58
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ SCOALA GIMNAZIALA COMUNA FLORICA 2017 – 2021 REALIZAT DE: DIRECTOR: PREDA IRINA Nr. 1254/8.11.2017 Avizat in Consiliul Profesoral in data de 8.11.2017 Aprobat in Consiliul de Administratie in data de 8.11.2017 1

PDI CN CN€¦  · Web view4 săli de clasă 1 Laborator informatica 1 sală pentru produsele lactate 1 secretariat 1 birou director 1 sală de cancelarie - o clădire. în care

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

PROIECT DE DEZVOLTAREINSTITUŢIONALĂ

SCOALA GIMNAZIALA COMUNA FLORICA

2017 – 2021

REALIZAT DE:

DIRECTOR: PREDA IRINA

Nr. 1254/8.11.2017

Avizat in Consiliul Profesoral in data de 8.11.2017Aprobat in Consiliul de Administratie in data de 8.11.2017

1

CUPRINS1. COMPONENTA SITUAȚIONALĂ

1.1. Argument1.2. Context legislativ

2. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN2.1. Context european2.2. Context național2.3. Context local

2.3.1. Localizare geografică2.3.2. Situația demografică a orașului2.3.3. Situația economică2.3.4. Situația socio-culturală2.3.5. Situația familiilor elevilor și atitudinea acestora față de școală2.3.6. Relația școală-comunitate

3. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN3.1. Repere generale ale unității școlare3.2. Scurt istoric al unității școlare3.3. Profilul actual al școlii3.4. Informații privind managementul școlii. Calitatea managementului și stilul de

conducere3.5. Informații privind școlarizarea și frecvența elevilor3.6. Rezultate la examenul de bacalaureat3.7. Execuția bugetară3.8. Resurse curriculare3.9. Resurse umane3.10. Resurse materiale3.11. Inserția absolvenților3.12. Ambianța și comunicarea în școală3.13. Educația incluzivă3.14. Cultura organizațională

4. ANALIZA SWOT5. ANALIZA PESTE6. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ

DEZVOLTAREA7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

7.1. Prognoza7.2. Viziunea școlii7.3. Misiunea7.4. Ținte și opțiuni strategice7.5. Rezultate așteptate7.6. Planuri operaționale7.7. Indicatori de performanță7.8. Mecanisme și instrumente de monitorizare și evaluare

pag. 2

1. COMPONENTA SITUAŢIONALĂ

1.1. ARGUMENT

Integrarea României în Uniunea Europeană a generat noi oportunităţi, dar, în acelaşi timp, şi alte cerinţe în domeniul educaţiei şi formării continue. Educaţia şcolară a devenit în mod evident şi prin opţiunile politice o prioritate absolută, deoarece România trebuie să fie un partener credibil şi valabil în domeniul educaţiei şi formării profesionale la nivel european. Decalajele existente faţă de alte state din U.E. pot dispărea rapid printr-o abordare realistă a fenomenului educaţional nu numai la nivel naţional, dar şi la nivel local în fiecare unitate școlară.

Ne bazăm în demersul nostru de concepere al unui P.D.I. , pe documentele U.E. în domeniu, pe Programul de Guvernare – Politica în domeniul Educaţiei, pe Planul managerial al I.S.J Buzau, precum şi pe evaluările proprii în ceea ce priveşte situaţia în care se găseşte școala noastră.

Avem de a face cu un nou tip de elevi care necesită un alt tip de abordare. Apetenţa pentru studiu nu mai poate fi dictată sau prescrisă; ea poate emana numai de la convingeri proprii şi prin motivaţii situaţionale. Perspectiva propriei deveniri constituie resortul de bază al oricărei activităţi cognitive.

P.D.I.-ul de faţă este elaborat pentru asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ, în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţământului românesc în UE. Punctele de plecare şi de referinţă ale oricărui P.D.I. sunt acelea că învăţământul trebuie să joace un rol fundamental în consacrarea unei economii globale (global economy), a unei societăţi globale a cunoaşterii (knowledge society) şi a unei societăţi a învăţării pe tot parcursul vieţii (lifelong learning society).

În mod deosebit, învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning) trebuie abordată ca o necesitate obiectivă, absolută impusă de apariţia unei economii bazate pe cunoaștere. Specializarea extremă şi perfecţionarea continuă devin un factor determinant în crearea bunăstării bazate pe tehnologii performante. Dezvoltarea durabilă şi progresul general al omenirii pot fi susţinute numai de un sistem de educaţie performant şi flexibil. Progresul înseamnă schimbare, iar cel mai important factor de schimbare este capacitatea de a inova, dar şi disponibilitatea de a coopera. Şcoala poate îndeplini această misiune dacă elevul care parcurge învăţământul obligatoriu învaţă pentru a răspunde următoarelor tipuri de finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trai decent şi sigur în societate şi orice tip de comunitate.

Planul de dezvoltare instituţională al Școlii Gimnaziale Florica este elaborat şi fundamentat în strânsă concordanţă cu mediul şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, ţinându-se cont de factorii care influenţează eficienţa activităţii educaţionale:Scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalităţii;Schimbările educaţionale şi manageriale generate de reformele educaţionale;Politica managerială a școlii şi a comunităţii locale.

1.2. CONTEXT LEGISLATIV

Acest Proiect de dezvoltare instituțională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative: - Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul MENCS Nr.5079/2016, MO Nr.720/19.09.2016

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, cu modificările și completările ulterioare;

pag. 3

- Metodologii şi Regulamente privind descentralizarea financiară şi administrativă, publicate în Monitorul Oficial;

- Planul managerial pentru anul şcolar 2016-2017 al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzau;

- O.M. nr. 3310/ 1998, privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Inspectoratelor şcolare;

- Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei Naționale;

- Raportul I.S.J. Buzau, privind starea învăţământului în judeţul în anul şcolar 2016/2017; - HG 1534/2008 Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;

- HG 21/2007 Standarde de acreditare pentru autorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar; Standarde de autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

-Ordinul nr.3597/18.06.2014 privind evaluarea personalului didactic ;

- ORDIN nr.5132/10.09.2009 Reglementari privind activitatea educativa şcolară şi extraşcolară;

- Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de Evaluare Nationala – 2018;

- Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, anexă la Ordinul Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5561/07.10.2011 cu modificările și completările ulterioare;

- Metodologia de acreditare și evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă și a programelor de formare oferite de aceștia anexă la Ordinul Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5564/07.10.2011;

- Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

2.1. Context european

Reforma curriculară – a programei școlare și, deci, a întregii viziuni asupra sistemului de învăţământ – a constituit unul dintre cele mai controversate procese de schimbare care s-au produs în învăţământul românesc după decembrie 1989. Considerată de unii ca fiind cea mai importantă „comutare de paradigmă“ educaţională din ultimii o sută de ani, contestată de alţii, schimbarea din domeniul curriculumului va stârni probabil încă multă vreme polemici și pasiuni.

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspectiva cerinţelor societăţii și economiei bazate pe cunoaștere. Astfel, contextul european actual oferă o serie de documente de referinţă, cu rol important în regândirea, reorganizarea și armonizarea sistemelor de învăţământ, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei și a mobilităţii profesionale și de studiu.

Documentele europene cu impact și implicaţii semnificative asupra schimbărilor introduse în sistemul de învăţământ românesc sunt Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii pag. 4

Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi și Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF). Acestea au rol de repere decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformare a învăţământului preuniversitar din România și pentru faptul că sunt direct asociate cu strategia educaţiei permanente.

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoștinţe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarităţii obligatorii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale și vizează atât domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau competenţele în matematică, știinţe și tehnologie), precum și aspecte inter- și trans- disciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curicuare.

2.2. Context naţional

Premisa politicii Ministerului Educaţiei Nationale, privind descentralizarea este consistentă. Diagnoza este structurata pe zone critice, care devin si principalele domenii în care va actiona strategia de descentralizare. Aceste domenii sunt:

a) Curriculum: Curriculum la decizia şcolii (CDŞ), redus ca pondere faţă de nevoile și interesele comunităţii

locale. Alocarea centralizată a resurselor pentru manualele şcolare, ceea ce duce, în unele cazuri, la

primatul preţului în faţa calităţii.

b) Evaluarea si certificarea: Certificarea pregătirii profesionale realizată, în unele cazuri, de persoane nepregătite în acest

sens.

c) Reţeaua şcolară şi fluxurile de elevi: Reţeaua şcolară este fundamentată pe structura existentă de multă vreme (filiere, profiluri,

specializări şi norme didactice). Consilierea şi orientarea nu au efectele scontate, iar deciziile se iau adesea, la nivel central și

judeţean, fără consultarea părților interesate de la nivel local. Rolul minor, în stabilirea reţelei şcolare, al autorităţilor publice locale.

d) Conducere şi administrare: Necorelarea finanţării şcolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunităţii. Administrarea curentă a patrimoniului și a fondurilor şcolii în afara acesteia, la nivelul consiliilor

locale. Comunitatea este subreprezentată în consiliile de administraţie (CA) ale unităţilor școlare. Directorul este numit exclusiv pe filiera ierarhică - de către I.S.J. sau M.E.N. Se încalcă separarea funcțiilor "deliberativă" şi "executivă", prin faptul că directorul şcolii este şi

presedintele CA.

e) Resursele umane: Comunitatea locală şi chiar directorul şcolii sunt lipsiţi de multe ori de autoritatea decizională în

privinţa personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul ISJ şi al Ministerului. Cadrul legislativ restrictiv privind salarizarea şi normarea personalului didactic. Centralizarea formării și dezvoltarii profesionale a personalului şi necorelarea ei cu nevoile şi

interesele beneficiarilor.

pag. 5

f) Politicile de finanţare: Imposibilitatea finanţării coerente, pe bază de formule şi standarde, din cauza constrângerilor

legislative. Circuitul încă greoi de finanţare a unităţilor şcolare. Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia în considerare criteriile de calitate şi de

performanţă educaţională. Sistemul de culegere, prelucrare şi transmitere a datelor nu este suficient de credibil şi de eficient

pentru a oferi o baza obiectivă procesului decizional.În afara domeniilor menţionate, orice proces de descentralizare mai afectează, cu siguranţă şi alte

domenii ale educaţiei şi ale vieţii şcolare cum ar fi: Sistemele de management al calitaţii (inspecţie, control şi asigurare a calitaţii). Alegerea metodologiei didactice şi a auxiliarelor curriculare - inclusiv TIC. Fluxurile de elevi - mai ales modul de trecere de la un ciclu şcolar la altul şi de transfer de la o

unitate şcolară la alta. Inspecţia şcolară - sub diferitele ei tipuri şi forme.

Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate în vedere în momentul elaborarii Strategiei de descentralizare a învatamântului preuniversitar. Pornind de la situaţia existentă, aceasta îşi propune obţinerea unor rezultate si efecte durabile la nivelul sistemului şcolar:

Eficientizarea activităţii şi creşterea performanţelor. Democratizarea sistemului educaţional. Transparenţa decizională. Creşterea calităţii şi relevanţei ofertei educaţionale. Stimularea inovației, a responsabilităţii profesionale şi a răspunderii publice.

2.3. Contextul local

2.3.1. Localizarea geografică: Comuna Florica se află în sudul județului, în câmpia Bărăganul Călmățuiului și este străbătută de șoseaua județeană DJ203C, care o leagă către vest de Mihăilești (DN2) și spre est de Pogoanele (DN2C). Într-o lucrare a lui Lazăr Băciuiu, așezarea sa la limita între Bărăganul Călmățuiului și Câmpia Gherghiței se arată că cea din urmă „ocupă partea de vest a județului Buzău, spre județul Prahova, iar Câmpia Bărăganului de Mijloc ocupă interfluviul dintre Călmățui și Ialomița. Partea din dreapta Călmățuiului este ocupată de o fâșie lată de nisipuri de la Smeeni și Florica până la Pogoanele și Padina”.

2.3.2. Situația demografică a comunei

Nivelul de dezvoltare economică al unei comunităţi are un impact direct asupra principalelor fenomene demografice, influenţând structura şi dinamica populaţiei, care, la rândul ei, influenţează desfăşurarea activităţilor economice și mediul școlar. În ultimul deceniu, tendinţa de reducere a populaţiei este vizibilă, iar această tendinţă de scădere se datorează în principal următorilor factori:

→ scăderii ratei natalităţii în raport cu rata mortalităţii;→ migrării forţei de muncă spre zona urbana , ca urmare a distantei mari fata de oras→ tendinţei accentuate de imigrare spre tarile UE

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florica se ridică la 1.597 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.631 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,87%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,62%). Pentru 2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

pag. 6

2.3.3. Situația economicăLa nivelul comunei exista mai multe societati si agentii comerciale, care ofera locuri de muncă satenilor, desi mulți dintre ei practica agricultura și cresterea animalelor.

2.3.4. Situația socio-culturală

Comuna Florica are o populaţie cu un nivel de cultură mediu, cu tendinţă de creştere în perioada actuală.

Unitatea şcolară a fost şi este implicată în activităţi sociale şi culturale cu parteneri precum: Biserica Parohiala cu hramul „Sfanta Cuvioasa Parascheva”, cu Postul de Politie si cu Dispensarul local. De asemenea, anual se reinnoieste un contract de sponsorizare cu SC. AGRO NICOLESCU S.R.L.

2.3.5. Situația familiilor elevilor și atitudinea acestora față de școală

Familiile elevilor ce frecventează cursurile scolii noastre sunt din punct de vedere material de nivel mediu și scăzut. Specificul profesional al părinţilor este evidenţiat de faptul că o parte dintre ei sunt angrenati în muncile agricole, marea majoritate a mamelor sunt casnice, iar tații agricultori, foarte puțini sunt angajati cu forme legale si plecaţi în străinătate.

Atitudinea familiilor elevilor scolii faţă de şcoală este în general pozitivă. S-a realizat un autentic parteneriat părinţi – şcoală, favorabil unei pregătiri de calitate.

Solicitările părinţilor au fost axate pe creşterea calităţii condiţiilor de lucru ale elevilor şi pe cele de securitate pe care le oferă şcoala. În mare parte ele au fost soluţionate de şcoală şi comunitate.

2.3.6. Relația școală-comunitate

Date fiind responsabilităţile specifice pe care unităţile şcolare şi respectiv autorităţile locale sunt chemate să şi le asume în cadrul unei comunităţi, tipul şi caracterul relaţiilor dintre ele pot avea un impact semnificativ atât asupra parteneriatului educaţional, cât şi asupra rezolvării multiplelor probleme cu care comunitatea se confruntă.

Resursele educaţionale se regăsesc, în mod firesc, la nivelul şcolii şi constau, în principal, în cursurile desfăşurate, dar şi în activităţile extracurriculare. Nu există conflicte între Şcoală şi comunitate, dimpotrivă se constată o bună colaborare între şcoală şi reprezentanţii Primăriei şi Consiliului Local, între şcoală şi Biserică.

pag. 7

3. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

3.1. Repere generale despre unitate:

Repere generale despre unitate:

Unitatea şcolară: Scoala Gimanziala Comuna FloricaContact: Str. Principala, Nr.197Tel/fax:0238/582755E-mail: [email protected] Tipul instituţiei: școala gimnazialaForme de învăţământ: zi ; Forme de finanţare: buget stat, buget local,Limba de predare: limba română; Tipul de predare: normală;

3.2. Scurt istoric al unităţii şcolare: Şcoala Gimnazială Florica a luat ființă în anul 1895 şi se află în localitatea cu acelaşi nume, care

este situată în partea de S-E a judeţului, la 40 de kilometri de Buzău, într-o zonă de câmpie.

În prezent şcoala funcționează în 2 corpuri de clădire si o structura arondata(G.P.N).

Şcoala şi grădinița sunt autorizate din punct de vedere sanitar.

Unitatea funcţionează într-un singur schimb.

I.2.b) Elevii Provin din medii sociale diverse, cu o stare materială diferită mai bună sau mai slabă şi

capacităţi intelectuale diferite.

Toți elevii sunt de naţionalitate română.

Beneficiază de pregătire de specialitate suplimentară în vederea unei comportări cât mai bune

la examenele de Evaluare Naţională , la concursurile şi olimpiadele şcolare.

I.2.c) Corpul Profesoral:

Format în majoritate din cadre didactice titulare , dornice de afirmare şi performanţă

Cadre didactice calificate în proporţie de 100%

Cadrele didactice manifestă dorinţă de formare continuă şi perfecţionare şi sunt deschise spre

noutăţile reformei din domeniul învăţământului.

Cadrele didactice aplică noul curriculum .

Cadrele didactice urmăresc modernizarea actului de predare – învăţare prin orientarea lui spre

capacităţi şi atitudini, utilizând strategii participative.

I.2.d) Baza materială:Este compusă din:- corpul de clădire 1, care a fost reabilitat şi modernizat, prin fonduri de investiții suplimentate de

comunitatea locală, pe o perioadă de câţiva ani:

2 săli de clasă

1 sală de sport

pag. 8

1 sala de lectura

1 sală de materiale

Biblioteca

- clădirea nouă, cu etaj-ce a fost dată în folosință începând cu 1 septembrie 2013:

4 săli de clasă

1 Laborator informatica

1 sală pentru produsele lactate

1 secretariat

1 birou director

1 sală de cancelarie

- o clădire în care funcționează Grădinița cu Program Normal(G.P.N.-structura arondată), dată în

folosință în anul 2009:

2 săli de clasă

1 cancelarie

1 sala materiale

- mobilier modern în proporţie de 90%

În contextul asumării finalităţilor care propun formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra propriei cariere, să contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectuală şi profesională, să se integreze activ în viaţa socială, s-a impus necesitatea gândirii unui nou mod de abordare a curriculumului, pornind de la elementele specifice politicii curriculare şi terminând cu cele legate de implementare şi evaluare. Dimensiunile noutăţii avute în vedere în proiectarea curriculară la nivelul şcolii sunt:

Prioritatea acordată procesului de învăţare şi intereselor elevului; Diversificarea graduală a ofertei curriculare conform profilului şi specializării şi

multiplicarea posibilităţilor elevului de a alege; Conceperea şcolii ca furnizor de servicii educaţionale în cadrul căreia elevul să fie

permanent şi direct implicat în construirea propriului traseu de învăţare; Creşterea responsabilităţii şcolii faţă de beneficiarii educaţiei, faţă de societatea civilă şi

diversificarea implicării acesteia în viaţa comunităţii locale.

3.4. Informații privind managementul școlar. Calitatea managerială și stilul de conducere

În anii şcolari precedenți, conducerea şcolii a considerat ca fiind prioritară asigurarea eficienţei manageriale, acţionând, în acest sens, în mai multe direcţii: menţinerea climatului optim de muncă, prin dezvoltarea responsabilităţii profesionale şi manageriale; proiectarea activităţilor la nivelul şcolii, al comisiilor, al colectivelor de catedră, al cadrelor didactice, respectând Curriculum-ul Naţional, structura anului şcolar şi noul model de proiectare didactică; constituirea şi actualizarea permanentă a bazei de date informatizate privind încadrarea şi formarea continuă a cadrelor didactice, legislaţia, evidenţa şi mişcarea elevilor, informarea şi documentarea cadrelor didactice, manuale şcolare, fondul de carte, materiale şi mijloace didactice, audio/ video/ informatice ş. a.; evaluarea personalului didactic conform fişei de evaluare elaborate de MEN, în corelare cu fişa individuală a postului şi cu prevederile Contractului colectiv de muncă unic la nivel de învăţământ; asigurarea unui feed-back permanent între echipa managerială, Consiliul de administraţie, Consiliul profesoral şi Comitetul de părinţi. pag. 9

O altă prioritate a reprezentat-o asigurarea resurselor materiale necesare asigurării climatului optim de funcţionare a şcolii prin: asigurarea condiţiilor pentru funcţionarea şcolii privind instalaţiile sanitare, electrice şi de încălzire; asigurarea funcţionalităţii tuturor spaţiilor destinate procesului de învăţământ; gestionarea, îmbunătăţirea şi utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale existente.

În contextul unei societăţi moderne în permanentă schimbare, actuala echipă managerială a Școlii Gimnaziale Florica se defineşte prin calităţi şi abilităţi precum: gândire logică, capacitate de conceptualizare, capacitate de diagnoză, capacitate de decizie, obiectivitate în perceperea şi judecarea altora, adaptabilitate, centrarea pe dezvoltarea celorlalţi, spirit colegial, capacitatea de a asculta şi de a lua în considerare şi alte păreri decât cele proprii, comunicare facilă, încurajarea creativităţii, atitudini pozitive, atribuţii delegate într-o pondere considerabilă. Directorul şi coordonatorul proiectelor educative sunt absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior universitar de prestigiu, aducând cu sine în managementul implementat la nivelul instituţiei, rigoare şi viziune academică.

Echipa managerială a scolii promovează un stil de conducere democratic și colaborativ. În funcţie de situaţie, acordă prioritate uneia dintre următoarele variabile: cerinţele sarcinii, nevoile grupului, nevoile indivizilor. Membrii echipei manageriale pornesc de la premisa că obţinerea performanţelor depinde de modul în care un manager reuşeşte să influenţeze comportamentul celorlalţi membri ai corpului didactic şi nedidactic. De aceea pune un accent deosebit pe motivarea şi coordonarea acestora.

3.5. Informații privind școlarizarea și frecvența elevilor

Criteriul de comparare

An şcolar 2016 - 2017

Nr. elevi înscriși 99Retrași/plecați 1/2Repetenți 2Exmatriculați 0Nr. absențe motivate 301 Nr. absențe nemotivate 358Nr. absențe total 659

Preocuparea noastră, în ceea ce priveşte frecvenţa elevilor este reală pentru că, în concepţia noastră, absenteismul nejustificat este datorat neimplicării parinților si a lipsei de interes a elevilor pentru școală. 3.6. Rezultate la examenul de Evaluare Nationala:

La examenul de Evaluare Nationala din sesiunea iunie 2017, s-au înscris 12 candidaţi, din care au promovat candidaţi, procentul de promovare fiind de 85 %.

PROBA Limba si literatura română - 12 înscrişi , 9 reuşiţi ,.

Matematică -12 înscrişi , 9 reuşiţi .

Situaţia statistică a examenului de Evaluare nationala pag. 10

Sesiunea iunie 2017

Admişi cu medii între: 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

1 3 4 1Total admişi 1 3 4 1

3.7. Resurse curriculare Unitatea de invatamant şcolarizează elevi:

Nivelul de învăţământ: prescolar, primar si gimnazial Exemple de opţionale care s-au bucurat de interes deosebit în rândurile elevilor:

„ Lumea povestilor ” ,” Educatie pentru sanatate”- la clasele primare,TIC si „Sinteze matematice” la clasele gimnaziale.

3.9. Resurse umane

Corpul didactic şi nedidactic este format dintr-un număr de 20 persoane din care: personal didactic 16, după cum urmează :

- titulari : 6- suplinitori: 10 După gradele didactice se împart astfel : - grad didactic I - cadre didactice: 2- grad didactic II - cadre didactice: 3- Definitivat - cadre didactice:8- Debutant - cadru didactic : 3- Personal didactic auxiliar:- 1 –secretar si bibliotecar - 1 - administrator financiar personal nedidactic: 2 ingrijitori

Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic îndeplineşte condiţiile de studiu, pregătire şi vechime prevăzute în statutul personalului didactic şi Legea educației naționale.

3.10. Resurse materiale

Baza materială - prezentare generală

Spaţiul de învăţământ aferent scolii cuprinde: 8 săli de clase 1 laborator informatică 1 bibliotecă, 1 sala de lectura 2 cancelarii 1 sala de sport 1 teren de sport.

In săli de clasă sunt amenajate materiale de limba şi literatura română, matematică, ştiinţe sociale, religie. Laboratorul de informatică este dotat cu 6 calculatoare si un videoproiector.

1

3.1. Ambianța și comunicarea în școală

pag. 11

În şcoală există o ambianţă propice desfăşurării unei eficiente activităţi instructiv-educative, pe de o parte datorită calităţii optime a bazei materiale, în al doilea rând generată de existenţa unui corp profesoral recunoscut prin profesionalismul său. Există o atmosferă de înţelegere şi respect reciproc atât între membrii conducerii, personal didactic, între membrii corpului profesoral, cât şi între aceştia şi personalul didactic, nedidactic şi întreţinere, elevi şi părinţi. Stările conflictuale sunt preîntâmpinate, iar conflictele latente sau, uneori manifeste, sunt mediate, soluţionate într-un mod pozitiv.

În general, comunicarea este funcţională, atât pe verticală (ascendent – descendent), cât şi pe orizontală.

Se realizează între: Director – personal didactic şi nedidactic; Director – elevi (prin profesori şi diriginţi sau direct); Director – părinţi (prin profesori şi diriginţi sau direct).Directorul comunică mesajul oral sau scris. Uneori nu se întoarce decât parţial informaţia

dinspre profesori, elevi şi părinţi spre director, pentru confirmarea receptării mesajului. Receptorul nu oferă, deci, întodeauna, managerului (emiţător) feed-backul necesar.

Toate formele comunicării se derulează în mod formal, dar şi informal.Comunicarea decurge în limitele normalului şi al decenţei.Comunicarea cu părinţii se realizează prin şedinţele adunărilor generale ale părinţilor claselor şi

ale Consiliului Reprezentativ al Părinţilor (o dată pe an are loc întâlnirea părinţilor cu directorul; de mai multe ori întâlnirea diriginţilor cu părinţii elevilor claselor).

Comunicarea directorului scolii cu reprezentanţii comunităţii locale este optimă şi se realizează în ambele sensuri.

3.14. Cultura organizațională

Cultura organizaţională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt: egalitarism, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşament faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, entuziasm, dorinţa de afirmare. Se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, intelectualism, rutină, conservatorism şi automulţumire, dar sunt izolate şi potenţează prin afirmarea lor pe cele de dinainte.

Consiliul de administraţie a elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor cât şi a cadrelor didactice.

In ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare pot spune că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi sprijin reciproc.

Directorul trebuie să fie un exemplu de profesionalism şi competență, să ofere o largă autonomie profesorilor, să facă aprecieri obiective şi bine argumentate la adresa acestora, să îi sprijine în toate demersurile şi să evite un control strict birocratic.

Într-o prezentare succintă, valorile şi aspiraţiile care ne stimulează şi ne caracterizează sunt următoarele:

Dezvoltarea unor structuri atitudinale asertive, pozitive; Asigurarea coerenţei şi forţei interne a sistemului prin reducerea sau evitarea disonanţei; Stimularea progresivă a resurselor creative prin încurajarea opţiunilor alternative de

căutare, cercetare, implicare, perfecţionare şi autodepăşire; Promovarea umanismului, a dăruirii, a egalităţii şanselor, a toleranţei şi respectului

reciproc; Promovarea modelului „a învăţa cum să înveţi” pentru a şti cum să te integrezi, să te

perfecţionezi şi să te realizezi;

pag. 12

Valori ce vizează ţările şi lumea precum: patriotism, conştiinţa neamului, integrarea europeană, fraternitatea umană, respect pentru cultură etc.;

Abordarea ştiinţifică a realităţii, discernământul, căutarea adevărului, reflecţia etc.Şcoala noastră pune în centrul atenţiei elevul (beneficiarul ofertei educaţionale), crezând în

următoarele valori educaționale:îmbunătăţirea continuă a performanţelor elevilor şi a încrederii în sine, prin recunoaşterea şi încurajarea oricăror acumulări pozitive;aspiraţiile elevilor nu trebuie îngrădite, iar profesorii trebuie să fie facilitatori sau mentori, nu doar manageri, supervizori sau instructori;respectarea intereselor şi opţiunilor elevilor printr-un curriculum variat, deschis preocupărilor lui, dar și nevoilor comunităţii locale;pregătirea adolescentului pentru educaţie permanentă, autoformare continuă, schimbare.

În ceea ce privește cultura organizațională a elevilor, elevii sunt învățați și îndrumați să respecte reguli de comportare civilizată, de comunicare, de respect reciproc, să manifeste grijă și protecție față de colegi. Relația dintre cadre didactice și elevi se bazează pe respect și încredere. Fiind la vârsta la care au nevoie de exemple, profesorii școlii se străduiesc să fie modele demne de urmat în viață. Elevii și părinții sunt dornici de a obține rezultate foarte bune, de finalizarea școlii cu obținerea examenului de Evaluare Nationala. Elevii sunt stimulați pentru a-și pune în valoare personalitatea și creativitatea, potențialul lor fizic, psihic, emoțional și spiritual, în drumul devenirii lor.

4. ANALIZA SWOT

Pentru realizarea strategiei de dezvoltare instituțională s-a pornit în analiza nevoilor de la o analiză SWOT a fiecărui domeniu:

DOMENIUL MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

PUNCTE TARI:

- existența Planului de dezvoltare instituțională și a Planului managerial;- legalitatea încadrării și politica de personal;- se practică managementul participativ, delegarea de sarcini;- echipa managerială este deschisă spre colaborare, lucru în echipă;- existența unor structuri submanageriale (comisii metodice și comisii de lucru);- relații bune ale managerului cu participanții la actul educațional;- interes pentru amenajarea spațiilor din dotare corespunzătoare cerințelor moderne;- buna colaborare a echipei manageriale cu beneficiarii indirecți și comunitatea locală.

PUNCTE SLABE:

- depășirea timpului de lucru al managerilor, prin încercarea de rezolvare a sarcinilor ce țin de managementul inferior;- lipsa experienței în managementul educațional;- asumarea sarcinilor șefilor de compartimente sau comisii, în situația în care aceștia nu își asumă responsabilitățile sau nu rezolvă sarcinile ce le revin.

OPORTUNITĂȚI:- posibilitatea îmbunătățirii competențelor manageriale prin participarea la cursuri de formare sau prin schimb de bune practici;- disponibilitatea partenerilor de a se implica în derularea managementului școlii.

AMENINȚĂRI:- Imposibilitatea realizării planului de investiții și reparații și a achitării utilităților, în condițiile unui buget alocat necorespunzător;- legislație stufoasă cu riscul supraîncărcării agendei de lucru a echipei manageriale.

pag. 13

DOMENIUL CURRICULUM

PUNCTE TARI:

- pentru fiecare nivel de şcolarizare şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare auxiliare curriculare, culegeri de probleme);- număr mare de cadre didactice care auexperienţă în proiectarea de programe deopţional din CDŞ;- interes crescut pentru valorificareametodelor moderne de predare-învăţare,pentru schimb de experienţă prininterasistenţă şi lecţii demonstrative cucaracter interdisciplinar;- rezultate bune obținute de elevi la concursurile și olimpiadele școlare și la nivelul examenului de Evaluare Nationala- scheme orare realizate eficient de Comisia de Curriculum.

PUNCTE SLABE:

- opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei;- concentrarea activităților pe conținuturi și nu pe nevoile de formare ale elevilor;- utilizarea redusă a laboratorului de informatica de către cadrele didactice;- rezistenţa la schimbare (reală sau invizibilă) în condiţiile avalanşei de informaţii, reglementări şi revizuiri ale politicilor educaţionale privind descentralizarea curriculară;- recurgerea, în mod sporadic, la metode didactice învechite, la tehnici de predare care solicită memorarea şi favorizează reproducerea mecanică a conţinuturilor (îngrădirea creativităţiişi a gândirii critice);

OPORTUNITĂȚI:- existenţa unei diversităţi de manuale alternative, auxiliare didactice şi ghiduri profesionale la care cadrele didactice au acces fără eforturi;- existenţa unui cadru legislativ care stimulează colaborarea şcolii cu părinţii şi comunitatea locală în vederea analizei complexe a nevoilor/intereselor atât de diverse ale elevului şi ale zonei;- colaborarea cu alte şcoli şi instituţii apropiate ei în vederea optimizării aplicării curriculumului şi a extinderii experienţei elevilor în domenii extracurriculare;- definitivarea şi aprobarea de către minister a programelor pentru anumite tipuri de opţional.

AMENINȚĂRI:

- nu toţi elevii au posibilitatea să-şi procure auxiliare şcolare;- efect psihologic negativ în rândul elevilor (introducerea, în conştiinţa elevului, a sentimentului propriei neputinţe intelectuale); scăderea şanselor de a-şi dezvolta stima de sine, în urma unor eşecuri profesionale repetate;- neatingerea standardelor educaţionale.

DOMENIUL RESURSE UMANE

PUNCTE TARI:

- personal didactic calificat în proporţie de 100 %;- ponderea cadrelor didactice titulare cu grade didactice I și II este mare.- relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-părinţi, profesori-profesori etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ;- există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice, precum şi o bună coordonare a acestora;- ameliorarea relaţiei profesor-elev prin

PUNCTE SLABE:

- slabă motivare datorită salariilor mici;- slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe;- conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice;- conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului etc.;- slaba implicare a părinților în problemele școlii;

pag. 14

intermediul Consiliului Elevilor - implicarea elevilor și a profesorilor în diverse programe de parteneriat școlar;

OPORTUNITĂȚI:

- întâlnirile frecvente de câte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile);- descentralizarea politicii de personal din sistemul educaţional;- ecoul social pozitiv al şcolii de-a lungul a zeci de ani de activitate cu rezultate de calitate.

AMENINȚĂRI:- scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.);- criza de timp a părinţilor sau chiar lipsa acestora de lângă copii datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor.- scăderea populaţiei şcolare; - fluctuaţiile anuale de personal didactic suplinitor;- migrarea părinților spre străinătate și lăsarea copiilor în grija unor persoane fără autoritate.

DOMENIUL RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

PUNCTE TARI:

- starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare;- existenţa laboratorului funcţional pentru anumite discipline: informatică, limba română- sala de lectura şi a terenului de sport;- existența unui sistem supraveghere video;- acces la informatie prin extinderea retelei la internet.

PUNCTE SLABE:

- preocupări modeste din partea majorităţii profesorilor pentru atragerea de surse financiare;- materialul didactic este insuficient şi depăşit;- fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru modernizarea tuturor spaţiilor şcolare;- lipsa unei săli multimedia

OPORTUNITĂȚI:

- descentralizare şi autonomie instituţională;- parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), firme;- posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii;- participarea la programe si proiecte judetene

AMENINȚĂRI:- administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente;- degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii;- slaba conştiinţă morală a elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare;- ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente.

DOMENIUL DEZVOLTĂRII RELAȚIILOR COMUNITARE

PUNCTE TARI:

- buna comunicare cu instituțiile locale (primărie, biserică, poliție);- realizarea de parteneriate cu alte scoli din judet;

PUNCTE SLABE:

- lipsa unui parteneriat real școală-familie;- carenţe de percepţie asupra multiculturalităţii şi a diversităţii etnice;

pag. 15

- structura activă/dinamică a unor membri ai Comitetelor de Părinţi pe şcoală şi pe clase;- colaborarea şcolii cu sponsori din zona

-absenţa educaţiei pentru colaborare şi aspiritului civic.

OPORTUNITĂȚI:- atragerea de noi parteneri și menținerea parteneriatelor aflate în desfășurare;- disponibilitatea unor instituții de a veni în sprijinul școlii;- sprijinul comunităţii în obţinerea facilităţilor deprocurare a echipamentelor (donaţii şi sponsorizări pentru ameliorarea bazei material etc.);lobby din partea părinţilor şi a foştilor absolvenţi privind calitatea educaţiei oferită de unitatea noastră şcolară.

AMENINȚĂRI:

- carenţe atitudinale şi comportamentale ale părinţilor faţă de şcoală, de copii, de muncă;plecarea unui număr tot mai mare de părinţi în străinătate la muncă;probleme severe cu care se confruntă unele familii, inclusiv marginalizarea sau automarginalizarea unor familii defavorizate;- instabilitate la nivel social și economic a instituțiilor potential partenere.

GRUPURI DE INTERES

M E N SE AȘTEAPTĂ: - să se respecte politica școlară;- școala să fie mai bine susținută de societate

ISJ URMĂREȘTE: - parcugerea programei școlare;- utilizarea resurselor educaționale;- obținerea de rezultate bune și încadrarea în viața publică și privată

ELEVII DORESC: - sprijin și îndrumare în dezvoltarea personală;- consiliere în problemele de învățare, reușită în viață;- implicarea mai activă a școlii în orientarea lor școlară și profesională;- creșterea încrederii în sine;- obținerea de rezultate

PĂRINȚII URMĂRESC: - buna pregătire a copiilor;- asigurarea reușitei în continuarea studiilor;- pregătirea copiilor pentru viață;- sprijin în educarea copiilor;- siguranța fizică și spirituală a copiilor

COMUNITATEA: - primăria așteaptă formarea de buni cetățeni;- poliția urmărește existența unui comportament civilizat;- societatea așteaptă implicarea în acțiuni caritabile și de voluntariat

NEVOI IDENTIFICATE:

MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE

INSTITUȚIONALĂ

- îmbunătățirea calității educației;- formarea în domeniul managementului

CURRICULUM ȘI EVALUARE - îmbunătățirea actului educațional prin centrarea activității pe elev;- dezvoltarea activității interdisciplinare;- proiectarea și aplicarea unei evaluări sistemice

RESURSE UMANE - consolidarea unui corp profesoral de calitate; pag. 16

- creșterea promovabilității la examenul de Evaluare Nationala;- creșterea numărului de premii la olimpiade și concursuri;- sporirea interesului cadrelor didactice pentru activitățile extracurriculare;- intensificarea preocupărilor pentru promovarea imaginii școlii și mediatizarea reazultatelor;- implicarea în mai mare măsură a elevilor și părinților în activitățile școlii

RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

- creșterea numărului de mijloace moderne de predare;- atragerea de fonduri extrabugetare;- îmbunătățirea bazei materiale a școlii

PARTENERIATE ȘI RELAȚII COMUNITARE

- încheierea și derularea mai multor parteneriate;- implicarea școlii în proiecte nationale si europene

5. ANALIZA PESTE

POLITIC Recrutarea cadrelor didactice şi a

personalului nedidactic pe criterii de competenţă;

Apropierea școlii de comunitate, prin adoptarea unor politici corespunzătoare în administrație și finanțare;

Adaptarea sistemului românesc de învățământ la standardele europene;

Politica de coeziune şi integrare europeană

ECONOMIC Insuficienta motivare a cadrelor didactice Existența unor elevi cu o situaţie materială

precară; Resurse materiale insuficiente ale școlii; Insuficienta motivare a elevului pentru

studii perspectiva sumbră a multor elevi după terminarea scolii dezinteresul pentru şcoală;

Scăderea veniturilor familiei generează demotivarea elevilor şi reducerea posibilităţilor de susţinere a intereselor elevilor de implicare în mai multe activităţi ale şcolii;

Scăderea potenţialului economic al zonei; Lipsa unei legislații motivaționale pentru

agentul economic, astfel încât sponsorizările pentru școală sa fie mai facile;

SOCIAL

Grad ridicat de toleranţă, nivel redus de conflicte sociale între cetăţeni;

Nivel mediu de instruire; Ponderea majoritară a populaţiei de vârstă

adultă (20-60 ani); Bilanţ demografic general negativ; Tendinţă de creștere a ratei şomajului Colaborare cu instituțiile din comună; Influenţa nu totdeauna pozitivă a mass-

mediei; Educaţia nu este văzută ca un mijloc de

TEHNOLOGIC Acces la Internet; Laboratorul este dotat cu aparatura

necesară; Cadrele didactice sunt conectate la

Internet (în procent de 80%); Există reţea telefonică, UPC,

Vodafone, Orange, Cosmote;

pag. 17

promovare socială; Reducerea populației școlare

6. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTAREA

Îmbunătăţirea managementului la nivel de clasă şi şcoală vizând antrenarea tuturor elementelor care participă la actul instructiv – educativ.Crearea unui climat democratic şi creativ de dezvoltare pentru fiecare elev în parte.Accesul egal şi sporit la educaţie a tuturor elevilor.Ridicarea standardului demersului didactic, transformarea învăţământului în unul euristic, formativ.Promovarea unui sistem modern de evaluare.Încurajarea competiţiei, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor, obţinerea de performanţe în învăţare.Asigurarea educaţiei de bază pentru toate categoriile de elevi/ persoane; formarea competenţelor

cheie

7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ȘCOLARĂ

7.1. Prognoza

1. CURRICULUM

• Model educaţional nou, atractiv flexibil• Creşterea numărului de activităţi extracurriculare şi diversificarea celor opţionale

2. DOMEDIUL SOCIO-UMAN

• Pregătirea foarte bună a personalului didactic şi nedidactic.• Iniţiativă, creativitate şi originalitate în actul didactic• Asumarea responsabilităţii în realizarea obiectivelor

3. BAZA MATERIALÃ

• Finalizarea lucrărilor de modernizare şi reabilitare• Achiziţionarea obiectelor pentru dotare• Creşterea cantităţii şi calităţii materialelor didactice confecţionate sau achiziţionate

4. DOMENIUL ECONOMICO-FINANCIAR

• Încadrarea reparaţiilor în fondurile bugetare alocate• Existenţa de surse extrabugetare

5. CALITATE

• Îmbunătăţirea calităţii demersului didactic în vederea pregătirii elevilor pentru viaţă, pentru societate

6. DOMENIUL MANAGERIAL

pag. 18

• Organizare flexibilă• Realizarea practică a proiectului pe baza unei planificări adecvate • Strategii elaborate şi implementate adecvat• Realizarea parteneriatelor cu finalitate stabilită

7.2. Viziunea școlii

„Scoala inventează viitorul tău!”

Scoala Gimnaziala Comuna Florica urmărește formarea și dezvoltarea armonioasă a elevilor prin valorificarea potențialului individual și instituțional, oferind o educație adecvată care să le permită o adaptare rapidă și eficientă la o societate în continuă schimbare.

„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze”.

(Maria Montessori, Descoperirea copilului)

Valorile pe care școala le promovează sunt: Creativitate NoblețeOnoare EficiențăSucces GenerozitateTenacitate ReușităArmonie InițiativăCompetențăHotărâreEchilibru

7.3. Misiunea Şcoala este un loc în care elevii trebuie să se simtă acasă. De aceea ne propunem să oferim şanse egale pentru educaţie şi cultură tuturor elevilor, indiferent de nivelul de dezvoltare psihoindividuală, de etnie şi de religie. Şcoala, ca şi comunitate, caută să satisfacă nevoia fiecărui elev de a se simţi competent, legat de alţii şi autonom. Şcoala este locul în care grija şi încrederea sunt mai presus de restricţii şi ameninţări şi unde fiecare persoană este întrebată, ajutată şi inspirată să trăiască cu idealuri şi valori ca bunătatea, corectitudinea şi responsabilitatea. Şcoala din comuna Florica asigură condiţii de dezvoltare personală şi profesională pentru fiecare elev astfel încât aceştia să se integreze optim în societate la absolvirea studiilor şi să contribuie la dezvoltarea comunităţii locale. Şcoala Florica funcţionează ca un centru de promovare a valorilor autentice şi a tradiţiilor specifice comunităţii în care funcţionează. Şco a la no a s t r ă asi gu ră u n c li m at d e sig u ra n ţă f i z ică şi p s ih ol ogică f av or a bil de z vo l tă r ii per so nal it ăţ i i ca întreg. Vom în c uraja fer m i t a tea, d i s c iplina susţ i nută care dă naşte r e m in ţ ilor ac ti v e şi bun e i s ă n ă t ă ţ i .

Totodată, Scoala Gimanziala Comuna Florica îşi propune: Construirea identităţii şi a individualităţii şcolii, prin promovare standardelor academice de

excepție; Elaborarea unei oferte educaţionale conforme cu standardele naţionale şi cu idealurile școlii

româneşti și ale comunității locale; pag. 19

Derularea unui program atractiv de selecție și pregătire a elevilor capabili de performanță; Crearea unui climat de siguranță fizică și libertate spirituală pentru elevii școlii; Dezvoltarea unor parteneriate locale, naţionale şi internaţionale, cuprinse în ethosul școlii,

pentru promovarea valorilor europene: pluralismul de idei, toleranţa etnică şi social; Afirmarea și consolidarea imaginii școlii prin integrarea absolvenților în învățământul superior

de elită, la nivel național și internațional; Formarea continuă a profesorilor, pentru aplicarea metodelor active de predare și a celor

alternative de evaluare; Îmbunătățirea sistemului de management, pentru menținerea și ridicarea calității educației

oferite; Monitorizarea progresului obținut în realizarea obiectivelor stabilite, conform

strategiei de dezvoltare stabilite; Crearea oportunităților pentru educația informală și non-formală (activități extracurriculare și

extrașcolare); Asigurarea bazei materiale adecvate realizării obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare a

școlii; Menţinerea şi consolidarea prestigiului de care se bucură în comunitate; sporirea prestigiului

său în rândul instituţiilor similare din ţară; Educarea tinerilor în spiritul cetăţeniei democratice, înţelegerea, respectarea şi exercitarea

drepturilor omului, practicarea democraţiei coparticipative; Accentuarea dimensiunii pragmatice a personalităţii tinerilor prin educaţia antreprenorială,

ecologică, pentru sănătate; Promovarea valorilor moral-religioase; Pregătirea tinerilor pentru construirea unei cariere de succes în acord cu cerinţele comunităţii

locale, naţionale, internaţionale.

În acest fel, putem asigura o pregătire aleasă, de calitate, continuu ascendentă şi înalt performantă în concordanţă cu exigenţele unei societăţi democratice cu aspiraţii integratoare occidentale.

7.4. Ținte strategicePe baza datelor furnizate de analiza diagnostică se conturează următoarele direcţii de

optimizare şi dezvoltare instituţională:

I. Dezvoltarea politicii de adaptare a ofertei educaţionale prin aplicarea unei educaţii centrate pe elev, care să trezească interesul elevilor pentru studiu şi să ţină cont de nevoile comunităţii locale

II. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea asigurării mijloacelor necesare promovării unui învăţământ modern, de calitate

III. Transformarea şcolii într-o organizaţie ce pune bazele educaţiei permanente, care favorizează dezvoltarea abilităţilor individuale ale elevilor şi profesorilor, într-un proces complex de formare continuă prin încurajarea comunicării din ambele părţi (Sideways communication)

IV. Promovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii prin crearea unui parteneriat eficient cu factorii educativi locali

pag. 20

pag. 21

Dezvoltarea curriculară

Adaptarea ofertei educaţionale 3. Transformarea şcolii într-o organizaţie ce pune bazele

educaţiei permanente

Dezvoltarea resurselor umane

3. Transformarea şcolii într-o organizaţie ce pune bazele educaţiei

permanente

Atragerea de resurse financiare și dezvoltarea bazei materiale

2. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii

Dezvoltarea relațiilor comunitare

4. Promovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii prin crearea unui parteneriat eficient cu

factorii educativi locali

ŢINTA STRATEGICĂ I

Adaptarea ofertei educaţionale prin aplicarea unei educaţii centrate pe elev, care să trezească interesul elevilor pentru studiu şi să ţină cont de nevoile comunităţii locale

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. Dezvoltare curriculară

- Adaptarea curriculumului şcolar la cerinţele comunităţii locale şi a nevoilor de dezvoltare personală a elevilor.- Esenţializarea şi abordarea în viziune interdisciplinară/ transdisciplinară a disciplinelor de învăţământ concomitent cu realizarea complementarităţii curriculumului naţional/ disciplinele pentru examenul de Evaluare nationala- Creșterea atractivității și aplicabilității disciplinelor opționale

Curriculum opţional trebuie să răspundă nevoilor de formare personală a elevilor şi să facă mai atractiv actul de învăţare.

Copiii care aparţin unor grupuri vulnerabile trebuie să aibă acces egal la o educaţie timpurie de calitate

2.Dezvoltarea resurselor

umane

- Stimularea perfecţionării cadrelor didactice pentru formarea continuă în vederea promovării didacticii moderne.- atragerea de parteneriate cu alte scoli din judet

Dezvoltarea resurselor umane este o verigă esenţială în orice domeniu de activitate, în special acolo unde se desfăşoară activităţi bazate pe resurse umane.

3.

Atragerea de resurse

financiare si dezvoltarea

bazei materiale

- Accesarea de fonduri de finanţare prin mărirea contribuţiei comunităţii locale, ca urmare a adecvării ofertei activităţi conform CDŞ şi prin realizarea de activităţi extraşcolare după orele de program.

O bază materială modernă creează premisele dezvoltării personalităţii elevilor şi totodată oferă acestora posibilitatea de a desfăşura activităţi extraşcolare pentru care manifestă interes.

4.Dezvoltarea

relaţiilor comunitare

- Iniţierea de proiecte pentru participarea la programe de finanţare vizând dotarea şcolii şi adaptarea la cerinţele comunitare

Numai un parteneriat real cu parteneri locali, regionali şi europeni poate contribui la elaborarea unei oferte adaptate cerinţelor

pag. 22

ŢINTA STRATEGICĂ II

Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru promovarea unui învăţământ de calitate

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. Dezvoltare curriculară

- Asigurarea unui fond documentar pluridisciplinar pe suporturi multiple adaptat nevoilor utilizatorilor.- Utilizarea de materiale educationale adecvate curriculumului şcolar

Dezvoltarea unor servicii educaţionale de calitate, favorizarea accesului elevilor, cadrelor didactice şi a comunităţii locale la cultură şi informaţie de actualitate.

Asigurarea egalităţii şanselor de reuşită a elevilor indiferent de mediul din care provin şi promovarea inovaţiei pedagogice

Actul de predare-învăţare trebuie să se facă prin intermediul unor tehnici asistate de calculator.

2. Dezvoltarea

resurselor umane

- Participarea cadrelor didactice şi a elevilor la cursuri de formare pentru obţinerea atestatului ECDL- Organizarea unor şedinţe de catedră care să aibă ca obiectiv planificarea orelor în laboratorul de informatică/

Dezvoltarea resurselor umane este esenţială pentru creşterea calităţii actului educativ.

Munca în echipă este elemental-cheie, oferind posibilitatea de a găsi rapid soluții în rezolvarea problemelor.

3.

Atragerea de resurse

financiare si dezvoltarea

bazei materiale

- Dezvoltarea bazei materiale, cu prioritate pentru dotarea a laboratorului- Atragerea unor surse de finanţare

Laboratoarele moderne constituie un spaţiu educaţional adaptat nivelului de vârstă şi intereselor elevilor şi oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi variate.

4.Dezvoltarea

relaţiilor comunitare

- Diversificarea şi extinderea relaţiilor cu partenerii educaţionali atât la nivel local cât şi la nivel regional şi European

Este necesară modernizarea, eficientizarea, creşterea contină a calităţii învăţământului, conform standardelor ARACIP.

pag. 23

ŢINTA STRATEGICĂ III

Transformarea şcolii într-o organizaţie ce pune bazele educaţiei permanente

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1..

Dezvoltare curriculară

- Selecționarea ofertei de manuale şi materialului didactic în funcţie de modul în care acestea răspund cel mai bine particularităţilor claselor de elevi.

Piaţa de manuale oferă manuale alternative din care se poate face o selecţie adaptată cerinţelor elevilor.

Există posibilitatea alegerii de materiale didactice dintr-o gamă variată de oferte.

2.Dezvoltarea resurselor

umane

- Perfecţionarea tuturor cadrelor didactice şi a personalului în utilizarea calculatoarelor în activitatea profesională.- Participarea cadrelor didactice la cursuri de iniţiere în managementul calităţii.- Formarea/abilitarea personalului didactic pentru revalorificarea metodelor clasic-tradiţionale pe fond problematizat şi abordarea metodelor active de grup.

Utilizarea calculatorului în predare este o nevoie imperioasa. Toate cadrele didactice trebuie aibă abilităţi de utilizare a tehnicilor de învăţare asistată de calculator în procesul de predare-învăţare, precum şi a metodelor activ-participative centrate pe elev.

3.

Atragerea de resurse

financiare si dezvoltarea

bazei materiale

- Dotarea cu mijloace de învățământ și cu auxiliare curriculare, extinderea fondului de carte al bibliotecii, dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare

Îndeplinirea condiţiilor de calitate în educaţie în conformitate cu Legea educației naționale şi standardelor de acreditare si evaluare periodică a unitătilor de învăţământ preuniversitar

4.Dezvoltarea

relaţiilor comunitare

- Fructificarea tuturor oportunităţilor oferite de proiecte de colaborare locale, regionale şi nationale.

Existenţa convenţiilor de colaborare cu instituţiile de pe raza judetului şi experienţa acumulată la întocmirea proiectelor de finanţare externă sunt premise favorizante.

pag. 24

ŢINTA STRATEGICĂ IV

Promovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii printr-un parteneriat educativ eficient

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. Dezvoltare curriculară

- Creşterea gradului de consultare al părinţilor în alegerea disciplinelor opţionale şi acordarea conţinutului acestora la nevoile concrete ale partenerilor sociali.

Succesul organizaţiei şcolare va depinde tot mai mult de oferta educativă a şcolii şi nevoile individuale şi locale.

2.Dezvoltarea resurselor

umane

- Perceperea şi utilizarea elevilor ca parteneri în derularea actului educativ.- Proiectarea şi derularea unor activităţi de consiliere si orientare scolara.

Demersul didactic nu trebuie să fie unilateral, câstigarea părinţilor ca parteneri este de natură să eficientizeze munca educativă.

3.

Atragerea de resurse

financiare si dezvoltarea

bazei materiale

- Creşterea contribuţiei părinţilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de instruire şi atragerea lor ca parteneri ai actului de educaţie.

Sprijinul părinţilor este important pentru îmbunătăţirea calităţii actului de invăţare

4.Dezvoltarea

relaţiilor comunitare

- Dezvoltarea unor parteneriate între instituţii de invăţământ din alte localităţi.

Schimbul de experienţă între parteneri poate determina generalizarea experienţei pozitive şi schimbarea mentalităţii în ceea ce priveşte actul educativ.

pag. 25

OPŢIUNILE STRATEGICE

Ţinta strategicăOPŢIUNEA STRATEGICĂ

Opţiunea cuurriculară

Opţiunea financiară a dotărilor materiale

Opţiunea investiţiei în resursa umană

Opţiunea relaţiilor comunitare

1.Diversificarea curriculum-ului la Decizia Şcolii prin consulatarea elevilor şi a părinţilor şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară

-Aplicare de chestionare elevilor şi părinţilor;-Creşterea atractivităţii si aplicabilităţii opţionalelor;-Activităţi extracurriculare complementare.

-Achiziţionarea materialelor necesare prevăzute în programele disciplinelor opţionale;-Identificarea surselor de finanţare;-Folosirea eficientă a dotărilor existente.

-Stimularea materială a cadrelor didactice care realizează discipline opţionale şi activităţi extracurriculare de calitate;

-Extinderea parteneriatului cu părinţii şi implicarea acestora în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare;-Extinderea parteneriatului cu instituţii diverse

2.Încadrare cu personal didactic cu înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou şi interesat de perfecţionare şi formare continuă.

-Eficientizarea procesului de predare-învăţare prin utilizarea metodelor activ-participative;-valorificarea oportunităţilor oferite de paleta largă de cursuri de formare.

-Asigurarea sumelor necesare pentru perfecţionare cu plata de la bugetul local;-Mărirea numărului de calculatoare pentru folosirea sistemului electronic informatizat;-Consultarea cadrelor didactice în vederea completării materialului didactic.

-participarea la programe de formare în specialitatea cadrelor didactice de la gimnaziu;-perfecţionareea cadrelor didactice în problematica managementului clasei;-elaborarea de materiale şi ghiduri metodice în comisiile de specializare.

-Colaborarea cu Casa Corpului Didactic pentru participarea la cursuri de formare în specialitate şi metodica pregătirii specialităţii;

3.Prevenirea eşecului şcolar , creşterea performanţelor elevilor supradotaţi şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare;

-Realizarea învăţământului diferenţiat pentru asigurarea incluziunii copiilor cu CES şi prevenirea eşecului şcolar ;-Creşterea aportului disciplinelor opţionale lea asigurarea pregătiri de bază a elevilor ;-Realizarea de programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili

-Folosirea eficientă a materialului didactic şi a mijloacelor de învăţământ din dotare; -Asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de noi mijloace de învăţământ şi material didactic ;

-Motivarea şi stimularea materială a cadrelor didactice ai căror elevi obţin rezultate le competiţiile naţionale.

-Transmiterea către licee şi şcolile de arte şi meserii a fişei de caracterizare psihopedagogică a absolvenţilor ;-Activităţi de parteneriat cu licee şi scoli de arte şi meserii în vederea cuprinderii tuturor absolvenţilor clasei a VIII-a într-o formă de învăţământ

pag. 26

de performanţă.4.Gestionarea, întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţi patrimoniului şcolii , dezvoltarea acestuia

-Tematica orelor educative va cuprinde aspecte ce ţin de păstrarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii;-Includerea în cadrul lecţiilor a elementelor educative de păstrare şi întreţinere a bazei materiale a şcolii ; -Realizarea unor investiţii privind îmbunătăţirea infrastructurii.

-Proiecte de buget fundamentate care să acopere cheltuielile de întreţinere şi reparaţii;-Realizarea unei execuţii bugetare echilibrate;-procurarea de fonduri extrabugetare;-Realizarea programului de achiziţii de bunuri şi servicii în condiţiile legii;-Aplicarea prevederilor regulamentului şcolar pentru recuperarea pagubelor produse de elevi.

-asumarea răspunderii personalului didactic privind păstrarea patrimoniului şcolii;-Implicarea membrilor consiliului de administraţie în gestionarea bunurilor şi recuperarea pagubelor;-Instituirea unui premiu simbolic pentru motivarea elevilor şi cadrelor didactice privind păstrarea bunurilor materiale ale şcolii.

-Colaborarea cu comitetele de părinţi ale claselor;-Implicarea Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în identificarea de noi surse de finanţare.

5. Promovarea imaginii şcolii în comunitate

-Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în popularizarea rezultatelor şcolii în rândul părinţilor; -Se vor edita pliante şi afişe care vor cuprinde informaţii despre realizările şcolii;-Se va asigura informarea comunităţii locale prin intermediul comisiei de promovare a imaginii şcolii –site-ul şcolii;-Realizarea de parteneriate pentru desfăşurarea de activităţi culturale în comunitate.

-Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea materialelor promoţionale;-Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor de mediatizare şi diseminarea a informaţiilor;-Proiectul de buget va prevedea fonduri pentru premierea elevilor şi formaţiilor câştigătoare.

-Popularizarae prin mass-media a factorilor implicaţi în activităţile de parteneriat;-Motivarea participanţilor prin acordarea de premii.

-Implicarea părinţilor în acţiuni de promovare a imaginiii şcolii;-Realizarea unor activităţi extracurriculare în parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

pag. 27

7.5. Rezultate așteptate

A) CURRICULUM

1. Oferta de discipline opţionale să satisfacă într-un procent ridicat cerinţele elevilor şi ale părinţilor.2. Gama de activităţi extracurriculare să ofere posibilitatea ca fiecare elev să desfăşoare cel puţin un tip de activitate în afara programului de şcoală.

B) RESURSE UMANE

1. Implicarea unui număr cât mai mare de cadre didactice în efectuarea a cel puţin un stagiu de formare în specialitate, metodica predării specialităţii, utilizarea TIC în lecție sau metode de a asigura managementul eficient al clasei

C) RESURSE MATERIALE ŞI FINACIARE

1. Atragerea de fonduri suplimentare obţinute prin proiecte finanţate în cadrul rogramelor naţionale sau internaţionale.2. Spaţiul şcolar funcţional la standarde ridicate de curăţenie şi igienă.

D) RELAŢII COMUNITARE

1. Creşterea numărului de convenţii de parteneriat încheiate cu unităţile şcolare din localitate, judeţ şi din ţară în vederea realizării unor simpozioane, concursuri, programe, proiecte;2. Realizarea unor relaţii parteneriale cu ISJ, ONG-uri locale etc.

pag. 28

7.6. PLANURI OPERAȚIONALE

I. PLAN OPERAŢIONAL privinddezvoltarea politicii de adaptare a ofertei educaţionale prin aplicarea unei educaţii centrate pe elev, care sa trezească interesul elevilor pentru studiu şi

să ţină cont de nevoile comunităţii locale

Obiective Activitate Resurse umane şi material

Termen Responsabilităţi

Indicator de performanţă

- adaptarea curriculumului şcolar la nevoile de

dezvoltare personală a elevilor

1. Elaborarea proiectului de curriculum al şcolii privind

aplicarea curriculumului naţional şi dezvoltarea locală de curriculum.

Proiectarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării

cadre didacticeAnual

septembrie/martie

Membrii CADirector

Coordonatoriai catedrelor metodice

Corelarea obiectivelor stabilite la nivel naţional şi

local cu cele specificate în

proiectul şcolii

- creşterea gradului de consultare a părinţilor în

alegerea disciplinelor opţionale

2. Aplicarea unui set de chestionare elevilor şi

părinţilor pentru identificarea expectanţelor

beneficiarilor

EleviPărinţiSet de

chestionare

Înaintea stabilirii ofertei

educaţionale

Comisia de curriculum

Prelucrarea sintetică a rezultatelor chestionarului

- adaptarea Curriculumului şcolar la nevoile de

dezvoltare personală a elevilor

3. Selectarea CDŞ-urilor după obiective şi tematici ce răspund nevoilor educative imediate ale beneficiarilor

EleviCadre

didacticeSuport de curs

Februarie Consiliul

pentru curriculum

Varietatea CDŞ-urilor de la un an la

altul

- Alegerea şi urmărirea unor indicatori sintetici şi

obiectivi pentru activitatea didactică

4. Realizarea graficulul inter-asistenţelor între

membrii aceleiaşi catedre metodice sau arii curriculare

membrii catedrelor metodice

semestrial Coordonatorii catedrelor

metodice şi ai ariilor

curriculare

Analiza fişelor de observare a

activităţii didactice în urma inter-asistenţelor

pag. 29

- creşterea ponderii rezultatelor bune şi foarte

bune a elevilor la examenul de Evaluare nationala

5. Întocmirea graficului şi a tematicii pregătirii pentru

examenul de Evaluare nationala

Cadre didactice

Elevi

semestrial Coordonatorii catedrelor metodiceDirector

Analiza rezultatelor examenului de

Evaluare nationala

- prevenirea abandonului şi a eşecului şcolar

6. Identificarea cauzelor absenteismului şi eşecului

şcolar şi iniţierea programului de diminuare a

acestor fenomene

EleviCadre dicatice

semestrial Consilierul şcolar

Profesorii diriginţi

Scăderea numărului de absenţe şi

creşterea coeficienţilor calitativi ai

rezultatelor şcolare

II.PLAN OPERAŢIONAL privindmodernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea asigurării mijloacelor necesare promovării unui învăţământ modern, de calitate,

bazat pe modelare experimentală şi generalizarea utilizării tehnicii de calcul în predare

Obiective Activitate Resurse umane şi material

Termen Responsabilităţi

Indicator de performanţă

- responsabilizarea cadrelor didactice, a

părinţilor şi a elevilor cu privire la păstrarea sau

îngrijirea spaţiului şcolar nou amenajat

1. Încheierea unor protocoluri privind păstrarea şi îngrijirea spaţiului şcolar cu elevii şi părinţii acestora

Consiliul ProfesoralConsiliul consultativ

al părinţilor şi al elevilor

Septembrie Director

Existenţa protocolului de colaborare cu

Consiliul consultativ al

părinţilor- promovarea inovaţiei

pedagogice şi introducerea noilor

tehnologii în practicile educative curente

2. Modernizarea bibliotecii şi transformarea în Centru de

documentare şi informare

BibliotecarDirector Permanent Director

Consiliul de Administraţie

Înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de

documetare şi informare

pag. 30

III. PLAN OPERAŢIONAL privindtransformarea şcolii într-o organizaţie ce pune bazele educaţiei permanente, care favorizează dezvoltarea abilităţilor individuale ale elevilor şi

profesorilor, într-un proces complex de formare continuă prin încurajarea comunicării din ambele părţi (Sideways communication)

Obiective Activitate Resurse umane şi materiale

Termen Responsabilităţi

Indicator de performanţă

- asigurarea caracterului stimulativ în

procesul propriu de formare

1. Stabilirea tematicii şedinţelor comisiilor

metodice

membrii comisiilor metodice

septembrie Membrii CACoordonatorii

catedrelor metodice

Evaluarea Planului managerial al comisiilor

metodice

- îmbinarea echilibrată,

coerentă şi de calitate a tradiţiei

cu inovaţia

2. Stabilirea tematicii şi structurii proiectelor

educaţionale intra/inter şi transdisciplinare

Cadre didaciticeElevi

Documentaţia aferentă fiecărui

proiect educaţional

semestrial

Coordonator de proiecte şi programe educative şcolare şi

extraşcolare

Numărul de proiecte derulate pe parcursul anului şcolar

- deplasarea accentului de pe

latura informativă pe cea formativă în demersul didactic

3. Întocmirea planificărilor anuale şi

semestriale cu accent pe activităţi educative cu

caracter aplicativ

Cadre didacticePlanificările

anuale şi semestriale

Semestrial Coordonatorii

catedrelor metodice

Întocmirea planificărilor anuale şi semestriale pe

criteriile amintite

- promovarea şi încurajarea

activităţilor în echipă

4. selectarea şi sprijinirea proiectelor educaţionale ce vizează dezvoltarea

abilităţilor practice

Cadre didacticeElevi

Partenerii din proiectele

educaţionale

Conform termenelor

prevăzute în proiecte

Iniţiatorii proiectelor

Coordonatorul de proiecte şi

programe educative şcolare şi

extraşcolare

Creşterea numărului acestor proiecte

pag. 31

- utilizarea eficientă a bazei materiale pentru

formarea deprinderilor de

autoinstruire

5. Extinderea activităţilor desfăşurate în laborator şi

la majoritatea disciplinelor şi la toate

nivelurile de clase

Cadre didacticeElevi

Baza materială a laboratorului

Semestrial Cadre didactice Numărul activităţilor

desfăşurate în aceste spaţii

- perfecţionarea cadrelor didactice

în utilizarea calculatorului în

activitatea profesională

6. organizarea cursurilor de perfecţionare a

cadrelor didactice pentru utilizarea laboratorului şi

de obţinere a certificatului ECDL

Cadre didacticeLaborator

Anual Consiliul de

AdministraţieObţinerea certificatelor

ECDL

- familiarizarea cadrelor didactice

cu metodele specifice muncii în

echipă

7. Organizarea unor cursuri de perfecţionare a

cadrelor didactice în Managementul

proiectelor

Cadre didacticeAnual

Consiliul de Administraţie

DirectorResponsabilul cu formarea şi perfecţionarea

continuă

Realizarea de proiecte educaţionale şi cu finanţare

externă

pag. 32

IV. PLAN OPERAŢIONAL privindpromovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii prin crearea unui parteneriat eficient cu factorii educativi locali

Obiective Activitate Resurse umane şi materiale

Termen Responsabilităţi

Indicator de performanţă

- implicarea activă a tinerilor

în problemele comunităţii

1. Derularea cu statut de coordonator a proiectului

“Violenta in familie, catre cea din scoala”

EleviReprezentanţi ai

politieiConform

termenului prevăzut în

proiect

Profesorii diriginţi

Implementarea proiectului în

termenul stability

- participarea părinţilor la

diferite ore de curs, la

supravegherea pauzelor şcolare,

la activităţile iniţiate de Comisia

diriginţilor şi a Consilierului

educativ

2. Implicarea părinţilor în activităţi curente Elevi

PărinţiCadre didactice

Permanent Responsabilul Consiliului

consultativ al părinţilor

Participarea efectivă a părinţilor la astfel de

activităţi

- popularizarea activităţilor

extraşcolare în rândul

comunităţii locale

3. Participarea reprezentanţilor comunităţii locale la

spectacole, concursuri sportive organizate de elevii scolii

EleviCadre didacticeReprezentanţii

comunităţii locale

Permanent Coordonatorul de proiecte şi

programe educative şcolare şi

extraşcolare

Prezenţa acestor reprezentanţi la

activităţile extra-curriculare

- sensibilizarea elevilor în raport

5. organizarea de activităţi caritabile cu elevii

EleviCadre didactice

Sărbători creştine

Profesorii diriginţi

Crearea unei bănci de date cu familiile

pag. 33

cu problemele sociale ale comunităţii

Asistenţi socialiReprezentanţi ai

bisericii

asistate social şi fondurile atribuite

acestora- popularizarea în

rândul comunităţii a

performanţelor elevilor scolii

6. Organizarea premierii elevilor scolii cu rezultate la

concursuri şi olimpiade şcolare

EleviCadre didactice

Recompense financiare din bugetul local

1 iunie Consiliul de Administraţie

DirectoriDepartamentul

financiar contabil

Consiliul local

Creşterea sumei atribuite

recompensării financiare a elevilor

- dezvoltarea ataşamentului

tinerilor faţă de valorile naţionale

şi locale

8. Participarea elevilor la sărbătorile de interes local şi

naţional „Ziua Comunei” „Ziua naţională” „ Ziua eroilor”

EleviCadre didactice

La datele respective

Coordonatorul de proiecte şi

programe educative şcolare şi

extraşcolare

Numărul de elevi participanţi la astfel

de activităţi

- dezvoltarea unor parteneriate între instituţiile de învăţământ

11. Iniţierea unor activităţi ce vizează schimbul de experienţă

şi schimbarea mentalităţii în ceea ce priveşte actul educativ cu alte unităţi de învăţământ

Cadre didacticeElevi

Conform proiectelor

DirectoriCoordonatorul de proiecte şi

programe educative şcolare şi

extraşcolare

Implementaea proiectelor

7.7. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Desfăşurarea a cel puţin 50% din activităţile didactice prin folosirea metodelor activ-participative.

Sporirea cu 20% a fondului de carte din bibliotecă.

Participarea Scolii Gimnaziale Florica la cel puţin două proiecte judetene.

Promovarea examenului de Evaluare nationala– cel puţin 75% din elevi.

pag. 34

Înregistrarea performanţelor la olimpiade, concursuri şcolare-cel puţin câte un reprezentant pe fiecare disciplină de învăţământ.

Formarea personalului didactic în specialitate, în sistemul informatizat (ECDL) în proporţie de 90%.

Prezenţa profesorilor la activităţile metodice din scoala– 100%.

Asigurarea accesului la Internet pentru elevi prin sistemul Wireless .

7.8. MECANISME ŞI INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

1. MONITORIZAREA INTERNĂNR. CRT.

ACȚIUNEA RESPONSABIL PARTENERI TERMEN ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

INSTRUMENTE INDICATORI

1. Elaborarea şi afişareaproiectului de dezvoltareinstituţională

Director Responsabilii comisiilor metodiceCEAC

Septembrie-octombrie

Produsul final Fișă de apreciere Criteriile de realizare a PDI

2. Curriculum la DeciziaŞcolii: proiectare şiaplicare

Director Responsabilii comisiilor metodiceProfesorii diriginți

Semestrul I Proiect CDȘ Fișe de evaluare Standarde de evaluare

3. Înscrierea la cursuri de formare

Director Responsabil formare continuă

Pe parcursul derulării proiectului

Înscriere în baza de date a școlii

Statistica prezenței și absolvirii cursurilor

Nr. de cadre didactice înscrise

4. Starea de funcționalitate a clădirii

Director Diriginți, elevi, personal administrativ

Săptămânal Registrul de evidență a reparațiilor

Analize, rapoarte Volumul cheltuielilor pentru reparații curente

5. Proiecte de parteneriat în derulare sau în pregătire

Director Consilier educativ

Lunar În baza de date a școlii

Analize, fișe de evaluare

Număr proiecte

6. Imaginea școlii reflectată în comunitatea locala

Director Responsabil Comisia de promovare

Permanent În baza de date a școlii

Situații statistice Dosar

pag. 35

2. MONITORIZARE EXTERNĂ - Va fi realizată de reprezentanţii ISJ Buzau, MEN.

3. EVALUARE INTERNĂ

NR. CRT.

ACȚIUNEA RESPONSABIL PARTENERI TERMEN ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

INSTRUMENTE INDICATORI

1. Disciplineleopţionale realizate înurma chestionăriielevilor şi părinţilor

Director Responsabilii comisiilor metodiceCEAC

La finalul acțiunii

La nivelul comisiilor metodice

- chestionare, fişede apreciere, fişede analiză adocumentelor- fişe de aprobarea CDS propuse

- descriptori deperformanţă, număr persoanechestionate, număr discipline opţionalerealizate

2. Creşterea calităţiiprocesului depredare învăţarereflectată înrezultatele elevilor

Director Responsabilii comisiilor metodiceCEACComisia de curriculum

Semestrial În rapoartele semestriale și anuale

Analize, statistici - numărul cadrelor didactice formate,numărul elevilorpromovaţi,mediocrişi cu rezultate deperformanţă

3. Situaţia spaţiilor deînvăţământ şi aclădirilor şcolare

Director CEACCONTABIL

Semestrial În baza de date a școlii

Analize, rapoarte Creșterea/scăderea cheltuielilor de întreținere

4. Proiecte de parteneriat realizate

Director Consilier educativ

Semestrial În baza de date a școlii

Analize, rapoarte Numărul de proiecte de parteneriat aprobate

5. Realizări ale şcoliireflectate la nivel local si judetean

Director Responsabil Comisia de promovare

Semestrial În baza de date a școlii

Situații statistice, rapoarte

Numărul de premii la concursuri si olimpiade scolare

4. EVALUAREA EXTERNĂ - Va fi realizată de reprezentanţii ISJ Buzau, MEN

pag. 36