Operatii Si Echipamente Pentru Manipularea Marfurilor

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

AUXILIAR CURRICULARAUXILIAR CURRICULAR

Profilul:Profilul: TehnicTehnic

Nivelul:Nivelul: 33

Calificarea: Calificarea: Tehnician transporturiTehnician transporturi

Modulul:Modulul: Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilorOperaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor

Clasa:Clasa: a XIII-a rută progresivă a XIII-a rută progresivă

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a

sistemului de învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008

Profilul: TEHNIC Nivelul 3Calificarea: Tehnician transporturi

1

AUTORI:AUTORI:

MELNIC ALINA - profesor grd. I, Grup Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara

PAVELESCU SIMONA - profesor grd. I, Grup Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara

WOLF MIRIANA - profesor grd. I, Grup Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara

COORDONATOR: COORDONATOR:

OSAIN ANGELA - profesor grd. I, Grup Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara

CONSULTANŢĂ CNDIPT:CONSULTANŢĂ CNDIPT: ROŞU DORIN, EXPERT CURRICULUM

ASISTENŢĂ TEHNICĂ:ASISTENŢĂ TEHNICĂ: WYG INTERNATIONAL

IVAN MYKYTYN, EXPERT


2

CuprinsCuprins

INTRODUCEREINTRODUCERE......................................................................................................................................... 5

COMPETENŢECOMPETENŢE........................................................................................................................................... 7

OBIECTIVEOBIECTIVE.................................................................................................................................................. 7

INFORMAŢII PENTRU PROFESORIINFORMAŢII PENTRU PROFESORI.................................................................................................. 8

FIŞA DE REZUMATFIŞA DE REZUMAT............................................................................................................................... 10

FIŞA DE REZUMAT A ACTIVITĂŢIIFIŞA DE REZUMAT A ACTIVITĂŢII.................................................................................................11

CUVINTE CHEIE/GLOSARCUVINTE CHEIE/GLOSAR................................................................................................................. 12

INFORMAŢII PENTRU ELEVIINFORMAŢII PENTRU ELEVI.............................................................................................................14

ACTIVITATEA 1ACTIVITATEA 1...................................................................................................................................... 15

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1...............................................................................................................16












ACTIVITATEA 10ACTIVITATEA 10.................................................................................................................................... 61









3

SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILORSOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR..................................................................................................76

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................... 81


4

IntroducereIntroducere

Modulul „Operaţii şi echipamente de manipulare a mărfurilor” este destinat pregătirii de specialitate în calificarea de nivel 3 „Tehnician transporturi”.

Modulul face parte din curriculum-ul în dezvoltare locală pentru ciclul superior al liceului, clasa a XIII-a şi are alocate 1,5 credite şi 74 ore, din care:

teorie – 43 ore laborator tehnologic – 31 oreModulul «Operaţii şi echipamente de manipulare a mărfurilor» oferă elevilor

oportunitatea de a-şi forma competenţe specifice în legătură cu operaţiile de manipulare a mărfurilor şi echipamentele utilizate în acest scop. În acelaşi timp sunt dezvoltate abilităţi de comunicare pe teme profesionale.

Pentru atingerea competenţelor vizate, profesorul, are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp şi de a utiliza activităţi variate de învăţare.

Plasarea acestui modul în „Curriculum de dezvoltare locală” permite o particularizare a ponderii structurii conţinuturilor cu privire la diferitele moduri, categorii sau tipuri de transport în funcţie de nevoile şi resursele locale de formare, prin proiecte comune, realizate cu partenerii economici şi sociali ai şcolii.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are posibilitatea: de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile grupului de

elevi; de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în

scopul unei valorificări optime ale acestora, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale;

de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat; de a dezvolta competenţele vizate la elevii care prezintă deficienţe integrabile,

adaptând strategiile utilizate la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (programe individualizate, instrumente ajutătoare de învăţare etc.).

Încercând să răspundă acestor cerinţe, auxiliarul curricular pe care îl propunem conţine materiale care pot fi utilizate în cadrul unor activităţi de învăţare.

Profesorului îi sunt puse la dispoziţie informaţii necesare pentru utilizarea materialelor. Aceste informaţii au ca scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii sale. Ele conţin:

- o descriere a relaţiei dintre competenţele modulului, obiective şi activităţile de învăţare, sugestii metodologice;

- îndrumări pentru adaptarea materialelor pentru diferite categorii de elevii cu nevoi educaţionale speciale;

- propuneri pentru activităţi de urmărire şi remediale.

Auxiliarul oferă atât profesorului, cât şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului, sub forma unor fişe de rezumat.

Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare şi poate, de asemenea, ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii sunt încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi profesorilor informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.

Pentru o mai bună înţelegere şi fixare, auxiliarul conţine un glosar al cuvintelor cheie utilizate în cadrul modulului.


5

Pentru fiecare activitate, elevilor li se oferă informaţii cu privire la scopurile / obiectivele urmărite şi criteriile care vor fi aplicate în procesul de evaluare a muncii lor.

De altfel, prima activitate propusă pentru o unitate de învăţare este o evaluare iniţială, de diagnostic, menită să evidenţieze ceea ce elevii cunosc în legătură cu subiectul.

Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.

Pentru fiecare activitate, elevilor le sunt puse la dispoziţie fişe de documentare, conţinând selecţii ale unor informaţiilor necesare rezolvării sarcinilor de lucru. Trebuie avut însă vedere că acest auxiliar nu este un manual sau un tratat ştiinţific despre echipamentul electric şi electronic al automobilului, iar suportul teoretic care însoţeşte fişele de lucru are rolul de a sprijini procesul de învăţare şi nu cel de predare.

Fiecare activitate conţine şi etape de evaluare formativă, care să ofere elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. Soluţionarea activităţilor nu conţine doar răspunsuri sau rezultate corecte, ci şi îndrumări sau sfaturi pentru elevi.


6

CompetenţeCompetenţe

În modulul „Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor” au fost agregate competenţe din următoarele unităţi de competenţe:

UC.27. Operaţii şi echipamente de manipulare a mărfurilor (1.0 credite)C.27.1. Analizează mărfurile în vederea transportării şi depozităriiC.27.2. Organizează activităţi de manipulare a mărfiiC.27.3. Coordonează activităţi de manipulare a mărfii

UC.5. Comunicare (0.5 credite)C.5.2. Moderează dezbateri şi şedinţeC.5.3. Elaborează documente pe teme profesionale

ObiectiveObiective

Prin activităţile pe care le propunem, urmărim ca la sfârşitul activităţilor de învăţare elevii să fie capabili:

O.1. să încadreze mărfurile în categoria corespunzătoare;O.2. să identifice condiţiile impuse pentru transportul diferitelor categorii de mărfuri;O.3. să aleagă mijloacele şi amenajările necesare pentru transportul unei categorii de

mărfuri date;O.4. să identifice operaţiile de manipulare a mărfii care intră în sarcina cărăuşului;O.5. să selecteze echipamentele şi instalaţiile necesare pentru derularea unor operaţii

de manipulare a mărfii;O.6. să analizeze documentaţia tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor pentru

manipularea mărfii.;O.7. să pregătească activităţile de manipulare a mărfurilor;O.8. să monitorizeze activităţile de manipulare a mărfurilor;O.9. să analizeze indicatorii specifici activităţilor de manipulare a mărfurilorO.10. să întocmească un plan de îmbunătăţire a activităţilorO.11. să pregătească o dezbatere şi / sau o şedinţă pe o temă anume;O.12. să exprime opinii şi idei în condiţii de respect reciproc; O.13. să prezinte succint a conţinutul, concluziile, deciziile şi acţiunile;O.14. să pregătească documente clare, corecte şi conforme cu funcţia lor;

Pentru realizarea acestor obiective vom avea în vedere următoarele conţinuturi:

1. Caracteristicile de transport ale mărfurilor1.1. Clasificarea mărfurilor1.2. Condiţii impuse pentru transportul diferitelor categorii de mărfuri (de legislaţie, de

contractul de transport, modul de prezentare a încărcăturii la preluare)1.3. Mijloace şi amenajări necesare pentru transportul diferitelor categorii de mărfuri

2. Activităţi de manipulare a mărfurilor2.1. Operaţii de manipulare a mărfurilor: cântărire, transbordare, încărcare, stivuire,

calare, nivelare, fixare, conservare, descărcare, depozitare2.2. Echipamente şi instalaţii pentru manipularea mărfurilor (electrocare, motostivuitoare,

macarale, benzi transportoare, instalaţii de climatizare şi frigorifice).2.3. Organizarea activităţilor de manipulare a mărfurilor într-o situaţie dată


7

Informaţii pentru profesoriInformaţii pentru profesori

a. Relaţia dintre competenţele modulului, obiective şi activităţile de învăţare

Competenţe ObiectiveActivităţi

de învăţareTeme

C.27.1.

O.1. A2, Fd1 Categorii de mărfuri

O.2. A3, A4, Fd2

Etichete privind manipularea şi depozitarea mărfurilor

Condiţii impuse pentru transportul unor categorii de mărfuri

O.3.A3, A4, A5,

A6, Fd4, Fd3

Etichete privind manipularea şi depozitarea mărfurilor


Gruparea mărfurilor Mijloace pentru transportul

containerelor şi transcontainerelor Mijloace şi amenajări pentru transportul

mărfurilor

C.27.2.

O.4.A7, A11, A12, Fd4

Operaţii de manipulare a mărfurilor Manipularea containerelor de mare

capacitate Evaluare Operaţii, mijloace şi amenajări pentru

manipularea mărfurilor

O.5.A8, A9,

A10, A11, A12, Fd4

Mijloace pentru manipularea mărfurilor Manipularea containerelor de mare

capacitate Evaluare Operaţii, mijloace şi amenajări pentru


O.6. A 16, Fd4 Studiu de caz Operaţii, mijloace şi amenajări pentru


C.27.3.

O.7.

A13, a14, A15, A16,

Fd5

Organizarea punctelor de încărcare-descărcare a mărfurilor

Determinarea caracteristicilor punctului de încărcare

Alegerea mijloacelor de manipulare a mărfurilor

Studiu de caz Organizarea activităţilor de manipulare

a mărfurilor

O.8.O.9.

O.10.

C.5.2. O.11.

A4, A11, A13, A16


Manipularea containerelor de mare capacitate

Organizarea punctelor de încărcare-descărcare a mărfurilor

Studiu de caz

O.12.O.13.

C.5.3. O.14.


8

b. Sugestii metodologice

Pentru dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite următoarele activităţi de învăţare: simulare, studii de caz, brainstorming, luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, maparea conceptelor, etc.

În proiectarea activităţilor de învăţare trebuie avute în vedere cerinţele educaţionale speciale ale elevilor. Formularea de obiective de învăţare diferenţiate va da profesorului o imagine clară asupra a ceea trebuie să fie capabili să realizeze toţi elevii, a ceea ce ar trebui să fie capabili să realizeze cei mai mulţi dintre ei şi a ceea ce numai unii vor fi capabili să realizeze. Luând în considerare obiectivele de învăţare diferenţiate şi datele despre elevi (ritm de învăţare, stiluri de învăţare, tipuri de inteligenţe, dificultăţi în învăţare), profesorul va putea adapta parcursul formării elevilor.

Aceste produse ale elevilor vor fi adunate într-un portofoliu, constituind dovezi ale progresului şi ale atingerii competenţelor.


9

Fişa de rezumatFişa de rezumat

Titlul modulului: Operaţii şi echipamente de manipulare a mărfurilor

Numele elevului:

Data începerii: Data finalizării:

CompetenţaActivitatea de

învăţare

Data îndeplinirii(data la care obiectivele

învăţării au fost îndeplinite)

Verificat (semnătura profesorului)

C.27.1. Analizează mărfurile în vederea

transportării şi depozitării

C.27.2. Organizează activităţi

de manipulare a mărfii

C.27.3.Coordonează activităţi de

manipulare a mărfii

C.5.2.Moderează dezbateri

şi şedinţe

C.5.3.Elaborează

documente pe teme profesionale


10

Fişa de rezumat a activităţiiFişa de rezumat a activităţii

Competenţa Activitatea de învăţare

Obiectivele învăţăriiRealizat

Comentariile elevului*

Comentariile profesorului**

*) De exemplu: ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii; ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare. ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii. ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul

învăţării.

**) De exemplu: comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a

demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi. ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării. ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în

considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.


11

Cuvinte cheie/GlosarCuvinte cheie/GlosarUrmătoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra.

În cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul listei.

Marfă – produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării

Partidă de marfă – încărcătură individualizată destinată a fi transportată

Unitate de încărcătură

– rezultatul grupării mărfurilor într-un tot unitar şi coerent în limita unor dimensiuni şi mase, formată din mărfuri ambalate sau neambalate, din unul sau mai multe produse, identice sau diferite, care păstrează un caracter de permanenţă pe perioada activităţilor de manipulare, transport şi depozitare, de la locul de formare până la utilizare

Mijloace de grupaj – dispozitivele şi echipamentele utilizate la formarea unităţii de încărcătură

Pachetizare – gruparea mai multor mărfuri , de acelaşi fel sau diferite, ambalate sau neambalate, într-un tot unitar ce poate constitui în acelaşi timp şi unitate de manipulare şi transport

Paletizare – gruparea mai multor unităţi de marfă, ambalate sau nu, pe un singur suport numit palet sau paletă

Palet (paletă) – platformă de încărcare, cu sau fără pereţi, cadre sau montanţi, formată din două plăci unite între ele prin antretoaze, sau dintr-o placă ce se sprijină pe două picioare, suporţi sau role a căror înălţime mină să permită manipularea cu utilaje cu furci, instalaţii de prindere în cablu şi cârlig sau cu mijloace automatizate speciale

Containerizare – gruparea mărfurilor într-o construcţie cu caracter permanent, suficient de rezistentă pentru a permite o utilizare repetată numită container, având un volum interior de minim 1m3.

Container – mijloc de grupaj, având o construcţie cu caracter permanent, suficient de rezistentă, care permite o utilizare repetată, fără refacerea pe parcurs a încărcăturii, având un volum interior minim de 1m2

Transcontainer – container cu masă brută maximă cuprinsă între 10 şi 30t

Transcontainerizare

– tehnologie de transport care necesită moduri de deplasare specializate, moduri de încărcare mecanizată şi transbordare cu ajutorul unor instalaţii speciale

Piese de colţ – piese turnate di oţel care permit prinderea transcontainerelor în scopul manipulării lor, fixarea acestora şi cuplarea acestora între ele în cazul stivuirii

Cricurile şi vinciurile

– dispozitive de ridicare a sarcinilor la înălţime mică fără organ flexibil pentru ridicare

Palanele – mecanisme de ridicat, care combină un sistem de fulii legate prin cabluri sau lanţuri cu un dispozitiv demultiplicator (roţi de diametre diferite, roata dinţată şi şurub fără sfârşit, tren de angrenaje etc.)


12

Troliile şi cabestanele

– instalaţii pentru ridicarea şi tragerea sarcinilor mai mari. Troliile sunt formate dintr-un tambur orizontal cu clichet, acţionat manual, hidraulic, pneumatic sau electric, pe care se înfăşoară un cablu sau un lanţ. Cabestanele sunt trolii simple cu tambur vertical.

Cărucioare cu dispozitive de ridicare

– dispozitive care pot culisa pe o grindă, asigurând deplasarea pe orizontală a unei sarcini.

Transportatoarele – utilaje destinate transportării materialelor (în vrac, bucăţi izolate, materiale ambalate în lăzi sau în bucăţi de lungimi diferite) cu funcţionare continuă ce efectuează transportul materialelor în flux neîntrerupt şi, în general, într-un singur sens

Transpaletele – echipamente destinate manipulării mărfurilor paletizabile, pe suprafeţe fără denivelări

Liza – cărucior cu două roţi folosit pentru transportul topurilor, baloturilor şi sulurilor

Macara – instalaţie de ridicat utilizată la manipularea sarcinii prin ridicarea neghidată pe verticală şi deplasarea pe orizontală

Ascensor pentru marfă

– mijloc cu acţiune periodică, destinat pentru ridicarea sarcinilor pe ghidaje

Locurile de încărcare / descărcare

– spaţii amenajate de regulă sub formă de rampe la nivelul unde vehiculul se amplasează la sosire paralel, perpendicular, sau diagonal faţă de frontul de încărcare

Frontul de încărcare / descărcare

– spaţiul minim de acces, necesar vehiculelor la locurile de încărcare sau descărcare a vehiculelor rutiere sau feroviare.

Punctele de încărcare / descărcare

amplasamente permanente, special amenajate pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare / descărcare şi unde se întocmesc formele de primire sau expediere a acestora


13

Informaţii pentru eleviInformaţii pentru elevi

Acest material este destinat elevilor care se pregătesc să devină tehnicieni în transporturi.

Pentru a vă sprijini în procesul de învăţare, acest material vă oferă oportunitatea de a vă forma şi exersa competenţe specifice calificării. Prin conţinutul său informativ, materialul poate contribui la formarea unui sistem de cunoştinţe despre echipamentele şi operaţiile de manipulare a mărfurilor. Nu am neglijat nici acele activităţi care vă vor dezvolta atitudini care să completeze profilul vostru profesional. Veţi fi nevoiţi să rezolvaţi sarcini, împreună cu colegii sau individual, să căutaţi informaţii din surse diverse, să folosiţi această informaţie cât mai creativ şi să vă asumaţi răspunderea pentru propria formare profesională.

Toate activităţile îndeplinite cu succes pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul vostru, care trebuie să fie cât mai complet, astfel încât evaluarea competenţelor profesionale să fie bine documentată.

Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi activităţile!Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia

profesorului înainte de a începe activitatea.Înainte de a începe lucrul, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele necesare.Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi

sprijinul profesorului care vă îndrumă.Încercaţi să rezolvaţi toate sarcinile date! Dacă nu reuşiţi din prima nu este nici o

problemă. Căutaţi o alta soluţie de rezolvare şi aplicaţi-o.Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a

activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.Atunci când aveţi activităţi în echipă se evaluează: organizarea generală a muncii

în echipă, managementul timpului şi sarcinilor, asumarea rolurilor în echipă, eficienţa şi originalitatea soluţiilor aplicate în rezolvarea problemelor, atitudinile individuale şi ale întregii echipe.

Pentru informare îţi punem la dispoziţie câteva fişe de documentare, dar trebuie să ţi cont de faptul ele nu pot suplini toate sursele de informare pe care le poţi accesa.

Succes!


14

1. –2. –3. –4. –5. –

3. –

1. ADR

2. navă Lo-Lo

3. navă OBO

4. frigorific

5.CMR

a. scrisoare de transport

b. vrachier universal

c. container

d. mărfuri periculoase

e. mărfuri perisabile

A.

B.

Activitatea 1Activitatea 1

Unitatea de învăţare: Caracteristicile de transport ale mărfurilor

Tema: Evaluare iniţialăData:

Durata activităţii: 10 min.

Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate dorim să vedem în ce măsură cunoştinţele tale anterioare pot fi valorificate în cadrul următoarelor module.

Asociază fiecărui element din coloana A, elementul corespunzător din coloana B.


15

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1

Categorii de mărfuriCategorii de mărfuri

Marfa este un produs al muncii destinat schimbului, prin vânzare-cumpărare.

Mărfurile pot fi clasificate după mai multe criterii, cele mai importante fiind, din punctul de vedere al transportului, următoarele:

starea fizică; modul de încărcare sau descărcare condiţiile de transport, depozitare şi conservare cantitatea transportată

Clasificarea mărfurilor după starea fizică:

mărfuri solide, care se prezintă la transport: cu bucata

- fără ambalaj (autovehicule, ţevi, stâlpi, prefabricate din beton etc.);- în ambalaje individuale (aparate electrocasnice, piese de mobilier etc.);- în ambalaje comune mai multor bucăţi (lăzi, cutii, saci, containere etc.);

în vrac, sub formă granulară, neambalată (cereale, nisip, pietriş, cărbuni, minereuri, fosfaţi, bauxită etc.);

mărfuri lichide, care se prezintă la transport: în ambalaje având o capacitate redusă (bidoane, butoaie, canistre etc.) vărsate, transportul realizându-se cu vehicule special amenajate în acest sens (de

exemplu, autocisterne) mărfuri gazoase, care se prezintă la transport în tuburi sau butelii.

Clasificarea mărfurilor după modul de încărcare sau descărcare:

mărfuri a căror încărcare sau descărcare se realizează prin aşezare (în general, mărfurile care se prezintă sub formă de bucăţi regulate şi cele ambalate în lăzi, cutii, saci, bidoane, coşuri etc.);

mărfuri a căror încărcare sau descărcare se realizează prin aruncare (mărfuri care se încarcă în vrac, de exemplu sfeclă de zahăr, lemne de foc etc.);

mărfuri a căror încărcare sau descărcare se realizează prin curgere (prin jgheaburi sau alte amenajări).

Clasificarea mărfurilor după condiţii de transport, depozitare şi conservare:

mărfuri obişnuite, care nu necesită amenajări speciale ale vehiculelor sau măsuri speciale în timpul deplasării sau manipulării;

mărfuri speciale, care necesită condiţii speciale de încărcare, descărcare, transport şi conservare: mărfuri perisabile , care sunt supuse unor procese naturale de alterare; transportul

lor se execută cu vehicule special amenajate, la temperaturi controlate:- izoterme (pereţii recipientului sunt executaţi din materiale rău conducătoare de

căldură, astfel că, pentru scurt timp se menţine o temperatura constantă);- refrigerante (cu spaţii speciale în care se păstrează gheaţa artificială sau

naturală);- frigorifice, prevăzute cu instalaţii pentru producerea frigului şi utilizate pentru

transportul pe distanţe lungi;


16

1

2

3

4

5

6

7

M

A

R

F

U

R

I

1 – în cazul mărfurilor solide poate fi individual sau comun; 2 – categorie de mărfuri cu valoare mare, care pot fi uşor degradate;3 – formă de transportare în grămezi, fără ambalaj, a materialelor solide; 4 – vehicul utilizat pentru transportul pe distanţe lungi a mărfurilor perisabile;5 – mărfuri care nu necesită care amenajări speciale ale vehiculelor sau măsuri speciale în timpul deplasării sau manipulării;

6 – mărfuri care ar putea periclita transportul din cauză că sunt uşor (spontan) inflamabile, explozive sau toxice;

7 – mărfuri supuse unor procese naturale de alterare.

mărfuri fragile , care au o valoare mare în comparaţie cu celelalte mărfuri şi pot fi uşor degradate, dacă nu se respectă nişte reguli precise pentru manipulare şi transport;

animale şi păsări vii ; mărfuri periculoase , care ar putea periclita transportul din cauză că sunt uşor

(spontan) inflamabile, explozive sau toxice; mărfurile periculoase pot fi:- excluse de la transport, deoarece prezintă pericol mare pentru executanţii

transportului, mijlocul de transport, populaţia, flora, fauna şi construcţiile din vecinătatea căilor de transport;

- admise la transport în anumite condiţii, precizate prin norme internaţionale; mărfuri de masă mare şi / sau agabaritice, cu mase şi / sau dimensiuni care

depăşesc tonajul sau capacitatea mijloacelor de transport obişnuite

Clasificarea mărfurilor după cantităţile care se transportă:

mărfuri de masă, prezentate la transport în cantităţi mari, permanent sau sezonier (de exemplu transportul sfeclei de zahăr după recoltare);

mărfuri mărunte sau singulare, prezentate la transport în cantităţi mici.

Îţi propunem un joc de cuvinte încrucişate. Prin urmare te rugăm să iei un creion, să citeşti cu atenţie definiţiile şi să completezi cuvintele potrivite:


17


Unitatea de învăţare: Caracteristicile de transport ale mărfurilorCaracteristicile de transport ale mărfurilor

Tema: Categorii de mărfuri

Data:

Durata activităţii:

Grupa:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperi principalele categorii de mărfuri.

Analizaţi Fişa de documentare 1 şi stabiliţi împreună cu colegii de grupă din ce categorie fac parte mărfurile de mai jos.

1. 2. 3. 4. Criteriu de clasificare: Criteriu de clasificare:

Categorie: Categorie:

5. 6. 7. 8.

Criteriu de clasificare: Criteriu de clasificare:


9. 10. 11. 12.



13. 14. 15. Criteriu de clasificare: Criteriu de clasificare:


16. 17. 18. 19.




18


Condiţiile impuse pentru transportul diferitelor categorii de mărfuriCondiţiile impuse pentru transportul diferitelor categorii de mărfuri

Fiecare grupă de mărfuri se caracterizează prin anumite condiţii de transport. Aceste condiţii se stabilesc pe baza: proprietăţilor labile ale mărfurilor; criteriilor de calitate impuse; tuturor aspectelor legate de ambalare, marcare, particularităţi privind încărcarea,

fixarea şi stivuirea lor în diferitele mijloace de transport. De asemenea, trebuie să ţină cont şi de procesele ce pot influenţa starea calitativă

şi cantitativă a mărfurilor pe parcursul transportului ca urmare a acţiunii unei serii de factori, dintre care putându-se menţiona următorii: modificările de temperatură; modificarea umidităţii atmosferice; ambalajul şi sistemul de ambalare; amplasarea mărfurilor în mijloacele de transport (criteriul merceologic privind

respectarea vecinătăţii produselor, rezistenţa ambalajelor şi natura acestora, alegerea unor spaţii sau zone adecvate etc.)

Marcajele mărfurilor

Unităţile de încărcătură au prevăzute pe cel puţin o suprafaţă laterală o etichetă sau au imprimat direct pe ambalaj o serie de simboluri şi înscrisuri, numite marcaje.

Marcajele pot fi de trei tipuri: marcaje de manipulare (simboluri); marcaje de informare (înscrisuri); marcaje de transport (înscrisuri).

Marcajele de transport conţin următoarele informaţii:

- seria şi numărul de identificare al unităţii de încărcătură;- adresa de destinaţie şi adresele terminalelor de tranzit;- numărul unităţii de încărcătură / numărul total de unităţi din lotul transportat.

Marcajele de informare conţin datele:

- declaraţia de origine (Made in Romania);- dimensiunea unităţii (lungimea x lăţimea x înălţimea, în cm) şi masa (în kg).Este important ca marcarea să se facă în locuri vizibile, pe suprafeţele laterale ale

unităţii de încărcătură. Se recomandă ca marcarea să se facă pe două suprafeţe laterale adiacente şi nu opuse.

De obicei marcajele de transport şi informare se dispun împreună pe aceeaşi etichetă pe o suprafaţă laterală în colţul din dreapta jos, iar simbolurile de manipulare sunt dispuse în colţul din stânga sus. Excepţie fac simbolurile pentru arimare, simbolul ce reprezintă centrul de greutate al încărcăturii şi simbolurile de materiale periculoase.

Se recomandă ca pentru marcare să se folosească culoarea neagră.

Marcajele de manipulare impun prin prezenţa lor restricţii de manipulare.

În tabelul următor se prezintă o parte din simbolurile ale marcajelor de manipulare corespunzătoare standardelor internaţionale.


19

Simbol etichetă

Semnificaţia simbolului

Fragil (fragile)Marfa astfel etichetată trebuie manipulată cu grijă. Coletele nu vor fi târâte sau

lovite şi vor fi aşezate (şi nu aruncate) pe suprafeţe plane şi solide. Se va evita supraetajarea excesivă, care ar putea deteriora marfa din rândurile inferioare

Nu folosi cârlige (use no hooks)Se interzice folosirea cârligelor metalice la manipularea mărfurilor în saci de

iută şi, mai ales, de plastic, la cartoane, bale şi baloturi cu mărfuri scumpe şi delicate etc.

Se păstrează la loc uscat (keep dry)Mărfurile astfel etichetate vor fi ferite de umiditate.

Unitatea de încărcătură se va stivui doar cu săgeţile în sus (top)Unitatea de încărcătură trebuie întotdeauna să fie transportată, manipulată şi

depozitată în aşa fel încât întotdeauna săgeţile să fie orientate în sus. Rostogolirea, bascularea, balansarea puternică trebuie să fie evitate.

A se feri de căldură (keep awaynfrom heat)Aceste mărfuri nu vor fi stivuite în locuri cu temperaturi ridicate şi nu vor fi

supuse timp îndelungat influenţei directe a razelor solare.

Se protejează de căldură şi surse radioactiveÎn plus de condiţiile specificate la simbolul anterior, mărfurile trebuie izolate de

sursele radioactive.

Poziţia centrului de masă (Center of gravity)Acest simbol este menit să ofere o indicaţie clară a poziţiei centrului de

gravitate, mai ales în cazul în care această poziţie nu este centrală.

…kg. maxCapacitatea portantă a unităţii de încărcătură (stacking limitation)

Deoarece nu pot susţine mase mai mari decât cea indicată, unităţile de încărcare ce poartă acest simbol se vor aşeza (arima) în straturile superioare.

Dispune chinga / lanţul doar în locul prevăzut cu acest

marcaj (sling here)

Prinderea cu dispozitive cu cleşti se face doar în dreptul

marcajului

A nu se rostogoli (do not roll)A nu se stivui pe mai mult de

şase nivele

Utilizează manipulator manual aici (use hand truck here)

A nu se utiliza manipulator manual (no hand truck here)

A se utiliza motostivuitor cu furcă în acest loc (use forklift

truck here)

A nu se manipula cu manipulator cu furcă (do not use

forklift truck here)


20

Simbol etichetă

Semnificaţia simbolului

A nu se distruge ambalajul (do not destroy barrier)Ambalajul are un strat de protecţie împotriva umidităţii şi coroziunii, situat sub

stratul exterior. Protecţia va fi ineficientă în cazul în care acest strat este deteriorat.

Desfă aici (tear off here)Acest simbol este destinat numai pentru destinatar.

Echipament sensibil la descărcări electrostatice (electrostatic sensitive

device)

A nu se expune câmpurilor magnetice

Pot necesita controlul temperaturii (may require temperature control)Însemnul respectiv se aplică în special pe ambalajul mărfurilor perisabile.

Valoarea limită a temperaturii (temperature limitations)În conformitate cu reglementările în vigoare, simbolul ar trebui să fie prevăzute

cu sufixul „...° C "pentru o anumită temperatură sau, în cazul unui interval de temperatură, cu o limită superioară („..° C max.") sau inferioară ("...° C min. ").

Container căptuşit sau punte alăturată (line container or adjacent deck)Mărfurile astfel ambalate trebuie stivuite separat, deoarece sunt dăunătoare

altor mărfuri (prin mirosuri penetrante, scurgeri care pătează etc.).

Pericol de contaminare (posibile taint problem)Mărfurile respective pot produce contaminare sau pot fi contaminate (în

special prin mirosuri penetrante).

Pericol de incendiu (posible fire risk)Etichetă marchează mărfurile inflamabile, predispuse aprinderii spontane, sau

care se pot aprinde prin încălzire.

Pericol de otrăvire (posible poison)Evident este vorba de substanţe otrăvitoare, care trebuie stivuite departe de

mărfurile alimentare şi delicate.

Pericol de corodare (corrosion risk)Prin scurgeri, marfa respectivă produce corodarea altor mărfuri sau

containerului în care este stivuită, distruge vopseaua, avariază mărfurile din vecinătate prin degajarea de gaze sau produc oxidarea rapidă şi intensă în condiţii de umiditate şi în contact direct cu metalul.

Pericol de infestare (possible infestation problem)Mărfurile în cauză pot conţine insecte. În aceste cazuri spaţiile implicate, după

descărcare, vor fi fumigate. Sunt însoţite de documente sanitare obţinute din ţara de origine.


21

Condiţii impuse pentru transportul mărfurilor generale

Mărfurile generale sunt considerate acele mărfuri ce nu necesită condiţii speciale în procesul de transport.

Regulile de primire a mărfurilor generale la transportAgenţii transportatori primesc mărfurile (încărcăturile) la transport în baza

contractelor de transport. Ei sunt obligaţi să pună la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul de transport în stare bună, utilizabil pentru transportarea mărfurilor de categoria dată, în termenul convenit cu expeditorul de mărfuri.

Încărcarea mărfurilor în mijlocul de transport, fixarea şi legarea mărfurilor se execută de către expeditorul de mărfuri

Încărcarea mărfurilor în caroserie este compusă din următoarele operaţii:1. sosirea autovehiculului la punctul de încărcare;2. staţionarea autovehiculului la postul de încărcare;3. primirea încărcăturilor determinată de starea mărfurilor stocate.

Pregătirea stocurilor de mărfuri şi primirea acestora la transport decurge cu următoarele etape:

1. formarea;2. acumularea;3. paletizarea;4. depozitarea;5. încărcarea mecanizată;6. întărirea sau fixarea mărfurilor pentru excluderea permutării mărfii pe parcurs;7. reenumerarea;8. întocmirea documentelor.

Marcarea mărfii în dependenţă de ambalajul determinatMarcajul se aplică pe palete – pe una din părţile laterale şi cuprinde următoarele:

a) semnul destinatarului – denumirea deplină sau prescurtată a destinatarului de mărfuri, sau semnul distinctiv utilizat de destinatar (la transportul partidelor mici);

b) numărul foii de cerere – comandă; c) locul destinaţiei;d) greutatea unităţii de marfă – se marchează prin cifre, care determină greutatea

brută şi greutatea netă în kilograme.

Documentele de transport necesare sunt stabilite prin legislaţie în funcţie de modul de transport. În cazul transportului rutier de marfă acestea sunt:

a) pentru conducătorul de autovehicul: permis de conducere la categoria dată; poliţa de asigurare medicală.

b) pentru autovehicul: certificat de înmatriculare; certificat de asigurare RCB; foaia de parcurs;

c) pentru marfă: scrisoarea de trăsură.

Modul de livrare a mărfii Agentul transportator predă mărfurile în punctul de destinaţie, indicat în factura de

expediţie. Descărcarea lor din autovehicul, scoaterea dispozitivelor de fixare se execută de către destinatarul de mărfuri.

Descărcarea mărfii se efectuează cu îndeplinirea următoarelor operaţii:1. sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor;2. eliberarea încărcăturilor de întăriri;3. ridicarea şi transportarea în depozit;4. reenumerarea şi cântărirea;5. curăţirea materialului rulant;6. întocmirea documentelor.


22

Transportul mărfurilor periculoase

Ca urmare a riscurilor pe care mărfurile periculoase le prezintă pentru sănătatea consumatorilor / utilizatorilor şi a personalului implicat în circulaţia lor, respectiv pentru impactul acestora asupra mediului, la nivelul Naţiunilor Unite a luat fiinţă un Comitet de Experţi în Transportul Mărfurilor Periculoase.

Acesta a elaborat ample studii ce stau la baza legislaţiei şi a recomandărilor, cu aplicabilitate naţională şi internaţională, privitoare la transportul aerian, rutier, naval şi pe cale ferată a mărfurilor periculoase, a documentaţiei obligatorii însoţitoare a loturilor de asemenea mărfuri, precum şi a condiţiilor lor de depozitare temporară.

Din punctul de vedere al gradului de periculozitate, Comitetul de Experţi ONU în Transportul Mărfurilor Periculoase a clasificat mărfurile în 9 mari clase, fiecare dintre acestea implicând condiţii speciale de etichetare şi marcare:

Clasa 1 include muniţia şi alte mărfuri ce prezintă risc de explozie. Aceste mărfuri fac obiectul unor reglementări naţionale foarte stricte.

Clasa 2 – gaze cuprinde gaze comprimate, lichefiate sau descompuse sub

presiune. În funcţie de proprietăţile şi de efectele lor, care pot varia foarte mult, gazele pot fi explozive, inflamabile, otrăvitoare, corozive sau oxidante sau pot prezenta simultan două sau mai multe dintre aceste proprietăţi. Multe dintre gazele incluse în această clasă se caracterizează prin efecte narcotice marcante care pot apare la nivelul unor concentraţii scăzute sau pot da naştere unor vapori extrem de toxici în cazul unor incendii. Tot aici sunt incluse şi butelii de gaze, ca tip particular de ambalaj, care devin extrem de periculoase în cazul incendiilor, când presiunea creată conduce la explodarea lor. De asemenea, în cadrul acestei clase sunt incluse şi unele substanţe care, datorită structurii şi compoziţiei lor chimice, pe parcursul transportului în anumite condiţii pot polimeriza, ducând la eliberare de căldură sau emanaţie de gaze şi la creşterea presiunii în recipiente. Asemenea substanţe nu pot fi transportate decât dacă sunt în mod corespunzător stabilizate.

2.1 2.2 2.3

Clasa 3 – lichide inflamabile. Principalul risc asociat transportului unor asemenea mărfuri este acela de emanare a unor vapori inflamabili (cei mai mulţi fiind şi toxici) şi este întâlnit în mod special în cazul substanţelor cu o temperatură scăzută de aprindere şi care sunt volatile. Aceşti vapori pot realiza cu aerul amestecuri inflamabile, provocând astfel explozii sau se pot aprinde cu uşurinţă în cazul unei surse de foc. De aceea, este necesar ca aceste substanţe să fie ferite de surse directe de lumină, foc sau


23

oricare altă sursă de căldură iar ambalajele trebuie să asigure protecţia acestor mărfuri faţă de sursele externe de aprindere. O precizare importantă în cazul unor asemenea lichide este aceea că ele pot fi miscibile sau nemiscibile cu apa, informaţie esenţială în cazul unor incendii, pentru adoptarea mijloacelor specifice de stingere a focului.

Clasa 4.1 – solide inflamabile – sunt mărfurile solide care sunt predispuse la inflamare şi care trebuie ţinute departe de orice sursă de aprindere. Unele dintre acestea pot exploda dacă nu sunt ţinute în condiţii de saturare cu apă sau alte lichide.

Clasa 4.2 – substanţe solide sau lichide inflamabile susceptibile de combustie spontană. Un loc special prin pericolul pe care-l prezintă îl deţin substanţele care se aprind în contact cu aerul. Unele mărfuri, cum ar fi de exemplu fibrele textile de natură vegetală, trebuie ferite de contaminarea cu uleiuri sau apă, ele fiind interzise la transport în cazul acestei contaminări ca urmare a riscului prezent de autoaprindere ce poate apare la interval de câteva zile sau chiar săptămâni. Pe parcursul transportului acestor mărfuri trebuie să se acorde o mare atenţie oricărei cauze posibile de creştere a temperaturii.

Clasa 4.3 – substanţe solide sau lichide care în contact cu apa emană gaze inflamabile. Toate mărfurile care se încadrează în această clasă trebuie menţinute perfect uscate şi ferite de orice sursă de umiditate. În unele cazuri gazele emise pot fi toxice, unele dintre acestea fiind susceptibile de combustie spontană ca urmare a căldurii eliberate în cadrul reacţiilor ce au loc. Caracteristicile tuturor acestor substanţe trebuie studiate cu mare atenţie iar la încărcarea lor în aceleaşi containere sau compartimente trebuie să se ia în considerare toate riscurile de interacţiune reciprocă. În cazul incendiilor, trebuie să se ţină cont de faptul că utilizarea apei, a aburului sau a stingătoarelor cu spumă pe bază de apă poate conduce la agravarea situaţiei.

Clasa 5.1 – substanţe oxidante. Substanţele cuprinse în această clasă nu sunt în

sine combustibile, dar posedă proprietatea de a face ca materialele combustibile să ardă mult mai uşor şi să elibereze oxigen în cazul unui incendiu, crescându-i astfel intensitatea. Unele amestecuri dintre aceste substanţe şi materiale combustibile ard cu uşurinţă, câteodată doar la un simplu impact sau prin frecare. Periculozitatea acestor substanţe


24

derivă din faptul că pot conduce la emanare de gaze foarte toxice în cazul unor reacţii cu acizii concentraţi sau în cazul unor incendii. Mărfurile din această clasă care nu prezintă ambalajele intacte sunt refuzate la transport şi nu se admite amplasarea lor în vecinătatea materialelor combustibile iar spaţiul din mijlocul de transport sau cel de depozitare trebuie curăţat în mod corespunzător.

Clasa 5.2 - peroxizi organici. Aceste substanţe, considerate a fi cele mai instabile, sunt atât oxidante cât şi inflamabile, se descompun în prezenţa căldurii şi ard cu uşurinţă, provocând câteodată explozii. Ele trebuie amplasate cât mai departe de alte încărcături periculoase şi surse de căldură şi poziţionate într-un mijloc de transport astfel încât să se asigure accesul imediat la ele. Unele dintre aceste substanţe emană în mod natural oxigen şi sunt de obicei ambalate în recipienţi prevăzuţi cu mijloace de ventilaţie. În acest caz, manipularea şi depozitarea acestora trebuie realizate numai în poziţia corectă, cu mijloacele de ventilaţie libere şi niciodată prin rostogolire, multe dintre aceste mărfuri necesitând totodată şi condiţii de temperatură controlată.

Clasa 6 – substanţe otrăvitoare. Aceste substanţe sunt cele susceptibile să provoace moartea sau să afecteze foarte grav sănătatea utilizatorilor / manipulatorilor dacă sunt înghiţite, inhalate sau la contactul direct cu pielea, fapt pentru care necesită condiţii speciale de manipulare, ţinând cont de efectele toxice pe care le prezintă. În cazul unor incendii, aproape toate substanţele otrăvitoare produc emanaţii de gaze toxice şi de aceea sunt necesare echipamente adecvate, respectiv măşti de gaze şi haine de protecţie.

6.1 6.2

Clasa 7 – substanţe radioactive. Condiţiile de manipulare şi de transport variază foarte mult în cadrul substanţelor incluse în această categorie. Pentru ambalarea acestora sunt prevăzute condiţii foarte stricte şi care sunt prescrise prin standardele internaţionale. În cazul transportului unor asemenea substanţe trebuie acordată o atenţie maximă documentaţiei însoţitoare şi reglementărilor naţionale ale diferitelor ţări tranzitate sau ale porturilor de escală sau de destinaţie.

7A 7B 7C 7D


25

Clasa 8 – substanţe corozive. Substanţele solide sau lichide incluse în această clasă posedă în starea lor naturală proprietatea de a afecta, mai mult sau mai puţin, un ţesut viu, de a afecta într-o măsură mai mică sau mai mare anumite materiale, cum ar fi metalele şi materialele textile iar eliberarea lor din ambalaje poate afecta chiar şi echipamentele sau mijloacele de transport. Multe dintre aceste substanţe sunt suficient de volatile, emanând vapori care provoacă iritaţii ale căilor respiratorii şi ale ochilor, iar altele, mai puţine la număr, pot produce, prin descompunere la temperaturi înalte, gaze toxice. În contact direct cu pielea sau cu membranele mucoase, unele dintre aceste substanţe sunt toxice. Cazurile de otrăvire apar în condiţiile ingerării lor sau a inhalării vaporilor acestora, aceştia putând chiar penetra prin piele.

Clasa 9 – amestecuri de substanţe periculoase. Această ultimă clasă conţine substanţe care nu au putut fi incluse în clasele de mai sus, care prezintă riscuri particulare ce nu au putut fi acoperite prin regulamentele celorlalte clase de mărfuri sau care prezintă un risc relativ scăzut la transport. Aceasta nu semnifică însă faptul că mărfurile incluse în această clasă sunt mai puţin periculoase.

În momentul predării lor către transportator sau către societăţile de expediţie, toate aceste mărfuri periculoase trebuie ambalate corespunzător şi corect marcate, etichetate sau ştanţate cu denumirea tehnică uzuală, utilizată în documentele de transport. Marcajele şi etichetele trebuie să indice principalele riscuri asociate mărfurilor respective, precum şi riscurile secundare, în ordinea importanţei lor, iar inscripţionarea trebuie realizată cu materiale rezistente la apă. Orice discrepanţă în etichetarea corectă a mărfurilor periculoase trebuie corectată dar şi înregistrată în mod corespunzător, pentru a face obiectul unor investigaţii ulterioare. Aceleaşi reguli de etichetare se aplică şi containerelor în care au fost incluse mărfuri periculoase, etichetele trebuind să fie aplicate pe toate laturile containerului, în zone cât mai vizibile iar pe uşă se va menţiona nu numai denumirea tehnică a mărfurilor conţinute şi numărul de ambalaje, ci şi orice altă informaţie considerată folositoare. După livrarea mărfurilor din container, etichetele trebuie să fie îndepărtate sau mascate, atâta timp cât containerul nu mai comportă nici un risc.

În cazul acestui gen de produse periculoase trebuie acordată o mare atenţie examinării exterioare a ambalajelor lor şi depistării eventualelor mirosuri străine emanate. Astfel, toate tipurile de ambalaje aflate în uz trebuie să fie testate în mod riguros şi perfect etanşe şi trebuie urmărit aspectul exterior al acestora, orice pată recentă, urme de scurgere a conţinutului sau alt gen de deteriorare vizibilă putând oferi indicii preţioase asupra stării produsului interior ambalat. Se vor verifica suplimentar:

recipientele şi butoaiele metalice susceptibile de coroziune, mai ales cele revopsite existenţa ambalajelor absorbante (în cazul obligativităţii utilizării acestora) butoaiele din lemn, susceptibile de a se deteriora cu mai multă uşurinţă ambalajele din placaj şi plăci fibrolemnoase sacii din hârtie capacele de protecţie a robineţilor la cilindrii şi tancurile pentru gazele inflamabile

şi otrăvitoare


26

din clasa 1

gaze din 2

din clasele 3 sau 4

organici din clasa 5.2

din clasa 8

din clasa 7

Pe

E

R

I

C

O

L

din clasa 5.1

De asemenea, existenţa oricărui miros puternic poate indica scurgeri sau emanaţii ale substanţelor periculoase transportate şi ca urmare trebuie identificate cauzele acestora.

Documentele de transport trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, următoarele date despre marfă: denumirea tehnică şi uzuală; numărul şi felul ambalajelor; clasa căreia îi aparţine; temperatura de aprindere (dacă este cazul); codul Naţiunilor Unite; greutatea / volumul mărfurilor ce urmează a fi transportate, precum şi o declaraţie prin care se certifică faptul că mărfurile sunt ambalate într-un sistem de ambalare aprobat de autorităţile competente şi adecvat riscurilor potenţiale obişnuite existente pe parcursul transportului. În cazul anumitor mărfuri speciale este necesară emiterea unor certificate din care să reiasă că produsele respective au fost aerisite sau uscate pentru o anumită perioadă sau conţin / sunt imersate într-o altă substanţă care reduce riscurile proprii. Pentru mărfurile periculoase transportate în containere se impune şi prezenţa unor certificate semnate de persoanele responsabile cu încărcarea containerelor respective.

Şi în privinţa manipulării, mărfurile periculoase prezintă condiţii speciale, care nerespectate pot conduce la creşterea riscurilor asociate acestora. Manipularea fiecărui produs este reglementată distinct, ca şi condiţiile impuse personalului implicat.

La încărcarea mărfurilor periculoase trebuie să se ţină cont şi de relaţia dintre temperatura de aprindere a acestora şi cea a mediului ambiant, mai ales în cazul zonelor tropicale.

O altă problemă ce se ridică în cazul acestor produse periculoase este cea a respectării criteriului de vecinătate a mărfurilor transportate, întâlnindu-se incompatibilităţi între produsele aparţinând chiar aceleaşi clase, cum ar fi produsele clasei 8 – între acizii şi bazele incluse putând avea loc reacţii violente. De asemenea, este interzisă vecinătatea dintre o serie de mărfuri nepericuloase, dar cu potenţial combustibil mare (rumeguş, paie etc.) şi substanţele periculoase, pentru a se evita riscul propagării unor eventuale incendii, precum şi vecinătatea dintre substanţele care relaţionează cu apa şi produsele cu un grad ridicat de umiditate. În mod firesc, nu este admisă vecinătatea dintre substanţele periculoase şi produsele alimentare.

Îţi propunem un joc de cuvinte încrucişate. Prin urmare te rugăm să iei un creion şi să completezi în dreptul fiecărei clase categoria de mărfuri desemnată:


27

1. –2. –3. –4. –5. –

3. –

a. A nu se distruge ambalajul

b. A nu se folosi cârligul

c. Pericol de corodare

d. Pericol de incendiu

e. Pericol de otrăvire

A.

B.



Tema: Eticheteprivind manipularea şi depozitarea mărfurilor

Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei interpreta principalele semne convenţionale internaţionale de etichetare privind manipularea şi depozitarea mărfurilor

1. Asociază simbolurilor din coloana A, semnificaţia corespunzătoare din coloana B.

2. Analizează enunţul următor şi precizează care etichetă se potriveşte situaţiei descrise: „Marfă fragilă, a se feri de umezeală, a se stivui în sensul indicat de săgeată”.

3. Care sunt simbolurile ce nu corespund descrierii şi ce semnificaţie au?


_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

28



Tema: Condiţii impuse pentru transportul unor

categorii de mărfuri

Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei accesa diferite surse de informaţii pentru a stabili condiţiile impuse la manipularea anumitor categorii de mărfuri .

Studiu de caz

Îţi propunem următoarele teme de cercetare: Condiţii impuse pentru transportul mărfurilor perisabile. Condiţii impuse pentru transportul animalelor şi păsărilor vii. Condiţii impuse pentru transportul mărfurilor fragile Condiţii impuse pentru transportul mărfurilor agabaritice.

Din lista prezentată vei alege o singură temă (cu referire la o singură categorie de mărfuri).

Pentru documentarea lucrării îţi recomandăm următoarele surse: site-uri oficiale şi buletine ale instituţiilor guvernamentale sau interguvernamentale, a organizaţiilor profesionale din domeniul transporturilor şi a administraţiilor locale, Monitorul Oficial, colecţii de legi din domeniul transporturilor, reviste de specialitate.

Rezultatele cercetării vor fi prezentate în format electronic şi se vor referii la riscuri care pot apare la manipularea şi transportul respectivei

categorii de mărfuri şi soluţiile de eliminare sau limitare; normele legislative naţionale şi internaţionale care reglementează

marcarea şi manipularea respectivei categorii de mărfuri; documentele de transport necesare modul de prezentare a încărcăturii la preluare şi la livrare.

Se vor preciza şi sursele de informare utilizate.Termene:

documentare: 1 săptămână prelucrarea şi prezentarea informaţiilor (analizare, selectare,

comparare, redactare / reprezentare grafică): 1 săptămână

Data începerii cercetării şi adresa pe care urmează a fi transmise rezultatele acesteia vor fi comunicate de profesorul coordonator. Transmiterea rezultatelor se va realiza pe adresa comunicată în termen de maxim trei săptămâni de la începutul cercetării.


29


Mijloace şi amenajări pentru transportul mărfurilorMijloace şi amenajări pentru transportul mărfurilor

Gruparea mărfurilor

Activităţile de manipulare ridică într-o măsură mai mare sau mai mică costul total al transporturilor. În vederea eficientizării procesului de transport în general şi a activităţilor de manipulare în special, se poate acţiona în două moduri:

eliminarea manipulărilor inutile; mărirea volumului de marfă manipulată.

Primul mod ţine de optimizarea organizării, coordonării, conducerii şi controlului manipulării. Al doilea mod se realizează prin gruparea mărfurilor într-o unitate de încărcătură.

Unitatea de încărcătură este rezultatul grupării mărfurilor într-un tot unitar şi coerent în limita unor dimensiuni şi mase, formată din mărfuri ambalate sau neambalate, din unul sau mai multe produse, identice sau diferite, care păstrează un caracter de permanenţă pe perioada activităţilor de manipulare, transport şi depozitare, de la locul de formare până la utilizare.

Mijloacele de grupaj reprezintă dispozitivele şi echipamentele utilizate la formarea unităţii de încărcătură. Ele se împart în două categorii:

(a) dispozitive suport pentru mărfuri;(b) echipamente de arimare pe suport a mărfurilor.

Dispozitivele suport sunt:- de forme şi dimensiuni prestabilite;- în general standardizate;- în general refolosibile;- apte a fi manipulate cu mijloace manuale şi / sau mecanizate de manipulare;- capabile de a cuprinde şi a purta o anumită cantitate de mărfuri.

În tehnologia modernă de transport de întâlnesc două categorii de dispozitive suport standardizate: paletul şi containereul, dar se utilizează şi alte categorii de dispozitive, în general nestandardizate (diferite tipuri de cutii şi lăzi).

Ca echipamente de arimare a mărfurilor în şi pe dispozitivele suport, cele mai folosite sunt: chingile, slingurile, folia termocontractibilă, sârma de balotare, lanţurile şi cablurile, penele, pernele gonflabile, rigle etc.

Tehnologiile de grupare a mărfurilor cele mai utilizate sunt:(a) pachetizarea;(b) paletizarea;(c) containerizarea.

Aceste tehnologii permit transportul în masă a mărfurilor, cu toate modurile, cu costuri minime şi timpi reduşi pentru operaţiile de transbordare, încărcare şi descărcare.

Pachetizarea reprezintă gruparea mai multor mărfuri , de acelaşi fel sau diferite, ambalate sau neambalate, într-un tot unitar ce poate constitui în acelaşi timp şi unitate de manipulare şi transport.


30

Pentru pachetizare se utilizează în general următoarele elemente de fixare: slinguri (din poliester sau material textil);

chingi (din poliester sau material textil);

sârme şi benzi de balotare (la acestea se impune protejarea locurilor prin care trece sârma sau banda).

Există şi situaţii în care se procedează la pachetizarea specială. Acest sistem necesită elemente speciale de prindere şi imobilizare cum ar fi: scânduri marginale, de distanţare, rigle, elemente metalice de legătură, poliester, folii, benzi etc.

Mărfurile pretabile la pachetizare sunt: cheresteaua, hârtia, textilele, ţevile, tabla şi laminatele, geamurile şi parbrizele, materialele de construcţii etc.

Pentru protecţia pachetelor şi ambalajelor la acţiunea concentrată a benzilor de arimare pretensionate se utilizează piese de colţ din cauciuc, metal, plastic etc.


31

Paletizarea reprezintă gruparea mai multor unităţi de marfă, ambalate sau nu, pe un singur suport numit palet sau paletă.

Paletul este platformă de încărcare, cu sau fără pereţi, cadre sau montanţi, formată din două plăci unite între ele prin antretoaze, sau dintr-o placă ce se sprijină pe două picioare, suporţi sau role a căror înălţime mină să permită manipularea cu utilaje cu furci, instalaţii de prindere în cablu şi cârlig sau cu mijloace automatizate .

Paleţii (sau paletele) se clasifică din punctul de vedere al:1. utilizării

- de uz general (destinate unei game variate de mărfuri)- speciali (de exemplu, palete pentru butoaie, palete rezervoare)

2. formei: plani cu sau fără aripioare; cu montanţi; cu cadre sau pereţi; lăzi (boxpaleţi)3. accesului şi mobilităţii:

- cu role- cu două sau patru intrări- reversibile sau nereversibile

4. materialului din care sunt confecţionate: lemn; mase plastice; oţel; fonta; aluminiuArimarea produselor pe palete se face cu ajutorul chingilor, benzilor metalice sau

din material plastic şi, cel mai des, cu folie termocontractibilă.

Maşină de ambalat în folie termocontractibilă

Maşină automata orizontală pentru paletizare cu banda PP si PET


32

Containerizarea şi transcontainerizarea constau în gruparea mărfurilor într-o construcţie cu caracter permanent numită container.

Containerul este un mijloc de grupaj, având o construcţie cu caracter permanent, suficient de rezistentă, care permite o utilizare repetată, fără refacerea pe parcurs a încărcăturii, având un volum interior minim de 1m2.

Containerele pot fi clasificate după mai multe criterii: după capacitatea de încărcare

- container mic (cu volum interior util de 1-3 m2)- container mijlociu (cu volum interior util de 3-7 m2)- container mare (cu volum interior util mai mare de 7 m2)- transcontainer (cu masă brută maximă cuprinsă între 10 şi 30t)

după destinaţie:- containere de uz general (universale), care servesc la transportul

unei game largi de mărfuri şi nu comportă nici un fel de amenajări speciale;

- containere speciale, care au particularităţi constructive şi amenajări speciale cerute de natura mărfurilor sau de necesitatea adaptării la un anumit mijloc de transport; la rândul lor acestea se clasifică în: containere speciale individuale, destinate depozitării şi transportului unui singur

fel de produs, cu proprietăţi fizice şi chimice, condiţii de transport şi de manipulare deosebite (gaze lichefiate, acizi industriali etc.);

containere speciale de grup, destinate pentru transportul şi depozitarea unei grupe restrânse de produse cu proprietăţi sau condiţii de transport şi de depozitare asemănătoare (cărămizi, uleiuri, îngrăşăminte chimice etc.);

containere izoterme, refrigerante, frigorifice sau calorifice, care sunt prevăzuţi cu podea, acoperiş şi pereţi termoizolanţi, astfel încât să fie evitat schimbul de căldură între interior şi exterior; sunt destinate transportului mărfurilor uşor alterabile;

containere cisternă (rezervor), pentru transportul fluidelor;

containere pentru produse pulverulente şi sub formă de granule, prevăzute special cu dispozitive speciale de umplere şi golire

containere speciale suple, realizate din materiale rezistente şi uşor flexibile sub formă de burduf), care după golirea conţinutului ocupă un spaţiu restrâns.

după modul de transport, categoria de mărfuri transportate şi caracteristicile fizice ale containerelor, acestea pot fi:- de suprafaţă, folosite de mijloacele de transport rutiere,

feroviare şi navale;- pentru transporturile aeriene, care au dispozitive compatibile cu

sistemul de prindere instalat pe aeronave, precum şi o structură a bazei de formă plană care permite manipularea pe căi cu role; foarte utilizat este containerul de tip „iglu”

- intermodale.


33

după felul construcţiei: containere acoperite sau descoperite (cu prelată, fără prelată sau cu acoperiş rabatabil)

după materialul folosit: containere din metal, mase plastice, lemn etc.

Între containerizare şi transcontainerizare, ca tehnologii de transport, sunt următoarele deosebiri: mărimea mijloacelor de grupaj (capacitatea utilă de încărcare a unui

transcontainer este mai mare decât a unui container obişnuit); la transcontainerizare modurile de deplasare sunt specializate şi mai

compatibile; modul de încărcare este mecanizat; transbordarea se realizează numai cu instalaţii speciale.

Transcontainerizarea are următoarele avantaje:- permite depozitarea pe verticală sub cerul liber, contribuind mai bine la utilizarea

spaţiilor de depozitare;- economiseşte formele importante de investiţii prin faptul că nu necesită spaţii de

depozitare;- reduce cheltuielile cu manipularea şi depozitarea mărfurilor;- asigură transportul din poartă în poartă.

Dezavantajul cel mai important al transcontainerelor este faptul că necesită mijloace tehnice speciale pentru transportare şi manipulare.

Transcontainerele sunt prevăzute cu piese de colţ turnate din oţel, care permit: prinderea cu uşurinţă a transcontainerelor în scopul manipulării lor, în special la

transbordarea lor între mijloacele de transport ce aparţin unor moduri diferite; fixarea transcontainerelor, cu ajutorul unor zăvoare, pe mijloacele de transport; cuplarea transcontainerelor între ele în cazul stivuirii.


34

În număr de opt bucăţi / transcontainer, piesele de colţ sunt plasate atât la colţurile superioare, cât şi la cele inferioare. Piesele de colţ sunt standardizate (în figură se prezintă o pisă de colţ după standard ISO).

Existenţa pieselor de colţ face posibilă utilizarea unei game largi de dispozitive pentru prinderea, manipularea, fixarea şi stivuirea containerelor. Iată câte exemple:


35

5.1ETEEVEVIZOMOZIETOVRAAEEDAIT

Marcarea containerelor şi transcontainerelor

Pentru mai buna identificare a containerelor şi transcontainerelor, pe acestea se realizează marcaje cu simboluri alfanumerice. Aceste marcaje trebuie să respecte convenţiile şi standardele internaţionale.

Standardul ISO 6346 (Containere pentru transportul mărfurilor – codificare, identificare şi marcare) instituie un sistem de marcare prin cod alfanumeric de 17 caractere pentru containerele de marfă, cu excepţia celor pentru transportul aerian, şi permite identificarea internaţională unică. Aceasta marcare conţine:(1) un cod de proprietar (sau codul BIC)(2) un identificator pentru categoria de echipament(3) un număr serial(4) un sistem pe bază de cifră de validare pentru a verifica

exactitatea codului de proprietar şi a numărului serial;(5) un cod de ţară (opţional)(6) un cod pentru dimensiunile containerului(7) un cod pentru tipul containerului

În afară de aceste coduri, pe container apar şi simboluri care oferă alte informaţii (de exemplu, valoarea masa brută maximă, tara, simbolul de avertizare etc.)

Codul de proprietar, format din trei litere mari ale alfabetului latin, trebuie să fie unic şi înregistrat la BIC (Bureau International des Containers), fie direct, fie printr-o organizaţie naţională de înregistrare.

Identificatorul categoriei de echipament este una din următoarele trei litere mari ale alfabetului latin:

U pentru toate containerele de transport de marfă J pentru toate sistemele mobile de containere pentru transportul de mărfuri Z pentru remorci şi şasiuri

Împreună cu codul de proprietar formează aşa numitul cod alfa.Numărul de serie, constă din şase cifre, atribuite de către proprietar sau operator.

Dacă numărul containerului constă în mai puţin de şase cifre, se adaugă în faţă suficiente zerouri pentru ajunge la o secvenţă de 6 cifre.

Cifră de control este alcătuită dintr-o cifră plasată într-o caseta pentru a se distinge de numărul serial Această este un mijloc de validare, de înregistrare şi de transmitere a primelor 10 simboluri. Verificarea se poate face rapid, prin mijloace informatice, pe baza unui algoritm descris în standardul ISO 6346.

Codul de ţară este format din două litere mari ale alfabetului latin, în conformitate cu abrevierile descrise în ISO 3166 (de exemplu RO – România).

Prima cifra a codului de dimensiuni indică lungimea containerului. Cea de-a doua cifră indică înălţimea containerului.

În ceea ce priveşte codul de tip, prima cifra indica tipul de tip container (de exemplu: 3 – refrigerator iar cea de-a doua cifră se referă la caracteristicile speciale (de exemplu, refrigerare mecanică)

Pentru containerele utilizate în transportul aerian se utilizează codul IATA, care cuprinde în prezent 12 caractere alfanumerice (tip de container, mărime şi compatibilitate, număr de serie şi cod de proprietar, cifră de validare).


36

B. Mijloace pentru transportul containerelor şi transcontainerelor

1. Mijloace de transport auto pot fi:

autocamioane cu sau fără remorci;

autotrenuri cu semiremorci adaptate sau specializate;

Mijlocul de transport cel mai utilizat pentru transportul transcontainerelor este autotrenul, format din autotractor şi semiremorcă, deoarece are coeficientul de tară* cel mai mic (20-25%), are o construcţie simplă, robustă, permiţând şi exploatarea prin metoda decuplării autotractorului de semiremorcă

După gradul de specializare, semiremorcile pot fi: amenajate sau adaptate, din fabricaţie sau ulterior, care dispun fie de platforme

separate pentru transportul transcontainerelor şi pentru transportul altor categorii de grupe de mărfuri (de exemplu, paletizate), fie de o platformă unică.

specializate simple, în diferite forme constructive, utilizate numai pentru transportul containerelor şi transcontainerelor;

specializate autoîncărcătoare, care sunt prevăzute prin construcţie cu platforme ridicătoare sau macarale şi care permit atât transportul transcontainerelor, cât şi încărcarea sau depunerea acestora la clienţi sau în terminale; semiremorcile specializate autoîncărcătoare cu macara sunt prevăzute la cele două capete ale lor cu două braţe de macara, fiecare braţ fiind format din trei-patru segmente articulate acţionate hidraulic;

speciale cu platformă basculantă, destinate transportului transcontainerelor încărcate cu mărfuri în vrac şi care permit descărcarea prin basculare.

2. Mijloace de transport feroviare cuprind vagoane speciale, portcontainere, amenajate în mod corespunzător. Aceste vagoane portcontainere sunt construite fie ca: vagoane specializate numai pentru transportul transcontainerelor (caz în care partea

superioară a vagoanelor este formată doar din şasiu sub forma unei grinzi centrale, prevăzută cu suporţi transversali pe care se aşează şi se fixează transcontainerele cu ajutorul pieselor de colţ şi a dispozitivelor de înzăvorâre)

vagoane platformă universale (cu podea obişnuită), prevăzute cu dispozitivele obişnuite de înzăvorâre a pieselor de colţ, care se coboară sub nivelul podelei în cazul utilizării vagonului pentru transporturi obişnuite.

3. Mijloace de transport naval pot fi nave maritime sau fluviale:

portcontainer cu încărcare / descărcare pe verticală (lift on-lift off, Lo-Lo);

* Coeficientul de tară este dat de raportul dintre sarcina utilă şi masa proprie a autovehiculului.


37

Cala acestor nave are o structură celulară, în fiecare celulă verticală putându-se stivui până la şase transcontainere de 20 sau 30 de tone, unul deasupra celuilalt.

În vederea încărcării / descărcării, accesul la fiecare celulă se face cu ajutorul unor panouri amovibile care culisează pe puntea navei, acoperind şi descoperind astfel celulele care se vor opera. După încărcarea celulelor cu transcontainere aceste panouri se fixează şi se închid etanş. Pe partea superioară a panourilor sunt dispuse dispozitivele de înzăvorâre a pieselor de colţ pentru fixarea primului rând de transcontainere depuse pe puntea navei (puntea navei este amenajată, permiţând stivuirea a 5-6 rânduri de transcontainere şi pe suprafaţa punţii)

portcontainer cu încărcare / descărcare pe orizontală (roll on-roll off, Ro-Ro); Aceste nave beneficiază de suprafaţa mare a punţii, care permite ca încărcarea /

descărcarea să se facă prin introducerea vehiculelor rutiere sau a vagoanelor încărcate cu marfă, care ruează pe roţile proprii direct în spaţiul de încărcare al navei. Accesul vehiculelor rutiere sau feroviare în nava Ro-Ro se poate face prin:

saborduri speciale (deschideri amplasate aproximativ la centrul navei), prevăzute cu rampe de acces mobile

etrave şi etambouri rabatabile (piese masive din oţel turnat sau forjat, făcând parte din osatura navei şi fiind dispuse vertical, dar rabatabile, pentru a servi ca ponton)Nava este echipată cu platforme sau rampe de nivel pe care se plasează

containerele sau se parchează vehiculele.

portcontainer mixte, care pot prelua transcontainere prin

încărcare verticală simultan cu încărcarea pe orizontală a vehiculelor rutiere, feroviare sau a transcontainerelor pe roll-palete

semi-specializate portcontainer, care sunt nave convenţionale de uz general, dar care pot transporta şi un anumit număr de transcontainere, fie pe puntea navei, fie în incinta unora dintre magazii;

port-şlepuri (barje), concepute special pentru transportul unor mari containere plutitoare de forma unor şlepuri


38



Tema: Gruparea mărfurilor

Data:


Grupa:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperi principalele mijloace de grupaj a mărfurilor.

I. Analizaţi Fişa de documentare 3 şi stabiliţi împreună cu colegii de grupă tipul şi din ce categorie fac parte mijloacele de grupare de mai jos.

1. 2. 3. 4.

Mijloc de grupare: Mijloc de grupare:

Categorie:

5. 6. 7. 8. Mijloc de grupare: Mijloc de grupare:

Categorie:

II. Apreciază valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri.A F

1. Pachetizarea este o tehnologie de grupare a mărfurilor care foloseşte platforme de încărcare.

2. Containerele sunt mijloace de grupare cu un volum inter util de minim 5m2.

3. Pentru a proteja pachetele şi ambalajele la acţiunea concentrată a benzilor de arimare pretensionate se utilizează piese de colţ.

4. Transcontainerele sunt containere de mică capacitate.

III. Reformulează enunţurile false, astfel încât să devină adevărate:

IV. Priveşte imaginea din figură şi stabileşte:Profilul: TEHNIC Nivelul 3Calificarea: Tehnician transporturi

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

39

a. care este rolul grupului de simboluri din figură;b. care este semnificaţia secvenţelor de simboluri marcate cu (1), (2), ..., (7)c. care sunt dimensiunile containerului.

V. Pentru piesa din figura următoare precizează denumirea şi rolul.

VI. Pentru stiva de containere din figură, indică locul de utilizare a celor patru dispozitive de cuplare a containerelor în timpul stivuirii, completând litera corespunzătoare în căsuţa alăturată.


40



Tema: Mijloace pentru transportul containerelor

şi transcontainerelor

Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperi principalele categorii mijloace utilizate la transportul containerelor şi transcontainerelor.

Analizează mijloacele de transport de mai jos şi încadrează fiecare mijloc în una dintre următoarele categorii:

A. semiremorcă specializată simplăB. semiremorcă autoîncărcătoareC. semiremorcă autobasculantăD. vagoane specializate pentru transportul transcontainerelorE. vagoane platformă universaleF. portcontainer Ro-RoG. portcontainer Lo-LoH. portbarjă

MijlocCategori

eMijloc

Categorie


41


Operaţii, mijloace şi amenajări pentru manipularea mărfurilorOperaţii, mijloace şi amenajări pentru manipularea mărfurilor

Principale operaţii de manipulare a mărfurilor transportate sunt:

determinarea cantitativă (masă, volum, metraj, număr de bucăţi etc.); încărcarea transbordarea (trecerea mărfii de pe un mijloc de transport pe altul, prin ridicare,

deplasare pe orizontală şi coborâre) transvazarea (trecerea mărfurilor lichide sau pulverulente, prin turnare) stivuirea calarea nivelarea fixarea conservarea descărcarea depozitarea

A. Determinări cantitative

După sortarea şi ambalarea mărfurilor (acolo unde este cazul), un prim pas în ceea ce priveşte realizarea unui transport de marfă îl reprezintă predarea mărfii de la expeditor la cărăuş. În această etapă, expeditorul are obligaţia de a face determinarea cantitativă a mărfii Informaţiile respective se trec în contractul de transport, în documentele de livrare / însoţire ale mărfii, pe etichete etc.

În actele de livrare ce se întocmesc la furnizor, precum şi în documentele de transport, se vor indica obligatoriu:

două elemente de determinare cantitativă, în funcţie de natura mărfii şi de unitatea de măsură în care se contabilizează în scriptele expeditorului, ca de pilda masă-volum, tip-dimensiuni, număr de bucăţi-metraj;

cântarul folosit, sistemul de cântărire orice alte elemente care ar putea influenţa masa în momentul cântăririi (starea

uscată sau umedă a mărfii, condiţiile atmosferice; persoana care a efectuat cântărirea.

Masa netă a produselor ce se transporta neambalate (în vrac) precum şi greutatea brută a produselor ambalate, înscrisă în documentele de livrare, va trebui să corespundă cu masa încărcăturii minus tara înscrisă în actele de transport (vă readucem aminte că tara reprezintă masa unui vehicul sau a ambalajului).

Pe fiecare ambalaj, expeditorul va aplica o etichetă specială sau o listă specificativă, purtând următoarele menţiuni:

denumirea, calitatea, cantitatea mărfii (exprimată după caz prin masă, număr de bucăţi, volum, dimensiuni etc.);

numele persoanei care a făcut determinarea cantitativă şi ambalarea mărfii.Fiecare colet va purta cât mai vizibil un număr de ordine de expediere precum şi

masa netă şi brută.La destinaţie, operaţia de determinare cantitativă se reia pentru a stabili

coincidenţa cantităţilor predate cu cele înscrise în documentele de transport.

Mijloacele folosite la cântărirea mărfurilor ce urmează a fi transportate de aleg în funcţie de tipul mărfi, cantitatea măsurată, modul de grupare, mijlocul de transport etc. În cele ce urmează vom lua în considerare câteva exemple de mijloace des utilizate în practica transporturilor de marfă.


42

Pentru mărfurile care se predau în vrac, autovehiculul sau vagonul se cântăresc: înainte de încărcare, pentru a se stabili tara; după încărcare, pentru determinarea masei brute.

Cântărirea se va repeta la descărcare, pentru verificare, atunci când beneficiarul nu a dat un însoţitor pentru transport.

Pentru cântărire se folosesc cântarele (basculele) pod:

Unele echipamente înglobează soluţii moderne de înregistrare şi prelucrare a informaţiilor din timpul cântăririi, tipărirea lor, completarea bonului de cântar, executarea facturii etc. În figura următoare se prezintă un document completat prin acest sistem:


43

Masa încărcăturii se poate determina şi prin înmulţirea numărului de bucăţi, a volumului, suprafeţei sau lungimii totale a mărfurilor încărcate cu masa acesteia pe bucată, respectiv pe metru cub, pe metru pătrat sau pe metru.

Pentru cântărirea mărfurilor manipulate cu macarale sau electrostivuitoare se pot folosi diferite tipuri de bascule romane (a) şi semiautomate transportabile (b) sau fixe (c):

Pentru cântărirea mărfurilor manipulate cu cărucioare se pot utiliza bascule electronice

„low profile”:

O parte din mijloacele de manipulare a mărfurilor au incorporată tehnică de măsurare. Această tehnică permite operatorului să supravegheze valoarea sarcinii manipulate (pentru a nu depăşi valorile admisibile), dar poate fi conectată şi la un terminal de gestiune a datelor şi utilizată în aplicaţii cum ar fi completarea formularelor, numărarea pieselor, totalizare, memorarea mişcării stocurilor, citirea codului de bare, listare la imprimanta, etichetare etc.

B. Încărcarea, descărcarea, transbordare şi transvazarea mărfurilor

Mijloacele utilizate la încărcarea – descărcarea, transbordarea sau transvazarea mărfurilor transportate se aleg în funcţie de următoarele criterii: natura mărfurilor ce se transportă (produse solide sau lichide, acide sau baze, cu sau

fără risc de vătămare forma şi dimensiunile elementelor componente (în vrac, în bucăţi mari sau mici, grele

sau voluminoase, în stare granulată sau pulverulentă etc.); felul ambalajului (saci, colete, butelii, containere etc.); modul de aşezare în depozit (în grămezi, în stive, paletizate sau nu etc.); tipul mijlocului cu care urmează să se realizeze transportul; cantitatea mărfurilor manipulate în unitatea de timp.

Manipularea poate fi realizată manual, mecanizat sau automatizat

Manipularea manuală se realizează în acele puncte de încărcare sau descărcare în care volumul mărfurilor de manipulat este mic, iar specificul acestor mărfuri permite operarea cu ajutorul braţelor (au volum şi masă mică, ambalaje nepericuloase şi fără risc de vătămare). La manipularea manuală a mărfurilor sunt necesare unelte şi alte mijloace ajutătoare: lopeţi, furci, răngi, chingi, frânghii, podeţe etc.

Manipularea manuală se poate executa şi în paralel cu manipularea mecanizată, în locurile de încărcare descărcare în care nu se poate introduce o mecanizare completă.

Pentru mecanizarea lucrărilor de încărcare, transbordare, transvazare şi descărcare se utilizează diferite mecanisme, utilaje şi instalaţii. Clasificarea acestora se poate face poate face după mai multe criterii.


44

În funcţie de mişcarea posibilă a sarcinii, mijloacele de manipulare pot fi: cu mişcare de translaţie (de exemplu, macaralele-capră, autostivuitoarele,

ascensoarele, transportoarele cu bandă etc.); cu mişcări combinate de translaţie şi rotaţie (de exemplu, excavatoare,

automacarale, autoîncărcătoare etc.) În funcţie de direcţia deplasării, avem mijloace de manipulare:

pe verticală; pe orizontală; sub un anumit unghi; combinată.

După regimul de lucru, avem utilaje de manipulare: cu acţionare intermitentă , la care pentru încărcarea sau descărcarea

încărcăturii sunt necesare un număr oarecare de porniri şi opriri, inclusiv deplasarea încărcăturii, în cadrul unui ciclu complet de lucru al utilajului respectiv (stivuitoare, escavatoare, automacarale etc.)

cu acţionare continuă , la care încărcătura se deplasează în mod continuu, de la punctul de încărcare la punctul de descărcare (transportoare cu bandă)

După operaţiile realizate, avem: grupa instalaţiilor de ridicat , formată din

- mecanisme de ridicat, care sunt mijloace de ridicat de complexitate redusă, cu acţiune periodică şi care în general au un singur mecanism, cel de ridicare (vinciuri şi cricuri cu cremalieră, cu şurub, hidraulice; palane manuale şi electropalane; platforme ridicătoare manuale etc.);

- macarale, care sunt instalaţii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicarea neghidată pe verticală şi deplasarea pe orizontală;

- ascensoare, care sunt maşini cu acţiune periodică, destinate pentru ridicarea sarcinilor pe ghidaje)

grupa instalaţiilor de transport continuu , formată din- transportoare, destinate deplasării sarcinilor pe o traiectorie determinată,

prin acţionarea mecanică continuă a organului lor activ; pot fi: cu organ flexibil (transportoare cu bandă; transportoare cu plăci;

transportoare cu lanţ; transportoare cu raclete; transportoare cu cupe; transportoare suspendate; scări rulante)

fără organ flexibil (transportoare gravitaţionale; transportoare cu rulouri; transportoare elicoidale sau şnecuri; transportoare oscilante; tuburi rotitoare pentru transport)

- transbordoare, care sunt mecanismelor deplasabile cu acţiune continuă, destinate lucrărilor de încărcare-descărcare a sarcinilor sub formă de mase granuloase (transportoare deplasabile; încărcători mecanici; încărcători auto)

- dispozitive auxiliare, care sunt destinate să deservească funcţionarea diferitelor categorii de maşini de transportat: planuri înclinate, buncăre, închizători, alimentatori, descărcători de buncăre, cântare etc.

grupa instalaţiilor pentru transporturi terestre şi suspendate , formată din- cărucioare fără şine, destinate deplasării sarcinilor pe căi fără şine

(cărucioare manuale; electrocare; motostivuitoare; electrostivuitoare);- instalaţii de manevră şi deplasare prin rulare destinate pentru deplasarea

în interiorul unităţii a vagoanelor şi vagonetelor de cale ferată (cabestane; trolii de manevră; platforme turnante; dispozitive de întoarcere);

- căile suspendate, destinate pentru deplasarea pe căi suspendate (şine, cabluri) a unor cărucioare care poartă sarcina.

În cele ce urmează vom face o scurtă descriere a unor mijloace utilizate la încărcarea-descărcarea, transbordarea şi transvazarea mărfurilor:


45

a. Accesoriile şi dispozitivele pentru prinderea şi suspendarea sarcinii se construiesc într-o mare varietate constructivă, în funcţie de caracteristicile sarcinii manipulate şi ale mecanismului de manipulare. Iată câteva exemple:

cârlige şi inele (ochiuri)

organe flexibile (lanţuri, funii, benzi)

dispozitive pentru sarcini vărsate (jgheaburi, graifere)

dispozitive pentru prinderea şi manipularea unor corpuri cilindricea. + f. bare şi ţevi de oţel (în poziţie orizontală)b. + e. ţevi din beton (în poziţie orizontală)c. colaci de tabla (în poziţie verticală)d. role de tablă (în poziţie orizontală)

cleme pentru prinderea şi manipularea plăcilor pe orizontalăa. pe verticalăb. pe orizontală şi pe verticală c. pe verticală

cleme pentru manipularea şinelor sau grinzilor

a. pe verticalăb. pe orizontală


46

magneţi pentru prinderea şi manipulareaa. plăcilor pe orizontală şi verticalăb. plăcilor şi barelor cilindrice de oţel pe orizontală

dispozitive cu furci pentru ridicat paleţi la manipularea cu macaralea. cu echilibrare manualăb. cu echilibrare automată

dispozitive pentru manipulat butoaie

dispozitive pentru încărcături rectangulare cu două feţe verticale paralele (containere, lăzi etc.)


47

grinzi (traverse) de ridicare

b.

Cricurile şi vinciurile sunt dispozitive de ridicare a sarcinilor la înălţime mică fără organ flexibil pentru ridicare.

Cele mai utilizate sunt cricul cu cremalieră şi clichet, vinciul mecanic (cu şurub), în care şurubul este ridicat prin rotaţia sa sau prin rotaţia unei piuliţe fixată pe suport, ca şi vinciul telescopic cu şurub, care operează prin acţiunea a două sau mai multe şuruburi concentrice, şurubul extern rotindu-se în piuliţa fixată pe suport.

Există de asemenea cricuri şi vinciuri hidraulice sau pneumatice, al căror organ activ este un piston împins într-un cilindru prin presiunea fluidului comprimat cu ajutorul unei pompă cu lichid sau al unui compresor, încorporat sau nu în aparat.

c.P

a lan ele

sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai puţin complexe, care combină un sistem de fulii legate prin cabluri sau lanţuri cu un dispozitiv demultiplicator (roţi de diametre diferite, roata dinţată şi şurub fără sfârşit, tren de angrenaje etc.).

Palanele pot fi cu acţionare manuală, pneumatică sau electrică.La majoritatea palanelor, greutăţile sunt ridicate cu ajutorul unui lanţ cu cârlig care

îmbracă una din fulii prevăzută cu margini profilate.Există şi palanele cu tambur, foarte asemănătoare cu un troliu, dar în care lanţul

este înlocuit de un tambur, care îmbracă mecanismul, şi un cablu de ridicat ce rulează pe acest tambur. Acest dispozitiv monobloc este folosit mai ales folosit la palanele cu motor electric sau cu aer comprimat, care sunt frecvent montate pe o sanie mică (cărucior) care rulează pe o şină aeriană.


48

d. Troliile şi cabestanele sunt instalaţii pentru ridicarea şi tragerea sarcinilor mai mari. Troliile sunt formate dintr-un tambur orizontal cu clichet, acţionat manual, hidraulic, pneumatic sau electric, pe care se înfăşoară un cablu sau un lanţ. Cabestanele sunt trolii simple cu tambur vertical.

e. cărucioare cu dispozitive de ridicare sunt dispozitive care pot culisa pe o grindă, asigurând deplasarea pe orizontală a unei sarcini.

f. Transportatoarele sunt utilaje destinate transportării materialelor în vrac, bucăţi izolate, materiale ambalate în lăzi sau în bucăţi de lungimi diferite.

Transportoarele sunt utilaje cu funcţionare continuă ce efectuează transportul materialelor în flux neîntrerupt şi, în general, într-un singur sens.

Transportoarele cu organ flexibil de rulare se caracterizează prin prezenţa unui organ de tracţiune flexibil fără sfârşit care execută o mişcare continuă primită de la organul de acţionare, transmiţând astfel forţa necesară pentru deplasarea sarcinii

Celelalte tipuri de transportoare nu au organ flexibil de tracţiune, forţa necesară deplasării sarcinii realizându-se prin diferite piese rigide (cilindrii, tuburi, jgheaburi).


49

Se construiesc în diferite variante în ceea ce priveşte organul flexibil de transport, înclinarea, dimensiunile etc. Foarte utilizate sunt transportatoarele:

cu bandă Ca organ flexibil de transport este utilizată o banda din

cauciuc cu inserţii textile sau cablu de oţel. Banda înfăşoară tamburul motor şi cel de întoarcere şi, în timpul învârtirii acestora, ea se înfăşoară şi se desfăşoară pe tamburi. Ramura benzii care transportă materialul se numeşte ramură de lucru sau ramură purtătoare, iar ramura inferioară ce nu cuprinde material se numeşte ramură goală.

Ramura purtătoare se sprijină pe un tren de role montat pe un schelet metalic fix. Efortul de întindere este creat de toba motoare şi se transmite benzii prin intermediul forţelor de frecare dintre suprafeţele acesteia şi tobă. Valoarea suficientă a forţei de frecare şi compensarea alungirii benzii în timpul lucrului se realizează cu dispozitive de întindere ce pot fi contragreutăţi sau mecanisme de întindere cu şurub.

Acţionarea transportorului se realizează de obicei cu ajutorul unui motor electric prin intermediul unui reductor mecanic care să reducă turaţia motorului de antrenare, la o turaţie convenabilă astfel ca viteza benzii să se încadreze între limitele normale.

Transportoarele cu bandă utilizate atât sub formă de maşini separate cât şi sub formă de sistem de linii transportoare simple (orizontale sau înclinate). În general unghiul de înclinare al benzii transportoare nu poate fi mai mare de 20o, condiţie impusă de curgerea (căderea) naturală a materialului de transport.


50

cu role sau cu rulouriTransportoarele cu rulouri sau cu role nu au organ

flexibil de tracţiune, fiind destinate pentru transportarea diferitelor materiale neambalate şi materiale ambalate în lăzi, balotate sau în bucăţi de lungimi diferite.

cu plăci Aceste transportoare sunt utilizate pentru vehicularea pe plan

orizontal sau înclinat a materialelor în vrac (cărbune, şpan, materiale de construcţii) sau cu bucata.

elicoidale Transportorul elicoidal (şnec) este destinat

vehiculării materialelor granulate umede sau uscate, în plan orizontal sau înclinat cu ajutorul unui singur arbore elicoidal, aşezat în jgheab sau tub.

g. Transpaletele sunt echipamente destinate manipulării mărfurilor paletizabile, pe suprafeţe fără denivelări.

Există o mare varietate constructivă de transpalete, principalele elemente de diferenţiere

ţinând de: tipul de acţionare (manuală, electrică, hidraulică); plaja de valori pentru înălţimea de ridicare şi pentru sarcina manipulabilă; tipul de distribuţie (orizontală sau verticală) sau posibilitatea de translaţie laterală; elementele constructive (catarg, platforma, cântar, scaun pentru operator etc.)

h. Cărucioarele manuale şi lizele sunt vehicule folosit la transporturi de sarcini relativ mici (până în 500 kg), pe distanţe scurte şi


51

terenuri orizontale sau cu declivităţi mici. Liza este un cărucior cu două roţi folosit pentru transportul topurilor, baloturilor şi sulurilor.

i. Pentru deplasarea mărfurilor pe distanţe mai mari se folosesc electrocarele, care utilizează energia electrică produsă de acumulatoare electrice sau motocare, înzestrate cu motoare cu ardere internă.

j. Electrostivuitoare şi motostivuitoarele sunt mijloacele de manipulare a mărfurilor cele mai răspândite, datorită posibilităţilor acestora de a realiza o legătură directă între liniile de fabricaţie sau depozitele de expediţie şi mijloacele de transport.

La utilizarea transpaletelor, cărucioarelor şi stivuitoarelor pentru încărcarea / descărcarea remorcilor, containerelor sau transcontainerelor sunt necesare rampe, podeţe sau sisteme de andocare cu egalizatoare de rampe, astfel încât nivelul la care se află mărfurile să fie cât mai aproape de nivelul platformei vehiculelor.

k. Macaralele sunt instalaţii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicarea neghidată pe verticală şi deplasarea pe orizontală.


52

Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numărul mişcărilor şi de mijloacele cu care se realizează aceste mişcări, adaptate în general la necesităţile tehnologice ale fluxului de lucru în care este integrată macaraua.

l. Asc ensoa rele

pentru marfă sunt mijloace cu acţiune periodică, destinate pentru ridicarea sarcinilor pe ghidaje:

C. Operaţii şi utilaje pentru manipularea containerelor de mare capacitate


53

În perioada unui ciclu de transport, între două încărcări succesive, manipularea containerelor de mare capacitate se realizează:

la beneficiarul transportului multimodal (expeditor sau destinatar); în punctele de joncţiune dintre două sau mai multe moduri de transport, adică

în terminalele terestra sau portuale.La beneficiar containerele şi transcontainerele se manipulează în două situaţii:

încărcarea / descărcarea pe /de pe mijlocul de transport; deplasarea containerelor în cadrul unei incinte, dintr-un loc în altul.

În terminale, manipularea containerelor se realizează în scopul: transbordării acestora de pe un mijloc de transport pe altul; stivuirii.

În funcţie de cele două situaţii posibile, există următoarele grupe de utilaje pentru manipularea containerelor şi transcontainerelor: grupa utilajelor mici, cu productivitate redusă, utilizate la beneficiarii cu trafic obişnuit; grupa utilajelor mari şi cu mare productivitate, utilizate în terminale.

Operaţiile de manipulare a containerelor / transcontainerelor la beneficiari sunt: manipularea pe verticală , care presupune ridicarea containerelor pline sau goale

- de pe mijlocul de transport şi depunerea acestora pe sol, pe mijloace de transport intern sau pe suporturi fixe, în vederea eliberării rapide a mijlocului de transport;

- de pe sol, de pe mijlocul de transport intern sau de pe suporturile fixe pentru încărcare în mijlocul de transport (rutier sau feroviar);

deplasarea pe orizontală , constând din transportul intern al containerelor între punctele de încărcare / descărcare sau manevrarea acestora în vederea degajării rampelor şi accesului în / din depozite

Utilajele folosite în mod obişnuit la beneficiari fac parte din următoarele categorii: utilaje de ridicat utilaje de deplasare pe orizontală utilaje combinate, de ridicat şi de deplasare pe orizontală

Pentru ridicarea containerelor încărcate sau goale pe şi de pe mijlocul de transport se utilizează, de regulă, seturi de patru cricuri hidraulice, mobile în stare descărcată, fiecare cric fiind independent şi putând fi amplasat la câte unul din colţurile containerului. Aceste cricuri au forma unor cărucioare cu trei roţi. Înainte de a începe operaţia de ridicare, cricurile se aşează la piesele de colţ inferioare ale containerului. Înălţimea de lucru a acestor cricuri permite ridicarea containerului de pe mijlocul de transport şi depunerea pe sol, pe rolpaletă sau pe o platformă mobilă.

În practică se pot întâlni şi cricuri hidraulice fixe care pot ridica sarcini mai mari (transcontainere ISO) cu viteze şi înălţimi crescute. Dacă în dotarea beneficiarilor există poduri rulante sau macarale corespunzătoare, acestea se pot utiliza şi pentru încărcarea / descărcarea pe şi de pe mijloacele de transport a containerelor, sau chiar pentru deplasarea acestora în incinta beneficiarului.

Pentru deplasarea containerelor pe orizontală în incinta beneficiarului se utilizează dispozitive simple şi uşoare (destinate numai deplasării containerelor goale) sau dispozitive mai complexe şi mai


54

grele pentru deplasarea containerelor încărcate. Una din cele mai simple metode de deplasare pe orizontală a containerelor este aceea de a ataşa la cele patru piese de colţ inferioare ale containerelor dispozitive cu roţi, prevăzute cu zăvoare pentru blocare.

Pentru deplasarea containerelor încărcate se pot utiliza rolpalete hidraulice, care au o

construcţie şi o rezistenţă adecvată. Ele pot fi ghidate şi cu bolţuri cu ghidaj, care se fixează în piesele de colţ inferioare, împiedecând alunecarea în plan orizontal. Roţile rolpaletelor au o lăţime mărită, pentru a diminua presiunea la sol a ansamblului, iar pentru ridicarea containerului se utilizează o instalaţie hidraulică proprie sau instalaţia hidraulică a tractorului de remorcare.

Utilajele combinate de ridicat şi de deplasat pe orizontală sunt mai complexe şi mai scumpe. Cele mai des utilizate sunt macaralele portal mobile şi diferite tipuri de stivuitoare pentru containere.

În punctele de joncţiune ale mai multor moduri de transport, adică în terminalele intermodale, containerele şi transcontainerele sunt supuse următoarelor operaţii de manipulare: manipularea pe verticală în vederea descărcării / încărcării sau stivuirii; deplasarea pe orizontală între platforma de încărcare /descărcare şi cea de depozitare; transbordarea (ridicare – deplasare pe orizontală - coborâre) de pe un mijloc pe altul.

Mijloacele tehnice din aceste terminale trebuie să asigure realizarea tuturor operaţiilor impuse de procesul tehnologic stabilit, corelarea acţiunii acestor utilaje trebuind să fie atât funcţională (în sensul completării reciproce a serviciilor), cât şi temporară (în sensul sincronizării în timp a operaţiilor).

În funcţie de importanţa fiecărui utilaj pentru buna funcţionare a terminalului, aceste mijloace se clasifică în: mijloace tehnice principale, fără de care funcţionarea terminalului nu este posibilă

(transtainere şi portainere); mijloace tehnice auxiliare, constând în restul mijloacelor din dotarea terminalelor, fără

de care funcţionarea unui terminal este posibilă, dar nu la parametrii cei mai eficienţi (transportoare de terminal etc.)

Din punct de vedere al operaţiilor şi manipulărilor pe care le pot efectua, utilajele din terminale se pot clasifica astfel: utilaje ce lucrează în principal pe verticală, ridicând şi coborând containerele, dar care

pot realiza şi deplasări reduse şi limitate pe orizontală (transtainere şi portainere); utilaje ce lucrează în principal pe orizontală, deplasând containerele într-un plan paralel

cu solul, dar care pot ridica şi coborî (pe înălţimi mici, limitate) containerele, în scopul preluării şi depunerii acestora (transportoare);

utilaje care lucrează combinat şi care pot executa manipulări ale containerelor atât pe orizontală, cât şi pe verticală în scopul deplasării şi stivuirii acestora (stivuitoare)


55

Transportoare - stivuitoare pentru containere

În terminale, utilajele principale de manipulare a transcontainerelor sunt transtainerele şi portainerele Acesta sunt macarale portal, cu sau fără console, care pot rula pe şine de oţel sau pe pneuri de cauciuc. Fiind dotate cu un dispozitiv reglabil special pentru prinderea transcontainerelor de piesele de colţ superioare, numit spreder, transtainerele sunt destinate manipulării, încărcării /descărcării şi transbordării transcontainerelor de pe un vehicul rutier pe unul feroviar şi invers:

Activitatea Activitatea 77

Unitatea de învăţare: Operaţii, mijloace şi amenajări pentru manipularea mărfurilor

Tema: Operaţii de manipulare a mărfurilor

Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperii principale categorii de operaţii pentru manipularea mărfurilor.

Completează diagrama de mai jos, în care sunt prezentate principalele operaţii de manipulare a mărfurilor transportate:


56


Unitatea de învăţare: Operaţii, mijloace şi amenajări pentru manipularea mărfurilor

Tema: Mijloace pentru manipularea mărfurilor

Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperii principale categorii de mijloace pentru manipularea mărfurilor transportate.


57

Completează diagrama de mai jos, în care sunt prezentate principalele categorii de mijloace pentru manipularea mărfurilor transportate:


Unitatea de învăţare: Operaţii şi mijloace pentru manipularea mărfurilorOperaţii şi mijloace pentru manipularea mărfurilor


Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperi dispozitivele utilizate la prinderea şi


58

suspendarea mai multor categorii de încărcături.

Asociază fiecărei grupe de dispozitive prezentate în tabelul de mai jos categoria de încărcătură corespunzătoare, completând litera respectivă (A...J) în coloana alăturată. Pentru dispozitivele pe care le recunoaşteţi, precizaţi tipul lor (cârlig, cleşte, clemă furcă, grindă de ridicare etc.).

DispozitivÎncărcătura manipulată

Tip:

Tip:

Tip:

Tip:


59

DispozitivÎncărcătura manipulată

Tip:

Tip:

Tip:

Tip:

Tip:

Tip:




60


Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperi principii, avantaje, dezavantaje, domenii de utilizare şi amenajări necesare ale unor mijloace de manipulare a mărfurilor .

Completează informaţiile cerute pentru categoriile de mijloace din figură.

Utilizări * Avantaje / dezavantaje *

A.

Denumire:

B.

Denumire:

C.

Denumire:

D.

Denumire:

E.

Denumire:


61

Utilizări Avantaje / dezavantaje *

F.

Denumire:

G.

Denumire:

H.

Denumire:

I.

Denumire:

j.

Denumire:


62



Tema: Manipularea containerelor de mare

capacitate

Data:


Grupa:

Obiectiv: Prin această activitate veţi descoperi operaţiile şi mijloacele de manipulare a containerelor de mare capacitate.

Formaţi grupuri de cinci elevi. Începeţi activitatea prin desemnarea unui lider care: să repartizeze sarcinile; să planifice, să coordoneze şi să evalueze activitatea întregului grup; să propună soluţii de îmbunătăţire a activităţii grupului.

Ceilalţi elevi au sarcina de a completa pe o foaie informaţii despre una din temele de mai jos:

Operaţii de manipulare executate la beneficiar

Operaţii de manipulare executate în

terminale intermodale

Mijloace de manipulare utilizate la beneficiar

Mijloace de manipulare utilizate în terminale

intermodale

Membrii aceluiaşi grup nu pot avea aceeaşi sarcină.Veţi avea în vedere: clasificarea operaţiilor / mijloacelor de manipulare o scurtă descriere a categoriilor de operaţii / mijloace identificate (se pot utiliza

în acest scop şi ilustraţiile sau alte schemele grafice)Folosiţi în acest scop fişa de documentare 4 sau orice altă sursă de informaţii

(literatură de specialitate, firme de transport, internet etc).Rezultatele documentării vor fi prezentate de fiecare membru în faţa grupului. Stabiliţi elementele de diferenţiere sau de similitudine dintre operaţiile executate /

mijloacele utilizate în cele două locaţii (beneficiar, respectiv terminal intermodal) În final reuniţi cele patru fişe şi concluziile comparaţiei într-o singură prezentare,

care va fi susţinută în faţa clasei de unul din membrii grupului.Liderul grupului are sarcina de a întocmi un raport de activitate în care va descrie:

modul de planificare / realizare a activităţilor; criteriile de evaluare avute în vedere la aprecierea activităţii membrilor grupului şi

concluziile evaluării; soluţiile utilizate pentru îmbunătăţire a activităţilor cu rezultate nesatisfăcătoare.

Termen: 1 săptămână de la data primirii temei


63



Tema: EvaluareData:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate iţi vei putea verifica şi consolida cunoştinţele dobândite.

I. Alege varianta corectă:

1. Câte elemente de determinare cantitativă (masă, volum, metraj, bucăţi etc.) se indică obligatoriu în actele de livrare a mărfurilor şi în documentele de transport:(a) unul(b) două(c) niciunul(d) atâtea cate consideră beneficiarii a fi necesare

2. Ce operaţii se realizează în timpul transbordării?(a) ridicare – coborâre(b) deplasare pe orizontală – ridicare(c) coborâre – deplasare pe orizontală(d) ridicare – deplasare pe orizontală – coborâre

3. Care din următoarele utilaje realizează ridicarea sarcinilor pe ghidaje :(a) podurile rulante(b) ascensoarele(c) macaralele pivotante(d) transportoarele cu bandă

II. Apreciază valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:A F

1. Transvazarea reprezintă transferul containerelor de pe un mijloc rutier sau feroviar pe un vas.

2. Transportatoarele elicoidale se utilizează pentru vehicularea materialelor granulate.

3. Portcontainerele sunt mijloace pentru manipularea containerele în terminalele navale.

4. Sprederul este utilizat la manipularea mărfurilor în vrac.

III. Reformulează enunţurile false, astfel încât să devină adevărate:


___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

64


Organizarea activităţilor de manipulare a mărfurilorOrganizarea activităţilor de manipulare a mărfurilor

A. Caracteristicile punctelor de încărcare-descărcare

Locurile de încărcare / descărcare a vehiculelor sunt spaţii amenajate de regulă sub formă de rampe la nivelul unde vehiculul se amplasează la sosire paralel, perpendicular, sau diagonal faţă de frontul de încărcare.

Frontul de încărcare / descărcare reprezintă spaţiul minim de acces, necesar vehiculelor la locurile de încărcare sau descărcare a vehiculelor rutiere sau feroviare.

Mai multe locuri de încărcare-descărcare formează un punct de încărcare / descărcare. Punctele de încărcare / descărcare reprezintă amplasamente permanente, special amenajate pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare / descărcare şi unde se întocmesc formele de primire sau expediere a acestora.

Punctele de încărcare pot îndeplini şi funcţiile de: păstrare / depozitare; pregătire; sortare.

Punctele de încărcare pot fi:(a) permanente, la care operaţiile de încărcare / descărcare se desfăşoară în perioade

mari şi neîntrerupte de timp (de exemplu la unităţile economice din domeniul producţiei de bunuri industriale).

(b) temporare (de exemplu la strânsul roadelor, pe durata funcţionării unui şantier etc.).

Punctele de încărcare-descărcare trebuie să aibă:1. Drumuri de acces;2. Suprafeţe pentru manevrarea mijloacelor de transport care trebuie să dispună de:

cântare, sistem antiincendiar, pază; zone de stocare; edificii de uz casnic şi servicii; spaţii interioare de depozitare.

Punctele de încărcare-descărcare pot include unul sau mai multe posturi de încărcare, descărcare echipate cu mijloace de manipulare a mărfurilor: cărucioare,


65

transpalete, electrocare, electrostivuitoare sau motostivuitoare, macarale de diferite tipuri (turn, capră, pod) etc.

Posturile pot fi: nemecanizate (manuale); mecanizate; complexe; automatizate.

În cazul vehiculelor rutiere, există trei scheme a amplasării acestora la rampa de încărcare:

a. în trepte;b. perpendicular pe front (prelucrare prin spate);c. paralel cu frontul (laterală);

Aşezarea paralelă permită o manevrare a automobilelor mai uşoară, dar prezintă dezavantajul că necesită rampe lungi.

Aşezarea perpendiculară duce la o reducere însemnată a lungimii rampelor, iar aşezarea în trepte uşurează folosirea utilajelor de încărcare-descărcare, fiind mai uşor accesul la caroseria automobilului.

Pentru ca încărcarea / descărcarea mărfurilor să se realizeze în condiţii cât mai eficiente este necesar ca organizarea acestor operaţii să fie abordată din următoarele puncte de vedere: capacitatea orară a unui loc de încărcare; numărul posturilor ce compun punctele de încărcare-descărcare; capacitatea orară a punctului de încărcare-descărcare; ritmul de lucru şi capacitatea fiecărui post; lungimea fronturilor de încărcare descărcare; parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marfă; ritmul mediu al sosirii / expedierii vehiculelor la / de la punctul de încărcare-descărcare; întocmirea documentelor de livrare şi de confirmare a transportului simultan cu

încărcarea-descărcarea mărfurilor.

Tratarea acestor probleme trebuie să fie astfel făcută încât să se asigure: imobilizarea vehiculelor un timp cât mai scurt; accesul uşor al vehiculelor la postul de încărcare-descărcare şi aşezarea sa în

poziţii cât mai convenabile; posibilitatea aşezării încărcăturii în condiţii de valorificare integrală a suprafeţei şi

volumului caroseriei.

Plecând de la aceste considerente, caracteristicile principale ale punctului de încărcare-descărcare sunt următoarele:

1. Capacitatea de manipulare Cm a punctelor de încărcare-descărcare reprezintă cantitatea de mărfuri, în tone, care se poate încărca sau descărca într-o oră.

Cm=Ct

t [t/h]unde: Ct – capacitatea maximă a autovehiculelor ce se pot afla simultan la încărcare

sau la descărcare (t);t – timpul necesar pentru încărcarea sau descărcarea unei tone de marfă (h).

2. Capacitatea orară a postului Cp de încărcare-descărcare se poate exprima în:

tone pe oră: C pt=

1tid / t¿ K n

unde: Cpt – capacitatea orară a postului, în tone / oră tid/t – timpul mediu de încărcare sau descărcare pe tona de marfă (h / t);


66

Kn – coeficientul de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul de încărcare-descărcare (1,0...2,0).

automobile pe oră: C pa=

α ¿CUTtid /a¿ Kn

unde: Cpa – capacitatea orară a postului, în automobile / oră; – capacitatea nominală de încărcare a automobilelor;

tid/a – timpul mediu de încărcare sau descărcare pe automobil (h / automobil); CUT – coeficientul de utilizare a tonajului automobilului.

3. Numărul posturilor de încărcare sau descărcare Nid se stabileşte în funcţie de: cantitatea de mărfuri ce poate fi manipulată într-o oră, cu relaţia:

N id=G ¿ tid / t

nunde: G – cantitatea de marfă manipulată (t);

n – numărul de ore în care trebuie să se încarce sau să se descarce mărfurile; tid/t – timpul mediu de încărcare sau descărcare pe tona de marfă (h / t).

Numărul automobilelor repartizate pe oră:

N id=A ¿α ¿CUT ¿ tid /a

nunde: A – numărul de automobile repartizate;

– capacitatea nominală de încărcare a automobilelor; tid/a – timpul mediu de încărcare sau descărcare pe automobil (h / automobil); CUT – coeficientul de utilizare a tonajului automobilului;

n – numărul de ore în care trebuie să se încarce sau să se descarce mărfurile.

4. Lungimea frontului de încărcare-descărcare Lf se calculează cu relaţia:

Lf = Xp (L + a) - a [m] – pentru amplasarea laterală Lf = Xp (B + b) - b [m] – pentru amplasarea cu spatele

unde: Xp – numărul posturilor de încărcare / descărcare;L – lungimea automobilului;B – lăţimea automobilului;a – distanţa dintre automobile la amplasarea laterală (se recomandă să fie de

minim 1 m);b – distanţa dintre automobile la amplasarea cu spatele (se recomandă să fie de

minim 1,5 m).

5. Productivitatea Wp unui post de încărcare-descărcare:Wp = Cp∙T [tone /zi]

unde: T – timpul de lucru al punctului de încărcare-descărcare.

6. Numărul de vehicule necesar unei activităţi continue (parcul activ) Pa, corespunzător traficului de marfă:

Pa=t rul N id

t id

t rul=tm+ tid=Pvm

+t i+td

unde: Pa – parcul activ (număr vehicule)trul – timpul rulaj (h);Nid – numărul posturilor de încărcare / descărcaretid – timpul de încărcare descărcare (h)tm – timpul de mers (h)P – lungimea cursei (km)


67

ti – timpul de încărcare (h)td – timpul de descărcare (h)

7. Ritmul de lucru Rp al unui post de lucru: Rp=

tid

N id

unde: tid – timpul de încărcare descărcare (h)Nid – numărul posturilor de încărcare / descărcare

8. Ritmul de mers al vehiculelor Ra: Ra=

t rul

Pa

unde: trul – timpul de rulare (h)Pa – parcul activ (număr vehicule)

Amplasarea punctelor de încărcare-descărcare se face în raport cu: căile de acces; spaţiile de manevră; dotarea cu instalaţii de manipulare, astfel încât încărcarea-descărcarea vehiculelor să

se facă în timp scurt.

B. Timpi normaţi şi timpi liberi pentru încărcare şi descărcare

Paralel cu crearea bazei tehnico-materiale corespunzătoare executării operaţiilor de încărcare-descărcare a autovehiculelor, se reglementează duratele maxime pe care le pot avea aceste operaţii.

Timpii normaţi (duratele normate) se utilizează ca elemente de dimensionare a tarifului pentru prestaţiile executate şi a retribuţiei personalului. Datorită acestei funcţii, timpul normat reprezintă un puternic instrument de cointeresare a unităţii de transport şi a personalului angajat pentru reducerea duratei operaţiilor de încărcare-descărcare.

Normele de timp de staţionare a autovehiculelor la încărcare şi descărcare

sunt stabilite în dependenţă de: modul de efectuare a operaţiilor de încărcare-descărcare; tipul maşinilor şi mecanismelor de încărcare-descărcare utilizate; tipul şi capacitatea de încărcare a autocamionului; caracteristica mărfii şi modul de prezentare al ei la transport.

În diagrama următoare se prezintă o structură posibilă a timpului de staţionare la punctul de descărcare încărcare a unui autovehicul

La determinarea componentelor timpului de staţionare a mijloacelor de transport se are în vedere că încărcarea şi descărcarea se efectuează fără intrarea autovehiculului în puncte terţe.

Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de încărcare deplină a autovehiculului este necesar ca norma de timp la încărcarea unei tone de marfă să se înmulţească la capacitatea autovehiculului.

La stabilirea normelor de timp la încărcare-descărcare manuală a mărfurilor se ia în considerare un anumit număr de hamali, astfel încât aceştia să îndeplinească limitele date. La utilizarea modului mecanizat de încărcare şi descărcare la automobile cu dubă, normele de timp pot fi mărite cu 10% (în comparaţie cu autovehiculele deschise). Pentru calcularea normelor de timp, necesare pentru descărcarea mecanizată parţial, se iau mediile dintre valorile tabelare pentru încărcarea manuală şi cea mecanizată în dependenţă de numărul de operaţii efectuate de fiecare parte.

Pentru staţionarea autovehiculului la încărcarea sau descărcarea produselor industriale sau de vânzare care necesită o atenţie deosebită, la fel şi produsele în bucăţi mici transportate în vrac sau în ambalaje mici, care necesită numărare, normele de timp pentru încărcarea-descărcarea unei tone de marfă pot fi mărite cu 25%.


68

Este permisă şi introducerea normelor interne pentru timp de staţionare a autovehiculelor la punctele de încărcare-descărcare, pe baza condiţiilor concrete de lucru, în următoarele cazuri:

- la încărcarea autobasculantelor cu capacitate mai mare de 8 tone, cu excavatoare cu cupa de capacitate de până la 1 m3 şi la descărcarea manuală a autocamioanelor cu capacitatea mai mare de 1 tonă.

- la încărcarea-descărcarea autocamionului cu mutarea acestuia de la un sector al depozitului la altul, la secţii diferite în raza aceluiaşi teritoriu etc.

la încărcarea-descărcarea mărfurilor de gabarite sau mase mari, care necesită utilaj special pentru fixarea lor.

Cu toate că legislaţia permite introducerea normelor interne de timp, în cazul când acestea sunt mai mici decât cele unice, este necesar să se utilizeze normele în vigoare.

Timpii liberi (adică timpii scutiţi de plata taxelor tarifare) reprezintă limitele de timp în care beneficiarii au dreptul să imobilizeze autovehiculele pentru operaţiile de încărcare-descărcare, fără a plăti un anumit tarif în acest scop. Doar dacă aceşti timpi sunt depăşiţi, beneficiarul va suferi penalităţi corespunzătoare timpului suplimentar. În acest fel, timpul liber devine un instrument important pentru stimularea interesului beneficiarului pentru reducerea duratei încărcării / descărcării.

C. Optimizarea manipulării a mărfurilor la punctele de încărcare / descărcare

Lucrările de încărcare şi descărcare a mărfurilor şi întocmirea formelor de primire şi expediere a mărfurilor se desfăşoară pe amplasamente permanente sau temporare, mai mult sau mai puţin amenajate.

Amenajarea şi organizarea punctelor de încărcare-descărcare a mărfurilor influenţează în mod direct durata şi calitatea acestor lucrări.


69

Datele iniţiale şi proprietăţile fizice ale

mărfii (solid, lichid, gazos)

Determinarea mecanismelor de

încărcare în funcţie de productivitatea necesară

Determinarea mecanismelor de încărcare şi a mijloacelor

de transport după criteriul utilizării maximale a

capacităţii de încărcare a mijlocului de transport


de transport după criteriul costului de deplasare

Determinarea definitivă a mecanismelor de încărcare,

ţinând cont de factorii organizaţionali

Se pot utiliza unul, două, trei, dar nu mai multe

mecanisme de încărcare

Determinarea capacităţii organului de lucru, durata

unui ciclu, numărul căuşelor de încărcare

Timpul de încărcare-descărcare este cu atât mai mic cu cât sunt mai bine îndeplinite următoarele cerinţe:

Lucrările de încărcare-descărcare sunt mecanizate.

Manipularea mecanizată prezintă o serie de avantaje faţă de cea manuală: reducerea considerabilă a timpului de încărcare-descărcare; staţionarea minimă a mijloacelor de transport la manipulări pentru încărcare-

descărcare şi transbordare; reducerea spaţiului de depozitare, a timpului de păstrare a materialelor în magazii şi a

frontului de încărcare-descărcare; păstrarea integrităţii mărfurilor; eliminarea eforturilor fizice necesare încărcării-descărcării manuale; creşterea productivităţii; reducerea costului pentru operaţiile de încărcare-descărcare şi a costului transportului.

Pentru optimizarea activităţii, alegerea mijloacelor de manipulare şi a celor de transport se poate face, de exemplu, după următorul algoritm:


70

Există forţă de muncă suficientă şi cu experienţă pentru manipularea mărfurilor. Distanţa de la locul de unde se află mărfurile până la vehiculul ce se încarcă este

mică. Nivelul rampei pe care se află mărfurile este apropiat de nivelul platformei

vehiculului.

Pentru a realiza o interfaţă cât mai bună între spaţiile de depozitare a mărfii şi mijlocul de transport s-au conceput soluţii moderne, standardizate pentru sistemele de andocare.

Astfel, în cazul halelor care nu deţin un sistem de rampe interne sau dacă accesul la rampe nu este posibil, se pot utiliza module de încărcare, prevăzute cu egalizatoare de rampă şi cu burduf de etanşare.

Acolo unde există, rampele pot fi, de asemenea, echipate cu egalizatoare de rampă manuale sau hidraulice (basculante sau telescopice) şi burdufuri de etanşare.

Egalizatoarele de rampă sunt platforme mobile ce egalizează diferenţele pe înălţime şi adâncime între depozit şi autovehicule.

Burdufurile de etanşare asigură protecţia împotriva vântului şi a intemperiilor


71

(1) (2) (4) (6)

(3)

(5)

(3)

(4)

(6)


Unitatea de învăţare: Organizarea activităţilor de manipularea mărfurilorOrganizarea activităţilor de manipularea mărfurilor

Tema: Organizarea punctelor de încărcare-descărcare a mărfurilor

Data:


Grupa:

Obiectiv: Prin această activitate veţi descoperi principiile organizării şi optimizării activităţilor de manipulare a mărfurilor dintr-un punct de încărcare-descărcare

CUBUL

Formaţi grupuri de şase elevi. Începeţi activitatea prin desemnarea unui lider care: să repartizeze sarcinile; să planifice, să coordoneze şi să evalueze activitatea întregului grup; să propună soluţii de îmbunătăţire a activităţii grupului.

Fiecare elev are sarcina de a răspunde pe o foaie următoarelor cerinţe:

(1) Descrie punctul de încărcare (definiţie, componente, dotări necesare)(2) Definiţi rolul şi funcţiile suplimentare îndeplinite ale punctelor de încărcare-descărcare (3) Clasifică punctele de încărcare-descărcare după cel puţin un criteriu şi precizează

care sunt schemele posibile de amplasare a vehiculelor la rampa de încărcare.(4) Precizaţi caracteristicile principale ale punctului de încărcare-descărcare.(5) Precizează cel puţin trei componente ale timpului normat de staţionare a vehiculului

la punctul de încărcare-descărcare.(6) Precizează cel puţin două soluţii de optimizare activităţilor din punctele de încărcare-

descărcare.

Membrii aceluiaşi grup nu pot avea aceeaşi sarcină.Pentru rezolvarea cerinţelor puteţi folosi fişa de documentare 5 sau orice altă

sursă de informaţii (literatură de specialitate, firme de transport, internet etc.).

Fiecare membru va prezenta rezultatele propriei activităţi în faţa celorlalţi colegi de grupă. Aceştia au posibilitatea să pună întrebări lămuritoare în legătură cu cele prezentate sau să facă completări.

În final reuniţi cele şase fişe într-o singură prezentare, prin lipirea lor pe un suport, astfel încât să formeze un cub (tridimensional sau desfăşurat).


72



Tema: Determinarea caracteristicilor punctului

de încărcare

Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate veţi determina o parte din indicatorii caracteristici punctelor de încărcare-descărcare a mărfurilor

1. La un punct de încărcare-descărcare s-au organizat 4 posturi pentru operarea unor autovehicule cu lăţimea de 2,48 m şi lungimea de 13,60 m, amplasate perpendicular pe frontul de încărcare la o distanţă de 1,5 m unul faţă de celălalt.

(a) Determinaţi lungimea frontului de încărcare.

Date iniţiale Formulă de calcul Rezultat

(b) Ce lungime ar avea frontul de încărcare, dacă autovehiculele ar fi amplasate lateral (paralel cu frontul de încărcare) la aceeaşi distanţă?


(c) Plecând de pa uşurinţa manevrării autovehiculelor şi de la raportul dintre cele două lungimi stabiliţi:

- care este modul de amplasament cu manevrarea cea mai uşoară;

- care este modul de amplasament cu cea mai mică lungime a frontului.

2. Ce capacitate de manipulare are un punct de încărcare-descărcare dacă capacitatea maximă a autovehiculelor ce se pot afla simultan la încărcare sau la descărcare este 120t, iar timpul de încărcare sau de descărcare al unei tone de marfă este de 4h?


3. La un depozit este necesară încărcarea în timp 4 ore a 10 t de marfă. Dacă timpul de încărcare pe oră a unui post este de 2t / h, care este numărul necesar de posturi?



Răspuns:

Răspuns:

73

Datele iniţiale şi proprietăţile .............. ale

mărfii

Determinarea mecanismelor de

încărcare în funcţie de .....................

necesară


de transport după criteriul utilizării maximale a

capacităţii de ..................... a mijlocului de transport


de transport după criteriul ..................... de

deplasare

Determinarea definitivă a mecanismelor de încărcare,

ţinând cont de factorii organizaţionali

Se pot utiliza unul, două, trei, dar nu mai multe

mecanisme de încărcare

Determinarea capacităţii organului de lucru, durata

unui ciclu, numărul căuşelor de încărcare



Tema: Alegerea mijloacelor de manipulare

a mărfurilor

Data:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei descoperi principale criterii şi algoritmul de alegere a mijloacelor de mărfurilor pentru o situaţie dată.

În diagrama următoare este prezentat un algoritm de alegere a mijloacelor de manipulare în funcţie de datele iniţiale ale procesului. Din diagramă lipsesc câteva cuvinte cheie pentru criteriile folosite. Citeşte cu atenţie restul diagramei şi completează spaţiile goale cu termenii potriviţi:


74



Tema: Studiu de cazData:


Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei realiza un studiu de caz asupra activităţilor de manipulare a mărfurilor de la o unitate economică din localitatea ta.

Studiu de caz

Îţi propunem următoarea temă de cercetare: „Analiza activităţilor de manipulare a mărfurilor la societatea ....”

Rezultatele cercetării vor fi prezentate în format electronic şi se vor referii la: tipul de marfă operată şi caracteristicile acesteia. drumurile de acces; situaţia suprafeţelor pentru manevrarea mijloacelor de transport care:

existenţa cântarelor, a sistemelor antiincendiare şi de pază; zone de stocare; spaţii interioare de depozitare;

dotarea cu mijloace de manipulare a mărfurilor şi amenajări; caracteristicile punctelor de încărcare-descărcare

modul de amplasare a vehiculelor operate capacitatea orară a unui loc de încărcare; numărul posturilor ce compun punctele de încărcare-descărcare; capacitatea orară a punctului de încărcare-descărcare; ritmul de lucru şi capacitatea fiecărui post; lungimea fronturilor de încărcare descărcare; parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marfă; ritmul mediu al sosirii / expedierii vehiculelor la / de la punctul de încărcare-

descărcare; documentele care se operează sau se utilizează în punctele de încărcare (documente

de însoţire a mărfurilor, documente de transport, documentaţia tehnică a mijloacelor de manipulare, inclusiv instrucţiunile şi fişele de protecţia muncii şi PSI)

punctele tari şi slabe ale activităţilor observate; propuneri ale unor soluţii de îmbunătăţire ale activităţilor observate.

Pentru rezolvarea acestei sarcini cere argumentat şi respectuos acordul, respectiv sprijinul unităţii economice respective, printr-o cerere scrisă. Solicită o recomandare din partea conducerii unităţii şi a profesorului coordonator, care să susţină cererea către agentul economic.

Termen: 2 săptămâni de la data primirii temei


75


76

Soluţionarea activităţilorSoluţionarea activităţilor

Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare.

Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă nu găseşte soluţiile corecte:

Rugaţi elevul să repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de exemplu solicitându-l să citească instrucţiuni mai detaliate.

Dacă a doua încercare a elevului eşuează; direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor.

În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită; rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea.

În cazul în care acea activitate este o reuşită, elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat.

Activitatea 11 – d; 2 – c; 3 – b; 4 – e; 5 – a.

Fişa de documentare 1

Activitatea 2

Criteriu Categorie1, 2

starea fizică şi modul de prezentare la

transport

mărfuri solide cu bucata fără ambalaj3, 4 mărfuri solide cu bucata cu ambalaj individual5, 6 mărfuri solide cu bucata cu ambalaj comun7, 8 mărfuri solide în vrac9, 10 mărfuri lichide în ambalaj cu capacitate redusă11, 12 mărfuri lichide vărsate13 mărfuri gazoase14, 15 condiţii de transport,

depozitare şi conservare

mărfuri perisabile16, 17 mărfuri periculoase18, 19 mărfuri agabaritice


77

Fişa de documentare 2

Activitatea 31. 1 – b; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – c2. B

3. – capacitatea portantă a unităţii de încărcătură limitată; deoarece nu pot susţine mase mai mari decât cea indicată, unităţile de încărcare ce poartă acest simbol se vor aşeza (arima) în straturile superioare

– a se feri de căldură; aceste mărfuri nu vor fi stivuite în locuri cu temperaturi ridicate şi nu vor fi supuse timp îndelungat influenţei directe a razelor solare.

– a nu se rostogoli (do not roll)

Activitatea 5I.

Mijloc de grupare Categorie1. slinguri

pachetizare2. chingi3. benzi de balotare4. folii5. palet plan

paletizare6. boxpalet7. transcontainer universal

containerizare8. container produse pulverulente şi sub formă de granule

II. 1– A; 2 – F; 3 – A; 4 – F.III. b. Containerele sunt mijloace de grupare cu un volum inter util de minim 1 m 2 .

d. Transcontainerele sunt containere de mare capacitateIV. a. mai buna identificare a containerelor şi transcontainerelor

b.(1) un cod de proprietar (sau codul BIC)(2) un identificator pentru categoria de echipament(3) un număr serial(4) un sistem pe bază de cifră de validare pentru a verifica exactitatea codului de

proprietar şi a numărului serial;(5) un cod de ţară (opţional)(6) un cod pentru dimensiunile containerului(7) un cod pentru tipul containerului

c. L = 4m, H = 3m


78

V. Denumire: piesă de colţRol: piese de colţ permite:

prinderea cu uşurinţă a transcontainerelor în scopul manipulării lor, în special la transbordarea lor între mijloacele de transport ce aparţin unor moduri diferite;

fixarea transcontainerelor, cu ajutorul unor zăvoare, pe mijloacele de transport; cuplarea transcontainerelor între ele în cazul stivuirii.

VI. 1 – A; 2 – B; 3 – C; 4 – B.

Activitatea 6D DH CA BF G

Activitatea 7


79

Activitatea 8

Activitatea 9E, F, I, H, A, G, C, D, J, B

Activitatea 10 Exemplu de completare utilizând fişa de documentare nr. 4:

Denumire Utilizări Avantaje / dezavantaje

A - cântar (basculă) pod

– măsurarea masei brute a mărfurilor în vrac

– determinarea tarei vehiculului rutier / feroviar.

– Avantaje: măsurare rapidă, posibilităţi de înregistrare şi prelucrare a informaţiilor din timpul cântăririi, tipărirea lor, completarea bonului de cântar, executarea facturii

– Dezavantaje: necesitatea unor amenajări speciale pentru instalare


80

Celelalte mijloace sunt: B – cricuri; C – palane; D – trolii; E – transportor cu bandă; F – transpalet: G – moto şi electrostivuitoare; H – automacara; I – transtainer; J – portainer.

Activitatea 12I. 1 – b; 2 – d; 3 – bII. 1 – F; 2 – A; 3 – F; 4 – FIII. 1 – Transvazarea reprezintă trecerea de pe un mijloc de transport pe altul a

mărfurilor lichide sau pulverulente.3 – Portainerele sunt mijloace pentru manipularea containerele în terminalele navale.4 – Sprederul este utilizat la manipularea containerelor

Activitatea 141. (a)Lf = Xp(B+b) – b = 14,42 m

(b)Lf = Xp(L+a) – a = 58,9 m (c)manevrare uşoară – aşezare laterală (paralelă); lungime redusă a frontului de

încărcare – aşezare cu spatele (perpendiculară)2. Cm = Ct / t = 30 t / h3. Nid = G∙tid / n = 5 posturi

Activitatea 14fizice; productivitatea; încărcare; costului


81

BibliografieBibliografie

T. Sbora, D. Şerban, T. Nistorescu – Sistemul unitar al transporturilor, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984

A. Melnic, M. Iancovici-Wolf, S. Pavelescu, A. Osain – Sisteme de transport, Editura CD

PRESS, Bucureşti, 2007

T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea, C. Straistari – Tehnologia organizării transportului de mărfuri, ciclu de prelegeri, Chişinău, UTM 2007

N. Boteanu – Instalaţii de ridicat şi transportat, note de curs, Craiova, 2007

Monitorul Oficial – Legislaţie în domeniul transporturilor

M. Poenaru, G. Rurac, P. Ormenişan – Exploatarea autovehiculelor, Editura EDP Bucureşti, 1977

D. Ignat – Exploatarea autovehiculelor, Editura Tehnică, 1964

C. Dobrică, R. Damian – Exploatarea comercială auto, Editura Tehnică, Bucureşti 1964

Wikipedia


82

Documents

Operatii Si Echipamente Pentru Manipularea Marfurilor