Organizarea si structura autoritatilor administratiei publice localeCadrul general al organizarii si functionarii administratiei publice locale este descris n sectiunea a 2 - a din capitolul V privind administratia public 111f53b ; din Constitutie. n acest scop, ea a prevazut ca administratia public 111f53b ; din unitatile administrativ-teritoriale (judete, municipii, orase, comune, sate)[footnoteRef:2][1], se ntemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si al deconcentrarii serviciilor publice[footnoteRef:3][2], fara ca aplicarea principiilor enuntate sa aduca vreo atingere caracterului de stat national unitar al Romniei (art. 2 din Legea nr. 215/2001 privind administratia public 111f53b ; locala)[footnoteRef:4][3]. Pe lnga aceste principii, administratia public 111f53b ; se organizeaza si functioneaza si pe principiile eligibilitatii, legalitatii si consultarii cetatenilor n problemele locale de interes deosebit.[footnoteRef:5][4] [2: ] [3: ] [4: ] [5: ]

Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala n orase, comune si municipii sunt: consiliile locale (organe alese) si primarii (organ ales). Prin consacrarea acestor doua categorii de organe, practic legiuitorul constituant a consacrat si dubla natura a comunei si orasului, de colectivitate teritoriala si de unitate administrativ-teritoriala.[footnoteRef:6][5] [6: ]

Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice. Ele au patrimoniu, un buget propriu si hotarasc n tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitnd n conditiile legii autoritatea n limitele administrativ-teritoriale stabilite.Pentru coordonarea activitatii consiliilor locale comunale, orasenesti si municipale n domeniile afectate serviciilor publice de interes judetean, se alege n fiecare judet un consiliu judetean, organ cu dubla natura, de autoritate a autonomiei judetene si de autoritate a administratiei publice locale (art. 122 din Constitutie, art. 101 alin. 1 din Legea nr. 215/2001).[footnoteRef:7][6] Consiliul judetean alege, din rndul membrilor sai, pe presedinte si pe vicepresedinti. [7: ]

Deci, n conceptul de administratie publica locala se cuprind att comuna, orasul si municipiul ct si judetul.Raporturile dintre administratia public 111f53b ; organizata la nivelul judetului si cea organizata la nivel de comuna si oras au la baza principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si eligibilitatii n rezolvarea problemelor ntregului judet (art. 6 din Legea nr. 215/2001). n relatiile dintre autoritatile administratiei publice, organizate la diferite nivele ale unitatilor administrativ-teritoriale, nu exista nici un fel de raporturi de subordonare (art. 6 alin. 2 din Legea nr. 215/2001). Nici autoritatile administratiei publice centrale nu pot interveni n domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva, dect, daca, si, n masura n care obiectivele actiunii nu pot fi realizate de autoritatile administratiei publice locale, datorita dimensiunilor sau efectelor pe care ar urma sa le produca.Pentru reprezentarea pe plan local, pentru conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale n unitatile administrativ teritoriale, Guvernul numeste un prefect n fiecare judet si n municipiul Bucuresti. Institutia prefectului[footnoteRef:8][7] are att o functie politica ct si una administrativa. Prefectul exercita, n conditiile legii, si controlul legalitatii actelor adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale, putnd ataca actele acestora n fata instantei de contencios administrativ, n cazul n care considera necesar. Aceasta pentru ca ntr-un stat de drept, este de neconceput sa se nesocoteasca legea, invocndu-se autonomia locala. Autonomia locala nu poate fi realizata dect n cadrul general si special oferit de statul de drept[footnoteRef:9][8]. Dar, pe de alta parte Legea nr. 215/2001 stabileste si o raspundere administrativa, civila sau penala a prefectului n cazul n care actul administrativ a fost atacat n mod abuziv. [8: ] [9: ]