OCUPA II ÎN SECOLUL XX I IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA ACESTORAȚ Ș

GHEORGHE MIRUNA

CLASA A XI-A F

În cele mai vechi timpuri oamenii î i asigurau existen a culegând roadele ș țpământului sau vânând animale. Cu timpul au început să cultive plante, să crească animale i să le domesticească, să descopere bogă iile solului i să le valorifice. Astfel iauș ț ș na tere meserii precum agricultor i me te ugar. ș ș ș ș

În timp, pentru a se dezvolta, societatea avea nevoie de oameni cu alte preocupări, interese i profesii. ș “Profesia” este o ocupa ie ț care presupune pregătire intensă i studiu. Cele mai vechi meserii de acest gen sunt cele de preot, militar, doctor șsau avocat. Inven iile i inova iile din secolul al XIX au dus la apari ia specializărilor i ț ș ț ț șla diversificarea statutelor profesionale, încât acestea să răspundă cerin elor tot mai țcomplexe ale vie ii materiale i spirituale.ț ș

Secolul XX reprezintă o perioadă importantă în ceea ce prive te statutele i ș șocupa iile profesionale. În această perioadă are loc migrarea ocupa iilor tradi ionale dinț ț ț spa iul privat în spa iul public. Explozia demografică din Europa, inven iile i inova iile ț ț ț ș țtot mai numeroase cu consecin e spectaculoase schimbă definitiv via a oamenilor.ț ț

Numărul preocupărilor tradi ionale a scăzut considerabil în această perioadă, țfiind înlocuite cu noi meserii care presupun migrarea de la tară către ora . În spa iul ș țurban atelierele i munca manuală sunt înlocuite treptat de complexe industriale, iar la șmarginea ora elor se configurează cartierele industriale.ș

Primul Război Mondial a avut un impact puternic asupra ocupa iilor. Câteva motiveț de schimbare a statutelor sociale datorita războiului sunt: mecanizarea, produc ia țîn masă, emanciparea femeii ( au ob inut dreptul de a practica meserii pe care țînainte nu aveau voie sa le practice), trauma pierderilor omene ti.ș

Revolutiile industriale, tehnologice i informationale successive au modificat șireversibil ocupa iile i statutele profesionale ale oamenilor. În tarile dezvoltate dinț ș

punct de vedere economic industrializarea i cre terea popula iei urbane nu a ș ș țînsemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a întamplat după prima revolutie industrială, ci a însemnat accentuarea i consolidarea clasei de mijloc, care în șstatele superindusrializate este numeroasă i foarte puternică. Acestă stare, de fapt,ș s-a datorat în primul rând dezvoltării sectorului tertiar. La ora actuală ocupa iile țlegate de agricultură i me te uguri tradi ionale au o pondere scazută în economie,ș ș ș ț sau sunt pe cale de dispari ie, munca fizică a fost lasată pe seama imigran ilor.ț ț

În România, după anii `60 s-a încercat industrializarea for ată, proces ce a țdeterminat modificări la nivelul ocupa iilor i profesiilor. Dezvoltarea rapidă i ț ș șfortată a industriei a dus la cresterea numerică i la consolidarea clasei muncitoare șconsiderate clasa socială de bază a comunismului.Începând cu anii `80 ocupa iile majore țale oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii informa ionale i de ț șservicii. Apari iaț computerului personal în anul 1981, a schimbat statutele profesionale. Meseriile tradi ionale țlegate de agricultură i industrie șau fost înlocuite treptat cu meserii legate de televiziune, publicitate, informatică, rela ii cu publicul,ț finan e, turism, etc. Cele țmai multe din aceste profesii sunt din sectorul ter iar i au apărut pe pia a muncii ț ș țodată cu dezvoltarea acesteia.

La nivel mondial începând cu anii `80 au avut loc muta ii importante pe pia aț ț for ei de muncă, cauzate de evolu ia accesului la resurse, a globalizării economiceț ț

i a integrării politice. Pe lângă schimbările economice induse de accelerareaș ritmului de dezvoltare a pie elor, sub efectul inovării i globalizării, mediul socio-ț șeconomic în societatea informa ională este profund marcat i modificat deț ș revolu ia tehnologică majoră din ultimii ani. ț Inovarea tehnologică permanentă, accelerarea schimburilor, interconectarea mondială a cuno tin elor constituieș ț elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la societatea informatională constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a întreprinderilor, a calificărilor i profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sauș private.

În Romania contemporană, meseriile cele mai căutate,, dar nu întodeauna cele mai plătite, sunt cele din industria usoară ( confec ii, încăl ăminte), din domeniul ț țIT ( analist programator, informatician, administrator de re ea, designer pagini țweb), în construc ii ( zidar, lacătu , fierar-betonist), în domeniul serviciilor ț ș(agent asigurări, agent commercial, vânzător, agent de pază, ospătar, bucătar, cofetar-patiser, brutar), dar i în industria prelucrătoare ( tâmplar, lăcătu , ș șsudor). Meseriile cu cea mai mică căutare la ora actuală sunt de desenator tehnic, inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrător prin a chiere, ș

gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, în Romania predomină salaria ii în timp ce lucrătorii pe cont propriu, patronii, de i au crescut numeric ț șînca numărul acestora este unul modest. Lucrătorii pe cont propriu au cea mai mare pondere în agricultură (48%), patronii sunt prezen i în comer (8%) i în ș ș șlan urile de hoteluri i restaurant(4%), iar salaria ii în celelalte domenii de ț ș țactivitate. Odată cu dezvoltarea sectorului privat s-a observat modificări în ponderea salaria ilor în cele două domenii de activitate.ț

Meserii uitate :apicultura- În gospodăriile tărăne ti stupii erau inu iș ț ț de cele mai multe ori în co ni e de nuiele sau papură.ș ț Pe vremuri, ceara de albine a ocupat un loc însemnat din cauza folosirii ei drept "combustibil" pentru iluminat. Treptat, importan a albinăritului a început săț scadă atunci când zahărul a înlocuit par ial mierea, iarț locul lumânărilor de ceară a fost luat de lămpile cu petrol.

prepararea vopselelor din plante- se practica înainte în zona Bihorului.

În timp totul se va schimba în toate domeniile vieții economice și sociale.