C M Y K

Formaþia „Pasãrea Colibri” pescena din Nürnberg

ªtefania Bîcu - Biografieromanþatã

Curtea ConstituþionalãFederalã împlineºte 60 de ani

Moºtenirea generaþiilor

OBEZOLANDIA ªIDIETOLANDIA

Scrisoare deschisã

CE ºi reintroducereacontroalelor la frontiere

Fotbalul s-a nãscut în curteaºcolii. A murit între timp?

DIN SUMAR

Con

sulta

nþã

ºi în

lim

ba r

omân

ã

Pagina 2

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 4

Pagina 6

Pagina 8

Pagina 10

Pagina 13

Ziar pentru toþi cititorii cunoscãtori ai limbii române din Germania

16 pagini octombrie - noiembrie 2011

ªªªªiiii vvvvoooo cccc eeeeaaaattttaaaa ppppooooaaaa tttt eeee ffff iiii

aaaauuuuzzzz iiii tttt ãããã!!!!

Anul 2 • Nr. 10

BucureºtiultesteazãDiapora!În ultimele douã luni s-auînmulþit contactele dintreDiaspora ºi oficialitãþiledin România. Astfel înperioada 12-15 august aavut loc la RomaSIMPOZIONUL

S-au vorbit atâtea despre CONSILIUL DE ONOARE BUCUREªTI-DIASPORA, încât dupã un timp, nici nu mai ºtii ce sã crezi. A fostun eveniment superb, spun unii. A fost ceva magnific, spun alþii,iar cealaltã parte fac tot felul de supoziþii: ba cã ar fi ceva politic,ba cã ar fi ceva interese la mijloc sau chiar cã acest consiliu vreasã schimbe ideea de „român”. Pagina 3

Pagina 2

Consiliul de OnoareBucureºti-Diaspora

ROMÂMNILOR DE PRETUTIN-DENI, 10 zile mai târziu senatorulViorel Badea s-a întâlnit cu diaspora dinRoma, ca apoi între 16-18 septembrie sãse înfiinþeze CONSILIULUI DEONOARE BUCUREªTI-DIASPORA,iar între 30 septembrie – 1 octombrie sãaibe loc la Bucureºti FORUMUL RO-MÂNILOR DE PRETUTINDENI.

La aceste acþiuni se adaugã ºiîntâlnirea Ministrului AfacerilorExterne, domnul Teodor Baconschi cudiaspora din Germania, întâlnire care aavut loc la 4 octombrie 2011 la sediulambasadei române din Berlin.Întâlnirea, la care au participat ca. 150de persoane, a fost de fapt un dialogîntre domnul Ministru ºi ambasadorulRomâniei Lazãr Comãnescu pe de oparte ºi participanþii la întâlnire pe dealtã parte. Datoritã numãrului mare destudenþi români participanþi la întîlnire,

au fost discutate printre altele ºiproblemele acestora în contextul actualal relaþiilor dintre Germania ºi România.

În calitate de reprezentat al LigiiAsociaþiilor Româno-Germane dinGermania m-am referit atât la scopul ºieficienþa ultimelor întâlniri aleRomânilor de Pretutindeni cât ºi laaspecte ale Votului prin Corespondenþã.

Privind acest vot, am semnalatfaptul cã procedura din Proiecul deLege este destul de greoaie ºicomplicatã ceea ce va determina pemulþi români cu drept de vot sã renunþela acest gen de exprimare. Spredeosebire de punctul de vedere aldomnului Baconschi, am susþinut cãVotul prin Corespondenþã sã fie laîndemâna tuturor românilor, ºi a celordin þarã ºi a celor din afara ei. Amprezentat ºi predat domnului Ministru omostrã a Buletinului de Vot german

fãcând totodatã remarca cã în Germaniala ultimele alegeri 21% din populaþie auvotat prin corespondenþã. Am subliniatcã ºi în România trebuie sã seimplementeze un asemenea buletin devot care va elimina astfel votul pe listesuplimentare, vot atât de controversatpe eºicherul politic românesc. Amcriticat logica greºitã, ºi anume aceia cãVotului prin Corespondenþã este sursãde fraude electorale, de parcã noiromânii am fi chiar o þarã„eminamente“ de hoþi. Am condamnatpunctul de vedere al opoziþie, acela de ademisiona din Parlament ºi Senat încazul în care Votul prin Corespondenþãva fi aprobat de legislativ. Am subliniat,cã dupã pãrerea mea, aceasta este unadin cele mai grave atitudiniantiromâneºti ºi anti-Diaspora dinultimii 22 de ani.

Emil Mateiaº

octombrie - noiembrie 2011Pagina 2

Drumînchis

România nu a fostacceptatã în Schenghen. Laînceput...a fost Cuvântul. Afost decizia Germaniei ºiFranþei, care vorbeau despre o aderare în trepte. Apoi...afost decizia Finlandei ºi Olandei de a-ºi exercita dreptulde veto. Sã nu ne minþim: Germania ºi Franþa nu s-auschimbat, doar cã i-au bãgat în faþã pe nordici. ªi sãcontinuãm cu adevãrul: data viitoare s-ar putea sã sesupere Danemarca ºi Suedia....ºi tot aºa, la infinit. Nusunt supãratã. Românii habar n-au ce e cu RegulamentulDublin II ºi, dacã acum avem pe la Timiºoara niºterefugiaþi, dacã intram în Schenghen poate ne pricopseamde tot cu ei. De graniþa de Est ce ziceþi? Câtã urechealãam fi luat pentru fiecare rusofon din U.E.? România aîndeplinit însã toate normele tehnice cu brio. I s-au cerutmãsuri suplimentare ºi asta e este jignitor, mãsuri ce n-aulegãturã cu Schenghen-ul, ci cu U.E. Bine cã n-am intrat!Refuzul s-a numit: Justiþie, corupþie, faptul cã Românian-ar fi stat de drept...S-au spus multe, ideea e una: rromii,þigani de altfel. Schimbarea acestei denumiri ne-a adusnumai probleme! Þiganii sunt altã etnie, s-au nãscut ºilocuiesc în toate þãrile Europei. Alãturarea acestei etniiexclusiv de români este o greºealã pe care autoritãþilenoastre nu s-au grãbit s-o îndrepte, iar acum e prea târziu.ªi noi am greºit cu þiganii, în ideea asta prosteascã de a-iintegra. Ei nu pot fi integraþi...pentru cã nu vor. Setul lorde valori este altul decât cel al nostru, al europenilor. Eisunt nomazi, sunt meseriaºi....Ei nu vor nici la bloc ºi nicisã lucreze în schimburi. Ei vor sã cânte ºi au învãþat sãfure, cã nu i-am mai lãsat sã facã cazane ºi instrumentemuzicale. ªi dacã þiganii sunt acum o problemã pentrutoþi europenii....românii îºi zâmbesc în barbã: „Lasã, sãvedeþi ce bine e! Integraþi-i voi, cã pe noi ne-aþi criticatdestul cã n-am reuºit!”Mãcar în România nu avem corurila intrarea în marile oraºe! Nu i-am lãsat!

Nimeni, niciodatã nu-i va integra. E simplu deobservat cã nu vor. Blocarea pe o idee fixã, care nuaduce rezultate, nu ne face cinste. Politicienii s-aupierdut în cuvinte, dar nu propune nimeni nimic. Poateexistã un alt drum, trebuie sã existe un alt drum, pentrucã acesta este, pur ºi simplu, drum închis. Dacã eaºa...mãcar sã ridicãm mâinile ºi sã recunoaºtem cã amajuns într-o fundãturã a gândirii. Noi nu suntem înSchenghen...dar þiganii sunt! Au ajuns acolo fãrã ca noisã fim aceia care au pãzit frontierele. ªi-atunci...cu cesunt ei mai buni în apãrarea graniþelor? Noi suntemcorupþi, dar ei sunt neatenþi, iar profesionalismul lorlasã de dorit, de aia nu mai vreau în Schenghen. ªidoresc ca þiganii sã se numeascã þigani, cã aºa-i chemadin vechime ºi aºa se numesc în toate limbile. ªi maivreau sã vinã ziua în care sã înþelegem cã ei sunt oproblemã europeanã, nu româneascã, iar noi, aceºtifrumoºi ºi deºtepþi ai lumii, vom gãsi o soluþieviabilã...ºi pentru ei ºi pentru noi. M-am plictisit sã-iintegrãm: v-aþi plictisit ºi voi, au obosit ºi ei. Sã-i totexilãm...pentru a-i obliga sã vinã de unde-i tottrimitem...cred cã nu ne face cinste. Existã un alt drum?

Ioana Diaconu

EEDDIITTOORRIIAALLBucureºtiul testeazã Diapora!

În ultimele douã luni s-au înmulþit contactele dintre Diaspora ºi oficialitãþile dinRomânia. Astfel în perioada 12-15 august a avut loc la Roma SIMPOZIONUL

Dupã succesele avute în Germaniala turneul din aceastã iarnã, cunoscutaformaþie de muzicã folk, „PasãreaColibri” a întreprins la invitaþiaasociaþiei Agero Stuttgart ºi a LigiiAsociaþiilor Române din Germania(LARG), în perioada 30.09. 2011 –03.10.2011, un nou turneu în oraºeleMünchen, Nürnberg, Stuttgart ºi Köln.

Grupul folk „Pasãrea Colibri”,format în 1992, are ca membriifondatori pe Mircea Baniciu ºi MirceaVintilã, doi dintre cei mai respectaþifolkiºti din România, Vlady Knejevici(keyboard) ºi mult regretatul FlorianPittiº. În aceastã perioadã ei au lansatpe piata muzicii trei albume foarteapreciate “In cautarea cuibuluipierdut”, “Ciripituri” si “Cantece debivuac”. Trupa s-a destrãmat în anul2002, revenind pe scena muzicalã înanul 2009. La sala St. Bernhardsaal dinNürnberg, spectacolul a fost deschis deformaþia ULMplugged care ne-a invitatla o cãlãtorie prin lumea muzicalãcântând Rock, Blues, Reggae, Ballads,Swing ºi Jazz. O formaþie tânãrã,dinamicã, de perspectivã, care esteacum la început de drum ºi cãreia îi

dorim succes.În continuarea serii cei doi barzi,

Mircea Baniciu ºi Mircea Vintilãacompaniaþi la keyboard de VladyKnejevici, ne-au încântat auzul cucântecele bine cunoscute dinalbumurile lor precum ºi cu piese dinrepertoriul formaþiei Phoenix, care secântã de peste 20 de ani ºi au succes ºi-n ziua de azi. Balada lui Andri Popa celvestit, a ridicat sala în picioare, iarstrigãtul geamgiului, Geamuuuri!Geamuuuri! a fost reluat în corpore despectatorii prinºi în mrejele melodiei.

Poate cel mai frumos moment a fostcând cei trei de pe scenã au început sãcânte „Hei tramvai, cu etaj ºi tras decai....” iar în continuare sala a cântat totcântecul fãrã greºealã, fiindacompaniatã de cele douã chitare ºikeyboardul formaþie.

Seara s-a încheiat dupã un bisprelungit, lãsând celor prezenþiamintirea unei seri pline de clipefrumoase ºi emoþionale.

Concluzia: Muzica bunã rezistãfãrã uzurã, eroziunii timpului.

Reportaj de Viorel Baetu

O searã plinã de amintiri ºi emoþii

Formaþia „Pasãrea Colibri” pe scena din Nürnberg

octombrie - noiembrie 2011 Pagina 3

Dar, de fapt, ce doreºte sãîntreprindã acest consiliu? Caresunt obiectivele acestuia ºi cinepoate face parte din el?

Întrebãri, la care, cred cã vomafla rãspunsul curând, avându-se învedere faptul cã urmãtoarele între-vederi vor fi la fel de acid discutatede cãtre membrii acestora, românidin þarã ºi strãinãtate.

Reprezentanþii comunitãþilor deromâni de pretutindeni s-au adunatla jumãtatea lunii septembrie laBucureºti, pentru a lua parte laînfiinþarea Consiliului de OnoareBucureºti-Diaspora, eveniment cea fost organizat de PrimãriaSectorului 5 ºi Pro Familia- prinreprezentantul acesteia CornelDiaconu. Membrii Consiliului suntlideri ai comunitãþilor româneºtidin strãinãtate precum ºipersonalitãþi ale vieþii cultural-artistice din þarã ºi din Diaspora.Acesta are caracter consultativ,propune idei ºi proiecte menite sãdezvolte o legãturã între românii

din þarã ºi cei aflaþi în afaragraniþelor.

Participanþii la înfiinþareaConsiliului de Onoare Bucureºti-Diaspora au cãzut de acord ca, lasfârºitul fiecãrui an, sã fieorganizatã, în capitala României, o“Galã a premiilor de excelenþãBucureºti-Diaspora”.

Ca membru la consiliului,domnul Lucian Glass, Preºedintele

LARG ( Liga Asociaþiilor Românedin Germania) a afirmat: „Sper sãduc cuvântul dumneavoastrã maideparte, tuturor asociaþiilor dinGermania. La aceastã întâlnire nus-a discutat politicã ºi îmi doresc caºi ceilalþi sã procedeze la fel,discutându-se totul numai dinpunctul de vedere al românilor dinstrãinãtate. Asociaþiile dinGermania, ( nu doresc sã spun cã sedeosebesc de celelate asociaþii dinalte þãri), dar românii care au ajunsîn Italia sau Spania, au ajuns înurma românilor din Germania, iaraici este deosebirea cã românii maisus amintiþi sunt folosiþi din punctde vedere electoral. Nu trebuie sãuitãm cã NOI românii, cei dinGermania, Belgia, Franþa am fostprimii care au fãcut lobby pentru caRomânia sã intre în UniuneaEuropeanã. Pãcat cã acum o lunãne-am întâlnit în Italia, la Roma, iaracum, nu este niciun reprezentantdin Italia prezent la aceastaintalnire.”

În ceea ce mã priveºte, amadresat mai multe multe întrebãrifondatorului acestui consiliu deonoare- Primarul sectorului cincidin Bucureºti- domnul MarianVanghelie. O parte din întrebãri serefereau la : „Ce se va întâmpla cuacest consiliu în cazul în care M.V.nu va mai fi Primar sau va fiPreºedinte”, „Se va înfiinþa osucursalã în fiecare þarã a acestui

Consiliu?” ºi „Dacã acest Consiliuare o formã legalã de constituire”.

Rãspunsurile la aceste întrebãriau fost (aºa cum ne-am aºteptat)afirmative, fiind în acelaºi timpinvitatã sã mã ocup de statutulacestui consiliu, atât ca jurist, cât ºica membru fondator.

Lavinia ªandru, preºedintePIN, a adãugat la finalul acesteiîntâlniri: “Acest festival trebuia sãse încheie ºi cu o concluzie trasã departicipanþii de la simpozionul de laRoma “HAI ACASÔ, simpo-zionul românilor de pretutindeni,de aceea am hotãrât ca aceºtia sã sevadã într-adevãr ACASÔ

Întâlnirea românilor s-aîncheiat într-un mod festiv la HotelPhoenicia, cu o cinã festivã pentrutoþi cei prezenþi la acest eveniment,dar ºi cu muzicã live, recitalurisusþinute de: Julia ºi Romeo Saleno- primul cuplu de pop-operã dinlume, Vacanþa muzicalã ºi alþii.

JuristIonela van Rees- Zota

CONSILIUL DE ONOARE BUCUREªTI-DDIASPORA S-au vorbit atâteadespre CONSILIUL

DE ONOAREBUCUREªTI-

DIASPORA, încâtdupã un timp, nicinu mai ºtii ce sãcrezi. A fost un

eveniment superb,spun unii. A fostceva magnific,

spun alþii, iar cealaltã parte fac tot felul de supoziþii: ba cã arfi ceva politic, ba cã ar fi ceva interese la mijloc sau chiar cã

acest consiliu vrea sã schimbe ideea de „român”.

Nu este un secret faptul cã preferinþele delecturã ale oamenilor se schimbã permanentiar atenþia cititorilor se îndreaptã, periodic,spre genuri literare diferite. În acest context,dacã la începutul anilor 90 la modã eraliteratura memorialisticã, accentul cititorilors-a mutat astãzi spre literatura publicisticã.Într-adevãr, ultimele cercetãri din domeniulpsihologiei lecturii demonstreazã cã existã ocreºtere a interesului publicului pentru cãrþilede interviuri, pentru jurnalele de cãlãtorii ºiliteratura cu caracter practic ºi documentar.Pornind de la aceastã constatare SandraPralong a avut o ideea a sta de vorbã cu 39 deoameni excepþionali ca: Mariana Nicolesco,Mihaela Mihai, Gheorghe Zamfir, DoruBraia, Neagu Djuvara, Principesa Margaretaa României dar ºi cu tineri de 25-35 de ani,care au studiat la universitãþii renumite caStandford, Maryland, Sorbona, Yale, NewYork, Bruxelles ºi care s-au întors înRomânia. Astfel s-a nãscut una dintre celemai atractive antologii de interviuri intitulatã„De ce m-am întors în România”, carteapãrutã anul trecut la editura Polirom din Iaºi.

„De ce m-am întors în România?”- iatã oîntrebare incitantã la care au dat rãspuns oserie de personalitãþi ale culturii româneºtiprecum:

MARIANA NICOLESCU,Celebra sopranã de talie internaþionalã

care a cântat pe scene din Milano, New York,

Salzburg, menþioneazã cã a purtat Româniaîn suflet pe oriunde a umblat ºi a revenit înþara natalã “pentru a contribui la renaºterea ei,prin muzicã, prin artã, prin cânt.”

MIHAELA MIHAICântãreaþa de muzicã uºoarã a pãrãsit

România în 1975 pentru a pleca la Paris ºi arevenit în þarã în ianuarie 1990. S-a stabilitdefinitiv în România, dupã 10 ani. Despreproiectele pe care le-a realizat aicirecunoaºte cã i-au devorat viaþa, energia ºibanii. Dupã cum reiese din volumul deinterviuri, Mihaela Mihai considerã cã :“Intelectualii români se izoleazã în statutullor de cugetãtori cu mentalitate de cãrturaride la marginea Europei, neproductivi ºiincapabili sã conducã un proiect în afarã descrierile lor”. De ce m-am întors în România

GHEORGHE ZAMFIRA trãit în strãinãtate 33 de ani ºi s-a întors

în România chiar dacã ºi-a dat seama cãacesta este o þarã “pierdutã”, pe care „numaireligia ºi credinþa în Dumnezeu o mai poatesalva”. ”Trãim într-o epocã sumbrã în carecred cã trebuie sã ne rugãm pentru viaþanoastrã”- spune maestrul.

NEAGU DJUVARAUn veritabil aristocrat al culturii române,

Djuvara a pãrãsit România în 1944, apetrecut 14 ani, la Paris ºi 23 de ani în Africa,iar în þarã s-a reîntors târziu, dupã vârsta de67 de ani, mai precis în 1990, când a fostangajat ca profesor asociat la Facultatea deIstorie din Iaºi. Domnia sa mãrturiseºte:“când eram în Africa visam pe româneºte,când aveam insomnii þineam discursuripolitice în româneºte ºi visam sã mã întorc înþarã”.

Principesa MARGARETA aROMÂNIEI

S-a nãscut în Elveþia ºi a vizitat primadatã România în 1990, când a pus ºi bazelefundaþiei care îi poartã numele. S-a mutatdefinitiv în þarã în 2001 ºi locuieºte pedomeniul Sãvârºin de lângã Arad. „Alteþaregalã crede cu tãrie în rolul central pe care îlpoate avea educaþia în dezvoltareaRomâniei”.

Oferite cu realã sinceritate mãrturiileacestor personalitãþi ºi impresiile lor despresocietatea româneascã actualã ºi desprecaracterul poporului român ar trebuie sã nepunã pe gânduri ºi sã ne motiveze sãrezolvãm problemele economice, culturaleºi sociale cu care se confruntã România.Aceºti oameni de excepþie ºi-au construit ocarierã solidã în strãinãtate ºi s-au întorsîn þarã pentru a ajuta la schimbareamentalitãþilor ºi pentru a contribui la

îmbunãtãþirea situaþie sociale ºi culturaledin þara noastrã. Prin perseverenþã ºi curaj,au reuºit sã producã unele schimbãri ºi s-auîntors în România deoarece, aºa cumspunea cândva Noica, „Partea frumoasã cuRomânia este cã, aici, e încã totul de fãcut”!În manierã asemãnãtoare, Andrei Pleºu,binecunoscutul filosof ºi fost ministru alculturii, atrãgea atenþia cã: „ProblemaRomâniei nu o reprezintã cei care pleacã înstrãinãtate ºi rãmân acolo, ci tinerii care seîntorc acasã ºi sunt nefolosiþi. Asta e cevacriminal”

Liliana Moldovan

Detalii dintr-o antologie “De ce m-amîntors în România”

octombrie - noiembrie 2011Pagina 4

M-am nãscut pe 3 decembrie 1942.Mama visa sã mã nasc într-o zodie bunã,dar din pãcate m-am nãscut în anii celui de-al doilea rãzboi mondial ºi rãzboiul nu poateaduce nimãnui nici un bine, îþi ciopârþeºteþara sau trupul ºi mai ales sufletul.

Singura bucurie a fost cã m-am nãscutºi mi-am petrecut copilãria ºi tinereþea înBucovina, tãrâm cu miresme de legendã, înoraºul Gura Humorului - numele venindu-ide la pârâul Humor ce se vãrsa ºi el în rãulMoldova - legendar la rândul lui, cãci prinlunca Moldovei au trecut oºtenii lui ªtefancel Mare ºi ai altor domnitori, care la câþivakilometri de oraºul meu au înaltat lãcaºuride cult, la Voroneþ - ctitorie a lui ªtefan celMare ºi la Mãnãstirea Humorului - ctitorialui Petru Rareº, ca o mulþumire cã i-auînvins pe cei care voiau sã ne cotropeascã ºicare dãinuie de sute de ani, uimind prinfrumuseþea lor. La Voroneþ ºi culorile, ca deexemplu cea albastrã nu mai este comparatãcu albastrul cerului, ci i se spune simplu„albastru de Voroneþ“. Dupã anii de ºcoalãºi liceu, cu vacanþele petrecute printre lunciînflorite ºi codrii foºnitori, am plecat directîn capitala þãrii unde adaptarea n-a fost preauºoarã. Aici în Bucureºti am urmat între anii1960-1965 facultatea de filozofie - secþiapsihologie. Dupã cei 5 ani m-am întors înBucovina mea, la Suceava, unde am lucratpânã în anul 1989 la policlinica judeþeanãSuceava, ca psiholog. La Suceava am fãcutparte ºi dintre membrii cenaclului „Dialogliric“ de pe lângã Biblioteca judeþeanã.

Am publicat poezii în „CântareaRomâniei - pagini literare“ ºi am fostpropusã pentru publicarea unei plachete cupoezii. Din nefericire o traumã deosebitã(decesul fiului meu în anul 1988) m-a fãcutsã renunþ pentru moment la acest lucru.Foarte curând dupã aceastã traumã amplecat în Germania (aprilie 1989) împreunãcu familia. Aici, peste mai mulþi ani, ampublicat poezii în revista pe interneth t t p : / / w w w. a g e r o - s t u t t g a r t . d e /globalnews_poezie.htm a asociaþieiAGERO Stuttgart, iar în prezent mi-au fost

publicate câteva poezii în pagina de interneta Asociaþiei cetãþenilor originari dinRomânia Stuttgart www.acorverein-stuttgart.de. Anul acesta am avutdeasemenea bucuria sã recit din poeziilemele la „Zig Zag de Romania“ - FreiesRadio für Stuttgart, în cadrul unei emisiunispeciale dedicatã femeilor, în martie 2011.

Eroii Statuile, atât de singure rãmân Sã-nfrunte arºiþa ºi gerul În vreme ce noi, comod ne-adãpostim. Se vede cã existã un preþ Chiar dupã moarte, Pe care doar eroii îl plãtesc Când intrã în eternitate.

Judecata poeþilor Doamne, oare cum ai sã ne judeci La sfârºitul lumii pe noi Ce-am ostenit umblând Cu desaga de vise în spinare ? Bieþi peregrini prin þinuturi Lipsite de soare, Ce n-am putut sã ne zidim Mãcar o casã ªi cãrãmizile tot ude ne-au rãmas De lacrimi ºi sudoare. Pe noi cei osândiþi la neuitare. Ce-au plâns durerea lumii Cu sufletul schimbat În bulgãre de sare. Pe noi, de care mulþi s-au lepãdat Înainte de-a cânta cocoºii, Lãsându-ne sã suferim De cea mai cruntã boalãCe duce cãtre moarte ªi care-n limba pãmânteanãO mai numim singurãtate. Oare si tu ai sã ne pãrãseºti Lãsându-ne singuri pe cruce ? Sau fiindu-þi milã Cã pânã acum nici n-am trãit Ai sã ne naºti A douã oarã ?

Vis Mi se pãrea cã eram invitatã Unui celebru iluzionist La un spectacol Unde în primul sau numãr Fãcea sã disparã Pãsãrile din cuiburi. Apoi prefãcea arborii în clovni, Fardaþi în diverse culori Sã nu li se vadã chipul Care lãcrima Dupã pãsãri ºi flori. La sfârºit, Începea sã jongleze cu frunzele. Dar fiindcã era ostenit Le mai scãpa printre degete Însângerându-le. În zori iluzionistul dispãruse ªi era toamnã.

Târziu Tu pentru mine Nu mai eºti viu, S-a fãcut toamnã ªi e târziu. Culorile mi-au putrezit. M-a pãrãsit lumina ªi-aproape-am desfrunzit. ªi fiindcã mã-nfior De-atîta frig ªi de pustietate, Mã-nchid în lungã iarnãªi-ncet încep sã ning.

Fãrã ieri ºi fãrã azi Când am plecat din cetatea Ce se umpluse de pãcate Având un singur crez Cã mãcar sufletul Sã nu mi-l întinez. Mi-am amintit de leganda Femeii lui Lot Pe care îngerul Domnului o rugase Sã nu priveascã înapoi Cînd o va scoate din blestemata cetate

ªi fiindcã nu i-a dat ascultare Domnul a prefãcut-oÎntr-un stâlp de sare. Eu nu am repetat greºala ei Dar amintirile n-au þinut seamã ªi sau întors “În dulcea BucovinãCu munþii în luminãªi vãile în flori”,

Cum spunea Eminescu De care le era atâta dor Cã pentru o clipã li s-a pãrut Cã le însoþeºte în drumul lor Prin “codrii de aramã”, Spre locul unde odinioarã “Cânta la Stupca o vioarã”. ªi-au poposit ºi ele o noapte Într-o livadã Visând cã Ciprian o sã mai vinã Sã le mai cânte o baladã, Iar eu golitã de amintiri ªi fãrã ieri ºi fãrã azi Mã-ntreb mereu : Mai pot sã mã mai bucur oare Cã trupul mi-a rãmas întreg Când sufletul îmi este Un bulgãre de sare ?

ªtefania Bîcu

Stimaþi membri ºi simpatizanþi,am plãcerea sã vã aduc la cunoºtinþã cã în urma

eforturilor susþinute ale domnului Blazian a fostinauguratã prima ediþie a paginii Internet a asociaþieinoastre. Vã invit s-o vizionaþi la urmãtoarea adresã:

http://www.roverein-stuttgart.deCei care au participat la excursia la Dresda de anul

trecut au ºanse sã se regãseascã la rubrica “Activitãþiculturale”. Orice comentariu, sugestie sau contribuþiesunt binevenite.

Cu cele mai bune urãri,Vadim Cercasov, preºedinte

Adresa de e-mail a asociaþiei esteacor@roverein-stuttgart.de

ªtefania Bîcu - Biografie romanþatã

Inaugurarea paginii Interneta asociaþiei cetãþenilor

originari din România e.V.Cine este persoana care imigreazã?!

Poate sã fie ºi acel om care pãrãseºte loculnatal (patria), din simplul motiv cã statulnu-i mai respectã dreptul constituþional dea-i asigura o supravieþuire spiritualãdecentã. Statisticile afirmã cã sunt întrepatru ºi cinci milioane de români care auales aceastã cale a pribegiei. Am întâlnit lao Bisericã din Roma un bolivian. L-amîntrebat dacã în Bolivia sunt români. Mi-arãspuns cã ºtie un singur concetãþean de-al meu care locuieºte în oraºul sãu.Românul a cerut 20 de ha de teren de laPrimãrie ºi practicã cu succes albinãritul.Aflând aceasta nu credeam cã suntem aºade mult împrãºtiaþi. De aceea doream sãspun cã este dureroasã cruceaimigrantului, fiindcã i s-a mai bãtut unrând de cuie la mânile sufletului pentru anu cãdea de pe înãlþimea lemnului înzdruncinãturile drumului, în rãtãcirileacestea globale. ªi dacã nu se mai poatesprijini pe pãmântul þãrii sale, atunci cade.Din nefericire mulþi dintre noi coborâm depe cruce, seduºi de idolii aceºtia moderni:alcool, droguri, prostituþie ºi altele o miede mostre malefice. Singuri algem sã fimpradã momelilor satanei în loc sã suferimcrucea duhului Evangheliei, care aducesalvarea eternã a sufletului.

Cine nu are crucea în spinare, sau acoborât de pe înãlþimea ei, (sedus de

strãlucirile lumii acesteia), este lipsit deDumnezeu. Pentru cã spune lucrulexdraordinar Mântuitorul în SfântaEvanghelie: “ªi chemând la Sinemulþimea, împreunã cu ucenicii Sãi, le-azis: Oricine voieºte sã vinã dupã mine sãse lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã-miurmeze Mie”. S-a întâmplat cã o sectarãm-a somat sã îi arãt în Scripturã unde scriecuvântul “Cruce”. Mãrturisesc sincer cãatunci nu am ºtiut rãspunde. Am mersacasã, am gãsit la Sfãntul Apostol Pavel,acel cuvânt dumnezeiesc: “Cãci cuvântulCrucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iarpentru noi, cei ce ne mântuim este puterealui Dumnezeu” 1 Cor 1, 18. De aceea m-am gândit cã imigrantul este sãrac pentrucã îi lipseºte þara, iar cetãþenia îi este îndubiu ºi nu-I foloseºte. Iar dacã senimereºte sã intre în cimitir, nu vedemormintele strãmoºilor sãi. Însã l-abinecuvântat Domnul Iisus Hristos cuSfânta Cruce de Strãin, (de IMIGRANT).Fãrã sã ne dãm seama, suntem printre ceimai fericiþi oameni de pe pãmânt. ?ntr-unanume fel, tainic aº spune, ne-am lepãdatde sine ºi ne-am urcat pe Cruce, prinsfânta rânduialã a Domnului. Pe aceastãCruce sfântã a imigrantului! Dar nu estesuficientã numai lepãdarea de sine, pentrucã reluãm iarãºi din Evanghelie: ”..sã selepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã-mi

urmeze”. Domnul a rânduit împrejurãrileca sã ne lepãdãm de sine, dar dacã nufacem obosealã sã îi urmãm viaþa ºiEvanghelia, în zãdar sunt toate suferinþeleºi frãmântãrile noastre. Toþi ºtim ceînseamnã Crucea. Câtã obosealã ºiconcentrare cere! Fiindcã Domnul spunemai departe : “Cãci cine va voi sã-ºi scapesufletul îl va pierde, iar cine va pierdesufletul sãu pentru Mine ºi pentruEvanghelie, acela îl va scãpa.” Cã auplecat din þarã femei care au lãsat acasãtrei, patru copii. Nimeni dintre noi nupoate pricepe câtã suferinþã este în sufletulacestor mame ºi ce foc arde inima lor.Acasã acei copii de doi, trei ani, lipsiþi dedragostea mamei, se ofilesc ca niºte planteabia rãsãdite, ce au fost lãsate fãrã apã ºiluminã. Da , am lãsat patria, suferim acelgol în suflet, dar cui închinãm aceastãjertfã?! Fiindcã e posibil sã pierdemsufletul în acest vãrtej al globalizãrii. Câþidintre noi închinãm sufletul ca jerfãînãlþatã lui Dumnezeu- Cuvântul? Eu,personal duc sufletul jertfã de bunãmireasmã Domnului? Da, cu o singurãcondiþie dacã o îndeplinesc : “Faceþi-vãdatoria voastrã!” ne spune Stereþul EfremFilotheitul, de la Sfântul Munte Athos. Iardatoria noastrã este a face voia luiDumnezeu. Aºa sã ne ajute, Domnul!

Tãnasã Valeriu

CRUCEA SFÂNTA A IMIGRANTULUI

octombrie - noiembrie 2011 Pagina 5

Judecãtorul de la Karlsruhe nu este, defapt, decât garantul fundamentului. Oricine sesimte atacat în drepturile sale poate - dupã cea traversat toate instanþele judecãtoreºti - sãrecurgã la Curtea Constituþionalã Federalã, îna cãrui administrare se aflã departamentul deplângeri constituþionale. Acestea sunt, dealtfel, ºi cele mai numeroase dosare cu care seocupã instituþia creatã acum 60 de ani pentrua împiedica puterea executivã, legislativã saujudecãtoreascã sã comitã abuzuri, încalcândprevederile legii fundamentale. În specialprimele 19 articole din Constituþie, cu referirela libertãþile ºi demnitatea individului, ladreptul acestuia la muncã ºi proprietate, facsubiectul celor mai multe apeluri alecetãþenilor germani.

Sintagma “instanþa supremã” nu este nici

ea tocmai corectã, de vreme ce CurteaConstituþionalã nu este capãtul de linie.Deciziile vin sã armonizeze procedurileconstituþionale pe diverse paliere, fãrã ageneraliza, ci referindu-se numai la speþelejudecate. De regulã, însã, cuvântul Curþii de laKarlsruhe cântãreºte ºi în alte cazuriasemãnãtoare, fiind luat ca reper de instanþeleºi instituþiile federale sau de land.

Când, însã, este pusã în discuþiecompatibilitatea unei legi cu ansamblulConstituþiei, deciziile judecãtorului de laKarlsruhe primesc rang maxim, având, eleînsele, putere normativã. Printre funcþiileCurþii se numãrã ºi stabilirea limitelorconstituþionale ale instituþiilor statului, atât înce priveºte drepturile acestora cât ºiobligaþiile. ªi cazurile de concurenþã întrelegile fundamentale ale Republicii Federale ºiale landurilor se rezolvã tot în instanþa de laKarlsruhe - care decide ºi asupra cererilor deinterzicere a unor structuri politice (celebrãfiind în special contestarea repetatã apartidului neo-naziºtilor).

Cei 16 judecãtori lucreazã în douã senate:primul cu aplecare spre chestiuni ce þin delegea fundamentalã, cel de-al doilea orientat

spre probleme ale statului de drept. Anualsunt primite aproape 6000 de plângericonstituþionale, în cazul cãrora suntpronunþate peste 130.000 de decizii ºirecomandãri. Hotãrârile nu necesitãunanimitate, pentru cele mai multe dintrespeþe fiind suficientã o majoritate simplã.

Mulþi parlamentari reproºeazã instanþei

de la Karlsruhe cã, de fapt, în mod indirect,face politicã ºi joacã un rol de grupparlamentar, când vine vorba desprecântãrirea constituþionalitãþii unei legi aflateîn fazã de proiect.

Autor: Daphne Grathwohl Redactor: Ovidiu Suciu

DW

Curtea Constituþionalã Federalãîmplineºte 60 de ani Super-instanþã de revizuire sunã

oarecum a Superman. Sau aforþã supranaturalã care are

puterea de a schimba lucrurile -ºi chiar îi place sã o facã. Esteimaginea pe care o au mulþi

germani despre Curtea Constitu-þionalã a Republicii Federale,instituþie ce tocmai împlineºte

miercuri 60 de ani.

E primul Papã german de o jumãtate demileniu încoace. Cu toate acestea mass-media germanã nu-i poate ierta defelconservatorismul ºi stãruinþa de a nu acceptareformele pe care i le cere stânga.

Vizita Suveranului Pontif a survenit, într-adevãr, într-o fazã dificilã pentru evoluþiaapuseanã a Bisericii Catolice. Tot mainumeroºi sunt catolicii germani careîntorc spatele Bisericii. Între celedouãzeci ºi patru de milioane decatolici din Republica Federalã,„mulþi nu se mai considerãreprezentaþi de ºeful acestei biserici.Vaticanul ºi o parte din episcopiigermani s-ar afla în rãspãr faþã derealitãþi în maniera în care Bisericatrateazã cazurile de abuz sexual ºiinterzice împãrtãºania comunã acatolicilor ºi luteranilor sauhirotonisirea femeilor”, nota recentun editorialist german.

Alþi observatori au criticatalocuþiunile rostite de SuveranulPontif în Parlament ºi la Freiburg, lafinele cãlãtoriei. Prima ar fi fost preaabstractã, prea filosoficã ºi, ca atare,situatã la ani luminã distanþã dedurerile reale, cotidiene alecredincioºilor. În plus, aceastã alocuþiunepare sã fi atribuit liberalismului protestantvina pentru rãtãcirile actuale. În cea de-adoua, Papa a cerut unitate ºi a condamnatcreºtinismul cãlduþ ori secularizarea Bisericii,respingând orice reforme.

Papa ºi episcopii germani la

Freiburg„Rãmâneþi fideli Romei” - acesta arfi fost mesajul central al vizitei, a afirmatvãdit iritat ºi editorialistul ziarului FinancialTimes Deutschland, care considerã cã Papa arfi „cimentat clivajul dintre germanii catolici ºicei protestanþi”. Fiindcã Suveranul Pontif ar fiþinut sã le arate protestanþilor cã „Bisericile

ortodoxe sunt mult mai aproape de Vaticandecât luteranii”.

Un glas care, alãturi de alte ziare catolice,a elogiat totuºi vizita lui Benedict, a aparþinutcotidianului Passauer Neue Presse, din patriabavarezã a lui Josef Ratzinger. Ziarul aelogiat ceea ce a calificat drept “puternicele

semnale ecumenice lansate de papã”, atâtprotestanþilor, cât ºi, mai cu seamã,ortodocºilor.

În fapt, altora, vizita papei - cu tot cuîntâlnirea Suveranului Pontif cu evreii, cumusulmanii ºi cu victimele abuzurilorsexuale - li s-a pãrut net mai inspiratã decât

celor mai multe voci germane. Esenþaireductibilã a supãrãrii unui importantsegment al presei germane estealinierea ei, de multã vreme, la stânga,într-o zonã în care secularizarea alichidat ºi ultimele resturi despiritualitate religioasã iarcorectitudinea politicã a luat loculdogmelor. A afirma, aºa cum o facePapa, cã existã valori eterne cãrorameritã sã le rãmâi loial, înseamnã alovi în inimã relativismul postmodern.

Elita laicã a Europei se simtevexatã, fireºte, de opoziþia Bisericiicatolice faþã de miruirea femeilor, faþãde recãsãtorirea celor divorþaþi, faþã decãsnicia homosexualã, faþã deîntreruperile de sarcinã ori faþã deeutanasie. Într-o lume ultralaicizatã,marea indispoziþie pe care a provocat-o Papa în propria sa patrie þine însã maipuþin de una sau alta din poziþiile

Vaticanului cât de faptul cã Benedict a rãmassingurul german proeminent, cu oareceautoritate, care mai îndrãzneºte sã þinã pieptmodelor timpului.

Autor: Petre M. IancuRedactor: Cristian ªtefãnescu

DW

octombrie 2011Dragi ºi stimaþi prieteni ai

DIALOGULUI – Köln,Cu permisiunea Dvs: pentru

eventualii interesaþi - câtevarecomandãri pentru perioada imediaturmãtoare:

- Vineri, 14. Okt. 2011, la Köln,18.00 – 19.30 Uhr, VHS -Bezirksrathaus Nippes, (2.Seiteneingang, 1. Etage, Raum 1.20):

„Rumänien in der EU.Spurensuche in Siebenbürgen“Intrarea liberã.

- Luni 17 oct. 2011, ora 19.00 laBonn (Plenarsaal des DeutschenBundestages, Platz der VereintenNationen 2, 53113 Bonn): Prezentarede carte în lectura autorului cu HertaMüller /

Lesung mit der Literatur-Nobel-preisträgerin und Trägerin des KAS-Literaturpreises Herta Müller.

Intrarea: / Teilnehmerbeitrag: 10,-Euro (Abendkasse)

Anmeldungen unter:gabriele.klesz@ kas.de Das vorläufigeProgramm unter: http://www.kas.de/wf/de/ 17.47019/

În incheiere – last but not least:Pentru manifestãrile DIALOGULUIîn lunile octombrie ºi noiembrie (23oct. „Umorul evreiesc“ cu A. Baleanu– in lb.romana; 20 nov. „Ortodoxie ºiecumenism în Germania anului 2011“cu protoiereu Radu Const. Miron - inlb.germana) veþi primi în curând - peaceasta cale – invitaþiile cuprinzânddetaliile necesare.

Cu toatã prietenia,Alex. ºi Renate Timoschenko

De ce a fost criticatãvizita Papei în Germania

Prea puþini înþeleg de ce oare cãlãtoria lui Bendictal XVI-lea, controversatã foarte încã înainte de adebuta, a primit note catastrofale din partea unei

covârºitoare pãrþi a presei din patria Papei.

În perioada 10 – 11 noiembrie2011 Institutul de Studii Enci-clopedice al Academiei de ªtiinþea Moldovei, în parteneriat cuInstitutul de Cercetãri Enciclo-pedice al Academiei Naþionaledin Ucraina ºi Editura Enciclo-pediei Belaruse „P. Brovka” orga-nizeazã simpozionul internaþional

cu genericul Probleme actuale alecercetãrilor enciclopedice. Spe-cificul naþional. Ediþia a II-a.

Lucrãrile se vor desfãºura înlimbile românã, rusã ºi englezã încadrul atelierelor:

- Cercetãri enciclopedice.- Istoria ºtiinþei.- Biografia ºtiinþificã.

Materialele simpozionuluivor fi publicate într-o culegere.Volumul fiecãrei comunicãri nuva depãºi 40 000 de semne.

Persoanele interesate vortransmite titlul comunicãrii ºi unrezumat de circa 200 de cuvintepânã la 1 noiembrie 2011 pe adre-

sa de e-mail: enciclopedia@asm.md, ionx2005@yahoo.com

Lucrãrile simpozionului sevor desfãºura pe adresa: Chiºi-nãu, bd. ªtefan cel Mare ºi Sfântnr. 1, biroul 408. Pentru relaþii: dr.Ion Xenofontov, tel. 27 70 05, e-mail: ionx2005@yahoo.com.

Simpozion internaþional la Chiºinãu

octombrie - noiembrie 2011Pagina 6

Existã momente când anumitelucruri sunt posibile sau nu. Existãmomente când anumite lucruri sefac posibile de la sine, printr-uncontext de împrejurãri.

Aºa se poate intitula ºi vizitãmea într-o superbã zi de 1octombrie a anului 2011, laFreiburg. Încãrcatã de curiozitateaalimentatã în decursul anilor depersoane direct implicate ºi avândîn plus datoria moralã caresponsabil cultural al LigiiAsociaþiilor Româno-Germane dinGermania, mi-am fãcut timp ºi,lãsând celelalte preocupãri, ampornit cu sufletul deschis dornicãde o noua experienþã, spreBiblioteca Românã din Freiburg,institut ce stãbate curajos timpul ºitimpurile încã din 1949. Ajunsã cuîntârziere datoritã legãturilor cãilorferate ºi al placatului cu numelestrãzii bine acoperit de creangaunui copac care m-a fãcut sã mãînvârt o vreme în loc, m-ambucurat totuºi sã apar în pauzadintre douã discursuri, astfel cãmãcar nu am deranjat.

Primii paºi m-au condus petreptele unei scãri de lemn cupatina timpului înnobilatã deartizanat ºi costume populare cuspecific românesc ce întâmpinã petoþi cei care trec acest prag. Voci seauzeau la etaj aºa cã am pornit spreele salutând persoanele care mãpriveau oarecum curios, canecunoscutã. Mi-am gãsit un locliber ºi în minutele rãmase am fãcutun scurt tur al încãperilor, avândcuriozitatea copiluli într-o casã cupoveºti. Cãci asta este BibliotecaRomânã de la Freiburg: o casã cupoveºti. Poveºti ce iau feluriteforme: de la tablouri, mobilier,cãrþi, albume, manuscrise lacostume populare, obiecte desculpturã, ceramicã, fiecare colþavând ceva de împãrtãºit. Nu esteuºor sã vrei în câteva minute sãcunoºti totul, sã afli despre fiecarece rol îºi are aici, indiferent dacãeste de-al casei sau în vizitã.

Prima persoanã care mi-avorbit a fost o doamnã care stãteape un scaun aproape de uºaîncãperii, sprijinind elegant unbaston în mânã ºi cu o privire

prietenoasã. “Sunt doamna RodicaMoschinschki, secretara bibliotecii,sunteþi nouã la noi??” “Da, i-amrãspuns dupã ce m-am prezentat,nici cã se putea mai bine, cusiguranþã d-voastrã sunteþipersoana cea mai nimeritã care mãpoate ajuta sã întru mai rapid înatmosferã.” ªi aºa a ºi fost. Dupãnumai douã ore mã simþeam deparcã aº fi venit a zecea oarã în acelloc, bucurându-mã nu de noicunoºtinþe ci de revedere. S-aurosti în acea zi multe cuvântãri,fiecare de un interes deosebit chiarºi atunci când au existatdiscuþii/comentarii în contraditoriu.Oare altfel cum ar existã progresul,cum s-ar mai putea diferenþia Yinde Yang.... Mã uitam la vitrineleîncãrcate de valori, ascultamdespre Eliade, Cioran, Eminescu,Herodot ºi alþi oameni de culturã ceºi-au lãsat amprenta în istorie.Fascinante poveºti adevãrate; iarrostite de oameni cu pãrul alb,acestea capãtã o tonalitate aparte,fãrã a spune însã cã cei tineri (saumai puþin tineri) au fost mai puþininteresanþi. ªi iar mã uitam lacostumele populare încãrcate deani, privirile alunecându-mi însã ºialãturi, pe zugraveala pãtatã apereþilor,... pe tocurile ferestrelor cuvopseaua înfloritã...

Da, biblioteca are nevoie deajutor. Plânge pe pereþi ºi peferestrele prin care timp de peste 60de ani s-au privit copacii din faþacasei schimbându-ºi hainele. Dinpãcate bani nu sunt ºi nici nu vor fiprea curând sau nu suficienþi.Nevoi sunt multe ºi prioritãþi ºi mai

multe. Faptul cã România a trimisde la Bucureºti un cadru specializat(pe postul de bibliotecar finanþat deBucureºti) deºi salutar nu este /afost suficient. Dupã 4 luni de zilepersoana în cauzã ºi-a dat demisia.Nu comentez, cu siguranþã auexistat motive de nemulþumire deambele pãrþi. Cert este însã faptulcã au rãmas mai departe aceeaºi(mai puþin unul care i-a pãrãsit îneternitate), aceºtia fiind: directorulIon Iancu Bidian, secretara RodicaMoschinschki ºi fratele directo-rului, Augustin Alexandru Bidiancare le este alãturi. Vicepre-ºedintele Dan Ottiger-Dumitrescu,sufletist aºa cum l-am cunoscut,trãieºte însã în Elveþia. Personalul,la o vârstã respectabilã, din vecheagardã, aceea cu educaþia ºi culturafãcutã în vremuri din pãcate apusecând exista un adevãrat respectpentru valori, þine încã susstindardul calitãþii.

Sunt tineri, ambiþioºi, puºi pefapte mari, energici, într-un secol alvitezei ºi al mediilor în care nimicnu se mai potriveºte cu atmosferacalmã din institut, perfecþionistã, cusiguranþã având un dram deconservatorism. Oricâþi s-arimplica ºi din orice domeniu, estegreu de crezut cã vor ajunge aºauºor la un numitor comun almentalitãþilor ºi trãirilor. Prea multesoluþii nu sunt. Personal nu vãd pecineva tânãr care sã întruneascasutã la sutã toate calitãþile ºicondiþiile aºteptate deºi nu esteimposibil, avem mulþi oameni tineride valoare. ªi nu cred cã este„calitatea” cea pusã in discuþie.

Atâta numai cã timpul trece ºi rãnilese adâncesc. Iar cei care vorcontinua munca de voluntariat ºisuflet a unor oameni care timp dedecenii au dat tot ce-au avut maibun, trebuie sã înþeleagã cã multelucruri bune se pot clãdi pe bazevechi fãrã a le distruge pe acesteadin urmã. Trebuie cãutatã armoniaºi preluat ceea ce este valoros. Esteo idee preconceputã a multora (nugeneralizez) din multe domenii ºidintotdeauna, cã a dori sã începiceva nou trebuie distrus vechiul.Nu, în nici un caz. Priviþiarhitectura ultimilor ani. Priviþi cumo clãdire veche este renovatã fiindarmonizatã cu structuri noi. Vechiulºi noul, împletindu-se perfect.Acesta este (aºa cum îl vãd eu)viitorul Bibliotecii Române dinFreiburg. Pentru aceasta însã estenevoie ca ºi existentul sã acceptenoul. Poate nu întotdeauna va fi pegustul tuturor. Uneori noul poatetãia la sânge dar sã ne uitãm atent laconsecinþe. Poate cã acestemodificãri sunt vitale pentruexistenþa viitoare. Continuitatea nupoate exista însã decât prinacceptanþã. Generaþiile nu vorputea fi niciodatã identice, estenecesar cu rãbdare, diplomaþie,înþelegere ca ele sã se accepte ºirespecte reciproc. ªi...”cine nu arebãtrâni sã-ºi cumpere”. Ei sunt atâtde bogaþi spiritual ºi de la ei avematât de mult de învãþat. Chiar ºi dingreºelile lor. În plus, comunitatearomânilor din Freiburg nu este deneglijat. Greu de crezut cã nu s-argãsi oameni îndemânatici ºi harnici

care sã nu poatã face rost, pentruînceput, unul de o cutie cu vopsea,altul de o pensulã iar a treiapersoanã sã le facã un ceai ºi sã lepovesteascã de anii în carecãrãmizile se puneau una peste altaavând ca liant idei, voinþã, dorinþade a contribui la dãinuire, respectpentru valori ºi pentru aceastãhranã a spiritului ºi sufletului careeste cultura, iubire, pasiune ºimultã, multã muncã, uneoarinerãsplãtitã la justa ei valoare.

Întrebarea este dacã cei care vincu cutia de vopsea vor aveaacceptul de a face ceva. Cu puþinãorganizare cu siguranþa cã DA. Unplan este întotdeauna necesarpentru un bun rezultat.

S-au scurs rânduri peste rânduriºi se vor mai scurge. Este vremeadepãºirii acestui stadiu ºi trezireatoleranþei ºi a conºtiinþelor, mai alesla cei care au în oraºul în caretrãiesc o astfel de bogãþie la carealte comunitãþi jinduiesc....un passpre nou tot s-a facut.Este vorba denoul site al bibliotecii. http://www.rumänische-bibliothek.de/

Dr. Nicolae Stroescu-Stãniºoarã venit special de laMünchen ºi care a participat activîn cadrul Sesiunii ºtiinþifice dincadrul manifestãrilor ZilelorBibliotecii Române Freiburg, aavut amabilitatea de a-mi oferi uninterviu în exclusivitate pentruradacþia Zig Zag de România/Freies Radio für Stuttgart.(înregistrarea urmeazã a fi inseratãpe www.onlinereflct.eu)

Daiana Matieº

La 22 septembrie 2011 a avut loc laMünchen conferinþa româno-germanãdedicatã înterprinderilor mici ºi mijlocii.Dupã cea din anul 2008, aceasta a fost a douaconferinþã economicã care s-a axat, în capitalaBavariei, pe aspecte de actualitate ºiperspectivã ale cooperãrii economice dintreRomânia ºi Germania. Ministrul Economiei,Comerþului ºi Mediului de Afaceri Ion Aritona fost, alãturi de omologul sãu bavarez,Martin Zeil, principalul vorbitor în cadrulconferinþei. Alãturi de cei doi demnitari,lucrãrile conferinþei s-au bucurat departiciparea a numeroºi oficiali ºi oameni deafaceri români ºi germani, între care s-aremarcat preºedintele Comitetului de Est al

Economiei Germane, dr. Eckhard Cordes,preºedintele Camerei de Comerþ ºi IndustrieRomâno-Germane, dr. Radu Mericã, ºi vice-preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industriepentru München ºi Bavaria Superioarã, prof.dr. Anton Kathrein. Din delegaþia condusã deministrul Ion Ariton au fãcut parte, între alþii,secretarul de stat ºi preºedintele AgenþieiNaþionale pentru Implementarea Proiectelorºi Programelor pentru IMM-uri, CristianHaiduc, ºi coordonatorul naþional pentruimplementarea Strategiei Dunãrii din cadrulMinisterului român Afacerilor Externe, ViorelArdeleanu. Evenimentul a fost organizat deComitetul de Est al Economiei Germane,Camera de Comerþ ºi Industrie pentru

München ºi Bavaria Superioarã, ºi Camera deComerþ ºi Industrie Româno-Germanã, cusprijinul Enterprise Europe Network ºiUniCredit, precum ºi al Ambasadei Românieila Berlin ºi al Consulatului General alRomâniei la München. Pe parcursul viziteisale la München, ministrul Ion Ariton a purtat

convorbiri oficiale cu Martin Zeil,vicepremier ºi ministru al Economiei,Infrastructurii, Transporturilor ºi Tehnologieial landului Bavaria, precum ºi cu membrii aiconducerii unor importante companiigermane, prezente sau interesate de piaþaromâneascã.

Moºtenirea generaþiilor

Conferinþa economicã româno-germanã a întreprinderilormici ºi mijlocii la München

Agenþiade presã AªIIR O M Â N Ieste una dincele douãAgenþii dePresã dinlume care seadreseazã înmod special

românilor din Diaspora. De la înfiinþare ºipânã în mometul de faþã agenþia, condusãde Ionela van Rees-Zota ºi Berthold Staicu,a reuºit sã stabileascã legãturi strânse ºivariate între diversele comunitãþiromâneºti din lume, pe baza informaþiilorºi ºtirilor transmise unor categorii variatede beneficiari.

Obiectivul central care ne ghideazãactivitatea se referã la diseminarea înrândul românilor din diaspora a unorinformaþii corecte, nepãrtinitoare care sãpunã în evidenþã realizãrile economice,financiare, politice ºi culturale aleromânilor care trãiesc în strãinãtate.Agenþia noastrã se ocupã cu selectarea ºidiseminarea ºtirilor referitoare laactualitatea politicã, social economicã ºi

culturalã din România, în vedereaîmbunãtãþirii imagini þãrii noastre pestehotare. De asemenea, urmãrim,dezvoltarea unor atitudini critice obiective,care sã punã degetul pe ranã ºi sã indicemodalitãþile de schimbare a mentalitãþilorºi contribuie la o integrare europeanã aromânilor din strãinãtate.

În acest scop am creat un canal de ºtiricare reflectã viaþa din comunitãþileromâneºti de peste hotare ºi am încercat sãoferim o imagine clarã a situaþiei în care seaflã cei peste 10 milioane de români dinafara României. Ne-am îndreptat, deasemenea, atenþia spre realitãþile dinRomânia ºi am încercat sã surprindemaspectele pozitive ºi negative ale vieþiisociale, politice, culturale ºi economiceromâneºti.

Iatã cum, într-un ocean de ºtitinegative, a apãrut Agenþia de presã AªIIROMÂNI, cu sediul la Nurenberg -Germania, o agenþie care ºi-a propus sãscoatã în evidenþã ºi partea luminoasã aculturii ºi civilizaþie româneºti.

Efortul nostru de informare corectã ºivaloroasã continuã. Pe parcurul demersuluinostru jurnalistic avem nevoie de sprijinul

dumneavoastrã. Haideþi sã fluturãm împreunã

stindardul spiritului românesc ºi sãmenþinem vie limba românã, oriunde înlume, acolo unde se aflã români inimoºi,pregãtiþi sã punã umãrul la dezvoltareaunui instrument mediatic destinatromânilor din diaspora.

Generozitatea dumneavoastrã nu v-atrece neobservatã, ci va fi mediatizatã pesite-ul agenþiei de presã. Va fi comunicatãîn cadrul activitãþilor culturale pe care leorganizãm.

Prin sprijinul financiar sau de altãnaturã, acordat Agenþiei de presã AªIIROMANI, veþi face o favoare limbii

române ºi veþi susþine ideea cã toþi românii,indiferent de þara sau continentul undelocuiesc au dreptul la informarecompetentã în limba maternã.

Vã mulþumim anticipat ºi vã invitãm sãintraþi în marea familie a prietenilor ºisusþinãtorilor agenþiei de presã AªIIROMÂNI!

Asociaþia Dacia e.V. Nürnberg-Germania.

Nr. înregistrare: VR 3850, Cont bancar numãr: 1932497,

VR Bank Nürnberg, , BLZ: 760 606 18, IBAN DE 70760606180001932497,

BIC: GENODEF1N02 reprezentatã prin: Ionela van Rees- Zota

octombrie - noiembrie 2011 Pagina 7

ªªttee ffaann TToommaa -- VVoorrss ttaannddssvvoorrss ii tt zzeennddeerr VVeerree iinn ""RROOMMAANNIIAA"" ee ..VV ..

Vollmerhauser Straße 27 A * 51645 Gummersbach Tel/Fax. 02261-290689, Tel.02261-29108 Mobil: 01632974999 oder 015773142422 e-mail: stefantoma@verein-romania.de

www.verein-romania.de

Interesant e cã persoanele intrã în Dietolandia fericite,surâzãtoare, dar odatã ajunse înãuntru devin triste, deprimate,supãrate pe toþi ºi pe toate. Pare cã în aceastã þarã fercirea enecunoscutã ºi oamenii când ating obiectivul pentru care seaflã acolo nu ºtiu cum sã scape mai repede ºi sã se întoarcã înObezolandia. Aici, e adevãrat, nu sunt toþi frumoºi ºi traºiprin inel, dar mãcar sunt veseli, simpatici. Obezolandia larândul ei este invadatã de spoturi publicitare ce demonstreazãlegiuni de fete frumoase care trãiesc în deplinã fericirehrãnindu-se doar cu salate ºi iaurt. ªi din când în când aparecâte un bãtrânel, care renunþând la una dintre cele mai mariplãceri ale vieþii, mâncarea, duce o existenþã de super erou.

În felul acesta obezul este convins sã calce pragulDietolandiei. “Voi deveni ca ei, voi fi fericit!”

Dar de îndatã ce intrã îl întâmpinã o amarã realitate.Grãsuþul nostru este cântãrit, mãsurat ºi mai ales înfometat.Mâncãrurile gustoase sunt considerate un pãcat mortal.Obezul pierde jovialitatea, devine rãutacios, vede cum pieleai se zbârceºte ºi chiar îi scade ºi apetitul sexual. ªi atunci,unde sunt super eroii ºi tinerii hipervitaminizaþi dacã aici sunttoþi negri de supãrare? Din acest motiv când are ocazia fugeîn Obezolandia ca mai apoi sã se rãzgândeascã ºi sã seîntoarcã în Dietolandia ºi tot aºa un du-te vino fãrã a gãsisoluþii la problemele personale.

Uffaaa, dietele! Astãzi circulã o mulþime de teorii despre nutriþie. Prea

multe. Apar specialiºti care propun diete dintre cele maiciudate , dupã ei vin alþii care îi combat, bloguri pline desfaturi , reviste cu regimuri de tot felul dar care nu au nicãierisemnãtura unui nutriþionist..ºi? În ultima vreme s-a vorbitfoarte mult despre dieta Dukan. ªi mai mult de când s-a aflatcã ducesa Kate Midleton o urmeazã. Dieta în sine are la bazãideea lansatã cu mult timp în urmã de regretatul doctor Atkinsºi rezumatã la fraza: singurul lucru pe care nu trebuie sã i-l dãm unui obez sunt carbohidraþii ºi de aici au derivat oserie întreagã de diete aºa zis chetogenice. Evident mulþispecialiºtii s-au rãzvrãtit considerînd acest tip de dietedãunator, datoritã formãrii de corpi cetonici, care vã explicamîntr-un alt numãr, pot crea cetoacidozã. Este adevãrat, dar ºimai adevãrat cã între cercetare ºi praticã nu existã un strânsraport, din aceastã cauzã rezultatele crecetãrilor ajung lapracticieni cu întârziere. Astãzi se cunoaºte cu exactitate cãpericolul potenþial al chetozei a fost supraevaluat ºi astadeoarece în cazul persoanelor sãnãtoase chetogeneza este un

fenomen fiziologic normal care permite organismului sãsupravieþuiascã în absenþa mâncarii în perioade de foamete.Corpii cetonici reprezintã o sursã de energie alternativãimportantã pentru creier în lipsa glucidelor. Persoanele careurmeazã astfel de diete nu suferã de foame ºi cum corpiicetonici au un efect similar cu cel al etanolului sunt chiarvesele ºi euforice, motiv pentru care unii specialiºti au numit-o dieta surîsului. În subiecþii sãnãtoºi corpii cetonici nudepãºesc nivelul de siguranþã aºa cum se întâmplã ladiabeticii insulino-dependenþi decompensaþi.

Evident acest tip de dietã nu reprezintã alimentaþiaperfectã, dar are avantajul cã se aplicã pentru o scurtãperioadã cu recomandarea de a fi reluatã din când în cândpentru a þine organismul în stare de alertã ºi a stimula lipoliza.Dietele chetogenice( dieta Dukan este o astfel de dietã) sedesfãºoarã în mai multe faze ºi utilizeazã proteinele pure. Înprima etapã numitã ºi de atac, care dureazã de la 1 la 7 zilealimentaþia va fi compusã numai din proteine pure. Acestease gãsesc în:albuº de ou( cu cea mai mare puritate),carneslabã de viþel, carne de pui fãrã piele,orice fel de peºte,crustacei, moluºte,brînzeturi proaspete degresate( brînzãslabã de vaci ºi urdã) .

De ce un regim cu proteine pure? Pentru cã reduce aportul caloric. Organismul nostru nu

este obiºnuit la o alimentaþie unicã ºi din acest motivintestinul nu va reuºi sã utilizeze în întregime caloriile.

Vor fi folosite doar proteinele necesare pentru muºchi,globule , piele, unghii, pãr, restul rãmânând neutilizate.Energia consumatã în digerarea proteinelor este enormãdeoarece sunt constituite din catene molecolare lungi în careinelele de bazã, aminoacizii, sunt strâns legate între ele fiindnevoie de multã energie pentru ruperea acestora.

Exp: din 1500 de calorii asumate cu proteinele la sfîrºitulzilei vor rãmâne disponibile 1000, 500 fiind consumate înpropria digestie.Proteinele pure reduc pofta de mîncare.

Dupã 2-3 zile de dietã cu proteine pure senzaþia de foame,inamicul numãrul unu dispare complet.

Un regim cu proteine pure este hidrofug Combate edemele ºi retenþia hidricã. Acest aspect este

foarte important mai ales în cazul femeilor grase. De obiceiun bãrbat gras mãnâncã prea mult în timp ce la femeiemecanismul creºterii în greutate este mai complex ºi asociatcu retenþia hidricã, ce frâneazã ºi reduce rezultatele dietelor.

Proteinele pure cresc rezistenþa organismului astãziantrenorii recomandând regimurile proteice sportivilor . Întimpul slãbirii cu acest regim masa muscularã esteprotejatã.

Epilog Am ajuns la o constatare: când o persoanã vrea sã se

tundã, sã se coafeze, merge la coafor, vrea manichiurã, mergela manichiuristã , se depileazã la cosmeticianã ºi tot aºa. Niciprin cap nu i-ar trece sã facã aceste operaþii acasã, cã doar deaceea existã fel de fel de meserii ºi servicii.

Când o persoanã spune mã apuc de dietã lucrurile seschimbã brusc. Mai toþi apeleazã la sfaturile prietenilor,reviste, internet , fel de fel de bloguri. ªi uite aºa unul dintrecele mai importante lucruri pentru sãnãtatea noastrã ,alimentaþia este încredinþat unei forme de self service de celemai multe ori dãunãtoare.Amintiþi-vã cã pentru orice tip dedietã sfatul unui specialist este absolut necesar.

Cu specialistul veþi face schema nutriþionalã, vã veþiconcorda asupra timpilor ºi mai ales asupra strategiilornecesare pentru reuºita programului. O dietã nu e doar unsimplu regim alimentar, e un nou stil de viaþã. Specialistul vãva ajuta , va sta alãturi de voi, vã va încuraja cînd voinþavoastrã se va clãtina. Nici un fel de dietã nu trebuieînfruntatã în singurãtate.

Marie Vrînceanu

Existã o þarã numitã Dietolandia a cãreifrontierã e prevãzutã cu numeroase uºi

rotatorii. Mulþi sunt oamenii care aºteaptãsã viziteze acest tãrâm.

OOBBEEZZOOLLAANNDDIIAA ªªII DDIIEETTOOLLAANNDDIIAA

SCRISOARE DE SPONSORIZARE

C M Y K

Stimate gazde, stimaþi invitaþi

Îmi pare rãu cã nu am putut fiprezentã la FORUMUL românilorde pretutindeni, organizat de DRP,dar noi (ca ºi majoritatea dintredumneavoastrã suntem ocupaþi).În afara faptului cã ne ocupãm deaceste activitãþi, dedicatesemenilor noºtri, avem ºi obligaþiide serviciu, iar concediile deodihnã sau cam epuizat.

Prin intermediul redactoruluiºef adjunct de la Agenþia de PresãAªII ROMÂNI - Clement Lupu -doresc sã aduc la cunoºtinþadumneavoastrã câteva aspecte,care cred, sunt destul deinteresante pentru toþi românii.

Cu siguranþã, sunteþi înºtiinþaþide activitãþile pe care le avem laNürnberg – Germania, prinAgenþia de Presã AªII ROMANI -una din cele douã agenþii de presãdin lume, pentru românii dinDiaspora.

Ziarul VOCEA TA – estesingura publicaþie lunarã în limbaromânã din Germania, alãturi deRadio R România, CentrulCultural româno - german DACIAºi Biblioteca românã de laNürnberg „Ion Minulescu”. Avândtoate aceste mijloace deinformaþie voi pune punctul pe„i“, rugându-vã sã simplificaþi

modul de repartizare a ajutoarelorfinanciare din partea DRP-ului.

Este uºor sã ne spuneþi cãtrebuie (mai întâi) sã vã trimitemfacturile, din care sã rezulte cã amcumpãrat cele necesaredesfãºurãrii activitãþilor noastre,lucru care, din punctul meu devedere, este mai greu de realizat.Gândiþi-vã! Dacã aveam baniinecesari pentru a cumpãra ceea cene trebuie, nu mai apelam laajutorul dumneavoastrã. În toateactivitãþile pe care le întrepri-ndem, avem câte ceva de plãtit.

Ce minunat ar fi sa avem uncont bancar, de unde sã putemplãti chiriile la spaþiile închiriate,serverele, internetul ºi alte serviciiindispensabile desfãºurãriiactivitãþilor curente! Nu mai punla calcul echipamentele necesareredacþiilor (în cazul nostru TREI),iar la finalul anului sã trimitemextrasele de cont cu toate plãþileefectuate.

Al doilea aspect, pe caredoresc sa-l aduc la cunoºtinþa dvs.este acela al înfiinþãrii a tot felulde organizaþii, asociaþii, consiliietc. care nu fac altceva decât (credeu) sã ne separe unii de alþii. Uniisunt membri în unele structuri,alþii în altele ºi, tot aºa... Nu s-arputea constitui o „UNITATE”unde sa fim membri TOÞI românii

de pretutindeni?Încã o „speþã“, care este deja

pe ordinea de zi a tuturor politi-cienilor, (campania electoralã).Deja, vedem la „orizont” candida-þii, „cãlare pe cai albi”, „galopând”spre electoratul care îi aºteaptã cusperanþe sau înverºunare...

Agenþia de Presã AªIIROMÂNI, Radio R România ºiziarul VOCEA TA, prinsubsemnata îºi asumã, din start,responsabilitatea de a facecampanie electoralã tuturor celorcare doresc acest lucru, indiferentde apartenenþa politicã, evident,daca aceºtia vor dori.

Nu vrem sa îngrãdim penimeni, oferim aceeaºi ºansatuturor competitorilor, chiar dacãîn sufletul meu existã ceva maiaparte, pentru unul sau pentru maimulþi candidaþi.

Conchid: FIE CA CEL MAIBUN Sà CªTIGE!

Vã mulþumesc pentru recep-tivitate, sper cã nu v-am agasat cuprincipiile mele. Doresc tuturorrealizãri pe toate planurile ºiînchei prin a vã spune: „suntmândrã cã sunt roman(româncã)!“

JuristIonela van Rees-Zota

Scrisoare deschisã

Pagina 8 octombrie - noiembrie 2011

Dragiprieteni ai

DIALOGULUIKöln,

Avem din nou plãcereasã vã anunþãm reluareaîntâlnirilor noastre însezonul de toamnã cu otemã care, sperãm sã vãaducã un plus de bunãdispoziþie la acest sfârºit deoctombrie - ºi anume:

"Umorul evreiesc" - unreferat prezentat de dr.Andrei Baleanu ºi însoþitde proiecþii cu secvenþe dinfilme documentare peaceastã temã ºi din filmul"Maghrebinische Geschi-chtena - (dupã cartea luiGregor von Rezzori).Referatul va fi prezentat înlimba românã, iarfragmentele din filme vorfi cu sunet sau subtitluri înlimba germanã.

Întâlnirea va avea locduminicã 23 octombrie,ora 16.00 a- ca de obicei la"Melanchthon-Akademiea- ( Kartäuserwall 24b,lângã Ulrepforte), sala U3.

Sperînd cã tema vã vaatrage, - va aºteptãm cubucurie la DIALOG!

Alex. ºi RenateTimoschenko

Aº dori sã împãrtãºesc ºi sãpunctez celor care vor sã vinã înGermania câteva recomandãri pescurt, din propria mea experienþã.Unele chestiuni au fost deja scrise, darsper sã fie de ajutor ºi postul meu,pentru cã probabil toþi ne facemcalcule la virgulã ºi asteptãrile legatede birocraþia din Germania sunt multmai optimiste decât realitatea.

Chestiuni generale:1. În cazul în care aveþi nu-

mai cetãþenia românã (probabil mareamajoritate dintre Dvs.), vã trebuiepermis de muncã în Germania.

2. Permisul de muncã se acordãpe combinaþia angajator – angajat –loc de muncã. Aceasta înseamnã cãdacã vreþi sã vã schimbaþi locul demuncã în Germania, vã trebuie unnou permis de muncã, asociat cu noulangajator.

3. Dupã 1 an de zile de muncã în

Germania legal, 8h/zi, vi se va elibera,la cerere, un permis de muncanelimitat (ca timp si angajator).

4. Eliberarea permisului demuncã nu este o simplã formalitate,acesta vã poate fi refuzat.

5. Nu puteþi aplica pentru permisdecât dupã minim 3 luni de ºedere înGermania.

6. Eliberarea permisului poatedura ºi 2 luni jumãtate.

Ca urmare a punctului 5, în modideal – pentru o tranziþie uºoarã, paºiiar trebui sã fie urmãtorii:

1 NU vã daþi demisia dinRomânia!

2. Gãsiþi o locuinþã de închiriat înGermania ºi semnaþi contract deînchiriere. Luaþi în calcul cã practictimp de 3 luni trebuie sã acoperiþicosturile (închiriere, curent, etc).

3. Înregistraþi-vã la primãrialocalã! Vã trebuie numai buletinul ºi

copie dupã contractul de închiriere.Atenþie, la adresa respectivã probabilcã vor veni ulterior informaþii ºinotificãri de la instituþiile statului(Fisc, etc).

4. Cãutaþi-vã un loc de muncã! Înmod ideal, faceþi asta din Romãnia, întimp ce sunteþi încã angajat.

5. Aþi ajuns la înþelegere cu unangajator! Aplicaþi pentru permisul demuncã! NU vã daþi încã demisia dinRomânia!

Acte necesare:5.1. Copie legalizatã ( deal, în

Germania) dupã anmeldungînregistrare) primãrie.

5.2. Copie legalizatã dupãdiploma de studii + copie traducere.Eu am avut traducerealegalizatã în România, dar laZAV am trimis practic decâtcopii chioare dupã traducere.

5.3. C.V.

5.4. Cerere pentru acordareapermisului. Formularul se ridicã de laagenþia de muncã localã ºi secompleteazã ºi de dvs ºi de angajator.

5.5. Formular cu descrierea job-ului. Formularul se ridicã de laAgentur fur Arbeit localã ºi secompleteazã de angajator.

5.6. Model contract (sau chiarcontractul semnat).

5.7. Copie legalizatã (la primãrie)dupã buletin ºi / sau paºaport.

Toate actele trebuie trimise cãtreagenþia regionalã ZAV corectã (deex., pentru BW este Duisburg), nu laAgenþia de muncã localã. Uniiangajatori nu ºtiu acest lucru ºi sepierde timp preþios cu plimbatul

plicului prin Poºtã.6. Aºteptaþi permisul de muncã!

Pentru sãnãtatea dvs, e bine sã nu vãgândiþi la el. La prima mea aplicare, adurat 2 LUNI jumãtate. La a 2-aaplicare, a durat 2 SÃPTÃMÂNIjumãtate! Aceeaºi agenþie, aceeaºioameni. Ambele aplicãri au fost dupã1 Mai 2011. Pãstraþi legãtura cuangajatorul în tot acest timp!

7. Dupã ce vã iese permisul,vorbiþi cu angajatorul ºi asiguraþi-vãcã totul este încã valabil. Nu glumesc,puteþi avea surprize!

8. De-abia atunci puteþi veni înGermania definitiv ºi vã puteþi dademisia din România. Multã baftã!

Cristian Iancu

C M Y K

Pagina 9septembrie - octombrie 2011

Despãgubirile de la ANRP,amânate pânã în 2012

În conformitate cu prevederile art. 3,lit. h al Legii nr. 247/2005, titlul VII, mo-dificat prin O.U.G. nr. 81/2007, persoane-le îndreptãþite a primi despãgubiri dinpartea statului român pot opta pentru des-pãgubiri în numerar pânã la contravaloa-rea a maximum 500.000 lei, diferenþa pâ-nã la valoarea înscrisã în titlul de despã-gubire fiind convenitã de cãtre ANRP înacþiuni la Fondul Proprietatea, ce vor pu-tea fi tranzacþionate dupã listarea acestorala Bursa de Valori Mobiliare. Sumeleaferente despãgubirilor în numerar seplãtesc în douã tranºe, pe parcursul a doiani, calculate cu începere de la data emite-rii titlului de platã, pânã la concurenþãsumei de 500.000 lei, chiar dacã valoareatitlurilor de despãgubire depãºeºte aceastãsumã. Sumele aferente despãgubirilor înnumerar în cuantum de maximum250.000 lei se vor plãti într-o singurãtransã. Despãgubirile în numerar mai maride 250.000 lei, dar pânã în 500.000 lei sevor plãti astfel: prima transã a despãgubi-rilor în numerar va fi în cuantum de250.000 lei, cea de-a doua tranºã a despã-gubirilor va fi reprezentatã de diferenþeîntre cuantumul total al despãgubirilor înnumerar ºi suma de 250.000 lei. Suma depânã la 500.000 lei urmeazã a se acordapentru fiecare dosar de despãgubire, cumenþiunea cã în ipotezã în care obiectulcererilor de restituire, deºi identic, a fostdisjuns, pretenþiile de restituire fiindsoluþionate de entitãþi diferite, dosarelerespective se vor conexã, socotindu-se a fi

un singur dosar de despãgubire. ConformOrdonanþei de Urgenþã nr. 62 din 30 iunie2010, adoptatã de Guvernul României ºipublicatã în Monitorul Oficial nr. 446 din1 iulie 2010, pe o perioadã de 2 ani sesuspendã emiterea titlurilor de platãprevãzute în titlul VII al "Regimulstabilirii ºi plãþii despãgubirilor aferenteimobilelor preluate în mod abuziv" dinLegea nr. 247/2005 privind reforma îndomeniile proprietãþii ºi justiþiei, precumºi unele mãsuri adiacente. Pe perioada desuspendare, valorificarea titlurilor dedespãgubire emise de Comisia Centralãpentru Stabilirea Despãgubirilor se vaface doar prin conversia lor în acþiuniemise de Fondul "Proprietatea",corespunzãtor sumei pentru care s-aformulat opþiunea.

N.B.: Pentru mai multe informaþii vãrugãm sã ne contactaþi la numerele detelefon din cãsuþa redacþionalã.

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

Tlf. 01603373128E.mail: contact@asiiromani.eu

Sistemul german de siguranþã socialã

Prestaþii familiale ºiasigurãri de maternitate

Orice salariat poate solicita un concediu parentaldestinat educaþiei copiilor sãi. Fiecare pãrinte aredreptul la un concediu parental timp de 3 animaximum pe copil ºi poate apoi sã-ºi reia activitateainiþialã sau o activitate similarã. Cu acordulangajatorului poate cere ca 12 luni sã-i fie acordate,pânã la vârsta maxima de 8 ani a copilului, deexemplu în cursul primului an de ºcolarizare.

Alocaþia parentalã (Elterngeld) în vigoare de la1 ianuarie 2007, serveºte la uºurarea poveriifinanciare a tinerelor familii pentru ca cei doi pãrinþisã poatã sã aibã grijã de noul nãscut. Aceasta suntplãtite mamei ºi tatãlui pe o duratã de maximum 14luni. Cuantumul este de 67% din venitul net mediupe perioada ultimelor 12 luni înainte de naºtereacopilului, pânã la maximum 1.800 Euro lunar.Suma minimã pentru alocaþia parentalã este de 300Euro. Unul dintre pãrinþi o poate cere 12 lunimaximum, restul de 2 luni fiind rezervate celuilaltpãrinte.

Puteþi primi alocaþii familiale pentru toþi copiiidvs pânã la 18 ani. Pentru copiii care urmeazã oformã de studii pânã la 27 de ani, iar pentrusolicitanþii de lucru pânã la 21 de ani. În cazulsuspendãrii plãþii alocaþiilor familiale în aceastãperioadã, din cauza efectuãrii serviciului militar saucivil, limita de vârstã se prelungeºte în consecinþã.Numai copiii, care din cauza unui handicap nu sepot întreþine, primesc alocaþiile familiale fãrã limitãde vârstã. Alocaþiile familiale sunt atribuite în funcþiede numãrul de copii.

Acestea se ridicã la 184 Euro pe lunã pentruprimul si al doilea copil, 190 pentru al treilea copil ºila 215 Euro pe lunã începând cu al patrulea copil.

Alocaþiile familiale se acordã în general dacãsolicitantul este domiciliat sau locuieºte în modobiºnuit în Germania. Nu este neapãratã nevoie ca,copii sã locuiascã la solicitant în Germania.Important este ca pãrinþii sau unul dintre pãrinþi sãlucreze în Germania.

Pentru mai multe detalii ºi alte problemejuridice nu ezitaþi sã mã contactaþi.

Denise Klüweravocatã dreptul german

consiliu ºi reprezentare juridicãspecializare pe dreptul familiei, dreptul

muncii, dreptul de chiriede asemenea dreptul social, dreptul penal,

dreptul de asigurãri, dreptul de circulaþie ºidreptul comercial etc

Termene sunt posibile în Nürnberg /Erlangen

Tel. 09131/976477Mobil 0177/2169756

E-Mail avocat@kluewer.euInternet www.kluewer.eu

POªTA JURIDICÃ

CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc

Talon pentru abonament Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(15 euro, transport inclus) (24 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

10

Recomandãri personale privind obþinerea permisului de muncã

octombrie - noiembrie 2011Pagina 10

Dina c e a s t ã

cauzã, propri-etarii sunt foarte

circumpspecþi în privinþastrãinilor, fiindcã mulþi dintre ei au

luat diverse þepe de la persoane venite din EstulEuropei. În consecinþã, proprietarul locuinþeiverificã un cetãþean român mai mult decâtautoritãþile statului. Astfel, îi cere contractul demuncã, solicitã plãþi consistente în avans,garanþii diferite, apreciazã þinuta eventualuluichiriaº, evalueazã valoric maºina cu care avenit, nivelul de cunoaºtere a limbii, persoanacare l-a recomandat pentru închiriere, etc. Dacãviitorii chiriaºi apeleazã la o agenþie imobiliarã,agenþii acesteia sunt la fel de riguroºi ºi solicitãtoate aceste informaþii de mai sus plus altele pecare le mai considerã necesare. De fapt,proprietarii îºi iau tot felul de mãsuri ca sã nuiasa în pagubã, iar agenþiile îºi iau mãsuri duble

sã nu poatã fi trase la rãspundere, de deþinãtoriilocuinþelor sau chiar de chiriaºi. Nu vã speriaþiînsã! Dracu nu e aºa de negru! Din moment ceexistã cetãþeni români care au reuºit sãînchirieze o locuinþã în Germania, puteþi reuºi ºiDvs. Anunþurile cu locuinþe de închiriat segãsesc prin ziarele locale sau pe internet. Pedeasupra, aveþi ºi alternativa agenþiilor decazare – Mitwohnzentrale – care pot oferilocuinþe pentru o perioadã limitatã de timp, cuplata unui comision. Sã vorbim acum desprepreþul unei chirii. Chiriile sunt ridicate în oraºeca Dusseldorf, Koln, Stuttgart, Berlin ºiMunchen ºi semnificativ mai mici în zonelerurale. În general, locuitorii din Germania, atâtnemþii cât ºi românii, cheltuiesc aproximativ 35la sutã din veniturile proprii pentru plata chiriei.,adicã între 6 ºi 9 euro/lunar pentru fiecare mp.de spaþiul locativ. Se ajunge astfel la chirii între400 ºi 800 de euro pentru un apartament de 2sau 3 camere. La costul efectiv de închiriere semai adaugã cheltuielile de încãlzire, apã ºienergie electricã, de uz casnic, care se ridicã lacirca 25 % din chiria lunarã. De remarcat ca înGermania, preþul unei gicacalorii este mai micdecât în România. Chiria se plãteºteproprietarului lunar în avans. În cele mai multecazuri, proprietarii solicitã un depozit pentruînchiriere care reprezintã contravaloarea a douã-

trei luni în plus faþã de chiria realã. Acestdepozit este un titlu de garanþie în caz deprejudicii cauzate proprietãþii, adicã sã nu plecicu prizele, aplicele si chiuveta dupa tine. Dupãce aþi închiriat o locuintã, urmeazã înregistrareaei la Primãrie (Rathaus). Bineînþeles cã obligaþiade înregistrare a contractului îi aparþine înprimul rînd proprietarului, dar înregistrareaaceasta, notificarea, înºtiiþarea, confirmarea(Anmeldung- în germanã) vã intereseazã ºi peDvs, fiindcã este un punct de plecare absolut

obligatoriu în demararea procesului de obþinerea dreptului de ºedere. Formularul stas cuprindecam tot ce trebuie ºtiut de primãrie atãt despreDvs cãt ºi despre locuinþã. Concret, chiriaºulcomunicã autoritãþii (behorde) noua adresã dedomiciliu (neue wohnung) care o înregistreazãîntr-un registru (melde). Sigur cã aceastãînºtiinþare trebuie sã aibã semnãtura(unterschrift) unui oficial ºi ºtampila ( stempel)autoritãþii.

Laura Fuss

Comisia Europeanã a propus ca oeventualã reintroducere a controalelor lafrontierele statelor din spaþiul Schengensa fie gestionatã la nivel comunitar, cuexcepþia situaþiilor de urgenþã carenecesitã acþiune imediatã.

Actualele reglementãri, care prevãdlibera circulaþie în 25 de þãri europene,permit autoritãþilor naþionale sãefectueze controale la graniþe în modexcepþional ºi temporar, a explicatcomisarul european pentru afaceriinterne Cecilia Malmström.

Existã 25 de state Schengen cu opopulaþie totalã de 400 de milioane delocuitori. Trafi-cul anual lag r a n i þ e l eSchengen estede peste unmiliard deintrãri ºi ieºirifãrã a fi efec-tuate controale- a menþionatcomisarul eu-ropean CeciliaMalmström,care a propusca reintrodu-cerea verificã-rilor la frontie-re sa fie ges-tionatã de UE.

A s t f e l ,a p l i c a r e amãsurii în cazul unor evenimenteprevizibile, cum ar fi o competiþiesportivã importantã sau o reuniunepoliticã majorã, ar fi luatã la nivelcomunitar în baza unei propuneri dinpartea CE, susþinutã de o “majoritatecalificatã” a experþilor statelor membre.Criteriile pe baza cãrora ar putea fi luatão asemenea decizie vor fi aceleaºi capânã în prezent, a menþionat comisaruleuropean pentru afaceri interne.

“În cazul unor situaþii de urgenþã,cum ar fi un atentat sau o catastrofãnaturalã, fiecare stat membru ar puteareintroduce controalele imediat pentru operioadã de maximum cinci zile.Ulterior, perioada poate fi prelungitã cuacordul Comisiei”, a declarat CeciliaMalmström. Ca regulã generalã,

controalele ar urma sã fie autorizatepentru cel mult 30 de zile. În cazuriexcepþionale, perioada maximã ar puteafi de ºase luni.

În situaþia unor deficienþe graveprivind aplicarea normelor Schengen,pot fi adoptate mãsuri de sprijin dinpartea Comisiei, statelor membre,Frontex sau ale altor agenþii europene -propune CE. Comisarul pentru afaceriinterne a dat asigurãri cã noul regimSchengen va respecta în continuaredreptul cetãþenilor la liberã circulaþie.

Nici cu acest prilej nu au lipsitspeculaþiile pe marginea stopãrii

migraþiei prinreintroducereaunor noi reguliîn spaþiulSchengen. Lapresiunile maimultor þãri, Co-misia a admiscã, în principiu,aceasta ar puteareprezenta unmotiv numai încondiþiile încare o þarã poatedovedi cãnumãrul marede refugiaþireprezintã oameninþate laadresa ordiniipublice.

Încã de pe acum se ºtie cãpropunerea Comisiei se va lovi deobstacole greu de înlãturat. Ministrulgerman de interne, Hans-Peter Friedrich(CSU), a declarat cã guvernul din careface parte îºi va menþine dreptul dedecizie. “Nu considerãm cã sarcinasupremã a fiecãrui stat de a-ºi protejacetãþenii ar trebui transformatã în vreunfel sau altul într-o misiune comunã. Ar fiun semnal greºit”, a afirmat ministrulfederal de interne.

Aceeaºi atitudine au adoptat ºiomologii sãi din Spania ºi Franþa.Propunerile CE urmeazã a fi analizate înParlamentul European ºi în Consiliu.

Autori: Christoph Hasselbach,Claudia ªtefan

Redactor: Ioachim Alexandru

Închirierea unei locuinþe în Germania

CE ºi reintroducereacontroalelor la frontiere

- Bunico, ciocolata creºte încopaci?

- Dar de unde-þi veni sã mã întrebiaºa o prostioarã, scumpa lui bunica?

- M-am gândit cã dacã boabele decafea cresc în copaci, creºte ºiciocolata -, rãspunse nepoata, pe faþacãreia se vedea îndatã cã doreºte sã oatragã pe bãtrânicã într-o discuþie.

- Pãi nici din boabe nu poþi sã beiimediat cafea. Pânã sã ajungã cinevasã-i savureze aroma, are ce aºtepta. Înprimul rând, cafeaua trebuie cultivatã,adunatã, prãjitã, împachetatã,transportatã ºi vândutã… Aºa ºi cuciocolata. Boabele de cacao au crescutîn copacii din America Centralã, dincele mai vechi timpuri, iar acum secultivã în toate þãrile calde. Aceºticopaci cresc în 12 ani peste 8 metri.Interesant este cã înfloresc tot timpulanul. Fac peste 100.000 de flori înbuchete, dar abia câte una din acesteflori face fructe. Îþi dai seama câteboabe trebuie sã se adune, ca sãmulþumeascã o lume întreagã?

- Destul de multe -, spuse fetiþaaºteptând sã audã ce urmeazã.

- Se zice cã boabele de cacao eraucunoscute de indienii Maia, iar apoide Azteci care, au considerat-o „bãu-tura zeilor” Aceastã bãuturã era bãutãºi de oamenii de rând doar la nunþi. Înrest, o savura doar regele lor. „Cho-colate” înseamnã „ lichid fierbinte”.

- Dar cum a ajuns ciocolata pânãla noi? -, întrebã fetiþa fascinatã depovestea bunicii.

- Istoria ciocolatei începe o datãcu descoperirea Americii. Spaniolii aufost cei care au adus în Europaboabele de cacao. Cristofor Columbnu i-a apreciat gustul amar. Însã înanul 1519, când conchistadorulHernan Cortes a pus piciorul pepãmântul Americii Centrale, ºi-a datseama cã aceastã bãuturã are virtuþirevigoratoare ºi cã soldaþii lui, dacãbeau o canã, puteau sã mãrºãluiascã ozi întreagã fãrã sã mai fie nevoiþi sãconsume ºi alte alimente. Sepovesteºte cã în ziua în care Cortes apus piciorul pe pãmântul aztec, regeleacestora, Montezuma, credea cã arede-a face cu zeul a cãrui întoarcere eraprevestitã de legendele lor chiarpentru aceeaºi zi. Din aceastã cauzã el

nu a simþit pericolul ºi i-a întâmpinatpe conchistadori, oferindu-le sã beadintr-o cupã de aur aceastã bãuturãamarã preparatã din boabe de cacao,pe care ei o numiserã Xocoatl. Dinpãcate, cu acest gest regele aztec ºi-aiscãlit sfârºitul.

- Chiar?- ªi încã cum! Mai târziu

cãlugãrii spanioli ce trãiau camisionari în Mexic, au fost cei care auîmbunãtãþit gustul prafului de cacao,adãugând trestie de zahãr, polen defloare ºi apã de flori de portocale.Uneori vanilie ºi scorþiºoarã. Sepresupune cã tot ei au inventat ºi pri-ma ciocolatã. În Spania, aristocraþia aînceput sã consume acestã bãuturã dince în ce mai mult. Oamenii de rând nuaveau cum sã ajungã la ea, deoareceera foarte scumpã.

– Ce egoiºti… Nu-i aºa, bunico?- Aºa-i, draga mea. Dar ºtii cum

este în via?ã: „Nici o platã, farãrãsplatã.”Chiar dacã aceºtia au þinutsecretul bãuturii mult timp, pânã laurmã cei care au lãsat sã se rãsufle aufost tot misionarii spanioli din Mexic,care cãlãtoreau ºi prin Europa.

- Dar, cel puþin, cãlugãrii au lãsatca oamenii sãraci sã se bucure debãutura de ciocolatã?

– Da! În timpul postului ofoloseau ºi cãlugãrii, ºi oamenii derând, astfel cã în scurt timp s-arãspândit în Franþa ºi Anglia.

- Ce mã bucur!- Nu te bucura prea repede.

Pentru cei din Europa a fost o bucuriesã mãnânce ciocolatã, dar pentrunegrii din Africa ce trãiau în coloniilefranceze, engleze ºi germane a fost unadevãrat blestem. Toate aceste state auînceput sã planteze copacul de cacaoºi i-au folosit ca sclavi.

- Nu-mi place sã ºtiu aºa ceva -, îimãrturisi fetiþa cu o privire tristã…

- Îþi place, nu-þi place, aceasta eistoria ciocolatei, care, dacã ar fi cres-cut în copaci, aºa cum þi-ai fi dorit tu,ar fi scutit pe mulþi de suferinþã. Câtdespre ciocolata cu lapte, care ºtiu cãîþi place cel mai mult, a inventat-o unelveþian în urma cu o sutã ºi ceva deani.

- Dacã zici cã au suferit mulþioameni din pricina ei, de azi n-am sã

mai mãnânc ciocolatã!- Scumpa mea, în viaþã totul se

obþine prin luptã ºi suferinþã. Eadevãrat cã unii suferã mai puþin iaralþii mai mult, dar aºa-i viaþa, de multeori nedreaptã. Nimeni nu scapã deprobele ei. Eu zic totuºi: Hai sã uitãmde amarul vieþii ºi sã-i savurãmdulceaþa, rãsfãþându-ne cu o porþie deciocolatã de casã. Totu-i pregãtit,trebuie doar fãcutã. Vrei sã mã ajuþi?

Fetiþa o privi nehotãrâtã, ca pânãla urmã sã râdã veselã.

- Sigur cã vreau!Pe masa din bucãtãrie aºteptau

toate ingredientele necesare.- Prima datã facem siropul. Pu-

nem pe foc 150 ml apã ºi 400 gr zahãr.Când vedem cã se face o uºoarã spu-mã albã, siropul e gata. Separat topim100 g. de unt ºi-l lãsãm sã se rãceascã.Îl amestecãm cu 250g. lapte praf, 50g. cacao ºi o esenþã de rom sau alune.Apoi amestecãm cu grijã siropul cucelelalte ingrediente. O aºezãm într-otavã ºi o lãsãm 2-3 ore în frigider,dupã care o vom tãia în pãtrãþele. Sezice cã ciocolata alungã tristeþea. Cumo mãnânci, cum ai uitat de toate -, îispuse bunica, trãgându-i cu ochiul.

Mai târziu, când ciocolata a fostgata, a apãrut ºi mama Ancuþei.

- Ce prãjiturã aþi fãcut?-, întrebãea.

- Nu-i prãjiturã. E ciocolatã decasã.

- Nu mãnânc, cã îngraºã.- Ciocolata de calitate nu îngraºã

-, rãspunse bunica.- Zãu? Atunci ia sã gust ºi eu o

bucatã -, spus ea bucuroasã.Aºa zic ºi eu. Ancuþa tu ce mai

aºtepþi?…Elena Cesar von Sachse

Reþeta literarã: Ciocolatã de casã

Adeseori, închirierea unei locuinþe înGermania este mai grea decât oaprobare pentru muncã ca angajat sauchiar ca lucrãtor independent. ÎnGermania , o þarã în care numãrulchiriaºilor este mai mare decîtnumãrul proprietãþilor existãlegi care protejeazã foartemult chiriaºul chiar îndauna proprieta-rului.

octombrie - noiembrie 2011 Pagina 11

Lucrãrile au fost deschise dePrimul-Ministrul al GuvernuluiRomâniei, domnul Emil Boc,

alãturi de preºedintele Camerei Deputaþilor,doamna Roberta Anastase, MinistrulAfacerilor Externe, domnul TeodorBaconschi, preºedintele Academiei Române,domnul Ionel Haiduc, ºi secretarul de stat alDepartamentului pentru Românii dePretutindeni, domnul Eugen Tomac. Primul-Ministru, Emil Boc a declarat cã estemândru de faptul cã românii din afaragraniþelor nu au încetat sã-ºi afirmeidentitatea etnicã, în ciuda dificultãþilor cucare se confruntã, ºi i-a îndemnat sã rãmânãuniþi pentru a putea avea un cuvânt de spusîn faþa autoritãþilor în statele de reºedinþã.Domnia sa a amintit cã obiectiveleGuvernului în ceea ce-i priveºte pe româniidin afara graniþelor, care se regãsesc caatare, ºi în Programul de Guvernare, sunt:întãrirea legãturilor cu diaspora, pãstrarea ºiafirmarea identitãþii culturale, dobândireasau redobândirea cetãþeniei române ºiflexibilizarea regimului de vize, dreptul lamuncã al românilor aflaºi în strãinãtate,crearea unui cadru instituþional funcþional înrelaþia cu ei ºi asigurarea condiþiilornecesare exercitãrii dreptului de vot pentruaceºtia. Primul-Ministru a subliniat cãobiectivul executivului este de a solicitaguvernelor europene respectarea integralã aTratatului de aderare a României, astfel încâtcetãþenilor români sã le fie garantat dreptulla muncã în toate statele comunitare. Primul-Ministru a trecut în revistã mãsurileguvernamentale privind susþinereacomunitãþilor româneºti din afara graniþelor,menþionând acordarea unui sprijin financiarastfel încât Societatea Românã deRadiodifuziune va înfiinþa, în RepublicaMoldova, postul Radio Chiºinãu.Preºedintele Camerei Deputaþilor, RobertaAnastase, a declarat, în deschiderealucrãrilor Forumului Românilor dePretutindeni, cã este pentru prima oarã cândromânii din afara graniþelor þãrii pot vorbidespre o strategie care îi vizeazã, în modparticular – menþionând proiectul deStrategie naþionale privind românii depretutindeni – ºi amintind legea votului princorespondenþã, care le permite sã aibã uncuvânt de spus în ceea ce priveºte activitatealegislativului român.

Ministrul de Externe, domnulTeodor Baconschi, amenþionat în discursul sãu cã

românii din comunitãþile externe trebuierespectaþi pentru cã sunt parte a naþiuniiromâne, prioritãþile Ministerului AfacerilorExterne pentru aceºtia fiind îmbunãtãþirea ºiextinderea reþelei consulare, precum ºipromovarea legii votului respectãriidrepturilor comunitãþilor româneºti dinstatele vecine, precizând cã MAE este atentla recensãmintele care se desfãºoarã sau sevor desfãºura în Ungaria sau princorespondenþã. A menþionat faptul cãMinisterul Afacerilor Externe s-a concentratasupra Serbiei. În cadrul primei sesiuni delucru, Preºedintele Comisiei pentru româniide pretutindeni din Senatul României,domnul Viorel Badea, preºedintele Comisieiparlamentare pentru comunitãþile de românidin afara graniþelor þãrii, domnul WilliamBrânzã, ºi Secretarul de stat pentru românii

de pretutindeni, domnul Eugen Tomac, auprezentat programele ºi proiectele statuluiromân pentru românii de pretutindeni.

Domnul senator Viorel Badea ºidomnul deputat William Brînzãau îndemnat asociaþiile

comunitãþilor româneºti la o implicare ºisolidaritate crescute pentru a-ºi putea apãramai bine drepturile ºi a-ºi pãstra identitateanaþionalã în þãrile în care trãiesc. Potrivitdomnului senator Viorel Badea, problemeleromânilor din Basarabia, Bucovina ºi ValeaTimocului au o vizibilitate mai mare datoritãfaptului cã vizeazã însãºi identitatearomanilor. Totodatã, a precizat cã, în statemembre UE – Bulgaria ºi Ungaria – statutulminoritãþii româneºti nu este similar celuioferit în România. Domnul William Brînza aarãtat cã asociaþiile de români, care s-auimplicat în viaþa publicã a localitãþilor dinstrãinãtate unde se aflã, au adus plus-valoarenu doar pentru românii de acolo, ci ºi pentruRomânia. Eugen Tomac, secretar destat pentru românii depretutindeni, a prezentat,spre dezbatere publicã,proiectul Strategieipentru Româniide Pretutindeni,strategie iniþia-tã de Depar-tamentul pen-tru Româniide Pretutin-deni, încoordonare cuc e l e l a l t einstituþii cuatribuþii îndomeniu. Dacã înmediul politic dinþarã lipseºte un consensasupra acestui proiect,existã totuºi un consens naþionalpe anumite teme, cum ar fi promovarea ºiaplicarea legii Zilei Limbii Române, aprecizat Secretarul de stat. Domnia sa arecomandat prezentarea, în numãr cât maimare, la vot a cetãþenilor români astfel încâtvocea lor sã fie mai puternicã, iar statulromân sã-i poatã sprijini mai mult.

În cursul dupã-amiezii, participanþiiau avut ocazia sã discute cupreºedintele Institutului Cultural

Român (ICR), domnul Horia-RomanPatapievici, Vicepreºedintele AcademieiRomâne, domnul Marius Sala, preºedinteleSocietãþii de Culturã Macedo-Române,domnul Ion Caramitru ºi doamna BeatriceComãnescu, directorul TVR Internaþional,despre identitatea româneascã în contexteuropean ºi internaþional. PreºedinteleInstitutului Cultural Român, Horia-RomanPatapievici, a declarat cã ICR contribuie lapãstrarea identitãþii româneºti în afara þãriiprintr-o serie de acþiuni culturale: traducereaa peste 300 de titluri româneºti în strãinãtate,participarea României, în calitate de invitatde onoare, la Târgul Internaþional de CarteLIBER 2011 de la Madrid ºi editarea unorreviste în limba românã la Chiºinãu ºiCernãuþi. Referindu-se la Ucraina, Horia-Roman Patapievici a declarat cã, din pãcate,încã nu avem o filialã a Institutului CulturalRomân la Cernãuþi, ºi a menþionat, totodatã,

activitatea de succes a Institutului “MihaiEminescu” la Chiºinãu. VicepreºedinteleAcademiei Române, domnul Marius Sala le-a vorbit participanþilor despre importanþacunoaºterii limbii române de cãtre copiiiromânilor din diaspora în vederea pãstrãriiidentitãþii româneºti ºi a reiterat, pe scurt,istoria formãrii limbii române ºi a dialectelorsale.

Preºedintele Societãþii de CulturãMacedo-Române, domnul IonCaramitru, a relatat din experienþa

proprie legatã de statutul de aromân ºi ademonetizat încercãrile recente de a legiferao minoritate naþionalã „aromânã” înproiectul legii minoritãþilor naþionale.Directorul TVR Internaþional, doamnaBeatrice Comãnescu, a prezentat activitateapostului pe care îl conduce ºi a precizat cãactuala grilã de programe conþine multeemisiuni pentru copiii românilor aflaþi pestegraniþe, care astfel îºi pot îmbunãtãþi ºiperfecþiona cunoaºterea limbii române.Domnia sa a precizat, de asemenea, cãfilmele difuzate de cãtre TVR Internaþionalvor continua sã fie titrate ºi nu dublate dinacelaºi motiv. În seara primei zile, în cadrulrecepþiei oferite de domnul Eugen Tomac,Secretar de stat pentru românii de

pretutindeni, în onoareaparticipanþilor, ansamblul

„Ciocârlia” a susþinut unrecital, apreciat de

toþi cei prezenþi.Prima parte a

celei de a douazile a Foru-mului ap r i l e j u i td e z b a t e r id e s p r edrepturile ºiob l iga þ i i l ece tã þen i lo r

români caretrãiesc în afara

graniþelor cuMinistrul Muncii,

Familiei ºi ProtecþieiSociale, doamna Sulfina

Barbu, domnul Secretar de statIoan Dascãlu, Ministerul Administraþiei ºiInternelor, ºi preºedintele AutoritãþiiNaþionale pentru Cetãþenie, doamnaNicoleta Eucarie.

Doamna Ministru Barbu adeclarat cã în maximum o lunãvor apãrea ghiduri care prezintã

drepturile pe care le au cetãþenii români îndomeniul muncii în þãrile UniuniiEuropene. Potrivit doamnei ministru,ghidurile, care vor fi mai întâi publicateonline, dar ºi tipãrite acolo unde se vaimpune, trebuie sã arate românilor care suntdrepturile ºi care sunt restricþiile îndomeniul muncii astfel încat sã nu se facã“abuzuri” în acele þãri. Ministrul Muncii aprecizat cã, în fiecare lunã, va fimonitorizatã situaþia cetãþenilor români depe teritoriul Spaniei, astfel încât sã nu existeinterpretãri abuzive ale noilor reglementãrilegale din partea autoritãþilor sau aangajatorilor. A informat cã a solicitatîntrevederi cu miniºtrii omologi din statelemembre UE referitor la acest subiect alrestricþiilor impuse pe piaþa muncii.Secretarul de stat în Ministerul de Interne,domnul Ioan Dascãlu le-a transmisparticipanþilor la Forumul Românilor dePretutindeni cã, împreunã, trebuie sãdetermine partenerii europeni sã facã efortulde a-i cunoaºte mai bine pe români, pentru a

arãta cã dorinþa de a intra pe piaþaeuropeanã este legitimã. El a subliniat cã,odatã cu aderarea României la UniuneaEuropeanã, a fost înregistratã o deschideremai mare a pieþei forþei de muncã pentrucetãþenii români. Acest aspect a condus, înmod evident, la o creºtere a comunitãþilorromâneºti în strãinãtate, care, în marea lormajoritate, s-au integrat foarte bine înstatele în care au ales sã se stabileascã.Preºedintele Autoritãþii Naþionale pentruCetãþenie, doamna Nicoleta Eucarie, adeclarat cã persoanele care dobândesc sauredobândesc cetãþenia românã trebuie sãþinã cont de faptul cã au atât îndatoriri, câtºi drepturi. Doamna Nicoleta Eucarie amenþionat cã Autoritatea pe care o conduce,acþioneazã în vederea reducerii drastice abirocraþiei ºi a eficientizãrii întreguluiproces de dobândire sau redobândire acetãþeniei române. Totodatã, doamnaNicoleta Eucarie a menþionat cã noiicetãþeni români trebuie sã fie sprijiniþi decomunitate sã se integreze ºi sã îºi gãseascãun loc de muncã. În cadrul dezbaterii despre„Imaginea românilor în strãinãtate” au luatcuvântul domnul Valerian Vreme, MinistrulComunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale,domnul deputat Mircea Lubanovici, ºidomnul Andras Istvan Demeter, PreºedinteDirector General al Societãþii Române deRadiodifuziune.

Domnul Valerian Vreme,Ministrul Comunicaþiilor ºiSocietãþii Informaþionale, a

menþionat câteva din poveºtile româneºti desucces din zona IT ºi i-a îndemnat peromânii din diaspora sã foloseascã canalelemoderne de comunicare pentru a pãstralegãtura cu cei din þarã ºi pentru a fi mereuinformaþi despre ce se întâmplã în România.Domnul deputat Mircea Lubanovici,secretarul Comisiei pentru românii din afaragraniþelor din Parlamentul României, asubliniat cã, dincolo de importantelesemnificaþii cultural-politice ale acestuiforum, românii trebuie sã foloseascã acestprilej ºi pentru a stabili relaþii economice decolaborare ºi intrajutorare, pentru a legaprietenii trainice, care sã permitã inclusivnoi abordãri în domeniul businessului – denaturã sã contribuie atât la bunãstareacomunitãþilor româneºti din toatã lumea, câtmai ales la depãºirea efectelorcrizei economice.Preºedintele-directorgeneral al radioului public, András IstvánDemeter, a prezantat activitatea pe care odesfãºoarã posturile de radio publice înbeneficiul românilor din afara graniþelor ºi aprecizat cã noul post al Societãþii Române deRadiodifuziune, Radio Chiºinãu, va fi lansatla 1 decembrie 2011, de Ziua Naþionalã aRomâniei. Preºedintele Comisiei de politicãexternã din Senat, Titus Corlãþean, amenþionat vizitele efectuate în comunitãþilede români din strãinãtate, mai ales înregiunile Cernãuþi ºi Transcarpatia. Domniasa a apreciat evoluþia parcursului RepubliciiMoldova ºi a subliniat cã Bucureºtiul vacontinua sã susþinã integrarea europeanã astatului vecin. În încheierea Forumului,Ministrul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului, Daniel Funeriu, a intrat îndialog cu participanþii referitor laprogramele ministerului pe care îl conduceîn beneficiul comunitãþilor de peste graniþã.A menþionat programele Institutului LimbiiRomâne ºi a subliniat necesitatea modelãriistrategiilor privind comunitãþile româneºtidin strãinãtate, menþionând în acest sensdecizia de suplimentare a numãrului deburse pentru tinerii etnici români care vor sãstudieze în România.

Camera Deputaþilor ºi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni au organizat,la Bucureºti, în zilele de 30 septembrie ºi 1 octombrie 2011, prima ediþie a

Forumului Românilor de Pretutindeni, la care au participat peste 400 dereprezentanþi ai asociaþiilor românilor din afara graniþelor þãrii ºi, respectiv, ai

societãþii civile sau mediului politic ºi academic din România.

Lucrãrile Forumului Românilor de Pretutindeni(30 septembrie – 1 octombrie 2011)

octombrie - noiembrie 2011Pagina 12

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce s-a constituit la mijocul lunii septembrie la Bucureºti?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon ________________________________________;

10

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

E n t u z i a s m u lsentimental este lalimita superioarã,dar nu e un moment

favorabil pentru a lua decizii,mai ales în ceea ce priveºteeventuale schimbãri. O cãlãtorieîn compania fiinþei iubite arputea reprezenta o excelentãocazie de consolidare a relaþiei.

Este posibil sãprimeºti noi sarcinide serviciu, ceea ce-þi va accentua starea

de agitaþie, dar îþi va face ºiplãcere. Inspiraþia te-ar puteaajuta sã gãseºti soluþii maideosebite pentru lucrãrile de laserviciu.

Gemeni

În cazul în care pânãacum te-ai confrun-

tat cu tot felul de probleme desãnãtate, acestea s-ar puteaatenua sau chiar ºi-ar putea gãsirezolvarea. Promptitudinea înreacþii te poate ajuta mult în totce doreºti sã întreprinzi.

Este o perioadãbunã pentru adiscuta desprechestiuni care vã

privesc pe amândoi. Dacã veireuºi sã fii mai tolerant, maiîngãduitor, vei reuºi sã-þi con-vingi cu uºurinþã partenerul sã-þiaccepte propunerile.

Ai o bunã rezistenþãfizicã, aºa cãsãnãtatea nu-þi vacrea probleme

serioase. În schimb, capacitateade concentrare nu va fi lanivelul obiºnuit ºi ar fi bine sã tesfãtuieºti cu un prieten.

La serviciu te veiconfrunta cusituaþii de tot felul,

aºa cã nici nu vei ºti când trecetimpul. O propunere decolaborare va veni oarecum peneaºteptate ºi se va dovediavantajoasã. Oricum, ceva banivor veni din zona serviciului.

Energia ta fizicã estela limita inferioarã,aºa cã nu te implicaîn activitãþi deosebi-

te. Oboseala acumulatã de-alungul timpului ar putea duce lamigrene sau stãri febrile. N-ar fiexclus nici sã faci o vizitã deurgenþã la stomatolog. Încearcãsã-þi treci în program ceva maimult timp pentru odihnã.

Vei avea unelediscuþii pe teme deinteres comun cupartenerul, dar nu

este cazul sã încerci sã-þi impuipunctele de vedere. O problemãde sãnãtate a partenerului vã vada peste cap planurile.

La slujbã va finecesar sã finalizezio activitate la care aicam rãmas în urmã.

Va trebui sã faci un efort mare,dar ºansele de reuºitã existã, iarcapacitatea ta de a te mobilizaeste peste nivelul obiºnuit.

Starea ta generalãnu-þi ridicã pro-bleme deosebite,aºa cã te poþi

angrena în orice fel de activitãþi.În cazul în care doreºti sã începiun tratament pentru o suferinþãcronicã, þine cont cã în aceastãperioadã tratamentele naturistete avantajeazã.

Interesul pentrurelaþia cu partenerulde suflet este mai

mare ca niciodatã. Eºti maisensibil ºi foarte dispus sã faciunele compromisuri, ceea ce nuþi se întâmplã prea des. Profitãde ocazie pentru a lãmuri uneleneînþelegeri mai vechi.

Nu vei fi într-oformã prea bunã ºiar fi de dorit sã tegândeºti de douã ori

înainte de a face ceva. Poatepãrea paradoxal, dar canalizareaenergiei fizice spre activitãþipractice îþi va permite sã terelaxezi.

COMPOT DIN DOVLECEI5 kg dovlecei, curãþaþi de coajã ºi de sâmburi, se taie

cubuleþe care se pun într-o cratiþã, se stropesc cu 300 gzahãr, 30 g sare de lãmâie ºi se lasã sã stea timp de 4-5 ore.

În borcanele de 1 l, curat spãlate, se pun cubuleþescurse de zeamã, jumãtate de borcan, apoi adãugãm oaspirinã pisatã, o felie de lãmâie, un praf de vanilie; dupãaceea, turnãm siropul, legãm borcanele ºi le fierbem peBain-Marie (plasarea recipientului în apa care seîncãlzeºte) timp de 45 de minute. Acoperim pânã a douazi. Siropul se face, dupã dorinþã, dintr-un litru de apã, 200g zahãr, se fierbe separat, apoi se pune peste dovlecei.

REÞETA LUNII

Coada-ºoricelului este o plantãmedicinalã cãreia nu putem sã nu-irezervãm un loc în viaþa noastrã. Este oplantã de leac pentru femei. Ceaiul decoada – ºoricelului influenþeazã în toateprivinþele, în mod favorabil, organelepelviene (genitale) ale oricãrei femei.Nu este o exagerare, planta vindecãaproape orice: crize biliare, digestiedificilã, cistite, menstre dureroase,ulcere varicoase, hemoroizi. Ea creºteîn cantitãþi mari pe câmpii ºi drumuriînguste de þarã, pe la margini de pãduriºi de lanuri de cereale. Florile sunt albesau trandafirii ºi au în soare un parfumaromatic, acriºor. Florile trebuie culeseîn soare puternic, cãci atunci le creºteconþinutul în uleiuri volatile ºi deciforþa lecuitoare.În cazul unei inflamaþiia ovarelor se întâmplã adesea ca primabaie de ºezut cu coada-ºoricelului sã ºialunge durerile, iar inflamaþia sã seretragã treptat. La fel de eficiente suntaceste bãi în incontinenta urinarã aoamenilor bãtrâni ºi a copiilor, ca ºi înleucoree (poalã albã, scurgeri). înaceste cazuri trebuie sã se beasuplimentar ceai de coada-ºoricelului,ºi anume 2 ceºti pe zi.

ªi în menopauzã femeia ar trebui sãrecurgã hotãrât la ceaiul de coada-ºoricelului. Ar fi cruþatã de neliniºteinterioarã ºi de alte stãri neplãcute. ªi

bãile de ºezut cu coada-ºoricelului auinfluenþã favorabilã asupra sãnãtãþii.Bãile de picioare cu adaos de coada-ºoricelului fac bine ºi în nevritele de labraþe ºi picioare. Coada-ºoriceluluitrebuie însã culeasã la ora însoritã aamiezii. în cele mai multe cazuri, acestebãi ajutã deja dupã prima datã, luândtoate durerile „cu mâna“.

Ceaiul de coada-ºoricelului esterecomandat în cazul „congestieicerebrale însoþite de dureri de parcã arvrea craniul sã pocneascã, apoiîmpotriva ameþelii, a greþurilor, abolilor de ochi însoþite de lãcrimãri, adurerilor acute de ochi ºi ahemoragiilor nazale...“ O migrenã,cauzatã de schimbarea vremii esteînlãturatã de o singurã ceaºcã cu ceai decoada-ºoricelului, bãutã fierbinte ºiîncetul cu încetul; consumându-seacest ceai în mod regulat, migrenapoate sã treacã de tot.

Întrucât coada-ºoricelului estenumitã în vechile cãrþi despre plantemedicinale „leacul tuturor relelor“, eapoate fi folositã acolo unde oricealtceva pare a fi de prisos. Ea va alungadin organism prin forþa ei depurativãdiferite boli care se instalaserã de ani dezile. Totul este sã se facã încercarea.Nu este în general cunoscut faptul cãaceastã plantã are o influenþã pozitivã

asupra mãduvei osoase ºi cã stimuleazãacolo hematopoeza (formareasângelui). Ea ajutã în afecþiunilemãduvei osoase, în care, orice altmedicament clacheazã ºi chiar înosteoporozã, dacã se fac cure de ceai cucoada-ºoricelului, bãi ºi frecþii cutincturã-de coada-ºoricelului. Aceastãplantã medicinalã un mijloc hemostaticbun în oprirea hemoragiilor pulmonareºi poate vindeca, împreunã cu rãdãcinade obli-geanã, cancerul pulmonar.Rãdãcinile de obligeanã sunt mestecatepe parcursul zilei, iar din ceaiul decoada-ºoricelului se bea dimineaþa ºiseara câte o ceaºcã, înghiþiturã cuînghiþiturã. Ceaiul este de un ajutorfoarte rapid pentru hemoragiilestomacale, pentru hemoroizii caresângereazã puternic, ca ºi pentrugreutãþile ºi arsurile la stomac. în rãceli,

dureri de spate sau reumatice trebuiebãut ceai de coada-ºoricelului încantitate mare ºi cât se poate defierbinte. Ceaiul stimuleazã ºiactivitatea renalã regulatã, înlãturãinapetenþa, balonãrile ºi crampelestomacale, tulburãrile hepatice,inflamaþiile traiectului stomacal ºiintestinal, stimuleazã activitatea intes-tinalã ºi are astfel grijã ca scaunul sãfie regulat. Întrucât ajutã ºi întulburãri circulatorii ºi spasmevasculare, poate fi recomandat cumultã cãldurã în anghina pectoralã.Mâncãrimile neplãcute din vagin seîndepãrteazã prin efectuarea unorspãlaturi ºi bãi de ºezut cu infuzie decoada-ºoricelului. Pentru tratamentulhemoroizilor se poate prepara o alifiedeosebit de bunã din flori de coada-ºoricelului.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Coada-ºoricelului, un leac universal

MODURI DE FOLOSIREInfuzie: Se opãreºte 1 linguriþã (cu vârf) cu 1/4 litru de apã ºi se lasã

puþin în repaos.Tincturã: Florile de coada-ºoricelului culese în soare se introduc, fãrã

a le îndesa, într-o sticlã pânã la gât, se toarnã deasupra rachiu de secarã saufructe de 38-40%; se lasã sã stea 14 zile în soare.

Alifie de coada-ºoricelului: Se înfierbântã bine 90 grame de untnesãrat sau de unturã de porc, se adaugã 15 grame de flori de coada-ºoricelului proaspete ºi tãiate mãrunt ºi 15 grame de frunze de zmeurãtãiate fin, se lasã sã sfârâie scurt în grãsime, se amestecã ºi se dã tigaiadeoparte. În ziua urmãtoare se încãlzeºte totul uºor, se stoarce printr-obucatã de tifon ºi se introduce în borcane uscate, pregãtite dinainte. Sepãstreazã la frigider frigider

Bãi de ºezut: A se lãsa 100 grame de coada-ºoricelului (plantãîntreagã) peste noapte în apã rece, a se da a doua zi în clocot ºi a se adãugala apa de baie

Pete de sânge: - se înmoaie în apãrece materialul pãtat; se spalã locul cuapã ºi sãpun; dacã petele suntînvechite se vor spãla cu apã în care s-a fiert fasole, dar fãrã sare;

Pete de ciocolatã: se scot cu apãfoarte sãratã;

Pete de cernealã: materialul pãtatse înmoaie în lapte rece, repetându-seoperaþia pânã când laptele nu se vamai albãstri ºi pata nu va mai exista;

Pete de pastã de pix: se va frecamaterialul pãtat cu un tampon înmuiatîn spirt;

Pete de fructe: dacã petele suntproaspete se va spãla locul pãtat cuapã cãlduþã ºi sãpun; dacã petele suntînvechite se va umezi locul pãtat, sa

va presãra pe el sare, dupã care se vaspãla cu apã cãlduþã ºi sãpun;

Pete de iarbã: se scot cu apãfierbinte în care s-a dizolvat sare debucãtãrie;

Pete de puroi: se spalã numai cudetergenþi;

Pete de ruj de buze: se spalã cuspirt medicinal;

Pete de muºte: se spalã cuamoniac;

Pete de ruginã: se va pune la fiertîntr-un ibric, o jumãtate de pahar deapã în care s-a dizolvat o linguriþã desare de lãmâie; când aceasta a începutsã fiarbã, se va înmuia locul pãtat; seva repete operaþia pânã când pata vadispãrea.

ÎN SPRIJINUL DUMNEAVOASTRÃ, DOAMNÃ:

Cum se scot petele de orice fel

octombrie - noiembrie 2011 Pagina 13

“Vrem fotbal? Plãtim!”Paul are 16 ani ºi frecventeazã

cursurile unui liceu din Baia Mare.“Mai jucãm fotbal la ºcoalã, darfoarte rar ºi doar în timpul orelor. Înrest, sala de sport este închisã ºiînchiriatã, dar nu pentru fotbal, cipentru volei, tenis sau handbal. Încurte, mai jucãm tenis de picior, demai mult nu avem loc.

În faþa blocului nu mai avem undesã jucãm. Pe la alte licee, cum ar fi celcu program sportiv, Colegiul Naþional„Mihai Eminescu” sau LiceulIndustrial “Anghel Saligny”, suntterenuri de fotbal cu iarbã sinteticã.Vrem sã jucãm fotbal? Plãtim! 80 delei ora. Cam mult, cu greu ne adunãmcâte 12-13 ºi plãtim pânã în 10 leifiecare.”, a declarat Paul pentrugsp.ro.

„Nu au teren, dar au locpentru fumat”

Piteºtiul este unul din principalelesurse de jucãtori pentru echipele detop din România, dar ºi pentru echipanaþionalã de fotbal. Cu toate acestea,cea mai prestigioasã unitate deînvãþãmânt din oraº, ColegiulNaþional “I.C. Brãtianu”, la care auabsolvit nume mari, precum poetulIon Minulescu, academicianulConstantin Bãlãceanu-Stolnici,criticul literar Vladimir Streinu sauCarol Corbu, campion european latriplusalt, nu dispune de un teren desport.

„În Brãtianu nu se joacã fotbaldecât la ore, în salã. În curte? Nicivorbã! Nu au nici mãcar un teren.Bine, au un loc special amenajatpentru fumat, dar teren de fotbal nuau. Prietenii mei joacã pe un teren dinpãdurea Trivale.”, ne-a spus Mihai,un piteºtean care a terminat liceul înaceastã varã.

Nici în Capitalã situaþianu este roz

În ultima vreme, pe lângã ºcolile

bucureºtene au apãrut sãli de sport,menite sã le insufle elevilor dragosteacãtre educaþia fizicã. „La ºcoala cunumãrul 143, existã o salã, nou-nouþã,dar fotbal se joacã cu chiu, cu vai. Pela orele de sport, dar atunci se facaltele, nu se joacã fotbal.

La Liceul Penticostal Emanuel, nue teren, iar sala de sport e micuþã, nuse poate juca fotbal acolo. Câîndavem chef, mai dãm o fugã pânã înParcul Tineretului, dar mai mult ne iasã facem drumul pânã acolo ºiînapoi”, a mãrturisit Andrei.

În liceele de top din Bucureºti, seorganizeazã campionate de fotbalîntre clase, dar, câteodatã, apar ºiprobleme. “În primãvarã, pe cânddisputam campionatul liceului lafotbal, ne-am trezit cã s-au scosporþile de pe terenul din spate.

Cum în salã nu puteam juca fotbaldecât la ore, am abandonat acestcampionat în faza sferturilor de

finalã. Am vrut sã îl reluãm întoamnã, dar, surprizã!, nu au fostmontate porþi noi. E mare pãcat”, aspus Gabriel, absolvent al „ColegiuluiNaþional de Informaticã TudorVianu”.

Soluþia de avarieDorin este elev la o ºcoalã din

Bucureºti. Îi place fotbalul de miccopil, dar nu îl poate practica ca lacarte în incinta ºcolii: “Porþi nu avem.Jucãm cu pietroaie sau, în cel mai rãucaz, cu ghiozdane în loc de porþi.Minge nu mai folosim, deoarece ne-otot confiscã gardienii. Umplem osticlã de juma’ de litru cu nisip ºi îidãm bãtaie. Pe aia nu au decât sã ne-o ia, gãsim destule în pubelã. E bunã,are vitezã, când o prinzi bine nu o maivede portarul. Pãcat cã jucãm cu eadoar pe jos, pe sus e periculos”, seamuzã tânãrul. (www.gsp.ro)

În urma dezbaterilor de pe site-ul gsp.ro, o mare masãde oameni a acuzat actuala generaþie cã este multprea ataºatã de internet ºi ignorã cu desãvârºire

activitãþile sportive. Din mãrturiile celor din generaþianãscutã dupã Revoluþie, au rezultat câteva probleme,una dintre cele mai grave fiind lipsa locurilor în care

se pot practica activitãþi sportive. ªi pentru cã fotbaluls-a nãscut în curtea ºcolii, vom prezenta câteva

mãrturii ale unor liceeni din diferite oraºe ale þãrii.

Fotbalul s-a nãscut în curteaºcolii. A murit între timp?

Ai ceva de transmis?Ai talent literar ºi ºtii sã îþi expui ideile într-un stil atrãgãtor?

Vrei sã fii redactor la Radio R România?

Doreºti sã publici articole, eseuri, interviuri?

Doreºti sã ai emisiunea ta audio?

Te pricepi sã redactezi ºtiri?

Platforma Culturalã AªII ROMÂNI îþi oferã cadrul necesar.

Agenþia de Presã AªII ROMÂNI, Radio R România ºi ziarul VOCEA TA.

Pune-þi gândurile pe hârtie ºi trimite-le pe adresa:contact@asiiromani.eu

Dacã eºti mai curajos(ã) sunã la 0160 3373128

S-ar putea sã iasã o colaborare frumoasã.

Stimatã doamnã Consul General,Doresc sã-mi exprim pe aceastã

cale mulþumiri pentru cãldura cu care amfost ºi de data aceasta primiþi, precum ºiamabilitatea de care

Excelenaþ Voastrã aþi dat dovadã îndiscuþiile atât cu mine cât ºi cu ceilalþiparticipanþi la întâlnirea din 4 octombrie

de la Ambasada Românieide la Berlin.

Pentru mine careconsider cã relaþia Dias-pora-România nu se poaterealiza eficient decât prinintermediul Guvernului,întâlnirea a constituitbucuria de a constata cumaceastã relaþie devine dince în ce mai strânsã.

Liga AsociaþiilorRomâno-Germane dinGermania (LARG)

promoveazã cu consecvenþã relaþiile atâtcu oficialitãþile române cât ºi cu celegermane,spre folosul deopotrivã acetãþenilor celor douã þãri.

Cu deosebitã stimã,Emil Mateiaº

Vicepreºedinte ºi purãtor decuvânt LARG

Primul boxer româncalificat la Jocurile

ºi-a asiguratmedalia de bronz la

Mondiale!Bogdan Juratoni s-a calificat marþi, 4 octombrie

2011, în sferturile Mondialelor de la Baku ºi ºi-aasigurat biletele pentru Olimpiada din 2012 lacategoria 75 de kilograme. Pugilistul român plecasela drum cu statutul de promisiune, însã i-a uimit petoþi reuºind sã devinã o certitudine. ªi adversarulsãu n-a fost unul uºor. Ci un boxer din Cuba, þarã cutradiþie în boxul amator. Juratoni l-a bãtut pe EmilioCorrea, vicecampion olimpic, cu 26-24, fiind primulromân care a prins sferturile. Mihai Nistor a ratatcalificarea în aceeaºi fazã, la +91 de kilograme.Bogdan Juratoni încã nu se gândeºte la JocurileOlimpice, ci la o mediale la Baku. La Londra,Juratoni nu ºtie încã pe cine va reprezenta. Româniaar putea primi interzis din partea AIBA laparticipare, iar românii ar putea sã participe substeagul AIBA. “ªtiu cã pot mai mult. Nu e operformanþã mare dacã nu iau o medalie” a declaratpugilistul român în ProSport. Juratoni l-a invins, cuscorul de 21-17 pe armeanul Andranik Hakobian ºis-a calificat în penultima fazã a competiþiei. Areasiguratã medalia de bronz. (www.sport.ro)

Cei mai marijucatori care n-aufãcut nimic dupã

retragerea pe bancãColumbienii de la Terra au realizat un top al

foºtilor mari jucãtori care n-au reuºit aproape nimicîn carierele de antrenori! Hagi e într-o companieselectã, alãturi de Maradona, Gullit sau MichaelLaudrup, însã prezenþa în acest clasament nu-i vaface prea mare plãcere. “Numit Maradona dinCarpaþi, românul s-a afirmat drept cel mai bunfotbalist din þara sa ºi a ajuns la echipe uriaºe dinEuropa, ca Real, Barcelona ºi Galatasaray. Pentruturci e o legendã, la fel cum e ºi pentru români.Palmaresul sãu de jucãtor nu l-a ajutat însã încariera de antrenor. În 2001 a pregãtit naþionalaRomâniei în preliminariile Campionatului Mondialdin 2002. Nu a reuºit calificarea ºi a rezistat doar 6luni pe banca echipei naþionale. Apoi, a ajuns laBursaspor, de unde ºi-a dat demisia dupa o serie deeºecuri”, noteazã terra.com. Hagi vrea revanºã! I-aanunþat pe colaboratorii sãi cã va prelua din iarnã oechipa unde vrea sã distrugã impresia lãsatã pânãacum. (www.sport.ro)

octombrie - noiembrie 2011Pagina 14

SUDOKU

INTEGRAMÃ

ªI DACÃ...(parodie dupã poezia lui Eminescu)

ªi dacã preþurile crescDe se cutremur plopii,E ca de pâine ºi salamSã nu te mai apropii.

ªi dacã mândrul nostru leuE astãzi cât pisica,E ca sã nu te mai alegiÎn viaþã cu nimica.

ªi dacã mã arunc în lacStrãfundu-i atingându-l,E ca durerea sã-mi descarcMinistrul înjurându-l.

ªi dacã banii nu-mi ajungDe trece ziua, luna,E ca aminte sã-mi aducDe Boc întotdeauna.

Culeasã de Mircea Monu, Râmnicu Vâlcea, România

FOLCLOR INTERNIST ROMÂNESC

Intrã un terorist într-un magazin deanimale de la parterul unui zgârie-nori:

- O sã detonez o bombã, aveþi 30 desecunde sã fugiþi!

La care o þestoasa îi rãspunde:- Ce bulangiu eºti bã!

Dupã ce Dumnezeu i-a creat pebãrbat ºi pe femeie, îºi admira opera. Întâi îicade privirea asupra bãrbatului:

- Ce minunãþie, ce proporþii reuºite… ooperã perfectã!

Apoi îºi îndreaptã privirea cãtre femeie:- Mda! Tu va trebui sã te machiezi

puþin! Un reporter ºi un cameraman merg

într-un sat pentru a face un reportaj desprecum îºi petrece ziua badea Ion. Ajunºiacolo, îl roagã sa povesteascã ce face încursul zilei.

- D-apoi, dimineaþa mã scol ºi trag unpahar de palincã…

- Stai, bade Ioane, cã nu-i bine sa aparãîn media cã bei de dimineaþã. Spune maibine cã citeºti ziarul…

- No, atunce… dimineaþa mã scol,cetesc ziaru. Dupã aia dau la porc sã mânce,dupã care mai cetesc înc-un ziar. Pânã laprânz lucrez în atelier, în care timp cetescvreo doauã-trei cãrþi. La masã mai cetescvro douã reviste, iar sara adun fânul de pecâmp ºi cetesc în acelaºi timp presa de sarã.Dupã cinã ma duc la biblioteca satului cu

pretenii, iar la 10 când închide bibliotecamerem cu toatã trupa la Costel, cã el aretipografie!…

Profesoara:- Copii, ce ne dã porcul?Un elev:- Carne!Profesoara:- Bravo! Copii, ce ne dã gãina?Un elev:- Carne ºi ouã!Profesoara:- Bravo! Copii, ce ne dã vaca?Bulã:- Teme pentru acasã!

- Doctore, nu i-aþi putea admininstrasoþului meu un medicament pentru a visanoaptea peºte?

- De ce? E cumva pescar?- Nu, dar de vreo douã luni viseazã

noapte de noapte vrãbii.- ªi ce vã deranjeazã, peºti sau vrãbii,

nu e totuna?- Nu, cã dacã ar visa peºti, nu ar mai

ciripi.Merge Bulã cu tacsu la plimbare într-

un Lãstun. La un moment dat, întreabãBulã:

- Tatã, tatã, chestia aia din dreapta esteMarele Zid Chinezesc?

- Nu, Bulã, aia este bordura El: Vrei sã te mãriþi cu mine?

Ea: Ai casã?El: Nu…Ea: Ai BeMWe?El: Nu..Ea: Cât de mare este salariul tãu?El: Nu am salariu… dar…Ea: Niciun dar… Cum pot sã mã mãrit

cu tine când nu ai nimic din ce îmi doresc?Hai, dispari!

El pleacã bolborisind:- Am o vilã la munte ºi una la mare, un

porche, un rolls si un mayback. De ce sã

mai cumpãr un bemvwe?! ªi salariu, la cesã mai muncesc dacã scot zece mii pe lunãnumai din chiriile din cele trei blocuri de laBucureºti.

- Care e asemãnarea dintre un emo ºio maionezã?

- Dacã nu e bãtut cum trebuie, se taie! Douã emo stau de vorbã:

- Ce mai faci dragã?- Sunt distrusã…- Oooo, ce-aº vrea sã mã simt ºi eu aºa

bine.

BBBBAAAANNNNCCCCUUUURRRRIIII ,,,, GGGGLLLLUUUUMMMMEEEE.... .... ....

Antarctica este un continent alb din cauza zãpezilorcare nu se mai topesc odatã.

*****Creierul este un organ oarecum indispensabil

capului.*****

În multe poezii Octavian Goga a scos în evidenþãnatura ºi treieratul pe caldurã.

*****Rãscoala de la Bobâlna a început pe un deal ºi s-a

terminat în 1438.*****

Zaharia Stancu a scris un roman desculþ. A fost ºiºef de birou la scriitori.

PERLE DE LA BAC

octombrie - noiembrie 2011 Pagina 15

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã

publicitate, din acest numãr, vã oferim oportunitatea de a ne trimite anunþuldumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuitNume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Cãsuþa redacþionalã

Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold J. Staicu -

director adjunct

Redactor ºef:Liliana Moldovan

Senior editor:Vali Niþu

Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuVeronica BayfidanDiana HautschGeorge StancaIoana DiaconuDaiana MatieºViorel VintilãNiculina DrãganGeorge RocaSorohan Adina-VoicaElena TomaElena Cesar von SachseIulian AlexeVîlcu Andreea Filofteia Alina Arbajter Lucia Bibarþ Marie Vrânceanu

Psiholog:Cristina Rãdulescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Centrul Cultural

DACIA e.V. NürnbergHohe Marter 40, 90441

NürnbergTel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128

Tipar executat la:SC PETRAS SRL – România

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

AngajãmBarman/Ospãtar,femeie, vorbitoarede limba Germanãºi limba Românã

(obligatorii) pentrurestaurant românesc

în Köln. Salariunegociabil. Eventualputem oferi cazareîn hotelul nostru.Pentru contactãri,

telefon 0174 2829305

Specialist pt IT/ Computer,service, reparaþii instalaþii, updatesoft, hardware, îmi ofer serviciile.Telefon: 09151 9053732

E.mail: danbuc@arcor.de

Vrei o paginã web realizatã pegustul tãu, iar asta într-un timpscurt?

Ai nimerit unde trebuie!Telefon: 0160 3373128Preþuri pentru toate buzunarele!

Caut profesor/ student pentrua da meditaþii unui copil de 10 ani lagermanã.

Ne puteþi contacta la numãrul detelefon: 0160 3373128

Caut loc de muncã ca bucãtarexperienþã/vechime 8 ani jumãtateîn specific tradiþional românesc ºiceva internaþional. Pot fii contactatla adresa de e-mailalexchitu72@yahoo.com sautelefonic 0040729569803 . Rog doaroferte serioase. Alexandru

Ai un eveniment de organizatºi doreºti ceva deosebit? Dansuriorientale, spaniole ºi þiganeºti.Telfon: 0160 2953677

Ai drept de muncã înGermania? Vrei sã lucrezi la un azilde bãtrâni?

Contacteazã-ne!Telefon: 0160 3373128.

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE RACOCI OCRAV ANTONIO TÂNÃR DIN BUCUREªTI - cursuri superioare ACADEMIA

TEHNICÃ MILITARÃ BUCUREªTI -atestat limba englezã, limba

germanã începãtor, atestat informaticã Capacitatea de a-ºi planifica singur

munca, iniþiativã în realizarea diver-selor sarcini ºi acþiuni, orientare spreprogres ºi autodezvoltare, respect faþãde colegi .

DORESC UN LOC DE MUNCÃÎN CADRUL UNEI FIRME.

CONTACT: octavus@live.com

C M Y K

Pagina 16 octombrie - noiembrie 2011

www.

radi

or.e

u