of 42 /42
Diversitate tematic, stilistic în viziunea poeziei interbelice (Studiu de caz) C U P R I N S Capitolul 1 Pag. Macedonski i simbolismul premise ale modernismului; reacie impotriva tradiionalismului Capitolul 2 Poezia european in perioada interbelic i influena acesteia asupra poeziei romane ti. Capitolul 3 3.1 Principalele curente i tendine in poezia romaneasc in perioada interbelic Modernism/ Expresionism/Avangardism - reprezentani de seam: a) Tudor Arghezi b) Lucian Blaga c) Ion Barbu d) Alexandru Philippide e) Tristan Tzara f) Benjamin Fundoianu g) Ion Vinea h) Ilarie Voronca i) Gellu Naum 3.2 Tradiionalismul - reprezentani de seam: a) Nichifor Crainic b) Vasile Voiculescu c) Ion Pilat 3.3 Diversitate tematic i stilistic, viziune poetic. Capitolul 4 Locul poeziei romaneti in cultura european in perioada interbelic, rolul i influena ei in dezvoltarea poeziei romaneti postbelice. Bibliografie

Perioada interbelica

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 1/42

 

Diversitate tematic, stilistic în viziunea poezieiinterbelice (Studiu de caz)

C U P R I N SCapitolul 1

Pag.

Macedonski i simbolismul premise ale modernismului;

reacie impotriva tradiionalismului

Capitolul 2

Poezia european in perioada interbelic i influena acesteia

asupra poeziei romaneti.

Capitolul 3

3.1 Principalele curente i tendine in poezia romaneasc 

in perioada interbelic Modernism/ Expresionism/Avangardism

- reprezentani de seam:

a) Tudor Arghezi

b) Lucian Blaga

c) Ion Barbu

d) Alexandru Philippide

e) Tristan Tzara

f) Benjamin Fundoianug) Ion Vinea

h) Ilarie Voronca

i) Gellu Naum

3.2 Tradiionalismul

- reprezentani de seam:

a) Nichifor Crainic

b) Vasile Voiculescu

c) Ion Pilat

3.3 Diversitate tematic i stilistic, viziune poetic.

Capitolul 4Locul poeziei romaneti in cultura european in perioada interbelic,

rolul i influena ei in dezvoltarea poeziei romaneti postbelice.

Bibliografie

Page 2: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 2/42

 

1.Macedonski i simbolismul premise ale modernismului; reacie împotriva tradiionalismului. Eugen Lovinescu, cel cruia ii revine meritul de a fi acionat in direcia

adaptrii modernismului la specificul culturii i civilizaiei romaneti, cel

mai important critic de direcie de dup Titu Maiorescu, susinea c, acele

culturi mai tinere, mai puin evoluate sufer influena celor avansate, astfel

incat literatura roman va suporta influenele celei occidentale, in doi pai:

imitaia,simularea, repectiv etapa prelurii modelelor considerate de

Maiorescu forme fr fond, i apoi stimularea, respectiv asimilarea acelor

forme pe fondul individualizator, unic, al fiecrei culturi.Dac teoria

sincronismului este regula,Al. Macedonski este excepia care o intrete,

deoarece primele idei care prefigureaz simbolismul la romani i care incearc 

s-l teoretizeze apar odat cu acesta i sunt puse in circulaie prin revista

poetului, Literatorul. Chiar inainte de reconstituirea simbolismului ca

coal

, in Fran

a, apar in aceast

revist

, inc

din primul ei an de existen

,

1880,articole de directiv, in care sunt expuse puncte de vedere simboliste.

De altfel Macedonski avea s-i revendice mai tarziu, in 1889, printr-un

articol intitulat In pragul secolului, merite de pionier al simbolismului

pe plan european.Belgienii, i se poate zice aceasta cu mandrie i despre

mii din romani - scrie el - dac n-au fost tocmai ei precursorii micrii, au

avut meritul de a fi intrevzut din vreme intinderea strlucit ce se

deschidea glorioas dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck,Rodenback,

Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin i alii inc - cei patru intai

citai, astzi deja ilutri - au avut onoarea, impreuna cu mine, s ia parte

acum 12 ani, la micarea provocat din Liege de revist La Wallonie, alcrei energic i valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre

distinii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene Mercure de

France. De altfel in numrul din august 1886, Macedonski publicase,

intradevr, patru poezii in limba francez: Volupte, Hysterie,Haine, Guzla.

Inc in 1880 apruse in Literatorul articolul intitulat Despre logica

poeziei, in care erau formulate idei ce anticipau anumite judeci ale lui

Mallarme. Nu numai c se fceau apropieri intre poezie i muzic, dar se

releva i deosebirea de structur dintre poezie i proz. Poezia - accentua

Macedonski - ii are logica ei particular, deosebit de logica

prozei:logica poeziei e, dac ne putem exprima astfel, nelogica la modulsublim. Intrucat tot ce nu e logic e absurd, logica poeziei e, prin

urmare, insui absurdul.

Un adevrat manifest presimbolist, aprut in Literatorul din 15 iunie

1892, este articolul lui

Macedonski - Poezia viitorului. Prin simbolism - se spune in articol - ca i

prin instrumentalism care etot un simbolism, cu deosebire c sunetele joac 

Page 3: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 3/42

 

in instrumentalism locul imaginilor, poezia i-a creat un limbaj al ei

propriu,limbaj in care se simte in largul ei´.Dup prerea

poetuluisimbolismul unit cu instrumentalismul este, ca i

wagnerismul,ultimul cuvant al geniului omenesc".

Puncte de vedere presimboliste conin i alte articole publicate de Macedonski

in Literatorul,ca Despre poezie sau Despre poema 1881, in care

poetul pledeaz pentru concentrare i sinteza liric, pentru poezia care s 

adune in ea, imprevizibil, micri sufleteti contrastante.

Teoretizand simbolismul, Macedonski a ineles s-l i promoveze struitor in

literatura roman. In numele acestui curent, directorul Literatorului a

incurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romaneasc de pan atunci:

parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism, tot ce putea impresiona

prin neobinuit i bizar. El insui s-a exersat in compuneri alctuite dup 

ultima mod parisian,menite s revoluioneze lirica. Dup modelul lui

Rollinat, din care a i tradus, Macedonski a afiat uneori preferine morbide

pentru macabru ca inVaporul morii de exemplu. Dar pasiunea lui cea

mare a fost instrumentalismul, poetul propunandu-i s creeze efecte lirice

prin pure combinaii de imagini i sunete ca in Rimele cant pe harp i

Guzla; unele dintre aceste poezii ca:Inmormantarea i toate sunetele

clopotului sau Lupta i toate sunetele ei, aprand in volumul

Poezii din 1881, chiar inainte de intemeierea, la Paris, a colii lui Rene

Ghil.Dup exemplul lui Mallarme, Macedonski acord o importan special 

aspectului grafic al

scrierilor sale, mergand pan acolo incat, in manuscrisul romanului sau

Thalassa, a incercat s sugereze sentimentele nu numai printr-o anumit aezare a cuvintelor in pagin, dar i prin interbuinarea unor cerneluri de

culoare diferit, textul infisandu-se, in felul acesta, policrom, ca intrun

amuzant joc de copii. Pe aceast linie au mers cateodat i unii dintre cei

care frecventau cenaclul i colaboratori ai Literatorului, ca Mircea

Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo.

Dac Macedonski este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el

oare i un poet simbolist? Unii i-au contestat cu viole aceast calitate.

Alii au acceptat-o cel puin parial, influenai poate de Macedonski insui

care s-a proclamat singur i cu ostentaie simbolist pentru o perioad 

scurt. Desigur, in structura cea mai intim a spiritului su, poetul nu esteun simbolist. El rmane in mod fundamental un romantic de formaie paoptist,

euforic, exuberant, vitalist. Dei in poezia lui apar unele simboluri, poetul

are grij ca, aproape de fiecare dat, s le explice, s le imprtie intreaga

aur enigmatic, s le distrug inefabilul atat de caracteristic poeziei

simboliste, aa cum procedeaz, de exemplu, i in Noaptea de decembrie.

Page 4: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 4/42

 

Dar nu e mai puin adevrat c in poezia macedonskian apar i primii germenii

notabili de simbolism romanesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi

cultivate in literatura roman.

2. Poezia european în perioada interbelic i influena acesteia asuprapoeziei româneti. Esena Orientului este socotit zona Peninsulei Balcanice, avand la granie

Romania, despre care s-a impmantenit sintagma "o insul latin intr-o mare

slav". Situarea rii noastre intre Orient i Occident definete principalele

caracteristici care particularizeaz cultura roman, individualizeaz 

mentalitatea poporului i determin specificul naional.

Diversitatea perspectivelor privind aezarea Romaniei intre dou culturi i

civilizaii a starnit polemici aprinse de-a lungul timpului i a produs studii

despre confruntarea intre modertnism i tradiionalism despre contiina

naional i a constituit dintotdeauna un proces accelerat de a prelua"ideile, formel i modelele sale" i, ca urmare, "occidentalizarea nu poate fi

conceput decat ca un incitat ferment stimulent, termen riguros de confruntare

pentru totalitatea virtuilor noastre spirituale"(Adrian Mariano).

Un titan al culturii romane, Titu Maiorescu, observ c tineretul roman emigra

"spre fantasmele tiinei din Frana i Germania, care pan azi au mers tot

crescand i care au dat mai ales Romaniei libere o parte din lustrul

societilor strine". El iniiaz "Teoria formelor fr fond", prin care

respinge cu fermitate imprumuturile occidentale dac acestea nu corespund

fondului cultural romanesc: "Forma fr fond nu numai c nu aduce nici un

folos, dar este de-a dreptul striccioas, fiindc nimicete unmijloc puternic de cultur." Dac formele preluate din occident nu concorda

fondului spiritual autohton, vor exista doar "un ir de forme " fr s aib 

"fondul lor propriu", criticul concluzionand c un popor nu poate tri cu o

cultura fals, iar dac struiete in ea, atunci d un exemplu mai mult

pentru vechea lege a istoriei: "in lupta dintre civilizaia adevrat i o

naiune rezistent se nimicete naiunea, dar niciodat adevrul" (Titu

Maiorescu- In contra direciei de astzi in cultura romaneasc -1867).

Istoricul literar Pompiliu Eliade (1869-1914) exprim un punct de vedere

inedit, acela c literatura francez a creat o nou literatur roman "complet

diferit de cronicari i de scrierile religioase ale secolului al XVII-lea",

urmand s existe "dou literaturi inspirate de dou tipuri cu totul

distincte".

In perioada interbelic s-au purtat polemici, unele de notorietate, intre

adepii modernismului i

susintorii tradiionalismului. In prestigioasa "Istorie a literaturii

romane", George Clinescu susine cu argumente faptul c rile Romane nu au

Page 5: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 5/42

 

stat niciodat in afara Europei, iar cand se vorbete despre occidentalizare,

se inelege adaptarea literaturii romane, la cea european.Iniiatorul

modernismului romanesc, Eugen Lovniescu definete principiul sincronismului

prin europenizarea literaturii romane. El susine c civilizaiile mai puin

dezvoltate imit forme ale celor avansate, sincronizarea acestora realizandu-

se in timp, ins n-a exclus coexistena elementelor tradiionale i cele

moderne. Aprtor imptimit al tradiionalismului, Nichifor Crainic

argumenteaz c menirea poporului roman este aceea de a vieui in Orientul

spiritual specific simirii sale : "Altarele se aeaz spre Orient, icoanele

cminului se aeaz pe peretele dinspre Orient, ranul cand se inchin 

pe camp se intoarce spre Orient [] Si cum noi ne aflm geografic in Orient,

i cum prin religia ortodox deinem adevrul lumii rsritene, orientarea

noastr nu poate fi decat spre Orient adic spre noi inine, spre ceea ce

suntem prin motenirea de care ne-am invrednicit.".

Sociologul, psihologul i eseistul Mihai Ralea (1896-1964) analizeaz 

psihologia oriental i cea occidental, precum i specificul acestora

intitulat sugestiv "Fenomenul romanesc" (1927). El discuta psihicul etnic i

analizeaz factorii care determin formarea mentalitii unei naiuni :

condiiile de trai, aezarea geografic, mediul economic i politic, condiiile

climatice, caracterizand specificul nostru naional i concepia colectiv a

romanilor. Ralea desprinde dou tipuri de locuitori in Europa:

occidentalul i orientalul, care se difereniaz prin modul de a gandi, prin

atitudine i reaciile diferite i care se conduc dup legi ancestrale adesea

contrastante. Astfel, psihologul-eseis definete civilizaia

occidental prin sintagma "aptitudini creatoare", ceea ce ar insemna caenglezul, francezul, germanul sau italianul se afl deasupra mediului pe care

il domina prin stpanirea de sine, siguran, curaj, rbdare i iniiai.

Astfel spus, occidentalul e "stpanul voinei sale inconjurtoare". Curajul

cu, care acesta infrunt viaa este "cand temerar, cand rezonabil". tie s 

rite i s fie in acela timp prudent,

"subjug forele naturii", dar a inventat i o tehnic devenit o "alian 

asculttoare". In contrast,

orientalul se definete prin "resemnarea pasiv", se supune necondiionat

forelor naturii care il

zdrobesc crezand c "cine tie ce for religioas misterioas" acioneaz asupra lui i de aceea i se

pare inuti s mai lupte.

Fatalismul este filosofia de via a orientalului. Totul este acceptat aa cum

se prezint, el

neavand nici ambiie, nici imaginaie i nici voina necesar s modifice sau

s reziste mcar realitii

Page 6: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 6/42

 

inconjurtoare. Intre cele dou structuri psihice, creativitatea

occidentalului i resemnarea

neputincioas a orientalului, Ralea definete o stare intermediar pe care o

numete "adaptabilitate".

In lucrarea "Istorica critic a literaturii romane" (1990) Nicolae Manolescu

face o afirmaie

epatant, susinand c "Apusul a fost coruptor, nu numai stimulator, dup cum

rsritul a reprezentat

nu pur i simplu un model de imobilism, ci un focar insemnat al unora din

noile idei". Sorin

Alexandrescu, in studiul "Paradoxul roman" (1998), considera c faptul de "a

fi i a rmane roman este

7

marea tem a unei culturi" i c acest " mit al identitii a rmas in mod

constant prioritar fa de

oricare alt problem cultural sau ideologic".

Influena occidental s-a concretizat in literatura roman prin operele lui

Camil Petrescu, care

a preluat viziunea lui Marcel Proust privind concepia temporal (timpul

obiectiv i timpul psihologic)

i procedeul memoriei involuntare, iar din creaia lui Stendhal s-a inspirat

in construirea eroilor. De

altfel, in plin romantism, Mihai Eminescu a fost puternic legat de filosofia

occidental, fiind atras mai

ales de germanul Schopenhauer, ale crui concepii se regsesc in majoritateacreaiilor eminesciene de

teza asupra timpului filosofic pan la portretul geniului nefericit i

neineles.

In perioada interbelic, occidentalismul s-a distins pregnant in lirica lui

Arghezi, Blaga,

Barbu, insa valoarea inestimabil a operelor deriv din pstrarea specificului

naional, argumentadu-se

astfel ideea c apusul nu a stpanit exhaustiv(integral) literatura roman, ci

doar a stimulat-o, aa cum

opineaz i criticul Nicolae Manolescu. De aceea se poate afirma c nu numaiinfluena occidental 

exercitat asupra scriitorilor romani a dus la sincronizarea literaturii

noastre cu valorile europene, ci

mai ales faptul c acetia au ptruns prin operele lor originale in cultura

european.

8

Page 7: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 7/42

 

3. Principalele curente si tendinte in poezia romaneasca in perioadainterbelica:a.Modernism/ Expresionism/Avangardism. Debarasat de componena ideologic social-politic, de etic i etnic,

literatura roman 

modernist, deci i poezia, vizeaz cu predilecie sensul estetic, prin cultul

formei, rafinamentul

limbajului i al construciei textuale.

Eugen Lovinescu considera c innoirea limbajului i intelectualizarea

emoiei sunt

caracteristici ale poeziei romaneti moderniste. Valoarea ei estetic, precum

i aspiraia spre estetism,

o despart de smntorism, pe care criticul il considera un fenomen de

decadent poetic. Lirica

modernist accentueaz primatul ambiguitii, polisemiei, obscuritii asupraretoricii, ca i pe acela al

imaginaiei asupra imitaiei sau confesiei.

Hugo Friedrich, in Structura liricii moderne definete poezia modern 

drept romantism

deromantizat, cci poezia nu se mai dorete a fi un limbaj al sentimentelor,

ci un limbaj fr obiect

comunicabil : Noiunea de sentiment indic o destindere prin retragerea

intr-un spaiu sufletesc

interior, pe care i cel mai solitar il imparte cu toi cei in stare s simt.

Tocmai aceast familiaritatecomunicativ o evit poemul modern, fcand abstracie de umanitate in sens

tradiional, de trire, de

sentiment, adeseori chiar i de eul personal al poetului. Acesta particip la

obiectul imaginaiei sale, nu

ca persoan particular, ci ca inteligen poematic i operator al

limbajului.Textul poetic modern

se va caracteriza, in opinia acestui critic, prin obscuritate,

tensiune, magie lexical, mister,

desentimentalizare.

Proprie liricii moderne ii este, de asemenea, redimensionarea categorieiestetice a frumosului,

prin integrarea elementelor ne-poetice (banalul, trivialul, monstruosul,

uratul, grotescul,absurdul) in

universul liric.

Atat in plan european, cat i in spaiul romanesc, modernismul desemneaz 

poetici dintre cele

Page 8: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 8/42

 

mai diverse, postromantice : simbolismul, ermetismul, expresionismul,

avangarda (suprarealism,

dadaism, constructivism, integralism). Vzute in devenirea lor istoric,

acestea refac traseul devenirii

contiinei poetice moderniste, ca i pe acela al re-definirii liricului

insui, ca gen cu trsturi i legi

specifice, diferit de epic i dramatic.

Preocupai s confere poeziei contiina de sine, modernitii contest atat

definiia clasic a

liricului (potrivit creia poezia e un limbaj mai inalt fa de cel comun, dar

a crui logic nu difer in

mod substanial de a acestuia), cat i pe cea dat de romantici, pentru care

lirica este un gen al

sentimentelor, al inimii.

9

E abolit astfel doctrina imitativ, clasic i cea expresiv, romantic, in

favoarea uneia

imaginative, care afirm specificitatea absolut a limbajului poetic,

intraductibilitatea lui in limbaj

comun, separarea decis a logicii poeziei de cea a porzei, orientarea

interesului spre spaii aflate

dincolo de lumea real.

Din meditaia asupra lumii, poezia devine meditaie asupra limbajui i asupra

ei insi. Aa se

explic preferenierea de ctre toi poeii moderniti a poeziilor de tip art poetic (explicit sau

implicit). In modernismul tarziu, din acelai acut interes pentru problema

limbajului, se va nate

tentaia demolatoare indreptat impotriva conveniilor literare i a limitelor

limbajului insui.

Astfel, innoirea literaturii romane este determinat, in egal msur, atat de

gruprile de

orientare tradiionaist, care indemnau scriitorii s se intoarc spre

folclorul i mitologia naional,

spre credina relogioas, cat i de cele moderniste care impulsionau poezialiric i filosofic prin

intelectualizarea poeilor i extinderea interesului i preocuprilor ctre

lirica european.

Poezia tradiionalist valorific exploatarea mai insisten a elementelor

folclorice naionale,

Page 9: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 9/42

 

un lirism simplu cu imagini artistice i figuri de stil care promoveaz 

tematica relogioas i armonia

clasic a versurilor. Dintre poeii tradiionaliti ii enumerm pe Ion Pillat,

Nechifor Crainic, Radu Gyr,

Vsile Voiculescu, etc.

Modernismul este definit de bogia i diversitatea registrelor poetice i

stilistice. Poezia este

intelectualizat i concentrat, iar limbajul este bazat pe sugesie i

muzicalitate.

Expresionismul este o micare cultural nscut in Germania i care s-a

manifesat cu

predilecie in pictur. El este particularizat de febrilitatea tririi, fapt

care i-a determinat pe critici s-l

numeasc, metaforic, un ipt. In literatura roman Lucian Blaga a fost

teoreticianul

expresionismului. In lucrarea sa Feele unui veac el elogiaz vitalitatea

transpus in imagini

nestvilite i respinge civilizaia tehnic.

Un alt curent literar care a ptruns in literatura roman este avangardismul,

expresia artistic 

antitradiionalist, in special i antiliteratur in general. Poeziile

avangardiste ilustreaz stri lirice

dinamitarde, intr-un limbaj abrupt, ilogic i teribilist. Cei mai cunoscui

poei avangarditi au fost: Ion

Vinea, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Saa Pan, Virgil Teodorescu.Caracteristica esenial a poeziei interbelice o constituie interferena

curentelor literare intr-o

perioad de mare efervescen literar.

10

Tudor ArgheziTudor Arghezi, scriitor interbelic, este un inovator al limbajului artistic in

poezie. Pornind de la

fora cuvantului, el creeaz o alt manier literar, cunoscut sub denumirea

de estetica uratului.

Inovaia stilistic arghezian adus in poezia interbelic, const in

revalorificarea cuvintelor, crora le

d noi sensuri, in ideea c acestea sunt atotputernice, pot schimba esena

universului, concepie care

constituie arta poetic a lui Tudor Arghezi.

Tudor Arghezi a revoluionat limbajul artistic in literatura roman, aspect

sintetizat in formulri

Page 10: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 10/42

 

la superlativ precum miracolul arghezian, fenomenul arghezian, sau

marele Alpha. Tradiia i

inovaia se imbin organic in versul su, care marcheaz deopotriv 

continuitatea i discontinuitatea in

evoluia fenomenului literar romanesc.

In cei peste aptezeci de ani de activitate creatoare, Arghezi a lasat o oper 

impresionant atat

sub aspect cantitativ cat i valoric. Mobilitatea spiritului arghezian este

caracterizat prin surprinderea

acelorai teme in forme noi: Miraculoas este facultatea sa de a nu se

repeta, spunea Ovid. S.

Crohmliceanu. Stilul unic arghezian face ca poetul s fie supranumit

vrajitorul de cuvinte.

Mulimea mijloacelor figurative, caracterul neateptat al construciilor,

alturarea expresiilor

imprumutate din cele mai variate sectoare ale limbii, ne dau msura maiestriei

poetului.

Universul poetic arghezian se concretizeaz intr-o mare varietate de teme:

poezia programatic,

creaia de meditaie filosofico-religioas, poezia social, creaia erotic i

poezia miniaturalului, a

boabei i a framei.

Poetul a debutat tarziu, la 47 de ani, in 1927 cu volumul Cuvinte

potrivite.

Poemul care sugereaz cel mai bine inovaia i fosa cuvantului adus in poeziainterbelic, este

Testament, considerat o art poetic. Poetul devine in concepia lui

Arghezi un nscocitor, iar

poezia presupune meteugul, truda creatorului. Creaia artistic este atat

produsul inspiraiei divine,

cat i al tehnicii poetice. Arghezi introduce in literatura interbelic, prin

aceast creaie, estetica

uratului de sorginte baudelerian, arta devenind un mijloc de reflectare a

complexitii aspectelor

existenei i o modalitate de amendare a rului.Elita criticii romaneti prin Eugen Lovinescu, George Clinescu i Serban

Cioculescu, a

recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dup Eminescu, iar Nicolae Manolescu

in Istoria Critic a

Literaturii Romane, afirm: Tudor Arghezi este, neindoielnic, cel mai

mare poet al veacului su, aa

Page 11: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 11/42

 

cum fusese i Eminescu in veacul anterior, din nefericire intraductibil i

unul i altul, aa incat faptul

c i-ar fi gsit cu greutate perechea in poezia lumii in timpul su, rmane

doar o frumoas iluzie a

noastr, a romanilor.

11

Lucian BlagaLucian Blaga, unul dintre cei mai importani ganditori, creatori i oameni de

cultur ai

Romaniei, a fost o personalitate covaritoare, in egal msur filosof, poet,

dramaturg, romancier,

profesor, diplomat, jurnalist sau traductor, dar inainte de toate un

impresionant ganditor roman, cu o

sensibilitate a cuvantului i o profunzime a gandului cum rar se poate

intalni.Poezia lui Blaga reprezint un moment de elevaie a lirismului romanesc. Fa 

de marele sau

inainta, Eminescu, pasionat de filosofie, care a nuanat i a versificat idei

filosofice, Blaga este primul

poet filosof, autor al unui sistem de filosofie propriu, original. In opera

sa, legtura dintre poezie i

filosofie este indisolubil, poezia nu poate fi ineleas fr o raportare la

aspectele sistemului su

filosofic. Concepia filosofic la randul ei este exprimat intr-o form 

poetic metaforic. Apariia luiBlaga in literatura interbelic a contrariat critica contemporan, care nu

tia unde s-l plaseze: printre

tradiionaliti sau printre moderniti. Criticul literar Eugen Simion remarc 

capacitatea lui Blaga de a fi

in acelai timp modern i de a pstra legtura cu fondul arhaic, mitic,

ancestral. Poetul insui s-a

incadrat alturi de Brancui intr-un tradiionalist metafizic.

Inceputurile poeziei sale stau sub semnul expresionismului mitic i

spiritualist. De cate ori un

lucru e astfel redat, incat puterea, tensiunea sa interioar il intrece, il

transcedenteaz, trdand relaiuni

cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul, avem de-a face cu un produs artistic

expresionis (Lucian

Blaga, Filosofia stilului). Blaga mrturisete c vine ctre expresionism din

direcia unui

Page 12: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 12/42

 

tradiionalism metafizic autohton". El respinge caricaturalul i grotescul

cultivat de expresionitii

germani, manifestandu-se euforic i extatic. Imaginea existenei i a lumii

este inclus de o unitate

cosmic. Exacerbarea eului, isteria vitalist, elanul dionisiac, caracterul

vizionar, cultivarea mitului

primitivitii sunt trsturile poeziei din etapa expresionist. Iubirea este

un mod de comunicare cu

universul. In volumele Poemele luminii (1919) i Paii profetului

(1921), jocul desctueaz 

sufletul cuprins de elanuri titanice, dar ultimul volum prevestete o

schimbare de atitudine, predominarea

reflexivitii.

Poemele luminii conin toate elementele programului expresionist: sentimentul

absolutului,

isteria vitalist, exacerbarea nietzscheeana a eului creator, retrirea

autentic a fondului mitic primitiv,

interiorizarea i spiritualizarea peisajului, tensiunea vizionar maxim etc.

[...] Dinamismul discursului

liric este dat in primul rand de imperativul categoric al manifestrii eului

poetic: un eu stihial,

dictatorial, care comand totul i se impune ca factor decisiv in raportul

interrelaional stabilit cu

cosmosul intreg"(Marin Mincu, Introducere in poezia lui Lucian Blaga)

12Odata cu apariia volumului In marea trecere (1924) i continuand cu Laud 

somnului (1929),

ruptura ontologic" dintre poet i univers se precizeaz. Vitalismul este

inlocuit prin intrebrile

tulburtoare asupra sensurilor existenei. Blaga devine poetul tristeii

metafizice", provocat de

dispariia timpului paradisiac. Spaima de neant, de nimicul, marele,

sentimentul pierderii divinului

afirm ipostaza interogativ a eului, suferina provocat de pierderea

contactului imediat cuuniversul(Ion Pop). Somnul face posibil ieirea din timp, fiind legat de

ideea increatului, considerat

a fi perfect pentru c nu st sub semnul trecerii spre moarte.

Volumele La cumpna apelor (1933) i La curile dorului (1938) marcheaz 

o accentuat 

Page 13: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 13/42

 

inspiraie folcloric. Misterul e insufleit de regresiunea in arhaic. Ipostaza

alienrii tgduitoare a

eului, particularitile tematice i stilistice indreapt poezia spre

blagianism. 

Dup etapa negaiei ontologice, volumul Nebnuitele trepte (1943) aduce

reconcilierea cu

sine, prin fora inefabil a cantecului.

Intreaga oper literar a lui Lucian Blaga st, ins sub semnul poemului Eu

nu strivesc corola

de minuni a lumii , arta lui poetic, cu care se deschide primul su volum

de versuri, Poemele

luminii, aprut in 1919, cand autorul avea numai 24 de ani i nu-i

elaborase inc sistemul filozofic

din Trilogii, dar pe care, il avea, ins in spirit. Sistemul filosofic al lui

Blaga pornete de la impasul

raionalismului clasic, evident la inceputul secolului XX, odat cu noile

descoperiri tiinifice .

Proiectul su filosofic, in consonan cu noile orientri din art i din

gandirea tiinific, viza

depirea paradigmei clasice, a raionalismului modern, pentru a propune o

nou teorie a cunoaterii,

numit de autor raionalism ecstatic, o nou teorie a culturii, bazat pe

ideea matricei stilistice, care

ii are sursele in structurile incontientului colectiv, o nou antropologie

filosofic, bazat pe ideeadestinului creator al omului, o nou viziune metafizic, ce are drept concept

central ideea de mister.

Arta poetic Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, este o mrturie

metaforic a viziunii

poetului asupra lumii, cunoaterii i omului. Natura confesiv-declarativ a

textului este susinut prin

pronumele eu", care apare in titlu i e reluat apoi insistent pe parcursul

poeziei. Poetul ii enun, inc 

de la inceput, prin titlul poeziei, o convingere intim, aceea a refuzului de

a interveni cu brutalitate,periclitand echilibrul fragil al lumii i strivindu-i frumuseea. Poetul

atribuie sintagmei corola de

minuni a lumii" valoare de metafor revelatorie, avand fora de a imagina un

univers structurat dup 

model platonician, circular, perfect, in care fiina uman este plasat 

privilegiat, in centru. Metafora

Page 14: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 14/42

 

sugereaz o lume care are frumuseea, dar i fragilitatea florii, asupra

creia orice intervenie violent 

poate avea consecine distructive.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii prefigureaz, in form metaforic,

ideile cristalizate de

ctre filosoful Blaga, mai tarziu, in teoria minus-cunoaterii din Eonul

dogmatic.

13

Dac in a sa ars poetica, Blaga, mrturisete, in mod metaforic care este

viziunea sa despre lume,

om i cunoatere, Gorunul abordeaz tema morii, thanatos-ul fiind

considerat unul dintre elementele

centrale de organizare ale sistemului su poetic. Poezia Gorunul este

emblematic pentru modul in

care se alctuiete in alchimia sufleteasc fiorul morii. Fiorul sfaritului

ca o tainic surdin a unui

cantec de invocare a morii.

In Paii profetului, expansiunea vital a eului este substituit treptat

de interiorizarea

reflexiv. Poetul descoper relaiile tainice din jurul su i le inregistreaz 

tulburat. Lirica lui Blaga

scoate la iveal un prim element specific: panismul:este starea de toropeal 

oarb, edenic, e expresia

indiferenei senine a firii"- Ov. S. Crohmalniceanu.

Poetul cunoate dezmrginirea, gust beia pierderii in infinit, trietebeatitudinea cosmic,

incontient fericit.

Incepand cu volumul In marea trecere (1924) i continuand cu Lauda

somnului (1929),

apare al doilea element specific al liricii blagiene: tristeea metafizic",

generat de conflictul tragic

ce sfaie sufletul omenesc blestemat s nu poat tri la nesfarit in

nepsarea fericirii. Intreaga fire pare

a fi mcinat astfel de o boal secret, natura se instrineaz de om. Viaa

insemn alunecareainexorabil spre moarte, marea trecere.

Lucian Blaga a fost una dintre personalitile marcante ale culturii romaneti

interbelice, i

nu numai, el a elaborat una dintre cele mai coerente i mai interesante teorii

asupra culturii. Dup 

Page 15: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 15/42

 

opinia unor exegei ai operei sale, aceasta teorie reprezint componenta cea

mai rezistent a sistemului

su.

Dup cum am subliniat, Blaga construiete o viziune metafizic ampl, centrat 

pe ideea c 

omul este sortit creaiei, c are un destin creator permanent. Omul triete

intr-un mediu specific, creat

de el insui, intr-un univers simbolic care-l detaeaz de natur. Cultura

este astfel o tlmcire

simbolic a lumii, o lectur a existenei,o interpretare a lumii, un mod

de a traduce experiena in

limbaje simbolice. Aceast idee, ce domin filosofia culturii i antropologia

cultural la inceputul

secolului XX, are un relief teoretic excepional in gandirea lui Lucian Blaga,

autor pentru care cultura

exprim modul ontologic specific uman, mecanismul creator care l-a umanizat i

l-a condus pe om la

actuala dezvoltare. "Prin cultur, existena se imbogete cu cea mai profund 

variant a sa. Cultura

este semnul vizibil, expresia, figura, trupul acestei variante. Cultura ine

deci mai strans de definiia

omului decat conformaia sa fizic sau cel puin tot aa de strans.

In final, pentru a marca locul lui Blaga in literatura romaneasc, este

suficent s amintim c 

in anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte, unul dintre cei maimari eminescologi

14

strini, i de criticul Basil Munteanu, care tria la Paris, dar se pare c 

ideea a pornit chiar de la Mircea

Eliade, pentru a primi premiul Nobel pentru literatur. Autoritile comuniste

nu au sprijinit in nici un

fel aceste gesturi, pentru c Blaga era considerat un filosof idealist, iar

poeziile lui au fost interzise

pan la ediia din 1962, ingrijit de George Ivacu. Rosa del Conte a

recunoscut c paternitatea ideii iiaparine lui Mircea Eliade, cel care publicase la moartea lui Blaga, in 1961,

un emoionant necrolog

intitulat Tcerile lui Lucian Blaga.

Ion BarbuIon Barbu este creatorul poeziei pure i un exponent al modernismului romanesc

fara de

Page 16: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 16/42

 

care nu ne-am putea imagina evoluia literaturii noastre in secolul al XX-lea.

In perioada interbelica, modernismul romanesc se structureaza prin operele

poetice ale

unor scriitori precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ion Barbu.

Daca Arghezi deinea perspectivele modernismului romanesc, intuind toate

formele pe care le vor

sublima creatorii interbelici, daca Blaga va crea sub spectrul unui

tradiionalism metafizic, Ion Barbu,

poet profun original, va imagina o experiena poetica ce se va implini sub

spectrul poeziei pure.

Se cunoate influena poetului asupra generatiei interbelice, i Nicolae

Manolescu

remarca succint in Metamorfozele peoziei existena unui curent barbian

fanatic. Chiar daca, in

principiu, un asemenea poet nu poate avea urmai intrucat el inchide o epoca

fara a deschide o alta,

observa criticul, numitul curent barbian revine la scara mai generala i mai

estompata, in opiunile

literare ale celor mai noi generaii.

Matematician ca formaie, Ion Barbu va trece , multa vreme, drept un poet

obscur,

facand o disticie extrem de fina intre obscuritate i ermetism, Tudor Vianu

atragand atenia ca

obscuritatea este semnul caducitaii, in vreme ce ermetismul este un stil.

In mod evident, poezia lui Ion Barbu este extrem de dificila pentru cascriitorul

utilizeaza un stil sintetic, in versurile caruia intalnim foarte puine

cuvinte de legatura.

Vianu observa ca Ion Barbu elimina cuvintele de legatura, condensand versul,

care capata o densitate

semantica excepionala, cititorul fiind obligat sa refaca demersurile gandirii

poetice.

Ion Barbu utilizeaza, aadar, cuvinte care, in aparena, stau sub semnu;

obscurului, in

plus, el introduce numeroi termeni tiinifici, indeosebi din matematica iastronomie care fac i mai

dificila receptarea poetica.

15

Acest stil sintetic presupune nevoia de a crea un limbaj de realizat (rupt de

realitate), prin care poezia

sa dobandeasca un limbaj numai al ei, fara nicio legatura cu realitatea.

Page 17: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 17/42

 

De altfel Vianu spune ca in loc de a dezvolta imaginea, Ion Barbu prefera sa

o

sintetizeze in doua cuvinte, aa incat nu exista un alt poet roman care sa

spuna mai mult in mai

puine cuvinte.

Nu trebuie sa uitam nici faptul ca Ion Barbu, pe numele sau adevarat Dan

Barbilian, a

fost un matematician eminent i ca, pentru prima data, in literatura romana,

un creator realizeaza o

relaie extrem de interesanta, intre geometrie i poezie, afirmand ca exista,

undeva, in domeniul inalt al

geometriei un loc luminos, unde se intalnete cu poezia.

Pe de alta parte, Ion Barbu cultiva o noua sursa de inspiraie:visul

oniric.

El incearca sa defineasca actul poetic susinand ca la fel ca in geometrie

inteleg prin poezie, o

anumita simbolica, pentru reprezentarea formelor posibile de existena.

De fapt, Ion Barbu incerca sa defineasca poezia moderna, susinand ca aceasta

nu are

nicio legatura cu realitatea. Din acest motiv, el creeaza un limbaj de

realizat : fiind o atitudine de vis

i de extaz, poezia trece pe deasupra oricãrui accident´.

In plus, prin modernism, Ion Barbu nu inelege decat o recuperare, o

innodare cu cel

mai indepartat trecut al poeziei: oda pindarica.De fapt, poetul incerca sa recupereze fondul original al poeziei, asociat cu

dimensiunea onirica.

In plan formal, poezia trebuia sa exprime sonoritai pentru ca, spunea poetul

 pe lângã

unitatea spiritualã adaug i una foneticã´, de aceea el incearca sa creeze versuri

care sa tranfigureze

claritai iraionale dar i o sonoritate imanenta (din alta lume).

Dei este de proporii restranse, opera poetica a lui Ion Barbu reprezinta una

dintre cele

mai frumoase creaii din intreaga istorie a literaturii romane.Iniial, Ion Barbu publica in revista Sburatorul a lui Eugen Lovinescu,

sonete de factura parnasiana.

Aceste poeme reprezinta tot ce s-a scris mai frumos in lirica noastra sub

spectrul influeei parnasiene, o

poezie rece, descriptiva, cu un puternic caracter vizual, inspirata din

mitologia greaca.

Page 18: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 18/42

 

Sonetele parnasiene ale lui Ion Barbu transfigureaza, sub forma unor parabole,

o meditaie asupra

incercarii mereu euate a dimensiunii terestre de a se ridica in transcendent.

Ceva mai tarziu, Ion Barbu va renega aceste poeme, afimand ca ele nu sunt

decat nite

exerciii spirituale, fara valoare artistica.

Poetl se inela, pentru ca poemele parnasiene reprezentau o forma superioara

de lirism, dimensiune

atinsa la noi, doar de Ion Pillat.

Tudor Vianu susinea ca poezia lui Ion Barbu paote fi structurata in 3

cicluri: parnasian,

baladic si oriental si ciclul ermetic.

16

Viziunea critica propusa de Vianu ignora faptul ca Ion Barbu ii renegase

poemel

parnasiene, dar i faptul ca poetul inuse ca poemele volumui Joc Secund

sa fie tiparite intr-o

anumita ordine.

El avusese ca model pe Mallarme care este creatorul poeziei pure in literatura

franceza i care susinea

ca poezia trebuie sa fie suficienta siei.

De aceea, el insistase ca poeziile sa-i fie citite intr-o anumita ordine care

ar fi tradat o semnificaie de

profunzime.

Placheta Dupa melci care va anuna volumul Joc secund, introducenoiunea de

increat, care este, din punct de vedere publicistic un eec, insa, in plac

poetic, a insemnat o

transformare a viziunii poetice barbiene.

Poezia poate sa respire astfel, aerul neviciat al unui univers eliberat

integral de realitaile

contingente i cpabila sa traiasca aa cum spunea Mallarme exclusiv prin i

in limbaj.

Volumul Joc Secund are o structura care nu se incadreaza in receptarea

critica a luiVianu deoarece inregistram ciclurile Joc Secund, Uvedenrode i

Isarlik, ultimele doua cicluri

alcatuind in interpretarea lui Vianu ciclul baladic i oriental.

Ovid S. Crohmalniceanu demonstreaza cu argumente indubitabile ca lectura

volumului

Page 19: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 19/42

 

Joc Secund trebuie sa ina cont de dorina scriitorului, caruia nu-i erau

indiferenta ordinea citirii

poeziilor.

Nu trebuie sa ignoram nici faptul ca poetul a fost stapanit, toata viaa, de

un puternic sentiment

religios, tot aa cum nu putem ignora ideea poetului ca geometri i poezia

evideniaza un punct comun,

un loc luminos.

Poezia este chemata acolo unde perfeciunea geometriei nu poate revela inca

existena divinitaii, prin

fora imaginarului poetic, versurile sa ilumineze, sa faca sa transpara

fulgurant exitena divina.

Din acest motiv, primul ciclu din Joc Secund cuprinde poeme de doar 2-3

strofe,

deoarece ele au menirea de a transfigura nite iluminari revelatorii. Acesta

este i motivul pentru care

primul poem nu are titlu, fiind cunoscut dupa primul vers (Din ceas dedus...),

acesta fiind considerat de

George Calinescu o arta poetica, ce pare a sublima, in primul rand, lumea

transcendenta, abstrasa din

timp, a divinitaii.

Poemul Edict incheie volumul Joc Secund iar Ion Barbu sugereza ca

poezia nu poate sa revele,

decat la modul fulgurant, divinitatea, de aceea i se rezerva un loc mai

modest, acela de a iniia intainele firii.

Ciclul Uvedenrode va sublima tocmai aceasta ipostaza iniiatica a

poeziei.Titlul nu

are o semnificaie imediata, ci se inscrie in credina poetului ca versurile

trebuie sa sublimeze

sonoritai imanente i claritai iraionale.

17

Poemul Riga Crypto i lapona Enigel, poem ce are structura de saga

nordica, alaturi de

Oul dogmatic reprezinta cele mai importante creaii, ce evideniazaindeosebi motivul increatului, ce

reprezinta, in viziunea lirica barbiana, o stare paradisiaca, fiind vorba de o

virtualitate a vieii.

In acest ciclu, poeziei i se rezerva un rol iniiatic numai ca ea este din ce

in ce mai atrasa

Page 20: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 20/42

 

de taramurile vieii incontiente, de dimensiunea instinctuala a vieii. Din

acest motiv, poezia capata, in

accepia lui Ion Barbu, o trasatura ludica in ciclul Isarlik.

Aici, Barbu imagineaza o viziune a unei lumi statute, a unui spaiu balcanic,

amorf, cazut in somn, a

unei lumi fara idealuri, in care Nastratin Hogea mananca din propriul trup,

semn ca totul este suficient

siei, fiind vorba de un taram care amintete de spaiile damboviene, dominate

de contemplaie, de un

somn adanc, fara nicio zvacnire a contiinei.

In acest fel, Ion Barbu descopera faptul ca poezia nu se poate rupe de

contingent, de dimensiunea

terestra i, de aceea, prefera sa o abandoneze.

La fel ca Rimbaud, el prefera sa abandoneze poezia, dupa ce inregistreza

imposibilitatea

acesteia de a revela dumnezeirea, de a fi o opera iniiatica.

Daca, in planul acestei experiene existeniale poezia inregistreza un eec, in

plan artistic

avem de-a face cu un triumf al poeziei, semn ca Ion Barbu este, cu adevarat,

un nou creator.

Din acest motiv, Ion Barbu ramane unul dintre poeii fundamentali ai

literaturii romane, ce

traverseaza o experiena artistica unica, profund originala.

Alexandru PhilippdeCitind poemele lui A. Philippide, ne vine s credem c autorul s-a aezat osingur dat la masa

de scris i si-a aternut apoi pe hartie, fr intrerupere, intreaga oper 

poetic. Consecvena sa stlistic 

este cu atat mai frapant cu cat crile de versuri au aprut la distane mari

in timp: Aur sterp in

1922, Stanci fulgerate in 1930, Visuri in vuietul vremii in 1939,

Monolog in Babilon in 1967,

Vis i cntare in 1979. In toate aceste cri,poetul are la lir, cum s-a

spus, o singur coard i anume

pe cea mai grav. El este de o solemnitate monoton. "Un demon calm al

supremelor enigme - explic 

Gheorghe Grigurcu - ii tuteleaz intreaga poezie."

Nscut intr-o familie de crturari, el a rmas toat via intr-un confortabil

prizonierat: al

bibliotecii. Alexandru Philippide nu s-a afiliat la nici un program estetic

din epoc i prin aceasta s-a

Page 21: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 21/42

 

18

aflat la adpost de schimbri pentru c in secolul douzeci programele

estetice s-au schimbat rapid, ca

la un joc de burs. Opera sa aparine parc altor vremuri - nu intampltor s-a

vorbit in repetate randuri,

atunci cand se cuta o incadrare cat mai exact, despre o combinaie de

clasicism i romantism -, dei

mai potrivit ar fi s afirmm c are un caracter atemporal, ca i scrierile

unui mare - i la fel de

enigmatic in izolarea lui - contemporan al lui Alexandru Philippide, Mihail

Sadoveanu.

Ca poet, Alexandru Philippide a preferat in cunotin de cauz stilul simplu

i durabil,

oracular, asemntor in unele privine cu stilul biblic. Bun cunosctor de

literatur - pan la o blazare

disimulat cu elegan -, el n-a putut fi ademenit de deocheatele unduiri din

olduri ale modei literare.

i de publicat a publicat puin intrucat n-a inut s intre in competiie cu

autorii frenetici din jurul lui.

in afar de crile de versuri, a mai tiprit de-a lungul unei viei de aproape

optzeci de ani (1 aprilie

1900 - 8 februarie 1979) doar un volum de nuvele - Floarea din prpastie, 1942

- i cateva culegeri de

eseuri pe teme literare.

Ritmul mecanic al versurilor i rimele uor de prevzut semnaleaz necontenitprofunda sa

inaderen la "zguduitoarele" revelaii descrise in poeme. O literatur fcut 

exclusiv din literatur, o

lume de hartie - aceasta este poezia lui Alexandru Philippide. George Arion i-

a inchinat o carte scris 

cu evlavie - Alexandru Philippide sau drama unicitii, 1982 - care cuprinde

i dou convorbiri cu

poetul, una din 1975, alta din 1979, ultimul an al vieii sale. in

binecunoscuta lui manier, George

Arion ii adreseaz lui Alexandru Philippide o intrebare provocatoare, binegsit: "V convine secolul

in care trii?" Iar poetul ii recunoate inaderena, natura sa iremediabil

atemporal:

"Veacul in care triesc il accept aa cum accept un copac terenul in care a

fost sdit. Dar imaginaia

mea zboar i spre alte epoci."

Page 22: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 22/42

 

Tristan TzaraTristan Tzara este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet i eseist roman de

etnie evreiasc,

nscut in Moineti, Romania i stabilit mai tarziu in Frana, cofondator al

micrii culturale dadaistecare a condus la o revoluie major in artele plastice i literatur.

Debuteaz, sub pseudonimul Samyro, in revista Simbolul. Publicaia, scoas 

in 1912, a avut

o existent efemer, dar a obinut colaborarea a aproape tuturor

reprezentanilor poeziei noi la acea

dat: Macedonski, Ion Minulescu,Ion Vinea, Emil Isac, erban Bascovici, etc.

Ovid S.Crohmlniceanu a susinut c in paginile acesteia, Samyro

minulescianizeaz, dand

19

iama prin toat recuzita simbolismului. Efectele sinestezice concureaz cuexotismele. Franc

spus, poeziile sunt proaste.. Ins criticul recunoate c versurile pe care

le va publica Tzara trei ani

mai tarziu in Noua revist roman i Chemarea gatuie definitiv vocea

minulescianizantului

Samyro, inlocuind-o cu aceea a lui Tristan Tzara.

Poezii precum Verioara,fata de pension, Vacana in provincie sau

Furtuna i cantecul

dezertorului las s se intrevad limbajul aflat in cutarea propriului

profil.Intr-o scrisoare adresat lui Saa Pan, editorul versurilor sale

romaneti(Primele poeme ale

lui Tristan Tzara), poetul afirma ideea continuitii destinului su poetic,

drept rspuns la propunerea

ca titlul volumului s fie Poeme dinainte de Dada.

In viziunea lui Tzara, acest titlu ar presupune, in persoana mea poetic,

dac m pot exprima

astfel, un fel de ruptur, datorit a ceva care s-ar fi produs in afar de

mine, dar care propriu-zis n-a

existat niciodat, pentru c s-a pstrat continuitate in toate acestea,

continuitate prin ocuri mai mult

sau mai puin violente, i determinate,dac vrei, dar continuitate i

intreptrundere, chiar dac legate in

cel mai inalt grad de o reuit latent.

In poemele din Noua revist roman i Chemarea, tonul poetului este

neutru, ironic la

Page 23: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 23/42

 

adresa tuturor formelor de scrieri poetice i stpanete majoritatea

versurilor romaneti ale lui Tristan

Tzara. In poezia Duminici, este prefigurat tonul ironic prin versul M 

duc s m intalnesc cu un

poet trist i fr talent.

Ovid S.Crohmlniceanu afirma c versurile adunate in volumul Primele poeme

ale lui Tristan

Tzara sunt neindoios,texte predadaiste, deoarece le stpanete gustul

frondei, identificabil in

frecventele declaraii destinate s indigneze simul moral burghez.

Poezia Glas se apropie ins cel mai mult de viitoarele cantece dadaiste,

deoarece versul de

factur popular, msurile metrice regulate i rimele fac din lucrurile aparent

absurde o frumusee

inefabil.

Activitatea prin care Tristan Tzara a devenit scriitor francez, a revoluionat

lirica secolului al

XX-lea. Andre Breton, unul dintre cei mai importani reprezentani ai

avangardismului, avea s scrie in

privina aceasta: In rangul intai al lucrurilor pe care Lautreamont nu le-a

fcut imposibile se afl 

poezia lui Tzara.

20

Benjamin FundoianuBenjamin Fundoianu sau Benjamin Fondane, pseudonimele literare ale luiBenjamin Wecsler, a

fost un critic, eseist, poet i teoretician literar franco-roman de etnie

evreiasc.

Benjamin Fundoianu a debutat, la 16 ani, in revista de orientare simbolist i

modernist Viaa

nou, editat de Ovid Densuianu. Este inceputul unei susinute activiti de

poet, publicist, eseist, om

de teatru. Impreun cu regizorul Armand Pascal intemeiaz teatrul de avangard 

Insula.

Este interesat atat de fenomenul cultural i literar romanesc, cat i de cel

european, in special

francez. De aceea, se stabilete la Paris, dar pstreaz legturile de

prietenie cu scriitorii romani i

public constant in revistele de avangard din Romania. Astfel, public in

revistele Integral, Unu,

Contimporanul.

Page 24: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 24/42

 

De altfel, unicul volum de poezii publicat in timpul vieii i dedicat lui Ion

Minulescu, intitulat

Priveliti, apare dup plecarea din ar. A tradus in francez versuri din

creaia lui Tudor Arghezi,

George Bacovia, Ion Vinea i Ion Minulescu.

Eugen Lovinescu susine c Benjamin Fundoianu e un poet roman in nici o

legtur, de pild,

cu suprarealismul;inspiraia sa,dimpotriv, e tradiional, rural am putea

spune, cu peisagii de

provincie moldoveneasc, in care numai accentul i notaia, cu influene de

altfel argheziene, sunt

moderniste.

Integrat unui alt spaiu cultural, poetul va publica in Frana sub numele de

Benjamin Fondane.

Viaa sa parizian este marcat ins de dezrdcinare, aa cum las s se

intrevad in poemul

Exodul, de dificultatea de a scrie in francez, dei va ajunge s 

stpaneasc franceza scris intr-un

timp relativ scurt.

Determinanta pentru evoluia spiritual a lui Benjamin Fondane a fost

intalnirea cu filosoful rus

Lev Sestov, precum i cu scrierile lui Friedrich Nietzsche. Cel mai important

volum de eseuri, aprut

postum, se intituleaz Contiina nefericit.

Creaia poetic original francez a lui Benjamin Fondane a fost adunat involumul antologic

Le mal des fantomes, publicat tarziu, dup dispariia lui tragic,

alctuit din cateva cicluri separate

de versuri:Ulysse, LExode, Titanic, Au temps de poeme,

Poemes epars. Ideile de rtcire,

de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilriei ca stare

de graie sunt central

poeziilor sale.

Nu intampltor este asimilat adeseori evreului rtcitor ca tip universal

al intelectualului, inspeta al filosofului nelinitit, interogativ, care caut soluii pe care nu le

va afla nicicand.

21

Ion VineaIon Vinea, pe numele sau adevarat Ioan Eugen Iovanache, este un poet ce a

marcat intreaga epoca

Page 25: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 25/42

 

literara atat prin atitudinea avandardistului faa de opera definitiva,

cat i prin deschiderile stilistice

i de viziune ce caracterizeaza scrisul sau, disimulativ i proteic.

Traducator al lui Lucretius Carus i William Shakespeare, el ramane, in

acelai timp, un spirit

extrem de modern i penetrabil de nou.

Cele mai personale sunete ale creaiei sale, arse in metamorfoze dificile,

sunt cele cateva momente de

lirica absoluta, condensate in titluri ca: Doleane, Ora fantanilor,

Revedere, De profundis,

Vecie, Dicteu etc.

Aici, Vinea atinge inefabilul, oapta este rostita atat de incet i tandru,

incat pare a fi fost doar gandita

i resimita vag de cititorul, ascultator sau martor al intamplarii.

In literatura romana moderna, Vinea ramane un caz, in primul rand prin

amanarea, datorata

orgoliului sau a atitudinii iconoclaste faa de textul considerat

definitiv, a debutului editorial in

poezie, dei vocea sa lirica fusese prinsa (i, recunoscuta, ca atare) de

catre Ion Pillat i Perpessicius in

Antologia poeilor de azi i, mai tarziu, de Vladimir Streinu in

Literatura romana contemporana.

Lumea targurilor contropite de uitare, aa cum le descrie Fundoianu, lucirile

de plumb bacoviene,

troiele cu palizi Hristoi rastignii in pustietai rustice, din viziunile luiAdrian Maniu, intirime i

cuvinte cu aroma de tamaie argheziene, puritaile ermetice barbiene,

privelitile mitice ale lui Blaga

intre toate acestea, poezia lui Vinea deschide un spaiu aparte, ce are o

lirica inconfundabila.

Debutul editorial al lui Ion Vinea propune un numar de exerciii de stil,

cum le numea Eugen

Lovinescu: daca Flori de lampa sunt poeme in proza, Descantecul

parodiaza semanatorismul.

Altenativele acestea, fundamentate pe demontarea formulelor epice, seperpetueaza, la modul reductiv,

in tripticul nuvelistic din Paradisul suspinelor, unde amalgamul

stilistic, aplecarea spre grotesc, dar

i utilizarea mijloacelor de investigaie phihologica precum i desenul gracil

al tipologiilor, il plaseaza

pe Vinea in aria decadentismului.

Page 26: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 26/42

 

Volumul Ora fantanilor(1964) certifica premoniiile criticii despre o

lirica inconfundabila.

Clasicul unor forme poetice moderne, aa cum il numea Serban Cioculescu,

optand pentru

avandardismul moderat, Vinea cultiva elegia filosofica.

Timbru elegiac, senzaia de perpetua reprimare a fondului pronunat afectiv i

aspectul incolor al

versului, in filigranul caruia se strecoara elemente de recuzita simbolista,

incheaga un univers in care

22

erotica, peisajul marin, evocarea unor personalitai istorice sau tabloul

citadin, sunt supuse unei

reducii fenomenologice sui-generis.

Poezia din Ora fantanilor este conceptuala, ea se intalnete cu imaginaia

abstracta din

versurile lui Octavian Goga i Alexandru Philippide.

Prin romanele sale, Vinea se intoarce, cum insui declara in bazarul

trecutului. Un trecut

strict individual, cu amanunte biografice minuioase. In primele pagini ale

Lunatecilor sta marturia

unui personaj din Francis Scott Fitzgerld care dorea sã rec atige poate, o

imagine despre el´ cu

credina cã dacã ar fi putut sã revinã la un anumit punct de plecare i sã-l pargurgã

încet, ar fi 

descoperit în ce constã acea imagine pierdutã´.Ceea ce cauta Vinea sunt amintiri pierdute, nu iluziile , in sens proustian.

Naraiunea de

amploare nu este pura introspecie halucinanta, cu infuzii onirice, ca in

Paradisul suspinelor, ci

rememorare, realitate i ficiune, ca amintire.

Pe langa poeziile i operele in proza, Ion Vinea publica, la un moment dat, in

revista

Contimporanul in anul 1924, Manifest activist catre tinerime, ce

prezinta protestul violent al

avangardei faa de vechile modele poetice, vinovate, in concepiaconstructivismului, de toate eecurile

artistice, sociale i politice ale vremii.

Cu toate acestea, Ion Vinea ramane unul dintre cei mai importani exponeni ai

modernismului i avangardismului romanesc.

Ilarie Voronca

Page 27: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 27/42

 

Ilarie Voronca, numele su original fiind Eduard Marcus, a fost un poet roman

de etnie

evreiasc de avangard, promotorul revistelor 75 HP i Integral i al

micrii integraliste. A mai

semnat sub pseudonimele Alex Cernat i Roneiro Valcia.

Inceputurile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea

cenaclului Sburtorul,

condus de Eugen Lovinescu i de revista acestuia, Sburtorul literar, unde

i debuteaz in 1922 cu

versuri simboliste influenate de George Bacovia i de lirismul melodios al

lui Camil Baltazar.

Public apoi poezii de aceeai facture, in revistele Flacra, Nzuina

i Contimporanul,

care vor constitui materia liric a volumului de debut, intitulat

Restristi. Este o poezie de atmosfer,

care las s se intrevad tristeile i dezndejdea omului condamnat la

existena cenuie a oraelor de

provincie. Nimic nu anuna viitoarea evoluie a poetului, caracterizat prin

extrema receptivitate fa 

23

de doctrinele avangardiste.

Eugen Lovinescu l-a poreclit pe Voronca miliardarul de imagini, iar George

Clinescu ii

recunotea o voluptoas receptivitate senzorial, un sim al plasticii

cuvantului excelent i oaptitudine de a ridica la rangul de material poetic orice percepie.

La numai un an de la apariia volumului de debut, Ilarie Voronca adera la

atitudinea pragmatic

inovatoare cuprins in Manifestul activist ctre tinerime al revistei

Contimporanul, public,

impreun cu Victor Brauner i Stephan Roll, 75 HP, din care apare un

singur numr i colaboreaz 

la alte reviste de avangard constructivist, precum Punct i

Integral.

Mai tarziu, apare la Paris poemul Colomba care marcheaz o nou tendin in scrisul lui

Voronca. Poetul prsete constructivismul i intr in sfera de influen a

suprarealismului, micare

concretizat prin onirismul imaginii.

Ritmul publicrii plachetelor de versuri este foarte susinut i nu incetinete

nici dup stabilirea

Page 28: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 28/42

 

poetului in Frana, de unde pstreaz legturi stranse cu viaa literar din

Romania.

In timp ce lucra la un Manual al perfectei fericiri, Ilarie Voronca moare,

iar la Editura

Minerva din Bucureti apar, cu ajutorul lui Saa Pan, dou volume de Poeme

alese.

Gellu NaumNaum manifest i ceea ce avea s rman trstura sa esenial: tentaia

de a realiza o

alchimie a irealului, de a recompune realitatea intr-o ordine superioar.

Intr-o asemenea intreprindere,

subiectul se dedubleaz, devenind siei obiect, adjectivele i substantivele

se supun unei stranii

imperecheri (jocul intre imagine i metafor e unul din secretele lui Gellu

Naum, care il singularizeaz printre suprarealiti)

Or, ceea ce impresioneaz la Gellu Naum e tocmai poziia aparte, arta poetic 

personal la care l-a

adus credo-ul su spiritual: pstrand din ceea ce voia a fi o reet 

universal de poziie doar invitaia la

deplina libertate a spiritului, Gellu Naum ii culege elementele de baz ale

lumii sale nu neaprat din

straturile subcontientului; el nu este un "notar de metafore", care anesc

gata fcute din zonele

obscure ale fiinei sale. Din contra: prodigioasa fantezie prelucreaz continuu, la el, datele realitii

interioare i exterioare, realizand ceea ce numeam alchimia unui real menit

s-i pstreze in verb i

numai in verb coerena adanc, revelatoare, a unei condiii ce ne supune pe

toi.(Ov. S.

Crohmlniceanu).

24

Refleciile despre poezie tiprite de Gellu Naum in 1945-1946 sunt simultane

in spirit cu

versurile date la iveal in Athanor, i nu cu cele scrise i publicate inainte

sau in acelai timp cu ele.

Poetul considera c poezia este inceputul realitii, cuvintele ei nu sunt

semne convenionale, ci

inaugurri ale aciunii., Poezia este un avans, un promitor avans, o

profeie a gandirii noi i reale";

Page 29: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 29/42

 

"Poezia este o tiin a aciunii Legturile pe care ea le asigur sunt de

natur magic"; "Singur

langajul poetului, incoerent inc i vag, aceste langaj al perturbaiunii,

acioneaz i transform" (Gellu

Naum - Castelul orbilor, 1946); "Poezia adancete rnile pe care le face

raiunea. Acesta e poate

singurul lucru care ii justific existena"; "Necesitatea pe care o incerc est

departe de aceea de a

explica"; "A face un poem inseamn a sugruma. Intre un poet i un sugrumtor e

o imens asemnare:

mainile lor sunt imaculate."; "Ceea ce avem de distrus este poezia. Ceea ce

avem de meninut este

poezia. Cum lesne se poate vedea, poezia inseamn dou lumi bine distincte."

(Gellu Naum Teribilul

interzis, 1945)

In Athanor, versul lui Gellu Naum eman o impresie de "greutate", de

materialitate, de

pondere, el cade vertical i necesar spre un centru magnetic; curios e c,

devenind ceea ce este acum,

poetul n-a renunat la gestul surprinztor, la marea sa indrzneal imagistic 

i asociativ,

caracteristic fazei de inceput, cu alte cuvinte nu s-a "cuminit"; el

continu s surprind ("surprinde

fr s plictiseasc" , spune M.R. Paraschivescu), s "deregleze" limbajul,

numai c de data asta o faceoarecum in treact, in drum spre altceva, inaintand din greu spre acel centru

magnetic de existena

cruia, cel puin pentru sine, este adanc incredinat. Ciudat amestec de

indrzneal i de pruden,

aventur, premeditare, dereglare i echilibru, din care se constituie masa

dur a versului, lefuit pan 

la transparen i aspect paradoxal de mineral fluid. Performana pe care Gellu

Naum o realizeaz in

Athanor , este aceast meninere a pulsaiei vii, a micrii moleculare, a

elanului "afectiv" (ceva intrenostalgie, fericire i durere), intr-un cuvant: a poeziei in interiorul

suprafeelor incremenite, a

propoziiei riguroase i lapidare pan la rigiditate, pan la senteniozitate.

Iat ce pline de relief

definiii existeniale, puse pe o caden de metronom infailibil, poate produce

un "suprarealism"

Page 30: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 30/42

 

integrat i consumat in substana sa.

Gellu Naum a descoperit poezia temporizand-o. Dimensiunea tcut a lumii

sale poetice este

zbava." "Ondulri incete, metamorfisme linitite schimb continuu

intensitatea cuvintelor, care ii

modeleaz asemeni dunelor de nisip volumele expresive, ori asemeni unor

rupturi lenee." ( Cezar

Baltag-Romania literar, 9/1969)

Poet, filosof i traductor a beneficiat de o recunoatere tarzie a meritelor

sale, abia dup 1990

este invitat s susin lecturi publice in Germania, Frana, Olanda i Elveia.

Opera sa este tradus in

principalele limbi de circulaie internaional, la edituri prestigioase, fiind

incununat cu premii

25

importante. In 1995 a fost timp de un an bursier DAAD la Berlin.

Se stinge din via la 29 septembrie 2001, dispariia sa fiind resimit ca o

mare pierdere pentru

poezia romaneasc i european. In 2002 este distins post-mortem cu Titlul de

Cavaler al Literaturii

acordat de Academia de tiine, Literatur i Arte Oradea (ASLA) i The

American Romanian

Academy Arts Award.

TRADIIONALISMUL Tradiionalismul este o ideologie cultural literar interbelic caracterizat printr-un ansamblu

de idei, credine, prin care promoveaz tradiia i ideea de specific naional,

in interiorul a trei curente

literare: semntorismul i poporanismul (sec XX) i gindirismul in perioada

interbelic.

Ultimul s-a constituit ca o reacie impotriva modernismului lovinescian, in

jurul revistei

Gandirea (1921 - 1944).

Tradiionalismul preuiete i apr tradiia ineleas ca expus pericolului

alterrii i

degradrii.

Spiritul critic nu este exclus din atitudinea tradiionalist, numai c el

este intors, de regul,

impotriva tendinelor i valorilor moderne ce aduc o eroziune i chiar o

degradare a vechiului.

Page 31: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 31/42

 

Specifice i definitorii pentru tradiionalism sunt interesul i pasiunea

pentru folclor, conservarea in

mit a trecutului naional, mai ales a celei de factur rural.

Gandirismul, micarea literar in jurul revistei Gandirea a avut printre

colaboratori nume de

prestigiu precum: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Vasile Vasile,

Cezar Petrescu, Tudor

Vianu, cuprinzand literatura in toate aspectele sale.

26

NICHIFOR CRAINICPersonalitate controversat, amestec de serafic i de teluric, teolog i om

politic, poet i

publicist, nscut in satul Bulbucata la 22 Decembrie 1889, a studiat teologia

la Bucureti i Viena,

Nichifor Crainic este un caz pe cat de complex, pe atat de reprezentativpentru o intreag categorie de

crturari romani ieii din orizontul satului tradiional.

Remarcat de Alexandru Vlahu inc dinainte de primul rzboi mondial, Nichifor

Crainic s-a

impus in campul literaturii romane ca unul din fruntaii ei cei mai de seam.

A condus revista Lamura, a intemeiat publicaia enciclopedic Cartea

Vremii i a fost

directorul celei mai prestigioase reviste romaneti aprute in perioada

interbelic la noi in ar,

Gandirea. Furitorul curentului gandirist axat intrinsec pe autohtonism,neo-ortodoxism i

naionalism disciplinat, Nichifor Crainic a fost unul dintre marii dascli ai

neamului nostru, mult

apreciat i respectat de tanra generaie legionar drept unul din capii ei

spirituali.

A colaborat la diverse ziare i reviste literare precum: Revista critic,

Ramuri, Romania

Nou, Cuvantul, Luceafrul, Flacra, Dacia in care public la 7

iunie 1920 un studiu de mare

importan istoric intitulat Solemnitatea de la Sibiu.

In 1940 este ales membru al Academiei Romane, ocupand fotoliul rmas liber

dup moartea lui

Octavian Goga.

Opera sa este deosebit de complex iar poezia sa este vzut ca un dar divin

remarcandu-se:

Page 32: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 32/42

 

Sesuri natale (1916), Zambete in lacrimi, Icoanele vremii, Belgia

insangerat de Verhaeven,

Darurile pmantului (1920), Mrturisire de credin (1934) dar i

eseurile sale deosebit de

importante: Rasa si religie (Bucuresti, 1935), Sensul tradiiunii

(Bucuresti, 1929), Estetica lui

Nicolae Iorga, Nostalgia paradisului dar i publicaii post - mortem ale

scriitorului: Zile albe, zile

negre opera fiind nu altceva decat memoriile scriitorului din timpul

inchisorii.

Dei nuanri mistice se vd la muli contemporani, Nichifor Crainic e acela

care s-a strduit s 

dea o doctrin organizat. Cultura e, dup el, un amestec de: sange, limb,

pmant romanesc, folclor i

ortodoxie.

Nichifor Crainic i-a constituit i o estetic, curat platonic: Arta in

sensul ei inalt nu este o

imitaie a naturii, fiindc nu urmrete s ne reaminteasc natura aa cum

este. Scopul ei e revelaia in

forme sensibile a tainelor de sus. (Nichifor Crainic)

27

VASILE VOICULESCUScriitor al marilor contraste i tensiuni luntrice, un romantic mult prea

intarziat, rtcit in plin

secol XX.Vasile Voiculescu se nate iin anul 1884, intr+un Brgan arhaic, in care se

resimea inc 

amintirea primilor cretini crturari i martiri.

Va fi influeat de scrierile vechi indiene, de scriitori ca Wundt, Hoefnig ,

Pierre Janet, dup 

ce se familiarizase cu pozitivismul lui Darwin.

Devine medic, urmand o profesie de ameliorare a chinurilor i dezndejdilor

umane, dar se

dedic scrisului, literaturii, care ii consacr un alt tip de lume, aceea a

spaiilor imaginare ale poeziei,

iar, ctre sfaritul vieii, cea a magiei inferioare i a tendinei de

transcendare a realitii, ilustrate in

cele mai reuite dintre nuvelele i povestirile sale. Se apropie in felul

acesta, de acelai orizont magic

i mistic in care i-a intemeiat Mircea Eliade cunoscutele nuvele fantastice

dar magia acestuia este

Page 33: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 33/42

 

diferit deoarece in Nopi la Serampore magul Suren Bose deine tiina

absolut fa de magia din

povestirile lui Vasile Voiculescu care este de fapt, amanism practicat de

fiine cu puteri in declin, ca

in Ultimul Berevoi de agresiunea constant a lumii moderne.

Volumele sale de poezii sunt: Poezii (1916), Din ara zimbrului (1918),

Parg (1921),

Poeme cu ingeri (1927), Urcu (1937), Intarzieri (1939).

In ultima parte a vieii va scrie, surprinztor, nuvele, Capul de zimbru i

Iubire magic

(1966), un roman Zahei orbul (1970) i un neateptat ciclu de sonete,

Ultimele sonete inchipuite ale

lui Shakespeare in traducere imaginar de Vasile Voiculescu (1964), toate

acestea aprute postum.

Despre Vasile Voiculescu, Ion Pillat afirma c e un poet al rii i

sufletului su, iar Ovidiu

Papadima considera c a rmas om intru totul in poezia sa .

In primul volum de versuri, Poezii, el este mereu in cutarea unui

Dumnezeu transcendent

iar nota liric dominant din acest volum este a unor reminescene

semntoriste: un barlog arhaic,

scobit in cremeni aparte, cu spor de flori i ape, de pui i miei

molatici.

Din ara zimbrului este volumul patriotismului romanesc din primul rzboi

mondial, iarParg ofer imaginea echilibrat a spaiului autohton, cu peteri, cu

pereii ari de lav, in care

numai un pas, o oapt sporesc acolo in mii de creteri. (Ovidiu Papadima).

Ovidiu S. Crahmlniceanu remarca talentul poetului in a descrie cu for,

natura teluric,

infiorat de puternice aspiraii spirituale, care il indreapt ca i pe

Blaga, ctre expresionism.

28

Poeme cu ingeri oscileaz intre peisajele campestre ale Brganului i cele

marine inHarfele marii.

Voiculescu este adeptul unor viziuni ale unei lumini divine ce plutete

deasupra lumii. Destin

(1933) are o viziune puternic asupra pustei, a Brganului. Volumul Urcu

(1937) folosete ca

Page 34: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 34/42

 

metod a descrierii pastelul, idila i balada, semnand mai mult a

parnasianism, prin impersonalitatea

imaginilor. Poezia lui Vasile Voiculescu se constituie astfel intr-o liric a

spaiului romanesc surprins

in diverse ipostaze.

Povestirile lui Vasile Voiculescu, fantastice, creaz atmosfer printr-o

prezen a insolitului

paradoxal, a magiei primitive, mai aproape de Sadoveanu decat de Mircea

Eliade. In Pescarul Amin,

personajul principal ii va pierde viaa, din solidaritate cu arhetipul su

marin, un pete din

strfundurile apelor. In Lipitoarea apare ideea arhetipului spiritual,

recuperat printr-o regresiune a

memoriei in timp dar personajul nu-i va da seama care este identitatea sa

real, a lui sau a bunicului

su. In mijlocul lupilorprezint un solomonar ce triete in mijlocul

animalelor slbatice, avand

puteri asupra lor. Diavolul alb este istoria unui alt om-fantastic ce-l

fur pe Alyon, armsarul alb al

boierului Marghiloman. In arpele Aliodor un arpe este luat de un copil

care credea in nevinovia

animalului, dar este gsit mort intr-un butoi cu rachiu.

Romanul Zahei orbul prezint o lume abisal, eroul orbete din cauza unui

lichid otrvitor,

iar dincolo de orbirea fizic i cea spiritual, Zahei se regsete, lasfarit, imbtranit i singur

supravieuind intr-o lume copleit de orbirea ei existenial.

Concluzia, poate chiar o ideologie a autorului, este amar, pecetluind

sfaritul unei intregi epoci:

Magia se istovise in om. Puterile ei se strmutaser in fier i in oel.

Muntele atepta vantori cu arme

infricoate, nu un unchia intarziat in coada veacului.

Proza lui Vasile Voiculescu d o valoare nou poetului extatic, uimind prin

prelucrarea

tiinific, absolut original, a miturilor arhaice romaneti. (Marin Mincu)Nu cunosc in literatura noastr contimporan drum mai spornic intr-o evoluie

creatoare mai rodnic 

i mai implinit, decat acela parccurs de ultimul laureat naional spunea

Ion Pillat despre scriitor.

Prin urmare, poetul i poezia, ingerul i demonul, un eros bivalent, adorat,

spiritual i material,

Page 35: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 35/42

 

declaneaz drama. Poetul e un prin hermetic inchis in versuri ca intr-o

cetate a eternitii, poezia o

esen a minunii, iubirea fiind in concepia lui Voiculescu unica vecie

dat nou (Al. Piru)

29

Ion PillatIon Pillat(1891-1945), poet al taramurilor mitice argesene,este un aspirant la

perfectiune in

poezie, dar nu in stilul lui Ion Barbu sau al lui Tudor Arghezi, ci in maniera

clasicizanta.

Mai pregnant decat in cazul altor poeti, poezia lui Ion Pillat este deopotriva

exod si

inradacinare, un echilibru tensionat intre poli contradictorii.Influentele

straine si inspiratia autohtona,

livrescul si traditionalismul caracterizeaza intreaga creatie pillatiana.Trei sunt etapele indeobste numite ale creatiei lui Ion Pillat,etape

coincizand cu cele trei

volume ale editiei din 1944.

Etapa parnasian-simbolista cuprinde poezia inceputurilor, perioada de

transplantare livreasca

si aport strain. In Visari pagane, Eternitati de-o clipa sau Amagiri

uimeste indemanarea cu care

poetul asimileaza ritmuri straine intr-un cult al formei perfecte, Ion Pillat

se lasa impregnat de lecturi

care acopereau cu apele lor albia autohtona a inspiratiei.Verlaine,Edgar A. Poe, Baudelaire,Mallarme, Paul Valery si Rilke sunt doar

cateva dintre numele

vinovate.

De altmiteri, primele volume de un parnasianism exultant si tipator (G.

Calinescu) vor fi

considerate rataciri inainte de instalarea in matca adevarata a traditiei

autohtone.

Volumul Gradina intre ziduri contine primele semne ale revenirii in

poezii precum Plopul:

Plutind senin pe-al cerurilor larg.../Sunt Doamne plopul cel legat de glie

sau Seara la Miorcani.

Etapa traditionalista este marcata de aparitia volumului Pe Arges in sus

considerat culme a creatiei

poetice pillatiene. Vladimir Streinu identifica cele mai profunde accente ale

sentimentului horatian al

tihnei, umbrit de fuga timpului.

Page 36: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 36/42

 

Aceleasi perioade traditionaliste ii apartin si volumele: Satul meu,

Biserica de altadata,

Intoarcere, ele marcand insa o convertire livreasca a traditionalismului

(G.Calinescu).

Apasarile teziste,idealizante din Satul meu, incercarile de autohtonizare a

mitologiei crestine din

Biserica de altadata sunt ironizate si socotite scaderi in comparatie cu

Pe Arges in sus.Odata cu

Limpezimi se anunta ultima varsta poetica a seninatatii clasice.

Etapa clasicizanta a poeziei pure, e deschisa de Caietul verde si

accentuata in Scutul Minervei,

Tarm pierdut, Balcic, Umbra timpului si chiar in experienta singulara

in poezia romaneasca, a

poemelor intr-un vers.

Este perioada deplinei manifestari a poetului de structura si program

clasic(Mircea Tomus).

Influenta miracolului elin, cum il numeste poetul, e evidenta.

30

Poezia pura inseamna in acceptiune pillatiana, posibilitatea de clasicizare

a lirismului, de racordare

la sensibilitatea universala prin sublinierea notelor personale.

Acestei varste, ii corespunde si farmecul evanescent al melancoliei din

elegii.Considerat

tipul cel mai pur al cantaretului elegiac din literatura romana (Mircea

Tomus), Ion Pillat contraziceprejudecata racelii de cristal a versurilor sale, a absentei sentimentului in

ciuda modulatiei

sentimentale.

Poezia presupune, crede Ion Pillat, arta cuvintelor, tehnica versului si

taina vietii, legate

organic laolalta,cam inacelasi fel cu dezvoltarea fireasca a unei plante.

Pretuitor de carte,impatimit al verbului slefuit cu migala, Ion Pillat isi

extrage originalitatea

dintr-o rara imbinare a traditiei cu modernitatea, dintr-o ingemanare unica in

literatura romana atimbrului elegiac cu seninatatea clasica.

Aparenta simplitate a instrumentelor lirice ascunde incarcaturi emotionale

deschizand spre

taina vietii.

Diversitate tematic i motive literare

Page 37: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 37/42

 

Diversitatea tematic la un scriitor poate fi o parte definitorie a sa i ii

poate crea originalitate

prin adoptarea unei anumite teme i a unor anumite motive in poezie. De

asemenea, axandu-se mai

mult asupra unor teme,la care se adaug spaiul,cadrul i starea de spirit a

scriitorului,acesta reuete

s-i pun amprenta asupra acelei teme, astfel creandu-i originalitate.

Un bun exemplu este George Bacovia, care utilizeaz, in poeziile sale,

metafore-simbol i

repetiii. Cele mai importante procedee folosite de poet sunt: tehnica

sinesteziei, tehnica

corespondentelor intre senzaii i muzicalitatea inefabil. Un alt element

original al poeziei bacoviene

este cromatica. Astfel, poetul atribuie unei culori un sentiment, o stare.

Lucian Blaga este unul dintre cei mai mari poei romani din toate vremurile,

un creator care a

imprimat modernismului romanesc note de o profund originalitate. Cele mai

multe din versurile de

debut, reunite in volumul Poemele luminii cant frenetic iubirea. Poezia

izvorte parc dintr-o

exaltare a simturilor, dintr-o nestvilit sete de a tri prin dragoste, in

clipa ei, cu senzaia uitrii de

sine.

Tudor Arghezi este cel mai mare poet roman, care implinete cea mai profund 

transformare alimbajului poetic, dup Eminescu. O tem bine reprezentat la Arghezi este cea

a frmantrii

metafizice. El ii pune intrebri asupra condiiei umane si mediteaz asupra

locului omului in univers,

31

asupra posibilitii sale de cunoatere, chiar i asupra existenei lui

Dumnezeu.

Ion Barbu este unul dintre cei mai mari poei ai literaturii romane care s-a

impus prin

originalitatea creaiei sale. Lirica lui Barbu reprezint o relaie intrematematic i poezie, iar modul

sau de a gandi este transfigurat in operele sale: Pentru mine, poezia este o

prelungire a geometriei, aa

c rmanand poet, n-am prsit niciodat domeniul divin al geometriei.

Diversitate stilistic

Page 38: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 38/42

 

George Vasiliu, cu pseudonimul Bacovia, are in opera sa influene din Edgar

Poe i din

simbolismul francez: Baudelaire, Paul Verlaine, Rimbaud, prin starea de

nevroz, ideea terifiant a

morii, singurtatea, tristeea i cromatica, utilizate in poeziile sale.

George Bacovia las s se

intrevad aceste sentimente prin culorile inchise,sumbre, precum negrul,

violetul sau griul.

Tudor Arghezi este primul poet roman care valorific estetica uratului,

inspirandu-se din opera

lui Charles Baudelaire. Experiena cptat in inchisoare este transfigurat 

in poemul Flori de

mucigai. In poezia arghezian, gandirea i limbajul sunt de factur modern,

iar forma i tematica

sunt adesea tradiionale.

Poetul i filosoful Lucian Blaga deschide volumul Poemele luminii cu

poezia Eu nu strivesc

corola de minuni a lumii, o veritabil art poetic, prin care poetul

exprim raportul dintre proiecia

eului liric i taina existenei sale. Blaga poteneaz teoria minus-

cunoaterii, conform creia omul nu

reuete s afle toate misterele lumii i este o fiin metaforizant.

In poezia Oul dogmatic, Ion Barbu susine c roata reprezint un

simbol al inceputului i

sfaritului tuturor lucrurilor, intr-o curgere continu a vieii. Imagineaoului primordial prefigureaz 

miracolul vieii, forma iniial a existenei.

Viziune poeticIncadrat de unii critici intre cei mai valoroi poei simboliti din ara

noastr, George Bacovia

este poetul toamnei dezolante, al iernii ce d sentimentul sfaritului

lumii,al cldurilor toride, al

primverii iritante i nevrotice.

Cadrul este oraul de provincie, de parcuri solitare, cuprinse intr-o

realitate demoralizant,

ameninand s se prbueasc. Toamna, frigul, tristeea, nevroza, descompunerea

devin proiecii ale

unei emoii poetice excepionale.

32

Ovid S.Crohmlniceanu susinea c Tudor Arghezi intuiete toate formele

liricii moderne,

Page 39: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 39/42

 

deoarece confer, pentru prima dat, statut poetic tuturor cuvintelor. Dac 

pan la Arghezi, multe

cuvinte erau considerate nepoetice, injurioase, acestea dezvluie dintr-o dat 

o for expresiv 

excepional.

Sub influena expresionismului, Blaga resimte dureros agresiunea civilizaiei

moderne asupra

fiinei. Astfel, este identificat, mai apoi, o trstur fundamental a

liricii lui Blaga: tristeea

metafizic, o stare de angoas, in care sentimentul scurgerii timpului devine

tot mai acut.

Poet profund original, Ion Barbu va imagina o experien poetic ce se va

implini sub spectrul

poeziei pure. Public i sonete de factur parnasian, o poezie rece,

descriptiv, cu un puternic

caracter vizual, inspirat din mitologia greac.

Poezia capat, in ciclul Isarlik o expresie ludic, deoarece este atras 

de tramurile vieii

incontiente. Este descris un spaiu balcanic, czut in somn i in visare, fr 

nicio zvacnire a

contiinei.

33

4. Locul poeziei româneti în cultura european în perioada interbelic, roluli

influena ei în dezvoltarea poeziei româneti postbelice. Tudor Vianu remarc o component balcanic in firea romanului, ins evideniaz 

totodat i

"nzuina lui: Occidentul latin in care triesc neamurile inrudite cu el, fie

substratul lui patriarhal i

rural care i-a ingduit s pstreze de-a lungul atator veacuri neprielnice".

Aceste afirmaii completeaz 

analiza pe care o face criticul poetului Ion Barbu ( studiul "Ion Barbu" 1930

), evideniand faptul c 

matematicianul poet recompune o lume pierdut in ciclul "Isarlak" din volumul

"Joc secund" - 1940.Dimensiunile balcanice ale acestor creaii sunt ilustrate de admiraia lui

Barbu pentru cantecele de

lume ale lui Anton Pann i de moto-ul poeziei omonime: "Pentru mai dreapta

cinstire a lumii lui Anton

Pann".

Page 40: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 40/42

 

Dinspre cealalt extremitate cultural, a Occidentului, se infiltreaz 

curente, idei, teme i

modaliti artistice care influeneaz considerabil viziunea scriitorilor i

modeleaz o literatur de mari

profunzimi prin operele remarcabile ivite mai ales dup primul rzboi mondial.

Simbolismul,

modernismul, avangardismul, expresionismul coexist cu tradiionalismul i se

manifest in operele

epice,lirice i dramatice, desvarind sincronizarea literaturii romane cu cea

european.

Intelectualizarea poeziei romaneti in creaia lui Tudor Arghezi se definete

nu numai prin

"estetica uratului" ci i in "Psalmi", care ar putea prea c aparin

tradiionalismului,, dar viziunea

filosofic a relaiei omului cu Dumnezeu iese cu desvarire din ortodoxismul

privit ca unic 

spiritualitate a romanilor, idee promovat i de revista "Gandirea ".

Lucian Blaga ii elaboreaz un sistem metafizic propriu, pornind tot de la

"spaiul mioritic", iar

conceptele abstracte i viziunea asupra universului il plaseaz intre cei mai

valoroi poei filosofi ai

literaturii europene.Ermetismul modern promovat de matematicianul-poet Ioan

Barbu, particularizeaz 

lirismul ca un "joc secund" al creaiei artistice, integrand opera in

universalitate.Cu toate aceste repere occidentale, fiecare dintre scriitorii menionai

pstreaz cu strnicie spiritul tradiiei in creaiile lor, fiind de

netgduit influena folcloric in poezia eminescian, sau arghezian,

concepia blangian c rdcinile simirii romaneti sunt infipte adanc in

spiritualitatea

rural ori existena personajului seductor al lui Barbu, Nastratin Hogea,

care definete balcanismul poemelor sale.

Bucuretiul interbelic, supranumit "Micul Paris" este occidentalizat in

scrierile Hortensiei

Papadat-Bengescu, ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade i George Clinescu.De asemenea,

"europenizarea" poeziei romaneti se realizeaz prin intelectualizarea ei in

creaiile lirice ale lui Tudor

Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu i mai tarziu prin poezia "necuvintelor" lui

Nichita Stanescu.

Page 41: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 41/42

 

Aderarea Romaniei la Uniunea European nu respinge influenele orientale, iar

atracia

occidental nu trebuie s insemne preluare automat a formelor care nu se

potrivesc fondului autohton.

De-a lungul timpului s-a confirmat faptul c uneori, formele au reuit s 

creeze fondul i s modifice

mentalitile contrazicand opinia lui Titu Maiorescu i adeverind sperana la

modernizare a lui Eugen

Lovinescu, dovedind astfel, c civilizaiile mai puin civilizate pot importa

cu succes formele avansate.

Bibliografie1. Sorin Alexandrescu Paradoxul roman, ed. Univers, 1998, Bucureti

2. Cezar Baltag Romania literar, 1969

3. George Clinescu Istoria literaturii romanme, ed. Internaional, 2001,

Bucureti Chiinu

4. erban Cioculescu Introducere in poezia lui Tudor Arhgezi

- Aspectele liricii contemporane, 1942, Bucureti;

5. O.S.Crohmlniceanu Literatura roman intre cele dou rzboaie mondiale

vol II, ed. Minerva,

Page 42: Perioada interbelica

5/13/2018 Perioada interbelica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/perioada-interbelica-55a74f3b4d840 42/42

 

1974

-Expresionismul in literatura roman

6. Pompiliu Eliade Influena francez asupra spiritului public in Romania

7. Eugen Lovinescu Istoria litaraturii romane contemporane, ed. Litera,

1998, Chiinu

8. Titu Maiorescu In contra direciei de azi in cultura romaneasc, ed.

Lira internaional, 1978,

Bucureti

9. Nicolae Manolescu Istoria critic a literaturii romane, ed. Paralela

45, 2008, Piteti

-Metamorfozele poeziei

10. Adrian Marino Critica ideilor literare, ed. Polirom, 1996, Iai

11. Marin Mincu Avangardismul in literatura roman, ed. Minerva, 1999,

Bucureti

12. Miron Radu Paraschivescu Scrieri Vol I, II, ed. Pentru Literatur,

1969

13. Ion Pop Avangardismul romanesc, ed. Cartea Romaneasc, 2007,

Bucureti

14. Mihai Ralea Valori, 1935

15. Mircea Vaida in Poezii Ion Vinea Ed. Dacia, Cluj, 1971, pg. 35,40.

16. Tudor Vianu Studiu Ion Barbu, 1930

17. Rodica Zafiu Simbolismul, ed. Humanitas Educaional, 2006.