Rolul literaturii in perioada Rolul literaturii in perioada pasoptistapasoptista

• In prima jumatate a secolului In prima jumatate a secolului XIX,civilizatia si cultura din tarile XIX,civilizatia si cultura din tarile romane incep sa se orienteze spre romane incep sa se orienteze spre Occident.Redirectionarea are doua Occident.Redirectionarea are doua cauze importante :pe dse o parte cauze importante :pe dse o parte criza Imperiului Otoman si p de alta criza Imperiului Otoman si p de alta parte,intr-un context mai larg parte,intr-un context mai larg european ,trezirea constiintei european ,trezirea constiintei natinonale. natinonale.

• Independenta politica si libertatea Independenta politica si libertatea nationala devin coordonate nationala devin coordonate fundamentale ale acestei fundamentale ale acestei perioade.Epoca pasoptista perioade.Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii marcheaza inceputul literaturii noastre moderne ,iar prin opera noastre moderne ,iar prin opera scriitorilor se instaureaza un nou scriitorilor se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de climat literar si o noua stare de spirit.spirit.

Functia literaturii nu mai ramane doar aceea de a raspandi Functia literaturii nu mai ramane doar aceea de a raspandi cultura de a”lumina”.Conceptul de literatura include acum noi cultura de a”lumina”.Conceptul de literatura include acum noi valente:transmiterea emotiilor estetice ,trezirea sentimentului valente:transmiterea emotiilor estetice ,trezirea sentimentului national,educatia morala.national,educatia morala.

Din punct de vedere cronologic , epoca pasoptista se situeaza Din punct de vedere cronologic , epoca pasoptista se situeaza intre anii 1830 - 1860. Debutul perioadei este legat de iesirea intre anii 1830 - 1860. Debutul perioadei este legat de iesirea tarilor romane de sub dominatia otomana , de inceputul unei tarilor romane de sub dominatia otomana , de inceputul unei energizari economice si ale dobandirii libertatilor politice. energizari economice si ale dobandirii libertatilor politice.

Cea dintai trasatura este autohtonismul si faptul ca nu trebuie Cea dintai trasatura este autohtonismul si faptul ca nu trebuie sa surprinda, aflandu-se intr-o fireasca legatura de circulatie a sa surprinda, aflandu-se intr-o fireasca legatura de circulatie a ideilor cu umanismul si iluminismul,care au pornit si ele de la ideilor cu umanismul si iluminismul,care au pornit si ele de la aceleasi elemente de identificare a spiritualitatii romanesti. aceleasi elemente de identificare a spiritualitatii romanesti.

Cel dintai reper al acestei trasaturi este motivul etno-genezei,pe care Cel dintai reper al acestei trasaturi este motivul etno-genezei,pe care vechii carturari il afirmasera pentru trezirea constiintei nationale,iar vechii carturari il afirmasera pentru trezirea constiintei nationale,iar coriferii Scolii Ardelene ca argument al marilor revendicari romanesti coriferii Scolii Ardelene ca argument al marilor revendicari romanesti din Transilvania.din Transilvania.

Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de mult uitate Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de mult uitate impregneaza ideologia si literatura pasoptista,uneori in exces,ceea ce il impregneaza ideologia si literatura pasoptista,uneori in exces,ceea ce il face pe Kogalniceanu sa denunte “romano-mania”unora.face pe Kogalniceanu sa denunte “romano-mania”unora.

Si interesul pentru istoria nationala este tot caracteristica a Si interesul pentru istoria nationala este tot caracteristica a autohtonismului,pentru ca,la romani,aceasta tema are o specificatie autohtonismului,pentru ca,la romani,aceasta tema are o specificatie mai aprte:”Pentru noi-scria patetic Gheorghe Baritiu-fara istoria mai aprte:”Pentru noi-scria patetic Gheorghe Baritiu-fara istoria nationala nu e mantuita”,iar Kogalniceanu adauga dintr-o alta nationala nu e mantuita”,iar Kogalniceanu adauga dintr-o alta perspectiva:”ea ne leaga de vecie”,”ne arata ce-am fost,de unde perspectiva:”ea ne leaga de vecie”,”ne arata ce-am fost,de unde venim,ce suntem si,ca regula de trei,ne descopera si numarul venim,ce suntem si,ca regula de trei,ne descopera si numarul necunoscut:ce avem sa fim!”. necunoscut:ce avem sa fim!”.

Temele inspirate din istoria poporului roman sunt atat de Temele inspirate din istoria poporului roman sunt atat de frecvente,incat au dat literaturii de la 1848 un relief frecvente,incat au dat literaturii de la 1848 un relief deosebit,specificacitatea de care avea atata nevoie in certificarea deosebit,specificacitatea de care avea atata nevoie in certificarea originalitatii ei. Valorificarea subiectelor istorice a dus si la primele originalitatii ei. Valorificarea subiectelor istorice a dus si la primele izbanzi artistice din epoca:”Alexandru Lapusneanul”,de izbanzi artistice din epoca:”Alexandru Lapusneanul”,de Negruzzi,”Legendele istorice” de Bolintineanu,etcNegruzzi,”Legendele istorice” de Bolintineanu,etc

Cel dintai care a schitat un program Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane a fost Ion Heliade-literaturii romane a fost Ion Heliade-Radulescu. Marea influenta pe care el a Radulescu. Marea influenta pe care el a avut-o asupra sciitorilor epocii s-a avut-o asupra sciitorilor epocii s-a exercitat mai ales prin articolele exercitat mai ales prin articolele teoretice publicate in ziarul "Curierul teoretice publicate in ziarul "Curierul romanesc", incepand cu anul 1829 , prin romanesc", incepand cu anul 1829 , prin care autorul indemna in primul rand la care autorul indemna in primul rand la scris & mai putin la spirit critic.scris & mai putin la spirit critic.Rolul de indrumator al lui MIhail Rolul de indrumator al lui MIhail Kogalniceanu. DACIA LITERARAKogalniceanu. DACIA LITERARAConstituirea deplina a romantismului Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul pasoptist a fost marcata de programul teroretic al articololui "Introductie", teroretic al articololui "Introductie", redactat de Mihail Kogalniceanu, care a redactat de Mihail Kogalniceanu, care a aprut in revista ieseana "Dacia literara" aprut in revista ieseana "Dacia literara" (1840). Asezat in fruntea primului numar (1840). Asezat in fruntea primului numar al revistei , "Introductie" sisntetizeaza o al revistei , "Introductie" sisntetizeaza o noua faza a pasoptismului care s-ar noua faza a pasoptismului care s-ar putea numi "etapa critica". Revista isi putea numi "etapa critica". Revista isi propune sa publice scrieri originale , din propune sa publice scrieri originale , din oricare parte a proviciilor romanesti, oricare parte a proviciilor romanesti, pentru a fi un repertoriu general al pentru a fi un repertoriu general al literaturii romanesti. literaturii romanesti.

Prelungirea spiritului Daciei literare:Prelungirea spiritului Daciei literare:Arhiva romaneasca si PropasireaArhiva romaneasca si Propasirea

Revista Dacia literara, in care si-au publicat cele dintai scrieri Revista Dacia literara, in care si-au publicat cele dintai scrieri Costache Negrutzzi si Vasile Alecsandri, nu au putut sa apara Costache Negrutzzi si Vasile Alecsandri, nu au putut sa apara decat o scurta perioada, pentru ca a fost interzisa de cenzura. decat o scurta perioada, pentru ca a fost interzisa de cenzura. Ideea romantica a inspiratiei din trecutul istoric va razbate insa Ideea romantica a inspiratiei din trecutul istoric va razbate insa foarte curand intr-un articol-program care deschide revista foarte curand intr-un articol-program care deschide revista Arhiva romaneasca editata de acelasi indrumator literar – Mihail Arhiva romaneasca editata de acelasi indrumator literar – Mihail Kogalniceanu: Kogalniceanu: Istoria roamaneasca mai ales sa ne fie cartea de Istoria roamaneasca mai ales sa ne fie cartea de capetenie, sa ne fie paladiul nationalitatii nosatre. Intr-insa vom capetenie, sa ne fie paladiul nationalitatii nosatre. Intr-insa vom invata ce am facut si ce avem sa mai facem; pintr-insa vom invata ce am facut si ce avem sa mai facem; pintr-insa vom prevede viitorul, printr-insa vom fi romani. Caci istoria este prevede viitorul, printr-insa vom fi romani. Caci istoria este masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor propaseste, sau daca se inapoiaza.Intrebati dar istoria si veti stii propaseste, sau daca se inapoiaza.Intrebati dar istoria si veti stii ce suntem, de unde venim si unde mergem. De unde venim si ce suntem, de unde venim si unde mergem. De unde venim si unde mergem, trecutul si viitorul, iata toata fiinta neastra, iata unde mergem, trecutul si viitorul, iata toata fiinta neastra, iata mijlocul de a ne cusoastemijlocul de a ne cusoaste

(Arhiva roamneasca, nr. (Arhiva roamneasca, nr. 1, 1840)1, 1840)

Spiritul Daciei literare se regaseste integral in revista “Propasirea”, Spiritul Daciei literare se regaseste integral in revista “Propasirea”, editata in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni avand ca editata in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni avand ca principal animator de Mihail Kogalniceanu. Inca din primul numar se principal animator de Mihail Kogalniceanu. Inca din primul numar se exprima dezacordul fata de gazetele timpului care apareau toate cu exprima dezacordul fata de gazetele timpului care apareau toate cu greseala capitala ca prea se indeletniceau cu cele din afara si prea greseala capitala ca prea se indeletniceau cu cele din afara si prea putin cu cele din launtru: putin cu cele din launtru: Lipsa dar a unei foi care, lasand deoparte toate Lipsa dar a unei foi care, lasand deoparte toate noutatile dinafara si discutiile politicei de zi, precum si toate acele noutatile dinafara si discutiile politicei de zi, precum si toate acele traductii de articule usoare si de anecdote frantuzesti si nemtesti, s-traductii de articule usoare si de anecdote frantuzesti si nemtesti, s-ar ingriji numai cu adevaratele interesuri materiale si intelectuale a ar ingriji numai cu adevaratele interesuri materiale si intelectuale a romanilor, lispsa unei asemine foi publice, zic, este obsteste simtita. romanilor, lispsa unei asemine foi publice, zic, este obsteste simtita. Aceasta lipsa, intr-atat incat impregiuraruile dinafara o vor ierta, se Aceasta lipsa, intr-atat incat impregiuraruile dinafara o vor ierta, se va sili a o implini Propasirea. Lepadand din coleanele sale tot ce se va sili a o implini Propasirea. Lepadand din coleanele sale tot ce se intalege subt stransul cuvant de politica, neocupandu-se nicidecum intalege subt stransul cuvant de politica, neocupandu-se nicidecum cu discutiile si noutatile politice dinafra si dinauntru, precum si cu cu discutiile si noutatile politice dinafra si dinauntru, precum si cu intamplarile zilii, izgonind orice traduceri din screri straine, care intamplarile zilii, izgonind orice traduceri din screri straine, care neavand niciun interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot imbogati neavand niciun interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot imbogati literatura, foaia noastra nu va cuprinde decat compuneri originale literatura, foaia noastra nu va cuprinde decat compuneri originale romanesti romanesti

(Propasirea, (Propasirea, nr.1, 1844)nr.1, 1844)

Rolul de indrumator cultural si literar pe care l-au avut Ion Rolul de indrumator cultural si literar pe care l-au avut Ion Heliade-Radulescu, in Muntenia, si Mihail Kogalniceanu, in Heliade-Radulescu, in Muntenia, si Mihail Kogalniceanu, in Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista.literaturii noastre in perioada pasoptista.

In domeniul prozei, isi scriu acum operele fundamentale In domeniul prozei, isi scriu acum operele fundamentale autori precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu autori precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo si Nicolae Balcescu. Unii, in spiritul impus de revista Russo si Nicolae Balcescu. Unii, in spiritul impus de revista Dacia literara, vor cultiva filonul istoric: nuvela Alexandu Dacia literara, vor cultiva filonul istoric: nuvela Alexandu Lapusneanu de Costache Negruzzi, Romanii supt Mihai-Lapusneanu de Costache Negruzzi, Romanii supt Mihai-voievod Vitezul de Nicolae Balcescu, Cantarea Romaniei de voievod Vitezul de Nicolae Balcescu, Cantarea Romaniei de Alecu Russo etc. Alecu Russo etc.

Altii vor merge pe linia memorialisticii, a faptului trait Altii vor merge pe linia memorialisticii, a faptului trait (Costache Negruzzi, Negru pe alb) ori pe cea a insemnarilor (Costache Negruzzi, Negru pe alb) ori pe cea a insemnarilor de calatorie, precum Vasile Alecsandri in O plimbare la de calatorie, precum Vasile Alecsandri in O plimbare la munti, Calatorie in Africa sau Grigore Alexandrescu in munti, Calatorie in Africa sau Grigore Alexandrescu in Memorial de calatorie. Memorial de calatorie.

Exista insa si o alta zona a prozei, critica, ironica, acida, plina Exista insa si o alta zona a prozei, critica, ironica, acida, plina de luciditate, intalnita de Vasile Alecsandri, scriitorul cel mai de luciditate, intalnita de Vasile Alecsandri, scriitorul cel mai complex al epocii. Acesta suprinde multe dintre deficientele complex al epocii. Acesta suprinde multe dintre deficientele unei societati in plina transformare in Balta-Alba, Borsec, dar unei societati in plina transformare in Balta-Alba, Borsec, dar mai ales in Istoria unui galban, gen de proza in care situatiile mai ales in Istoria unui galban, gen de proza in care situatiile si personajele, la limita caricaturii, starnesc rasul.si personajele, la limita caricaturii, starnesc rasul.

Tematica se largeste enorm fata de epoca Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca, premoderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca, organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice cultiva meditatia pe teme romantice (ruine,morminte, netatornicia soartei), evocarea (ruine,morminte, netatornicia soartei), evocarea trecutului glorios, descrierile de natura, se face trecutului glorios, descrierile de natura, se face apel la folclor.apel la folclor.

Speciile clasice (epistola, satira, fabula) coexista Speciile clasice (epistola, satira, fabula) coexista ce cele romantice (meditatia, elegia). Turnarea in ce cele romantice (meditatia, elegia). Turnarea in tiparele secolului precedent a noutatilor de natura tiparele secolului precedent a noutatilor de natura romantica se explica prin faptul ca literatura romantica se explica prin faptul ca literatura noastra nu a avut un clasicism profun si noastra nu a avut un clasicism profun si individualizat. Pe de alta parte, majoritatea individualizat. Pe de alta parte, majoritatea romanticilor pasoptisti au primito educatie clasica.romanticilor pasoptisti au primito educatie clasica.

Atmosfera poeziei “noi” este prezenta intr-o serie Atmosfera poeziei “noi” este prezenta intr-o serie

de creatii precum cele ale lui Grigore de creatii precum cele ale lui Grigore Alexandrescu (Anul 1840, Meditatie, Umbra lui Alexandrescu (Anul 1840, Meditatie, Umbra lui Mircea. La Cozia), Ion Heliade-Radulescu Mircea. La Cozia), Ion Heliade-Radulescu (Zburatorul), Vasile Alecsandri (Doine), Dimitrie (Zburatorul), Vasile Alecsandri (Doine), Dimitrie Bolintineanu (Legende istorice) etc. Fara aceasta Bolintineanu (Legende istorice) etc. Fara aceasta etapa, ar fi fost mai greu de imaginat aparitia lui etapa, ar fi fost mai greu de imaginat aparitia lui Mihai Eminescu. Mihai Eminescu.

Constiturirea deplina a romantismului pasoptist a Constiturirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul teoretic al articolului fost marcata de programul teoretic al articolului Itroductie redactat de Mihail Kogalniceanu si Itroductie redactat de Mihail Kogalniceanu si publicat in primul numar al revistei iesene, Dacia publicat in primul numar al revistei iesene, Dacia literara.literara.

Ca redactor al revistei Dacia literara, Kogalniceanu isi fixeaza ca Ca redactor al revistei Dacia literara, Kogalniceanu isi fixeaza ca obiectiv literatura fara sa paraseasca idealurile politice ale obiectiv literatura fara sa paraseasca idealurile politice ale inaintasilor. La inceputul articolului el recunoaste maritele inaintasilor. La inceputul articolului el recunoaste maritele predecesorilor sai in a fi pus bazele unei literaturi romane. Astfel el predecesorilor sai in a fi pus bazele unei literaturi romane. Astfel el mentioneaza pe Ion Heliade Radulescu redactorul Curierului mentioneaza pe Ion Heliade Radulescu redactorul Curierului romanesc (Muntenia), Gheorghe Asachi redactorul Albinei romanesti romanesc (Muntenia), Gheorghe Asachi redactorul Albinei romanesti (Moldova) si George Baritiu redactor la Foaia inimii (Ardeal), (Moldova) si George Baritiu redactor la Foaia inimii (Ardeal), apreciind contributiile lor la intemeierea literaturii, insa le apreciind contributiile lor la intemeierea literaturii, insa le reproseaza ca sunt excesiv de provinciali si orientati mai mult reproseaza ca sunt excesiv de provinciali si orientati mai mult asupra aspectelor politice ale societatii. In acest context Dacia asupra aspectelor politice ale societatii. In acest context Dacia literara vrea sa publice in paginile sale creatii din toate zonele tarii literara vrea sa publice in paginile sale creatii din toate zonele tarii si sa se concentreze mai ales asupra literaturii. Autorul subliniaza in si sa se concentreze mai ales asupra literaturii. Autorul subliniaza in continuare restul criticii care se va practica in continuare in paginile continuare restul criticii care se va practica in continuare in paginile reviste sale, afirmand pentru prima data la noi criteriul obiectivitatii reviste sale, afirmand pentru prima data la noi criteriul obiectivitatii in aprecierea operei literare “Vom critica cartea, iar nu persoana” .in aprecierea operei literare “Vom critica cartea, iar nu persoana” .

Kogalniceanu se declara impotriva tipului de literatura din epoca Kogalniceanu se declara impotriva tipului de literatura din epoca bazat mai ales pe traduceri si imitatii dupa modele straine, mai bazat mai ales pe traduceri si imitatii dupa modele straine, mai ales franceze. El considera ca tinerii scriitori trebuie sa-si ales franceze. El considera ca tinerii scriitori trebuie sa-si valorifice propriul potential creeator, promovand originalitatea. In valorifice propriul potential creeator, promovand originalitatea. In acest sens traseaza directiile in care ar trebui sa se dezvolte o acest sens traseaza directiile in care ar trebui sa se dezvolte o literatura romana originala, sustinand ca posibile resurse de literatura romana originala, sustinand ca posibile resurse de ispirate : isoria nationala, natura patriei, obiceiurile si traditiile.ispirate : isoria nationala, natura patriei, obiceiurile si traditiile.

In rolul de indrumator cultural si literar atat al lui Mihail In rolul de indrumator cultural si literar atat al lui Mihail Kogalniceanu, cat si al lui I.H. Radulescu, a avut o importanta Kogalniceanu, cat si al lui I.H. Radulescu, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista.majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista.

Personalitati ale perioadei Personalitati ale perioadei pasoptistepasoptiste Andrei Mureseanu Andrei Mureseanu

Mihail KogalniceanuMihail Kogalniceanu Ion Heliade RadulescuIon Heliade Radulescu Vasile AlecsandriVasile Alecsandri Costache Negruzzi Costache Negruzzi Alecu RussoAlecu Russo Nicolae BalcescuNicolae Balcescu Grigore AlxandrescuGrigore Alxandrescu Dimitrie BolintineanuDimitrie Bolintineanu

*S-a nascut pe data de 16 *S-a nascut pe data de 16 noiembrie 1816noiembrie 1816

*A fost un poet si *A fost un poet si revolutionar roman din revolutionar roman din TransilvaniaTransilvania

*In toiul revolutiei scrie *In toiul revolutiei scrie “Foaie pentru “Foaie pentru minte,inima si minte,inima si literatura”si imnul care il literatura”si imnul care il va face cunoscut “Un va face cunoscut “Un rasunet”,devenind apoi rasunet”,devenind apoi marsul revolutinarilor marsul revolutinarilor romani si dupa 1989 romani si dupa 1989 imnul de stat al imnul de stat al Romaniei .Romaniei .

A fost prozator, A fost prozator, memoralist,indrumator memoralist,indrumator cultural si literar.cultural si literar.

Este cel dintai care Este cel dintai care aduna cronicile aduna cronicile moldovenesti(Letopisetemoldovenesti(Letopisetele Tarii Moldovei)si le le Tarii Moldovei)si le tipareste.tipareste.

In anul 1940 scoate In anul 1940 scoate revista “Dacia literara”al revista “Dacia literara”al carui program este carui program este decisiv pentru orientarea decisiv pentru orientarea literaturii timpuluiliteraturii timpului..

Mihail Kogalniceanu a fost prozator,memorialist ,indrumator cultural si Mihail Kogalniceanu a fost prozator,memorialist ,indrumator cultural si literal ,om politic ,istoric ,scriitor ,ziarist si orator.literal ,om politic ,istoric ,scriitor ,ziarist si orator.

Studiile le-a inceput in casa parinteasca, cu un profesor de origine Studiile le-a inceput in casa parinteasca, cu un profesor de origine franceza, un emigrant, apoi cu calugarul maramuresan Gherman Vida, franceza, un emigrant, apoi cu calugarul maramuresan Gherman Vida, avindu-l coleg pe Vasile Alecsandri. avindu-l coleg pe Vasile Alecsandri.

Isi continua apoi instructia, mereu impreuna cu Vasile Alecsandri, in Isi continua apoi instructia, mereu impreuna cu Vasile Alecsandri, in pensionul lui Victor Cuenim si in Institutul de la Miroslava, pina in 1834. in pensionul lui Victor Cuenim si in Institutul de la Miroslava, pina in 1834. in acelasi an a fost trimis la studii in Franta, la colegiul din Luneville, si de acelasi an a fost trimis la studii in Franta, la colegiul din Luneville, si de aici, dupa un an de studii, la Berlin, unde urmeaza cursurile universitare aici, dupa un an de studii, la Berlin, unde urmeaza cursurile universitare de istorie si drept. de istorie si drept.

Rezultatul muncii sale din anii de studentie in Germania il constituie mai Rezultatul muncii sale din anii de studentie in Germania il constituie mai multe lucrari pe care le publica in aceasta epoca, intre care se remarca: multe lucrari pe care le publica in aceasta epoca, intre care se remarca: Limba si. literatura romana sau valaha Limba si. literatura romana sau valaha (1837), Studiaza in particular in (1837), Studiaza in particular in pensioanele franceze din capitala Moldovei, apoi in Franta si Germania.pensioanele franceze din capitala Moldovei, apoi in Franta si Germania.

La varsta de 20 de ani, cand se reintoarce de la studii, este numit La varsta de 20 de ani, cand se reintoarce de la studii, este numit aghiotant domnesc si incepe o intensa activitate cultural-literara cu aghiotant domnesc si incepe o intensa activitate cultural-literara cu finalitate politica.Profesor la Academia Mihaileana din Iasi, tine finalitate politica.Profesor la Academia Mihaileana din Iasi, tine memorabilul Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie memorabilul Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie nationala(1843). Este cel dintai care aduna cronicile moldovenesti nationala(1843). Este cel dintai care aduna cronicile moldovenesti Letopisetele Tarii Moldovei Letopisetele Tarii Moldovei si le tipareste si le tipareste

Articol Articol din din revista revista “Arhiva “Arhiva roameasroameasaca”(18aca”(1840)40)

Primele sale lucrari aveau sa-i consacre in lumea stiintifica a Europei Primele sale lucrari aveau sa-i consacre in lumea stiintifica a Europei contemporane, si sa-i situeze printre spiritele cele mai nobile, cele mai contemporane, si sa-i situeze printre spiritele cele mai nobile, cele mai viguroase si mai inaintate ale poporului roman. viguroase si mai inaintate ale poporului roman.

In 1838 se intoarce in Moldova cu o solida pregatire intelectuala, hotarit In 1838 se intoarce in Moldova cu o solida pregatire intelectuala, hotarit sa-si puna toata puterea de munca in slujba patriei, inca de la sa-si puna toata puterea de munca in slujba patriei, inca de la intoarcerea la Iasi, redacteaza, o vreme, cu Gheorghe Asachi, intoarcerea la Iasi, redacteaza, o vreme, cu Gheorghe Asachi, Alauta Alauta romaneasca. romaneasca. intemeiaza, in 1840, revista intemeiaza, in 1840, revista Dacia literara, Dacia literara, al carei titlu al carei titlu insusi era un simbol si un program, atragind colaboratori de pe intreg insusi era un simbol si un program, atragind colaboratori de pe intreg teritoriul romanesc.teritoriul romanesc.

Cu mult efort si mari cheltuieli, Mihail Kogalniceanu isi asuma sarcina de Cu mult efort si mari cheltuieli, Mihail Kogalniceanu isi asuma sarcina de a da la lumina izvoarele istoriei neamului romanesc (cronici, hrisoave, a da la lumina izvoarele istoriei neamului romanesc (cronici, hrisoave, zapise), publicind cea dintii revista istorica la noi - zapise), publicind cea dintii revista istorica la noi - Arhiva romaneasca Arhiva romaneasca (1841) - si pregatind, inca din anul 1840, colectia de cronici ale Moldovei. (1841) - si pregatind, inca din anul 1840, colectia de cronici ale Moldovei. Mihail Kogalniceanu a editat revista de orientare patriotica si Mihail Kogalniceanu a editat revista de orientare patriotica si democratica democratica Propasirea, foaie stiintifica si literara Propasirea, foaie stiintifica si literara (1844), unde a (1844), unde a colaborat si N. Balcescu, precum si ziarul colaborat si N. Balcescu, precum si ziarul Steaua Dunarii Steaua Dunarii (1855-1860), (1855-1860), care a arat nn rol important in lupta pentru Unirea Principatelor, in care a arat nn rol important in lupta pentru Unirea Principatelor, in preajma marilor framintari care au precedat anul revolutionar 1848, preajma marilor framintari care au precedat anul revolutionar 1848, Mihail Kogalniceanu nu s-a limitat numai la activitatea pe tarimul istoriei. Mihail Kogalniceanu nu s-a limitat numai la activitatea pe tarimul istoriei. Istoricul de larg orizont, cu o serioasa cultura, l-a dublat pe omul politic. Istoricul de larg orizont, cu o serioasa cultura, l-a dublat pe omul politic.

Pentru activitatea sa indreptata impotriva regimului autoritar al lui Pentru activitatea sa indreptata impotriva regimului autoritar al lui Mihail Sturdza, a fost surghiunit, in 1844, la manastirea Risca. Mihail Sturdza, a fost surghiunit, in 1844, la manastirea Risca. Perioada care incepe cu anul revolutionar 1848 reprezinta pentru Perioada care incepe cu anul revolutionar 1848 reprezinta pentru Mihail Kogalniceanu o etapa noua in care, prin activitatea sa politica, Mihail Kogalniceanu o etapa noua in care, prin activitatea sa politica, ce este precumpanitoare, se straduieste sa aplice practic principiile ce este precumpanitoare, se straduieste sa aplice practic principiile democratice ce le afirmase cu atita vigoare si stralucire in perioada democratice ce le afirmase cu atita vigoare si stralucire in perioada anterioara. anterioara.

Celebrele sale Celebrele sale Dorinte ale partidei nationale In Moldova, Dorinte ale partidei nationale In Moldova, din 1848, din 1848, reprezinta unul din cele mai complete programe ale revolutiei reprezinta unul din cele mai complete programe ale revolutiei romanesti. Adevarata masura a capacitatii sale, a patriotismului si a romanesti. Adevarata masura a capacitatii sale, a patriotismului si a pasiunii sale de luptator, M. Kogalniceanu a implinit-oin imprejurarile pasiunii sale de luptator, M. Kogalniceanu a implinit-oin imprejurarile glorioase in care s-a infaptuit statul nostru national. glorioase in care s-a infaptuit statul nostru national.

S-a aflat in fruntea miscarii unioniste, fiind organizatorul acesteia, S-a aflat in fruntea miscarii unioniste, fiind organizatorul acesteia, principalul ei conducator si purtatorul ei de cuvint. A ocupat un rol principalul ei conducator si purtatorul ei de cuvint. A ocupat un rol important in Comitetul Central al Unirii, a condus propaganda pentru important in Comitetul Central al Unirii, a condus propaganda pentru Unire in paginile Unire in paginile Stelei Dunarii, Stelei Dunarii, a indrumat indeaproape activitatea a indrumat indeaproape activitatea Adunarii ad-hoc a Moldovei si, in cadrul acesteia, a expus motiunea Adunarii ad-hoc a Moldovei si, in cadrul acesteia, a expus motiunea in favoarea adopta-rii programul ui unionist; a orientat Adunarea in in favoarea adopta-rii programul ui unionist; a orientat Adunarea in ampla dezbatere in jurul problemelor de organizare interna.ampla dezbatere in jurul problemelor de organizare interna.

In anul 1840 scoate In anul 1840 scoate revista Dacia literara, al revista Dacia literara, al carei program este carei program este decisiv pentru decisiv pentru orientarea literaturii orientarea literaturii timpului. In 1848 timpului. In 1848 oarticipa la miscareaoarticipa la miscarea

revolutionara de la revolutionara de la Iasi.Dupa inceperea Iasi.Dupa inceperea razboiului Crimeei razboiului Crimeei simtind momentul simtind momentul favorabil ,tipareste favorabil ,tipareste ziarul Steaua Dunarii.ziarul Steaua Dunarii.

Deputat in Divanul Deputat in Divanul Ad-hoc(1857) domina Ad-hoc(1857) domina adunarea prin energia, adunarea prin energia, cultura si stralucitul cultura si stralucitul talent creatorictalent creatoric

In ultima parte a vietii In ultima parte a vietii este ambasador este ambasador plenipotentiar la Paris, plenipotentiar la Paris, si presedinte al si presedinte al Academiei RomaneAcademiei Romane

Ca ministru de externe, a afirmat, cu demnitate si prestigiu, interesele Ca ministru de externe, a afirmat, cu demnitate si prestigiu, interesele Romaniei, dorinta acesteia de a-si legitima drepturile la o viata libera si Romaniei, dorinta acesteia de a-si legitima drepturile la o viata libera si independenta. Mihail Kogalniceanu a avut o insemnata contributie la independenta. Mihail Kogalniceanu a avut o insemnata contributie la orientarea vietii culturale si stiintifice romanesti, in literatura a abordat orientarea vietii culturale si stiintifice romanesti, in literatura a abordat divers e genuri: corespondenta, insemnarile de calatorie, schita de divers e genuri: corespondenta, insemnarile de calatorie, schita de moravuri, nuvela, pamfletul, romanul (fragmentar), teatrul. moravuri, nuvela, pamfletul, romanul (fragmentar), teatrul.

A tiparit operele a o serie intreaga de scriitori ai epocii, intre care A tiparit operele a o serie intreaga de scriitori ai epocii, intre care Grigore Alexandrescu, N. Balcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, N. Balcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, C. Caragiale s.a. impreuna cu V. Alecsandri si C Negruzzi,. a fost numit, C. Caragiale s.a. impreuna cu V. Alecsandri si C Negruzzi,. a fost numit, in 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi, unde rolul lui de in 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi, unde rolul lui de organizator raminede prim ordin in ceea ce priveste fixarea organizator raminede prim ordin in ceea ce priveste fixarea repertoriului ce trebuia jucat in limba romana, constituirea trupelor de repertoriului ce trebuia jucat in limba romana, constituirea trupelor de actori, costumele, decorurile etc. Mihail Kogalniceanu a acordat o actori, costumele, decorurile etc. Mihail Kogalniceanu a acordat o deosebita importanta invatamintului. A avut o contributie importanta la deosebita importanta invatamintului. A avut o contributie importanta la infiintarea Universitatii din Iasi (1860), a Scolii de pictura, a infiintarea Universitatii din Iasi (1860), a Scolii de pictura, a Conservatorului de muzica, a Scolii de comert, a Facultatii de medicina Conservatorului de muzica, a Scolii de comert, a Facultatii de medicina din Iasi s.a. Mihail Kogalniceanu, personalitate puternica, orn de litere si din Iasi s.a. Mihail Kogalniceanu, personalitate puternica, orn de litere si animator al vietii culturale nationale, a carui opera este patrunsa de o animator al vietii culturale nationale, a carui opera este patrunsa de o puternica dragoste fata de popor, fata de ideile dreptatii sociale si ale puternica dragoste fata de popor, fata de ideile dreptatii sociale si ale libertatii nationale, s-a stins din viata la Paris, la 20 iunie/2 iulie 1891.libertatii nationale, s-a stins din viata la Paris, la 20 iunie/2 iulie 1891.

*A*A fost un scriitor, filolog şi om fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru politic român, membru fondator al Academiei fondator al Academiei Române şi primul său Române şi primul său preşedinte, considerat cel preşedinte, considerat cel mai important ctitor din mai important ctitor din cultura română cultura română prepaşoptistă. prepaşoptistă.

*A fost *A fost întemeietor al presei întemeietor al presei din Ţara Românească: din Ţara Românească: Curierul RomânescCurierul Românesc (1829) şi (1829) şi Curierul de ambe sexeCurierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. prozator, critic.

ION HELIADE RĂDULESCU (PERSONALITATE ARTISTICĂ)

Ion Heliade Rădulescu (1802-1872) se înscrie în rândul spiritelor „totale” ale culturii româneşti, fiind o personalitate importantă a momentului paşoptist din literatura română. Este un deschizător de drumuri în variate domenii ale culturii, limbii şi literaturii române. Înfiinţează prima şcoală superioară de muzică, literatură şi declamaţie în Muntenia. Este întemeietor al presei în Ţara Românească („Gazeta românească”).

În domeniul limbii scrie „Gramatica Românească”(1828), a doua după cea a reprezentanţilor şcolii ardelene.În literatură, alături de Kogălniceanu, îndeamnă scriitorii să scrie „cum pot şi cât pot”, încurajând creaţiile originale.

Este un deschizător de drumuri în opera căruia se deschide întreaga ideologie a romantismului. O trăsătură specifică este împletirea elementelor clasice (simţul simetriei şi al perfecţiunii formale, admiraţia faţă de arta antică greco-latină) cu cele romantice (valorificarea şi cultivarea miturilor, folosirea procedeelor artistice, descoperirea folclorului, cultivarea trecutului istoric).

ION HELIADE RĂDULESCU: SBURĂTORUL

„Sburătorul” (1844, „Curierul românesc”) este prima baladă cultă, care valorifică mitul folcloric al zburătorului, mitul erotic.

Mitul zburătorului explică, în viziune populară apariţia primilor fiori ai dragostei în sufletul fetelor de la ţară. Zburătorul este un flăcău tânăr şi frumos care vine noaptea în iatacul fetei, tulburându-i liniştea sufletească şi deşteptând dorul dragostei.

„Sburătorul” este o baladă romantică care urmează structura clasică a oricărei balade: decor, eveniment, personaj. Scriitorul nu respectă această ordine: balada începe cu prima parte a evenimentului care descrie confesiunea Floricăi făcute mamei sale despre stările fizice şi sufleteşti ciudate pe care nu şi le poate explica. Decorul (cadrul natural) în care are loc confesiunea Floricăi şi a doua parte a evenimentului: descrierea fenomenului zburătorului văzut şi comentat de două sătence.

1. Prima parte a evenimentului: confesiunea Floricăi. Discursul epic insistă asupra suferinţelor fizice ale Floricăi realizate pe principiul romantic al antitezei.

Stări sufleteşti contradictorii: „Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obraji-mi se pălesc!”, „Şi cald, şi rece, uite, că-mi furnică prin vine; În braţe n-am nimica şi parcă am ceva:”. Neştiind să-şi explice aceste stări, se face trimitere la

înţeleptciunea strămoşească, la bunica:„Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica:

O şti vrun leac ea doară... o fi vrun zburător! Or aide l-alde baba Comana ori Sorica, Or du-te la moş popa, or mergi la vrăjitor.” Se anticipează ideea că aceste tulburări ar fi provocate de un

zburător, precum şi credinţa populară în vrăji şi în descântece. Deasemenea, Florica îşi descrie şi suferinţa sufletească:

„Un dor nespus m-apucă şi plâng, măicuţă, plâng.”, „Atunci inima-mi bate şi sai ca din visare, (...) Ce chin nesuferit!”. Tânguirea erotică (motiv cultivat în lirica iubirii de mai târziu)

necesită şi mijloace adecvate de exprimare; aşa se explică mulţimea exclamaţiilor, a interogaţiilor retorice şi a verbelor la indicativ prezent. În acest context, repetiţia „şi plâng, măicuţă, plâng” condensează această tânguire.

Această mărturisire a Floricăi are loc într-un decor tipic romantic: un peisaj nocturn care constituie locul de inserţie a elementului fantastic. Decorul pregăteşte cadrul potrivit pentru apariţia zburătorului.

2. Decorul, plasat între cele două părţi ale evenimentului este amplasat pe două aspecte fundamentale ale satului, în momentul amurgului

DINAMIC STATIC

- verbele de mişcare („mereu sosise”, „întins păşea”, „trăgea în bătătură”) dinamizează peisajul.

- imaginile vizuale („soarele sfinţise”), auditive („ţipând, parcă chema”, „vitele muginde”, „gemete de mumă”) şi motorii caracterizează un univers rustic aparent obişnuit; impresia covârşitoare provine însă din densitatea materiei telurice, din forţa pe care o degajă elementarul.

- pe măsură ce se lasă noaptea satul se linişteşte, tensiune dramatică creşte, se instalează o stare de mister care cuprinde întreaga fire:

„Încep a luc-i stele rând una câte una”,

„Tăcere pretutindeni acuma stăpâneşte”,

„Destins coprinde lumea, ce-n braţele somniei”,

„Nici frunza nu se mişcă, nici vântul nu suspină,

Şi apele dorm duse, şi morile au stat.”

- epitetul „noapte naltă, naltă” prelungeşte noaptea în spaţiul cosmic.

- întreaga naturăse cufundă în noapte, imagine sugerată de metafora „veşmântul său cel negru, de stele semăna”.

- motivul visului este domeniul prin care romanticul pătrunde în tainele universului:

„Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat.”

-tăcerea cuprinde întregul sat într-o gradaţie artistică realizată prin personificări.

3. A doua parte a evenimentului: discuţia dintre două sătence despre apariţia zburătorului. Intenţia zburătorului a fost aceea de-a relua viziunea asupra acestui fenomen din punct de vedere al omului simplu, de la ţară. Astfel, zburătorul este văzut ca o fiinţă supranaturală, „zmeu” sau „balaur de lumină cu coada-nflăcărată” care se metamorfozează într-un tânăr frumos care apare în visul fetei, trezindu-i primii fiori ai dragostei.

„Pândeşte, bată-l crucea! Şi-n somn calea mi-ţi vine Ca brad un flăcăiandru şi tras ca prin inel, Bălai cu părul d-aur! Dar slabele lui vine N-au nici un pic de sânge...” Alcătuită la modul folcloric, cu ajutorul exclamaţiilor, al interogaţiilor

şi al expresiilor populare, schiţa de portret a zburătorului cuprinde şi o notă de grotesc („ş-un nas – ca vai de el!”)

Cele două „surate” îşi exprimă compasiunea faţă de Florica, avansând ideea că iubirea este o boală fără leac, care nu se poate vindeca. În final se face trimitere din nou la înţeleptciunea bunicii:

„Şi s-a pălit copila! – ce bine a zis bunica: Să fugă fata mare de focul de iubit. Că-ncepe de visează, şi visu-n lipitură Începe-a se preface, şi lipitura-n zmeu, Şi ce-i mai faci pe urmă? că nici descântătură, Nici rugi nu te mai scapă. Ferească Dumnezeu!”

Versurile baladei sunt ample, cu măsura de 14 silabe, iar rima este încrucişată.

Existenţa satului arhaic este pusă în valoare în două aspecte fundamentale:

realitatea existenţială a satului, sugerată prin: prezenţa celor două sătence, prezenţa turmelor de vite, „câmpianul” şi „argeana”.

aspecte mitice, puse în valoare prin credinţe, superstiţii, obiceiuri: credinţa în zburător, credinţa în vrăji, descântece, înţeleptciunea bătrânească la care se apelează mereu, destinul omului scris în zodii şi stele, iubirea: boală fără leac.

În concluzie, balada „Sburătorul” este prima creaţie cultă din literatura română care valorifică cu o măiestrie artistică deosebită, mitul folcloric al zburătorului.

Ion Heliade Radulescu (Curierul romanesc)

Articolele programatice ale unui curent sau ale unei miscari literare au avut intotdeauna o importanta majora,pentru ca au cristalizat si au dat coerenta tendintelor fundamentale ale epocii.

Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturi romane a fost Ion Heliade Radulescu.Marea influenta pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii s-a exercitat mai ales prin articolel teoretice publicate in ziaru Curierul romanesc , incepand cu anul 1829, prin care autoru indeamna in primul rand la scris si mai putin la spirit critic. Este faza entuziasta si oarecum „naiva”a romantismului pasoptist, cand distinctia intre opera originala si prelucrarea unui model strain aproape ca nu se facea. Datorita insa atmosferei create de indemnurile lui Heliade-Radulescu a fost posibil debutul intre 1830si 1840, a unei intregi generatii din care sau remarcat Vasile Carlova, Grigore Alexandru , Dimitrie Bolintineanu , Cezar Bolliac.

Folosul Gazetei este de obste si deopotriva pentru toata treapta de oameni : intr-insa politicul isi pironeste ascutitele si prevazatoarele sale cautaturi si sa adanceaza in gandirile si combinarile sale ; aici, linistitul literar si filozof aduna si pune in cumpana fapte si intamplarile lumii, indraznetul si neastamparatul razboinic se desavarseste intr-insa povatuidu-se din norocirile sau gresalele altor razboini; bagatorul de seama negutatoru dintr-insa isi indreptezamai cu indrazneala spiculatiile sale , pana cand in sfarsit si asudatorul plugar, si el poate afla aceea ce inlesneste ostenelile sale si face sale si face sa umple campurile de imbilsugatoarele sale roduri. Nu este nicio treapta;nu este nicio varsta care sa nu afle placere si folos intr-aceasta aflare vrednica si cuviincioasa cuvantarii omului,adica in GAZETA.

*A*A fost poet, dramaturg, fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, folclorist, om politic, ministru, diplomat, ministru, diplomat, academician românacademician român

A fostA fost creator al creator al teatrului românesc şi a teatrului românesc şi a literaturii dramatice în literaturii dramatice în România, personalitate România, personalitate marcantă a Moldovei şi marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a apoi a României de-a lungul întregului secol lungul întregului secol al XIX-leaal XIX-lea..

CronologicCronologic 1821 Iulie 21 S-a nascut, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, cel de-al 1821 Iulie 21 S-a nascut, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, cel de-al

doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascută doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascută Cozoni, în orasul Bacău. Curând familia viitorului scriitor se mută la Iasi.Cozoni, în orasul Bacău. Curând familia viitorului scriitor se mută la Iasi.(Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi născut în 1819 sau chiar în 1818.)(Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi născut în 1819 sau chiar în 1818.)

1827 Vasile Alecsandri ia primele lectii de la dascălul maramuresean 1827 Vasile Alecsandri ia primele lectii de la dascălul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola.Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola.

1828-1834 Viitorul scriitor îsi continuă învătătura în pensionul lui Victor 1828-1834 Viitorul scriitor îsi continuă învătătura în pensionul lui Victor Cuenim, deschis în 1828 la Iasi. Cuenim, deschis în 1828 la Iasi. Verile si le petrece la Mircesti, unde tatăl Verile si le petrece la Mircesti, unde tatăl său cumpărase mosia.său cumpărase mosia.

1834-1839 Împreună cu alti fii de boieri, Vasile Alecsandri îsi face studiile la 1834-1839 Împreună cu alti fii de boieri, Vasile Alecsandri îsi face studiile la Paris. După trecerea bacalaureatului literar se pregăteste să intre la Paris. După trecerea bacalaureatului literar se pregăteste să intre la medicină, dar abandonează. Urmează cursurile facultatii de drept, însă medicină, dar abandonează. Urmează cursurile facultatii de drept, însă după câteva luni renuntă. Tatal său l-ar fi vrut inginer, dar îi lipsea după câteva luni renuntă. Tatal său l-ar fi vrut inginer, dar îi lipsea bacalaureatul în stiinte, pe care nu-l poate obtine. Se dedică literaturii, bacalaureatul în stiinte, pe care nu-l poate obtine. Se dedică literaturii, scriind primele versuri în limba franceză, între care poemul Zunarilla.scriind primele versuri în limba franceză, între care poemul Zunarilla.

1839 În drum spre Patrie, Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie 1839 În drum spre Patrie, Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie prin Italia. Vizitează Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din această prin Italia. Vizitează Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din această călătorie culege impresii necesare scrierii primelor opere în limba română călătorie culege impresii necesare scrierii primelor opere în limba română Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.

1840 În revista "Dacia literară" (nr. 3, mai-iunie) este 1840 În revista "Dacia literară" (nr. 3, mai-iunie) este publicată nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, publicată nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, împreună cu C. Negruzzi si M. Kogălniceanu, director al împreună cu C. Negruzzi si M. Kogălniceanu, director al teatrului din Iasi. Pentru nevoile scenei scrie vodevilul teatrului din Iasi. Pentru nevoile scenei scrie vodevilul Farmazonul din Hârlău, care se joacă la 18 noiembrie.Farmazonul din Hârlău, care se joacă la 18 noiembrie.

1841 Pe scena teatrului iesean se joacă piesa lui Vasile 1841 Pe scena teatrului iesean se joacă piesa lui Vasile Alecsandri Modista si cinovnicul.Alecsandri Modista si cinovnicul.

1842 V. Alecsandri călătoreste prin muntii Moldovei, 1842 V. Alecsandri călătoreste prin muntii Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei populare". Sub influenta acesteia Vasile Alecsandri populare". Sub influenta acesteia Vasile Alecsandri scrie primele sale poezii românesti - Doinele.scrie primele sale poezii românesti - Doinele.

1843-1844 Vasile Alecsandri întreprinde lungi excursii 1843-1844 Vasile Alecsandri întreprinde lungi excursii prin muntii si prin satele Moldovei, culegând folclor. prin muntii si prin satele Moldovei, culegând folclor. Din Din această perioadă datează nuvela O primblare la munti. această perioadă datează nuvela O primblare la munti.

1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la 1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primită de public cu deosebită căldură. Sadagura, primită de public cu deosebită căldură. împreună cu Mihail Kogălniceanu si Ion Ghica, scriitorul împreună cu Mihail Kogălniceanu si Ion Ghica, scriitorul se află în fruntea revistei "Propăsirea". se află în fruntea revistei "Propăsirea". Aici sunt Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare publicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare la munti si Istoria unui galben. Aflat pentru cură la la munti si Istoria unui galben. Aflat pentru cură la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Dă la Dă la iveală "fiziologia" Iasii în 1844.iveală "fiziologia" Iasii în 1844.

1845 Face cunostintă cu 1845 Face cunostintă cu Nicolae Balcescu si cu alti Nicolae Balcescu si cu alti tineri munteni la mosia tineri munteni la mosia Mânjina a lui Costache Negri. Mânjina a lui Costache Negri. Tot acum vizitează Bucurestii. Tot acum vizitează Bucurestii. Este epoca în care creste Este epoca în care creste afectiunea sa pentru Elena afectiunea sa pentru Elena Negri, careia îi dedică o seamă Negri, careia îi dedică o seamă de poeme.de poeme.

1846-1847 Vasile Alecsandri o 1846-1847 Vasile Alecsandri o însoteste pe Elena Negri în însoteste pe Elena Negri în străinătate, pentru îngrijirea străinătate, pentru îngrijirea sănătătii. Italia, Austria, sănătătii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Germania, Franta, apoi din nou Italia îi prilejuiesc impresii Italia îi prilejuiesc impresii profunde. Insă boala Elenei se profunde. Insă boala Elenei se agravează, iubita poetului agravează, iubita poetului stingându-se pe vapor la stingându-se pe vapor la întoarcere în Patrie. în vară se întoarcere în Patrie. în vară se află la odihnă la Balta Albă. află la odihnă la Balta Albă. Impresiile din această Impresiile din această localitate si-au găsit expresia localitate si-au găsit expresia în nuvela Balta Albăîn nuvela Balta Albă

1847 Scrie piesa Piatra din casă.1847 Scrie piesa Piatra din casă. 1848 Martie începe miscarea revolutionară din capitala 1848 Martie începe miscarea revolutionară din capitala

Moldovei. Alecsandri scrie Desteptarea României si Moldovei. Alecsandri scrie Desteptarea României si redactează împreună cu alti patrioti petitia cuprinzând redactează împreună cu alti patrioti petitia cuprinzând revendicările ce trebuiau aduse la cunostinta revendicările ce trebuiau aduse la cunostinta domnitorului Mihail Sturza. După înăbusirea miscarii se domnitorului Mihail Sturza. După înăbusirea miscarii se refugiază în munti, apoi trece la Brasov. Evocarea refugiază în munti, apoi trece la Brasov. Evocarea acestor întâmplări o face în fragmentul de proză Un acestor întâmplări o face în fragmentul de proză Un episod din anul 1848.episod din anul 1848.

1849 Vasile Alecsandri redactează studiul Românii si 1849 Vasile Alecsandri redactează studiul Românii si poezia lor, sub forma unei scrisori către A. Hurmuzachi, poezia lor, sub forma unei scrisori către A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat în revista "Bucovina". studiul fiind publicat în revista "Bucovina".

1850 Aprilie 9 Are loc reprezentatia piesei Chirita în Iasi 1850 Aprilie 9 Are loc reprezentatia piesei Chirita în Iasi sau Două fete s-o neneacă.sau Două fete s-o neneacă.

1851 La întoarcerea din Paris si Londra, cu vaporul pe 1851 La întoarcerea din Paris si Londra, cu vaporul pe Dunăre, vasul e pe punctul de a se scufunda. Dunăre, vasul e pe punctul de a se scufunda. întâmplarea e povestită în episodul înecarea vaporului întâmplarea e povestită în episodul înecarea vaporului Seceni pe Dunăre, destinat să apară în primul număr al Seceni pe Dunăre, destinat să apară în primul număr al proiectatei reviste "România literară". Episodul este proiectatei reviste "România literară". Episodul este mai târziu încadrat în naratiunea dramatizată Un salon mai târziu încadrat în naratiunea dramatizată Un salon din Iasi. din Iasi. August 5 Se reprezintă cu mare succes Chirita August 5 Se reprezintă cu mare succes Chirita în Iasi în Iasi

1852 Aprilie Apare la Iasi prima fasciculă din colectia de 1852 Aprilie Apare la Iasi prima fasciculă din colectia de opere folclorice: Poezii poporale. Balade (cântece bătrânesti) opere folclorice: Poezii poporale. Balade (cântece bătrânesti) adunate si îndreptate de V. Alecsandri. Octombrie Vasile adunate si îndreptate de V. Alecsandri. Octombrie Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul său, Repertoriu Alecsandri scoate prima culegere din teatrul său, Repertoriu dramatic. dramatic. Se reprezintă piesa Chirita în provincie. Se reprezintă piesa Chirita în provincie.

1853 La Paris, unde se găsea încă din toamna precedenta, 1853 La Paris, unde se găsea încă din toamna precedenta, Vasile Alecsandri publică primul volum de poezii originale, Vasile Alecsandri publică primul volum de poezii originale, Doine si lăcrimioare, dispuse în trei cicluri: Doine, Doine si lăcrimioare, dispuse în trei cicluri: Doine, Lăcrimioare, Suvenire. La Iasi îi apare cea de-a doua fasciculă Lăcrimioare, Suvenire. La Iasi îi apare cea de-a doua fasciculă a Poeziilor poporale. Vasile Alecsandri întreprinde o lungă a Poeziilor poporale. Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie în sudul Frantei, în Spania si în nordul Africii. călătorie în sudul Frantei, în Spania si în nordul Africii. Relatarea partială a acestei călătorii se cuprinde în "ziarul de Relatarea partială a acestei călătorii se cuprinde în "ziarul de călătorie" Călătorie în Africa. Scriitorul intercalează în cursul călătorie" Călătorie în Africa. Scriitorul intercalează în cursul relatarii diverse episoade narative, ca Cel întâi pas în lume relatarii diverse episoade narative, ca Cel întâi pas în lume (publicat initial în 1841 în "Albina românească" sub titlul (publicat initial în 1841 în "Albina românească" sub titlul Pierderea iluziilor) si Suvenire din Italia. Pierderea iluziilor) si Suvenire din Italia. Monte di Fo, publicat Monte di Fo, publicat tot acolo, în 1843. tot acolo, în 1843.

1854 Moare tatal scriitorului. Preluându-si mostenirea, 1854 Moare tatal scriitorului. Preluându-si mostenirea, Alecsandri eliberează tiganii robi de pe mosiile saleAlecsandri eliberează tiganii robi de pe mosiile sale

1855 Apare, sub conducerea poetului, revista "România 1855 Apare, sub conducerea poetului, revista "România literară", în care se publică poezia Anul 1855. Tot aici apar literară", în care se publică poezia Anul 1855. Tot aici apar fragmente din Călătorie în Africa si nuvela Balta Albă.fragmente din Călătorie în Africa si nuvela Balta Albă.

1856 Are loc congresul 1856 Are loc congresul de pace de la Paris, de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul decisiv pentru viitorul politic al Principatelor, politic al Principatelor, care aspirau la unire. care aspirau la unire. Alecsandri se dedică Alecsandri se dedică integral cauzei luptei integral cauzei luptei pentru Unire. în pentru Unire. în "Steaua Dunării", ziar "Steaua Dunării", ziar condus de Mihail condus de Mihail Kogălniceanu, apare la Kogălniceanu, apare la 9 iunie Hora Unirii.9 iunie Hora Unirii.

1857 Vede lumina 1857 Vede lumina tiparului culegerea de tiparului culegerea de proză Salba literară, proză Salba literară, continând povestiri, continând povestiri, impresii de călătorie si impresii de călătorie si câteva scrieri câteva scrieri dramatice. dramatice. In ziarul In ziarul "Concordia" din "Concordia" din Bucuresti apare poezia Bucuresti apare poezia Moldova în 1857. Moldova în 1857.

Vasile Alecsandri şi Ion Ghica la Istambul în 1855

1859 După alegerea ca domnitor a 1859 După alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleacă într-o lui Cuza, scriitorul pleacă într-o lungă misiune diplomatică la Paris, lungă misiune diplomatică la Paris, Londra si Torino, pentru a obtine Londra si Torino, pentru a obtine recunoas-terea dublei alegeri a lui recunoas-terea dublei alegeri a lui Cuza. La Paris îi vizitează pe Cuza. La Paris îi vizitează pe Lamartine si pe Merimee si caută Lamartine si pe Merimee si caută să câstige bunăvointa să câstige bunăvointa ambasadorului Rusiei, contele ambasadorului Rusiei, contele Kisseleff, fostul guvernator al Kisseleff, fostul guvernator al Principatelor între 1829 si 1834.Principatelor între 1829 si 1834.

1860 Abandonează activitatea 1860 Abandonează activitatea politică si se retrage la Mircesti, în politică si se retrage la Mircesti, în mijlocul familiei, unde se dedică mijlocul familiei, unde se dedică scrisului, compunând piese de scrisului, compunând piese de teatru, printre care Rusaliile si teatru, printre care Rusaliile si câteva cântecele comice.câteva cântecele comice.

1861 Îndeplineste o nouă misiune 1861 Îndeplineste o nouă misiune diplomatică, încredintată de Cuza. diplomatică, încredintată de Cuza. în vederea recunoasterii Unirii de în vederea recunoasterii Unirii de către puterile europene, către puterile europene, Alecsandri vizitează Parisul, Alecsandri vizitează Parisul, Torino, Milano, iar un timp girează Torino, Milano, iar un timp girează afacerile agentiei diplomatice de afacerile agentiei diplomatice de la Paris, în locul fratelui său. la Paris, în locul fratelui său. Reîntors la Mircesti, scrie piese si Reîntors la Mircesti, scrie piese si cântecele comice cântecele comice

1863 La Iasi apare editia a doua a volumului Doine si 1863 La Iasi apare editia a doua a volumului Doine si lăcrimioare cu ciclul Mărgăritărele. lăcrimioare cu ciclul Mărgăritărele. Apare partea a doua a Apare partea a doua a Repertoriului dramatic, cuprinzând ultimele piese ale Repertoriului dramatic, cuprinzând ultimele piese ale scriitorului scriitorului

1866 Apare într-un volum întreaga colectie a Poeziilor 1866 Apare într-un volum întreaga colectie a Poeziilor poporale. E numit membru al Societatii literare române poporale. E numit membru al Societatii literare române pentru cultura limbii, care în 1879 avea să devină Academia pentru cultura limbii, care în 1879 avea să devină Academia Română.Română.

1868 Publică, în "Convorbiri literare", primele pasteluri: 1868 Publică, în "Convorbiri literare", primele pasteluri: Sfârsit de toamnă, Iarna, Gerul etc.Sfârsit de toamnă, Iarna, Gerul etc.

1871 Îsi dă demisia din Societatea literară română, după ce 1871 Îsi dă demisia din Societatea literară română, după ce aceasta hotărâse să adopte principiul etimologic în scriere si aceasta hotărâse să adopte principiul etimologic în scriere si să publice dictionarul lui Laurian si Massim. să publice dictionarul lui Laurian si Massim.

1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin 1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, mai întâi în "Convorbiri", apoi ca prefată la volumul Negruzzi, mai întâi în "Convorbiri", apoi ca prefată la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie Dumbrava Rosie, pe care o citeste la o sedintă a "Junimii".Dumbrava Rosie, pe care o citeste la o sedintă a "Junimii".

1874 Apare piesa Boieri si ciocoi, fiind reprezentată pe scena 1874 Apare piesa Boieri si ciocoi, fiind reprezentată pe scena teatrului iesean.teatrului iesean.

1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor 1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor complete, cu o prefată a autorului. Ele cuprind creatia complete, cu o prefată a autorului. Ele cuprind creatia dramatică. În acelasi an apar următoarele trei volume, dramatică. În acelasi an apar următoarele trei volume, cuprinzând creatia poetică.cuprinzând creatia poetică.

1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza. 1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza.

1877 Mai 9 Proclamarea independentei tării în parlament. La 1877 Mai 9 Proclamarea independentei tării în parlament. La aflarea vestii Alecsandri scrie poezia Balcanul si Carpatul, cu aflarea vestii Alecsandri scrie poezia Balcanul si Carpatul, cu care inaugurează ciclul Ostasii nostri.care inaugurează ciclul Ostasii nostri.

1878 Apare volumul Ostasii nostri. 1878 Apare volumul Ostasii nostri. 1878-1879 Se dedică lucrului la drama istorică Despot-Vodă. în 1878-1879 Se dedică lucrului la drama istorică Despot-Vodă. în

mai 1879 citeste piesa la o sedintă a "Junimii" bucurestene. Are mai 1879 citeste piesa la o sedintă a "Junimii" bucurestene. Are loc reprezentatia piesei la Teatrul National din Bucuresti. Este loc reprezentatia piesei la Teatrul National din Bucuresti. Este invitat să-si reia locul la Academie si să participe la lucrările invitat să-si reia locul la Academie si să participe la lucrările anuale, fiind ales în comisia pentru modificarea ortografiei.anuale, fiind ales în comisia pentru modificarea ortografiei.

1880 Apare cel de al nouălea volum din seria Operelor complete, 1880 Apare cel de al nouălea volum din seria Operelor complete, cuprinzând Legende nouă si Ostasii nostri. Apare nuvela Vasile cuprinzând Legende nouă si Ostasii nostri. Apare nuvela Vasile Porojan, sub forma unei scrisori către Ion Ghica. Scrie feeria Porojan, sub forma unei scrisori către Ion Ghica. Scrie feeria Sânziana si Pepelea. În "Albumul macedoromân" al lui V. A. Sânziana si Pepelea. În "Albumul macedoromân" al lui V. A. Urechiă apare "istorioara de început de amor" Margărita, scrisă Urechiă apare "istorioara de început de amor" Margărita, scrisă cu zece ani mai înainte, dar relatând un episod de tinerete, cu zece ani mai înainte, dar relatând un episod de tinerete, localizat în timp prin 1850-1852.localizat în timp prin 1850-1852.

1881 I se decernează Marele premiu "Năsturel-Herascu" al 1881 I se decernează Marele premiu "Năsturel-Herascu" al Academiei Române pentru drama Despot-Vodă si poeziile din Academiei Române pentru drama Despot-Vodă si poeziile din ultimul volum de Opere completeultimul volum de Opere complete

1883 Într-o sedintă a "Junimii" si la Academie Alecsandri citeste 1883 Într-o sedintă a "Junimii" si la Academie Alecsandri citeste noua sa piesă Fântâna Blanduziei.noua sa piesă Fântâna Blanduziei.

1884 Fântâna Blanduziei este reprezentată, cu mare succes, la 1884 Fântâna Blanduziei este reprezentată, cu mare succes, la Teatrul National. Teatrul National. Scrie piesa Ovidiu Scrie piesa Ovidiu

1886 Realizează o 1886 Realizează o nouă versiune a piesei nouă versiune a piesei OvidiuOvidiu

1885 Este numit 1885 Este numit ministru plenipotentiar ministru plenipotentiar al României la Paris, al României la Paris, post pe care îl detine post pe care îl detine până la moarte până la moarte

1888 Scrie Plugul 1888 Scrie Plugul blestemat. Se ivesc blestemat. Se ivesc primele semne ale bolii primele semne ale bolii care avea să-l răpună. care avea să-l răpună.

1890 August 22 Vasile 1890 August 22 Vasile Alecsandri se stinge Alecsandri se stinge din viată la Mircesti. din viată la Mircesti. Este înmormântat la 26 Este înmormântat la 26 august în grădina august în grădina casei, daruită în 1914 casei, daruită în 1914 Academiei, de către Academiei, de către sotia poetului. sotia poetului. Deasupra mormântului Deasupra mormântului a fost ridicat un a fost ridicat un mausoleu din initiativa mausoleu din initiativa Academiei, în 1928. Academiei, în 1928. Întreg ansamblul a Întreg ansamblul a devenit muzeu devenit muzeu memorial memorial

A A fost un om politic şi fost un om politic şi scriitor român din perioada scriitor român din perioada paşoptistă. paşoptistă.

NNu ia parte la mişcarea din u ia parte la mişcarea din 1848 şi mult timp rămâne 1848 şi mult timp rămâne retras din afacerile retras din afacerile statului, reintrând numai statului, reintrând numai mai târziu ca judecător, ca mai târziu ca judecător, ca membru în Divanul membru în Divanul domnesc (1857) şi apoi, domnesc (1857) şi apoi, sub domnia lui Cuza, ca sub domnia lui Cuza, ca director al director al departamentului finanţelordepartamentului finanţelor sisi ca deputat ca deputat ..

AA fost poet, prozator, eseist, fost poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar memorialist şi critic literar român (originar din român (originar din Basarabia), ideolog al Basarabia), ideolog al generaţiei de la 1848generaţiei de la 1848..

Este autorul volumului Este autorul volumului Cântarea RomânieiCântarea României, tipărit , tipărit anonim. Fără a revendica anonim. Fără a revendica vreodată explicit această vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din paternitate literară din istoria literaturii române. istoria literaturii române.

Nicolae BălcescuNicolae Bălcescu (n. 29 (n. 29 iunie 1819 - d. 29 noiembrie iunie 1819 - d. 29 noiembrie 1852) a fost un istoric, 1852) a fost un istoric, scriitor şi revoluţionar scriitor şi revoluţionar român. român.

IInfiinţează împreună cu Ion nfiinţează împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell o Ghica şi Christian Tell o organizaţie secretă denumită organizaţie secretă denumită Frăţia, călătoreşte prin toatFrăţia, călătoreşte prin toata a RomaniaRomania, precum şi prin , precum şi prin Franţa şi Italia şi studiază Franţa şi Italia şi studiază istoria, fiind editor, alături de istoria, fiind editor, alături de Augus Treboniu Laurian, la o Augus Treboniu Laurian, la o revistă istorică numită revistă istorică numită Magazin istoric pentru DaciaMagazin istoric pentru Dacia..

Grigore Grigore AlexandrescuAlexandrescu a a fost un poet şi fost un poet şi fabulist român.fabulist român.

S-a născut la S-a născut la TârgovişteTârgovişte si r si rămâne ămâne orfan şi sărac, orfan şi sărac, insainsa de mic e deştept, de mic e deştept, avand avand memorie memorie extraordinarăextraordinară. .

Dimitrie Dimitrie BolintineanuBolintineanu a fost un a fost un poet român, om politic, poet român, om politic, participant la Revoluţia participant la Revoluţia de la 1848 şi diplomat. de la 1848 şi diplomat.

Era Era macedonean macedonean aromân de aromân de origineorigine.Ramane orfn de .Ramane orfn de mic asemeni lui Grigore mic asemeni lui Grigore Alexandrescu si este Alexandrescu si este crescut de rude crescut de rude inavutite care il ajuta inavutite care il ajuta sa davina un om sa davina un om important.important.

CronologieCronologie 1825, februarie – Se naşte, în satul Bolintinul din Vale (judeţul Ilfov), 1825, februarie – Se naşte, în satul Bolintinul din Vale (judeţul Ilfov),

Dimitrie Bolintineanu, fiul macedoneanului Ienache Cosmad. Dimitrie Bolintineanu, fiul macedoneanului Ienache Cosmad. „Părinţii lui „Părinţii lui nu sunt nici vechi moldoveni, nici vechi munteni, nici vechi ardeleni, ci nu sunt nici vechi moldoveni, nici vechi munteni, nici vechi ardeleni, ci dintr-o familie venită din Balcani, se pare, aşezată de curând în ţară, un dintr-o familie venită din Balcani, se pare, aşezată de curând în ţară, un fel de moşieri de clasa a treia, sau mai curând din clasa arendaşilor“fel de moşieri de clasa a treia, sau mai curând din clasa arendaşilor“ (Nicolae Iorga). (Nicolae Iorga). – Stabilindu-se peste câţiva ani în Bucureşti, viitorul poet urmează Stabilindu-se peste câţiva ani în Bucureşti, viitorul poet urmează

cursurile Colegiului Sfântul Sava, având colegi pe la 1833 pe cursurile Colegiului Sfântul Sava, având colegi pe la 1833 pe Alexandru Zanne şi pe Al. Creţulescu, iar ca profesor de istorie pe Alexandru Zanne şi pe Al. Creţulescu, iar ca profesor de istorie pe Florian Aaron.Florian Aaron.

1842, 15 mai – Debutează în literatură cu poezia 1842, 15 mai – Debutează în literatură cu poezia O fată tânără pe patul O fată tânără pe patul morţiimorţii, publicată de I.H. Rădulescu, publicată de I.H. Rădulescu poezia este scrisă în spiritul epocii, poezia este scrisă în spiritul epocii, evocând moartea timpurie a iubitei, cu multe accente melodramatice.evocând moartea timpurie a iubitei, cu multe accente melodramatice.

1845 – Pleacă la studii în străinătate, la Paris, având o bursă oferită de 1845 – Pleacă la studii în străinătate, la Paris, având o bursă oferită de Societatea literarăSocietatea literară..

1847 – Apare, la Bucureşti, primul volum de versuri, 1847 – Apare, la Bucureşti, primul volum de versuri, Colecţie din Colecţie din poeziile domnului D. Bolintineanupoeziile domnului D. Bolintineanu, cuprinzând elegii, balade istorice şi , cuprinzând elegii, balade istorice şi balada fantastică balada fantastică Mihnea şi babaMihnea şi baba..

1848 – 1848 – – Editează revista Editează revista Poporul suveranPoporul suveran, „gazetă politică şi literară“, la care colaborează , „gazetă politică şi literară“, la care colaborează

Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac; articolele publicate aici pregătesc atmosfera Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac; articolele publicate aici pregătesc atmosfera revoluţionară a momentului.revoluţionară a momentului.

– Întrucât revoluţia burghezo-democratică a fost înfrântă, Bolintineanu este silit să Întrucât revoluţia burghezo-democratică a fost înfrântă, Bolintineanu este silit să părăsească ţara împreună cu alţi conducători ai mişcării şi se stabileşte la Paris, unde părăsească ţara împreună cu alţi conducători ai mişcării şi se stabileşte la Paris, unde va participa la activităţile politice şi culturale ale exilului.va participa la activităţile politice şi culturale ale exilului.

1851 – Poetul părăseşte Parisul îndreptându-se spre casă, dar nu i se permite intrarea în 1851 – Poetul părăseşte Parisul îndreptându-se spre casă, dar nu i se permite intrarea în ţară; călătoreşte prin Bulgaria, prin Constantinopol, Palestina, Egipt şi Macedonia, scriind ţară; călătoreşte prin Bulgaria, prin Constantinopol, Palestina, Egipt şi Macedonia, scriind mai târziu un memorial de călătorie de ţinută romantică.mai târziu un memorial de călătorie de ţinută romantică.

1855 – 1855 – – 16 iulie/16 octombrie – În 16 iulie/16 octombrie – În România literarăRomânia literară a lui Alecsandri apare a lui Alecsandri apare Manoil. Roman Manoil. Roman

naţionalnaţional..– Apare, sub îngrijirea lui G. Sion şi cu prefaţa lui Radu Ionescu, volumul Apare, sub îngrijirea lui G. Sion şi cu prefaţa lui Radu Ionescu, volumul Poesii vechi şi Poesii vechi şi

nouănouă, sctructurat pe următoarele cicluri: , sctructurat pe următoarele cicluri: ElegiiElegii BaladeBalade Florile BosforuluiFlorile Bosforului EpistoleEpistole CânteceCântece PoemePoeme

1858 – Publică volumul 1858 – Publică volumul Legende sau Basme naţionale în versuriLegende sau Basme naţionale în versuri; apar ; apar Melodii româneMelodii române şi şi proza memorialistică şi de voiaj proza memorialistică şi de voiaj Călătorii pe Dunăre şi în BulgariaCălătorii pe Dunăre şi în Bulgaria..

1861 – 1861 – – Apare volumul de satire Apare volumul de satire NemesisNemesis..– Se publică volumul Se publică volumul Legende nouiLegende noui; apare romanul ; apare romanul Elena. Roman Elena. Roman

original de datine politic şi filosoficoriginal de datine politic şi filosofic 1863 – 1863 –

– Pentru a se întreţine, începe să publice seria de „vieţi“ romanţate ale Pentru a se întreţine, începe să publice seria de „vieţi“ romanţate ale unor personalităţi istorice: unor personalităţi istorice: Viaţa lui Vlad Ţepeş şi Mircea Vodă cel BătrânViaţa lui Vlad Ţepeş şi Mircea Vodă cel Bătrân Viaţa lui Ştefan Vodă cel MareViaţa lui Ştefan Vodă cel Mare Viaţa lui Mihai ViteazulViaţa lui Mihai Viteazul

– Publică volumul Publică volumul Călătorii la românii din MacedoniaCălătorii la românii din Macedonia..

1864 – Apare în 1864 – Apare în DâmboviţaDâmboviţa un fragment din epopeea un fragment din epopeea TraianidaTraianida (neterminată).(neterminată).

1865 – Se tipăreşte în două volume întreaga producţie poetică a lui D. 1865 – Se tipăreşte în două volume întreaga producţie poetică a lui D. Bolintineanu sub titlul Bolintineanu sub titlul Poesii de D. Bolintineanu atât cunoscute cât şi Poesii de D. Bolintineanu atât cunoscute cât şi inediteinedite. Primul volum cuprinde ciclurile . Primul volum cuprinde ciclurile Florile Bosforului, Legende Florile Bosforului, Legende istorice, Basmeistorice, Basme, iar al doilea ciclurile , iar al doilea ciclurile Macedonele, Reverii, DiverseMacedonele, Reverii, Diverse..

1866 – 1866 – – În traducerea autorului, apare la În traducerea autorului, apare la

Paris volumul antologic Paris volumul antologic Brises Brises d'Orientd'Orient..

– toamna – Publică o nouă culegere toamna – Publică o nouă culegere de satire intitulată de satire intitulată Eumenidele sau Eumenidele sau Satire politiceSatire politice..

1868 – Publică amplul poem de factură 1868 – Publică amplul poem de factură byroniană: byroniană: ConradConrad: : „Adevărat cântec de „Adevărat cântec de lebădă înaintea căderii premature a nopţii, lebădă înaintea căderii premature a nopţii, poemul «Conrad» regrupează obsesiile şi poemul «Conrad» regrupează obsesiile şi aprehensiunile autorului, însă decantate, aprehensiunile autorului, însă decantate, trecute prin filtrul unei lucidăţi amare, de trecute prin filtrul unei lucidăţi amare, de om obosit, pentru care viaţa s-a despuiat de om obosit, pentru care viaţa s-a despuiat de iluzii (...) Destinul lui Conrad stă sub semnul iluzii (...) Destinul lui Conrad stă sub semnul nenorocului: e un exilat fără speranţă, un nenorocului: e un exilat fără speranţă, un bolnav incurabil, un îndrăgostit răpus înainte bolnav incurabil, un îndrăgostit răpus înainte de a-şi împlini pasiunea, un poet lipsit de de a-şi împlini pasiunea, un poet lipsit de satisfacţia operei ...“satisfacţia operei ...“ (Paul Cornea). (Paul Cornea).

1869 – An fecund, poetul publică multe 1869 – An fecund, poetul publică multe broşuri de popularizare a istoriei, cu note broşuri de popularizare a istoriei, cu note cetăţeneşti şi politice.cetăţeneşti şi politice.

1870 – Apare volumul 1870 – Apare volumul MenadeleMenadele, care , care conţine satire sociale şi politice.conţine satire sociale şi politice.

20 august 1872 – Moare, la Bucureşti, 20 august 1872 – Moare, la Bucureşti, Dimitrie Bolintineanu.Dimitrie Bolintineanu.

1.1. Rolul de indrumator cultural Literar pe care l-au avut Ion Rolul de indrumator cultural Literar pe care l-au avut Ion Heliade-Radulescu , in Muntenia , si Mihail Kogalniceanu , in Heliade-Radulescu , in Muntenia , si Mihail Kogalniceanu , in Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista.noastre in perioada pasoptista.

2.2. In domeniul poeziei , isi scriu acum operele fundamentale, autori In domeniul poeziei , isi scriu acum operele fundamentale, autori precum Vasile Alecsandri , Costache Negruzzi, Alecu Russo & precum Vasile Alecsandri , Costache Negruzzi, Alecu Russo & Nicolae Balcescu. Unii , in spiritul impus de revista "Dacia Nicolae Balcescu. Unii , in spiritul impus de revista "Dacia literara" , vor cultiva filonul istoric : nuvela "Alexandru literara" , vor cultiva filonul istoric : nuvela "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi, "Romanii supt Mihailvoievod Lapusneanul" de Costache Negruzzi, "Romanii supt Mihailvoievod Viteazul" de NIcolae Balcescu, "Cantarea Romaniei"de Alecu Viteazul" de NIcolae Balcescu, "Cantarea Romaniei"de Alecu Russo etc.Russo etc.

3.3. Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti. Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti. Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna. Dupa Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca , organica, va invalui versurile anul 1830, melancolia adanca , organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice (ruine, tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice (ruine, morminte, nestatornicia soartei), evocarea trecutului glorios , morminte, nestatornicia soartei), evocarea trecutului glorios , descrierile de natura , se face apel la folclor.descrierile de natura , se face apel la folclor.

4.4. Admosfera poeziei "noi" este prezenta intr-o serie de creatii Admosfera poeziei "noi" este prezenta intr-o serie de creatii precum cele ale lui Grigore Alexantrescu ( Anul 1840, Meditatie, precum cele ale lui Grigore Alexantrescu ( Anul 1840, Meditatie, Umbra lui Mircea. La Cozia), Ion Heliade-Radulescu(Zburatorul), Umbra lui Mircea. La Cozia), Ion Heliade-Radulescu(Zburatorul), Vasile Alecsandri (Doine), Dimitrie Bolintineanu (Legende Vasile Alecsandri (Doine), Dimitrie Bolintineanu (Legende istorice)etc. Fara aceasta etapa , ar fi fost mai greu de imaginat istorice)etc. Fara aceasta etapa , ar fi fost mai greu de imaginat aparitia lui Mihai Eminescu. aparitia lui Mihai Eminescu.