UNIVERSITATEA BUCUREŞTIUNIVERSITATEA BUCUREŞTIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

PERSONALITATEA PERSONALITATEA PSIHOTERAPEUTULUIPSIHOTERAPEUTULUI

AutoriAutori:: CALEŞU CALEŞU RAMONARAMONA

SANDULESCU CLAUDIA SANDULESCU CLAUDIA MARIAMARIA

“ “Nu poti invata un om totul; il poti Nu poti invata un om totul; il poti ajuta doar sa afle ceea ce este el cu ajuta doar sa afle ceea ce este el cu adevarat.” adevarat.”

Galileo GalileiGalileo Galilei

Importanta studierii personalitatii psihoterapeutului

-argumentarea alegerii temei- Personalitatea psihoterapeutului si rolul sau in cadrul procesului terapeutic

este un subiect care continua sa preocupe diverse scoli de terapie si cercetatori,recunoscandu-se importanta acestei variabile in declansarea si mentinerea schimbarii terapeutice.Descifrarea impactului pe care psihoterapeutul il are in diverse etape ale demersului terapeutic a constituit intotdeauna o tema frecvent abordata in domeniul psihoterapiei.Cu toate acestea,nu exista decat un numar foarte mic de date obtinute din cercetari obiective cu privire la aceasta problema,marea majoritate a studiilor si recenziilor concentrandu-se pe decelarea caracteristicilor pacientilor care faciliteaza procesul terapeutic,concluzionandu-se ca acestia au o importanta mai mare decat caracteristicile terapeutului in procesul redobandirii echilibrului.Tousi tendinta actuala in cercetarea psihoterapeutica este de a reveni asupra studiului acestei variabile fundamentale a procesului terapeutic-personalitatea psihoterapeutului,tendinta ce o vom aborda si noi,in continuare,incercand sa oferim o imagine de ansamblu asupra caracteristicilor de personalitate ale psihoterapeutului si a modului in care acestea influenteaza intreaga evolutie a unui proces terapeutic.

Blow,Sprenkle si Davis(2007) enumera patru motive pentru care cercetarile Blow,Sprenkle si Davis(2007) enumera patru motive pentru care cercetarile privind personalitatea psihoterapeutului se afla la un nivel atat de scazutprivind personalitatea psihoterapeutului se afla la un nivel atat de scazut:

1.Suprematia modelului medical de gandire: sustine ca importante pentru psihoterapie sunt ingredientele specifice ale tratamentului,si nu cei care le ofera.Asfel,sunt depuse eforturi pentru a controla eficienta influentele factorilor-terapeut prin construirea unor manuale de tratament care sunt aplicabile la fel pentru toti pacientii cu un anumit diagnostic,indiferent de clinician.

2.Motivarea finantarii: Beutler et al. sublinieaza faptul ca cercetarea actuala pare a fi condusa de “programele politice si de finantare mai degraba decat de dorinta sincera de-a imbunatati psihoterapia.”O motivatie in plus este de natura economica,agentiile de finantare cautand eficienta si economie,astfel incat majoritatea tratamentelor validate empiric sunt de scurta durata,comparativ cu terapiile de lunga durata,de aceea au fost privilegiate de programele de finantare.

3.Motivatia cercetarilor. Dupa opiniile unor specialisti,”teoreticienii Dupa opiniile unor specialisti,”teoreticienii modelelor si studentii lor,care sunt interesati sa demonstreze ca modelele modelelor si studentii lor,care sunt interesati sa demonstreze ca modelele lor functioneaza,conduc majoritatea studiilor de eficienta.Acestia se afla lor functioneaza,conduc majoritatea studiilor de eficienta.Acestia se afla sub presiunea finanatarii cercetarilor lor in contextul presiunilor sau a sub presiunea finanatarii cercetarilor lor in contextul presiunilor sau a cerintei de a creste credibilitatea abordarilor lor.”cerintei de a creste credibilitatea abordarilor lor.”

4.Designul experimental. . Experimentele clinice au scopul de a controla Experimentele clinice au scopul de a controla efectele generate de terapeut.Intentia este de a ajunge in punctul in care toti efectele generate de terapeut.Intentia este de a ajunge in punctul in care toti terapeutii sa opereze la un nivel similar de competenta astfel incat efectele terapeutii sa opereze la un nivel similar de competenta astfel incat efectele generate de terapeut sunt tratate mai degraba ca surse de eroare decat ca generate de terapeut sunt tratate mai degraba ca surse de eroare decat ca surse de varianta ,permitand astfel ca schimbarea sa fie atribuita modelului surse de varianta ,permitand astfel ca schimbarea sa fie atribuita modelului de tratament.de tratament.

Caracteristicile Caracteristicile psihoterapeutuluipsihoterapeutului

psiholog sau psihiatru cu studii de specialitate.psiholog sau psihiatru cu studii de specialitate. prezenta unor abilitati care sa i permita stapanirea tehnicii psihologice pe prezenta unor abilitati care sa i permita stapanirea tehnicii psihologice pe

care o practica atat in plan conceptual cat si operational.care o practica atat in plan conceptual cat si operational. sa dispuna de calitati superioare de relationare si comunicare ,de raportare sa dispuna de calitati superioare de relationare si comunicare ,de raportare

permanenta la pacient, de prezenta proetectoare si permanenta la pacient, de prezenta proetectoare si puternica,mobilizatoare,obiectiva fata de pacient si de capacitate empatica puternica,mobilizatoare,obiectiva fata de pacient si de capacitate empatica si de ascultare de judecati,fara blamari.si de ascultare de judecati,fara blamari.

sa fie fermecator,simpatic si sa stimuleze pacientul;sa fie fermecator,simpatic si sa stimuleze pacientul; Sa il ajute pe client sa se confrunte cu realitatea prezenta si vitoare;Sa il ajute pe client sa se confrunte cu realitatea prezenta si vitoare; Sa nu eticheteze pacientul;Sa nu eticheteze pacientul; Sa nu atribuie criterii superficiale de sanatate si eficienta.Sa nu atribuie criterii superficiale de sanatate si eficienta.

Opiniile specialistilor privind Opiniile specialistilor privind importanta factorilor ce tin de importanta factorilor ce tin de

terapeut pentru procesul terapeut pentru procesul psihoterapeuticpsihoterapeutic HuberHuber(1997):”In psihoterapie,ca si in arta,este vorba de un (1997):”In psihoterapie,ca si in arta,este vorba de un savoir-fairesavoir-faire

care depaseste regulile.Acest savoir-faire implica filosofia terapeutului,o care depaseste regulile.Acest savoir-faire implica filosofia terapeutului,o munca de auto-clarificare din partea acestuia,pe de o parte,si capacitatea de munca de auto-clarificare din partea acestuia,pe de o parte,si capacitatea de a realiza un demers creativ ori de cate ori ne aflam in fata unui pacient a realiza un demers creativ ori de cate ori ne aflam in fata unui pacient anume,pe de alta parte.”anume,pe de alta parte.”

BugentalBugental(1964): “Nu poate fi pus la indoiala faptul ca prima variabila care (1964): “Nu poate fi pus la indoiala faptul ca prima variabila care afecteaza psihoterapia(in afara pacientului insusi)este psihoterapeutul. afecteaza psihoterapia(in afara pacientului insusi)este psihoterapeutul. PersonalitateaPersonalitatea,s,sensibilitateaensibilitatea si si abilitatileabilitatile terapeutului au o importanta terapeutului au o importanta cruciala.”cruciala.”

GuntripGuntrip(1971,apud Strupp,1978):”Formatorii pot invata viitori terapeuti o (1971,apud Strupp,1978):”Formatorii pot invata viitori terapeuti o tehnica,dar nu pot invata pe nimeni tehnica,dar nu pot invata pe nimeni cum sa fie un terapeutcum sa fie un terapeut.”.”

RoternbergRoternberg(1991,apud Friedman,2002):”In psihoterapie,terapeutul se (1991,apud Friedman,2002):”In psihoterapie,terapeutul se angajeaza sa invete limba pacientului in loc sa-si impunsa doctrina angajeaza sa invete limba pacientului in loc sa-si impunsa doctrina interpretativa.”interpretativa.”

KerryKerry(2006) trece in revista abilitatile terapeutului ce suporta cel mai (2006) trece in revista abilitatile terapeutului ce suporta cel mai pregnant influenta caracteristicilor personale ale acestuia:pregnant influenta caracteristicilor personale ale acestuia:

a) a) abilitatea de a crea un mediu securizantabilitatea de a crea un mediu securizant (conditie esentiala a (conditie esentiala a oricarui progres terapeutic)-clientii atribuite sentimentele de siguranta din oricarui progres terapeutic)-clientii atribuite sentimentele de siguranta din timpul sesiunii abilitatii terapeutului si,in egala masura ,stilului sau de timpul sesiunii abilitatii terapeutului si,in egala masura ,stilului sau de personalitate;de asemenea indica faptul ca terapeutul poate comunica acest personalitate;de asemenea indica faptul ca terapeutul poate comunica acest al securitatii atat verbal,cat si nonverbal.al securitatii atat verbal,cat si nonverbal.

b)abilitatea de a stabili granite clare in relatia cu clientul;b)abilitatea de a stabili granite clare in relatia cu clientul;

c)capacitatea de a normaliza si abilita clientul-c)capacitatea de a normaliza si abilita clientul-aceasta cerinta poate fi aceasta cerinta poate fi realizata de terapeutul care accepta opiniile si perspectivele de viata ale realizata de terapeutul care accepta opiniile si perspectivele de viata ale clientului ca valide,evita culpabilizarea clientului,resemnifica atitudinea clientului ca valide,evita culpabilizarea clientului,resemnifica atitudinea acestuia ,creeaza sentimentulcompetentei si increderii in client.acestuia ,creeaza sentimentulcompetentei si increderii in client.

d)abilitatea de a abandona pozitia de expert in fata clientului pentru una de d)abilitatea de a abandona pozitia de expert in fata clientului pentru una de persoana curioasa,deschisa,”care nu intelege foarte repede”,lasand astfel persoana curioasa,deschisa,”care nu intelege foarte repede”,lasand astfel loc clientului pentru exprimare si marind sentimentul acestuia de control si loc clientului pentru exprimare si marind sentimentul acestuia de control si putere.putere.

Creativitatea si flexibilitatea terapeutuluiCreativitatea si flexibilitatea terapeutului permit acestuia sa se raporteze permit acestuia sa se raporteze activ,spontan,orginal,sa ofere feedbackuri clare si concise clientului,sa-si activ,spontan,orginal,sa ofere feedbackuri clare si concise clientului,sa-si utilizeze simtul umorului in timpul sesiunii terapuetice;utilizeze simtul umorului in timpul sesiunii terapuetice;

Capacitatea terapeutului de a-si constientiza problemele personale pentru a Capacitatea terapeutului de a-si constientiza problemele personale pentru a diminua influenta acestora asupra clientilor;diminua influenta acestora asupra clientilor;

Capacitatea de a-si constientiza valorile si convingerileCapacitatea de a-si constientiza valorile si convingerile pentru a mari pentru a mari responsabiltatea personala in timpul terapiei.responsabiltatea personala in timpul terapiei.

Contributiile specifice ale Contributiile specifice ale psihoterapeutilor la procesul psihoterapeutilor la procesul

psihoterapeuticpsihoterapeutic IdeeaIdeea centrala: centrala: Terapeutul vine in procesul terapeutic cu variabile Terapeutul vine in procesul terapeutic cu variabile

care influenteaza substantial rezultatele.care influenteaza substantial rezultatele. Variabile simple ale terapeutului: sociodemografice,profesionale Variabile simple ale terapeutului: sociodemografice,profesionale

(varsta,sex,orientare teoretica,experienta)=>(varsta,sex,orientare teoretica,experienta)=>insuficienteinsuficiente.. Variabile complexe:sistemul de credinte extraterapeutice, Variabile complexe:sistemul de credinte extraterapeutice,

personalitatea terapeutului=>personalitatea terapeutului=>impact deosebit asupra rezultatelorimpact deosebit asupra rezultatelor.. Beutler si colab.sai au studiat variabilele-terapeut si au ajuns la Beutler si colab.sai au studiat variabilele-terapeut si au ajuns la

urmatoarele concluzii:urmatoarele concluzii:

a) eficienta relationeaza indeaproape mai degraba cu a) eficienta relationeaza indeaproape mai degraba cu identitatea identitatea terapeutului terapeutului decat cu tipul de terapie practicat de acesta.decat cu tipul de terapie practicat de acesta.

b)unii terapeuti din toate abordarile sunt in mod consecvent mai b)unii terapeuti din toate abordarile sunt in mod consecvent mai buni.buni.

c)unii terapeuti din toate abordarile produc in mod consecvent c)unii terapeuti din toate abordarile produc in mod consecvent rezultate negative.rezultate negative.

Autorii clasifica variabilele-terapeut in 4 categorii mari:Autorii clasifica variabilele-terapeut in 4 categorii mari:

a) trasaturi observabile(variabile obiective,transsituationale);a) trasaturi observabile(variabile obiective,transsituationale);

b)stari observabile(variabile obiective,specifice terapiei);b)stari observabile(variabile obiective,specifice terapiei);

c)trasaturi inferate (variabile subiective,transsituationale);c)trasaturi inferate (variabile subiective,transsituationale);

d)stari inferate(variabile subiective,specifice terapiei).d)stari inferate(variabile subiective,specifice terapiei).

Trasaturile observabileTrasaturile observabile a) a) Varsta terapeutului:conform cercetarilor recente,s-a gasit o Varsta terapeutului:conform cercetarilor recente,s-a gasit o

relatie slaba cu rezultatul terapeutic’cel mult similaritatea de varsta relatie slaba cu rezultatul terapeutic’cel mult similaritatea de varsta ajuta. Dembo et al. au descoperit ca clientii intre 18 si 30 ani,ai caror ajuta. Dembo et al. au descoperit ca clientii intre 18 si 30 ani,ai caror terapeuti aveau varste cuprinse in aceeasi plaja,traiau sentimente de terapeuti aveau varste cuprinse in aceeasi plaja,traiau sentimente de izolare sociala si stres mai reduse dupa terminarea terapiei,decat izolare sociala si stres mai reduse dupa terminarea terapiei,decat clientii ai caror terapeuti erau cu zece sau mai multi ani mai batrani clientii ai caror terapeuti erau cu zece sau mai multi ani mai batrani sau mai tineri decat ei.sau mai tineri decat ei.

b)Genul terapeutului: b)Genul terapeutului: aceasta variabila a primit cea mai mare atentie aceasta variabila a primit cea mai mare atentie privitor la relatia sa cu rezultatul terapeutic. O metaanaliza bazata pe 58 de privitor la relatia sa cu rezultatul terapeutic. O metaanaliza bazata pe 58 de studii(Bowman,Scogin,Floyd si Mckendree-Smith,2001) a descoperit un studii(Bowman,Scogin,Floyd si Mckendree-Smith,2001) a descoperit un efect semnificativ (d=0,04,p,0,05) in favoarea femeilor terapeut. ,in timp ce efect semnificativ (d=0,04,p,0,05) in favoarea femeilor terapeut. ,in timp ce Jones si Zoppel Jones si Zoppel (1982) pe baza studiilor realizate,au concluzionat ca nu (1982) pe baza studiilor realizate,au concluzionat ca nu exista nici o influenta a sexului terapeutului asupra elului in care pacientii exista nici o influenta a sexului terapeutului asupra elului in care pacientii percep rezultatele terapeutice.Totusi,multi cercetatori sunt de acord in percep rezultatele terapeutice.Totusi,multi cercetatori sunt de acord in privinta faptului ca exista o multitudine de beneficii ale privinta faptului ca exista o multitudine de beneficii ale stilului androginstilului androgin

al terapeutului in procesul psihoterapeutic.Indivizii androgini dovedesc o al terapeutului in procesul psihoterapeutic.Indivizii androgini dovedesc o stima de sine inalta,flexibilitate comportamentala si adaptare interpersonala stima de sine inalta,flexibilitate comportamentala si adaptare interpersonala mare,obtin scoruri mai inalte la scoruri de creativitate,atitudine creativa si mare,obtin scoruri mai inalte la scoruri de creativitate,atitudine creativa si optimism dispozitional.optimism dispozitional.

c) c) Etnia: Etnia: multe cercetari s-au preocupat de rolul rasei si etniei in multe cercetari s-au preocupat de rolul rasei si etniei in atractivitatea terapetului fata de client sau rationamentul clinic.Potrivirea atractivitatea terapetului fata de client sau rationamentul clinic.Potrivirea tarepeutica promoveaza continuitatea,dar efectul asupra rezultatului tarepeutica promoveaza continuitatea,dar efectul asupra rezultatului terapeutic este slab sau inexistent,dar exista si studii care afirma terapeutic este slab sau inexistent,dar exista si studii care afirma contrariul:patru treceri in revista au evidentiat faptul ca efectul similaritatii contrariul:patru treceri in revista au evidentiat faptul ca efectul similaritatii etnice intre terapeut si client este echivoc.etnice intre terapeut si client este echivoc.

Starile observabile Starile observabile a)Orientarea terapeutica: a)Orientarea terapeutica: Fielder (1950) a realizat doua

studii interesante privind diferentele dintre diferite scoli de psihoterapie,plecand de la asumptia ca o diferenta majora intre diferitele sisteme psihoterapeutice este divergent intre viziunile privind cea mai buna relatie terapeutica pe care terapeutul ar trebui sa o creeze.Concluziile la care a ajuns sunt urmatoarele: ambele studii au indicat faptul ca loialitatea fata de un sistem terapeutic nu schimba scopul terapeutului cu privire la relatia pe care incearca sa o creeze cu pacientul sau.Diferentele in saturarea factorilor si corelatiile sugereaza faptul ca expertii sunt cei care determina tipul de relatie eficient pentru procesul terapeutic.Rezultatele sugereaza ca terapeutii sunt in general de acord in privinta relatiei terapeutice eficiente,iar diferentele teoretice sunt rezultatul unei slabe comunicari intre terapeutii diferitelor scoli.

b)Experienta terapeutica: cercetarile sugereaza ca experienta intr-un domeniu este esentiala pentru expertiza in domeniul respectiv,insa aceasta nu este suficienta.Experienta trebuie folosita pentru a creste intr-un mediu care incurajeaza explorarea.Literatura mai recenta sustine ca totusi experienta clinica este importanta mai ales in tulburarile grave,la pacientii dificili si in timpul tratamentelor complexe si intensive,diminuand coeficientul de abandon al tratamentului.

c) Stilul terapeutic: c) Stilul terapeutic: Beutler et al.(2004) au descoperit ca spiritul Beutler et al.(2004) au descoperit ca spiritul

pozitiv/amabilitatea terapeutului se asocieaza cu rezultatele bune in pozitiv/amabilitatea terapeutului se asocieaza cu rezultatele bune in terapie,iar atitudinea critica/ostilitatea,cu rezultatele proaste.Altii cercetatori terapie,iar atitudinea critica/ostilitatea,cu rezultatele proaste.Altii cercetatori au accentuat importanta utilizarii de catre terapeut a unui nivel suficient de au accentuat importanta utilizarii de catre terapeut a unui nivel suficient de mare de activism/directivitate pentru a incuraja pacientii sa se confrunte mare de activism/directivitate pentru a incuraja pacientii sa se confrunte direct cu problemele lor cognitive, emotionale si comportamentale.direct cu problemele lor cognitive, emotionale si comportamentale.

Trasaturile inferateTrasaturile inferate a) Personalitatea terapeutului si starea de bine a) Personalitatea terapeutului si starea de bine

emotionala a acestuia: emotionala a acestuia: nici o variabila singulara de personalitate nici o variabila singulara de personalitate nu are un efect esential asupra rezultatului.Starea de bine emotionala a nu are un efect esential asupra rezultatului.Starea de bine emotionala a terapeutului coreleaza pozitiv cu rezultatele terapeutice. terapeutului coreleaza pozitiv cu rezultatele terapeutice. KottlerKottler(19991) a (19991) a studiat caracteristicile personale ale unor pionieri ai studiat caracteristicile personale ale unor pionieri ai terapiei(Freud,Adler,Jung,Rogers),dar si ai altor clinicieni de succes-adepti terapiei(Freud,Adler,Jung,Rogers),dar si ai altor clinicieni de succes-adepti ai unor orientari terapeutice total diferite.Ipoteza lui Kottler afirma ca este ai unor orientari terapeutice total diferite.Ipoteza lui Kottler afirma ca este posibil sa existe anumite trasaturi pe care terapeutii de succes le au in comun posibil sa existe anumite trasaturi pe care terapeutii de succes le au in comun si ca aceste trasaturi sunt predictori ai succesului terapeutic mai buni decat si ca aceste trasaturi sunt predictori ai succesului terapeutic mai buni decat metodologia pe care terapeutii o utilizeaza.Printre calitatile cele mai metodologia pe care terapeutii o utilizeaza.Printre calitatile cele mai semnificative identificate de Kottler se afla si puterea personala sau forta semnificative identificate de Kottler se afla si puterea personala sau forta personalitatii-o calitate pe care o echivaleaza cu charisma.personalitatii-o calitate pe care o echivaleaza cu charisma.

Gelso et al.Gelso et al. identifica cinci caracteristici ale terapeutului,relevante din punctul identifica cinci caracteristici ale terapeutului,relevante din punctul de vedere al strategiilor fundamentale de gestionare a contratransferului: de vedere al strategiilor fundamentale de gestionare a contratransferului: integrarea de sineintegrarea de sine - care implica recunoasterea frontierelor ce separa persoana - care implica recunoasterea frontierelor ce separa persoana terapeutului de cea a clientului, terapeutului de cea a clientului, controlul anxietatii controlul anxietatii - care este definit de - care este definit de masura in care terapeutul se dovedeste capabil sa gestioneze teama,respectiv masura in care terapeutul se dovedeste capabil sa gestioneze teama,respectiv nelinistea cu care el insusi se confrunta, nelinistea cu care el insusi se confrunta, empatia – empatia – care cuprinde atat care cuprinde atat capacitateacapacitatea racordarii la emotiile clientului,cat si intelegerea rationala a trairilor racordarii la emotiile clientului,cat si intelegerea rationala a trairilor acestuia si acestuia si abilitatile de cocneptualizareabilitatile de cocneptualizare – care sunt acele capacitati ale – care sunt acele capacitati ale terapeutului ce ii permit sa conceptualizeze atat dinamica intrapsihica terapeutului ce ii permit sa conceptualizeze atat dinamica intrapsihica aclientului,cat si pe cea a relatiei terapeutice).aclientului,cat si pe cea a relatiei terapeutice).

b)Emotiile terapeutului:b)Emotiile terapeutului: HarrisHarris(1999) a realizat o trecere in revista (1999) a realizat o trecere in revista a studiilor privind incidenta si impactul emotiilor psihoterapeutilor asupra a studiilor privind incidenta si impactul emotiilor psihoterapeutilor asupra clientilor,impartind literatura empirica in trei mari arii de investigatie:clientilor,impartind literatura empirica in trei mari arii de investigatie:

-studii privind incidenta emotiilor psihoterapeutilor asupra clientilor-studii privind incidenta emotiilor psihoterapeutilor asupra clientilor - - au examinat masura in care psihoterapeutii resimt frica,furie si atractie sexuala au examinat masura in care psihoterapeutii resimt frica,furie si atractie sexuala fata de clientii lor.fata de clientii lor.

-studii privind impactul emotiilor psihoterapeutilor asupra -studii privind impactul emotiilor psihoterapeutilor asupra clientilor,propriei persoane si procesului terapeuticclientilor,propriei persoane si procesului terapeutic – cercetarile au relevat – cercetarile au relevat ca majoritatea psihoterapeutilor (53,3) si afirmau ca,cel putin ocazional,s-au ca majoritatea psihoterapeutilor (53,3) si afirmau ca,cel putin ocazional,s-au simtit atat de infricosati,incat aceasta emotie le-a afectat comportamentul simtit atat de infricosati,incat aceasta emotie le-a afectat comportamentul alimentar,de somn si concetrarea; 45% s-au simtit atat de furiosi,incat au alimentar,de somn si concetrarea; 45% s-au simtit atat de furiosi,incat au ridicat vocea la clienti,si-au exprimat aceasta furie si aveau fantezii ce reflectau ridicat vocea la clienti,si-au exprimat aceasta furie si aveau fantezii ce reflectau furia.furia.

-examinarea factorilor ce tin de psihoterapeut care influenteaza fie -examinarea factorilor ce tin de psihoterapeut care influenteaza fie incidenta,fie impactul emotiilor asupra clientilor-incidenta,fie impactul emotiilor asupra clientilor-Pope si Tabachnick(1993Pope si Tabachnick(1993) ) au relationat frica,furia,ura si ura terapeutului cu factori au relationat frica,furia,ura si ura terapeutului cu factori biografici,profesionali si experentiali ai terapeutului.Ei au constatat ca biografici,profesionali si experentiali ai terapeutului.Ei au constatat ca terapeutilor barbati le era mai putin frica)decat terapeutilor femei) de terapeutilor barbati le era mai putin frica)decat terapeutilor femei) de suicidul clientilor decat le era de atacurile clientilor asupra lor sau asupra suicidul clientilor decat le era de atacurile clientilor asupra lor sau asupra altor persoane.Terapeutii barbati,in comparatie cu terapeutii femei,s-au altor persoane.Terapeutii barbati,in comparatie cu terapeutii femei,s-au declarat mai multumiti de masura in care stagiile formative i-au pregatit declarat mai multumiti de masura in care stagiile formative i-au pregatit pentru gestionarea adecvata a acestor emotii.pentru gestionarea adecvata a acestor emotii.

c)c)Creativitatea psihoterapeutului: Creativitatea psihoterapeutului: terapeutii sunt modele terapeutii sunt modele puternice emotionale si actionale pentru clientii lor,iar comportamentul puternice emotionale si actionale pentru clientii lor,iar comportamentul creativ rezoneaza adesea cu interlocutorii la nivele diferite de constientizare creativ rezoneaza adesea cu interlocutorii la nivele diferite de constientizare si experienta(somatic,emotional,intuitiv).Pe de alta parte,terapeutul are si experienta(somatic,emotional,intuitiv).Pe de alta parte,terapeutul are nevoie de aceasta resursa-creativitatea-in urmatoarele aspecte: utilizarea nevoie de aceasta resursa-creativitatea-in urmatoarele aspecte: utilizarea tehnicii imaginatiei dirijate,meditatia creativa(pentru a ajuta clientul sa-si tehnicii imaginatiei dirijate,meditatia creativa(pentru a ajuta clientul sa-si acceseze stari emotionale pozitive si resurse interioare),utilizarea creativa a acceseze stari emotionale pozitive si resurse interioare),utilizarea creativa a exprimarii artistice,utilizarea verbala si nonverbala a jocului si art-terapiei.exprimarii artistice,utilizarea verbala si nonverbala a jocului si art-terapiei.

Stari inferateStari inferate a) Atributele de influenta sociala: a) Atributele de influenta sociala:

atractivitatea,onestitatea si calitatea de expert ale terapeutului faciliteaza atractivitatea,onestitatea si calitatea de expert ale terapeutului faciliteaza rezultatele.rezultatele.Gurman Gurman (1987)a analizat variabilele masurate in afara (1987)a analizat variabilele masurate in afara procesului terapeutic:caracteristicile de personalitate,sanatatea procesului terapeutic:caracteristicile de personalitate,sanatatea mentala,nivelul de experienta,variabilele demografice.I privinta mentala,nivelul de experienta,variabilele demografice.I privinta caracteristicilor de persnalitate,Gurman afirma ca nu exista studii caracteristicilor de persnalitate,Gurman afirma ca nu exista studii sistematice ,dar ca urmatorii factori sunt considerati importanti:credintele sistematice ,dar ca urmatorii factori sunt considerati importanti:credintele personale,sinceritatea,receptivitatea,empatia, deschiderea.personale,sinceritatea,receptivitatea,empatia, deschiderea.

b)Participarea si ascultarea:b)Participarea si ascultarea: sunt considerate deprinderi sunt considerate deprinderi fundamentale ale oricarui terapeut eficient. fundamentale ale oricarui terapeut eficient. EganEgan(1994) considera ca (1994) considera ca participarea se refera la orientarea fizica a terapeutului catre client,in timp participarea se refera la orientarea fizica a terapeutului catre client,in timp ce ascultarea inseamna capacitatea de a capta si intelege mesajele pe care ce ascultarea inseamna capacitatea de a capta si intelege mesajele pe care clientii le comunica verbal sau nonverbal,clar sau vag.clientii le comunica verbal sau nonverbal,clar sau vag.

c) Expectantele terapeutului: c) Expectantele terapeutului: congruenta asteptarilor dintre congruenta asteptarilor dintre terapeut si pacient imbunatatesc rezultatele.terapeut si pacient imbunatatesc rezultatele.

Intamplari din psihoterapie…Intamplari din psihoterapie…

Terapeuta care nu dorea sa vorbeasca la telefonTerapeuta care nu dorea sa vorbeasca la telefon

-Stiu ca nu va place sa discutati prin telefon,a spus o pacienta,cu -Stiu ca nu va place sa discutati prin telefon,a spus o pacienta,cu rugaminte in glas. Dar aceasta este o urgenta.rugaminte in glas. Dar aceasta este o urgenta.

-Sunt sigura ca este, a raspuns terapeuta, o femeie mai in varsta. Doriti o -Sunt sigura ca este, a raspuns terapeuta, o femeie mai in varsta. Doriti o programare pentru astazi, mai tarziu?programare pentru astazi, mai tarziu?

-Dar este o urgenta!-Dar este o urgenta! -Imi pare rau, dar imi cunoasteti politica in ceea ce priveste vorbitul la -Imi pare rau, dar imi cunoasteti politica in ceea ce priveste vorbitul la

telefon.telefon. -Nu puteti face o exceptie, macar de data aceasta?-Nu puteti face o exceptie, macar de data aceasta? -Nu,nu pot!-Nu,nu pot! -Nu doriti nici macar sa stiti care este urgenta?-Nu doriti nici macar sa stiti care este urgenta? -Oricare ar fi sunt sigura ca va fi mult mai bine discutata intr-o sedinta -Oricare ar fi sunt sigura ca va fi mult mai bine discutata intr-o sedinta

normala.normala. -Nu mai conteaza.Pacienta a inchis telefonul.-Nu mai conteaza.Pacienta a inchis telefonul.

Aceasta terapeuta hotarase ca orice contact cu pacientii sai in afara Aceasta terapeuta hotarase ca orice contact cu pacientii sai in afara cabinetului (inclusive contactele telefonice) ii punea in umbra cabinetului (inclusive contactele telefonice) ii punea in umbra transferul,si mai mult decat atat, reprezenta o incalcare a regulii transferul,si mai mult decat atat, reprezenta o incalcare a regulii abstinentei. In plus, simtea ca este important sa-si pastreze limitele abstinentei. In plus, simtea ca este important sa-si pastreze limitele impuse, pentru ca orice fluctuatie de la respectarea acestor limite ar fi impuse, pentru ca orice fluctuatie de la respectarea acestor limite ar fi putut fi perceputa de pacienti ca slabiciune, care i-ar fi incurajat apoi sa putut fi perceputa de pacienti ca slabiciune, care i-ar fi incurajat apoi sa o manipuleze. Aceasta rigiditate in ceea ce priveste tehnica isi avea o manipuleze. Aceasta rigiditate in ceea ce priveste tehnica isi avea originea atat in formarea prin care trecuse ca terapeuta, cat si in originea atat in formarea prin care trecuse ca terapeuta, cat si in educatia ei, ambele punand accent pe respectarea cu strictete a educatia ei, ambele punand accent pe respectarea cu strictete a regulilor. In acelasi timp, aceasta pacienta era genul care sfida regulilor. In acelasi timp, aceasta pacienta era genul care sfida permanent regulile si acum nu era prima data cand incercase sa o faca permanent regulile si acum nu era prima data cand incercase sa o faca pe terapeuta sa discute ceva cu ea prin telefon. Prin urmare, tinand pe terapeuta sa discute ceva cu ea prin telefon. Prin urmare, tinand cont de contextul acestui caz, terapeuta avea o justificare in plus san u cont de contextul acestui caz, terapeuta avea o justificare in plus san u incalce regulile.incalce regulile.

Totusi, rezistenta sa cu privire la vorbitul la telefon cu aceasta pacienta Totusi, rezistenta sa cu privire la vorbitul la telefon cu aceasta pacienta fusese atat de mare, incat refuzase chiar sa afle care era urgenta. fusese atat de mare, incat refuzase chiar sa afle care era urgenta. Aceasta a fost greseala ei, si a fost una care a costat-o mult, Aceasta a fost greseala ei, si a fost una care a costat-o mult, deoarece, de data aceasta, pacienta chiar avea un motiv intemeiat sa deoarece, de data aceasta, pacienta chiar avea un motiv intemeiat sa vorbeasca cu terapeuta la telefon: tocmai fusese violata si era in stare vorbeasca cu terapeuta la telefon: tocmai fusese violata si era in stare de soc. Exista intotdeauna exceptii de la orice regula si terapeuta stia de soc. Exista intotdeauna exceptii de la orice regula si terapeuta stia acest lucru, dar era prea suparata pe aceasta pacienta si prea rigida acest lucru, dar era prea suparata pe aceasta pacienta si prea rigida ca sa poata incalca regula. In consecinta, pacienta nu numai ca a ca sa poata incalca regula. In consecinta, pacienta nu numai ca a renuntat la terapie, dar a si dat-o in judecata pe terapeuta pentru renuntat la terapie, dar a si dat-o in judecata pe terapeuta pentru abandon si a castigat, prin acordul partilor, cateva mii de dolari. abandon si a castigat, prin acordul partilor, cateva mii de dolari.

Cum credeti ca s-a simtit pacienta in momentul in Cum credeti ca s-a simtit pacienta in momentul in care terapeuta sa a refuzat sa o asculte?care terapeuta sa a refuzat sa o asculte?

Terapeuta care s-a casatoritTerapeuta care s-a casatorit

Cand o terapeuta tanara si foarte atragatoare s-a casatorit, unul dintre pacientii Cand o terapeuta tanara si foarte atragatoare s-a casatorit, unul dintre pacientii sai a fost foarte suparat.sai a fost foarte suparat.

-Asta e asa, prea brusc a spus el. Nici macar n-ati amintit vreodata ca va -Asta e asa, prea brusc a spus el. Nici macar n-ati amintit vreodata ca va vedeati cu cineva, cu atat mai putin ca erati logodita.Nici nu stiu ce sa cred vedeati cu cineva, cu atat mai putin ca erati logodita.Nici nu stiu ce sa cred despre asta,chiar nu stiu.despre asta,chiar nu stiu.

Terapeuta a zambit cu superioritate.Terapeuta a zambit cu superioritate. -Sunteti gelos,nu-i asa?-Sunteti gelos,nu-i asa? -Nu stiu, a raspuns el taios, ferindu-si privirea. Sunt doar socat, asta e tot. -Nu stiu, a raspuns el taios, ferindu-si privirea. Sunt doar socat, asta e tot. Cateva sedinte mai tarziu, el a anuntat-o ca avea de gand sa puna capat Cateva sedinte mai tarziu, el a anuntat-o ca avea de gand sa puna capat

terapiei, din considerente legate de cariera sa. Cand ea a incercat sa terapiei, din considerente legate de cariera sa. Cand ea a incercat sa vorbeasca cu el, el a refuzat, spunand ca era doar o chestiune practica si nimic vorbeasca cu el, el a refuzat, spunand ca era doar o chestiune practica si nimic altceva. Aceea a fost ultima sedinta.altceva. Aceea a fost ultima sedinta.

Inconstient, terapeuta gasise o placere narcisica in transferul erotic al acestui Inconstient, terapeuta gasise o placere narcisica in transferul erotic al acestui pacient si al nevoii sale de a o idealiza. Prin urmare, fara sa vrea, il incurajase, pacient si al nevoii sale de a o idealiza. Prin urmare, fara sa vrea, il incurajase, nu in mod direct, ci printr-un flirt subtil cu el. Apoi, cand a constatat cat de nu in mod direct, ci printr-un flirt subtil cu el. Apoi, cand a constatat cat de suparat a fost el ca ea s-a casatorit, a simtit o satisfactie sadica a puterii pe suparat a fost el ca ea s-a casatorit, a simtit o satisfactie sadica a puterii pe care o avea asupra lui, din nou, la nivel inconstient. Totusi pacientul a simtit care o avea asupra lui, din nou, la nivel inconstient. Totusi pacientul a simtit atat incurajarea, cat si sadismul si a reactionat punand capat terapiei. atat incurajarea, cat si sadismul si a reactionat punand capat terapiei.

Cum interpretati reactia pacientului de a incheia Cum interpretati reactia pacientului de a incheia relatia cu terapeuta?relatia cu terapeuta?

BibliografieBibliografie Mitrofan,I.(2008), Mitrofan,I.(2008), Psihoterapie (repere teoretice,metodologice si Psihoterapie (repere teoretice,metodologice si

aplicative),aplicative), Bucuresti:Editura Sper. Bucuresti:Editura Sper. Mitrofan,I.(2000),Mitrofan,I.(2000),Orientarea experentiala in psihoterapieOrientarea experentiala in psihoterapie, ,

Bucuresti:Editura Sper.Bucuresti:Editura Sper. Ciorbea,I.(2010), Ciorbea,I.(2010), Personalitatea terapeutului si procesul terapeutic,Personalitatea terapeutului si procesul terapeutic,

Iasi:Editura Polirom.Iasi:Editura Polirom. Fontaine,O., Fotaine,Ph,(coord),(2008) ,Fontaine,O., Fotaine,Ph,(coord),(2008) ,Ghid clinic de terapie Ghid clinic de terapie

comportamentala si cognitivacomportamentala si cognitiva, Bucuresti:Editura Polirom., Bucuresti:Editura Polirom. Holdevici,I.(2004) ,Holdevici,I.(2004) ,Elemente de psihoterapieElemente de psihoterapie ,Bucuresti:Editura Mar. ,Bucuresti:Editura Mar. Ionescu,G.(1990) ,Ionescu,G.(1990) ,PsihoterapiePsihoterapie, Bucuresti:Editura Stiintifica., Bucuresti:Editura Stiintifica. Gogleaza,D.(2002),Gogleaza,D.(2002),Psihoterapia ca relatie a schimbarii individuale,Psihoterapia ca relatie a schimbarii individuale,

Iasi: Editura Polirom.Iasi: Editura Polirom. Robertiello,C,R.,SCHOENEWOLF,G.(2010) ,Robertiello,C,R.,SCHOENEWOLF,G.(2010) ,101 greseli in psihoterapie101 greseli in psihoterapie, ,

Bucuresti:Editura Trei.Bucuresti:Editura Trei.

Va multumim pentru Va multumim pentru atentia acordata!atentia acordata!