cd psihologii trebuie sd treacd de la studierea oamenilor bolnavi la cei sdn[toqi. prin aceastaAllport se deosebeqte de neofreudiqti gi K. Rogers, care transferau legitdlile dezvoltdrii psihiculuinevroticului asupra personalitdlii sdndtoase. Dupd Allport, omul prezintd un ,,sistem deschis",aceasta inseamnd cd, dezvoltarea omului se petrece intotdeauna in relatii reciproce cu alli oameni.in aceasta constd prima incercare de a prezenta lumea ca neantagonistd, dimpotriva, aceste relaJiiil dezvoltd pe om ca personalitate gi dd posibilitate dezvoltdrii lumii microsociale gimacrosociale. De aici rezultd" cd nu existd un echilibru dintre om gi lume.

incd o tezd import arfid: tratarea personalitdtii ca ,,sistem deschis" nu inseamn d acceptarcaparametrilor ei stabili, anume consolidarea lor neintreruptd este forma principald de existintI apersonalitdtrii. Anume relaJiile sociale constituie personalitatea. Personalitarc;, dupd pdrerealuiAllporl, e un model de categorizarc a relafiilor. Dezvoltarea personalitaJii e determinata denivelul de autonomie a motivelor ei, dezlegarea ei de la necesitdlile biologice. in aceastl privin{dAllport e in contradictie cu freudismul.

In calitate de mecanism de dezvoltare a personalitdlii Allport a declarattrdsdturile. No{iuneade ,,trdsdtur[" este diferitd de trdsdtura caracterului, este o ,,trdsdturd-motiv" sau ,,tr6s-itur6-interes". Trdsdturile, in opinia lui Allport, sunt motivele, ce ac\ioneazd,in momentul dat. Allportaccentueazd cd trdsdturile unui om matur diferd radical de cele ale copilului. Trdsdturile nu suntbiologice, dar nici nu se reduc la inceputul spiritual. Trdsdtura se prezintd ca motiv alcomportamentului uman. Dar de unde apare motivul? De aici incepe neconsecutivitatea luiAllport: pe de o parte, el considerd cd trisdtura-motiv nu e factor biologic, dar, pe de altd parte,considerd cd fiecare om se naqte cu o mul{ime de trdsdturi (motive),

""

s. transformd peparcursul vieJii, dar totuqi ele sunt inndscute. Omul are doud clase de trdsdtrni:

- debazd;- instrumentale. Trdsdturile de bazd,sunt acele trdsdturi, ce stimuleazd componarca,instrumentele - ce

contureazd, purtarea omului (politelea, reJinerea, etc.). ,,Armonizarca trbsdturilor de baz6 Siinstrumentale este baza fotmdrii noilor motive". G.Allport spune cd stabilitatea, permanen\atrdsdturilor mdrturisegte despre maturitatea personalitdlii. Uneori trdsdtura devine factorul debazd, in viala omului, ea meritd sd fie dominantd, cardinald. Aceastd trdsdturd nu poate rdmdneascultatd mult timp - ea numaidec6t se exprim[ in actele de comportament.

Allport accentueazi urmdtoarele trdsdturi caracteristice personalitdlii sdnatoase:. poziliaactivd referitor la realitate;' experienta trebuie sd fie accesibili pentru congtiinji (posibilitatea de a vedea fenomenele

propriei vieli aqa cum sunt ele, dar nu prin intermediul,,apdrdriipsihologice");' autocunoa$terea;. aptitudinea de abstractizare;. procesul continuu de individualizare;. autonomia funcJionald a trdsdturilor;' rezistenfalafrustralii.In calitate de condilie principald ?n dezvoltarea personalitdtii Allportinainteazd posibilitatea

"impotrivirii echilibrului", tensiunea trebuie sd se pdstreze, dar sd nu se inldture (este contrariulteoriei luiK. Levin).

Trdsdturile, ce carocterizeazd personalitatea nevroticd: g pozitiapasivd fa{d de lumea inconjurdtoare; g diverse,,m6suri de apdrare',(sublimarea, substituirea, refularea); g schimonosirea stirii rcare alucrurilor; g limita in gdndire; g inpotmolirea, inJepenireadezvoltdrii.Motiv al comportamentul lui poate fi nu numai obiectul real, in afara omului, dar qi

imaginafia, inchipuirea despre faptul, ce se poate intAmpla. Allport ajunge la c,oncluzia c6

t2

trdsdturile pot fi observate studiind omul, viala lui individuald, actele de comportament.Trdsdturile nu se cautd prin metoda deduc{iei.

Teoria autoactualtzdrii a lui Abraham MaslowA. Maslow (1907-1970) este unul din cei mai strdlucili reprezerfarrli ai directiei umanistice.

Maslow este impotriva teoriei homeostazei (echilibrului dintre om qi lumea inconjuratoare).Maslow accerfiueaz1 pdrerca ci nu trebuie de studiat psihologia personalitalii omului pe bazastudierii nevroticilor. Maslow vede la baza activit dtii, comportamentului individului Gndinlacontinud spre autoactualizare, autoexpresivitate. El se contrazice cu Darvin in priviniasupravie{uirii animalelor putemice gi agresive, spundnd cd agresia qi cruzimea nu e irxtinctulprincipal al animalelor. Maslow spune despre instinctul, ce ii face sd se aiute unul pe altul.Dezvoltarea acestui instinct umanoid este transferatd de cdtre Maslow gi asupra omului.

A doua tezd' cd' omul e dator sd fie ceea, ce poate deveni, e dator sd-qi indeplineascamisiunea, utilizdnd toate posibilitdtile sate.

Maslow a ajuns la concluziile sale pe cale neexperimentald. El a studiat biografiileoamenilor celebri. Maslow considerd cd necesitatea de ,,autoactualizare", aceastd necesitateumanoidd superioari apare numaidecAt la oamenii sdnitogi, nevroticii sunt lipsiti de aceastdnecesitate, qi insdgi nevtoza, susfine Maslow, aparelaacei oameni, care din anumite cauzenu aunecesitatea de ,,autoactualizare". Cu alte cuvinte, omul trebuie sd realizeze ceea ce e "depus" inel, ce el poate rcaliza. Dacd in individ sunt depuse aptitudinile de actor, el va tinde s6 devindactor. Dacd conditiile vielii impiedicd realizarea acestei tendinfe, incepe conflictul, care constd infaptul cd omul nu are posibilitatea de,,autoactualizare", de a deveni ceea ce poate fi. Aceastdnesatisfacere dd nagtere nevrozelor.

Ce este personalitatea dupd pdrerea lui A. Maslow? in ce constd sensul ,,autoactualizdrii"?Dupd Maslow ,,autoactualizarea" este un fenomen innbscut, el se contine in natura omului.

Copilul se nagte cu necesit5lile umane - bundvoin{d,, moralitate, ele constituie nucleul omului,dar omul trebuie sf, fie in stare sd. realizeze aceste posibilitdli (condifiile trebuie s6 permitdaceasta). Maslow spune cd necesitSlile umanoide sunt inndscute, instinctuale. Susline cd insdqi innotiunea de ,,autoactualizare" e depus ceva social. Aceasta inseamnd nu inabuqirea instinctelor,agresiei omului, ci natura omului, in ce constd ea, A. Maslow a incercat sd analizeze conlinutulnecesitilii, trebuintei, n-a putut, rdmAndnd pe pozilie antropologicd si dezvdluie latura social6 atrebuinlei.

Teoria rolurilorReprezentanti ai acestei teorii sunt Dj. Mid, I. Blumer,M. Kun, fiind concomitentreprezentanli ai psihologiei sociale americane.Dj. Mid considerd cd omul se afld in relalie reciprocd permanentd cu societatea, de aceea nu

putem presupune comportarea personalitdfi. Dj. Mid, qi adeptul sdu M. Kun consider6 cdmecanismul debazd' gi structurd a personalitAfi este esen{a de rol a ei. M. Kun accentueazlcdindividul formeazd" planurile .sale de conduitd in corespundere cu rolurile qi locurile sale ingrupurile referente. Atitudinea sa faJd de sine cafa\dde obiect este cel mai bun indiciu al acestorplanuri de conduitd. Aparilia teoriei rolurilor e legatd de lupta impotriva behaviorismului.ReprezentanJii teoriei rolurilor iqi inchipuie cd omul aclioneazd, in viala sa ca ,,cineva" sau camembru al colectivului: ca ,,fiu", ca ,,tatd", ca,,lector", etc. Omul nu e o personalitate abstractd,el e intotdeauna purtdtorul unor anumite norrne, drepturi, indatoriri. Aceasta insd nu inseamnd c6omul conqtient joacS un rol, cd omul e in calitate de actor.

Dezvoltarea psihicului uman, al activitdtii psihice are loc numai in procesul jucarii unuicareva rol. Rolul se formeazd in procesul vieJii. Dupd pdrerea lui Dj. Mid qi M. Cun rolul estefunclia comunicdrii intre oameni. Adesea teoria rolurilor e numitd teorie a aqteptdrilor (nu potijuca rolul, neqtiind ce pozilie sd ocupi in viatd). Rolul poate fi jucat intr-un plan, nereal,

13

imaginat, verbal, de aceea teoria rolurilor e strAns legatd de problema psiholingvisticii.Reprezentantii teoriei rolurilor acordd o mare aten{ie situafilor de joc la copii, anume cazurilecdnd ei in joc interpreteazd, carcva roluri. Acceptdnd .m rof in joc, copilul se dezvoltd, se invaJdsd cunoascd lumea, relaJiile interumane. Personalitatea copilului se formeaz1in situaliile de jot.Est e fo arte amplu utilizatd,terapiaprin joc.

Cdutarea sensului vie(ii in teoria lui Victor FranclVictor Francl (1905) este psiholog gi psihiatru austriac. Autorul concepliei logoterapiei,

conform cdteia un factor important in conduita omului este tendin1a de agasi"gi ,"ulirusensulviefii, care existd in lumea exterioard. Omul nu-gi pune aceastd intrebare, ci rdspunde la ea prinfaptele gi actiunile sale reale. Rolul sensului il indeplinesc valorile - nigie notiuni universale desens, ce generclizeazd experienfa umand".

Francl descrie trei tipuri de valori, care pot face viala omului congtientd, cu sens:- valorile de crea{ie (munca);- valorile de retrdire (dragoste);- valorilerelaliilor(pozi\iaomului

schimbate).formatd congtient in situalii critice de viaJd, eare nu pot fi

RealizAnd scopul, omul se realizeaz\, in primul rAnd pe sine, autoactualizarca este doar unproduct colateral, accesoriu al infbptuirii scopului.Conqtiinla este organul, care-l ajutd pe om sd diferentieze, care din sensurile unei situatii

concrete este pentru om veridic,Franbl evidentia trei dimensiuni (parametri) ontologice (sau niveluri ale existentei):- biologic;- psiho logic;- poetic (spiritual).Anume in ultimul sunt localizate sensurile qi valorile, ce joacd un rol determinat in

direclionarea conduitei.Libertatea voinJei (dup6 pdrerea lui V. Francl) este nedespdrfitd de resposabilitatea pentru

alegerile efectuate, frrd de oare libertatea voinlei se transformd in samovolnicie.Logoterapia este bazatd pe congtientizarca de cdtre pacient a responsabilitdtii fald de

cdutarea qi realizarea scopului vielii sale in orice situatii (inclusiv in situatii critice de viat1).Teoriile umanistice pot fi atribuite la cele psihodinamice, qi totodatd interacJioniste,

neexperimentale, structural-dinamice, care cuprind toatd perioada de viald a omului gi care-ldescriu pe om ca personalitate - ba in termenii insugiriloiinteme qi ale particularitdtilor, ba intermeni de conduitd. Un merit al acestui curent este faptul cd. reprezenianlii lui au al'ut dreptobiectiv de cercetdri - personalitatea omului, sfera lui motivationild,

"i au inaintat pe prim plan

problema autoaprecierii omului, scopurile lui, relaliile reciproce cu lumea.Teoria personalitnfii in psihologia existen{ialistl

Un curent important in psihologia contemporand in jdrile de peste hotare esteexistentialismul. Existenlialismul este un curent filosofic, o gtiinld despre existen{i. principaleleteze ale teoriei existenfialiste sunt urmdtoarele:

1) psihicul uman, conqtiinla nu pot fi reduse la mecanismele2) orice acliune omeneascd intotdeauna posedd insemndtate

fiziologice;(sau stimul), in care iqi gdsegte

reflectare atitudinea omului fajd de mediu;3) congtiinta "reflectoare" este specific umand,prin intermediul cdreia omul se elibereazd, de

situaJii gi opune rezistenJs ei;4) omul nu poate fi privit izolat de la lumea inconjurdtoare, cu care el se afl6 mereu in

contact.,,Psihologia tnlelegdtoore" a lui E. SprangherFondatd de cdtre Diltei, a fost dezvoltatd,ulterior de cdtre E.Sprangher.Tezele cele mai importante se reduc la urmdtoarele:1) psihicul se dezvoltd din psihic;

t4

2) psihicul se reduce la intelegerea intuitivd a,,modulilor realitali vietii,';3) nu trebuie sd cdutdm careva earrze, obiective ale dezvoltarii personalitatii omului, e

necesar de a comporta structurile unei personalitdli aparte cu valorile spiiituale, cu cultura soc ietitt ii.Sprangher considera principal in personalitate orientarea valorici, prin intermediul c1reia ea

cunoaqte lumea. A evidenliat 6 forme de cunoaqtere a lumii (,formele vielii',;. in inchipuir"u t,riSprangher ,,in{elegerea" echivale azd cu cunoagterea. E. Spiangher a evidenliat qase tipuri dein{elegere a vie}ii sau Sase tipuri de oameni:1) omul teoretic - acela, care tinde spre cunoagtere (a legit61ilor, a esentei lumii, a relaJiilor

omenegti);2) omul economic - se caractefizeazd,ca om, care cautd folos in cunoagtere;3) omul estetic - omul, care tinde sd cunoascd lumea prin impresia formatd, prin

autoexprimare;4) omul social - omul, care doreqte sd se gdseasc6 pe sine in altul (dorinla, capacitatea de a

tr[i pentru altul);5) omul politic - omul, care are putere, forfe de a urma cerinJele superioare (insd nu omul,

care tinde spre putere administrativd);6) omul religios - tipul de om, orientarea valoricd, acdruiaconstd in cdutarea sensului vie{ii.Tipurile evidenJiate de E. Sprangher nu reprezirrtd"o clasificare a oamenilor. Sprangher a

dorit sd demonstreze cd oamenii se deosebesc nu prin temperament, cbnstitulie saucomportament, dar prin valorile orientdrii spirituale.

Tezele ,,psihologiei tnlelegdtoare" la fel ca qi tezele psihologiei existentialiste sunt strictidealiste, ele nu qi-au gdsit nici o intrebuintare in practi"a, doui au pregaiit terenul pentrudezvoltateamultor teorii ale psihologiei idealiste, pentiu aparitriadiferitor dirJc{ii mistice.

-

Teoria personalitnfii in qcoala sociologici din Fran{aEste un curent, reprezentanlii cdruia considerd cd personalitatea trebuie privitb ca un product

al dezvoltdrii sociale. Ultima directie al acestui curent a dezvoltatdoui p'ncie de vedere:1. La sfdrgitul sec. XIX gi prima jumdtate a sec. XX - biologic - eiolutrionist, labaza cdruia

se gdsesc ideile lui Kant gi Spenser.2' Sociologic, care a declarat cd psihicul omului este mijlocit, conditionat de societate.Fondator al acestui curent e considerat E. Diurcheim. Afldndu-se in contradiclii cubehavio rigt ii, cu psiho logia atomist ici al lui Tarde gi psiho logia asoci at ivd,, el a inaint at tezadespre natura biosociald a omului. A accentuat cd procJsele psiiice superioare sunt determinatede societate, dar recunogtea c6 un gir de fenomene psihice se dezvoltd ca miilocite biolosic.

.

Anume conceptiile colective (congtiin{a colectivd) formeazd,psihicul omului. E. Dlurcheimgi urmagii sdi n-au putut sd se apropie de aceastd problemd constructiv. La acest curentsociologic aderd qi teoria lui Pierre Janet, care a intrat in istoria psihologiei ca ,,psihologiamodului de ac{iune".

.

Pierre Janet (1859-1947) dupd specialitate este medic, a fost preocupat de problemelepsihologiei (in special nevrozele isterice gi psihastenia). Cele mai importante lucrAri ale lui p.Janet sunt: ,,Evolutia personalitdlii", ,,Evolufia memoriei in corespundeie cu timpul',.A inaintat pdrerea cd diferite procese psihice sunt fenomene, ce pregdtesc acliunea.Sentimentele, g6ndirea sunt procese, ce infbpiuiesc reglarea actiunii. La baza teoriei sale stiinvdldtura despre comportament, dar aici aceista e inveisa behaviorismului. Conduita omului e

analizatd, nu numai ca activitate privitd din afard de cdtre individ, dar qi av6nd un conJinut psihic,care e o parte indispensabild a conduitei, - continutul psihic regleazd,conduita.

Vorbeqte despre faptul cd gAndirea este metoda de pregdtire a acliunii, o probd, efectuatd inmod specific, iar in sentimente de acum e inclusd reglarea viitorului comportament.

Pe teza lui Janet despre faptul cI in structura proceselor psihice este inclus procesul deryglare, s-aubazat 9i au dezvoltat-o mai tdrziu L.S. Vdgotschi, S.L. Rubinqtein, A.N. Leontiev,L'I. Blonschi. Transformarea individului in om e determin atd de poribilitut.a regldrii qiautoregldrii. Dupi pdrerea lui Janet, dezvoltarca personalitdlii umane ur. to" nu numai p e baza

l 5

chipului sau modelului (gestaltpsihologie), nu numai pe baza motivului (Kurt Levin), dar qi pebaza comunicdrii. A eviden{iat trei etape in structura actului de comportare:

1) pregdtirea interioard de a acfiona;2) apari\ia efortului orientat spre efectuarea ac{iunii;3) etapa de determinare. Janet a inaintat problema regldrii in analizacontinutului psihic, insdmodelul,,acfiunii" nu e

privit de cdtre Janet ca product al procesului de statomicire a obiectivelor sociale, insdqi noJiuneade model al acliunii nu coincide cu noliunea de activitate, determinatd, de practica social-publicd.

In pofida acestor gregeli, teza lui P. Janet despre legdtura psihicului cu congtiinta, desprefaptul cd diferite procese psihice infXptuiesc funcfia de reglare, a imbogdlit considerabilpsihologia personalitalii.

Pierre Janet a evidenJiat diferite niveluri de conduitd a omului:1) actele reflectorii (cel mai inferior nivel al conduitei);2) actiunile perceptive amdnate (la acest nivel conduita are o structurd mijlocitd-pregdtirea qi

terminarea ac{iunii);3) acest nivel include in sine actele de imitare (acte sociale elementare);4) actele elementare intelectuale;5) la acest nivel manipularea cu obiecte reale conduce la formarea aqa-numitelor obiecte

intelectuale;6) nivelul activitdlii gdndirii;7) nivelul superior - activitatea de lucru qi creatie.Ca criteriu superior al dezvoltdrii personalitatrii Janet considerd aptitudinea de autoreglare,

mijlocire a propriei conduite. In reglarea comportamentului atribuie un rol important limbajului,consideri cd trecerea de la nivelul inferior la cel superior are loc prin intermediul limbajului.

Limbajul este conditia principald qi mijloc de transformare a acliunilor practice in acJiunimintale. Janet a dorit sd lichideze ruptura dintre psihic Ai conduitd.

Janet n-a putut crea o teorie integrd a dezvoltdrii personalitdfii. Descriind nivelurile deconduitd, trecerea de la unul la altul, Janet n-a descris mecanismele interioare ale lor. inconceptiile lui nu sunt reflectate motivalia, scopurile conqtiente, fbrd care reglarea conduitei nuse infdptuiegte. O pdrere gregitd al lui Janet este faptul cd in cazul stdrilor patologice are loc oregresie la un nivel mai inferior, cd disfunctiile activitdtii psihice nu sunt un moment negativ indezvoltare, ele prezintd doar o noud calitate.

Teoria lui J. NewttenTeoria personalitdlii a psihologului contemporan din Belgia J.Newtten e cunoscutd ca

concep{ia ,,omului spiritual". Aceastd denumire e legatl de inchipuirea sa filosoficd desprecongtiinJd, ce s-a format sub influenta filosofiei subiectiv-idealiste.

In teoria lui Newtten sunt dou6 teze:1. Rela{ia reciprocd individ - mediu gi dominarea individului in aceastd rela}ie.2. Personalitatea este un sistem integru. Principalul mecanism al dezvoltdrii personalitaliieste latura de cunoagtere a trebuinlei -

posibilitatea alcdtuirii qi preludrii planurilor actiunii.Personalitatea este un mijloc de functionare, ce cuprinde doud poluri: ,,Eu qi lumea", ,,Eu"

reprezirrtd,i.rtalitatea funcJiilor psihice gi posibilitd{ilor individului, ,,lumea" este obiectul nostru.O mare atenJie Newtten acordd motiva{iei. MotivaJia, dupd pdrerea lui, este selectivitatea activd,continud, care determind stabilitatea, direclioneazd, conduita qi asigura infbptuirea scopului.Spune cd trebuintele spirituale superioare (filosofice, morale, religioase) nu se reduc la tendin{elebiologice. Newtten criticd conceptia freudianS despre sublimare, cu ajutorul cdreia Freudldmuregte procesul transform6rii energiei sexuale in forme superioare ale activitdtrii. Dup6pdrerea lui formele superioare ale conduitei omului au un izvor specific - necesitdlile cu caractersocial 9i cognitiv, care sunt inndscute, dar posedd o specific[,,prelucrare cognitivd". Newtten a

t6

demonstrat diferenJa dintre om qi animal. Activitatea umana, spune el, e caractefizatd prindezvoltare progresivi, eeea ce lipsepte la animale. Recunoagte et"n1u legdtgrii, relaliei recipiocedintre necesitdlile fiziologice qi cele superioare. Sexualitatea sau altJ procese fiziologi., ,"exprimd in nenumdratele forme superioare ale activitdJii omenegti intr-o formd mascatl. insdaceasta nu e procesul sublimdrii.

Newtten criticd tendinlele psihologice ale cdutbrii motivelor acfiunii in confinuturiledinamice ale trecutului individului. Motivul actual nu e altceva dec6t forma, posedatd detrebuintd in condi{iile date carezultat al procesului de invd{are.

Postuleazd 3 niveluri ale vielii psihice:g nivelul psihologic;g psihosocial;g spiritual sau existen{ial.Introduce trei necesitdfi principale:- indemnul spre desfrgurarea vielii qi necesitatea contactului biologic;- desfrgurarea person alitillii gi necesitatea contacturui psihosocial;- necesitatea suslinerii existentiale gi integrdrii universale (ceea ce se exprima in tendinta

spre autorealizarc).J. Newtten inainteazd" ,,teoria relativd a trebuintelor", ea este orientatd impotriva teoriei

despre localizatea trebuinfelor in organism. Trebuinlele nu sunt o stare a organismului, ci,,pateme" relafiilor subiectului cu lumea inconjurdtoare.

Newtten include in sistemul necesitdlilor tendinJa spre realizarea motivelor, ce este legatd defunctia de cunoaqtere. Teoria lui Newtten este o incercare de analizd.a structurii qi contiiutuluipersonalitdtii. Newtten creeazd, conceplia eclecticd despre om.

Un moment pozitiv in teoria lui Newtten il constituie inchipuirea sa sistemicd desprepersonalitatea, in care se evidenliazd trebuinJele sociale gi spirituale ale omului, nereduc6ndu-lela tendinte biologice. Pozitiv in teoria lui Newtten e faptul ci el a accentuat legdtura, rclaliareciprocd dintre psihic gi conduitd, a apelat la conlinutut psihologic al acliunii. Teoria iuiJ.Newtten in totalitate suferd de eclecticitate, ceea ce rczultd, din nerecunoaqterea funcliei activea congtiintei ca reflectare a lumii obiective.

Personalitatea in viziunea psihoanalitici structural5 a lui Jan LacanJan Lacan este un teoretician francez gi practicianul aga-numitei ,,Structuri^psihoanalitice".Este fondatorul 9i conducdtorul gcolii freudiste din Paris (din anii 1964-1980l. iqi pune ca scop

principal in faga sa ,,Revenire la Freud". Lacan folosea opinia lui Freud despri importanJadeosebitd a limbii pentru caracterizarea inconqtientului gi a produselor lui, concretizdnd gidezvdluind aceastd idee in legSturd cu noua experienfd a lingvisticii structurale qi cu practicaavangardei literare. Opiniile lui Lacan au suferit o evolutie semnificativd. in anii 30J0 el segdsea sub influenta tradiliei existent-fenomenologice. Principalele nofiuni in lucrdrile lui dinaceastd perioadi sunt: ,,imaginea",,,inchipuirea,,, ,,subiectul,', ,,istoricitatea,,.

In anii 50-60 problema centralS in activitatea lui Lacan devine anume rolul limbajului pisimbolului in structura incongtientului. Deqi unele lucrdri demonstreazd, prezenla la fel qia altorinterese, numele lui Lacan tradiJional se leagd cu concepfia ,,psihoan alizeistructurale,,.

in aceastd conceplie al lui Lacan pnt.* evidenlia cdieva teze mai importante, ele suntprezente in lucrdrile de bazd,:,,Texte" (1966), care rcprezintd o culegere a diferitor articole qicuv6ntdri ale autorilor la congrese, seminare, ,,Funcfia gi cdmpul di vorbire gi al limbii inpsihoanalizd" (1953).

Lacan recunoagte cd incongtientul este compus, structurat ca gi limbajul. Toate dorin{eleomeneqti se inscriu de acum in ordinea simbolicd existentd, unde forma principald, este limbajul.

Noud nu ne este dat incongtientul curat inainte de limbaj, a judecJdespie el se poate numaipe baza povestirii pacientului despre visurile gi dorintele sale, dintr-o purt., gi analiza vorbiriipacientului de cdtre medic - din altd parte. Incongtientul - aceasta-i voibirea ..altuia". Notiuneadespre ,,altul" laLacan e variatd

t 7

prima variantd ,,altul" - tata, numele cdruia pentru copil se integteazl, cu legea qiordinea.

,,altul" - la fel este gi locul cultural, in care se descurcd toate aventurile dorintelorindividuale.

Triada noliunilor principale ale lui Lacan ,,realul", ,,imaginativul", ,,simbolicul"aproximativ corespunde triadei freudiste: Ego, super-ego, id-ul. ,,Simbolicul" la Lacan esteputerea structurald, dumnezeiascd qi asupra,,realului" qi asupra,,imaginativului".

,,Realul" - Lacan il considerd concomitent ca ceva de neuitat gi imposibil, un haos, ce nupoate fi denumit.

,,Imaginativul" - aceasta-i varialia individului a ordinului simbolic, construitd pe tindereailuzorie spre unitate

,,Simbolicul" - obiectiv qi material e demonstrat in ,,reprezentare". ,,Reprezentarea" suntformele materiale ale limbii, ce neapdrat domind asupra reprezentdrii, deci asupra sensurilor sauasupra ratiunilor.

Lantul ,,reprezentdrilor" semnificd soarta omeneascS. Legdtura atitudinii dintre ,,insemnat"la fel qi dintre,,imaginativ" gi ,,simbolic" in concepliile lui Lacan este ,,subiectul descentrat".

El neagd intuitia, care purta caracter superlimbaj, aqa gi avAnd tip de instincte inainte devorbire.

Incongtientul, dup[ Lacan, e inscris in culturd gi-i ra]ionalizatpdnd,la cel mai inalt grad. Spredeosebire de ceilalli psihologi el nu tinde sd adapteze bolnavul la mediul social, scopul lui eraaprofundarea (prelucrarea) limbajului, a experientei spirituale, ruperea de la vorbirea,,degartd" lacea,,plind", deci cuplarea individului la ordinea simbolicS, realizarea descoperirii lui a formelorlimbajului, in rezultatul cdrora ceva in interiorul subiectului poate fi insemnat.

In toati crealia lui Lacan a jucat rol nerezolvarea problemei lui centrale - inconqtientul calimbaj. Pentru soluJionarea ei el a folosit metodele structurii lingvistice, antropologice,topologice gi matematice.

Insd cele mai adecvate insuqiri au fost cele nelingvistice, deci cele matematice. Alcdtuindtextele sale pe baza celor elemente, care au loc iniuntrul incongtientului verbal, dar a gi introduspentru privire generalS un qir de lucrdri ,,cugetdtoarel', nivelul greu obtinut al funcJiondriipsihicului uman. Rezultatul obJinut nu putea fi numit strict ,,qtiintific", ceea ce inlelegea gi singurLacan.

El avdnrt condiJiile obiective de cunoagtere a incongtientului intr-o formalizare de realizaredestul de departe a acestui fel de domenii ale experien{ei umane ca ac{iune reciprocd qi tipullduntric al subiectului.

Apropierea lui J. Lacan de incongtient este mai int6i de toate un fenomen cultural, dar nu purqi simplu practic - terapeutic, in ceea ce constd unul din principalele obstacole din parteacolegilor lui - psihanaligt i.

Lacan considera cd. ,,psihanaliza structurald" nu poate fi numitd ca tratament in sensuldirect al cuv6ntului, aqa cum nu vindecarea, nu izbdvirea de suferinte, ci numai prelucrareavorbirii, a descoperirilor discursive ai vieJii omului poate fi scopul lui.

Dintre cei mai de vazd, adepli ai lui Lacan sunt: Z. Laplaniq, J. Pontalis, S. Lecler, M.Manoni etc. in prezent existd gi funclione azd. cdtevagcoli active dupa ideile lui Lacan.

l 8