. T .“ sub titlulu „S e 1 a g i u“ o péna agera, cu multa desteritate si totu pe terenulu dreptatii, cu vii colori arata ran a afunda ce are dieces’a nóstra chiaru la a- nima. — Cu câta părere de reu trebue se véda omulu adeverulu in aceste orduri, cu ce cunoscintia buna se arata corespundiutele intru descrierea stârei delasate si slabe a Diecesei nóstre. Cu ce intielep- tiune arata reulu si vindecarea lui. Combate dis- ciplin’a debelasata a diecesei si guvernarea cea rea in tóté ramurile, nu uita nimicu, ci tóté le des- valesce, tóté ni-le puue inainte in trist’a golatate, Cu deschilinire la conferirea parochieloru câtu de bine arata reulu, unde zace. —

Câtu interesu marsiavu a veditu, si câţi pasi gresîti a facutu si face in conferirea parochieloru guvernulu diecesanu, de cându Escelenti’a S’a Van- cea a mersu din dieces'a nóstra la Blasiu. Câţi nepoţi, ómeni simpli si nequalificati, câţi sateliti si clienţii loru au ajunsu in parochiele cele mai bune chiaru cu postpunerea barbatiloru multu meritat! sia teologiloru mai escelinti. De câte ori omeni bine ineritati si cu frumóse sciintie au fostu si sunt siliţi a vegetă in nesce Parochii delasate si slabe, Câţi preoţi, protopopi meritati si teologi eminenţi au fostu postpusi unoru Secundaşi cari au trecutu prin clase si teologii câ cânele prin apa ! In urma trebuie se crediu — precum amintisem mai susu — câ in Gherla si-au pusu de cinosura se sugrume meritulu si sciinti’a . . . (? Red.) Nu aiurezu, nu mi-am luatu aserţiunile din ventu . ., Asi dori se fia neadeveru, inse realitatea trista nu sufere nici o indoiéla.

Corespundiutele susu amintitu inca ne trage a- tentiunea la acést’a buba, candu ne amintesce di- casteriele din dieces’a nóstra. Unui teologu Sela* gianu, ardeleanu ori chioranu, nu-i e iertatu nici póte se cuteze a suplică dupa o parochia din Un- gari’a (Satmariu, Ugoci’a, Marmati’a) si déca totu- siu ar’ cutezâ asia ceva ilu ridu . . . forméza dile multe obiectu de distractiune la Canonicii ungureni . . . póte si la cei selagiani ori ardeleni, câci ,,honores-bagu séma, mutant mores u Dór’ aci inca nu se finesce . . . Déca unu teologu Ungu- reanu iea vre-o féta a unui neamu ori pretinu vreunui Canonicu din Selagiu, câştiga asia de mare meritu, incatu este si numitu in un’a din cele mai de frunte parochii din Selagiu. Buna óra cums’a intemplatu si cu cinstitulu Părinte din Ér. Mindszent . . . Apoi déca voiescu a scapă de unulu, care i-a facutu numai galcéva si necasu, — câ pe- depsa ’i-dâ un’a parochia buna in Selagiu, rerna- nöudu bieţii teologi Selagiani câte 2 — 3 ani totu fora parochia.

Dér’ nu de multu ni s’a datu unu Episcopu crescutu iu vétra Romauismului, in etern’a cetate, care a amblatu pre tierin’a mosiloru si stramosiloru noştri. Acest’a, sperámu, câ dóra, dóra ne va face dreptate. Asiă cugetămu noi Selagiauii, candu au- diramu de numirea lui, dér’ amu rernasu péna a- cuma numai cu speranti’a. Precumu audu, Epis- copulu e mai aplecatu a face moralişti decâtu teologi, bagu séma. că se impla cu ei parochiele cele mai bune, cumu facú póna acumu guvernulu diecesanu, pentru esemplu, candu mai multoru protopopi si preoţi teologi a antepusu pe unu moralistu, confe- rindu Bobat’a vestitului preotu alu Sioimosiului, — sub a caruia păstorire Sioimusieni si-au castigatu pădure dela domni, ear’ Bobotauh inca si-au câsti- gatu pâdure, care le-a secatu pungile si le-a golitu curţile. Acestu vestitu padurariu acumu deciméza padurea bisericei, prescriendu-i amarulu receptu alu regulamentului economicu nespusu de bunu alu D-sale, éra la matadori, supranumiţi Gurile Satului, le dâ cu câte unu copaciu pe dupa capu, se le taca gar’a. Minunatu omu iu feliulu seu, dór’ apoi inca in afacerile bisericei? Se privimu

i biserica dm Bobota. In fruntariu se vede in- scriptiunea „Renovata 1868“ si ai jurâ, câ paretii nu au fostu văruiţi din seclulu trecutu. Dór’ ast’a du e viu’a d-sale, ci a maiestriloru, nu e nici a maiestriloru, ci a credintiosiloru, câci n’au stinsu bioe varulu. Din meritele (?) d-sale s’a invelitu biserica cu plóva roşia. Veniţi se estimâmu, câ merita cei 1100 floreni dati pentru lucru. Multa suina; si totusiu a ta ta s’a platitu. Si ce e caus’a? Ore târgulu buuu alu popii, sóu scumpetea de adi Eu credu, câ celu d’antaiu. Tocmel’a s’a facutu din man’a libera a popii, fara alt’a convenintia mai înalta; si candu a auditu ginerele Haldurului, Keller din Simleu, de acóst’a tróba, s a dechiaratu, ci totu lucrulu ’lu-va face pentru 600 florini, ba a si, promisu 50 fl. unui jidanu din Bobota, dóca n poté indupleca pentru elu pe pop’a. Dór’ d-lui Părinte nu i-a convenitu törgulu, câci elu n’a vo- itu se scie lumea, n’a voitu se scie nici chiaru s, consistoriu despre aceea, câ d-s’a reparóza bise- ric’a din Bobota. Frumósa grige de bunurile bi- sericei, multa obediintia faţia de ordiuatiunile mai înalte. Bine dice susu pomenitulu Corespuudinte, câ la noi fötulu n’asculta de popa, popa n’asculta de protopopu, ordmariatu. . . . Póte, câ 1 Părintele inca a fostu si laudatu, candu cu san- tirea bisericei. . .

Iu anulu 1878, ce-i veni in minte d-lui Părinte? â cugetatu, câ pe langa cele doue oficii, ce le are ci popa, padurariu, se mai intrunósca unulu. Ade- cate, dupa decursulu eeloru trei luni sterile câtu a duratu reparatur’a, convinsu fiindu d. Părinte pró deplinu, câ poporulu s’a desvetiatu binisioru de a cercetâ biseric’a si s’a dedatu a se preamblâ pe la curtea Haldurului, a sciutu, câ noroculu i s’a in- temeiatu, câci deja in primavór’a veuitóre din Cin- stitulu D. Părintele s’a facutu jupanulu arendasiu de cârciuma. Inchipuiti-ve acuma pe acestu arendasiu dicendu din catedra: iubirea deaprópelui, cum- petulu in tóté si bentur’a cu mesura. Sfesniculu adeverului, Crucea cea din fruute, vestitoriulu Evangéliumi se pune mesuratoriu si speculantu de beu- tari. Ce contrastu! . . nu l-ar’ trebui dlui Părinte decâtu doi perciuni si unu caftanu si e g a ta jupanulu Itzig són Jukli. Óre poteava densulu acumu pre- dicâ contra blastamatiei de palinca, contra beţiei? eu nu credu ! Cauta se laude palinc’a, cauta se strige in gur’a mare, câ beti’a i buna cu cumpetuii mesura. Dór' lasu, câ a si patit’o.

Indata ce a pasitu pe aren'a cârci măritului si-a cautatu sateliti, de cari aflâ destui pe unu Itzig, pe unu Jukli pe unu Elek si Fluturii, totu atâti atleti din clubulu cârcimariloru; inse „Dóca te puni langa râucedu, ti-oru si dice mucedu*. D. Paiinte pe Fluturu (cârcimariulu seu) l’a pusu iu cas’a vechia parochiale, adeca in loculu, unde iu dieci de ani s’au intorsu numai lucruri sânte, a bagatu cârciuma si jidanu. Si apoi candu s’a im- putîtu brânz’a si d. Părinte a vediutu, câ Herr îon Flutur ghesiefteluiesce pe sóm’a s’a prea multui inersu se-i dóé drumulu si inca cumu ! ? ar’ meriţi se se esterniseze intr’unu tablou. In acea casa, unde câ preotu erá Domnu absolutu, a fostu iutimpiuatu de Fluturulu cu cuvinte: „mintiesci“ si: ,ba esi Dta, câci cas’a e a mea póna siedu in ea.* — Apoi mai dica cineva, câ nu e bine arendasiu.

Nu potu lasâ fora amentire nici aceea, câ socotelile din^l878 si dóra si 1877 ale acestui mare arendasiu inca nici pâna in diu’a de adi nu-’su re- Tediute. Me miru, cumu s. consistoriu, se interesezi asiâ de puţinu de venitele bisericei dela Bo- bota. Pentru ce e esactoratulu diecesanu ? . . .

Pe langa o astfeliu de controla apoi d. Părinte arendasiu de Bobota de acumu in tr’unu anu mai póte spesá 110 florini pentru repararea bisericei de Bobota.

M a g u r e a n u l u .

Album Macedo-Romanu.La apel alu sinceru de infratire, ce Societatea

Macedo-Romana trimitea, in diu’a inaugurarei ei, tutoru pop6reloru conlocuit6re cu Romanii de peste Balcani, a respunsu mau’a de ucigasiu. Ne place a crede câ la Aten’a, la Constantinopolu, indigna- tiunea a fost aceeaşi câ si la Bucuresci, si câ criminalii ’si voru fi priimitu ped^ps’a de la autori- tatile turcesci, dupa staruintiele ambasadei romane.

In fapt’a nedemna, criminala, a unoru fanatici, noi vederau unu nou indemnu, câ neincetatu si neadormitu se lucreze fie-cine la luminarea, la cul- tur’a pop6reloru; Scoli, scoli si ear’ sco li!

Pentru a dâ eeloru doue milióne de fraţi, locuitori dincolo de Dunăre, scoli din ce in ce mai numeróse, societatea de cultura Macedo-Romaua are nevoia de fonduri. Comitetulu ei nu va neglijea nici unulu din mijlócele proprii a mari finanţele societatiei. Din acestu punctu de vedere, comitetulu a crediutu utilu se publice o lucrare in form’a publicatiunei P a r i s - M u r c i e, din venitulu vendiarii careia se se deschidă imediatu scoli, cerute cu multa staruintia de mai multe comune, curatu romauesci, de peste munţii Balcani.

Priimindu acóst’a iusarcinare, amu contatu nu pe propriele mele puteri, ci pe incercatulu patrio- tismu alu scriitoriloru si artistiloru noştri.

Am cutezatu deci, se me adresezu câtre toti barbatii insemnati ce avemu in tóté direcţiunile activitatii spiritului cu apelulu urmatoriu :

„Domnule“ !

„Cunósceti scopulu ce urmaresce societatea de cultura „Mecedo-Romaua. Pentru ajungeiea lui câtu mai repede, „societatea are nevoia totu pe atâta de sprijinulu moralu alu „tuturoru Romaniloru, câtu si de acelu materialu. Pentru a „creá scoli multe si neintardiatu ; pentru a dotá bisericele „române de peste Dunăre cu cârti romane, se ceru spese, „pe cari societatea nu le póte ridica cu venitulu ce prii- „mesce de la membrii sei.“

„Pentru a cresce, asiader’, fin a le le societatiei Macedorom ân e, comitetulu ei a crediutu utilu se incerce intre „Romani ceea ce cu atâta succesu a realisatu b i n e f a c e r e a in Parisu. In favórea unoru districte spaniole „iuecate de inundatiune. press’a francosa a publicatu albu- „mulu P a r i s - M u r c i e . Óre, noi Românii cari am „luatu mii de esemplare din P a r i s - M u r c i e , nu vo_ „mu ridica dieci de mii de esemplare din unu album M a- „ c e d o - R o m a n u , care s’ar’ publica, cu celu mai josu „pretiu, in favórea fonduriloru unei societati, care voiesce se „salve din i n u n d a r e a mai teribila a d e s n a t i o - „n a 1 i s a r e i, pe unu poporu de aprópe dóue milióne de „fraţi“?

„Convinsu câ d á, comitetulu societatiei a decisu publicarea imediata a unui asemenea a l b u m si, deci, are „onóre a ve róga se veniti in ajutoriulii publicatiunei lui „c u o m i c a l u c r a r e o r i g i n a l a , f i a i n „ p r o s a , f i a i n v e r s u r i , i n s e i n e d i t a „s i s u b s e m n a t a d e d - v ó s t r a . “

„Ne’ndoindu-ne de primirea rogamintei nóstre, ve asi- „guramu de distins’a nóstra consideratiune.“*)

Acestu apelu a fostu tramisu prin posta.Temöndu-me inse, câ nu cumva apelulu meu

se nu ajuogu la tóté persóneie carora a fost adre- satu, viu prin organulu presei — »rogu pe tóté jurnalele se reproducă acést’a serisóre de interesu“— si rogu din nou pe toti scriitorii si artiştii noştri si pe iluştrii noştri barbati de stătu, câ se nu se ingreueze de a ne trimite, fia mici lucrări originale, fia scurte autografe, pentru a constitui albumulu M a c e d o - R o m a n u .

Totu-deodata rugamu pe toti librarii din tióra si din tóté provinciele locuite de Româui, se deschidă, de pe acum, liste de subscriptiuni pe pretiulu de doui lei, hartia ordinara, si de cinci si diece lei editiunele de luxu.

E de prisosu se adaogamu, câ speramu a avó colaborarea si a mai multoru iiustrati uni din Fran- ci’a, Spani’a, Portugali’a etc. Albumulu pe lönga acóst’a va avó ilustratiuni însemnate relative la Macedoni’a, la tipulu si costumurile atâfcu de fru- rnóse ale Romaniloru din acea parte.

Terminandu, ne adresamu din nou la tóta pres’a Romana fara distinctiune de colóre, si, declarandu- ne gata a priimi cu recunoscintia tóté consiliele ce ar’ crede utilu se ne dó pentru isbutirea publicatiunei albumului Macedo-Romanu, punemu lucrarea sub protectiunea ei eficace si patriotica.

Membru comitetului Macedo-Românu

V. A. U r e c h i a.

Brasiovu 17 Ianuariu 1880.Sub dat’a de susu primiramu o corespondentia

mai detaiata despre decurgerea pertractării finale tienute in Brasiovu la 14 si 15 Ianuariu a. c. in caus’a penala M a r i a H a g i I o r d a n u a- supra lui G M i g o r i e A n g e l o v i c i u , care este acusatu câ a falsificatu subscrierea celei d’an- taie pe unu cambiu de 15000 fl. in favtirea s’a. De6rece ni se cere publicarea neamenata estragemu din asta corespondentia unele passagie mai însemnate :

*) NB. A se adresâ lucrările de publicatu in albumulu „Macedo-Romanu câtra d. V. A. Urechia, la Bucuresci, pena la „24 Ianuariu 1880.“

. . Daunat’a M a r i a H. I o r d a n in decursulu cercetarei a depusu juramentu, câ subscrierea pe cambiu nu este a densei. Inculpatulu sustiene câ este subscrierea densei. Martorii ascultati sustienu aserţiunea inculpatului. Experţii din Pest’a dechiara subscrierea de negenuina se dau de golu inse, câci literile g r e c e ş t i din subscriere le dechiara de litere c i r i 1 e. Experţii din Brasiovu asemenea dechiara subscrierea de negenuina, aperato- riulu — ocasionalminte — i dechiara de necalificati pentru0 asemenea expertisa.

Inculpatulu se plânge, câ in decursulu investigatiunei1 s’au facutu mai multe nedreptati; intr’altele si aceea câ la confrontare cu daunat’a nu i s’a permisu nici unu respunsu; asta se si constata de presiedinte respective nu se spune contrariulu. Inculpatulu staruesce a fi confrontatu. Daunat" a nu voiesce a se presenta la pertractare, ci fuge in Romani’a dinaintea organeloru de siguritate, cari primiseră ordinu a-o aduce. Acestu faptu alu daunatei constata pe deplinu, câ dens’a se semte vinovata de crim’a juramentului falsu ce l’a depusu, si de aceea fuge peste granitia.*)

Tribunalulu reg. nu este corectu, déca face pendenta tienerea pertractării finale dela presenti’a inculpatei, fiindu-câ acest’a este in contra procedurei. Tribunalulu reg, este gre- situ, dóca subordinéza libertatea si onórea unui cetatianu la intemplari, câ cele de süsü. Tribunalulu este pe cale rătăcită dóca crede, câ â totit prix trebuie se se dovedésca, câ inculpatulu este vinovatu — si asia se vede, câ si d-lu procuroru si on. tribunalu numai din acestu punctu de vedere au manecatu, candu au dechiaratu, câ nu potu tiene pertractarea fara daunat’a — si mai retacitu inse este in casulu presentu, candu vede, câ daunat’a spariata de urmările aratarii penale si a juramentului depusu in daun a inculpatului, acum o ia la fugu, câ se nu cada iusasi ingróp’a sapata de dens’a pentru iuculpatu.

„ iiuoCredemu a fi in dreptu a pretinde, câ organele statu

lui in modu coordinatu cu sustienerea autoritatii statului se respecteze si in semnu de respectu se iea in ape- rare chiaru libertatea, onórea si interessulu cetatia- nului, cu atâtu mai tare cu câtu aperarea materiala s inculpatului este incredintiata nu — advocatului singuru — ci si procurorului si judelui.

D i v e r s e .[In t e a t r u l u n a t i o n a l u d i n B u

c u r e s c i] s’a datu Joi, 3 Ianuariu, o represen- tatiune estraordinara pentru i n u n d a ţ i d i i T r a n s i 1 v a n i ’a- cu concursulu escelentei can taretie romane d-r’a E l e n ’a T e o d o r i n i »Florin si Floric’a, Paraponisitului „Candidatu si Deputatu„ sunt piesele, ce s’au jucatu. Pe langi doue bucâti de musica esecutate de numit’a artista simpaticulu si inteligentulu Gir. Manul9scu a decla- matu pe » P e n e s i u C u r c a n u l u * alu lui A- lesandri.

[ C o n v e n i r e a c o l e g i a l a ] arangiata de câtra reuniunea romana de gimnastica si d( cântări in ajunulu dilei de anulu nou a fostu cercetata de unu publicu numerosu si alesu. Impres- siune fórte plăcută ne-a facutu vediendu sal’a împodobita de o cununa fruinósa de dame iu costumu natioualu, si amu dori, câ pe Româncele nóstre se le vedemu câtu mai desu cu acestu costumu. care le siódé atâtu de bine. Póna la órele 15 societatea a petrecutu la mese iutinse, in can timpu s’a esecutatu si program’a de câtra membrii si membrele Reuniunei, amu regretatu numai, câ tocmai un’a din piesele ce se aşteptau mai cu in- teressu a fostu stersa si inlocuita cu alta, din causa, câ lipseau mai multe poteri din choru. Celelalte piese au fostu esecutate bine si cu preci- siunea cunoscuta. De astadata s’au distinsu cu deosebire domnisiórele R o m a n u, cari au de- butatu pentru prim’a óra in duetele „Tómn’a“ si „Salutare“ de Mendelssohn, secerandu aplausele publicului. La miódia-nópte s’au terminatu pro- ductiunile, sala s’a intunecatu si d. prof. Dr. Nic, Popu a anuntiatu intr’o vorbire scurta departarea anului vechiu si a salutatu pe celu nou, candu earasi se facil lumina, music’a intonandu o hora naţionala. Cu acóst’a s’a inceputu joculu, care a fostu animatu si a duratu péna spre dimineatia.

[ R e p r e s e n t a t i u n e a g i m n a s t i- c i l o r u r o m a n i . ] Gimnasticii romani din Bucuresci, dsiór’a Elen’a si d. Nicolae V e 1 e s c u au datu asóra in sal’a Redutei de aci prim’a re- presentatiune. Interessulu publicului fú indoitu, pentru câ nu vediuse de multu productiuui gimnastice si apoi cu deosebire, pentru câ uu mai vediuse

*) Acést’a, dupa a nóstra părere, este numai o conclusiune possibila, basata pe faptulu fugii pagubasiei, dér’ nu eschide nici possibilitatea ca fug’a se fi avutu si unu altu motivu.

pöna acuma niciodata gimnastici romani. Voindu a fi drepţi trebuie se afirmamu, câ d-sióra Elen’a si d. N. Yelescu se potu numeră intre cei mai perfecţi gimnastici, acést’a au dovedit’o si aplau- sele sgomotóse ale publicului ce a asistatu la re- presentatiunea de a séra Pecatu numai, câ sal’a oferă atâtu de puginu spaţiu pentru productiunile d-loru. Si trapezulu din caus’a acést’a e fórte scurtu, ceea ce ingreunéza multu productiunea figure- reloru mai grele. Cu tóté astea gimnasticii din Bucuresci au resolvatu problem’a loru in modu stralucitu, evolutiunile loru oferindu unu esomplu frumosu. Luni in diu’a de s. Ioanu voru dă a dou’a representatiune, la care se va produce ceva ce nu s’a mai vediutu: „ o m u l u s b u r â - t o r i u i n d i n ţ i “. — Productiunile scamatorului Carolu F r i e d r i c h impreunate cu acele ale gimnasticiloru, oferă publicului o varietate plăcută, D. Friedrich a produsa unele piese fórte bune.

[ L u n i 24 D e c e m b r e v.] la órele 1 1 1/2 dim. Metropolitulu Primatu alu României, incun- giuratu de inaltulu cleru, s’a infagisiatu la palatu cu sântele icóne si in presenti’a Domnului si a Dómuei a facutu rogatiuuile obicinuite in ajunulu nascerii Mantuitoriului. Dupa acést’a Inaltu Prea Santi’a S’a a luatu dejunulu împreuna cu Altetiele loru regale.

[ I n d i u ’a d e a n u l u n o u . ] Principele Carolu, incungiuratu de cas’a s’a civila si mi- litara, a asistatu diminótia la oflciulu divinu cele- bratu in biseric’a Mitropoliei, fagia fiindu Dnii miniştri, înaltele corpuri ale Statului, funcţionarii superiori si oficiari de tóté gradele din trupele gar- nisónei. Dupa serviciulu divinu Alteti’a S’a Regala a trecutu in revista detasiameutele trupeloru înşirate in curtea Mitropoliei, si a primitu defileulu. Apoi a trecutu m apartamentele Mitropolitului Primatu, unde a primitu felicitatiunile înaltului Cleru esprimate printr’unu discursu rostitu de Metropolitulu Primatu, precum si urările guvernului si ale inalteloru corpuri ale Statului. A. S. R. Domnulu a multiamitu tuturoru pentru cuvintele bine simtite cei adresau lui, precum si A. S. R. Dómnei, si amintindu grijile si dificultăţile invinse, cu concur sulu natiunei, in anulu incetatu, a exprimatu spe- ranti’a, câ anulu .nou se fia plinu de fericire si prosperitate pentru Roinani’a, dorindu la toti ani mulţi si fericiţi.

[ C o n c e r t u d e c l a m a t o r i c u i n C 1 u s i u.] Societatea de lectura a junimei romane dela universitatea din Clusiu „I u 1 i ’a* va tieuó la 19 Februariu st. n. 1880 in sal’a redutei din Clusiu unu concertu declamatoricu-musicalu im- preunatu cu saltu si cu joculu „Calusiarulu“, jo- candu in costumu nationalu, Comitetulu arangia- toriu este compusu de domnii: Dr. Aureliu Isacu, prés., Yincentiu Nicóra secr., Iuliu H erbay casariu si din membrii: Hosszú, Iacobu Maioru, Beniamin Popu si Emiliu Porutiu. Pretiulu unui biletu de intrare e 1 fi. 50 de persóna, 3 fi. de fainiii’a de2 membri, ér’ pentru membrii ceilalţi 1 fi. de persóna. Coutribuirile marinimóse in favórea so- cietatii se voru cuită pe cale diuaristica.

[ A r e s t a r e a d i r e c t o r u l u i V e g h . ] Fostulu directoru alu institutului nenorocitu de creditu in fine totu a fost arestatu in Pesta. Despre acést’a se scrie : Politiaiulu Ludovicu Fi- scher, care era insarcinatu a dă pe urm’a lui Vegh, sciea de 10 dile fórte bine la ce óra si unde póte află pe Vegh. In ir’o dimineatia ilu vediú in societatea fostului directoru alu societatii de creditu Arm in Keller. In alta dimineati? ilu asteptâ in cafeneau’a „Biichler*. Vegh sosi si se puse la o mása, auinci politîstulu că din intemplare inca se puse la o mésa in apropiarea lui Vegh si cerú si elu o cafea. Elu jucă pe bonvivantuiu, care venea dela unu baiu si spunea câ astépta unii prietini, numindu-i pe nume, de cari sciea câ Vegh ii cunósce in persóna. Candu audi Vegh de numele acestora isi ascunse capulu inderetulu unui diuariu mare celu cetea. Dapa unu cuartu de ora se sculă Fischer, trecú pe langa Vegh inse deodata se opri, si facöndu, că si candu l’ar’ fi vediutu pe neaşteptate, ’i d ise : „Nu-’i asia câ dt’a esti Vegh Natzi, pe care ilu cauta acuma de septemani?“ — Vegh respunse, câ nu pricepe unguresce, câ nu ’lu chiama Vegh ci Kovács. — „Kovács“ , respunse Fischer, „póte acelu Kovács, care inainte cu patru ani a locuitu cu amant’a s’a in „Kaiserbad“ ? — Vegh se ingalbini si incepü se tremure. Acest’a ducöndu batist’a la gur’a, Fischer a crediutu câ voiesce se se învenineze (ah ferim u!) si ’lu apucă de mâna.

Vegh isi smulse inse braciulu din man’a poliţistului si strigă : Nu sunt banditu, nu sunt ucigasiu, la- same in pace!“ Fischer ilu linişti, i spuse, câ a- cuma numai e scapare pentru elu, se se supună sortii sale, si Vegh se imblandî indata si se rogâ numai a fi tractatu cu crutiare. Fischer chiamâ apoi unu sergentu politianescu si tramise pe Vegh cu elu la direcţiunea politiei.“

[ I n c e n d i u i n Gr a 1 a t i.] Sambat’a trecuta, s6ra, pe la 6rele 9 unu focu a isbucnitu iu marea fabrica de lemnaria, fosta a D-lui Pravatki din Gralati. T6ta cladirea, cu maşini si materialu a fost consumata. Fabric’a era asigurata la societatea „Azienda“, din Triest. Pagub’a se eva- ludza pâna la 200 mii lei noui. D. Pravatki, care era proprietarulu acestei fabrice, o vânduse in tim- pulu din urma companiei Groetz, et comp. Vre-o siâpte familii, ce locuieau in casele de asupra fa- bricei, abia au scapatu cu camasi’a.

[D e r a 1 i a r e.] Trenulu acceleratu No. 1 de la Bucuresci la Romanu a deraliatu (esitu din sîne) in 1/13 Ianuariu 1880, intre Tecuci-Marasiesci pe podulu Susiti’a. Unu caletoru si unu impiegatu postalu au fostu usioru raniti. Caus'a deraiarii este frângerea unui cercu de r6ta a masînei trenului.

[O c r i m a i n f r i c o s i a t a.] »Vocea Covurluiului“ afla, câ in comuu’a Liesicii, dinjude- tiulu Tutova, s’a petrecutu, iu diu’a de 11 curentu,o crima din cele mai oribile: Avocatulu Ioan Nacu ce mersese acolo, câ procuratoru alu D-lui Constantinides, se faca nisce împliniri, fiindu bâ- nuitu de către primara câ aru fi avendu 6re-care relatiuni cu o preot^sa, cu care acela avusese mai vechi intimitati, i-a intinsu o cursa, din care nu esi de câtu cu pretiulu vietiei sale. Barbariele si torturele, ce ni se spune câ s’ar’ fi aplicatu nefericitului Nacu, suntu asia de infiorat6re, in câtu ne tremura rnân’a numai spre a le nară : barba i-a fostu rasa cu o cosa, pelea jupuita cu secer’a, in capu i s’a pusu varu nestinsu, etc. Astadi a- flamu câ crirn’a se instruesce de parchetu si toti culpabilii sunt arestati.

[O c a s a t o r i a m o d e r n a . ] La o cu- nuuia in Chicago a intrebatu preotulu pe teuer’a mirâsa: „Voiesci se iubesci pe acestu bârbatu, se’lu onorezi, se’lu asculţi si se-i fii o socia cre- dmti6sa?“ — »Da“, respunse mirds’a cu voce tare, „dâca ’si va tienâ promissiunea ce ’mi-a fa- cut’o — in privinti’a financiala.“

(G- r a t i a r e.) Cu ocasiunea serbatoriloru Crăciunului Domnitoriulu Carolu a binevoitn a gra- tiă de restulu inchisorii pe 41 soldaţi si a reduce osând’a Ja alti 41 militari condamnaţi pentru diferite delicte. Asemenea a mai gratiatu de restulu inchisorii pe 40 de condamnaţi civili si a redusu osând’a altoru siâote condamnaţi.

( P r e f a c e r e a t o r t u l u i i n r n a t a - s e.) Ingenioşii Francesi sunt neobosiţi in inven- tiuni de totu feliulu. Acuma se scrie, câ unu chemicu francesu ar’ fi inventatu art’a de a preface tortulu in matase si câ s’ar’ fi si formatu o societate pe acţiuni c’unu capitalu de 6 milióne franci pentru êsploatarea acestei inventiuni. Diuarulu »Bulletin des soies“ scrie, câ inventiunea consta in aceea, de a imbracá firulu de iuu séu de alte plante printr’unu procesu chemicu cu-o materia matasósa, (matière soyeuse), asia cumu se aurescu si se argintescu obiectele de metalu in galvanoplastica. Aceea, câ matas’a este solvibila in acide tari cu deosebire in chloruri de zincu si in soda, se scie mai de multu. In Parisu se facu acuma esperimente estinse cu nou’a inventiune.

[ D i n s o c i e t a t e a r u s s é s c a . ) Diuarulu din Moscv’a „Sovrementi Isvesti“ contiene unu articulu mai lungu despre transportarea in Si- beri’a a lui Iuchanzoff, care a furatu dela institutulu de creditu fonciaru russescu nu mai puginu de2,500,000 ruble. „Unu generalu romanu“, dice ar- ticlulu, „candu dupa cucerirea unui mare imperiu se reintorcea triumfatoriu, nu póte se fi fostu incungiuratu c’uuu lucsu mai mare, că acestu siarla- tanu la plecarea s’a in Siberi’a. „Regele hotiioru“ mérge la Ienisseisk, loculu unde a fost esilatu, câ si unu pasia turcescu, care ’si iea haremulu cu sine.0 francesa ilu acompaniéza si de mari avuţii trebuie se dispună, căci arunca banii câ unu Croesus.1 pare numai reu, câ n’a potutu se iea cu sine pe bucatarulu seu din Petersburg. Politieaii, cari ilu escortéza sunt strictu luatu servitorii lui. Inchan- zoff are intentiunea că dupa ce-i va fi trecutu tim- pulu pedepsei se se asiedie cu averea, fórte insem- nata ce ia remasa, in Sicili’a. Ce diferintia intre

tractarea acestui hotiu de mili6ne si intre aceea a unui criminalu comunu, care incarcatu de lantiuri trebuie se rn^rga pe josu la Siberi’a !“

[N e c r o 1 o g u.] Cu anim’a frouta de dorere auuu- ciu, câ in 6 Ianuariu 1880 n6ptea la 12 ore, iu urma unui morbn greu internu a incetatu din viatia mtimulu meu cum- natu L a u r e n t i u I u k a s u , oficialu reg. dela staţiunea telegrafica din Clusiu, in alu 39-lea anu alu vietiei sale, lasandu dupa sine o soţia nu de multu căsătorită cu 2 pruuci in man’a sortei. Cumcâ in repausatulu a per- dutu corpulu telegraficu unu individu zelosu si soţii lui de arme unu soldatu bunu, se vede si din indemnulu, care i-a facuta, câ se depunu pe cosciugulu lui 2 cununi dreptu recunosc intia, prim’a cu inscriptiunea „Soţiului nostru Lauren- tiu Iuhasu“, secund’a „Corpulu sergentiloru aparatori de tiera.“ Eemasitiele lui pamentosci dupa finirea cnremoniei dupa ritulu gr.-cat., in 8 a 1. c. la 3 ore d. m. s’au as- trucatu inceteriulu comunu intre susprinse dorerose si oftări de „fiai tierin’a ustfra si memoria binecuventata.“ — Ah seu cumnatu sinceru. P r o c o p i u C u t e a n u .

Cu 1 Ianuariu st. v. 1880 se incepe unu nou abonamentu la

„GAZET'A TRA N SIL V ANRogamu pe On. Domni prennmeranti ai ftiiei

n6stre, alu caroru abonamentu a espiratu cu 31 Decembre st. v. 1879, se binevotesca a si’lu re- inoi de cu vreme, pentru câ diuariulu se li se p6ta tramite regulatu. De la 1 Ianuariu st. ?. incolo diuariulu se va tramite numai aceloru domni, cari au binevoitu a-si reinnoi abonamen- iulu.

Domnii noui abouanti sunt cu deosebire rogati a ne tramite adresseie d-loru esactu, aratandu si post’a cea mai aprope de loculu, unde locuiescu.

Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilvaniei“ este :

pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl„ pe siese luni 4 f l , pe anu 8 fl.; — dusu in casa : pe trei luni 2 fl,50 cr., pe siese luni 5 fl. ; pe anu 10 fl.

pentru Austro-Ungari’a cu post’a : pe trei luni2 fl 50 cr., pe siese luni 5 fl., pe anu 10 fl.,

pentru BomanPa si alte tieri esterne: pe trei luni7 franci, pe siese luni 14 franci, pe anu 28 franci. (Abonamentul u se priinesce si in bilete hipotecave romane.)

Banii de prenumerat/une sunt a se tramiti (mai usioru prin a s s ig n a ţ iu n i p o s ta le] k b d ac t iu n ea „ G A Z E T E I TRANSILVAN IA in Brasiovu.

Subsemnaţii facu prinacést’a cunoscutu ono-i i » *• „ratiloru muşterii si onor. publicu,că si-au asortatu

de haine barbatesciStrad’a Vawei Nr. 12.

cu cele mai moderne si cele mai fine materii noue pentru haine de tomna si de érna din fabricele interiore si esteriôre si se recoin en da cu confecţionarea prompta de totu feliulu de haine barbatesci, cu pretiurile cele mai moderate. Costume de tomna dela 25 fl. in susu.

Cu töta stim’a

A. SCHWARZE & BARTHA.-35

Oia.rs-u.l-u. la- b a r s ’a d.e V ie n ’adin 16 Ianuariu st. n. 1880.

5 °/0 Eent’a charthia(Métalliques) . . . 69 .80

5°/0Rent’a-argintu (im-prumutu nationalu). 71.05

Losurile din 1860 . 132.— Acţiunilebancei nation. 840.-—

„ instit. de creditu 289 .— Londr’a, 3 luni. . 117.—

Oblig, rurali ungare . 88.25 .. „ Banat-Timis. 87.50„ „ transilvane. „ „ croato-slav.

I Argintulu in mărfuri . , Gralbini imperatesci .' Napoleond’ori . . .! Marci 100 imp. germ..

85 li

5.549.33

57.85

Editoru : Iacobu Muresianu,Redactoru responsabilu : Dr, Aurel Muresianu.

Tipografia: Ioanu Gött si fiiu Senricu.