PLANUL MUNICIPAL DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL ENERGIEI ... · locali a energiei electrice provenite din potenţialul energetic al vântului. Energie geotermalăEnergie geotermală Rezultă

PLANUL MUNICIPAL DE ACŢIUNE ÎN PLANUL MUNICIPAL DE ACŢIUNE ÎN PLANUL MUNICIPAL DE ACŢIUNE ÎN PLANUL MUNICIPAL DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL ENERGIEI 2011DOMENIUL ENERGIEI 2011DOMENIUL ENERGIEI 2011DOMENIUL ENERGIEI 2011----2020202020202020

MUNICIPIUL SATU MUNICIPIUL SATU MUNICIPIUL SATU MUNICIPIUL SATU MAREMAREMAREMARE

PrimPrimPrimPrimăăăăria Mria Mria Mria Municipiului unicipiului unicipiului unicipiului Satu MareSatu MareSatu MareSatu Mare

ConvenConvenConvenConvenţţţţia Primariloria Primariloria Primariloria Primarilor S. C. Klever System S.R.L.S. C. Klever System S.R.L.S. C. Klever System S.R.L.S. C. Klever System S.R.L.

PLANUL MUNICIPAL DE ACPLANUL MUNICIPAL DE ACPLANUL MUNICIPAL DE ACPLANUL MUNICIPAL DE ACȚIUNE ÎN DOMENIUL ENERGIEIȚIUNE ÎN DOMENIUL ENERGIEIȚIUNE ÎN DOMENIUL ENERGIEIȚIUNE ÎN DOMENIUL ENERGIEI MUNICIPIULUI SMUNICIPIULUI SMUNICIPIULUI SMUNICIPIULUI SATU MAREATU MAREATU MAREATU MARE

August, 2011August, 2011August, 2011August, 2011

© Copyright-ul aparține de drept Primăriei municipiului Satu Mare și autorilor Planului Municipal de Acțiune în Domeniul Energiei. Folosirea neautorizată este interzisă.

CUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINS

CUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINS ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 1111

TERMINOLOGIETERMINOLOGIETERMINOLOGIETERMINOLOGIE ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 1111

LISTA PRINCIPALELOR LISTA PRINCIPALELOR LISTA PRINCIPALELOR LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERI UTILIZATEUTILIZATEUTILIZATEUTILIZATE ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 2222

UNITĂŢII DE MĂSURĂ UUNITĂŢII DE MĂSURĂ UUNITĂŢII DE MĂSURĂ UUNITĂŢII DE MĂSURĂ UTILIZATETILIZATETILIZATETILIZATE ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 3333

1.1.1.1. INTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 4444

1.1. CARACTERUL DOCUMENTULUI ............................................................................................................................. 4

1.2. ASOCIAŢIA ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA ................................................................................................................. 4

1.3. CONVENŢIA PRIMARILOR .........................................................................................................................................5

1.4. CE REPREZINTĂ PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ ? .............................................. 6

1.5. CONCORDANŢA PROGRAMULUI CU ALTE PROGRAME STRATEGICE................................................................ 7

1.6. ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PLANIFICĂRII ENERGETICE LOCALE: ................................................................ 8

2.2.2.2. NIVEL DE REFERINŢĂNIVEL DE REFERINŢĂNIVEL DE REFERINŢĂNIVEL DE REFERINŢĂ ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 9999

2.1. REZUMATUL CAPITOLULUI ..................................................................................................................................... 9

2.2. DESCRIERE GENERALĂ A MUNICIPIULUI SATU MARE ........................................................................................ 9

2.2.1. Amplasarea municipiului, relaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecine ............................................ 9 2.2.2. Scurt istoric al municipiului Satu Mare ......................................................................................................... 15 2.2.3. Relief, climă, reţea hidrografică, caracteristici geotehnice ....................................................................... 16 2.2.4. Condiţiile de mediu ........................................................................................................................................ 22 2.2.5. Descrierea resurselor naturale disponibile ................................................................................................... 29 2.2.6. Populaţia: elemente demografice şi sociale ................................................................................................ 34 2.2.7. Situaţia socio-economică a municipiului Satu Mare .................................................................................. 38 2.2.8. Infrastructura .................................................................................................................................................. 41 2.2.9. Activităţi de transport de importanţă locală (municipală) ........................................................................ 54 2.2.10. Structura şi starea clădirilor din municipiu.................................................................................................. 55

2.3. STAREA SECTORULUI ENERGETIC LOCAL ........................................................................................................... 58

2.3.1. Funcţiile municipiul în sectorul energetic local .......................................................................................... 58 2.3.2. Consumul de energie ..................................................................................................................................... 58 2.3.3. Inventarul emisiilor de CO2 ........................................................................................................................... 61 2.3.4. Producerea / Distribuţia de energie .............................................................................................................. 62 2.3.5. Reglementări locale în sectorul energetic ................................................................................................... 62 2.3.6. Stimulente financiare pentru economisirea energiei.................................................................................. 64 2.3.7. Potenţialul de eficientizare energetică ........................................................................................................ 64 2.3.8. Potenţialul de utilizare a surselor regenerabile de energie (SER) .............................................................. 65

2.4. CADRUL FINANCIAR............................................................................................................................................... 74

2.5. ANALIZA REGLEMENTĂRILOR RELEVANTE ......................................................................................................... 74

2.5.1. Cadru legislativ internaţional ........................................................................................................................ 74 2.5.2. Cadru legislativ european .............................................................................................................................. 74 2.5.3. Cadru legislativ din România ........................................................................................................................ 76 2.5.4. Cadru legislativ regional ................................................................................................................................ 83

2.6. ACŢIUNILE PUSE ÎN APLICARE ÎN MUNICIPIULUI SATU MARE ....................................................................... 83

2.7. ANALIZA SWOT ........................................................................................................................................................ 85

2.8. EVALUAREA GENERALĂ A NIVELULUI DE REFERINŢĂ ...................................................................................... 87

3.3.3.3. PRIORITĂŢI ŞI REZULTPRIORITĂŢI ŞI REZULTPRIORITĂŢI ŞI REZULTPRIORITĂŢI ŞI REZULTATATATATE PRECONIZATEE PRECONIZATEE PRECONIZATEE PRECONIZATE ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 88888888

3.1. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................................... 88

3.2. OBIECTIVE PRIORITARE ......................................................................................................................................... 88

3.2.1. Obiectivul prioritar 1 - viziune anul 2012 .................................................................................................... 88 3.2.2. Obiectivul prioritar 2 - viziune anul 2013 .................................................................................................... 88 3.2.3. Obiectivul prioritar 3 - viziune anul 2015 .................................................................................................... 88 3.2.4. Obiectivul prioritar 4 - viziune după anul 2017 ........................................................................................... 89 3.2.5. Obiectivul prioritar 5 - viziune după 31 decembrie 2018 ........................................................................... 89 3.2.6. Obiectivul prioritar 6 - viziune anul 2020 ................................................................................................... 89 3.2.7. Obiectivul prioritar 7 - viziune anul 2030 .................................................................................................... 90 3.2.8. Obiectivul prioritar 8 - viziune anul 2050 ................................................................................................... 90

3.3. ACTIVITĂŢI ŞI PROIECTE PRIORITARE .................................................................................................................. 90

3.3.1. Management energetic .................................................................................................................................. 90 3.3.2. Măsuri în domeniul clădirilor ......................................................................................................................... 91 3.3.3. Măsuri în domeniul transporturilor ............................................................................................................... 95 3.3.4. Măsuri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) şi producerea de energie distribuită (DG) 97 3.3.5. Măsuri în domeniul planificării teritoriului .................................................................................................. 98 3.3.6. Măsuri în domeniul achiziţiilor publice de produse şi servicii ................................................................... 99 3.3.7. Lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate ....................................................................................................... 99 3.3.8. Utilităţi publice............................................................................................................................................. 100

3.4. REZULTATE PRECONIZATE DUPĂ IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI .......................................................... 100

3.5. CONCLUZII LA NIVEL DE CAPITOL ..................................................................................................................... 101

4.4.4.4. FINANŢAREA ACFINANŢAREA ACFINANŢAREA ACFINANŢAREA ACȚIUNILOȚIUNILOȚIUNILOȚIUNILOR PROPUSER PROPUSER PROPUSER PROPUSE .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 102102102102

4.1. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................................. 102

4.2. POSIBILE SURSE DE FINANŢARE ......................................................................................................................... 102

4.2.1. FACILITATEA DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ (EUROPEAN LOCAL ENERGY ASSISTANCE): ELENA ........... 102 4.2.2. INTELLIGENT ENERGY EUROPE PROGRAMME ....................................................................................... 102 4.2.3. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDER): .............................................................. 103 4.2.4. SPRIJIN EUROPEAN COMUN PENTRU INVESTIŢII DURABILE ÎN ZONELE URBANE ........................ 104 4.2.5. JASPERS ........................................................................................................................................................ 104 4.2.6. FACILITATEA DE FINANŢARE MUNICIPALĂ (MUNICIPAL FINANCE FACILITY) .................................. 104

4.2.7. SCHEMELE DE INVESTIŢII ECOLOGICE (GIS) (GREEN INVESTMENT SCHEMES) ............................... 104 4.2.8. CREDITAREA PROGRAMATICĂ PRIVIND EMISIILE DE CARBON/PROGRAM DE ACŢIUNE ............... 105 4.2.9. PROGRAMUL CASA VERDE ( PENTRU PERSOANE JURIDICE SI PERSOANE FIZICE) ......................... 106 4.2.10. PROGRAMUL PRIVIND CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE .......... 106 4.2.11. OUG 69/2010 PRIVIND REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR DE LOCUIT ................................... 107 4.2.12. FACILITATE DE FINANŢARE PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ( EEFF) ............................................... 107 4.2.13. FONDUL ROMÂN PENTRU EFICIENŢA ENERGIEI ................................................................................... 108 4.2.14. PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ............................................................................ 108

4.3. PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT ...................................................................................................................... 109

4.4. “ENERGY SERVICES COMPANY” – ESCO ........................................................................................................... 110

4.4.1. Mod de operare ............................................................................................................................................. 110 4.4.2. Servicii furnizate clienţilor de către o firmă ESCO .................................................................................... 111

4.5. CONCLUZII LA NIVEL DE CAPITOL ...................................................................................................................... 112

5.5.5.5. IMPLEMENTAREIMPLEMENTAREIMPLEMENTAREIMPLEMENTARE .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 113113113113

5.1. REZUMATUL CAPITOLULUI .................................................................................................................................. 113

5.2. PARTICIPANŢII LA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ..................................................................................... 113

5.3. ORGANIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI ............................................................................................. 113

5.4. TESTAREA PRELIMINARĂ ...................................................................................................................................... 114

5.4.1. Proiectele experimentale: ............................................................................................................................. 114 5.4.2. Proiecte demonstrative ................................................................................................................................ 114 5.4.3. Proiectele pilot .............................................................................................................................................. 115

5.5. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI ......................................................................................... 115

5.6. MANAGEMENTUL RISCURILOR PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ............................................... 115

5.7. COMUNICARE ....................................................................................................................................................... 116

5.8. CONCLUZII LA NIVEL DE CAPITOL ..................................................................................................................... 116

CONCLUZII GENERALECONCLUZII GENERALECONCLUZII GENERALECONCLUZII GENERALE ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 117117117117

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 118118118118

Planul municipal de ac țiune în domeniul energiei 2011-2020 Municipiul Satu Mare

Cap. TERMINOLOGIE Pagina

1111

TERMINOLOGIETERMINOLOGIETERMINOLOGIETERMINOLOGIE

Ariile naturale Ariile naturale Ariile naturale Ariile naturale protejateprotejateprotejateprotejate

Reprezintă teritorii în care se află elemente sau ansambluri din mediul natural cu valori unice şi reprezentative ce necesită protecţie şi conservare prin reglementări specifice de menţinere a calităţii, echilibru între intervenţie şi conservare şi de relaţii armonioase cu vecinătăţile.

Ariile de protecţie Ariile de protecţie Ariile de protecţie Ariile de protecţie specială avifaunisticăspecială avifaunisticăspecială avifaunisticăspecială avifaunistică

Sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menţine şi acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice.

BiomasaBiomasaBiomasaBiomasa Reprezintă fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi rezidurilor din agricultură, silvicultură sau sectoare industriale conexe, inclusiv a materiilor vegetale şi animale, precum şi a deşeurilor industriale şi urbane.

Consumul final Consumul final Consumul final Consumul final energeticenergeticenergeticenergetic

Reprezintă suma cantităţilor de energie utilizate în diferite sectoare de activitate în scopul realizării de bunuri materiale şi servicii. Nu sunt cuprinse cantităţile utilizate în scop neenergetic şi cantităţile utilizate pentru producerea altor combustibili. De asemenea, nu se cuprind consumurile în sectorul energetic şi pierderile în transport şi distribuţie.

Consumul populaţieiConsumul populaţieiConsumul populaţieiConsumul populaţiei Reprezintă cantităţile de energie primară şi transformată, livrate efectiv populaţiei şi utilizate exclusiv pentru consumul menajer.

Consumul specific de Consumul specific de Consumul specific de Consumul specific de combustibil pentru combustibil pentru combustibil pentru combustibil pentru producerea energiei producerea energiei producerea energiei producerea energiei electriceelectriceelectriceelectrice

Reprezintă cantitatea de combustibil consumată pentru producerea unei unităţi de energie termoelectrică (1000 kWh).

EEEEnergia eolianănergia eolianănergia eolianănergia eoliană Provine din transformarea şi livrarea în sistemul energetic sau direct către consumatorii locali a energiei electrice provenite din potenţialul energetic al vântului.

Energie geotermalăEnergie geotermalăEnergie geotermalăEnergie geotermală Rezultă din energia înmagazinată în depozite şi zăcăminte hidrogeotermale subterane, exploatabile în condiţii de eficienţă economică.

JudeţulJudeţulJudeţulJudeţul Reprezintă unitatea administrativ-teritorială tradiţională în România, alcătuită din oraşe şi comune, în funcţie de condiţiile geografice, economice, social-politice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. Teritoriul României este organizat în 42 de judeţe (inclusiv Municipiul Bucureşti).

MunicipiulMunicipiulMunicipiulMunicipiul Este un oraş cu un rol economic, social, politic şi cultural însemnat având, de regulă, funcţie administrativă.

ParcurileParcurileParcurileParcurile Sunt spaţii verzi, cu suprafaţa de minimum 1 hectar, special amenajate care servesc nu numai pentru odihnă şi recreere ci şi pentru manifestări culturale şi sportive.

Parcurile naturaleParcurile naturaleParcurile naturaleParcurile naturale Sunt arii naturale protejate pentru a asigura protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura în timp a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică sau culturală cu o mare diversitate biologică.

PeisajulPeisajulPeisajulPeisajul Desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani.

Resurse regenerabile Resurse regenerabile Resurse regenerabile Resurse regenerabile de energiede energiede energiede energie

Resurse de energie din categoria nefosile, cum sunt resursele solare, resursele eoliene, hidroenergia, biomasa, resursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fementarea deşeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare a nămolurilor în instalaţii de epurare a apelor uzate.

ScuarurileScuarurileScuarurileScuarurile Reprezintă o categorie importantă de spaţii verzi, cu suprafaţa mai mică de 1 hectar, cu acces nelimitat, intens traversate de vizitatori care sunt mai răspândite în cadrul oraşelor şi răspund nevoilor de odihnă, având şi un rol decorativ.

Sursele regenerabileSursele regenerabileSursele regenerabileSursele regenerabile de energiede energiede energiede energie

Sunt surse de energie din categoria nefosile, cum sunt sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deşeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare a nămolurilor în instalaţii de epurare a apelor uzate.


Cap. LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE Pagina

2222

LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATELISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATELISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATELISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE

CET Centrală electrică de termoficare COR Comitetul Regiunilor H.G.R. Hotărâre a Guvernului României OER Oraşe Energie România O.U.G. Ordonanţă de urgenţă a guvernului SACET Sistem de alimentare centralizată cu energie termică SER Surse de energie regenerabilă UE Uniunea Europeană


Cap. UNITĂŢII DE MĂSURĂ UTILIZATE Pagina

3333

UNITĂŢII DE MĂSURĂUNITĂŢII DE MĂSURĂUNITĂŢII DE MĂSURĂUNITĂŢII DE MĂSURĂ UTILIZATEUTILIZATEUTILIZATEUTILIZATE

GJGJGJGJ Giga Joule

GWGWGWGW Giga Wat

GWhGWhGWhGWh Giga Wat oră

kWhkWhkWhkWh Kilo wat oră

MJMJMJMJ Mega Joule

MWMWMWMW Mega Wat

MWeMWeMWeMWe Mega Wat (capacitate electrică instalată)

MWtMWtMWtMWt Mega Wat (capacitate termică instalată)

PJPJPJPJ Peta Joule

TJTJTJTJ Terra Joule

TepTepTepTep tonă echivalent petrol

Tabele de conversie MJ kWh koe Mcal 1 Mega Joule (MJ) 1 0,278 0,034 0,239 1 kilo wat oră (kWh) 3,6 1 0,123 0,86 1 kilo echivalent petrol (koe) 41,91 11,63 1 10,01 1 Mega calorie 4,187 1,163 0,1 1

da deca 101 h hecto 102 k kilo 103 M mega 106 G giga 109 T tera 1012 P peta 1015 E exa 1018


Cap. INTRODUCERE Pagina

4444

1.1.1.1. INTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE

MottoMottoMottoMotto: ,,Evoluţia responsabilă - la nivel individual şi colectiv, la timpul prezent şi viitor - în acord cu capacităţile

de reproducere ale naturii reprezintă cheia adaptabilităţii durabile”.

1.1.1.1.1.1.1.1. CARACTERUL DOCUMENTULUICARACTERUL DOCUMENTULUICARACTERUL DOCUMENTULUICARACTERUL DOCUMENTULUI

Planul municipal de acțiune în domeniul energiei este documentul cheie care defineşte politicile energetice ale municipiului Satu Mare pentru următorii 10 ani, cu scopul de reducere a emisiilor de CO2. Planul municipal de acțiune în domeniul energiei constituie un angajament ferm şi obligatoriu al municipiului Satu Mare în scopul dezvoltării durabile a oraşului. Planul municipal de acțiune în domeniul energiei propusă de municipiul Satu Mare nu intenţionează să fie parte integrantă a unui document strategic deja existent, ci mai degrabă o metodologie utilă administraţiei publice locale în abordarea dezvoltării durabile a oraşului pe termen scurt şi pe termen lung. Municipalitatea intenţionează să crească eficienţa energetică a clădirilor publice din administrare, raţionalizarea/modernizarea sistemului de transport şi în special, transformarea/dezvoltarea oraşului în baza performanţelor energetice. Mai precis, Planul include o serie de acţiuni de anvergură în următoarele domenii: planificare locală şi amenajarea teritoriului-prin intermediul Planului Urbanistic General, mediul construit, inclusiv clădiri noi şi în curs de renovare - prin introducerea unor cerinţe mai stricte de eficienţă energetică în cadrul reglementărilor referitoare la construcțiile de clădiri, surse de energie regenerabilă prin instalarea de centrale fotovoltaice şi în transport prin reorganizarea şi restricţionarea sistemului de mobilitate urbană (zone protejate, măsuri care vizează infrastructura şi extinderea zonelor pietonale). Planul municipal de acțiune în domeniul energiei a municipiului Satu Mare urmărește să stabilească fundamente solide pentru asigurarea succesului sustenabil al transformării oraşului într-un oraş european modern al secolului XXI, prin utilizarea avantajelor poziției sale geografice, valorilor sale istorice şi culturale, potențialului uman şi resurselor naturale şi de mediu, odată cu oportunitățile ce deriva din integrarea în Uniunea Europeană.

1.2.1.2.1.2.1.2. ASOCIAŢIA ORAŞE ENERGIE ROMÂNIAASOCIAŢIA ORAŞE ENERGIE ROMÂNIAASOCIAŢIA ORAŞE ENERGIE ROMÂNIAASOCIAŢIA ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA

Pentru realizarea unor acţiuni concrete în domeniul eficienţei energetice municipiul Satu Mare a aderat la asociaţia Oraşe Energie România. Asociaţia are ca obiectiv realizarea unor acţiuni specifice în domeniul energiei şi mediului vizând îndeplinirea următoarelor obiective:

• să contribuie la dezvoltarea schimburilor de experienţă şi de ,,know-how” în domeniul gospodăririi energiei, al dezvoltării energiilor regenerabile şi al protecţiei mediului;

• să-i reprezinte pe membrii săi pe lângă instituţiile naţionale, operatorii energetici şi să facă cunoscut punctul lor de vedere asupra acţiunilor întreprinse sau de întreprins în domeniul gospodăririi energiei, al dezvoltării energiilor regenerabile şi al protecţiei mediului;

• să sprijine oraşele care doresc să creeze structuri locale în domeniul gospodăririi energiei, să conceapă şi să realizeze o politică energetică locală;



5555

• să participe activ la difuzarea acţiunilor întreprinse de către oraşe, a rezultatelor lor, ca şi la diseminarea tehnologiilor eficiente de energie utilizabile în mediul urban;

• să realizeze sau să facă să se realizeze operaţiuni, studii sau analize asupra unor probleme legate de politica energetică urbană;

• să dezvolte contacte cu reţele asemănătoare sau experienţe din alte ţări ale Uniunii Europene şi ale Europei Centrale şi de Est.

Ca membru al OER se poate:

• beneficia de schimb de experienţă între membrii reţelei, cu asociaţii şi alte organisme similare; • avea acces la bune practici şi încheia parteneriate cu alte autorităţi locale; • beneficia de sprijin în conceperea şi urmărirea unei politici locale energetice şi de mediu eficiente; • beneficia de asistenţă în participarea la iniţiativa europeană consacrată sub denumirea de

Convenţia Primarilor; • exprima un punct de vedere cu privire la propunerile Comunităţii Europene şi la direcţiile politicilor

de viitor; • implica în proiecte susţinute de Comisia Europeană prin consultanţă asigurată de Biroul Tehnic

OER; • beneficia de reprezentare a intereselor pe lângă structurile naţionale din sfera serviciilor

energetice; • disemina informaţiile legate de municipiul Satu Mare, la scară internaţională; • beneficia de informaţii legate de experienţe, tehnologii şi echipamente moderne; • participa la constituirea unei baze de date la nivel local şi naţional; • beneficia de servicii exclusive: asistenţă individuală în procesul de pregătire a proiectelor,

informaţii generale şi specifice la cerere, organizare de seminarii, cursuri de perfecţionare, ateliere de lucru cu participarea unor experţi români şi străini, conferinţe, etc.

În perioada 23 - 24 septembrie 2010, la Adunarea Generală Aniversară de 20 de ani a Asociaţiei Municipiilor din România, organizată la Bistriţa, d-nul Gerard Magnin, directorul executiv al Organizaţiei Energy Cities, cu sediul în Bruxelles, a menţionat că municipiul Satu Mare este oraşul cu numărul 2000 din Europa care a semnat ,,Convenţia primarilor”, prin intermediul căruia municipiile se angajează la reducerea emisiilor de bioxid de carbon cu 20 % până în anul 2020.

1.3.1.3.1.3.1.3. CONVENŢIA PRIMARILORCONVENŢIA PRIMARILORCONVENŢIA PRIMARILORCONVENŢIA PRIMARILOR

,,Convenţia,,Convenţia,,Convenţia,,Convenţia primarilor” a fost primarilor” a fost primarilor” a fost primarilor” a fost iniţiat în anul 2009iniţiat în anul 2009iniţiat în anul 2009iniţiat în anul 2009 şi este o activitate prin care primarii oraşelor, susţinuţi de autorităţile deliberative din oraşele lor se angajează la întocmirea unor planuri locale în domeniul energiei şi realizarea unor proiecte care să determine reducerea consumurilor energetice şi înlocuirea surselor convenţionale de energie cu surse regenerabile, deci producerea de energie verde. ,,Convenţia primarilor” este susţinut de Parlamentul European, iar în Adunarea Plenară a Comitetului Regiunilor se va discuta extinderea acestei acţiuni şi la nivelul regiunilor, respectiv în cazul României la nivel de judeţe. Totodată, în acelaşi cadru se va semna şi un acord de colaborare cu Organizaţia Primarilor din Statele Unite ale Americii. În ultima perioadă un accent foarte mare a fost pus pe schimbările climatice la care este supusă planeta noastră. Emisiile de gaze cu efect de seră sunt astăzi un termen uzitat cu precădere în condiţiile în care vieţile tuturor locuitorilor planetei, inclusiv viaţa planetei în sine, sunt afectate de modificările care au intervenit în profilul climatic al Terrei.



6666

La nivel global, lideri politici, reprezentanţi ai societăţii civile, organizaţii care au ca scop protecţia mediului înconjurător, toţi fac eforturi pentru a întocmi strategii eficiente care să ajute în acţiunile întreprinse pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi care să promoveze folosirea la scară cât mai largă a energiilor regenerabile. Structuri care sprijină aceste iniţiative sunt create la toate nivelele. Astfel, Comitetul Regiunilor (COR), organ consultativ al Uniunii Europene, înfiinţat în anul 1994, este alcătuit din reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi locale europene şi are obligaţia de a emite avize consultative înainte de luarea deciziilor la nivel european în domenii precum politica regională, mediul, cultura, educaţia, transportul. Este, aşadar, o structură care poate aduce schimbări în domeniul energiei durabile. De aceea, COR sprijină Convenţia Primarilor, structură alcătuită din oraşe de pe întreg teritoriul Europei, oraşe care îşi asumă, prin aderarea la acest Pact, reducerea emisiilor de CO2 cu 20 % până în anul 2020 faţă de anul de referinţă 1990. Municipiul Satu Mare este parte a Convenţiei Primarilor. Obligaţiile care îi revin ca parte a acestui Pact sunt următoarele:

• Atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 cu 20 % până în 2020 pe teritoriul localităţii; • Elaborarea unui inventar de bază al emisiilor de CO2; • Prezentarea Planului local de acţiune privind energia durabilă, • Adaptarea structurilor urbane în vederea întreprinderii acţiunilor necesare; • Mobilizarea societăţii civile pentru participarea la dezvoltarea şi implementarea Planului; • Prezentarea unui raport de punere în aplicare cel puţin o dată la doi ani de la aprobarea Planului; • Organizarea de „zile ale energiei” care să permită cetăţenilor să beneficieze în mod direct de

posibilităţile şi avantajele rezultate din utilizarea eficientă a energiei; • Participarea în mod activ la Conferinţa europeană anuală a primarilor pe tema „Energie durabilă

pentru Europa”; • Difuzarea mesajului convenţiei în cadrul tuturor forurilor relevante.

Această ţintă va fi atinsă prin implementarea de măsuri în cadrul sectoarelor/domeniilor de acţiune în care municipalitatea are competenţe specifice: transportul local, iluminatul public, clădirile publice şi private, sursele de energie regenerabilă şi introducerea tehnologiilor inovative.

1.4.1.4.1.4.1.4. CE REPREZINTĂ PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ ?CE REPREZINTĂ PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ ?CE REPREZINTĂ PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ ?CE REPREZINTĂ PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ ?

Autorităţile locale care aderă la Convenţia Primarilor îşi asumă angajamentul de a elabora în termen de 1 an de la aderare ,,Planul Local de Acţiune privind Energia DurabilăPlanul Local de Acţiune privind Energia DurabilăPlanul Local de Acţiune privind Energia DurabilăPlanul Local de Acţiune privind Energia Durabilă’’’’’’’’. Acest Plan reprezintă un document cheie care prezintă modul în care autoritatea locală respectivă îşi va îndeplini obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20 % până în anul 2020. Planul este un instrument flexibil întrucât circumstanţele se schimbă, rezultatele acţiunilor întreprinse aduc experienţă şi astfel Planul poate fi revizuit regulat în funcţie de noile oportunităţi care pot duce la îndeplinirea obiectivelor pe termen mediu şi lung. El trebuie adus la cunoştinţă cetăţenilor şi tuturor părţilor interesate din comunitatea respectivă întrucât o strategie care are suportul societăţii civile devine mult mai uşor de implementat şi are şanse mai mari de reuşită.



7777

Astfel, Planul nu va fi un alt document rigid la care cetăţenii nu au acces şi căruia nu îi pot propune modificări şi îmbunătăţiri, ci instrumentul flexibil care va lua în considerare şi participarea activă a tuturor părţilor interesate de implementarea strategiei locale privind energia durabilă. Planul este, în primul rând, un document politic, el trebuie să aibă susţinerea factorilor de decizie locali; în consecinţă el va trebui adoptat de autoritatea locală cu putere de decizie, în speţă, Consiliul Local al municipiului Satu Mare. Conform Legii nr. 215/2001 republicată - legea administraţiei publice locale, art. 36, alin. 4, litera e), consiliul local aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale. În al doilea rând, Planul este un instrument de comunicare şi promovare a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru a se atinge obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 către factorii cu putere de decizie din cadrul autorităţii locale. Nu în ultimul rând, Planul reprezintă o referinţă şi un instrument pentru implementarea acţiunilor descrise de autoritatea locală. El va constitui punctul de plecare la evaluarea stadiului implementării acţiunilor şi măsurilor de reducere a emisiilor de CO2. În funcţie de rezultatele monitorizărilor periodice, Planul va putea fi revizuit cu noi acţiuni şi măsuri menite să atingă obiectivele angajate.

1.5.1.5.1.5.1.5. CONCORDANŢA PROGRAMULUI CU ALTE PROGRAME STRATEGICECONCORDANŢA PROGRAMULUI CU ALTE PROGRAME STRATEGICECONCORDANŢA PROGRAMULUI CU ALTE PROGRAME STRATEGICECONCORDANŢA PROGRAMULUI CU ALTE PROGRAME STRATEGICE

Expunem în continuare direcţiile strategice, programele și proiectele care sunt aprobate ca propuneri în strategiile/planurile ce au fost dezvoltate până în prezent pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi care au impact în dezvoltarea energetică a municipiului Satu Mare, reprezentând totodată baza de plecare pentru elaborarea direcţiilor strategice în prezentul plan energetic:

1. Strategia energetică a Regiuni de Dezvoltare Nord-Vest. Documentul de Programare Regional în Domeniul Mediului - Regiunea Nord-Vest Transilvania de Nord 2007-2013;

2. Documentul de Programare Regional în Domeniul Mediului Regiunea Nord-Vest Transilvania de Nord 2007-2013. Octombrie, 2006;

3. Identificarea indicatorilor de corelare a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de nord) cu spaţiul de cercetare european. Noiembrie 2006. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest;

4. Cadru regional strategic de dezvoltare 2007-2013 al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Transilvania de nord. Iulie 2006.

De asemenea la realizarea planului s-a tinut seama de prevederile din:

1. Plan judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Satu Mare, august 2008; 2. Plan Urbanistic General al municipiului Satu Mare, 2008 – 2010; 3. Planul de Dezvoltare Strategica a municipiului Satu Mare 2007-2015; 4. Studiu de prefezabilitate privind ,,Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din municipiul

Satu Mare’’; 5. Studiu de soluţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu

Mare, judeţ Satu Mare.

Primăria municipiului Satu Mare a elaborat ,,Planul de Dezvoltare Strategică a municipiului Satu Mare 2007-2015”, care stabileşte fundamente solide pentru asigurarea succesului sustenabil al transformării oraşului într-un oraş european modern al secolului XXI, prin utilizarea avantajelor poziţiei sale geografice, valorilor sale istorice şi culturale, potenţialului uman şi resurselor naturale şi de mediu, odată cu oportunităţile ce derivă din integrarea în Uniunea Europeană.



8888

Într-o alta ordine de idei, se constata ca Planul propus, prin prevederile sale concrete, constituie un bun instrument de dinamizare şi control al acțiunilor locale.

1.6.1.6.1.6.1.6. ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PLANIFICĂRII ENERGETICE LOCALE:ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PLANIFICĂRII ENERGETICE LOCALE:ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PLANIFICĂRII ENERGETICE LOCALE:ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PLANIFICĂRII ENERGETICE LOCALE:

a) Primarul municipiului Satu Marea) Primarul municipiului Satu Marea) Primarul municipiului Satu Marea) Primarul municipiului Satu Mare

ing. Iuliu Ilyes

b) Echipa tehnicăb) Echipa tehnicăb) Echipa tehnicăb) Echipa tehnică:

• ing. Măgureanu Liliana; • Criste Ramona; • ec. Domuţa Nicoleta.

c) Atribuţiile birouluic) Atribuţiile birouluic) Atribuţiile birouluic) Atribuţiile biroului energeticenergeticenergeticenergetic::::

• îndeplinirea angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice;

• elaborarea unei politici locale de utilizare eficientă a energiei; • elaborarea programelor anuale privind eficienţa energetică la clădiri; • coordonarea acţiunilor lucrărilor de investiţii specifice domeniului energetic; • asigurarea raportărilor şi colaborare cu organismele din care municipiul Satu Mare face

parte.


Cap. NIVEL DE REFERINŢĂ Pagina

9999

2.2.2.2. NIVEL DE NIVEL DE NIVEL DE NIVEL DE REFERINŢĂREFERINŢĂREFERINŢĂREFERINŢĂ

2.1.2.1.2.1.2.1. REZUMATUL CAPITOLULUIREZUMATUL CAPITOLULUIREZUMATUL CAPITOLULUIREZUMATUL CAPITOLULUI

Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru, un domeniu complex în care trebuie să ne îmbunătăţim cunoaşterea şi înţelegerea, pentru a lua măsuri imediate şi corecte în vederea abordării eficiente, din punct de vedere al costurilor şi al provocărilor din acest domeniu.

2.2.2.2.2.2.2.2. DESCRIERE GENERALĂ A MUNICIPIULUI SATU MAREDESCRIERE GENERALĂ A MUNICIPIULUI SATU MAREDESCRIERE GENERALĂ A MUNICIPIULUI SATU MAREDESCRIERE GENERALĂ A MUNICIPIULUI SATU MARE

2.2.1.2.2.1.2.2.1.2.2.1. Amplasarea municipiului, relaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecineAmplasarea municipiului, relaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecineAmplasarea municipiului, relaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecineAmplasarea municipiului, relaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecine

2.2.1.1.2.2.1.1.2.2.1.1.2.2.1.1. Amplasarea municipiuluiAmplasarea municipiuluiAmplasarea municipiuluiAmplasarea municipiului

Municipiul Satu Mare se află la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul 22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite, etc.). Unul din cele mai importante avantaje pe care le oferă municipiul Satu Mare este cel al amplasării geografice deosebit de atractive, acesta fiind amplasat destul de aproape de 4 capitale europene, situându-se la 700 km de Bucureşti, 600 km de Viena, 350 km de Budapesta, 590 km de Bratislava. Este de menţionat distanţa de doar 50 km de autostrada care leagă estul de nordul Europei prin estul Ungariei. În continuare este prezentata amplasarea municipiului Satu Mare:

• amplasarea pe glob, figura 1.1; • amplasarea în Europa, figura 1.2; • amplasarea în România, figura 1.3; • amplasarea în regiunile de dezvoltare din România, figura 1.4; • amplasarea în judeţ, figura 1.5.



10101010

Figura 1.1 Amplasarea României pe glob

Figura 1.2 Amplasarea României în Europa



11111111

Figura 1.3 Judeţele României

Teritoriul României este împărţit în 8 ,,Regiuni de Dezvoltare’’ care grupează judeţe şi sunt constituite prin asocierea voluntară a acestora, pe bază de convenţie semnată de reprezentanţii consiliilor judeţene şi anume:

Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.1111

Regiunile de dezvoltare din RomRegiunile de dezvoltare din RomRegiunile de dezvoltare din RomRegiunile de dezvoltare din Româââânianianiania

Denumire regiune Judeţe componente NORD-EST Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui SUD-EST Brăila, Buzău, Constanta, Galaţi, Tulcea, Vrancea SUD-MUNTENIA Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman SUD-VEST OLTENIA Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea VEST-ROMÂNIA Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş NORD-VEST Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu Mare CENTRU Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu BUCUREŞTI - ILFOV Bucureşti, Ilfov

La nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare funcţionează o Agenţie de Dezvoltare, având birouri de lucru în fiecare dintre judeţele componente. Sediile ADR se află în următoarele municipii: Piatra-Neamţ, Brăila, Călăraşi, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba-Iulia şi Bucureşti.



12121212

Cele 8 regiuni cuprind judeţe cu niveluri de dezvoltare diferite şi economii complementare. Acesta a fost şi unul dintre criteriile urmărite la agregarea judeţelor în regiuni, alături de cel al contiguităţii şi mărimii.

Figura 1.4 Harta regiunilor de dezvoltare din România

Figura 1.5 Harta fizică a judeţului Satu Mare



13131313

Așezat pe râul Someş, oraşul beneficiază de frumusețile naturale ale regiuni şi de o moștenire culturală deosebită. Oraşul are următoarele vecinătăţi:

• Spre nord - comunele Dorolţ, Lazuri, Botiz; • Spre est - comunele Odoreu, Păuleşti; • Spre sud - comunele Doba, Terebeşti, Viile Satu Mare şi oraşul Ardud; • Spre vest - comunele Dorolţ, Vetiş.

Municipiul Satu Mare este format din municipiul, reședința de judeţ Satu Mare şi satele aparținătoare Satmarel şi Balta Blonda. În timp, Balta Blonda a fost absorbit de Satu Mare. Satul Sătmărel, localitate suburbană a municipiului este amplasat la sud vest de localitate are caracter rural, cu gospodării de tip rural şi activităţi cu preponderenţă agricole. Suprafaţa teritoriului administrativ conform PUG existent este de 15.024 ha, din care suprafaţa teritoriului intravilan existent este de 4.157,8 ha. Atracția pe care o reprezintă municipiul pentru teritoriul periurban şi interacțiunea cu acesta, impune instituționalizarea acestor relații. Zona periurbană desemnează acel teritoriu care se situează perimetral oraşelor, afectat de transformări profunde în plan demografic, economic, social, politic şi cultural, rezultat al relaţiilor reciproce.

Figura 1.6 Harta municipiului Satu Mare



14141414

Figura 1.7 Zone urbane în municipiul Satu Mare

2.2.1.2.2.2.1.2.2.2.1.2.2.2.1.2. Relaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecine cât şi cu centrele regionaleRelaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecine cât şi cu centrele regionaleRelaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecine cât şi cu centrele regionaleRelaţiile şi interconexiunile cu municipiile vecine cât şi cu centrele regionale

Satu Mare, oraş situat strategic lângă granița cu Ungaria şi Ucraina, este municipiul reședința de judeţ al unei regiuni bogate. Aeroportul internaţional şi reţeaua de cale ferată permit deschiderea atât spre pieţele europene cât şi spre alte regiuni ale ţari. Prin poziţia sa geografică la limita extremă de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul Satu Mare este prima localitate urbană pe cele două axe de circulaţie:

• vest-est dinspre Ungaria prin PCTF Petea; • nord-sud dinspre Ucraina prin PCTF Halmeu; • Axa sud-nord, care asigură legătura între mările Egee şi Adriatică cu marea Baltică prin Sofia sau

Belgrad - Timişoara - Arad - Oradea - Satu Mare - Halmeu - Mucacevo – Lvov Varşovia se desfăşoară pe traseul DN 19;

• Axa est-vest, prin Suceava - Bistriţa - Dej - Baia Mare - Satu Mare - Petea - Nyiregyhaza - Budapesta se desfăşoară pe traseul DN 1C - DN 19A.

Un alt traseu de interes naţional este DN 19A Cluj - Zalău - Satu Mare cu legătură spre Petea respectiv Halmeu. Municipiul Satu Mare are asigurate legături pe cale ferată normală simplă (neelectrificată) cu:

• Carei (Tăşnad - Zalău - Jibou) - Oradea (Timişoara - Cluj Napoca); • Halmeu (Ucraina - Cehia - Polonia); • Baia Mare - Dej (Bistriţa - Cluj Napoca);



15151515

• Negreşti Oaş.

Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti - Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.

2.2.2.2.2.2.2.2.2.2.2.2. Scurt istoric al municipiului Satu MareScurt istoric al municipiului Satu MareScurt istoric al municipiului Satu MareScurt istoric al municipiului Satu Mare

Descoperirile arheologice din Ţara Oaşului, Ardud, Medieş, Homorod, etc. au scos la lumina o mulţime de dovezi privind așezările din epoca pietrei şi a bronzului; există, de asemenea, dovezi privind continuitatea locuirii acestor ţinuturi de către comunitățile geto-dacice după cucerirea romană. Mai târziu, aceste teritorii constituiau o parte a voievodatului condus de Menumorut, una dintre cetățile de apărare din secolul al X-lea fiind la Satu Mare (Castrum Zotmar), după cum menționează cronica lui Anonimus. În jurul vetrei oraşului - Villa Zotmar - locuita de bastinasi, s-au așezat coloniști teutoni aduși la 1006 de regina Ghizela, iar mai apoi, coloniști germani stabiliți dincolo de Someş, în oraşul Mintiu. După anul 1543, când cetatea intra în posesia familiei Bathory, se fac schimbări ale albiei Someşului, pentru a apăra cetatea în partea sa sudica, astfel încât fortificația rămâne așezata într-o insulă legată de principalele drumuri prin trei poduri peste Someş. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de paşa Ibrahim din Buda şi de paşa Maleoci din Timişoara. Apoi cetatea este asediată de habsburgi, iar armatele transilvănene, părăsind-o, o incendiază. Din însărcinarea generalului austriac Lazar Schwendi începe reconstruirea cetății conform planurilor arhitectului italian Ottavio Baldigara după sistemul fortificațiilor italiene în forma de pentagon cu cinci bastioane. Deşi în evul mediu Mintiu şi Satu Mare erau doua oraşe distincte, despărțite de Someş, între 1712 - 1715 cele două oraşe se unesc treptat din punct de vedere administrativ. Actul ce consfințea unirea a fost diploma emisă de Carol al VI-lea la 2 ianuarie 1721, oraşului Satu Mare conferindu-i-se totodată şi statutul de oraş liber regal. Datorită privilegiilor economice şi comerciale primite începând cu secolul al XIII-lea, Satu Mare devine un însemnat centru al breslelor mestesugărești. Secolul al XVIII-lea marchează debutul unui intens proces de urbanizare a oraşului, din aceasta perioadă datând câteva edificii reprezentative: primăria veche, hanul, o cazarma, biserica greco-catolică, biserica reformată, etc. În anul 1823 se înființează Comisia de sistematizare a oraşului, care controlează şi dirijează întreaga activitate edilitară. În 1844 se intensifică lucrările de pavare a oraşului începute în anul 1805. Apar şi primele întreprinderi industriale: Moara cu aburi, Fabrica de cărămidă, Fabrica Neuschloss de prelucrare a lemnului, Fabrica de cherestea, Fabrica Princz, Fabrica Unio. Fiind la intersecția drumurilor comerciale, Satu Mare devine un important nod feroviar. În 1871 se construiește linia ferată Satu Mare - Carei, în 1872 linia Satu Mare - Sighetu Marmaţiei, în 1894 linia Satu Mare - Baia Mare, iar după 1900 liniile ferate care legau oraşul Satu Mare de diverse localități ale judeţului: Ardud (1900), Bixad (1906).



16161616

La finele primului război mondial, ca urmare a condițiilor create de înfăptuirea Unirii de la 1 decembrie 1918, oraşul Satu Mare, ca de altfel toate oraşele transilvănene, cunoaște o dezvoltare evidentă în toate domeniile vieții economice şi social - culturale. Marile întreprinderi din oraş, Fabrica de vagoane Unio, Fabrica Princz, Întreprinderea textila Ardeleana, Rafinăria de petrol Freund, Fabrica de cărămizi, Fabrica de mobilă prospera în această perioadă, iar municipalitatea realizează importante investiții în căi de comunicație, scoli, spitale, construcții publice, uzine comunale. Sistemul bancar şi comerțul se dezvoltă în paralel, astfel ca în 1929 se înființează Camera de Comerț şi Industrie şi Bursa de mărfuri, care au ca membri 25 de societăți comerciale anonime şi 75 de firme industriale şi de producție, iar în anul 1930 existau deja 33 de bănci. Ascensiunea fascismului în Europa şi izbucnirea celui de-al doilea război mondial au produs dramatice modificări ale climatului social - politic şi economic al oraşului. Vara anului 1940 avea să devină una din cele mai tragice pagini din istoria poporului român: nord - vestul Transilvaniei este răpit prin odiosul Diktat de la Viena, Stalin anexează în urma Pactului Ribbentrop-Molotov nordul Bucovinei, Basarabia şi ținutul Herta, iar Bulgaria obține Cadrilaterul. Din toate aceste teritorii, în urma războiului a fost recuperată doar Transilvania, eliberată de Armata Română în toamna anului 1944. După Conferința de la Yalta din 1945, în România - ca şi în alte țări ale Europei Centrale abandonate sferei de influentă sovietice de către Puterile Aliate - a fost instaurat comunismul. Dictatura a durat aproape o jumătate de secol, lăsând urme adânci în conștiința şi destinele oamenilor, iar tara a cunoscut o dezvoltare autarhica, cu rezultate ce nu justifica nici pe departe costurile. A doua jumătate a secolului al XX-lea a însemnat triplarea teritoriului şi a populaţiei urbane. Cea mai spectaculoasă dezvoltare o cunoaşte partea oraşului situată pe malul stâng al râului Someş. S-a format, respectiv s-a extins platforma industrială de sud şi s-au construit succesiv, începând cu anii 1960, cartierele de locuit Micro 14, 15, 16, 17, Soarelui, Carpaţi etc. Pentru legarea acestor zone de nucleul vechi al oraşului s-a realizat cel de al doilea pod (podul Golescu). Paralel cu crearea cartierelor cu o densitate excesivă, s-au format lângă Someş zone de grădini şi livezi cu case mici de tip weekend. Dincolo de zona de agrement şi ştrandul oraşului, în zona Bercu Roşu (dar şi în alte zone de lângă Someş), s-a format un cartier care păstrează, la doi paşi de aglomeraţia urbană, caracterul rural. La începutul anilor 1980 s-a propus modernizarea şi sistematizarea părţii istorice a oraşului, prin demolarea majorităţii clădirilor şi desfiinţarea tramei stradale tradiţionale. Prin acest proiect s-a realizat ansamblul din P-ţa 25 octombrie (Centrul Nou). Prăbușirea dictaturii a survenit de-abia în decembrie 1989, în urma unei revoluții anticomuniste care a adus în stradă o mare parte a populației marilor oraşe şi care a făcut peste 1200 de victime. Victoria greu obținuta însă a permis reinstaurarea sistemului politic pluralist consacrat prin Constituția din 1991, reconstrucția instituțiilor democratice şi implementarea principiilor economiei de piață.

2.2.3.2.2.3.2.2.3.2.2.3. Relief, climă, reţea hidrografică, caracteristici geotehniceRelief, climă, reţea hidrografică, caracteristici geotehniceRelief, climă, reţea hidrografică, caracteristici geotehniceRelief, climă, reţea hidrografică, caracteristici geotehnice

2.2.3.1.2.2.3.1.2.2.3.1.2.2.3.1. ReliefReliefReliefRelief

În ceea ce privește cadrul natural, municipiul Satu Mare se afla așezat în Câmpia Someşului Inferior, poziționat de-o parte şi alta a râului, în zona de deversare Crasna-Someş, într-un loc roditor care oferă condiții prielnice pentru viața oamenilor.



17171717

Aceasta Câmpie a Someşului ocupă 2/3 din suprafața judeţului, mai ales partea central-vestica a judeţului, unde se afla poziționat şi municipiul Satu Mare. Este o subunitate a Câmpiei de Vest, care la rândul ei este partea estica a Depresiunii intramontane Panonice, schițată cam în același timp cu Depresiunea Transilvaniei. Câmpia Someşului Inferior se extinde de o parte şi de alta a Someşului, ocupând toată câmpia din dreapta sa, întinzându-se până la poalele munților vulcanici ai Oașului şi ale dealurilor piemontane ale Culmilor Codrului şi până la granița de vest. Are aspectul unui imens șes de revărsare, format pe un mare con de dejecție cuaternar, cuprinzând coltul nord-estic a mării Panonice. Municipiul Satu Mare este așezat de fapt în lunca Someşului care este mai îngusta în zona intravilanului şi mai întinsa în amonte şi aval de acesta. Formarea reliefului actual al zonei oraşului se datează la sfârșitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160-180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale, zarzavaturi, pomi fructiferi). Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu microdepresiuni, albii părăsite, etc.). Având la bază un material aluvionar cu o stratificaţie haotică câmpia Someşului prezintă un relief monoton, caracteristic regiunilor de acumulare. Forma de relief pe întreg teritoriul administrativ al oraşului este de câmpie – Câmpia Someşului, înclinată uşor de la sud-est la nord-vest - având o altitudine între 124 m la Grădina Romei, 128 m pe Dâmbul Bixadului şi 130 m la Aeroportul vechi. Această câmpie se caracterizează prin slaba înclinare a straturilor (0,3-0,4 %), de unde şi o capacitate redusă în organizarea scurgerii superficiale de apă, mai ales primăvara, precum şi procesele de înmlăştinare, atenuate de lucrări hidrotehnice, îndeosebi prin îndiguirea Someşului. Slaba înclinare de la sud-est la nord-vest a determinat caracterul divagant al râurilor, de care trebuie să se ţină seama la efectuarea lucrărilor hidrotehnice, inclusiv a canalizării. Denivelările de teren sunt foarte reduse (max. 5-6 m), iar albiile actuale sunt abia schiţate (0,5 – 2 m) necesitând îndiguiri pentru a preveni revărsările. În ultimul secol s-a produs o antropizare a peisajului datorată activităţii economice. Puţine locuri mai amintesc de înfăţişarea de odinioară a peisajului, locuri care ar trebui conservate şi protejate. Ca urmare a vastelor lucrări de hidroamelioraţii au dispărut considerabile terenuri înmlăştinate cu vegetaţia lor caracteristică, s-a redus excesul de umiditate din sol şi s-au limitat suprafeţele inundabile. În general, municipiul Satu Mare nu este delimitat de forme de relief conturate. Predomină formele de relief minore, aproape uniformizate prin extinderea zonei construite.



18181818

Figura 1.8 Relieful României

2.2.3.2.2.2.3.2.2.2.3.2.2.2.3.2. ClimaClimaClimaClima

Zona municipiului Satu Mare se încadrează în sectorul cu climă continental moderată ce are ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare şi precipitaţii atmosferice bogate. Perioadele de iarnă, datorită aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (Oradea sau Timişoara). Regimul termic din municipiul Satu Mare este prezentat în tabelul următor.

Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.2222 Regimul termic în muRegimul termic în muRegimul termic în muRegimul termic în municipiul Satu Marenicipiul Satu Marenicipiul Satu Marenicipiul Satu Mare

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII t°C -3,3 -2,2 4,5 10,6 15,7 18,6 20,3 19,4 15,6 10,4 5,7 -0,7

Media anuală a temperaturii este de 9,6 °C, având la bază următoarele valori termice:

• primăvara 10,2°C; • vara 19,6°C; • toamnă 10,8°C; • iarna -1,7°C.

Alimentată în permanenţă de către masele de aer oceanic încărcate cu vapori de apă, umiditatea atmosferică este destul de ridicată tot timpul anului (vara 64 %, iarna 83 %, iar media anuală de 71 %), asigurând în general o activitate vegetativă normală pentru toate plantele cultivate şi spontane.



19191919

Nebulozitatea relativ redusă (5,5) condiţionează un număr însemnat de zile însorite (70-75), însumând circa 2000 ore pe an. Cantitatea anuală a precipitaţiilor variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate cade la sfârşitul primăverii şi vara. Precipitaţiile pot oscila între 400 mm în anii secetoşi şi peste 1000 mm în cei cu precipiţii abundente. Cantitatea anuală maximă de precipitaţii înregistrate a fost de 1045 mm, iar cea minimă de 378,2 mm. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara. Circulaţia maselor de aer dinspre vest şi nord constituie o caracteristică pentru această zonă. Circulaţia aerului din vest are o frecvenţă de circa 20 %, iar a celei din nord de 11 %. Vitezele medii anuale se menţin la valori între 3 şi 3,8 m/s. Dată fiind altitudinea mică, presiunea atmosferică înregistrează valori ridicate, în jur de 1000 mbar, cu mici oscilaţii de la un anotimp la altul. Observaţiile meteorologice din ultimii ani arată variaţii mari, de la an la an, în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii şi frecvenţa şi intensitatea vânturilor. În conformitate cu prevederile SR 1907/1-1997 „Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul”, municipiul Satu Mare este amplasat în zona climatic� III (temperatura exterioar� de calcul te = - 18 oC) şi în zona eolian� IV (viteza vântului de calcul în localitate = 4 m/s).

Figura 1.9 Harta climatică a României



20202020

Figura 1.10 Harta eoliană a României

Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.3333 Viteza vântului de calcul în funcţie de zona eoliană [conform cu SR 1907/1Viteza vântului de calcul în funcţie de zona eoliană [conform cu SR 1907/1Viteza vântului de calcul în funcţie de zona eoliană [conform cu SR 1907/1Viteza vântului de calcul în funcţie de zona eoliană [conform cu SR 1907/1----99997777 ,,Instalaţii de încălzire. ,,Instalaţii de încălzire. ,,Instalaţii de încălzire. ,,Instalaţii de încălzire.

Necesarul de căldură de calcul”Necesarul de căldură de calcul”Necesarul de căldură de calcul”Necesarul de căldură de calcul”

Zona eolianăZona eolianăZona eolianăZona eoliană v, în localităţiv, în localităţiv, în localităţiv, în localităţi v, în afara localităţiiv, în afara localităţiiv, în afara localităţiiv, în afara localităţii m/s m/s I 8,0 10,0 II 5,0 7,0 III 4,5 6,0 IV 4,0 4,0

2.2.3.3.2.2.3.3.2.2.3.3.2.2.3.3. Reţeaua hidrograficăReţeaua hidrograficăReţeaua hidrograficăReţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, în vest la limita teritoriului administrativ (spre Vetiş) pârâul Balcaia, iar la sud pârâul Homorod. Râul Someş traversează judeţul şi municipiul Satu Mare de la est la vest şi îşi colectează apele de pe o suprafaţă de peste 14.500 km2 din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Acest fapt determină o mare variabilitate a nivelelor, mai ales prin suprapunerea undelor de viitură ale diferiţilor afluenţi ai săi. Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului, etc. Datorită pantelor cu înclinaţie redusă ale reliefului din zona oraşului, Someşul a creat numeroase braţe şi meandre, (înainte de anul 1777, în perimetrul oraşului existau 25 de meandre în aval şi 14 în amonte.



21212121

După lucrările de regularizare efectuate în anul 1777, în zona oraşului Satu Mare numărul de meandre s-a redus la 5 în amonte şi 9 în aval, lungimea cursului Someşului în hotarul oraşului având 36,5 km lungime. În secolele XVI-XVII, Someşul înconjura prin braţele sale cetatea şi oraşul Satu Mare, despărţindu-le, în partea nordică, de oraşul medieval Mintiu. Datorită acţiunilor de sistematizare, care au decurs până la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a reuşit a se configura albia de astăzi a Someşului, construindu-se diguri lungi de 17,3 km pe malul drept şi de 11 km pe malul stâng. În 1970 digurile au fost înălţate cu 2-3 m, ferind de furia apelor 52000 ha în hotarele oraşului şi introducând în circuitul agricol aproape 800 ha din zona inundabilă. Panta relativ redusă (0,2-0,5 la mie) favorizează un curs liniştit (0,4-0,9 m/s). Debitul mediu anual este de 119 m3/s asigură scurgerea într-un an a circa 3750 milioane de m3 de apă, dar debitele sunt foarte fluctuante, de la mai puţin de 5 m3/s la peste 3342 m3/s (în mai 1970 cu ocazia inundaţiilor) corespunzător unei variaţii de nivel de 816 cm. Din această cauză digurile de apărare au o înălţime de 6 m peste cota terenului oraşului. Scurgerea solidă atinge o valoare de 135,64 kg/s. Temperatura medie a apei este de obicei cu 3-4 °C mai ridicată decât a aerului, astfel în timpul iernii nu coboară sub 0 °C. Fenomenele de îngheţ ce apar pe Someş la Satu Mare pot forma un pod de gheaţă cu durata maximă de 28 zile. Datorită varietăţii formaţiunilor geologice pe care le străbat, apele Someşului au un caracter chimic complex, având un grad de mineralizare relativ ridicat (514 mg/l), tipul hidrochimic fiind carbonatat cu mineralizare mijlocie, imprimându-i o duritate de 9,8 grade germane.

2.2.3.4.2.2.3.4.2.2.3.4.2.2.3.4. GeologieGeologieGeologieGeologie

Sub aspect geologic, teritoriul municipiului se încadrează în marea unitate structurală a Depresiunii Panonice (compartimentul estic - Câmpia Tisei, mai exact nordul acesteia – Câmpia Someşului). La sfârşitul terţiarului (levantin), fundamentul Depresiunii Panonice se fragmentează, iar blocurile rezultate se scufundă inegal, blocul someşan scufundându-se mai mult, devenind bazinul unui lac izolat de lacul panonic central. Formarea reliefului actual al zonei oraşului este legată de colmatarea acelui lac, la sfârşitul pleistocenului (de la sfârşitul terţiarului), dând naştere unei regiuni de câmpie joasă, străbătută de o reţea hidrografică foarte instabilă, care gravitează spre şanţul tectonic al Ierului. Aici are loc o scufundare lentă şi continuă, însoţită de o sedimentare foarte activă, iniţial marină şi fluvio-marină, continuată până în zilele noastre de o sedimentare fluviatilă şi eoliană. S-au format, în consecinţă, depozite de formaţiuni noi, îndeosebi cele pleistocene şi halocene, care sunt reprezentate structural printr-o alternanță de pietrişuri, argile, nisipuri argiloase, argile nisipoase, loessuri şi mâluri. Cele mai caracteristice şi importante, în această zonă, sunt formaţiunile cuaternare, mai ales prin rolul lor pedogenetic de a da o gamă variată de soluri, iar prin condiţiile hidrogeologice create au asigurat surse de apă potabilă de bună calitate. Din punct de vedere pedogeografic câmpia Someşului se încadrează în regiunea de câmpii aflată sub influenţa unui climat temperat de nuanţă subatlantică, în condiţii de drenaj superficial mai slab şi de nivel hidrostatic mai aproape de suprafaţă, ceea ce favorizează extinderea solurilor argiloaluviale şi a celor hidromorfe.



22222222

2.2.4.2.2.4.2.2.4.2.2.4. Condiţiile de mediuCondiţiile de mediuCondiţiile de mediuCondiţiile de mediu

2.2.4.1.2.2.4.1.2.2.4.1.2.2.4.1. Starea factorilor de mediuStarea factorilor de mediuStarea factorilor de mediuStarea factorilor de mediu

Problemele de mediu în oraşe sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera altele noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional sau regional. Problemele calităţii necorespunzătoare a mediului sunt deseori legate de aspectele socio-economice. Este recunoscut pe scară largă că majoritatea autorităţilor publice locale de succes utilizează abordarea integrată pentru a administra mediul urban, prin adoptarea de strategii pe termen lung şi de planuri de acţiune, în care sunt analizate în detaliu legăturile între diferite politici şi responsabilităţi, inclusiv legăturile între diferite niveluri administrative. Obligaţiile impuse la nivel local, regional, naţional sau european (de ex. Utilizarea terenului, zgomot ambiental, calitatea aerului, etc.) pot fi implementate mai eficient la nivel local atunci când sunt integrate într-un cadru local de management strategic. Pentru caracterizarea stării actuale a calităţii factorilor de mediu în municipiul Satu Mare s-au utilizat datele furnizate de serviciul de monitorizare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare. Sistemul de supravegherea a calităţii mediului implică o reţea de monitorizare a tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol, vegetaţie). Această reţea a fost aleasă în aşa fel încât să urmărească efectul cumulat al industriei, traficului, a rampei de depozitare a deşeurilor, a încălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale. De asemenea calitatea factorului de mediu ape este urmărită prin serviciul de monitoring al S.G.A. Satu Mare, care recoltează probe din apele de suprafaţă, apele subterane (foraje de observaţie şi fântâni) şi efluenţii de la diferite surse de poluare.

2.2.4.1.1. Factorul de mediu ape

Factorul de mediu ape este compus din:

• apele de suprafaţă (râu, pârâuri, canale, lacuri artificiale); • apele subterane (putem aminti: apele freatice utilizate pentru irigaţii, apele subterane de medie

adâncime pentru alimentarea cu apă potabilă, apele subterane de mare adâncime - termale).

Apele de suprafaţăApele de suprafaţăApele de suprafaţăApele de suprafaţă

Suprafaţa luciilor de apă este de 62,10 ha, reprezentând 1,49 % din totalul intravilanului, din care 51,60 ha în Satu Mare, 3,0 ha în Sătmărel şi 7,5 ha în trupuri izolate. Principalele suprafeţe acoperite cu apă sunt:

• râul Someş, cu o lungime de 7 km în traversarea municipiului; • canalul Homorod, care traversează localitatea Sătmărel pe circa 2,5 km lungime; • lacuri artificiale, toate în foste cariere de argilă (Pescăruş, Solidarităţii „Cubic”, Noroieni); • canale de desecare.



23232323

Calitatea apelor râului Someş este afectată de: • deversarea apelor uzate rezultate de la staţia de epurare a municipiului Satu Mare; • activităţile din amonte de municipiul Satu Mare, atât din marile unităţi industriale din Cluj

Napoca, Dej, Jibou, Baia Mare, etc. (fie prin deversări directe, fie prin intermediul afluenţilor); • deversările din localităţile riverane lipsite de canalizare şi staţii de epurare; • infiltraţiile în sol datorate unor activităţi agrozootehnice desfăşurate pe malurile Someşului.

Apele subApele subApele subApele subteraneteraneteraneterane Acviferul freatic se găseşte la adâncimi de la 1m până la 10 m în funcţie de zonă şi în funcţie de cantitatea de precipitaţii. Caracterizarea calităţii apelor freatice are la bază analizarea indicatorilor generali care se referă la regimul natural al chimismului apelor subterane precum şi a indicatorilor specifici datoraţi unor eventuale surse de poluare. Detaliind indicatorii fizico-chimici, aceştia pot fi grupaţi conform Legii nr. 458/2002, modificată şi completată în 2004, în următoarele categorii:

• parametrii indicatori: pH, oxidabilitate, conductivitatea electrică, NH4, Dtot, Cl, Fe, Mn, Na, SO4, Zn;

• parametrii chimici: NO2, NO3, CN, Cd, Crtot, Cu, Ni, Pb; • parametrii microbiologici: Bacili coli totali şi streptococi fecali.

Calitatea apelor subterane este monitorizată de Laboratorul S.G.A. Satu Mare, respectând un program de prelevare a probelor din forajele de observare de pe întreg teritoriul judeţului Satu Mare. Calitatea apei potabile cu care este aprovizionat municipiul Satu Mare (apă subterană de medie adâncime) este urmărită prin investigaţiile efectuate de Autoritatea de Sănătate Publică. În urma investigaţiilor efectuate în anul 2007, s-a constatat corespondenţa calităţii apei potabile captate cu standardul de potabilitate cu excepţia unor depăşiri faţă de limitele admise la indicatorii fier şi mangan (acestea sunt eliminate în staţiile de tratare a apei potabile înainte de distribuţie). Nu au fost semnalate cazuri de contaminare microbiologică. Concluzii asupra calităţii factorului Concluzii asupra calităţii factorului Concluzii asupra calităţii factorului Concluzii asupra calităţii factorului de mediu apede mediu apede mediu apede mediu ape Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă de pe teritoriul municipiului Satu Mare efectuată de S.G.A. - Satu Mare arată că râul Someş are o tendinţă de îmbunătăţire în ultimii ani, la care contribuie probabil restrângerea activităţilor economice din amonte sau introducerea unor tehnologii ,,curate” cu un grad ridicat de reutilizare a apei, dar şi retehnologizarea sistemului de colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare din municipiu. Apele freatice din zona Satu Mare prezintă depăşiri ale valorilor limită în special la indicatorul oxigen dizolvat, dar în unele cazuri şi la pH şi conţinutul de metale grele. Cele mai afectate sunt apele freatice din zona depozitului de deşeuri al municipiului din cauza infiltraţiilor şi exfiltraţiilor de apă prin stratul de deşeuri depozitate şi a transformărilor chimice şi biochimice ale acestuia. Apele subterane de medie adâncime, captate pentru aprovizionarea cu apă potabilă a municipiului corespund calitativ normativelor în vigoare.



24242424

2.2.4.1.2. Calitatea solului

Reţeaua de monitorizare a solului şi a vegetaţieiReţeaua de monitorizare a solului şi a vegetaţieiReţeaua de monitorizare a solului şi a vegetaţieiReţeaua de monitorizare a solului şi a vegetaţiei

Reţeaua de monitorizare a solului şi a vegetaţiei relevă faptul că solurile sunt zonale dintre care cele mai răspândite sunt solurile brune argiloaluviale şi andosolurile cu varietăţile de soluri brune acide, luvisoluri albice, pseudogleice şi pseudogleizate, cernoziomurile levigate, iar dintre cele intrazonale, solurile hidromorfe de lăcovişte, gleice şi pseudogleice. În sistemul actual de monitorizare sunt implicaţi doar indicatori fizico-chimici ca metale grele, poluanţii organici şi anorganici infiltraţi în sol prin ape de suprafaţă şi pluviale. Prin determinarea concentrațiilor acestora se obţine o caracterizare a solurilor, dar care necesită completare prin determinarea indicatorilor microbiologici şi anume a prezenţei bacteriene şi a activităţii microbiene desfăşurate de acestea. Aceste valori sunt utilizabile complementar indicatorilor fizico-chimici, inclusiv conţinutul de metale grele, pentru determinarea efectului sinergic al poluanţilor în sol. Analiza probelor de sol arată că la un pH aproape de neutralitate la cernoziom apare valoarea maximă pentru numărul total de bacterii şi conţinutul de humus. Dintre solurile brune, pe cel luvic se observă o activitate respiratorie, dehidrogenazică, catalazică şi fosfatazică crescută datorită aprovizionării mai bune cu substanţe nutritive. Activitatea microbiologică cea mai slabă o prezintă solonețurile şi terenurile forestiere datorită atât conţinutului scăzut de elemente nutritive cât şi pH-ului cu tendinţă acidă. Coeficienţii de corelare obţinuţi indică o legătură clară între similitudinea modului de variaţie a indicatorilor microbiologici şi fizico-chimici. Prin analiza rezultatelor obţinute în diferite tipuri de sol se poate constata că activitatea florei pedobionte prezintă un echilibru, neconstatându-se mari variaţii între tipurile de sol. În consecinţă, modificarea bruscă a acestui echilibru stabil poate fi cauzată de acţiunea unor agenţi poluanţi. În afară de analiza probelor de sol zonale, monitorizarea calităţii solului include determinări pe probe de sol prelevate din zone cu trafic intens. Concluzii asupra calităţii factorului de mediu solConcluzii asupra calităţii factorului de mediu solConcluzii asupra calităţii factorului de mediu solConcluzii asupra calităţii factorului de mediu sol În conformitate cu rezultatele monitoringului efectuat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie solurile destinate agriculturii de pe teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare se încadrează în clasa de mijloc de fertilitate. Rezultarea analizelor probelor de sol prelevate prin sistemul de monitorizare a calităţii solului realizat de APM Satu Mare, se constată următoarele:

• calitatea solului din municipiu este puternic afectată de circulaţia rutieră, care determină creşterea conţinutului de metale grele şi scăderea activităţii microbiologice;

• calitatea solului din parcurile şi scuarurile municipiului este afectată de traficul rutier intens din jurul acestora prin creşterea conţinutului de metale grele şi activitate biologică redusă;

• solul din zona depozitului de deşeuri este puternic degradat printr-un conţinut crescut de substanţe organice datorat în principal fenomenelor de fermentaţie ce au loc în stratul de deșeuri depozitat, precum şi prin conţinutul crescut de azot, fosfor şi potasiu;

- activităţile economice din municipiu afectează calitatea solurilor din spaţiile ocupate mai ales prin scurgeri accidentale de produse petroliere.

2.2.4.1.3. Factorul de mediu aer



25252525

Calitatea aerului ambientalCalitatea aerului ambientalCalitatea aerului ambientalCalitatea aerului ambiental

Controlul calităţii aerului este conceptul ce definește procesul de observare şi măsurare cantitativă, calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer. Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării şi de prevenire a accentuării acesteia. Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului este astfel aleasă încât să urmărească efectul cumulat al industriei, traficului, a încălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale. Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului funcţionează din anul 1991, când au existat doar două puncte de supraveghere a calităţii aerului. Amplasarea punctelor de prelevare a fost astfel aleasă astfel încât să asigure monitorizarea principalelor surse de poluare şi anume:

a. poluarea de fond orășenească - 1 punct de prelevare (zona centrală); b. efectul poluant al traficului - 1 punct de prelevare amplasată în una din cele mai aglomerate

intersecţii ale municipiului Satu Mare (Burdea - zona Sud); c. influenţa rampei de depozitare a deșeurilor urbane - 1 punct de prelevare amplasat în apropierea

frontului de lucru de descărcare a deșeurilor (zona Est); d. influenţa platformei industriale - zona sud vest, str. Magnoliei şi zonă cu trafic rutier intens; e. influenţa platformei industriale - zona nord-est, str. Fabricii.

Concluzii cu privire la caConcluzii cu privire la caConcluzii cu privire la caConcluzii cu privire la calitatea factorului de mediu aerlitatea factorului de mediu aerlitatea factorului de mediu aerlitatea factorului de mediu aer Cu toate depăşirile constatate în unele cazuri, valorile medii anuale la fiecare poluant urmărit se situează sub valorile limită admise. Cu toate acestea, în special în cazul platformelor industriale din zonele de locuit apar probleme de degradare a calităţii aerului, ca:

• evacuare de gaze de ardere şi pulberi de pe platforma SATURN S.A. – SARMEX S.A. care se suprapune peste poluarea intensă generată de traficul rutier în intersecţia ,,Burdea” şi Drumul Careiului;

• disconfortul olfactiv generat de activităţile desfăşurate la S.C. PICOMA S.A. - prelucrarea pieilor, situat pe strada Lăcrimioarei şi înconjurat de gospodării particulare, zona influenţată fiind str. Lăcrimioarei, str. Şt. O. Iosif, str. Toamnei.

2.2.4.1.4. Calitatea apei

În secțiunea amonte Satu Mare, cursul a înregistrat clasa a IV-a de calitate datorita încadrării date de grupa „Metale”, la grupele „Regimul oxigenului” şi „Regimul nutrientilor” s-a înregistrat clasa a III-a de calitate datorita depășirilor la indicatorii: CCOMn, CCOCr, respectiv amoniu. Râul Someş în aceasta secțiune se încadrează în zona ß saproba, C% după fitoplacton, înregistrând valoarea medie de 72,8 %, Sidex medie = 2,15. În secțiunea Dara, râul a înregistrat tot clasa a IV-a de calitate datorita încadrării date de grupa „Metale”. Starea igienico-sanitara este înrăutățită faţă de secțiunea din amonte.



26262626

2.2.4.1.5. Calitatea solului şi a vegetației

Factorii antropici cu efecte negative asupra solului şi a vegetației sunt reprezentați de depozitarea deșeurilor în rampe neamenajate corespunzător, poluare datorita activităților unor unități industriale, poluare cu metale grele provenite din traficul rutier.

2.2.4.1.6. Nivelul zgomotului urban

Poluarea fonicăPoluarea fonicăPoluarea fonicăPoluarea fonică

Un alt factor de poluare, caracteristic aglomerărilor urbane este poluarea fonică. Reţeaua de monitorizare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului cuprinde în municipiul Satu Mare 272 de puncte de măsurare, acestea fiind amplasate în zona podurilor, a nodului feroviar, a drumurilor cu circulaţie intensă şi a parcurilor. Intensitatea zgomotului variază în funcţie de perioada zilei, atingând apogeul la orele de vârf în circulaţie. Problemele de depăşiri frecvente a limitei maxime admise de 60 - 70 dB(A) este în zona podurilor, unde poate atinge chiar 80 - 90 dB(A). De asemenea, pe drumurile intens circulate, în special în intersecţii, se obţin valori crescute de 80 dB(A), provocând şi efecte de trepidaţii a locuinţelor din zonă. Parcurile reprezintă un punct de recreere, perdeaua de vegetaţie oferind o protecţie relativă împotriva poluării fonice. Cele mai afectate zone de poluarea fonică generată de traficul rutier din municipiul Satu Mare sunt perimetrele următoarelor artere şi noduri de circulaţie:

• intersecţiile de la ambele capete ale celor două poduri de trecere peste râul Someş; • str. A. Vlaicu, B-dul Unirii, str. Ady Endre, str. Şt. cel Mare, B-dul I. C. Brătianu, • Calea Traian; • str. Corvinilor, B-dul H. Coandă, Drumul Botizului; • str. Al. Ion Cuza, B-dul Vasile Lucaciu; • str. Iuliu Maniu, str. Martirilor Deportaţi, str. Nicolae Golescu, B-dul Transilvania; • B-dul Octavian Goga, B-dul Lucian Blaga, B-dul Independenţei; • B-dul Cloşca, str. Magnoliei, str. Prahovei; • Drumul Careiului.

Pe lângă poluarea fonică generată de trafic, în preajma unităţilor industriale (mai ales a celor dezvoltate în zonele rezidenţiale care de multe ori nu respectă distanţele de protecţie prevăzute de Ordinul MS nr. 536/1997) se constată crearea disconfortului pentru locuitorii din zonă generată de funcţionarea utilajelor (prese, ciocane, ventilatoare, instalaţii de exhaustare, compresoare, pompe, etc.). De asemenea, se creează stare de disconfort cauzat de zgomotul generat în preajma restaurantelor, spaţiilor comerciale, discotecilor, localurilor (mai ales a celor care funcţionează până târziu). Zgomotul produs de traficul rutier, activități industriale, alimentație publica, discoteci, baruri reprezintă o sursa de disconfort care afectează mediul înconjurător şi sănătatea umană. Traficul rutier generează valori ridicate de zgomot, mai ales în mediul urban, unde la orele de vârf depășește 90 dB în intersecțiile şi zonele cu trafic rutier intens. De asemenea, zgomotul este ridicat şi în zona străzilor din vecinătatea piețelor agro-alimentare.



27272727

2.2.4.2.2.2.4.2.2.2.4.2.2.2.4.2. Starea cadrului natural şi construit peisajulStarea cadrului natural şi construit peisajulStarea cadrului natural şi construit peisajulStarea cadrului natural şi construit peisajul

PeisajulPeisajulPeisajulPeisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani. Peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni, în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite. Din punctul de vedere al peisagisticii urbane, municipiul Satu Mare oferă o mare diversitate legată atât de cadrul natural, cât şi de dezvoltarea istorică a oraşului. Principalele componente ale peisajului urban sunt:

• Culoarul râului Someş; • Spaţiile verzi din cadrul oraşului; • Zonele de agrement publice şi private; • Monumentele istorice şi de arhitectură; • Ariile protejate şi monumente ale naturii; • Ansamblele rezidenţiale; • Platformele industriale; • Căile de circulaţie rutieră şi feroviară.

2.2.4.3.2.2.4.3.2.2.4.3.2.2.4.3. Zone protejate construite protejateZone protejate construite protejateZone protejate construite protejateZone protejate construite protejate

Studiu istoric elaborat de Muzeul Judeţean Satu Mare aduce în discuție următoarele situri arheologice:

1. Centrul istoric Satu Mare, Mintiu, cetatea Satu Mare; 2. Balta Blondă; 3. Pădurea Noroieni; 4. Str. Botizului; 5. Lunca Borsec; 6. Lângă drumul naţional spre Dorolţ 1; 7. Lângă drumul naţional spre Dorolţ 2; 8. Curtuiuş, malul pârâului Homorod; 9. Fermele 2.4. ,,Cuptoare’’; 10. ,,Gelenyes” sat medieval dispărut; 11. Goronzelul de Sus; 12. ,,Râtul militar”; 13. ,,Zona Aeroport”; 14. Drumul Dorolţului.

2.2.4.4.2.2.4.4.2.2.4.4.2.2.4.4. Arii naturale protejateArii naturale protejateArii naturale protejateArii naturale protejate

Ariile naturale protejateAriile naturale protejateAriile naturale protejateAriile naturale protejate reprezintă teritorii în care se află elemente sau ansambluri din mediul natural cu valori unice şi reprezentative ce necesită protecţie şi conservare prin reglementări specifice de menţinere a calităţii, echilibru între intervenţie şi conservare şi de relaţii armonioase cu vecinătăţile. Pe teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare se găsesc trei tipuri de arii naturale protejate şi anume:



28282828

• parcuri naturale; • monumente ale naturii; • arii de protecţie specială avifaunistică.

Parcurile naturaleParcurile naturaleParcurile naturaleParcurile naturale sunt arii naturale protejate pentru a asigura protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura în timp a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică sau culturală cu o mare diversitate biologică. Prin HCJ nr. 4/1995 au fost declarate monumente ale naturii pe teritoriul administrativ al municipiului:

• Salcâmul japonez (Sophora japonica L.f. pendula Zbl.) - pe malul drept al Someşului (Bd. Transilvania, în apropierea Palatului administrativ);

• Narcisa albă (Narcissus stellaris) care trăieşte în Pădurea Mare; • Fluturele Deuterogonia pudorina care trăieşte în Pădurea Noroieni; • Fluturele Everes alcetas care trăieşte în Pădurea Mare; • Fluturele Chamaesphecia hungarica care trăieşte în Pădurea Mare.

Ariile de protecţie specială avifaunisticăAriile de protecţie specială avifaunisticăAriile de protecţie specială avifaunisticăAriile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menţine şi acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor menţionate. Ariile speciale de protecţie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000. Natura 2000 este o reţea ecologică de arii protejate formată din arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) constituite conform Directivei 92/43/CEE privind Conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice (Directiva Habitate) şi din arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei 79/409/CEE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări). Este instrumentul principal al UE pentru conservarea biodiversităţii din Europa şi de asigurare a resurselor financiare necesare realizării acestui deziderat. Habitatele şi speciile prioritare sunt tipuri de habitate naturale şi specii aflate în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate deosebită, datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Prin H.G.R. nr. 1284/2007 a fost declarată protecţie specială avifaunistică (SPA) „Lunca inferioară a Turului” (ROSPA0068) din care face parte Pădurea Noroieni situată pe teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare. Pădurea este situată la o distanţă de circa 7 km de municipiul Satu Mare, componenţa ei fiind de: 71 % stejar, 8 % anin negru, 8 % carpen, 5 % plop euroamerican, 4 % frasin, 2 % jugastru, 1 % paltin, 1 % ulm de câmp. Pe suprafețe reduse se află: plop negru, plop tremurător, stejar roşu, salcâm, arţar, tei, pin, etc. Fauna acestei zone este bogată, reprezentată prin mamifere mari: cerb, cerb lopătar, căprioară, mistreţ; specii de pasări pentru vânat: fazani. Exista specii rare de fluturi: Endromis versicolora, Plusia chrysitis, Catephia alchymista. Se află în administraţia Consiliului Municipal Satu Mare.



29292929

2.2.5.2.2.5.2.2.5.2.2.5. Descrierea resurselor naturale disponibileDescrierea resurselor naturale disponibileDescrierea resurselor naturale disponibileDescrierea resurselor naturale disponibile

2.2.5.1.2.2.5.1.2.2.5.1.2.2.5.1. Resursele de apa potabilaResursele de apa potabilaResursele de apa potabilaResursele de apa potabila

Alimentarea cu apa potabila a municipiului Satu Mare este asigurata de pânza freatica cantonata în conul aluvionar al râului Someş prin intermediul captărilor existente.

2.2.5.2.2.2.5.2.2.2.5.2.2.2.5.2. Resursele de solResursele de solResursele de solResursele de sol

Municipiul Satu Mare are un teritoriu administrativ cu o suprafaţă de 15.024 ha, din care suprafaţă intravilanului este de 3.132,15 ha, cu 159 ha reprezentând zona verde, iar suprafața agricola - 9.114 ha (arabil - 6.112 ha, plantații pepiniere viticole şi vii - 35 ha, pășuni - 1,706 ha). Structura stratigrafica a subsolului se caracterizează prin alternanta straturilor sedimentare de argila, nisipuri şi pietrișuri. În profilul vertical la suprafaţă exista unele structuri de origine fluvio-lacustra, care se prezintă sub forma unei succesiuni de nisipuri şi pietrișuri. Subsolul din zona administrativa a municipiului conține importante izvoare de ape minerale termaleizvoare de ape minerale termaleizvoare de ape minerale termaleizvoare de ape minerale termale.

2.2.5.3.2.2.5.3.2.2.5.3.2.2.5.3. Resurse cu valoare peisagistica Resurse cu valoare peisagistica Resurse cu valoare peisagistica Resurse cu valoare peisagistica ---- biodivesitatea (biodivesitatea (biodivesitatea (biodivesitatea (vegetavegetavegetavegetațiațiațiația, fauna)³ , fauna)³ , fauna)³ , fauna)³

2.2.5.3.1. Flora / Vegetaţia

2.2.5.3.1.1. Date generale privind flora

Din punct de vedere geobotanic, teritoriul municipiului Satu Mare aparţine zonei de silvostepă a Câmpiei de Vest, dar, datorită transformărilor antropice din cursul existenţei oraşului, pădurile de odinioară s-au retras. Drept consecinţă, în prezent, pe teritoriul administrativ al municipiului au rămas doar două zone de pădure restrânse: pădurea Noroieni şi pădurea Mare. Pădurile şi pajiştile, principalele asociaţii de silvostepă ale peisajului geografic local au dispărut ca urmare a defrişărilor şi desţelenirilor pentru obţinerea de terenuri agricole şi pentru necesităţi edilitar-gospodăreşti. Nici măcar vegetaţia din lunca Someşului nu şi-a păstrat regimul natural odată cu sistematizarea râului şi lucrările de îndiguire mai ales de după anul 1970. În prezent extravilanul municipiului Satu Mare se află în plină zonă de culturi agricole care ocupă locul vegetaţiei forestiere şi a celei de luncă, iar intravilanul cuprinde doar ecosisteme antropizate (spaţii verzi, grădini de legume, lunca Someşului ,,amenajată”, etc.). Antropizarea ecosistemelor din zona oraşului are efecte negative din punct de vedere ecologic, cu o mare labilitate anuală, fiind total dependente de om. În ecosistemele antropice pot apare înmulţiri bruşte, explozive ale unor dăunători vegetali sau animali. În cazul în care acţiunea de îngrijire a acestor ecosisteme încetează, vegetaţia sălbatică recâştigă teritoriul pierdut. Terenurile arabile, care domină în proporţie de 98 % extravilanul municipiului, sunt ocupate de culturi agricole (cereale, plante tehnice, fâneţe şi pajişti cultivate). Pe aceste terenuri se întâlnesc atât buruieni specifice solurilor acide, cât şi buruieni cu o largă răspândire pe terenurile cultivate. Din prima grupă putem aminti ca specii reprezentative: Spegularia rubra, Spergula arvensis, Gnaphalium uliginosum, Gypsophilla muralis, Trifolium arvense.



30303030

Specii caracteristice din cea de a doua grupă sunt: Agropyrum repens, Agrostema githago, Amarantus retroflexus, Anthemis arvensis, Capsella burso pastoris, Centaurea cyanus, Chemopodium album, Sinapis arvensis, Raphanus raphanistrum, Vicia sp., Polyganum avixulare, P. hydropiper, Setaria sp., Echinochloa cruss-galli, Matricaria inodora, Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Rubus caesius, Erigeron canadensis şi altele. Determinările efectuate asupra rezervei seminţelor de buruieni din terenurile agricole indică o participare dominantă a familiilor: Gramineae cu 59 %, Chenopodiaceae cu 16 %, Polygonaceae cu 10 % şi Caryophylaceae cu 9 %. Pe marginea străzilor periferice şi pe terenurile virane sau în zona şantierelor şi depozitelor s-a instalat o vegetaţie ruderală, în care speciile de buruieni mai frecvente sunt Cirsium arvense, Setaria glanca, Amarantus retroflexus, Convolvulus arvensis, Cuscuta epithymum, etc. În general buruienile din culturile agricole precum şi cele ruderale se înmulţesc brusc exploziv şi favorizează extinderea unor dăunători vegetali şi animali. Sub aspectul protecţiei mediului sunt importante următoarele arii şi ecosisteme: pâlcurile de păduri ,,amenajate”, refugiile de fâneţe şi păşuni seminaturale, parcurile şi spaţiile verzi, lunca Someşului, locurile amenajate şi speciile vegetale ocrotite. În pâlcurile de păduri de pe teritoriul administrativ al oraşului predomină stejarul propriu zis, Quercus robur, în amestec cu Fraxinus excelsio, Ulmus foliacea, Acer tataricum, etc. Subarboretul este reprezentat prin Cornus sanguinea, Rhamnus frangula, Crataegus monogyna, Prunus spinoza, etc., iar la parter abundă Seilla bifolia, Brachipodium silvaticum, Dactylis glomerata, Geum urbanum. Dintre zonele cu vegetaţie forestieră cea mai importantă este Pădurea Noroieni cu o suprafaţă de 1198,5 ha, situată în nord-estul municipiului Satu Mare, la circa 7 km de oraş. Terenul acesteia este plan, practic fără înclinare, fiind traversată de două pârâuri cu debit permanent: Canalul Noroios şi Canalul Aninului. Datorită terenului plan locul este cu exces de umezeală, fiindu-i caracteristice formaţiunile de plopişuri şi aninişuri, precum şi asociaţiile de stejereto-plopişuri. Compoziţia arborilor este: 71 % stejar, 8 % anin negru, 8 % carpen, 5 % plop american, 4 % frasin, 2 % jugastru, 1 % paltin, 1 % ulm de câmp. Pe suprafeţe mai reduse se află plop negru, plop tremurător, stejar roşu, salcâm, nuc, arţar, tei, pin, etc. Arborele mature reprezintă subarborete bine dezvoltate (păducel, alun, lemn, câinesc, seminciş şi nuieliş de carpeni). Pentru a opri aceste fenomene negative se impun măsuri de reîmpădurire, de combatere a dăunătorilor şi de drenare mai bună a teritoriului. Pajiştile şi fâneţele seminaturale s-au menţinut pe teritoriul municipiului Satu Mare doar pe terenurile improprii agriculturii, cu fertilitate scăzută, afectate de umiditate sau accidentate.



31313131

Ele au fost reduse la suprafeţe neînsemnate sub influenţa puternică a păşunatului şi a măsurilor de protocultură. Sunt pjişti derivate din cele naturale, fiind caracterizate prin predominarea asociaţiilor de păiuşuri (Festuca, Agrostis, Poa, etc.) care dau furaje de calitate mijlocie. Asociaţiile mai bine încheiate şi mai răspândite sunt cele de Agrostis stolonifera, A. tenuis, A. canina, Festuca proteosis, F. rubra, Alopercurus pratensis, Poa protensis. Pentru îmbunătăţirea stării pajiştilor şi fâneţelor se impun măsuri privind: aplicarea unei pratotehnii adecvate condiţiilor locale prin ameliorarea regimului trofic (amendare), reglarea regimului de umiditate din sol (drenări), combaterea plantelor dăunătoare, regenerarea pajiştilor degradate (desţelenire, fertilizare, reînsămânţare), desfăşurarea unui păşunat raţional. Pe teritoriul municipiului, lunca Someşului este presărată de pâlcuri de arbori de esenţă slabă: sălcii, anini, plopi, etc. Aceste pâlcuri sunt rămăşiţele unor păduri întinse de luncă, care au fost tăiate. Distrugerea zăvoaielor din cursul inferior al Someşului de la Satu Mare a fost evidentă după anul 1970, când malurile râului au fost îndiguite, iar albia a fost canalizată, distrugându-se meandrele şi zăvoaiele. În prezent, în spaţiul dintre diguri s-au efectuat plantări de arbuşti adecvaţi care regenerează într-o oarecare măsură vegetaţia de luncă. Speciile de arbori din lunca Someşului sunt reprezentate prin: salcie (Salix albor), plop (Populus albo, Populus nigra), anin (Alnus glutinosa) şi velniş (Ulmus levis). Solul luncii este luminat şi este acoperit cu ierburi ca: Poa palustris, Lolium perenne, Antoxantum odoratum. Vegetaţia specifică zonelor umede s-a instalat pe anumite canale, în jurul lacurilor din intravilan, precum şi zonele de bălţi şi mlaştinile dinspre Viile Satu Mare, Sătmărel şi Micula, dar care se află în stare deteriorată datorită acţiunii factorului antropic. În jurul lacului ,,Cubic” şi parţial al lacului Pescăruş, vegetaţia tipică este afectată deoarece zona este periodic transformată în locuri de depozitare ilegală a deşeurilor. Pe teritoriul municipiului Satu Mare, mai exact pe malul drept al Someşului (Bd. Transilvania, în apropierea Palatului administrativ) este un monument al naturii şi anume un Salcâm Japonez. Salcâmul japonez (Sophora japonica L) - este un arbore de 20-25 m, cu lujeri rotunzi, verzi, glabri, cu muguri nuzi, ascunşi în cicatrice. Frunzele sunt alterne, imparipenat-compuse, cu foliole ovat-lanceolate, cu vârf ascuţit. Florile sunt grupate în panicule terminale. Fructele sunt păstăi, verzi, polisperme, ştrangulate între seminţe. Specie exotică, salcâmul japonez apare cultivată în parcuri şi mai rar în plantaţii forestiere, până în regiunile montane. Interesează în culturi din terenuri degradate şi de protecţie.

2.2.5.3.1.2. Spaţiile verzi

Suprafaţa de teren ocupată de zone verzi, terenuri sportive şi zone de agrement public (inclusiv diguri şi zone plantate de protecţie), din teritoriul administrativ al municipiului este de 264 ha. Această suprafaţă asigură un total de circa 24,68 m2 spaţii verzi pentru un locuitor ceea ce este sub valoarea ţintă a acestui indice de 26 m2, ceea ce trebuie atinsă până în anul 2013 conform modificării ce se intenţionează asupra legii mediului.

2.2.5.3.1.2.1. Parcurile

ParcurileParcurileParcurileParcurile sunt spaţii verzi, cu suprafaţa de minimum 1 hectar, special amenajate care servesc nu numai pentru odihnă şi recreere ci şi pentru manifestări culturale şi sportive. Parcurile cuprind în perimetrul lor, plantaţii de arbori şi arbuști şi diverse specii de plante decorative.



32323232

În municipiul Satu Mare parcurile ocupă o suprafaţă de 170834 m2, din care: Grădina Romei 68886 m2; Parcul Closca - 25000 m2; Parcul Libertăţii - 19634 m2; Parcul Vasile Lucaciu – 18776 m2; Parcul Micro 17 (UFO) - 26000 m2; Parcul Linistii 19145 m2. Grădina RomeiGrădina RomeiGrădina RomeiGrădina Romei este cel mai mare parc din municipiul Satu Mare, cea mai importantă zonă verde, care este populată cu arbori mari, platani şi tei, având şi o raritate botanică doi arbori Pterocarya originari din China.

Figura 1.11 Parcul „Grădina Romei”

2.2.5.3.1.2.2. Scuarurile

ScuarurileScuarurileScuarurileScuarurile reprezintă o categorie importantă de spaţii verzi, cu suprafaţa mai mică de 1 hectar, cu acces nelimitat, intens traversate de vizitatori care sunt mai răspândite în cadrul oraşelor şi răspund nevoilor de odihnă, având şi un rol decorativ. Vegetaţia din cadrul scuarurilor este formată din arbori, arbuști, precum şi din plante decorative şi este dispusă în grupuri de-a lungul aleilor. Scuarurile se găsesc şi în zona blocurilor, acestea facilitând trecerea de pe o stradă pe alta. Aleile sunt în general pavate cu pietriș, iar vegetaţia este dispusă de o parte şi de alta a lor. În municipiul Satu Mare scuarurile ocupă o suprafaţă de 57680 m2.

2.2.5.3.1.2.3. Vegetaţia forestieră

Pădurile din imediata apropiere a municipiului, Noroieni la nord, Pădurea Mare la vest reprezintă zone cu valoare peisagistica şi pot deveni tot atâtea destinații pentru drumeții sau turism de week-end. Speciile forestiere întâlnite în Pădurea Noroieni sunt stejarul pedunculat, frasinul de Pensylvania, ulmul, plopul şi aninul negru. Toate arboretele din pădurea Noroieni sunt încadrate în grupa I-a funcţională - cu rol principal de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători şi pădure cu funcţii de recreere. Pădurea Noroieni include suprafeţe experimentale pentru cercetări forestiere de durată şi de producere de seminţe forestiere şi conservare a genofondului forestier. Starea fito-sanitară a pădurii, cu toate îngrijirile de care beneficiază, nu este bună, apărând fenomene evidente de uscare, foarte mulţi dăunători vegetali şi animali.



33333333

2.2.5.3.1.2.4. Zona de agrement

Zona de agrement publică în municipiul Satu Mare este de 9,1 ha. Zona de agrZona de agrZona de agrZona de agrement ement ement ement SomeşSomeşSomeşSomeş, pe vremuri îngrijită şi bine dotată, azi nu mai satisface nevoile locuitorilor oraşului. Sunt necesare măsuri de sistematizare pentru o mai bună compartimentare funcţională şi asigurarea dotărilor adecvate unei zone de agrement, respectiv pentru exploatarea la nivel corespuzător al potenţialului balnear. În prezent această zonă a fost dată în concesiune şi se desfășoară lucrări de amenajare. Zona de agrement NoroieniZona de agrement NoroieniZona de agrement NoroieniZona de agrement Noroieni a rămas ca pădure, având puţine locuri amenajate. Zona cu un foarte bun potenţial de agrement ar necesita conservare, îngrijire şi amenajare.

2.2.5.3.1.2.5. Zonele umede de pe teritoriului municipiului Satu Mare

Zonele umede de pe teritoriul municipiului Satu Mare sunt reprezentate prin lacurile de agrement abandonate (Pescăruș şi Cubic), unele canale de desecare şi mlaștini. Ultimele atât de afectate de factorul antropic încât nu mai pot fi readuse la o stare ecologică acceptabilă. Din cauza depozitării ilegale a deșeurilor şi unor deversări necontrolate în aceste zone, flora şi fauna prezentă este caracteristică terenurilor abandonate, fiind invadate de buruieni, rozătoare şi insecte dăunătoare. Majoritatea zonelor umede ce însoţeau Someşul, au fost eliminate în urmă cu 30-40 ani, prin lucrările de îndiguire şi desecare efectuate. Ar putea fi salvate ca zone mlăștinoase unele suprafeţe din lunca Someşului aflate în perimetrele Sătmărel şi Aeroport, cu o floră şi faună amfibie interesantă. În prezent albia majoră a râului Someş din teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare este inclusă în suprafaţa spaţiilor verzi cu funcţiuni de agrement şi recreere a oraşului. Cu toate acestea, starea actuală a albiei majore corespunde numai în puţine zone realizării acestor funcţiuni, datorită lipsei amenajărilor necesare.

2.2.5.3.2. Fauna

Fauna dominantă pe teritoriul municipiului este legată de forma de relief cea mai răspândită şi anume de biotopul de câmpie, fiind foarte larg răspândite speciile de rozătoare (popândăul, căţelul pământului, şoareci de câmp), mai rar câteva alte specii de mamifere mici (iepuri, vulpi) şi câteva specii de păsări caracteristice (prepeliţa, dumbrăveanca, graurii, uliul, etc.). La nivelul solului sunt o serie de şopârle, lăcuste, coroşi, greieri şi alte insecte. Această faună a rezistat expansiunii antropice. În pădurea Noroieni, în celelalte pâlcuri de păduri şi în lunca Someşului s-a instalat o faună specifică pădurilor de şes, formată din specii larg răspândite, din specii venite din câmpia învecinată şi din pădurile de deal mai îndepărtate. Pădurea Noroieni se constituie ca un areal deosebit ce găzduieşte o faună bogată, reprezentate fiind atât mamiferele mari: cerb, căprioară, mistreţ, specii de păsări pentru vânat (fazani), cât şi alte grupe de animale. Prezintă un interes deosebit privind entomofauna deosebit de variată, din care se remarcă specii rare de fluturi ca: endromis versicolora, plusia c-aureum, cathephia alchimista; speciile de Catocala, precum şi o specie rară de microlepidopter fluture:



34343434

Deuterogonia pudorina - care nu se regăseşte nicăieri în altă parte, în bazinul Carpatin. Din reptile, se remarcă prezenţa viperelor. Mamiferele sunt mai puţin reprezentative, în schimb avifauna este caracteristică. Majoritatea păsărilor din zonă aparţin familiei corvidelor (cioara, stăncuţa, coţofana), dar mai apare grangurele, privighetoarea, pupăza, sitarul, potârnichea. Din păcate sunt frecvente şi speciile de dăunători specifici pădurilor, cum sunt coleopterele (cărăbuşul, croitorul) şi omizile lepidopterelor, ca omida păroasă a stejarului şi omida verde a stejarului. Aceşti dăunători cu păduchii ţestoşi, respectiv ciuperci şi bacterii de asemenea prezenţi provoacă mari stricăciuni în pădure. În culturile agricole se află o serie de nevertebrate şi vertebrate specifice stepei şi silvostepei, plus un număr foarte mare de dăunători animali specifici fiecărei culturi în parte, dintre care predomină rozătoarele şi insectele. În perimetrul construibil, în gospodării, pe lângă şantiere sau diferite unităţi economice sau instalat şi s-au înmulţit o serie de animale, ca: râme, melci, crustacei, păianjeni, chilopode, diplopode, diferite insecte (greierele de casă, coropişniţa, gândacul negru, urechelniţa, furnica, licurici, buburuza, gândacul de Colorado, diferite muşte, etc.), diferite broaşte şi şopârle. De asemenea se găsesc multe păsări ca: barza, guguştiucul, rândunele, lăstunul de casă, stăncuţa, cioara, vrabia, sticletele, etc. Dintre mamifere: ariciul, cârtiţa, hârciogul, şoarecele de casă, şobolanul cenuşiu. Efectivele mari de rozătoare, ciori, ţânţari, muşte, etc. din teritoriul municipiului creează disconfort şi pot avea efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei.

2.2.5.4.2.2.5.4.2.2.5.4.2.2.5.4. Sursele locale de energieSursele locale de energieSursele locale de energieSursele locale de energie

Singurele resurse de energie identificate pe plan local, sunt sursele de energie regenerabila.

2.2.6.2.2.6.2.2.6.2.2.6. Populaţia: elemente Populaţia: elemente Populaţia: elemente Populaţia: elemente demografice şi socialedemografice şi socialedemografice şi socialedemografice şi sociale

A. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demograficA. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demograficA. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demograficA. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Descrierea evoluţiei populaţiei municipiului Satu Mare şi a structurii populaţiei după diferite caracteristici este realizată comparativ cu cea a populaţiei judeţului Satu Mare folosind datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, Anuarul statistic 2008, Fişele localităţii, datele statistice din Baza TEMPO Online.

A1. Evoluţia populaţieiA1. Evoluţia populaţieiA1. Evoluţia populaţieiA1. Evoluţia populaţiei

În perioada 2002 - 2009 se manifestă o tendinţă de descreştere a numărului populaţiei stabile caracteristică întregului judeţ Satu Mare, pierderea demografică a municipiului aferentă celor şapte ani fiind de 5843 persoane, ceea ce reprezintă o scădere a populaţiei de aproximativ 4,94 %.



35353535

Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.4444

Populaţia totală a municipiului Satu Mare în perioada anilor 2002 Populaţia totală a municipiului Satu Mare în perioada anilor 2002 Populaţia totală a municipiului Satu Mare în perioada anilor 2002 Populaţia totală a municipiului Satu Mare în perioada anilor 2002 ---- 2009200920092009

Populaţie totală

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Municipiul Satu Mare

Frecvenţă absolută

118239 117698 116632 115197 114678 113688 112860

112396

Evoluţie 2002=100% - 0,46% -1,36% -2,57% -3,01% -3,85% -4,55% -4,94%

Judeţul Satu Mare

Frecvenţă absolută

374086 372933 371759 368702 367677 366270 365535

364938

Evoluţie 2002=100% -0,31% -0,62% -1,44% -1,71% -2,09% -2,29% -2,45%

Sursa datelor: INSSE Bucureşti - Baza de date TEMPO Online, 2009

Figura 1.12 Evoluția populaţiei totale a municipiului Satu Mare în perioada anilor 2002 - 2009 Sursa datelor: INSSE Bucureşti - Baza de date TEMPO Online, 2009

Evoluţia demografică a municipiului Satu Mare la recensămintele din perioada anilor 1912 - 2002 este prezentată în graficul de mai jos:

Figura 1.13 Evoluția numărului populaţiei municipiului Satu Mare în perioada anilor 1912 - 2002 Sursa datelor: INSSE Bucureşti - Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, 1912-2002

După cum se poate observa după o creştere demografică continuă din 1948 până în 1992, aproape o triplare a numărului populaţiei, în perioada anilor 1992 - 2002 se manifestă un fenomen de descreştere a numărului populaţiei, între aceste ultime două recensăminte înregistrându-se o pierdere demografică de 16845 persoane, ceea ce reprezintă circa 13 %.



36363636

A2. Densitatea populaţieiA2. Densitatea populaţieiA2. Densitatea populaţieiA2. Densitatea populaţiei

Datorită scăderii continue a numărului populaţiei zonei în perioada anilor 2002 - 2008 a scăzut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei de la 788,3 locuitori/km² în anul 2002 la 749,3 locuitori/km² în anul 2009. Cu toate acestea, valoarea înregistrată la nivelul municipiului în anul 2009 - 749,3 locuitori/km2 se găseşte mult peste cea înregistrată de acelaşi indicator la nivelul judeţului Satu Mare - 82,6 locuitori/km² şi chiar peste valoarea medie din urbanul judeţului pentru acelaşi an de referinţă.

Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.5555 Densitatea populaţiei municipiului Satu Mare (2009)Densitatea populaţiei municipiului Satu Mare (2009)Densitatea populaţiei municipiului Satu Mare (2009)Densitatea populaţiei municipiului Satu Mare (2009)

Suprafaţa totală

(km2) Număr

locuitori Densitatea populaţiei

Municipiul Satu Mare 150 112396 749,3 Judeţul Satu Mare 4418 364938 82,6


AAAA3333. Structura socio. Structura socio. Structura socio. Structura socio----economică a populaţieieconomică a populaţieieconomică a populaţieieconomică a populaţiei

Datele puse la dispoziţie de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 privind distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă arătau că în municipiul Satu Mare proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15 - 59 ani) era de aproximativ 70,4%. Şi totuşi populaţia activă (52208 persoane) reprezenta doar 45,3% din populaţia totală a municipiului, din care 94,04 % era populaţie ocupată. Populaţia activă a municipiului reprezintă circa o treime din populaţia activă a judeţului Satu Mare, fapt datorat rolului deosebit de important pe care îl are municipiul Satu Mare în economia judeţului. Municipiul dispunea de resurse umane numeroase şi bine pregătite profesional şi educaţional.


Structura populaţiei active şi ocupate pe sexe la nivelul zonei studiate Structura populaţiei active şi ocupate pe sexe la nivelul zonei studiate Structura populaţiei active şi ocupate pe sexe la nivelul zonei studiate Structura populaţiei active şi ocupate pe sexe la nivelul zonei studiate ---- 2002200220022002

Populaţie activă Populaţie ocupată Şomeri

Populaţie inactivă

masculin feminin masculin feminin masculin feminin Mun. Satu Mare 26533 25675 24330 24765 2203 910 62934 Jud. Satu Mare 84888 63803 78482 61413 6406 2390 218590

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 - INSSE Bucureşti

Figura 1.14 Structura socio-economica a populației municipiului Satu Mare Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 - INSSE Bucureşti

În ceea ce priveşte participarea pe piaţa muncii între cele două sexe există diferenţe semnificative: în timp ce persoanele active de sex masculin reprezenta la momentul recensământului din martie 2002, 48,5% din totalul persoanelor de sex masculin, persoanele active de sex feminin reprezentau doar 42,5% din populaţia feminină a zonei. Dacă rata şomajului în rândul persoanelor active de sex feminin era de 3,5 %, în rândul celor de sex masculin atingea valoarea de 8,3 %. Inactivii municipiului Satu Mare, 62934 persoane, reprezentau circa 55 de procente din totalul populaţiei.



37373737

Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada 2002 - 2009 la nivelul municipiului Satu Mare este redată în tabelul de mai jos fiind prezentată comparativ cu cea la nivel judeţean.

Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.Tabel 1.7777 Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada anilor 2002 Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada anilor 2002 Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada anilor 2002 Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada anilor 2002 ---- 2009200920092009

Număr mediu de salariaţi 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Municipiul Satu Mare 46932 43066 41808 43899 46344 47563 48560 49240 Judeţul Satu Mare 70846 68229 66679 69073 72861 75246 77060 75732


Figura 1.15 Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada anilor 2002 - 2009 Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 - INSSE Bucureşti

După cum se poate observa judeţul Satu Mare şi municipiul Satu Mare au o evoluţie similară privind numărul mediu de salariaţi în perioada analizată: ambele înregistrează o tendinţă de scădere în perioada 2002 - 2004, pentru ca apoi să urmeze o tendinţă de creştere a numărului mediu de salariaţi, valorile atinse la sfârşitul perioadei studiate depăşindu-le pe cele de la începutul perioadei. La nivelul municipiului Satu Mare, în perioada 2002 - 2004 numărul de salariaţi scade cu 5124 persoane, ceea ce reprezintă o scădere cu circa 11 %, pentru ca perioada 2004 - 2009 să fie caracterizată de o creştere a valorilor înregistrate de acest indicator cu circa 18 %, creşterea totală în perioada 2002 - 2009 fiind de numai 2308 salariaţi (aproximativ 4,9 %). Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pe perioada 2010 – 2020 pentru municipiul Satu Mare a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe specifice perioadei 2002 - 2008. Prognoza demografică realizată în această variantă pentru municipiul Satu Mare este redată în tabelul de mai jos:


Prognoza demografică pe perioada 2010 Prognoza demografică pe perioada 2010 Prognoza demografică pe perioada 2010 Prognoza demografică pe perioada 2010 ---- 2020 pentru municipiul Satu Mare2020 pentru municipiul Satu Mare2020 pentru municipiul Satu Mare2020 pentru municipiul Satu Mare

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Volumul

estimat al populaţiei

111155 110312 109476 108646 107822 107005 106193 105388 104589 103796 103009

În condiţiile în care cele trei componente - mortalitate, fertilitate şi migraţie, ce pot determina în timp structura şi volumul populaţiei şi-ar menţine tendinţele înregistrate în perioada 2002 - 2008, populaţia municipiului Satu Mare ar cunoaşte o scădere de aproximativ 5855 persoane până în 2015 şi de 9851 persoane până în 2020, ceea ce reprezintă în termeni relativi scăderi de aproximativ 5,2 %, respectiv 8,7 %.



38383838

2.2.7.2.2.7.2.2.7.2.2.7. Situaţia socioSituaţia socioSituaţia socioSituaţia socio----economică a municipiului Satu Mareeconomică a municipiului Satu Mareeconomică a municipiului Satu Mareeconomică a municipiului Satu Mare

Municipiul Satu Mare, are un profil economic echilibrat, incluzând activităţi economice diversificate, servicii administrative, informative, financiare, social-culturale şi comerciale de interes judeţean. În acest context, poziţia geografică a municipiului Satu Mare în partea de nord-vest a ţării, în regiunea de dezvoltare 6 şi tradiţiile dezvoltării sale de-a lungul istoriei, conferă municipiului condiţii favorabile de a se dezvolta în continuare, ca unul din cei mai importanţi poli de dezvoltare, chiar dacă existenţa căilor de comunicaţie nu este exploatată la maximul de potenţial. Analiza activităţii întreprinderilor din muncipiul Satu MareAnaliza activităţii întreprinderilor din muncipiul Satu MareAnaliza activităţii întreprinderilor din muncipiul Satu MareAnaliza activităţii întreprinderilor din muncipiul Satu Mare

În perioada decembrie 1990 - decembrie 2008, au fost efectuate în Registrul Comerţului din judeţul Satu Mare 31.390 înmatriculări de firme, din care 53,43 % în municipiul Satu Mare. Domenii de activitate prioritareDomenii de activitate prioritareDomenii de activitate prioritareDomenii de activitate prioritare

În ceea ce priveşte repartizarea societăților comerciale cu sediul în municipiul reşedinţă de judeţ pe domenii de activitate în anul 2006, cele mai multe IMM-uri din municipiul Satu Mare (32,36 %) aveau ca principal domeniu de activitate comerţul, iar 25,09 % dintre acestea activau în sectorul serviciilor. Industria totaliza 13,73 %, cea mai mare pondere dintre ramurile industriale revenind industriei uşoare (5 %). Cele 459 de IMM-uri din construcţii au însemnat 9,24 % din totalul IMM-urilor, un procent uşor mai mare faţă de cel ce revenea domeniului transporturilor (9,04 %). În turism activau 6,14 % dintre firmele încadrate în categoria IMM-urilor, iar 2,44 % dintre acestea erau cuprinse în agricultură şi silvicultură. Comparativ, în anul 2007 ponderea comerţului în numărul IMM-urilor din municipiu se reduce la 31,33 %, crescând în schimb ponderea serviciilor la 29 %, Industria totalizează 13,5 % din numărul IMM-urilor, procentul firmelor cu activitate în domeniul turismului reducându-se la 6 %. ActivitActivitActivitActivităăăățțțți economice şi mediul de afacerii economice şi mediul de afacerii economice şi mediul de afacerii economice şi mediul de afaceri Situația favorabila pe granița de nord-vest, dezvoltarea industriala a zonei, o infrastructura relativ bine dezvoltata precum şi forța de munca disponibila şi calificata în ramuri diverse sunt atribute determinante pentru alegerea municipiului Satu Mare ca baza de afaceri în România. Principalele ramuri industriale sunt: industria ușoara, industria alimentara, industria de prelucrare lemnului şi a mobilei, etc. Dezvoltare economica îşi are rădăcinile în tradiția meșteșugărească care s-a dezvoltat în Satu Mare încă din sec. XIV şi care a continuat cu industrializarea începând cu secolul XIX. Privatizarea şi restructurarea întreprinderilor a fost cel mai important punct în evoluția industriei sătmărene postrevoluționare. Privatizarea a fost orientata în special spre unități mici din ramurile din industria textila şi alimentara deoarece investițiile necesare sunt mai reduse decât cele cerute în alte ramuri ale industriei. Creşterea continua a numărului de întreprinderi private a dus la crearea concurentei - un punct benefic în dezvoltarea economica a regiunii.



39393939

Sectorul de servicii cunoaște o ascensiune ușoara în ultimii ani. Creşterea acestui sector a fost lenta mult timp datorita faptului ca veniturile reduse ale populației nu au putut susține o cerere semnificativa. La aceasta a mai contribuit şi insuficienta infrastructurii necesare dezvoltării acestui sector, mai ales spatii adecvate disponibile care ar permite orientarea resurselor spre dezvoltarea afacerilor.

2.2.7.1.2.2.7.1.2.2.7.1.2.2.7.1. Industria locală Industria locală Industria locală Industria locală ---- sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu evidenţierea marilor consumatori de energieevidenţierea marilor consumatori de energieevidenţierea marilor consumatori de energieevidenţierea marilor consumatori de energie

Activităţi industriale şi de depozitareActivităţi industriale şi de depozitareActivităţi industriale şi de depozitareActivităţi industriale şi de depozitare

Activităţile industriale sunt reprezentate în principal de industria prelucrătoare a metalului (Unio, Electrolux, Autonova, Saturn), a lemnului (Singfor, Silvania Forest, Sarmex), a confecţiilor textile (Mondiala, Tricotex, Ardeleana, Dantex, K-Ro), industria alimentară (Lapte şi produse lactate, Abator, Ave Impex - abator, Bere, Pâine), construcţii, transporturi auto şi căi ferate, unităţi de producţie-desfacere-service într-o gamă largă de domenii. La acestea se adaugă o serie de baze de depozitare - desfacere pentru produse industriale, agricole, alimentare, combustibili, materiale de construcţii, etc. Zonele industriale compacte se dezvoltă în prezent în nord-est (industrie alimentară şi mai puţin prelucrarea lemnului) în sud (industrie prelucrătoare de metale şi lemn, depozite). În teritoriul zonelor de locuit se găsesc unele unităţi de industrie uşoară (confecţii, textile, încălţăminte, prelucrare lemn), prelucrare metale, precum şi mici baze de producţie şi ateliere din diverse domenii. În total activităţile industriale ocupă 424,67 ha din intravilanul municipiului reprezentând 11,75 %, din care:

• în Satu Mare - 405,47 ha; • în Sătmărel - 4,42 ha; • în trupuri izolate - 14,78 ha.

Majoritatea unităţilor industriale îşi desfăşoară activitatea pe vechi platforme supuse unor transformări, chiar reduceri de activitate, pe care spaţiile existente au fost închiriate altor firme şi care se găsesc înconjurate de zone de locuit unele chiar în apropierea centrului istoric al municipiului. Aspectul inestetic al acestor platforme contribuie la afectarea peisajului urbanistic. Aprovizionarea şi livrarea mărfurilor la unităţile aflate în zonele de locuit intensifică traficul rutier de mare tonaj în aceste zone, iar insuficienţa şi chiar lipsa locurilor de parcare amenajate duce la îngustarea arterelor de circulaţie sau chiar la blocarea temporară a acestora. Parcul Industrial Satu Mare Parcul Industrial Satu Mare Parcul Industrial Satu Mare Parcul Industrial Satu Mare ---- sistem de sprijin al afacerilorsistem de sprijin al afacerilorsistem de sprijin al afacerilorsistem de sprijin al afacerilor

Parcul Industrial Satu Mare ocupă o suprafaţă de 69,54 ha şi este poziţionat favorabil în apropiere de DN 19 A Cluj Napoca - Zalău - Satu Mare, de calea ferată naţională (transport de marfă şi de călători), la 5 km de Aeroportul Internaţional Satu Mare şi la 10 minute de centrul reşedinţei de judeţ. De asemenea, distanţa până la vama cu Ungaria (Petea) este de doar 14 km, iar până la punctul de trecere a frontierei cu Ucraina (Halmeu) sunt 46 km. În ceea ce priveşte echiparea utilitară, parcul oferă reţele de distribuţie a energiei electrice, gazelor şi apei potabile şi reziduale. Astfel, complexul dispune de o staţie de transformare a energiei electrice de 110/220



40404040

kV, o reţea de distribuţie a gazelor naturale cu o lungime de 3,2 km, sistem de reciclare a apei uzate cu o capacitate de reciclare de 1000 m3/zi şi o reţea de apă potabilă cu un debit de 2x72 m3/oră. În plus, dotările pe care le oferă parcul prevăd şi o zonă de 3,19 ha destinată serviciilor bancare, alimentaţiei publice şi turismului. Parcul Industrial Satu Mare este administrat de către autoritatea publică locală a municipiului şi a fost finanţat prin Phare 2002.

2.2.7.2.2.2.7.2.2.2.7.2.2.2.7.2. Agricultura locală Agricultura locală Agricultura locală Agricultura locală ---- sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu sectoarele economice cele mai dezvoltate pe plan local cu evidenţierea marilor consumatori de energieevidenţierea marilor consumatori de energieevidenţierea marilor consumatori de energieevidenţierea marilor consumatori de energie

Activităţi agroActivităţi agroActivităţi agroActivităţi agro----zootehnicezootehnicezootehnicezootehnice

Suprafaţa fermelor arozootehnice era de 136,66 ha, din care:

• 40,40 ha în Satu Mare; • 4,32 ha în Sătmărel; • 91,94 ha în trupuri izolate.

Fermele agrozootehnice active în prezent sunt:

• AGROMEXIM S.R.L. cu 422 capete bovine şi 555 capete cabaline, situată pe platforma Drumul Careiului nr. 120;

• AVE IMPEX S.R.L. cu total 500.000 păsări (pui), una dintre ferme situată pe drumul Careiului; • AGRODIM S.R.L. cu 106 bovine, 2 cabaline, situată în Balta Blondă (în sud, spre localitatea

Sătmărel); • AGROCOMPANY S.R.L. cu 100 capete bovine, situată în Balta Blondă (cu sediul în Sătmărel); • PENETENCIARUL cu 79 capete bovine, situată pe str. Gh. Bariţiu.

În ultimii ani s-a redus foarte mult numărul fermelor agricole şi a celor agrozootehnice pe teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare. Cultivarea terenurilor agricole se face în microferme, iar creşterea animalelor în gospodăriile de tip rural.

Evoluţia economică a sectorului agriculturii în municipiul Satu MareEvoluţia economică a sectorului agriculturii în municipiul Satu MareEvoluţia economică a sectorului agriculturii în municipiul Satu MareEvoluţia economică a sectorului agriculturii în municipiul Satu Mare

Agricultura reprezenta o ramură importantă în anul 1930 când totaliza aproximativ o treime din populaţia municipiului Satu Mare. Treptat activităţile agricole şi-au redus ponderea în economia oraşului, declinul cel mai accentuat fiind între anii 1930 şi 1966, în 1992 populaţia ocupată în agricultură reprezentând sub 5 % din cea totală. Suprafaţa agricolă a municipiului Satu Mare este la ora actuală de 10.294 hectare, dintr-un total de 15.015,48 hectare total teritoriu administrativ al municipiului Satu Mare, din care:

• arabil 8.582 ha; • păşuni 1.526 ha; • fâneţe 175 ha; • livezi 9 ha; • vii 2 ha.



41414141

Deşi ponderea terenului agricol în total teritoriu administrativ este relativ mare (68,55 %), unui locuitor revenind la 1 ianuarie 2009, 913 m2, ponderea producţiei agricole în economia municipiului este relativ redusă.

2.2.8.2.2.8.2.2.8.2.2.8. InfrastructuraInfrastructuraInfrastructuraInfrastructura

2.2.8.1.2.2.8.1.2.2.8.1.2.2.8.1. Infrastructura de transportInfrastructura de transportInfrastructura de transportInfrastructura de transport

Municipiul Satu Mare beneficiază de o gama larga de cai de comunicație: drumuri, cai ferate şi aeriene.

2.2.8.1.1. Circulaţia rutieră

Deplasările de tranzit şi penetraţie prin şi către Satu Mare, precum şi cele generate de necesităţile proprii municipiului se desfăşoară cu precădere pe cale rutieră, ceea ce duce la un trafic intens pe arterele municipiului. Prin poziţia sa geografică la limita extremă de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul Satu Mare este prima localitate urbană pe cele două axe de circulaţie:

• vest-est dinspre Ungaria prin PCTF Petea; • nord-sud dinspre Ucraina prin PCTF Halmeu; • Axa sud-nord, care asigură legătura între mările Egee şi Adriatică cu marea Baltică prin Sofia sau

Belgrad - Timişoara - Arad - Oradea - Satu Mare - Halmeu - Mucacevo – Lvov-Varşovia se desfăşoară pe traseul DN 19;

• Axa est-vest, prin Suceava - Bistriţa - Dej - Baia Mare - Satu Mare - Petea - Nyiregyhaza - Budapesta se desfăşoară pe traseul DN 1C - DN 19A.

Un alt traseu de interes naţional este DN 19A Cluj - Zalău - Satu Mare cu legătură spre Petea respectiv Halmeu. Reţeaua de străzi are o configuraţie de tip radial, cu 4 direcţii principale (DN19A – spre Petea, Ungaria; DN19A - spre Cluj-Napoca; DN19 - spre Oradea, Carei; DN19 - spre Baia Mare), iar circulaţia are tendinţa de a se concentra pe câteva artere majore care traversează zona centrală a municipiului. Pe teritoriul intravilan al municipiului traseele drumurilor naţionale se desfăşoară pe străzile:

• DN 19: drumul Careiului - pod Decebal - Bd. H. Coandă - str. Botizului (total 7,3 km); • DN 19A: str. Uzinei - Bd. L. Blaga - str. Soarelui - pod Decebal - str. Corvinilor - str. A. Iancu - str.

Rodnei - str. Lăcrimioarei - str. A. Vlaicu (total 12,1 km). Joncțiunile acestor trasee între ele respectiv cu celelalte direcţii (drumuri judeţene spre localităţile învecinate) se asigură exclusiv în intravilanul municipiului, în zona sa centrală (chiar centrul istoric) prin străzi de interes orăşenesc, majoritatea cu numai o bandă/sens sau chiar sens unic şi care traversează zone de locuit. Intravilanul municipiului este de asemenea traversat de:

• DJ 194 spre comuna Lazuri; • DJ 194A spre comuna Micula; • DJ 192 spre comunele Apa - Medieşu Aurit - Odoreu; • DJ 193 spre comunele Satu Lung - Ardusat (din judeţul Maramureş) - Pomi -Valea Vinului - Culciu

- Păuleşti;



42424242

• DJ 193A spre comunele Socond - Homoroade (Amaţi); • DJ 193C spre comuna Viile Satu Mare; • DJ 194 spre comuna Terebeşti (Sătmărel).

De asemenea teritoriul administrativ al municipiului este parţial traversat de:

• DJ 194C spre comunele Dorolţ - Lazuri - Botiz - Odoreu; • DC 60 spre comunele Vetiş - Sătmărel.

Reţeaua de străzi a municipiului Satu Mare este caracterizată prin existenţa arterelor principale de categoria a II-a care fac legătura între toate zonele rezidenţiale şi principalele zone de interes economic, social, comercial, administrativ, cultural-recreativ şi prin existenţa unei reţele de străzi colectoare şi de acces local, de categoriile III şi IV. În total reţeaua de străzi însuma, în 2007, o lungime de 193 km, din care 168 km sunt modernizate. Transportul în comun este asigurat cu autobuzele pe 23 trasee şi autoturisme taxi. Circulaţia rutieră este realizată prin traversarea zonei centrale de către traficul rutier major şi parţial chiar şi de tranzitul auto greu. În special în zona centrală, capacitatea de trafic este redusă. Traversarea râului Someş se poate realiza numai pe două poduri care trebuie să asigure atât traficul local cât şi cel de tranzit şi care nu mai au capacitate suficientă pentru fluxurile actuale. Numărul de parcări din municipiul Satu Mare este cu mult sub cel necesar (în special în zona centrală şi în cartierele de blocuri), ceea ce duce la ocuparea unei părţi din carosabil de către vehicolele parcate şi implicit la îngreunarea circulaţiei. În municipiul Satu Mare, configurația tramei stradale este de tip cvasiradial- concentric secționate de axele râului Someş şi de calea ferata, fapt care a generat puncte obligatorii de trecere (poduri şi pasaje) aglomerate şi dificile.



43434343

Figura 1.16 Reţeaua de căi rutiere din România

2.2.8.1.2. Circulaţia feroviară

Prin municipiul Satu Mare trece magistrala 400 de cale ferată (Bucureşti - Satu Mare), precum şi liniile secundare 402 (Oradea - Halmeu), respectiv 417 (Satu Mare - Bixad), întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Pe linia secundară 417 transportul este asigurat de societatea privată de transport SC Regional Cluj Napoca. Municipiul Satu Mare are asigurate legături pe cale ferată normală simplă (neelectrificată) cu:

• Carei (Tăşnad - Zalău - Jibou) - Oradea (Timişoara - Cluj Napoca); • Halmeu (Ucraina - Cehia - Polonia); • Baia Mare - Dej (Bistriţa - Cluj Napoca); • Negreşti Oaş.

Traseul căii ferate traversează teritoriul administrativ şi teritoriul intravilan pe direcţia sud-nord, divizându-le în două părţi aproximativ egale. Sunt asigurate trei gări de călători/marfă: Satu Mare (nord), Ferestrău (Satu Mare sud) şi Sătmărel. Din axa majoră a căii ferate, în cele două gări ale municipiului Satu Mare se desprind liniile ferate uzinale în zonele industriale nord şi sud. Traversarea municipiului de către calea ferată se face prin zone de locuit şi foarte aproape de centrul oraşului, ceea ce provoacă disconfort prin poluarea sonoră şi cu gaze de ardere. Pe teritoriul municipiul sunt numai trei pasaje rutiere denivelate: pe str. Soarelui, pe Bd. H. Coandă respectiv pe str. Fabricii, motiv pentru care, de asemenea, este îngreunat traficul rutier atât local cât şi cel de tranzit.



44444444

Figura 1.17 Harta căilor ferate din România

2.2.8.1.3. Circulaţia aeriană

Municipiul Satu Mare are un aeroport de călători (cu statut internaţional) amplasat în sudul teritoriului administrativ la circa 12 km de centrul localităţii şi dotat cu o aerogară nouă, modernă cu capacitate medie de operare şi o pistă betonată de circa 3500 m lungime.



45454545

Figura 1.18 Harta aeroporturilor din România

2.2.8.1.4. Căi navigabile Municipiul Satu Mare are posibilitatea de a utiliza şi căile navigabile.

Figura 1.19 Harta căilor navigabile din România

2.2.8.1.5. Circulaţia pietonală

Pe teritoriul intravilanului municipiului sunt rezervate câteva străzi exclusiv circulaţiei pietonale (în centru şi unele alei în cartierele de blocuri) care însumează numai 1,1 km. În restul teritoriului circulaţia pietonală este asigurată pe trotuare în mare parte nemodernizate, distruse de repetate lucrări de construcţii edilitare, în multe locuri foarte înguste (inclusiv pe podul Decebal). În unele locuri nu există pasaje pietonale pentru traversări obligate ale liniilor de cale ferată.

2.2.8.2.2.2.8.2.2.2.8.2.2.2.8.2. Infrastructura tehnicoInfrastructura tehnicoInfrastructura tehnicoInfrastructura tehnico----edilitarăedilitarăedilitarăedilitară

2.2.8.2.1. Alimentarea cu apă potabilă

Populaţia judeţului conectată la sistemul public de alimentare cu apă era în anul 2007 de 52 %, din care 90 % în mediul urban şi 20 % în mediul rural. În mediul urban, situația conectării la sistemul public de apă se prezintă astfel:



46464646

Tabel Tabel Tabel Tabel 1111....9999

Conectarea la sistemul Conectarea la sistemul Conectarea la sistemul Conectarea la sistemul public de alimentare cu apă în mediul urbanpublic de alimentare cu apă în mediul urbanpublic de alimentare cu apă în mediul urbanpublic de alimentare cu apă în mediul urban

Localitatea Rata de conectare la sistemul public de

apa %

Numărul populaţiei conectate

Numărul populaţiei

neconectate Satu Mare 96,79 100.054 3.612 Carei 88,14 19.600 2.638 Negreşti -Oaş 80,51 10.121 2.450 Tăşnad 90,27 6.762 728 Livada 16,15 818 4.245 Ardud 43,96 1.946 2.481 Total 90,18% 148.301 16.155

Sursa: Master Plan pentru sectorul de apă şi apă uzată din județul Satu Mare - varianta iunie 2008

Sistemul de alimentare cu apăSistemul de alimentare cu apăSistemul de alimentare cu apăSistemul de alimentare cu apă al municipiului Satu Mare asigură apă potabilă pentru 97,6 % din populaţie, deservind 115.630 persoane, consumatorii având următoarea structură: 11.352 case de locuit, 449 asociaţii de proprietari, 26.983 apartamente de bloc contorizate individual, 399 instituţii publice şi 1.615 agenţi economici. Gradul de contorizare al consumului de apă potabilă este asigurat în pondere de 97,36 %, măsura având ca efect scăderea consumului de apă potabilă. Volumul de apă brută captat în anul 2006 a fost de 10.243 mii m3, cu 2.534 mii m3 mai mic faţă de anul 2005 când s-au captat circa 12.777 mii m3. Volumul de apă potabilă distribuită în anul 2006 a fost de 9.491 mii m3, iar volumul de apă potabilă vândută consumatorilor a fost de 6.363 mii m3. Calitatea apei este monitorizată de către laboratorul Staţiei de tratare Mărtişeşti, iar prin monitorizare de audit de către Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Satu Mare. Sursa de apă a sistemului existent este apa subterană cantonată în conul aluvionar al râului Someş. Captarea apelor subterane se realizează prin pompare din:

• Frontul de captareFrontul de captareFrontul de captareFrontul de captare Mărtineşti-Noroieni-Micula este situat la Est de municipiu, pe direcţia Sud-Nord. Are o lungime de 30 km şi traversează teritoriul administrativ Satu Mare, Odoreu, Botiz şi Micula. Frontul de captare are 60 puţuri (P2-P65) de medie adâncime, (circa 100-125 m), amplasate la o distanţă de 250-300 m unul de altul.

• Capacitatea maximă de captare a frontului, după executarea lucrărilor de reforări şi desnisipări conform Măsurii ISPA Nr. 2002/RO/16/P/PE/019 - „Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare” este de circa 850 - 900 l/s.

• Conductele de aducţiune a apeiConductele de aducţiune a apeiConductele de aducţiune a apeiConductele de aducţiune a apei de la puţuri la staţia de tratare au o lungime totală de 21.023 m şi sunt realizate din oţel, fontă ductilă, polietilenă, PREMO sau azbociment.

• Staţia de tratare MărtineştiStaţia de tratare MărtineştiStaţia de tratare MărtineştiStaţia de tratare Mărtineşti este amplasată la ieşirea din oraş spre satul Odoreu. În prezent asigurând circa 92 % din necesarul de apă potabilă al municipiului.

• Sistemul de apă al oraşului are 18 staţii de ridicare a presiunii (hidrofoare)staţii de ridicare a presiunii (hidrofoare)staţii de ridicare a presiunii (hidrofoare)staţii de ridicare a presiunii (hidrofoare) cu capacitatea totală de 1.200 m3/h şi 3 staţii de pompare cu capacitatea totală de 2.765 m3/h.

• Reţeaua de distribuţie a apei potabileReţeaua de distribuţie a apei potabileReţeaua de distribuţie a apei potabileReţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime totală de 199 km, este de tip inelar cu ramificaţii în zonele periferice ale oraşului. Este realizată din conducte de fontă, oţel, azbociment, PREMO, PVC, polietilenă. Reţelele realizate din conducte de azbociment reprezintă aproximativ 67 % din totalul reţelelor de distribuţie. Ponderea locuinţelor conectate la reţeaua de apă potabilă este de 97,6 %, cu un număr total de 14.768 branşamente.



47474747

2.2.8.2.2. Reţeaua de canalizare

Reţeaua existentă de colectare a apelor uzate acoperă aproape toată trama stradală a oraşului, deservind aproximativ 93 % din populaţie, majoritatea instituţiilor, clădirilor comerciale şi industriale din Satu Mare. Cu excepţia a două zone mici de blocuri (estimate la aproximativ 10 % din bazinul de recepţie), sistemul este proiectat în totalitate unitar, adică să primească atât ape uzate cât şi pluviale. Pentru cartierele Micro 17 şi Carpaţi II sistemul de canalizare deşi a fost proiectat în sistem divizor, datorită modului de execuţie necorespunzător, canalizarea funcţionează în sistem unitar. Reţeaua de canalizare existentă are o lungime de aproximativ 196,32 km, este realizată din conducte beton, P.V.C., polietilenă. Staţia de epurare a municipiului Satu Mare este amplasată pe malul drept al râului Someş, în aval de oraş la 500 m depărtare. Datorită faptului că staţia de epurare nu îndeplinea standardele europene, în anul 2006 s-a început reabilitarea ei. În urma ultimei dezvoltări, realizată prin Măsura ISPA Nr. 2002/RO/16/P/PE/019, „componenta C - Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate”, capacitatea proiectată a staţiei este de 900 l/s, suficientă pentru epurarea debitului suplimentar de apă uzată rezultat în urma viitoarelor extinderi ale oraşului. Staţia funcţionează cu treaptă mecanică şi biologică de epurare, totodată permite şi depozitarea ecologică a nămolului. Funcţionarea staţiei este controlată de un sistem automatizat.

2.2.8.2.3. Alimentarea cu gaze naturale

Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurata de către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare fiind Centru Operațional din REGIUNEA DE NORD CLUJ. Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din:

• două stații de predare - primire racordate la magistrala de transport de înalta presiune Baia Mare - Satu Mare - Piscolt, amplasate în nordul municipiului;

• mai multe stații publice de sector şi o serie de stații industriale care asigură reducerea presiunii, de la presiune medie la redusă.

Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 42.180 persoane fizice şi 37 asociații de proprietari. Agenții economici reprezintă un număr total de 1760, din care rezidențiali (scoli, grădinițe, spitale, instituții) - 341; comerciali - 1360; industriali - 59. Din totalul rețelei 91,9 % este alcătuită din otel, iar restul de 8,1% din PVC. În municipiul Satu Mare, lungimea reţelei de distribuţie între anii 1997-2009 [conform datelor I.N.S.], au variat astfel:


Lungimea reţelei de distribuţieLungimea reţelei de distribuţieLungimea reţelei de distribuţieLungimea reţelei de distribuţie a gazului metana gazului metana gazului metana gazului metan, în municipiul Satu Mare între anii 1997, în municipiul Satu Mare între anii 1997, în municipiul Satu Mare între anii 1997, în municipiul Satu Mare între anii 1997----2009 2009 2009 2009

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Lungimea conductelor de distribuţie (km)

188,6 188,6 190,6 192,6 193,8 194,8 197,1 204,8 206,2 212,9 216,1 217,5 218,4

Conductele de repartiţie de medie presiune au diametrul cuprins între 200…550 mm (Ø 8”…22”) pentru conductele din oţel şi 90….250 mm pentru cele din polietilenă de înaltă densitate (PEID). Conductele de distribuţie aferente reţelei de gaze de presiune redus�, sunt amplasate pe aproape toate străzile din municipiu, fiind alimentaţi consumatorii din casele individuale, consumatorii din clădirile



48484848

condominiale (pentru prepararea hranei şi pentru încălzire şi preparare apei calde menajere), iar consumatorii industriali pentru încălzire, prepararea apă caldă menajeră şi utilizări tehnologice. Conductele de presiune redusă având diametrul 40...300 mm (Ø 1 ¼”…12”) pentru conductele din oţel şi D 63…315 mm pentru cele din PEID sunt amplasate pe spaţiile publice, atât pe arterele de circulaţie (carosabil, trotuare), cât şi în zona spaţiilor verzi dintre blocuri. Consumatorii urbani (locuinţele şi dotările aferente) sunt alimentaţi prin reţeaua de repartiţie de medie presiune prin intermediul staţiilor de reglare de sector (SRS), iar cei industriali prin intermediul staţiilor de reglare măsurare (SRM), staţii în care are loc reducerea presiunii de la medie la redusă.

2.2.8.2.4. Alimentarea cu energie termică

Conform datelor I.N.S. între anii 1997...2003, cantitatea totală de energie termică distribuită din sursele centralizate (SACET) în municipiul Satu Mare a avut următoarele valori:

Tabelul 1.11Tabelul 1.11Tabelul 1.11Tabelul 1.11

Cantitatea totaCantitatea totaCantitatea totaCantitatea totală de energie termică distribuită din sursele centralizate (SACET) în municipiul Satu Marelă de energie termică distribuită din sursele centralizate (SACET) în municipiul Satu Marelă de energie termică distribuită din sursele centralizate (SACET) în municipiul Satu Marelă de energie termică distribuită din sursele centralizate (SACET) în municipiul Satu Mare

Localitatea Cantitatea de energie termică distribuită centralizată (Gcal/an) Municipiul 1997 1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Satu Mare 258084 309140 217657 93003 11462 - - - -

Din cele de mai sus rezultă faptul că din anul 2003 sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din cele 28 centrale termice de cuartal şi-a încetat activitatea, locatarii apartamentelor montându-şi microcentrale termice murale, iar cl�dirile de utilitate public� centrale termice proprii, funcţionând pe gaze naturale. Principalele cauze ale acestei modific�ri majore în viaţa municipiului au fost:

• alimentarea în sistem centralizat a consumatorilor urbani din centrale termice de cvartal şi nu de la o centrală electrică de termoficare (CET);

• posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, uşor de adus la punctul de consum, care nu necesită depozitare şi nici nu creează deşeuri care trebuie stocate şi apoi evacuate;

• posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei şi unele utilizări tehnologice;

• posibilitatea preparării apei calde menajere conform dorinţei utilizatorului; • posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit (temperatura ambiantă), inclusiv prin

adoptarea unui program de funcţionare în concordanţă cu utilizatorii fiecărui apartament; • pierderile mari de pe reţele şi la transferul termic în schimbătoarele de căldură tip ICMA-IPB care

au condus la creşterea preţului de livrare a Gcal la utilizatorii finali, pierderi cauzate inclusiv de debitele mari de fluide vehiculate, care nu mai erau în concordanţă cu debitele de energie termică cerută la nivelul utilizatorilor finali de tip urban; lipsa unei izolări termice corespunzătoare a anvelopei (opace şi transparente) a clădirilor, ceea ce, în condiţiile livrării unui agent termic cu aceiaşi parametrii pentru toţi consumatorii, conduce la diferenţe mari de temperatură şi deci, de confort între apartamentele exploatate diferit.

Alimentarea cu căldură a municipiului Satu Mare s-a realizat până în anul 2001 prin rețelele termice subterane, din 28 centrale termice de cartier, funcționând cu combustibil gazos, situația fiind identică şi pentru apa caldă menajeră. În zona centrală existau 2 sisteme de termoficare locală.



49494949

În prezent municipiul este complet deconectat de la acest sistem de încălzire a locuințelor, încălzirea făcându-se de către locatari cu surse proprii ca: centrale de apartament, convectoare şi diferite sobe cu combustibil lichid.

2.2.8.2.5. Alimentarea cu energie electrică

Din datele existente, la finele anului 2005 un număr de 71 de locuinţe, reprezentând 0,15 % din total nu erau alimentate cu energie electrică. Municipiul Satu Mare are un număr total de 50.837 abonaţi din care:

• mari consumatori: 31; • mici consumatori: 3.436; • casnici: 47.379.

Staţii de transformareStaţii de transformareStaţii de transformareStaţii de transformare

Necesarul energetic al municipiului Satu Mare este asigurat din Sistemul Energetic Naţional, prin staţia de transformare Vetiş de 220/110/20 kV şi 5 staţii de transformare de 110 kV/MT.

Tabel 1.1Tabel 1.1Tabel 1.1Tabel 1.12222

Staţiile de transformare din muncipiul Satu MareStaţiile de transformare din muncipiul Satu MareStaţiile de transformare din muncipiul Satu MareStaţiile de transformare din muncipiul Satu Mare

Nr. crt. Staţia Tensiune medie (KV) 1 Satu Mare 1 6 2 Satu Mare 2 6 3 Abator 6 4 Vetiţ 20 5 Carpaţi 20 6 Satu Mare 5 20

Sursa: SDEE Satu Mare

a) Staţia Satu Mare 1a) Staţia Satu Mare 1a) Staţia Satu Mare 1a) Staţia Satu Mare 1, echipată cu transformatoare 110/6 KV, are două unităţi de transformare de 25 MVA şi alimentează, în prezent, peste 50 % din suprafaţa municipiului Satu Mare, preponderent zona veche a oraşului, centrul nou şi centrul vechi al oraşului, partea de la nord de râul Someş, o parte la sud de râul Someş şi un număr mare de consumatori industriali printre care şi marii consumatori precum: Apaserv Satu Mare, Electrolux, Textila, Tricotex, Mondiala. b) Staţia Satu Mare 2b) Staţia Satu Mare 2b) Staţia Satu Mare 2b) Staţia Satu Mare 2, având transformatoare 110/6 KV şi două unităţi de transformare de 25 MVA, alimentează cartierele de blocuri construite între anii 1965-1980 şi alţi consumatori casnici la sud de râul Someş, câteva supermarketuri, consumatorii industriali situaţi la sud de Someş precum Apaserv, SC Unio SA, IPA şi altele. c) Staţia Abatorc) Staţia Abatorc) Staţia Abatorc) Staţia Abator, de 110/6 kV, are două unităţi de transformare de 25 MVA şi alimentează consumatorii industriali de pe platforma industrială din apropiere, consumatorii casnici şi micii consumatori prin punctul de alimentare PA 1005 Iprofil şi fiderul «Cămin IPL». Staţia are rezervare pe medie tensiune din Staţia Satu Mare 1. d) Staţia Vetişd) Staţia Vetişd) Staţia Vetişd) Staţia Vetiş este echipată cu transformatoare 220/110/20 kV şi reprezintă cea mai importantă sursă pentru alimentarea municipiului Satu Mare, având o putere instalată de 200 MVA. Staţia, aflată în gestiunea şi exploatarea SC Transelectrica SA, este la distanţă de circa 4 km de la marginea oraşului în zona străzii Careiului. Este echipată cu transformatoare 220/110/20 kV şi are în prezent o unitate trafo de 10 MVA şi unul de 16 MVA.



50505050

Staţia Vetiş alimentează linii aeriene de distribuţie rurală şi o parte a consumului industrial din partea de vest a oraşului prin Linia Halmeu şi consumatori casnici din partea de sud a oraşului de pe strada Lucian Blaga şi din cartierul Satmarel din linia Satmarel şi are în prezent rezervare din staţia 110/20 Carpaţi printr-o linie aeriană «Inter-Carpați» în limita a 200 A. e) Staţia Carpaţie) Staţia Carpaţie) Staţia Carpaţie) Staţia Carpaţi 110/20 KV are două unităţi de transformare de 25 MVA, tratarea neutrului prin bobină. Staţia alimentează o serie de linii aeriene rurale precum şi cartierele Carpaţi 1, Carpaţi 2 şi Micro 17, din sudul oraşului, precum şi consumatori industriali precum SC DRAXLMAYER SRL şi Fabrica de Oxigen. f) Staţia Satu Mare 5f) Staţia Satu Mare 5f) Staţia Satu Mare 5f) Staţia Satu Mare 5, având transformatoare 110/20 KV are în prezent două unităţi de transformare de 10 MVA, tratarea neutrului prin rezistenţă. Staţia alimentează numai consumatori industriali din parcul industrial Satu Mare Sud. Nu are rezervare pe medie tensiune.

Reţele de distribuţie de înaltă tensiuneReţele de distribuţie de înaltă tensiuneReţele de distribuţie de înaltă tensiuneReţele de distribuţie de înaltă tensiune

Municipiul Satu Mare este deservit de linii de înaltă tensiune de 110 kV, în totalitate aeriene. Staţiile Vetiş, Abator, Carpaţi, Satu Mare 1 sunt buclate, iar staţia Satu Mare 2 este alimentată radial din Staţia Vetiş. Toate staţiile au caracter mixt.

Reţele de distribuţie de medie tensiuneReţele de distribuţie de medie tensiuneReţele de distribuţie de medie tensiuneReţele de distribuţie de medie tensiune

Reţelele de MT de distribuţie, care alimentează consumatorii urbani, au o lungime totală de 291,3 km din care 243 km LES a cărui secţiune preponderentă este de 150 mm2 şi 48,3 km LEA de secţiune preponderentă 70 mm2.

Reţele de joasă tensiuneReţele de joasă tensiuneReţele de joasă tensiuneReţele de joasă tensiune

În municipiul Satu Mare consumatorii casnici şi sociali, micii consumatori industriali dispersaţi sunt alimentaţi cu energie electrică din posturile de transformare existente prin reţele de joasă tensiune. Lungimea totală a reţelelor de joasă tensiune este de 451 km din care LES 297 km, iar 154 km LEA. Reţelele de joasă tensiune sunt buclate, intenţia fiind de trecere la o configuraţie radială. PosturPosturPosturPosturi de transformare MT/JTi de transformare MT/JTi de transformare MT/JTi de transformare MT/JT

Analizând repartiţia posturilor de transformare şi a reţelelor de medie tensiune, se constată un număr de 315 posturi de transformare cu 355 unităţi transformatoare, cu o putere totală instalată de 155,7 MVA, iar numărul mediu al posturilor de transformare pe distribuitor este de aproximativ 8.



51515151

Figura 1.20 Reţeaua electrică de transport din România

Sistemul de iluminat public al municipiului Satu MareSistemul de iluminat public al municipiului Satu MareSistemul de iluminat public al municipiului Satu MareSistemul de iluminat public al municipiului Satu Mare

Alimentarea şi distribuţia cu energie electrică a reţelelor electrice aeriene şi subterane de iluminat public stradal a fost scoasă din posturile de transformare şi introdusă în Blocuri de Măsură şi Protecţie pentru Instalaţii de Iluminat Public. Alimentarea cu energie electrică a reţelelor de iluminat public se va face din posturile de transformare de reţea, în schemă radială. Lungimea reţelei de iluminat public stradal din municipiul Satu Mare este de 223 km din care 167 km reţea aeriană şi 56 km reţea subterană. Numărul total de corpuri de iluminat este de 5 850 bucăți, din care 1 068 bucăți sunt deschise şi 4 782 bucăți sunt închise. Încadrarea străzilor din municipiul Satu Mare pe clase ale sistemului de iluminat, este prezentată în tabelul următor.



52525252

Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul 1111.13.13.13.13 Tabel sintetic privind Tabel sintetic privind Tabel sintetic privind Tabel sintetic privind încadrareaîncadrareaîncadrareaîncadrarea strstrstrstrăăăăzilor pe clase zilor pe clase zilor pe clase zilor pe clase ale sistemului de iluminatale sistemului de iluminatale sistemului de iluminatale sistemului de iluminat

Clasa sistemului de iluminat Lungime străzi

km

ME2 26,814

ME3 20,475

ME4 45,462

ME5 94,184

Alei 11,068

Pietonal 1,180

TOTALTOTALTOTALTOTAL 199,183199,183199,183199,183

În tabelul următor sunt prezentate sintetic date globale despre stâlpii şi aparatele de iluminat existente în sistemul de iluminat public al municipiului Satu Mare.


Stâlpi şi aparate de iluminat stradale, grupare pe clase ale sistemului de iluminatStâlpi şi aparate de iluminat stradale, grupare pe clase ale sistemului de iluminatStâlpi şi aparate de iluminat stradale, grupare pe clase ale sistemului de iluminatStâlpi şi aparate de iluminat stradale, grupare pe clase ale sistemului de iluminat

Nr. crt.

Clasa sistemului de iluminat Număr stâlpi Număr aparate de iluminat

buc buc

1 ME2 1.235 1.522

2 ME3 765 849

3 ME4 1.369 1.202

4 ME5 2.503 1.544

5 Alei 353 339

6 Pietonal 358 802

TOTALTOTALTOTALTOTAL 6.5836.5836.5836.583 6.2886.2886.2886.288

Tabelul de mai jos prezintă în mod sintetic principalele configurații ale sistemului de iluminat actual din municipiul Satu Mare.



53535353


ConfiguraConfiguraConfiguraConfigurațiițiițiiții tipice ale sistemului de iluminat din municipiul Satu Mare, grupate pe clase ale sistemului de tipice ale sistemului de iluminat din municipiul Satu Mare, grupate pe clase ale sistemului de tipice ale sistemului de iluminat din municipiul Satu Mare, grupate pe clase ale sistemului de tipice ale sistemului de iluminat din municipiul Satu Mare, grupate pe clase ale sistemului de iluminatiluminatiluminatiluminat

Clasa

sistemului de iluminat

Dispunere Latime medie

carosabil

Lungime Distanta medie intre 2 stâlpi

Număr stâlpi

Număr aparate de iluminat

Putere instalată

m km m buc buc kW

ME2 UNILATERAL 8 2,30 22 105 86 23,53

7 8,07 36 222 193 51,60

BILATERAL 16 0,95 32 60 67 15,58

14 13,01 34 763 1123 265,56

10 1,08 34 63 43 11,78

8 0,80 37 22 24 6,58

MONTAJ SUSPENDAT 8 0,60 37,5 ---- 16 4,38

ME2ME2ME2ME2 26,8126,8126,8126,81 1235123512351235 1552155215521552 378,99378,99378,99378,99

ME3 UNILATERAL 14141414 1,43 29 50 66 16,06

12121212 1,10 24 45 27 7,36

10101010 0,95 21 45 44 12,06

9999 3,81 37 103 113 30,94

7777 5,78 35 165 160 43,26

BILATERAL 14141414 4,14 39 210 255 60,22

10101010 0,35 27 13 13 3,56

7777 2,30 36 129 145 32,70

STÂLPI DISPUSI AXIAL 16161616 0,20 40 5 10 2,74

MONTAJ SUSPENDAT 14141414 0,14 35 ---- 4 1,10

9999 0,28 23 ---- 12 3,02

ME3ME3ME3ME3 20,4820,4820,4820,48 765765765765 849849849849 213,01213,01213,01213,01

ME4 UNILATERAL 10.510.510.510.5 1,69 43 39 35 9,57

9999 1,61 35 46 46 12,60

7777 25,91 33 772 625 168,48

6666 9,33 33 281 223 57,66

5555 5,12 36 142 95 22,29

BILATERAL 14141414 0,52 37 28 56 12,99

9.59.59.59.5 0,16 20 17 17 1,43

STÂLPI DISPUSI AXIAL 14141414 0,62 39 16 34 9,28

MONTAJ SUSPENDAT 7777 0,51 33,5 - 15 3,78

ME4ME4ME4ME4 44,4644,4644,4644,46 1341134113411341 1146114611461146 222298,0998,0998,0998,09

ME5 UNILATERAL 9999 2,12 38,5 55 42 11,27

7777 15,82 42 377 292 74,84

6666 35,01 33 1050 638 169,67

5555 25,70 41 629 326 75,90

4444 15,54 40 392 246 58,47

ME5ME5ME5ME5 94,1894,1894,1894,18 2503250325032503 1544154415441544 390,15390,15390,15390,15

S2 ALEI 14141414 0,30 37,5 8 8 2,18

7777 6,21 33 190 182 40,11

6666 2,05 25 82 82 20,13

5555 1,04 38,5 27 24 5,62

4444 1,47 32 46 43 8,25

S 2S 2S 2S 2 ALEIALEIALEIALEI 11,0711,0711,0711,07 353353353353 339339339339 76,2976,2976,2976,29

PIETONALPIETONALPIETONALPIETONAL 1,181,181,181,18 358358358358 802802802802 83,5183,5183,5183,51

TOTALTOTALTOTALTOTAL 199,18199,18199,18199,18 6583658365836583 6288628862886288 1440,021440,021440,021440,02



54545454

Puterea instalata în sistemul actual de iluminat public din municipiul Satu Mare este de 1,44 MW, iar energia electrică aferentă acesteia pentru o durată de funcționare anuală a sistemului de iluminat public de 4000 ore este de 5760 MWh. Indicatori specifici iluminatului public stradal actual:

• putere medie instalată pe aparat de iluminat: 229 W/pe aparat de iluminat; • putere medie instalată pe punct de măsură: 13,6 kW/pct de măsură; • număr de aparate de iluminat pe punct de măsură: 59,3 aparate de iluminat/pct de măsură; • putere medie consumată pe 1 km de stradă: 7,2 kW/km; • număr de aparate de iluminat pe 1 km de stradă: 31,6 aparate de iluminat/km; • raportul dintre numărul de aparate de iluminat instalate şi populație: 5,4 %; • populația municipiului Satu Mare este 115.142 locuitori (anul 2002).

Numărul total de clădiri iluminate arhitectural este de 14: 12 biserici, Palatul Administrativ şi Palatul de Justiţie.

2.2.9.2.2.9.2.2.9.2.2.9. Activităţi de transport de importanţă locală (municipală)Activităţi de transport de importanţă locală (municipală)Activităţi de transport de importanţă locală (municipală)Activităţi de transport de importanţă locală (municipală)

Societatea care asigură transportul public la nivelul municipiului Satu Mare este S.C. TRANSURBAN S.A. cu un număr de 8.139.000 de călători transportaţi anual, iar în luna de vârf de 850.000 călători. Parcul de autovehicule din dotare cuprinde un număr de 49 de autobuze, iar parcul circulant de autovehicule în luna de vârf este de 45,3. Transportul public la nivelul municipiului Satu Mare este realizat şi de o serie de transportatori privaţi, care însă nu respectă traseele pe care ar trebui să circule, preluând fluxul de călători de la societatea de transport mai sus menţionată. De remarcat că operatorii privaţi au trasee stabilite pentru rutele din afara oraşului, dar realizează şi o serie de trasee interne care de fapt sunt ale Transurban. Din datele culese de pe teren reiese că cele mai aglomerate linii de transport în comun, cu peste 50 de călători transportaţi în cadrul unei curse dus-întors sunt:

• Linia 12 - PETROM / DREXLMAIER - Piaţa George Călinescu; • Linia 1 - Gara CFR - Spitalul Judeţean; • Linia 2 - PETROM / DREXLMAIER - Piața 14 mai / IPL.

Cea mai aglomerată staţie este reprezentată de Ceasul Electric. Cele mai importante porţiuni de trasee ale mijloacele de transport în comun sunt cuprinse între staţiile:

• CFR - Casa de Modă; • Str. Cuza Vodă - Catedrala Romano Catolică; • Liceul Forestier - Ceasul Electric; • Str. Careiului - Poşta MICRO 17; • Ceasul Electric - Carpaţi II; • Piaţa G. Călinescu - Ceasul Electric; • Piaţa Mică - Ceasul Electric; • Parc MICRO 17 - Piaţa de alimente MICRO 17.



55555555

Din studiul de circulație întocmit ca studio de fundamentare pentru elaborarea PUG, ,,Transportul public de călători - traseele detransport în comun”, rezultă următoarele ddddisfuncisfuncisfuncisfuncțiițiițiiții:

• parcul de autovehicule este învechit şi insuficient; • la orele de vârf trebuie suplimentate numărul de vehicule; • orarul de circulaţie nu este respectat şi se produc numeroase întârzieri; • nu sunt amenajate refugii în staţii; • nu sunt respectate traseelor de către transportatorii privaţi.

Consiliul local Satu Mare a decis înfiinţarea unui operator nou pentru serviciul public al transportului de călători. Prin H.C.L. nr.194/13.10.2005 s-a înfiinţat S.C. TRANSURBAN S.A. Satu Mare, în asociere cu consiliile locale ale oraşului Ardud şi ale comunelor Doba, Lazuri şi Păuleşti. Acţionarul majoritar este municipiul Satu Mare, cu un aport de 650.000 RON la capitalul social. Suma s-a asigurat din fondul de rezervă pe anul 2005 al municipiului Satu Mare.

2.2.10.2.2.10.2.2.10.2.2.10. StruStruStruStructura şi starea clădirilor din municipiuctura şi starea clădirilor din municipiuctura şi starea clădirilor din municipiuctura şi starea clădirilor din municipiu

Municipiul Satu Mare, delimitate de căi de comunicație, de Someş, sau de detalii naturale din teren, s-au conturat 9 cartiere, alături de Centrul Nou şi Centrul Vechi al municipiului, unități urbanistice complexe ce constituie zone de referință cu clădiri al căror regim de înălțime variază de la nivelul parter până la 10 etaje. Fondul de locuinţe din municipiul Satu Mare se prezenta în anul 2004, astfel:

• număr locuinţe – 44.169; • locuinţe proprietate publică – 1.110; • locuinţe proprietate privată – 43.059; • suprafața locuibilă (m²) – 1.773.495; • proprietate publică (m²) – 31.245; • proprietate privată (m²) – 1.742.250; • număr mediu de locuitori /locuință - 2,64; • suprafața locuibilă pe: -o locuință - 40,1 m² - pe locuitor - 15,2 m²/loc.

Principalele caracteristici ale zonelor din intravilan sunt date de funcțiunile dominante ale acestora:

a) locuinţe de toate tipurilea) locuinţe de toate tipurilea) locuinţe de toate tipurilea) locuinţe de toate tipurile

Ponderea cea mai mare în economia terenurilor municipiului o are funcțiunea de locuire - 49,8 %. Statistic, într-o locuinţă locuieşte, în medie, mai puţin de o gospodărie (0,9 gospodării) ceea ce ar presupune existenţa unui excedent de locuinţe la nivelul municipiului. O asemenea informaţie trebuie însă interpretată cu prudenţă în condiţiile în care nu există informaţii privind accesul la piaţa imobiliară al diferitelor grupuri sociale expuse riscului de excludere de la aceasta (ex. familii tinere, familii monoparentale, cele cu venituri reduse). b) instituţii şi serviciib) instituţii şi serviciib) instituţii şi serviciib) instituţii şi servicii Funcțiunea acoperă atât serviciile publice - administrație, învățământ, sănătate, cultură cât şi servicii, servicii profesionale, comerț, etc. Are o pondere de cca 13,1 % în totalul terenurilor din intravilan.



56565656

Infrastructura pentru învățământ, cultura şi sănătate este bine reprezentată. Astfel, în învățământ, situația se prezintă astfel:

• 53 unități de învățământ preuniversitar din care: • 19 grădinițe; • 16 scoli generale; • 1 școală specială; • 16 licee şi grupuri școlare; • 1 scoală postliceală.

• 8 unități de învățământ universitar: • învățământ de stat:

• Universitatea Babeș - Bolyai Cluj - Napoca; • Universitatea Tehnica Cluj- Napoca; • Universitatea de Stat Oradea; • Universitatea de Nord Baia Mare.

• b) învățământ particular: • Universitatea de Vest Vasile Goldiș Arad; • Universitatea Spiru Haret Bucureşti; • Academia de Studii Economice Bucureşti; • Universitatea Gabor Denes.

În domeniul sănătății, infrastructura este compusă din:

• Cabinete medicale individuale - sector public: 6; • Cabinete medicale (de medicina generala şi de familie) - sector privat: 65; • Cabinete medicale de specialitate - sector privat: 74; • Dispensare medicale: 2; • Spitale: 2; • Clinici şi centre medicale în curs de înființare.



57575757

Tabelul 1.1Tabelul 1.1Tabelul 1.1Tabelul 1.16666 Lista clLista clLista clLista clăăăădirilor din sistemul de învăţământ preuniversitar din municipiul Satu Maredirilor din sistemul de învăţământ preuniversitar din municipiul Satu Maredirilor din sistemul de învăţământ preuniversitar din municipiul Satu Maredirilor din sistemul de învăţământ preuniversitar din municipiul Satu Mare

Nr. Unitate învățământ 1 SCOALA CU CLASELE I -VIII "AVRAM IANCU" SATU MARE 2 SCOALA CU CLASELE I - VIII "ION CREANGA" SATU MARE 3 SCOALA CU CLASELE I -VIII "GRIGORE MOISIL" SATU MARE 4 SCOALA CU CLASELE I -VIII "BALCESCU-PETOFI" SATU MARE 5 SCOALA CU CLASELE I -VIII "LUCIAN BLAGA" SATU MARE 6 SCOALA CU CLASELE I -VIII "CONSTANTIN BRANCOVEANU" SATU MARE 7 SCOALA CU CLASELE I - VIII NR.10 SATU MARE 8 SCOALA CU CLASELE I - VIII "OCTAVIAN GOGA" SATU MARE 9 SCOALA CU CLASELE I - VIII "MIRCEA ELIADE" SATU MARE 10 SCOALA CU CLASELE I - VIII "DR.VASILE LUCACIU" SATU MARE 11 COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" SATU MARE 12 COLEGIUL NATIONAL "DOAMNA STANCA" SATU MARE 13 COLEGIUL NATIONAL "IOAN SLAVICI" SATU MARE 14 COLEGIUL NATIONAL "KOLCSEY FERENC" SATU MARE 15 COLEGIUL TEHNIC"TRAIAN VUIA" SATU MARE 16 COLEGIUL TEHNIC ELISA ZAMFIRESCU 17 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SATU MARE 18 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV -CLUB SPORTIV 19 LICEUL TEOLOGIC REFORMAT 20 LICEUL DE ARTA "AUREL POPP" SATU MARE 21 LICEUL TEOLOGIC ORTODOX "NICOLAE STEINHARDT" SATU MARE 22 LICEUL TEORETIC GERMAN "JOHHAN ETTINGER " SATU MARE 23 GRUP SCOLAR TRANSPORTURI SI TELEC. "ION I. C. BRATIANU' SATU MARE 24 GRUP SCOLAR ECONOMIC "GHEORGHE DRAGOS" SATU MARE 25 GRUP SCOLAR "CONSTANTIN BRANCUSI" SATU MARE FORESTIER 26 GRUP SCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARA SATU MARE 27 GRUP SCOLAR CONSTRUCTII DE MASINI "UNIO" SATU MARE 28 GRUP SCOLAR TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC "HAM JANOS" SATU MARE 29 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 SATU MARE 30 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 2 SATU MARE 31 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 5 SATU MARE 32 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 6 SATU MARE 33 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 7 SATU MARE 34 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 9 SATU MARE 35 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT "GULIVER" SATU MARE NR.10 Samus 36 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.11 SATU MARE 37 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.12 SATU MARE 38 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.13 SATU MARE 39 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT "14 MAI" SATU MARE 40 GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.15 SATU MARE 41 GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR. 21 SATU MARE 42 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.24 SATU MARE 43 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.29 SATU MARE 44 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.33 SATU MARE 45 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT "DRAGA MEA" SATU MARE 46 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT "MONDIALA" SATU MARE 47 GRADINITA CU P. PRELUNGIT "DUMBRAVA MINUNATA" SATU MARE 48 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT "VOINICELUL" SATU MARE



58585858

2.3.2.3.2.3.2.3. STAREA SECTORULUI ENERGETIC LOCALSTAREA SECTORULUI ENERGETIC LOCALSTAREA SECTORULUI ENERGETIC LOCALSTAREA SECTORULUI ENERGETIC LOCAL

2.3.1.2.3.1.2.3.1.2.3.1. Funcţiile municipiul în sectorul energetic localFuncţiile municipiul în sectorul energetic localFuncţiile municipiul în sectorul energetic localFuncţiile municipiul în sectorul energetic local

Din perspectiva energetică, autoritățile publice îndeplinesc diferite roluri, după cum urmează:

• Consumator de energie; • Producător şi distribuitor de energie; • Iniţiator de regulamente şi proiecte de dezvoltare; • Factor motivator - promovează măsuri pentru încurajarea / motivarea implementării de măsuri ce

duc la un consum mai eficient de energie şi pentru protejarea mediului înconjurător. Pentru realizarea acestor funcţii, autorităţile publice din municipiul Satu Mare trebuie să iniţieze o paletă largă de acţiuni. O parte semnificativă a acestor acţiuni vizează reducerea consumului de energie, diminuarea subvenţiilor de la bugetele locale pentru costurile cu producerea şi furnizarea energiei, minimizarea impactului negativ asupra mediului înconjurător a consumului de energie în diferitele domenii de activitate şi modificarea comportamentului consumatorilor finali în sectoarele rezidențiale, în servicii şi în industriile locale.

2.3.2.2.3.2.2.3.2.2.3.2. Consumul de energieConsumul de energieConsumul de energieConsumul de energie

2.3.2.1.2.3.2.1.2.3.2.1.2.3.2.1. ConsumulConsumulConsumulConsumul final de energiefinal de energiefinal de energiefinal de energie

Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitor la nivelul judeţului Satu Mare în decursul anului 2008, s-a încadrat în limita a 2300 kWh/locuitor. Potrivit indicatorilor din strategia de dezvoltare 2007-2013, consumul brut total de energie sa situat anul 2008 la 2.476,8 kWh/locuitor, iar până în 2013 va creste cu 20 %, urmând să ajungă la 2.970 kWh/ locuitor. Energia electrică continuă să reprezinte un procent tot mai mare din consumul final de energie, atât ca rezultat al creșterii numărului de aparate electrice în domeniul casnic şi al serviciilor, cât şi ca rezultat al utilizării mai frecvente a proceselor de producţie industriale bazate pe energie electrică.

2.3.2.2.2.3.2.2.2.3.2.2.2.3.2.2. Consumurile de combustibili pe tipuri de combustibiliConsumurile de combustibili pe tipuri de combustibiliConsumurile de combustibili pe tipuri de combustibiliConsumurile de combustibili pe tipuri de combustibili

În municipiul Satu Mare, consumul de gaze naturale între anii 1997-2009 [conform datelor I.N.S.], au variat astfel:



59595959

Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.17171717 Consumul de gaze naturale, în municipiul Satu Mare între anii 1997Consumul de gaze naturale, în municipiul Satu Mare între anii 1997Consumul de gaze naturale, în municipiul Satu Mare între anii 1997Consumul de gaze naturale, în municipiul Satu Mare între anii 1997----2009 2009 2009 2009

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Consumul de gaze naturale total, în mii m3/an

160372 144724 … 130280 125981 106563 102395 103419 98499 87470 82964 85504 74712

Consumul de gaze naturale pentru uz casnic, în mii m3/an

109989 98905 … 82987 80522 60896 52565 51598 54841 49005 44113 47196 44880

Procent consum uz casnic din consumul total (%)

68,6 68,3 … 63,7 63,9 57,1 51,3 49,9 55,7 56,0 53,2 55,2 60,1

Scăderea continuă a consumului de gaze naturale s-a datorat în principal reducerii activităţii industriale în întreprinderi mari şi reconversiei clădirilor aferente marilor consumatori energetici în mici consumatori cu cerinţe energetice diferenţiate din punct de vedere al parametrilor agenţilor termici utilizaţi, programului zilnic / anual de funcţionare, precum şi posibilităţilor financiare ale utilizatorilor finali. În valorile indicate pentru consumul de uz casnic până în anul 2003 sunt incluse şi consumurile de gaze naturale utilizate în centralele termice de cvartal, iar scăderea procentului consumului de uz casnic din consumul total cu circa 20 % între anul 1997 şi anul 2004 reflectă şi reducerea ponderii consumului de energie termică din surse centralizate în favoarea utilizării locale folosind microcentralele termice de apartament. Din anul 2004, consumul pentru uz casnic se menţine la un procent aproximativ constant (între 50...60 %), reflectând o relativă stabilizare a modului de utilizare a gazelor naturale la nivel de municipiu. Variaţiile consumului anual de gaze naturale sunt provocate, de asemenea, de variaţiile temperaturii medii a iernilor. Consumul mediu pe cap de locuitor la nivelul municipiului este: 41,39 m3/luna/ locuitor la o populație de 114.678 locuitori ai municipiului.

2.3.2.3.2.3.2.3.2.3.2.3.2.3.2.3. Consumurile de energie pe sectoareConsumurile de energie pe sectoareConsumurile de energie pe sectoareConsumurile de energie pe sectoare

Consumul total de energie electrică pe anul 2008 a fost de 381.940,75 MWh. În tabelul de mai jos este prezentată repartiţia consumului de energie electrică, în anul 2008, pe tipuri de consum:


Consumul de energie electrica pe tipuri de consum (MWh)Consumul de energie electrica pe tipuri de consum (MWh)Consumul de energie electrica pe tipuri de consum (MWh)Consumul de energie electrica pe tipuri de consum (MWh)

Nr. crt.

Tip consum Consumul de energie în anul 2008 (MWh)

1 Industrie 132.238,42 2 Edilitar - comercial 48.740,428 3 Construcţii 2.466 4 Casnic 198.495,16 5 Transport 0 6 Total 381.940,75

Sursa: SDEE Satu Mare



60606060

Consumul de energie electrică al iluminatului public în anul 2008, în municipiul Satu Mare a fost de 6120 kWh. Puterea instalată în sistemul actual de iluminat public din municipiul Satu Mare este de 1,44 MW, iar energia electrică aferentă acesteia pentru o durată de funcționare anuală a sistemului de iluminat public de 4000 ore este de 5760 MWh.

Figura 1.21 Repartiția lunară a energiei electrice active aferenta puterii instalate

Tarifarea consumului de energie electrică aferent sistemului de iluminat public la nivelul municipiului Satu Mare se face conform tarifului pentru consumul de energie electrică din orele de zi şi din orele de noapte, E2, la joasă tensiune. Tarifele E2, aplicate de către FEEE Electrica Furnizare Transilvania Nord în 2010 se găsesc în tabelul următor. Sistemul E2 prevede un tarif redus pentru consumul de energie din orele de noapte 22 - 7 indiferent de tipul zilei, respectiv de luni până duminica şi un tarif pentru consumul din orele de zi (7 -22).

Tabelul 1.1Tabelul 1.1Tabelul 1.1Tabelul 1.19999

Tarifarea consumului de energie electricTarifarea consumului de energie electricTarifarea consumului de energie electricTarifarea consumului de energie electricăăăă aferent sistemului de iluminat public laaferent sistemului de iluminat public laaferent sistemului de iluminat public laaferent sistemului de iluminat public la nivelul municipiului Satu nivelul municipiului Satu nivelul municipiului Satu nivelul municipiului Satu MareMareMareMare

Perioada de valabilitate

Reglementare Tarifului pentru consumul de energie electrică din orele de zi şi din orele de noapte, E2

Tarif pentru energie reactivă

Zona de zi 7:00 - 22:00

Zona de noapte 22:00 - 7:00

lei/kWh lei/kWh lei/kVarh Începând cu 1 ian 2010

Ord. ANRE 103/dec2009 0,4790 0,2826 0,0604

Potrivit acestui tarif valoarea facturii de energie activă în anul 2010 a fost de 1.945.745 RON fără TVA şi fără accize. În prezent, primăria municipiului Satu Mare, nu plătește contravaloarea consumului de energie electrică reactivă. Din auditul efectuat în municipiul Satu Mare, rezultă că circa 60 % din aparatele de iluminat existente au o vechime de peste 20 ani şi nu sunt echipate cu condensatori pentru compensarea locală a factorului de putere.



61616161

Prin facturarea consumului de energie reactivă s-ar produce o creștere a facturii cu cel puțin 10 %, respectiv minim 194.575 RON fără TVA. Efortul financiar real al primăriei municipiului Satu Mare la nivelul anului 2010 privind consumul de energie electrică pentru iluminatul public stradal (fără iluminat festiv şi iluminat arhitectural) ar fi de 2.140.320 RON fără TVA. Considerând un curs de schimb 4,25 RON/EUR aceasta contravaloarea energiei electrice consumate în 2010 este de 503.605 EUR fără TVA. În continuare este prezentată sinteza monitorizării consumurilor energetice din municipiul Satu Mare:

a) Înregistrarea consumurilor de energie electrică şi termică la unităţile de învăţământ din municipiul Satu Mare:

• 977 facturi de energie electrică, consum total anual 847.634,450 kwh -1.983.974 lei; • 725 facturi de energie termică (gaz), consum total anual 26,718 GWh -3.143.212,26 lei.

b) Înregistrarea consumurilor de energie electrică şi termică la clădirile aflate în administrarea

Primăriei Satu Mare: • 77 facturi de energie electrică, consum total anual 110.428,773 kwh -194.276,08 lei; • 105 facturi de energie termică (gaz), consum total anual 926.733,685 kwh -132.425,48 lei.

2.3.3.2.3.3.2.3.3.2.3.3. Inventarul emisiilor de COInventarul emisiilor de COInventarul emisiilor de COInventarul emisiilor de CO2222

Pentru a stabili un set de măsuri care să ducă la reducerea emisiilor de CO2 este important să se ştie care este situaţia locală de la care se pleacă. De aceea, o parte foarte importantă a Planului o constituie Inventarul de bază al emisiilor de CO2. Întrucât Convenţia permite luarea ca an de referinţă orice an după anul 1990 despre care se pot colecta date relevante, municipiul Satu Mare a ales ca an de referinţă anul 2008. Tipurile de impact ale reţelelor electrice asupra mediului înconjurător sunt:

• impactul asupra organismelor vii provocat de câmpul electric, câmpul magnetic, zgomot; • impactul vizual şi psihologic; • impactul asupra terenului, florei şi faunei; • impactul asupra obiectivelor industriale, construcţiilor; • impactul asupra terenurilor agricole, așezări umane, zonelor protejate; • impactul asupra recepţiilor radio şi televiziune.

Condiţia esenţială pentru o dezvoltare durabilă constă în urmărirea realizării creșterii economice şi ocupării, ca şi a sporirii oportunităţilor pentru toţi, ţinând în același timp cont de necesitatea atingerii unor standarde de mediu din ce în ce mai ridicate pentru toate activităţile economice desfășurate pe teritoriul ţării şi a reducerii impactului negativ al sectorului energetic şi al transporturilor asupra mediului, concomitent cu adoptarea unei atitudini proactive, orientate spre ameliorarea calităţii factorilor de mediu. Discrepanţele fundamentale între România şi Uniunea Europeană în domeniul mediului înconjurător sunt în principal consecinţa unor politici de dezvoltare adoptate şi aplicate în România înainte de anul 1989, politici care vizau o creștere economică rapidă, fără a ţine seama de standarde de mediu şi fără a lua în considerare posibilele efecte negative ale activităţilor economice asupra mediului. După anul 1989, schimbările intervenite în structura economiei naţionale au avut un dublu impact asupra mediului. Pe de o parte, lipsa eficienţei în folosirea resurselor, încă încurajată de preţuri care nu includ costuri de mediu reprezintă o cauză majoră a deteriorării calităţii mediului. Pe de altă parte, nivelul scăzut



62626262

al investiţiilor, atât în termeni cantitativi, cât şi calitativi, din domeniul infrastructurii de mediu, la care se adaugă slaba aplicare a standardelor de mediu impuse de legislaţia naţională duc în cele din urmă la accentuarea diferenţelor. Consumul de energie este în creștere, în principal datorită intensificării transportului, dar şi datorită creșterii consumului în domeniul casnic şi al serviciilor. Consumul de energie este o sursă majoră de poluare atmosferică. Acesta contribuie la peste 90 % din emisiile de bioxid de sulf din UE, la aproape totalitatea emisiilor de oxizi azotici, la aproape jumătate din emisiile de compuși organici volatili fără metan şi la aproximativ 85 % din particule. Obiectivul generaObiectivul generaObiectivul generaObiectivul generallll al strategiei sectorului energetic, pentru perioada 2011-2020, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi a unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Economia de energie obţinută prin eficienţa energetică este resursa cea mai ieftină de energie şi cea mai avantajoasă pentru mediu înconjurător, comparativ cu resursele de energie regenerabilă sau de combustibili fosili. Prin acţiunile întreprinse în domeniul eficienţei energetice România va contribui la limitarea creșterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste acţiuni vor contribui atât la reducerea impactului negativ asupra mediului, cât şi la creşterea securităţii în alimentare, diminuând gradul de dependenţă a României de importurile de energie.

2.3.4.2.3.4.2.3.4.2.3.4. Producerea / Distribuţia de energProducerea / Distribuţia de energProducerea / Distribuţia de energProducerea / Distribuţia de energieieieie

La nivelul judeţului Satu Mare nu sunt unități care generează energie. Încălzirea la nivelul unităţilor administrative se realizează prin sisteme individuale, sistemele de furnizare centralizată a agentului termic fiind desființate. În judeţul Satu Mare atât în cazul energiei electrice cât şi în cazul gazului natural se realizează doar transportul şi distribuţia către agenţi economici şi populaţie, nu dispunem de hidrocentrale sau centrale termoelectrice.

2.3.5.2.3.5.2.3.5.2.3.5. Reglementări locale în sectorul energeticReglementări locale în sectorul energeticReglementări locale în sectorul energeticReglementări locale în sectorul energetic

a)a)a)a) DocDocDocDocumente oficiale privind Planificarea Energetică la nivel localumente oficiale privind Planificarea Energetică la nivel localumente oficiale privind Planificarea Energetică la nivel localumente oficiale privind Planificarea Energetică la nivel local:

• H.C.L.-uri de aprobare a documentaţiilor elaborate în domeniu; • H.C.L.-uri privind aderarea municipiului Satu Mare la organisme ce funcţionează în domeniu; • Dispoziţii ale primarului pentru funcţionarea comisiei de eficienţă energetică.

b)b)b)b) Documente oficiale privind implementarea măsurilor planificate la nivel localDocumente oficiale privind implementarea măsurilor planificate la nivel localDocumente oficiale privind implementarea măsurilor planificate la nivel localDocumente oficiale privind implementarea măsurilor planificate la nivel local:

• H.C.L.-uri de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru 20 documentaţii tehnice privind

implementarea măsurilor de eficientă energetică la unităţile de învăţământ;



63636363

• H.C.L.-uri privind aprobarea Programului local multianual privind eficienţa energetică la blocurile de locuinţe;

• H.C.L.-uri de aprobare a cofinanţării pentru proiectele depuse în vederea accesării fondurilor europene;

• H.C.L.-uri de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru blocuri de locuinţe.

c)c)c)c) Hotărâri ale Consiliului LocalHotărâri ale Consiliului LocalHotărâri ale Consiliului LocalHotărâri ale Consiliului Local • Proiectul de Hotărâre nr. 33.314 din 19.09.2011 privind scutirea de la plata impozitului aferent

locuinţei pentru proprietarii din blocurile de locuinţe care au executat lucrări de reabilitare termică pe cheltuială proprie din municipiul Satu Mare.

• HOTĂRÂREA nr.170/28.07.2011 privind asigurarea contribuţiei proprietarilor de spaţii, altele decât locuinţe, la :“Reabilitare termică la blocurile de locuinţe cu spaţii comerciale la parter”;

• Hotărârea nr. 138/30.06.2011 pentru aprobarea programului local multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe din municipiul Satu Mare;

• Hotărârea nr. 249/23.12.2010 privind mandatarea primarului municipiului Satu Mare de a semna înscrierea în Asociaţia ,,Oraşe Energie RomâniaOraşe Energie RomâniaOraşe Energie RomâniaOraşe Energie România’’;

• Hotărârea nr. 190/ 30.09.2010 privind asocierea municipiului Satu Mare la ,,Clusterul Apelor Clusterul Apelor Clusterul Apelor Clusterul Apelor Termale din RomâniaTermale din RomâniaTermale din RomâniaTermale din România’’;

• Hotărârea nr. 165/12.08.2010 privind mandatarea primarului municipiului Satu Mare de a semna ,,Convenţia Primarilor’’, cunoscând toate angajamentele care decurg din aceasta;

• Hotărârea nr. 131/24.06.2010 pentru modificarea anexelor la H.C.L. nr. 74 din 25.03.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe” LOT III;

• Hotărârea nr. 130/24.06.2010 pentru modificarea anexei la H.C.L. nr. 108 din 27.05.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe” - Str. Mioriţei nr. 2;

• Hotărârea nr. 129/24.06.2010 pentru modificarea anexei la H.C.L. nr.73 din 25.03.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe” - B-dul Ion I.C.Brătianu nr.7;

• Hotărârea nr. 108/27.05.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe ” -Strada Mioriţei nr. 2;

• Hotărârea nr. 74/25.03.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe” LOT III;

• Hotărârea nr. 73/25.03.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe” - B-dul Ion I.C.Brătianu nr. 7;

• Hotărârea nr. 72/25.03.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe” LOT I;

• Hotărârea nr. 218/29.10.2009 pentru aprobarea programului local multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe din municipiul Satu Mare;

• Hotărârea nr. 147/25.06.2009 privind numirea comisiei de eficienţă energetică care coordonează activităţile în cadrul programului local multianual pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe;

• Hotărârea nr. 112/04.06.2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie „Reabilitare termică la blocurile de locuinţe - Micro 16, B-dul Muncii, bloc H51”;

• Hotărârea nr. 111/04.06.2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe - Aleea Milcov nr.7 bloc T6/A”

• Hotărârea nr. 74/30.04.2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie ,,Reabilitare termică la blocurile de locuinţe”;



64646464

• Hotărârea nr. 20/31.01.2008 privind numirea comisiei pentru eficienţă energetică care coordonează activităţile privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitare termică a unor clădiri de locuit multietajate din municipiul Satu Mare şi stabilirea condiţiilor de înscriere în program;

• Hotărârea nr. 91/27.03.2008 privind aprobarea includerii în programul de reabilitare termică pe anul 2008 a unor blocuri de locuinţe-condominii din municipiul Satu Mare.

2.3.6.2.3.6.2.3.6.2.3.6. Stimulente financiare pentru economisirea energieiStimulente financiare pentru economisirea energieiStimulente financiare pentru economisirea energieiStimulente financiare pentru economisirea energiei

În vederea reducerii consumurilor energetice se propune ca în perspectivă să se introducă o grilă de impozitare a clădirilor în funcție de anumiți indici energetici de consum (creşterea eficienței energetice să conducă la scăderea impozitării).

2.3.7.2.3.7.2.3.7.2.3.7. Potenţialul de eficientizare energeticăPotenţialul de eficientizare energeticăPotenţialul de eficientizare energeticăPotenţialul de eficientizare energetică

a) Ma) Ma) Ma) Măăăăsuri implementatesuri implementatesuri implementatesuri implementate

a.1) Staţia de epurare a fost dotată cu o linie tehnologică de producere şi captare a biogazului şi utilizarea lui într-o unitate de cogenerare:

În cursul anului 2009 capacitatea de producţie a investiţiei, respectiv din utilizarea biogazului a fost de 547,51 MW/an. Acest fapt a condus la scăderea emisiilor de CO2 cu 110,5 to/an.

a.2) Reabilitarea/modernizarea energetică a clădirilor:

Implementarea măsurilor de reabilitarea/modernizarea energetică a clădirilor, au de regulă ca şi rezultat reducerea cu 40-60 % a consumului anual de energie termică al cădirilor respective, aceasta ducând totodată şi la o reducere similară a emisiilor de CO2 în cadrul clădirilor respective.

b) Mb) Mb) Mb) Măăăăsuri care urmeazsuri care urmeazsuri care urmeazsuri care urmeazăăăă a fi implementatea fi implementatea fi implementatea fi implementate

b.1) Prin implementarea ,,Studiului de soluţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu Mare, judeţ Satu Mare’’ se vor reduce emisiile de CO2, conform cu tabelul de mai jos.

Tabelul 1.2Tabelul 1.2Tabelul 1.2Tabelul 1.20000 Reducerea de emisiilor COReducerea de emisiilor COReducerea de emisiilor COReducerea de emisiilor CO2222 aferente aferente aferente aferente investiinvestiinvestiinvestițiilorțiilorțiilorțiilor privind valorificarea energiei geotermale în municprivind valorificarea energiei geotermale în municprivind valorificarea energiei geotermale în municprivind valorificarea energiei geotermale în municipiul Satu ipiul Satu ipiul Satu ipiul Satu

MareMareMareMare

Denumire investiţie Reducerea de emisii CO2 to/an

Investiţia Nr. 1 3.947,30 Investiţia Nr. 2 8.730,80 Investiţia Nr. 3 2.917,50 TOTAL 15.595,60

b.2) Prin modernizarea sistemului de iluminatul public municipal, are loc o reducere a emisiilor de

gaze cu efect de seră, după cum urmează:



65656565

Tabelul 1.2Tabelul 1.2Tabelul 1.2Tabelul 1.21111 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serReducerea emisiilor de gaze cu efect de serReducerea emisiilor de gaze cu efect de serReducerea emisiilor de gaze cu efect de serăăăă ca urmare a modernizca urmare a modernizca urmare a modernizca urmare a modernizăăăării sistemului de iluminatul public din rii sistemului de iluminatul public din rii sistemului de iluminatul public din rii sistemului de iluminatul public din

municipiul Satu Maremunicipiul Satu Maremunicipiul Satu Maremunicipiul Satu Mare

Specificație UM În prezent După reabilitare

Energie Electrica MWh/an 5760 3.742

Economie Energie Electrica MWh/an 0 2.018

Economia anuala a emisiilor de bioxid de carbonEconomia anuala a emisiilor de bioxid de carbonEconomia anuala a emisiilor de bioxid de carbonEconomia anuala a emisiilor de bioxid de carbon t COt COt COt CO2222 979979979979

2.3.8.2.3.8.2.3.8.2.3.8. Potenţialul de utilizare a Potenţialul de utilizare a Potenţialul de utilizare a Potenţialul de utilizare a surselor regenerabile de energiesurselor regenerabile de energiesurselor regenerabile de energiesurselor regenerabile de energie ((((SERSERSERSER))))

2.3.8.1.2.3.8.1.2.3.8.1.2.3.8.1. ConsideraConsideraConsideraConsiderațiițiițiiții generale privind sursele regenerabile de energiegenerale privind sursele regenerabile de energiegenerale privind sursele regenerabile de energiegenerale privind sursele regenerabile de energie

Sursele regenerabile de energieSursele regenerabile de energieSursele regenerabile de energieSursele regenerabile de energie sunt surse de energie din categoria nefosile, cum sunt sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deşeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare a nămolurilor în instalaţii de epurare a apelor uzate. La nivelul judeţului Satu Mare până în prezent nu s-au iniţiat sau dezvoltat sisteme de producere a energiilor neconvenţionale. Criza energetică mondială a determinat căutarea unor noi surse de energie. Necesitatea asigurării unei dezvoltări energetice durabile concomitent cu protejarea mediului înconjurător a condus în ultimii 10 - 15 ani la intensificarea preocupărilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie. Programul de utilizare a surselor regenerabile de energie se înscrie în cerinţele de mediu asumate prin protocolul de la Kyoto la Convenţia - Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001, respectiv de Uniunea Europeană în baza Documentului 2002/358/CE. În condiţiile meteogeografice din România, în balanţa energetică pe termen mediu şi lung se iau în considerare următoarele tipuri de surse regenerabile de energie: solară, eoliană, hidroenergia, biomasa şi energia geotermală. Implementarea proiectelor de investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile cofinanţate din fondurile aferente va contribui la atingerea ţintei strategice a României respectiv "ponderea energiei electrice produse din aceste surse în totalul consumului brut de energie electrică trebuie să fie la nivelul anului 2010 de 33 %, la nivelul anului 2015 de 35 % şi la nivelul anului 2020 de 38 %" (conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare, conform Strategiei Naţionale de valorificare a resurselor regenerabile de energie aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003 şi Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 ÷ 2020 aprobată prin H.G.R. nr. 1069/2007).

Operaţiunea are următoarele obiectiveOperaţiunea are următoarele obiectiveOperaţiunea are următoarele obiectiveOperaţiunea are următoarele obiective:

• reducerea dependenţei de importurile de resurse de energie primară (în principal combustibili fosili) şi îmbunătăţirea siguranţei în aprovizionare;

• protecţia mediului prin reducerea emisiilor poluante şi combaterea schimbărilor climatice;



66666666

• diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentru producţia de energie electrică/termică;

• crearea a noi locuri de muncă în diferite zone ale ţării prin realizarea/modernizarea capacităţilor de producere a energiei din surse neconvenţionale;

• crearea posibilităţii de introducere în circuitul economic a unor zone izolate, care va conduce, de asemenea, la creşterea numărului de locuri de muncă;

• implicarea mai activă a mediului de afaceri (companiilor private din ţară şi din străinătate), precum şi a autorităţilor publice locale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.

2.3.8.2.2.3.8.2.2.3.8.2.2.3.8.2. Identificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu MareIdentificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu MareIdentificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu MareIdentificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu Mare

2.3.8.2.1. Resurse de energie solară

Soarele este doar una dintre miliardele de stele, dar este sursa de energie a tuturor fiinţelor vii de pe întregul Pământ. Energia solară care ajunge pe Pământ în 40 de minute ar fi de ajuns pentru a acoperi nevoia de energie pe un an a întregii omeniri. Energia solară este energia radiantă produsă în interiorul Soarelui în urma reacţiilor de fuziune nucleară. Ea este transmisă pe Pământ într-o cuantă de energie numită foton, care interacţionează cu atmosfera şi suprafaţa Pământului. La penetrarea atmosferei terestre, radiaţia solară înregistrează o pierdere în intensitate datorită reflexiei, dispersiei şi absorbţiei cauzate de particulele de praf şi moleculele de gaz. Radiaţia care pătrunde nestingherită în atmosferă ajunge direct pe suprafaţa Pământului - este aşa numita radiaţie directă. Partea din radiaţia solară care este reflectată sau absorbită de particulele de praf sau moleculele de gaz ajunge la rândul său fără direcţie pe suprafaţa Pământului - este aşa numita radiaţie difuză sau indirectă. Radiaţia totală care ajunge pe suprafaţa Pământului este radiaţia globală Eg; deci radiaţia globală = radiaţia directă + radiaţia difuză. Atmosfera reflectă aproximativ 30 % şi absoarbe 20 % din radiaţia solară; astfel, pe suprafaţa solului ajung doar 50 % din ea. Chiar şi aşa însă această cantitate este de 170 de milioane de ori mai mare decât productivitatea marilor centrale. Factorii ce influențează radiaţia globală sunt:

• starea de înnorare şi turbulenţa atmosferică - ea e diferită în funcţie de amplasament (ţară, oraş, zonă industrială);

• momentul de timp din an sau din zi; • localizarea geografică (latitudine); • suprafeţele colectoare (orientarea acestora: unghiul de înclinare).

Potenţialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din radiaţia solară incidentă în plan orizontal (radiaţia directă) care, în România este de circa 900 ÷ 1000 W/m2. Energia solară poate fi folosită să:

• genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice);



67676767

• genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale); • încălzească clădiri, direct; • încălzească clădiri, prin pompe de căldură; • încălzească clădiri şi să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice.

Instalaţii solarInstalaţii solarInstalaţii solarInstalaţii solar----termicetermicetermicetermice

Energia solară termică este utilizată în special pentru producerea de agent termic primar şi apă caldă menajeră din locuinţele individuale.

Instalaţii solareInstalaţii solareInstalaţii solareInstalaţii solare----fotovoltaicefotovoltaicefotovoltaicefotovoltaice

Conversia energiei solare în energie electrică are la bază efectul fotovoltaic; efectul fotovoltaic constă în apariţia unei tensiuni electromotoare respectiv a unui curent electric într-un circuit închis, datorită polarizării electrice (eliberarea de sarcini electrice negative - electroni şi pozitive - goluri) sub acţiunea luminii, a unui material semiconductor - siliciul (în 95 % din celulele fotovoltaice actuale).

Figura 1.22 Harta radiaţiei solare în România

2.3.8.2.2. Resurse de energie eoliană

Enenergia eolianăEnenergia eolianăEnenergia eolianăEnenergia eoliană provine din transformarea şi livrarea în sistemul energetic sau direct către consumatorii locali a energiei electrice provenite din potenţialul energetic al vântului.



68686868

Energia eoliană este printre formele de energie regenerabilă care se pretează cel mai bine aplicaţiilor atât pe scară largă cât şi pe scară redusă. Vântul este mişcarea aerului datorată maselor de aer cu temperaturi diferite. Temperaturile diferite sunt cauzate de masele de apă şi pământ care absorb diferit căldura soarelui. La scară globală mişcările masive de aer sunt cauzate de diferenţa de temperatură între pământul de la ecuator şi cel apropiat de poli. Deoarece vântul va bate cât timp soarele va încălzi Pământul este o sursă de energie regenerabilă, ce este exploatată în prezent pentru a produce electricitate. O turbină eoliană este un dispozitiv ce transformă mişcarea cinetică a palelor unei elice în energie mecanică. Dacă această energie mecanică este apoi transformată în electricitate avem de-a face cu un generator alimentat cu vânt/convertor de energie eoliană. Termenul care s-a împroprietărit însă este ,,turbină eoliană”. În funcţie de locaţia turbinelor ele pot fi categorisite în turbine de ţărm şi turbine plasate în largul mărilor şi oceanelor. Printre avantajele energiei eoliene se evidențiază următoarele:

• emisie zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră; • nu se produc deşeuri; • costuri reduse pe unitate de energie produsă; • costuri reduse de scoatere din funcţiune, acestea putând fi integral reciclate.

Principalele dezavantaje sunt următoarele:

• este o resursă energetică relativ limitată; • funcţionare discontinuă datorită variaţiei vitezei vântului; • apariţie vizuală neplăcută (poluare vizuală); • poluare sonoră, afectează ecosistemele din jur; • risc mare de distrugere în timpul furtunilor.

Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele în care viteza medie a vântului este de cel puţin egală cu 4 m/s la nivelul standard de 10 m deasupra solului. În zona municipiului Satu Mare viteza vânturilor se situează între 0,5 şi 2,5 m/s, valori care nu ar nu ar nu ar nu ar justifica justifica justifica justifica promovarea unei investiţii de utilizare a promovarea unei investiţii de utilizare a promovarea unei investiţii de utilizare a promovarea unei investiţii de utilizare a surselor eolienesurselor eolienesurselor eolienesurselor eoliene. Înregistrările de la staţiile meteorologice din întreaga ţară au permis conturarea unei hărţi a regiunilor cu vânturi având intensitatea mai mare de 6 m/s şi durate mai mari de 1000 ore/an, care pot fi interesante pentru amplasarea unor instalaţii eoliene, aşa cum se vede în figura următoare.



69696969

Figura 1.23 Zonele eoliene caracteristice României

La amplasarea unor generatoare eoliene trebuie ţinut cont de faptul că viteza vântului şi durata anuală în ore a acestuia nu sunt uniforme pe întreg teritoriul ţării, fapt care influenţează justificarea economică a unei investiţii într-un generator eolian.

2.3.8.2.3. Resurse de energie hidro

Sursa cea mai importantă de energie regenerabilă din România (în conformitate cu cerinţele UE), o reprezintă energia hidro. Microhidrocentralele pot fi amplasate fie în zone muntoase, unde râurile sunt repezi, fie în zone joase, cu râuri mari. Proiectele de microhidrocentrale sunt rentabile pentru un preţ de vânzare a energiei electrice cuprins între 20 Euro/MWh şi 36,6 Euro/MWh. Municipiul Satu Mare face parte din bazinul hidrografic Someş-Tisa.



70707070

Figura 1.24 Bazinele hidrografice ale României

În figura de mai jos se prezintă harta cu zonarea geografică a microhidropotenţialului energetic al României.

Figura 1.25 Distribuţia microhidropotentialului energetic

Având în vedere reţeaua hidrografică şi datorită pantelor cu înclinaţie redusă ale reliefului din zona municipiului Satu Mare sursa hidro nu sursa hidro nu sursa hidro nu sursa hidro nu creeazăcreeazăcreeazăcreează condiţii favorabile pentru uticondiţii favorabile pentru uticondiţii favorabile pentru uticondiţii favorabile pentru utilizarea ei la nivel locallizarea ei la nivel locallizarea ei la nivel locallizarea ei la nivel local.



71717171

2.3.8.2.4. Resurse de energie produsă din biomasă

BiomasaBiomasaBiomasaBiomasa reprezintă fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi rezidurilor din agricultură, silvicultură sau sectoare industriale conexe, inclusiv a materiilor vegetale şi animale, precum şi a deşeurilor industriale şi urbane. Numeroase procese cum ar fi cogenerarea, gazeificarea şi fermentaţia pot utiliza această sursă de energie pentru a produce energia necesară consumului uman. Deşi biomasa este una dintre principalele resurse de energie regenerabila ale României, în prezent ţara noastră îşi obţine cea mai mare parte din energia verde din resurse hidro.

a) Biomasa forestierăa) Biomasa forestierăa) Biomasa forestierăa) Biomasa forestieră

Municipiul Satu Mare deţine o suprafaţă totală de 2486 ha teren forestier, din care:

• la Negreşti Oaş - 1.451,39 ha; • la Satu Mare - 559,00 ha; • la Certeze - 151,28 ha; • la Viile Satu Mare - 289,68 ha.

S-au urmărit contractele de administrare cu Ocolul Silvic, s-a supravegheat modul de administrare a pădurilor, s-au efectuat inspecţii în teritoriu şi s-a participat la licitaţiile privind vânzarea mesei lemnoase.

b) Biogazulb) Biogazulb) Biogazulb) Biogazul

Staţia de epurare a fost dotată cu o linie tehnologică de producere şi captare a biogazuluilinie tehnologică de producere şi captare a biogazuluilinie tehnologică de producere şi captare a biogazuluilinie tehnologică de producere şi captare a biogazului şi utilizarea lui într-o unitate de cogenerare. Nămolul rezultat din decantarea apelor uzate este introdus în rezervoare închise (4 metantancuri) şi prin fermentarea în lipsa aerului (anaerobă) se produce biogazul (cu peste 60 % conţinut de metan), care este captat şi înmagazinat într-un rezervor gonflabil. De aici, prin intermediul unui compresor, biogazul ajunge la unitatea de cogenerare, care prin arderea acestuia produce energie termică şi electrică, folosite în procesele tehnologice. Unitatea de cogenerare asigură la capacitatea maximă 400 kW energie termică şi 350 kW energie electrică. După punerea în funcţiune a investiţiei, în cursul anului 2009 s-au obţinut următoarele rezultate:



72727272

Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.Tabelul 1.22222222 Producţia de biogaz şi energie pe anul 2009Producţia de biogaz şi energie pe anul 2009Producţia de biogaz şi energie pe anul 2009Producţia de biogaz şi energie pe anul 2009

Anul Luna Producţie de biogaz

(metatancuri T35/36/37/38)

% CH4

Producţie de energie GE-41-01

[Nm3 / lună] [%] [kW/lună] 2009 Martie 13.818 ~55,2 *

Aprilie 31.989 17.075 Mai 41.334 62.974 Iunie 44.358 35.636 Iulie 37.346 69.522 August 45.920 77.593 Septembrie 66.895 89.697 Octombrie 123.359 80.643 Noiembrie 62.057 51.876 Decembrie 51.471 62.494 MEDIA 51.855 55,2 54.751 TOTALTOTALTOTALTOTAL 518.547518.547518.547518.547 **** 547.510547.510547.510547.510

Deci capacitatea de producţie a investiţiei, respectiv din utilizarea biogazului a fost de 547,51 MW/an. Acest fapt a condus la scăderea emisiilor de CO2 cu 110,5 to/an.

2.3.8.2.5. Energia geotermală

Regiunea Transilvaniei de Nord şi-a propus să îşi valorifice apele geotermale prin înfiinţarea primului cluster al Apelor Termale din România. Direcţiile vizate sunt exploatarea energetică şi turismul balnear. Clusterul are ca scop atragerea de fonduri europene pentru proiecte de cercetare în domeniu şi conexarea lor cu actorii economici din zona Ardealului după cum arată coordonatorul de proiect Torok Gergely. Municipiul Satu Mare a devenit membru fondator al Clusterului Apelor Termale din România. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, împreună cu GTZ Germania, a realizat studiul „Romanian Cluster Maping”, solicitat de Comisia Europeană în vederea identificării clusterelor existente şi emergente în Uniunea Europeană şi includerea lor în European Cluster Observatory. În urma atelierului de lucru organizat în luna februarie 2010, Regiunea de Nord-Vest a fost selectată ca având cel mai mare potenţial de ape geotermale. Date fiind resursele de apă geotermală din regiune, s-a considerat că soluţia cea mai potrivită ar fi înfiinţarea unui cluster mai larg, axat pe exploatarea mai eficientă a resurselor de apă geotermală, orientate spre energie, turism balnear, sănătate, recreaţie, inclusiv prin atragerea de finanţări nerambursabile în regiune. Depresiunea Pannonică este unitatea structurală din vestul munţilor Apuseni şi a Carpaţilor Meridionali, cu extindere din punct de vedere administrativ predominant pe teritoriile Ungariei şi Iugoslaviei, pe teritoriul României fiind cuprinsă numai extremitatea sa estică, care din punct de vedere morfologic a fost denumită Câmpia de Vest. Existenţa unui flux termic ridicat în crusta terestră din această zonă a făcut posibilă generarea unor hidrostructuri cu ape geotermale, colectoarele fiind roci calcaroase fisurate sau roci nisipoase. Activitatea de cercetare a stratelor acvifere termale din zonă pe teritoriul ţării noastre a început în urmă cu 50 de ani, iniţial ca obiectiv secundar al sondelor de cercetare pentru hidrocarburi, apoi, prin foraje, pentru cercetare hidrogeologică.



73737373

De asemenea prospecţiunea geologică şi geofizică a furnizat un bogat material menit să contribuie la cunoaşterea acviferelor termale. În prezent activitatea de cercetare continuă prin foraje de explorare - exploatare fiind conturate perimetre cu perspective de utilizare a apelor geotermale. În Câmpia de vest a României, între Satu Mare la nord şi Timişoara la sud, în aproximativ 15 câmpuri geotermale s-au identificat ape cu temperaturi la gura sondei de 50 ÷ 105 oC. Între anii 1969 - 1990 în municipiul Satu Mare s-au executat sondele 4741, 4743, 4747, 4748, 4749, 4750 şi 1-NW Satu Mare. În baza analizei datelor obţinute cu lucrările de cercetare regională (15 sonde) coroborate cu cele obţinute din sondele executate în zonă pentru hidrocarburi, reiese că în zona localităţii Satu Mare există premise favorabile ca rocile colectoare pliocene mixte să conţină apă geotermală şi gaze asociate, utilizabile pentru obţinerea energiei termice, preparare apă caldă menajeră şi în secundar pentru scopuri de tratament balnear sau în scopuri de agrement. Lucrările de cercetare geologică efectuate prin foraje de explorare executate în zona municipiului Satu Mare, a evidenţiat existenţa unui sistem geotermal, cu ape de interes energetic, a căror temperatură poate atinge circa 65 - 70 oC. În România, resursele geotermale cu valenţe energetice au fost incluse (prin Legea Minelor nr. 61/1998, ulterior abrogată şi înlocuită cu Legea Minelor nr. 85/2003) în categoria resurselor minerale utile. Ca atare, ele au fost evidenţiate şi evaluate prin cercetări geologice şi prin sonde executate şi probate prin exploatare experimentală. Corelând aspectele prezentate se propune realizarea următoarelor investiţii structurate pe cele două zone departajate de râul Someş pentru valorificarea energiei geotermale:

• pentru Zona de nord: - Investiţia nr. 1 - ,,Alimentarea cu energie termică a zonei de nord a municipiului Satu Mare”;

• pentru Zona centrală: - Investiţia nr. 2 - ,,Alimentarea cu energie termică a zonei centrale a municipiului Satu Mare”;

• pentru Zona de sud: - Investiţia nr. 3 - ,,Alimentarea cu energie termică a zonei de sud a municipiului Satu Mare”.

Figura 1.26 Repartiţia zonelor hidrogeotermale în România



74747474

2.4.2.4.2.4.2.4. CADRUL FINANCIARCADRUL FINANCIARCADRUL FINANCIARCADRUL FINANCIAR

Investiţii iniţiale mari necesare pentru construcţia instalaţiilor de conversie a SRE; Rata mare a dobânzii la împrumutul bancar, precum şi termenul de lungă durată de recuperare a investiţiilor, fac acest domeniu neatractiv pentru mediul de afaceri. Lipsa totală a mecanismelor financiare în politica bugetară a statului, inclusiv la taxa pe valoare adăugată la importul instalaţiilor şi componentelor de conversie a SRE. Nu există nici o susţinere a producătorului local de echipamente respective. Conectarea la reţelele electrice publice cere investiţii mari pentru producătorii mici de energie electrică provenită din SRE. Diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesita acțiuni concrete şi eficiente. În acest context, municipiul Satu Mare trebuie sa acționeze susținut şi coerent în vederea alinierii la acțiunile europene. În vederea limitării creșterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de seră, autorităţile locale vor acționa în special în domeniul eficientei energetice şi în domeniul surselor regenerabile de energie. Acțiunile vizând promovarea eficientei energetice şi a surselor regenerabile de energie vor contribui atât la reducerea impactului negativ asupra mediului, cât şi la creşterea securității în alimentare, diminuând gradul de dependenta de importurile de energie.

2.5.2.5.2.5.2.5. ANALIZA REGLEMENTĂRILOR RELEVANTEANALIZA REGLEMENTĂRILOR RELEVANTEANALIZA REGLEMENTĂRILOR RELEVANTEANALIZA REGLEMENTĂRILOR RELEVANTE

2.5.1.2.5.1.2.5.1.2.5.1. Cadru legislativ internaCadru legislativ internaCadru legislativ internaCadru legislativ internaţţţţionalionalionalional

Protocolul de la Kyoto a fost convenit în anul 1997. Acesta a stabilit un obiectiv pentru statele dezvoltate în ansamblul lor de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră în medie cu 5,2 % în perioada 1990-2012. Dintre statele care erau la acea dată membre UE au mers chiar mai departe, luându-și angajamentul colectiv de a-și reduce emisiile cu 8 %. Protocolul a creat, de asemenea, mecanisme flexibile bazate pe principiile economiei de piață, inclusiv comercializarea emisiilor, pentru a ajuta statele industrializate să realizeze aceste reduceri cu un cost minim și pentru a încuraja investițiile în proiecte bazate pe energie nepoluantă în statele în curs de dezvoltare și în economiile în tranziție.

2.5.2.2.5.2.2.5.2.2.5.2. Cadru legislativ europeanCadru legislativ europeanCadru legislativ europeanCadru legislativ european

a) Legislaţie Comunitarăa) Legislaţie Comunitarăa) Legislaţie Comunitarăa) Legislaţie Comunitară

• Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind • Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, publicat în Jurnalul

Oficial al UE L 248 din 16.09.2002; • Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/18/CE din 31 martie 2004 privind

coordonarea procedurilor de acordare a contractelor de achiziţii publice, a contractelor de achiziţii



75757575

publice de bunuri şi a contractelor de achiziţii publice de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al UE L 134 din 30.04.2004;

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/17/CE din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de achiziţii publice ale entităţilor care operează în sectorul apei, al energiei, al transportului şi al serviciilor poştale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al UE L 134 din 30.04.2004;

• Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1080/2006 din 5 iulie 2006 privind FEDR şi abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1783/1999, publicat în Jurnalul Oficial al UE L 210 din 31/07/2006;

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 pentru stabilirea dispoziţiilor generale ale Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului Social European şi Fondul de Coeziune, precum şi pentru abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, cu modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al UE L 210 din 31/07/2006;

• Decizia CE nr. 702/21.10.2006 privind orientările strategice ale Comunităţii referitoare la coeziune, publicată în Jurnalul Oficial al UE L, 291 din 21/10/2006 (Community Strategic Guidelines on Cohesion);

• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1628/2006 din 24 octombrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din din Tratat ajutoarelor naţionale pentru investiţiile regionale cu modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial L, 302, 01.11.2006;

• Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 de stabilire a normelor de implementare a Regulamentului nr. 1083/2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi a Regulamentului nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind FEDR, cu modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al UE L 371 din 27/12/2006;

• Regulamentul (CE) nr. 1248/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2040/2000 privind disciplina bugetară, publicat în Jurnalul Oficial al UE L 282 din 26.10.2007;

• - 2006/C54/08 - Linii directoare privind ajutorul de stat regional pentru perioada 2007-2013; • Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii

de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).

b) Planb) Planb) Planb) Planul 2011 pentru eficienul 2011 pentru eficienul 2011 pentru eficienul 2011 pentru eficienţţţţă energetică, Bruxelles, 8.3.2011 COM(2011) 109 finală energetică, Bruxelles, 8.3.2011 COM(2011) 109 finală energetică, Bruxelles, 8.3.2011 COM(2011) 109 finală energetică, Bruxelles, 8.3.2011 COM(2011) 109 final b.1) Sectorul public: un exemplu de urmatb.1) Sectorul public: un exemplu de urmatb.1) Sectorul public: un exemplu de urmatb.1) Sectorul public: un exemplu de urmat

Cheltuielile publice reprezintă 17 % din PIB-ul UE. Clădirile aflate în proprietate publică sau ocupate de autorități de stat reprezintă aproximativ 12 % pe zonă a parcului imobiliar al UE. Este crucial să se pună un accent mai puternic pe eficiența energetică în sectorul public, cu includerea achizițiilor publice, a renovării clădirilor publice şi a încurajării unei performanțe înalte în orașe şi comunități. Sectorul public poate crea piețe noi pentru tehnologiile, serviciile și modelele de afaceri eficiente din punct de vedere energetic.

b.2) Deschiderea drumului către clădiri cu consum mic de energie b.2) Deschiderea drumului către clădiri cu consum mic de energie b.2) Deschiderea drumului către clădiri cu consum mic de energie b.2) Deschiderea drumului către clădiri cu consum mic de energie

Aproape 40 % din consumul final de energie provine din case, birouri publice şi private, magazine şi alte clădiri. După cum se arată în figura de mai jos, două treimi din această cifră sunt dedicate încălzirii spațiilor.



76767676

Figura 1.27 Consumul de energie al gospodăriilor din UE-27, în %

Surse: Indicatorii Odyssee, www.buildup.eu

Un mare potențial de economisire a energiei rămâne în continuare neexploatat. Există tehnici de reducere cu jumătate sau cu trei pătrimi a consumului clădirilor existente și de înjumătățire a consumului de energie al aparatelor electrice tipice. Însă rata de renovare a clădirilor este prea mică, la fel ca şi gradul de utilizare a celor mai eficiente aparate electrice. Este necesar să se depășească barierele din calea clădirilor eficiente energetic.

b.3) Un nou plan în domeniul eficientei energeticeb.3) Un nou plan în domeniul eficientei energeticeb.3) Un nou plan în domeniul eficientei energeticeb.3) Un nou plan în domeniul eficientei energetice

Clădirile Clădirile Clădirile Clădirile au cel mai mare potențial de economisire a energiei. Planul se axează pe instrumente care să stimuleze procesul de renovare a clădirilor publice și private și să îmbunătățească performanța energetică a elementelor lor și a aparatelor electrice utilizate în acestea. Planul promovează ideea că sectorul public trebuie să constituie un exemplu, propunând accelerarea ratei de renovare a clădirilor publice prin impunerea unui obiectiv obligatoriu și introducerea unor criterii de eficiență energetică în domeniul cheltuielilor publice. Tot în acest plan se prevăd obligații pentru serviciile de distribuție în scopul de a permite clienților lor să își reducă consumul de energie. TransporturileTransporturileTransporturileTransporturile se clasează pe locul al doilea în ceea ce privește potențialul de economisire a energiei. Acest aspect va face obiectul unei cărți albe cu privire la transporturi, care urmează să fie publicată. EficienEficienEficienEficiențțțța energetică din industra energetică din industra energetică din industra energetică din industrieieieie va fi abordată prin cerințe de eficiență energetică pentru echipamentele industriale, prin îmbunătățirea procesului de informare a IMM-urilor și prin măsuri care să vizeze introducerea de audituri energetice și sisteme de management energetic. S-a propus de asemenea îmbunătățirea eficienței producției de energie electrică și căldură, planul incluzând astfel măsuri privind eficiența energetică care vizează întregul lanț de aprovizionare cu energie.

2.5.3.2.5.3.2.5.3.2.5.3. Cadru legislativ din RomâniaCadru legislativ din RomâniaCadru legislativ din RomâniaCadru legislativ din România

a) Cadru legislativ din Ra) Cadru legislativ din Ra) Cadru legislativ din Ra) Cadru legislativ din România privind schimbările climaticeomânia privind schimbările climaticeomânia privind schimbările climaticeomânia privind schimbările climatice Prin Legea nr. 24/1994 România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) care creează cadrul general al acţiunilor interguvernamentale privind schimbările



77777777

climatice. Obiectivul principal al UNFCCC îl reprezintă stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. România a fost prima ţară, cuprinsă în Anexa I a Convenţiei, care a ratificat prin Legea nr. 3/2001, Protocolul de la Kyoto, obligându-se astfel la o reducere de 8 % a gazelor cu efect de seră, în perioada 2008-2012, faţă de anul de bază (1989), în vederea armonizării cu măsurile Uniunii Europene, de reducere cu acelaşi procent. Guvernul României a adoptat prin H.G.R. nr. 645/2006 prima Strategie Naţională privind Schimbările Climatice (SNSC). SNSC defineşte politicile României privind respectarea obligaţiilor internaţionale prevăzute de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto precum şi priorităţile naţionale ale României în domeniul schimbărilor climatice. Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC) pentru perioada 2005-2007 a fost aprobat prin H.G.R. nr. 1877/2005, pentru a îndeplini obiectivele prevăzute în Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice. Acest plan stabileşte, la toate nivelurile, priorităţile de acţiune necesare pentru implementarea strategiei. În contextul SNSC, implementarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră transpusă în legislaţia românească prin H.G.R. nr. 780/2006, permite agenţilor economici din sectoarele ce intră sub incidenţa Directivei să participe la bursa de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, oferind ocazia ca problematica privind schimbările climatice să poată fi privită şi sub aspect economic. Pentru implementarea H.G.R. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, a fost elaborat Planul Naţional de Alocare (Naţional Allocation Plan, NAP) prin care Guvernul României stabileşte şi atribuie numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pe care intenţionează să le aloce la nivel naţional. Legislaţie privind emisiile de gaze cu efect de serăLegislaţie privind emisiile de gaze cu efect de serăLegislaţie privind emisiile de gaze cu efect de serăLegislaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră

• H.G.R. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze

cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de instituire a unui sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră;

• Ordinul nr. 1897/2007 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de solicitare, obţinere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012;

• Decizia 589/2007 a CE de stabilire a unor orientări privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE;

• H.G.R. nr. 60/2008 pentru aprobarea PNA privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012;

• Ordinul 254/2009 privind aprobarea metodologiei pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate pentru perioada 2008-2012;

• Directiva 2008/101/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile de aviaţie în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul

• Comunităţii; • Decizia Comisiei de modificare a Deciziei 2007/589/CE cu privire la includerea orientărilor privind

monitorizarea şi raportarea emisiilor şi a datelor tonă-kilometru pentru activităţile de aviaţie; • Directiva 2009/29/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de • comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră; • Ordinul nr. 85/2007 privind metodologia de elaborare a NAP-ului.



78787878

Legislaţie Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de serăLegislaţie Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de serăLegislaţie Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de serăLegislaţie Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră

• Ordin nr. 1474 din 25 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;

• H.G.R. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de instituire a unui sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră;

• Regulamentul nr. 916/2007 al Comisiei de modificare a Regulamentului nr. 2216/2004 privind un sistem de registre standardizat şi securizat în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Legislaţie privind sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect Legislaţie privind sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect Legislaţie privind sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect Legislaţie privind sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de serăde serăde serăde seră

• H.G.R. nr. 1570/2007 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor

antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon (SNEEGHG), reglementate prin Protocolul de la Kyoto);

• Ordinul Ministrului Mediului nr. 1376/2008 pentru aprobarea Procedurii privind raportarea INEGES şi privind modalitatea de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în urma revizuirii INEGES;

• Ordinul Ministrului Mediului nr. 1474/2008 pentru aprobarea Procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice Inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Gazele cu efect de seră, care fac obiectul Protocolului de la Kyoto, cuprinse în Anexa A a Legii nr. 3/2001Legii nr. 3/2001Legii nr. 3/2001Legii nr. 3/2001, sunt: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidroflurocarburi (HFCs), perfluorocarburi ( PFCs), hexafluorură de sulf ( SF6). Conform prevederilor acestei legi se realizează o evaluare anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră. România a fost prima ţară din Anexa 1 a UNFCCC (United Nation Framework Convetion on Climate Change) care a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001. Astfel, ne-am asumat obligaţia de a reduce cu 8 % emisiile de gaze cu efect de seră comparativ cu anul de bază 1989, pentru prima perioadă de angajament cuprinsă între 2008 şi 2012. Protocolul de la Kyoto reprezintă un document adoptat de 37 de ţări şi de către Comunitatea Europeană la 11 Decembrie 1997 cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. El a intrat în vigoare la 16 Februarie 2005, iar regulile detaliate de implementare s-au aprobat la Marrakesh în anul 2001. România va trebui să îndeplinească criteriile de eligibilitate definite în aceste „Acorduri de la Marrakesh”. Prin ratificarea Protocolului de la Kyoto, România se obligă să îndeplinească următoarele cerinţe:

• calcularea şi înregistrarea cantităţii atribuite conform deciziilor relevante în domeniu; • înfiinţarea unui sistem naţional pentru estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la

surse şi reţinerilor prin sechestrare; • înfiinţarea unui registru naţional; • transmiterea celui mai recent inventar; • transmiterea informaţiilor suplimentare cu privire la cantitatea atribuită şi efectuarea ajustărilor

necesare.



79797979

România utilizează mecanismul de „ImpImpImpImplementare în comunlementare în comunlementare în comunlementare în comun”, în calitate de ţară gazdă, încă din anul 2000. Multe din proiectele aprobate sunt iniţiative ale autorităţilor locale şi au ca scop utilizarea surselor de energie regenerabilă. Aceste investiţii au un impact pozitiv, nu numai prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi asupra mediului în general. Cadrul legal pentru dezvoltarea acestor proiecte în cadrul mecanismului de „Implementare în comun” îl reprezintă încheierea şi ratificarea Memorandumurilor de Înţelegere cu diferite state. Ţara noastră a semnat un astfel de Memorandumuri cu guverne sau ministere din Elveţia, Olanda, Regatul Norvegiei, Austria, Regatul Danemarcei, Regatul Suediei, Franţa, Finlanda şi Italia. Dintre cele 16 proiecte de investiţii de tip „Implementare în comun”, 6 sunt axate pe promovarea energiilor regenerabile. b) Legislaţie naţionalăb) Legislaţie naţionalăb) Legislaţie naţionalăb) Legislaţie naţională

• Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi • completările ulterioare; • Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare; • Legea fondului funciar nr. 18 / 1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; • Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică; • Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările

ulterioare; • H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentul general de urbanism, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare; • Legea nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului Cartei Energiei

privind eficienţa energetică şi aspecte legate de mediu, încheiate la Lisabona la 17.12.1994; • Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul

Oficial al României nr. 448/1998, cu modificările şi completările ulterioare; • Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor

forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, publicată în • Monitorul Oficial al României nr. 373 din 10/07/2001, cu modificările şi completările ulterioare; • O.G.R. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţilor de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi

completările ulterioare; • Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice publicată în Monitorul Oficial al României nr.

597/2002, cu modificările şi completările ulterioare; • O.G. R. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor

de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 2 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; • Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu

modificările şi completările ulterioare; • Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.



80808080

• Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1.430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;

• O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; • H.G.R. nr. 651/2006 privind aprobarea politicii în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006

÷ 2013; • H.G.R. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea

contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrative - teritoriale judeţene şi locale;

• H.G. R. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările şi completările ulterioare;

• H.G. R. nr. 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 517 din 01/08/2007;

• H.G. R. nr. 1.306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a • Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum

şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător; • Instrucţiuni din 2/07/2008 de aplicare a unor prevederi din H.G.R. nr. 28/2008, publicate în

Monitorul Oficial al României nr. 524 din 11/07/2008; • H.G. R. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor

structurale; • Ordinul nr. 273/2008 al Ministrului Economiei şi Finanțelor privind delegarea de atribuții de la AM

POS CCE la Organismul Intermediar pentru Energie; • O.M.E.F. nr. 2228/22.07.2008 privind aprobarea Listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele

finanţate în cadrul Domeniului major de intervenţie 4.2 - ,,Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi”, a Axei Prioritare 4 ,,Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice” din cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) 2007 ÷ 2013;

• H.G. R. nr. 1.460/ 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013 ÷ 2020 ÷ 2030 (http://strategia.ncsd.ro);

• H.G. R. nr. 1.720/ 2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările şi completările ulterioare;

• O.U.G. nr. 64/ 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 413/ 2009;

• Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 64/ 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, publicat în Monitorul Oficial nr. 619/ 2009.



81818181

c) Legislaţie în domeniul energieic) Legislaţie în domeniul energieic) Legislaţie în domeniul energieic) Legislaţie în domeniul energiei

• Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 51/23.01.2007, cu modificările şi completările ulterioare;

• H.G.R. nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 ÷ 2020;

• O.G.R. nr. 22 /2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie cu modificările şi completările ulterioare.

d) Legislaţie primară în domeniul surselor regenerabile de energied) Legislaţie primară în domeniul surselor regenerabile de energied) Legislaţie primară în domeniul surselor regenerabile de energied) Legislaţie primară în domeniul surselor regenerabile de energie

• H.G.R. nr. 443 /2003 - privind promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare;

• H.G. R. nr. 1535 /2003 - privind aprobare Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie;

• Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 23/2004 privind aprobarea Procedurii de supraveghere a emiterii garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;

• H.G.R. nr. 1429 /2004 - pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;

• H.G. R. nr. 1892 /2004 - pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare;

• H.G. R. nr. 750/2008 pentru aprobarea ,,Schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie”, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 543/18.07.2008.

• H.G. R. nr. 1479/ 2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie;

• Legea nr. 139 din 07.07.2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial nr. 474/09.07.2010.

• Hotărârea nr. 409 din 1 aprilie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

• Ordonanța nr. 22 din 20 august 2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

Legislaţia naţională de referinţă în domeniu are ca punct de plecare Strategia de valorificare a surselor Strategia de valorificare a surselor Strategia de valorificare a surselor Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energieregenerabile de energieregenerabile de energieregenerabile de energie aprobată prin H.G.R. nr. 1535/2003, care a transpus în legislaţia românească Directiva 2001/77/EC. Sursele regenerabile de energie de pe teritoriul ţării noastre sunt diverse: energie solară, energie eoliană, energie hidro, biomasă, energie geotermală. Potenţialul lor este mic în prezent datorită limitărilor tehnologice, eficienţei economice şi restricţiilor de mediu. Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie sunt:

• integrarea surselor regenerabile de energie în structura sistemului energetic naţional; • diminuarea barierelor tehnico-funcţionale şi psiho-sociale în procesul de valorificare a surselor

regenerabile simultan cu identificarea elementelor de cost şi eficienţă economică; • promovarea investiţiilor private şi crearea condiţiilor pentru facilitarea accesului capitalului străin

pe piaţa surselor regenerabile de energie; • asigurarea independenţei consumului de energie al economiei naţionale;



82828282

• asigurarea, după caz, a alimentării cu energie a localităţilor izolate prin valorificarea potenţialului surselor regenerabile locale.

În sprijinul Strategiei menţionate sunt şi următoarele acte normative cu relevanţă în domeniu:

1. Legea nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile;

2. Ordonanţa de Urgenţă nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

3. Hotărârea de Guvern nr. 1661/2008 privind aprobarea Programului naţional pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în sectorul public pentru anii 2009-2010, etc.

Protecţia mediului înconjurător şi valorificarea surselor regenerabile devin, astfel, probleme din ce în ce mai des aduse în lumină întrucât se doreşte conştientizarea importanţei lor în viitorul planetei. România este una din ţările care face paşi în această direcţie venind în întâmpinarea eforturilor care se fac la nivel european şi nu numai.

e) Legislae) Legislae) Legislae) Legislaţţţţie privind performanie privind performanie privind performanie privind performanţţţţa energetica energetica energetica energeticăăăă a clădirilora clădirilora clădirilora clădirilor

• Ordinul nr. 1158 din 11.03.2011 pentru aprobarea Programului naţional multianual privind creşterea

performanţei energetice la blocurile de locuinţe, cu finanțare în anul 2011; • Centralizatorul fondurilor alocate pe unități administrativ - teritoriale în anul 2011; • Lista imobilelor cuprinse în Programul naţional multianual privind creşterea performanţei

energetice la blocurile de locuinţe, cu finanțare în anul 2011; • Ordin nr. 2237 din 30 septembrie 2010 pentru aprobarea reglementării tehnice „Regulament

privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri”; • Ordin nr.1217 din 31 martie 2010 privind completarea anexei nr. 4 Partea a IV-a - Breviar de calcul

al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor, indicativ Mc 001/4-2009 la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementarii tehnice Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor;

• Ordonanța de Urgentă nr.114/23.12.2009 privind unele măsuri financiar-bugetare; • Hotărârea nr.736 din 21 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală;

• Ordonanţă de Urgenţă nr. 69 din 30 iunie 2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală;

• Ordin nr.1.203 din 26 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei, al ministrului finanţelor publice şi al viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr.163/540/23/2009;

• Ordinul nr. 1032 din 16.02.2010 pentru aprobarea Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, cu finanțare în anul 2010;

• Anexa - Centralizatorul fondurilor alocate pe unităţi administrativ-teritoriale în anul 2010; • Anexa - Lista imobilelor cuprinse în programul naţional multianual privind creşterea performanţei

energetice la blocurile de locuinţe, cu finanţare în anul 2010; • Ordinul nr. 362 din 27 mai 2009 pentru aprobarea Programului naţional multianual privind

creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, cu finanțare în anul 2009;



83838383

• Anexa - Centralizatorul fondurilor alocate pe creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, cu finanțare în anul 2009;

• Anexa - Lista imobilelor cuprinse în programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, cu finanțare în anul 2009;

• Ordin nr.163 din 17 martie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe;

• Ordonanţa de Urgenţă nr.18 din 4 martie 2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe;

• Hotărârea nr. 363 din 14 aprilie 2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din fonduri publice;

• Hotărârea nr. 1.069 din 5 septembrie 2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020;

• Hotărârea nr.163 din 12 februarie 2004 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul eficientei energetice;

• Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanta energetică a clădirilor.

2.5.4.2.5.4.2.5.4.2.5.4. Cadru legislativ regionalCadru legislativ regionalCadru legislativ regionalCadru legislativ regional

Expunem în continuare direcţiile strategice, programele și proiectele care sunt aprobate ca propuneri în strategiile/planurile ce au fost dezvoltate până în prezent pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi care au impact în dezvoltarea energetică a municipiului Satu Mare, reprezentând totodată baza de plecare pentru elaborarea direcţiilor strategice în prezentul plan energetic:

1. Strategia energetică a Regiuni de Dezvoltare Nord-Vest. Documentul de Programare Regional în Domeniul Mediului - Regiunea Nord-Vest Transilvania de Nord 2007-2013.

2. Documentul de Programare Regional în Domeniul Mediului Regiunea Nord-Vest Transilvania de Nord 2007-2013. Octombrie, 2006.

3. Identificarea indicatorilor de corelare a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de nord) cu spaţiul de cercetare european. Noiembrie 2006. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

4. Cadru regional strategic de dezvoltare 2007-2013 al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Transilvania de nord. Iulie 2006.

2.6.2.6.2.6.2.6. ACŢIUNILE PUSE ÎN APLICARE ÎN MUNICIPIULUI SATU MAREACŢIUNILE PUSE ÎN APLICARE ÎN MUNICIPIULUI SATU MAREACŢIUNILE PUSE ÎN APLICARE ÎN MUNICIPIULUI SATU MAREACŢIUNILE PUSE ÎN APLICARE ÎN MUNICIPIULUI SATU MARE

a) Acţiuni a) Acţiuni a) Acţiuni a) Acţiuni întreprinseîntreprinseîntreprinseîntreprinse

• aderarea la Asociaţia „Oraşe Energie România”; • aderarea la Convenţia Primarilor (semnarea Convenţiei Primarilor); • aderarea la Clusterul Apelor Termale; • înființarea unui Birou energetic; • întocmirea Strategiei energetice locale în două etape:

1. Planul municipal de acţiune în domeniul energiei; 2. Strategia energetică a municipiului şi monitorizarea evoluţiei sectorului energetic local.

• crearea unei baze de date cu consumurile energetice la clădirile publice; • realizarea auditului energetic pentru o parte din blocurile de locuinţe şi o parte din unitățile de

învățământ preuniversitar din cadrul municipiului Satu Mare; • demararea acțiunii de reabilitare a blocurilor de locuinţe din cadrul municipiului Satu Mare;



84848484

• întocmirea unui studiu de prefezabilitate privind ,,Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din municipiul Satu Mare’’;

• întocmirea unui ,,Studiu de soluţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu Mare, judeţ Satu Mare’’;

• societatea furnizoare de servicii publice de gospodărire comunală S.C. APASERV Satu Mare S.A. a finalizat în anul 2009 lucrări de modernizare a sistemelor tehnologice la staţii de pompare de ape uzate şi staţia de epurare. Pentru mărirea performanţelor energetice s-a instalat o unitate de cogenerare care utilizează drept combustibil biogazul produs în cadrul stației de epurare.

b) Stadiul actual al implementăriib) Stadiul actual al implementăriib) Stadiul actual al implementăriib) Stadiul actual al implementării

b.1) Descriere a procesului şi a stadiului actual de implementare a măsurilor cuprinse în documentele de planificare energetică locală:

• a fost realizat ,,Studiu de soluţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu Mare”;

• este în curs de elaborare ,,Planul municipal de acțiune în domeniul energiei”; • au fost reabilitate total sau parţial 16 unităţi de învăţământ preuniversitar din municipiul Satu

Mare; • s-au obţinut finanţări şi au fost reabilitate termic blocuri de locuinţe prin programul privind

eficienţa energetică la blocurile de locuinţe derulat de MDRT, dar şi prin contribuţia individuală a asociaţiilor de proprietari;

• în municipiul Satu Mare s-a renunţat la sistemul centralizat de distribuţie a agentului termic, existând centrale individuale moderne atât la blocurile de locuinţe cât şi la toate clădirile publice;

• societatea furnizoare de servicii publice de gospodărire comunală S.C. APASERV Satu Mare S.A. a finalizat în anul 2009 lucrări de modernizare a sistemelor tehnologice la staţii de pompare de ape uzate şi staţia de epurare. Pentru mărirea performanţelor energetice s-au instalat utilaje de ultimă generaţie (la staţia de epurare s-a instalat o unitate de cogenerare care în anul 2009 a adus un beneficiu de aproximativ 700 MWh). De asemenea 99 % din populaţia municipiului are sistem de contorizare individual.

• întocmirea documentaţiei în vederea modernizării sistemului de iluminat public prin parteneriat public-privat, printr-un contract în sistem ESCO;

• a fost depus spre finanţare proiectul ,,Utilizarea energiei geotermale pentru termoficarea Utilizarea energiei geotermale pentru termoficarea Utilizarea energiei geotermale pentru termoficarea Utilizarea energiei geotermale pentru termoficarea Spitalului Judeţean Satu MareSpitalului Judeţean Satu MareSpitalului Judeţean Satu MareSpitalului Judeţean Satu Mare” (proiect aflat în fază de evaluare);

• a fost depus spre finanţare proiectul ,,Alimentarea cuAlimentarea cuAlimentarea cuAlimentarea cu energie termică a zonei de nord din energie termică a zonei de nord din energie termică a zonei de nord din energie termică a zonei de nord din municipiul Satu Maremunicipiul Satu Maremunicipiul Satu Maremunicipiul Satu Mare” (proiect aflat în fază de evaluare-iniţiativă privată);

• la nivel regional s-a deschis un nou depozit de deşeuri conform noilor standarde UE, care are în dotare staţie de selectare în vederea valorificării deşeurilor. În municipiul Satu Mare s-a implementat un sistem de colectare selectivă duală la care are acces toată populaţia din municipiu.

b.2) Proiecte şi inițiative naţionale/europene din domeniul eficienţei energetice şi al protecţiei mediului în care a fost implicat municipiul:

• „Reamenajarea de spaţii verzi şi terenuri de joacă în cartierele Carpaţi I, Carpaţi II şi Micro 17 din

municipiul Satu Mare” - Program naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi;

• „Reabilitarea zonei de agrement Grădina Romei în municipiul Satu Mare” - Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi;



85858585

• „Dezvoltarea pe scară largă a relaţiilor de colaborare dintre oraşele înfrăţite Nyíregyháza şi Satu Mare” HURO/0801/120 - Program de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România axat pe domeniul social şi energetic;

• ,,Complexul de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier” - proiect prin care a fost reabilitată clădirea Băii Comunale din Grădina Romei.

2.7.2.7.2.7.2.7. ANALIZA SWOTANALIZA SWOTANALIZA SWOTANALIZA SWOT

Numeroasele întâlniri cu reprezentanți ai diferitelor instituții şi organizații locale au condus la formarea unei liste de fapte şi opinii asupra cărora au căzut cu toții de acord în interpretarea situației existente astăzi. Aceasta va forma baza Planului Strategic pentru municipiul Satu Mare şi a unei viziuni clare asupra viitorului. Va fi la latitudinea tuturor celor interesați de oraşul nostru sa utilizeze acest Plan pentru clădirea unui viitor mai bun.



86868686

PUNCTE TARIPUNCTE TARIPUNCTE TARIPUNCTE TARI PUNCTE SLABEPUNCTE SLABEPUNCTE SLABEPUNCTE SLABE

Satu Mare, oraş situat strategic lângă granița cu Ungaria, este municipiul reședința de judeţ al unei regiuni bogate. Aeroportul internațional şi rețeaua de cale ferata permit deschiderea atât spre piețele europene cât şi spre alte regiuni ale tari. Râul Someş şi frumusețile naturale ale regiuni reprezintă avantaje care pot fi exploatate.

Municipiul Satu Mare nu are o viziune clară asupra viitorului său, nu are universitate, nu are o baza industriala sau turistica solida. De asemenea nu dispune nici de capitalul necesar modernizării infrastructurilor îmbătrânite, inclusive a clădirilor istorice. Nu se acorda importanta egala dezvoltării diferitelor parți ale oraşului.

Forța de munca bine calificata şi accesibila la costuri relativ scăzute reprezintă caracteristici atractive ale oraşului. Rata relativ a scăzuta a șomajului reflecta morala solida vis-a-vis de munca a populației.

Lipsește lobby-ul politic şi economic organizat; lipsește inițiativa privata şi exista o imagine negativa prezentata în mass-media. Comunicarea este deficitara intre toți cei implicați în activitățile locale.

Existenta grupurilor multiculturale şi etnice puternic reprezentate care trăiesc în armonie, precum şi a puternicelor tradiții culturale şi religioase care se manifesta şi printr-un larg număr de evenimente culturale.

Nu exista suficiente oportunități pentru tineret. Instituțiile de învățământ nu dispun de strategii globale de comunicare; școlile, bibliotecile şi spitalele se confrunta cu lipsuri în domeniul dotărilor şi spatiilor.

Populația, incluzând tineretul, care este hotărâta sa îmbunătățească situația prezenta. O administrare receptiva şi deschisa noilor idei.

Lipsesc spatiile verzi şi facilitățile de recreere adecvate.

Un oraş curat cu aer proaspăt, o zona nepoluata cu surse de apa de o buna calitate.

Potențialul energetic de surse geotermale. Existenta unui interes ridicat în cadrul autoritarilor publice şi a sectorului privat privind utilizarea resurselor regenerabile de energie.

Aderarea la Asociaţia „Oraşe Energie România. Aderarea la Convenţia Primarilor (semnarea Convenţiei Primarilor). Aderarea la Clusterul Apelor Termale. Înființarea unui Birou energetic. Crearea unei baze de date cu consumurile energetice la clădirile publice.

Realizarea auditului energetic pentru o parte din blocurile de locuinţe şi o parte din unitățile de învățământ preuniversitar din cadrul municipiului Satu Mare.

Demararea acțiunii de reabilitare a blocurilor de locuinţe din cadrul municipiului Satu Mare.

Demararea acțiunii privind întocmirea Strategiei energetice locale.

OPORTUNITĂOPORTUNITĂOPORTUNITĂOPORTUNITĂȚȚȚȚIIII AMENINAMENINAMENINAMENINȚȚȚȚĂĂĂĂRIRIRIRI Crearea unei imagini a oraşului Satu Mare care sa permită capitalizarea punctelor forte: apropierea de Ungaria şi Ucraina, calitatea buna a solului adecvata practicării agriculturii, existenta industriilor nepoluante, existenta unui patrimoniu istoric.

Poziționarea în afara marilor centre economice europene.

Finalizarea planificării parcului industrial; restructurarea Uzinei Unio; concentrarea pe problemele economice în vederea creării unui cadru adecvat; facilitarea parteneriatelor dintre întreprinzătorii locali şi cei străini; dezvoltarea turismului. Conservarea clădirilor istorice din Centrul Vechi al oraşului.

Exodul creierelor: - muncitorii calificați pleacă în vest; - tineretul emigrează în străinătate.

Stabilirea unui dialog social (ex. continuarea procesului de consultare publica).

Declinul calității vieții poate duce la instabilitate politica; lipsa instituțiilor de învățământ superior.

Dezvoltarea unui sistem de informații cuprinzător referitor la schimbările legislative.

Lipsa soluțiilor pe termen lung pentru problemele socio-economice; dezvoltarea limitata a sectorului industrial; climat nefavorabil investițiilor; transport în public nesatisfăcător; costul ridicat al utilitarilor; efectele privatizării.

Dezvoltarea unei strategii pentru educație şi training în vederea păstrării tineretului în oraş.

Politicile administrației publice locale; slaba calitate a managementului urban.

Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile.

Absenta implicării comunității în dezvoltarea oraşului; acces dificil la informații.

Exista posibilitatea de exploatare a apelor termale. Accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în domeniul energiei cu posibilități de co-finanțare a proiectelor din domeniul energiei din fondurile Uniunii Europene.



87878787

2.8.2.8.2.8.2.8. EVALUAREA GENERALĂ A NIVELULUI DEVALUAREA GENERALĂ A NIVELULUI DEVALUAREA GENERALĂ A NIVELULUI DEVALUAREA GENERALĂ A NIVELULUI DE REFERINŢĂE REFERINŢĂE REFERINŢĂE REFERINŢĂ

Evaluarea informaţiilor furnizate în cadrul acestui capitol permite identificarea unor stări critice dar şi oportunităţi şi potenţiale ridicate de reducere a consumurilor de energie, respectiv a emisiilor aferente de CO2, după cum urmează:

• sesesesectorul rezidenţial: ctorul rezidenţial: ctorul rezidenţial: ctorul rezidenţial: potenţial considerabil de îmbunătăţire a performanţei energetice în cazul clădirilor existente şi poate fi realizat prin îmbunătăţiri ale sistemelor de încălzire, prin izolarea termică a clădirii şi prin amplasarea de panouri solare fotovoltaice şi termice;

• sectorul terţiar:sectorul terţiar:sectorul terţiar:sectorul terţiar: potenţial considerabil de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente şi poate fi realizat prin îmbunătăţirea sistemului de aer condiţionat şi a sistemului de climatizare, prin izolarea termică a clădirii şi prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a clădirii;

• sectorul transport local:sectorul transport local:sectorul transport local:sectorul transport local: dezvoltarea de politici de creştere a ofertei de mijloace de transport public şi infrastructură în vederea introducerii treptate a electrificării în transportul public, dar şi creşterea utilizării de biocombustibili.


Cap. PRIORITĂŢI ŞI REZULTATE PRECONIZATE Pagina

88888888

3.3.3.3. PRIORITĂŢI ŞI REZULTATE PRECONIZATEPRIORITĂŢI ŞI REZULTATE PRECONIZATEPRIORITĂŢI ŞI REZULTATE PRECONIZATEPRIORITĂŢI ŞI REZULTATE PRECONIZATE


În cadrul acestui capitol vor fi detaliate următoarele probleme:

• stabilirea obiectivelor prioritare în domeniul energetic; • identificarea activităţilor şi proiectelor prioritare în domeniul energetic; • estimarea rezultatelor care se vor obține după implementarea programului.

3.2.3.2.3.2.3.2. OBIECTIVE PRIORITAREOBIECTIVE PRIORITAREOBIECTIVE PRIORITAREOBIECTIVE PRIORITARE

3.2.1.3.2.1.3.2.1.3.2.1. Viziune în domeniul energieiViziune în domeniul energieiViziune în domeniul energieiViziune în domeniul energiei

“Municipiul Satu “Municipiul Satu “Municipiul Satu “Municipiul Satu Mare va deveni până în 2030 oraMare va deveni până în 2030 oraMare va deveni până în 2030 oraMare va deveni până în 2030 orașul cel mai bine așul cel mai bine așul cel mai bine așul cel mai bine administrat din punct de vedere dministrat din punct de vedere dministrat din punct de vedere dministrat din punct de vedere energetic, prin utilizarea celor mai performante sisteme energetic, prin utilizarea celor mai performante sisteme energetic, prin utilizarea celor mai performante sisteme energetic, prin utilizarea celor mai performante sisteme și tehnologii din domeniul economiei și și tehnologii din domeniul economiei și și tehnologii din domeniul economiei și și tehnologii din domeniul economiei și producproducproducproducției de energie, monitorizării consumurilor, protecției mediului și reducerii emisiilor de CO2, ției de energie, monitorizării consumurilor, protecției mediului și reducerii emisiilor de CO2, ției de energie, monitorizării consumurilor, protecției mediului și reducerii emisiilor de CO2, ției de energie, monitorizării consumurilor, protecției mediului și reducerii emisiilor de CO2, valorificând la maxim potevalorificând la maxim potevalorificând la maxim potevalorificând la maxim potennnnțialul surselor regenerabile de energie de pe teritoriul său.”țialul surselor regenerabile de energie de pe teritoriul său.”țialul surselor regenerabile de energie de pe teritoriul său.”țialul surselor regenerabile de energie de pe teritoriul său.”

3.2.2.3.2.2.3.2.2.3.2.2. OOOObiectivul prioritar 1 biectivul prioritar 1 biectivul prioritar 1 biectivul prioritar 1 ---- anul 2012anul 2012anul 2012anul 2012

În conformitate cu Protocolul de la Kyoto, România urmează să reducă emisiile de dioxid de carbon echivalent cu 8 %, în prima perioadă de angajament 2008 - 2012, faţă de anul de referinţă 1989. În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, după 1 februarie 2012, se va asigura eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru ,,clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public.

3.2.3.3.2.3.3.2.3.3.2.3. ObiectObiectObiectObiectivul prioritar 2 ivul prioritar 2 ivul prioritar 2 ivul prioritar 2 ---- anul 2013anul 2013anul 2013anul 2013

În conformitate cu ,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’, pentru anul 2013 se prevede ,,Reabilitarea energetică a cel puţin 25% Reabilitarea energetică a cel puţin 25% Reabilitarea energetică a cel puţin 25% Reabilitarea energetică a cel puţin 25% din fondul de clădiri multietajatedin fondul de clădiri multietajatedin fondul de clădiri multietajatedin fondul de clădiri multietajate va asigura obţinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi creşterea suportabilităţii facturilor energetice la nivelul consumatorilor’’.

3.2.4.3.2.4.3.2.4.3.2.4. OOOObiectivul prioritar 3 biectivul prioritar 3 biectivul prioritar 3 biectivul prioritar 3 ---- anul 2015anul 2015anul 2015anul 2015

În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, după 9 iulie 2015, se va asigura eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru ,,clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public.



89898989

3.2.5.3.2.5.3.2.5.3.2.5. Obiectivul prioritar Obiectivul prioritar Obiectivul prioritar Obiectivul prioritar 4444 ---- anul 2017anul 2017anul 2017anul 2017

• Dotarea flotei de autovehicule pentru transportul în comun cu vehicule hibride sau electrice și

stații de încărcare a bateriilor. • Dotarea flotei de autovehicule pentru transportul în comun cu vehicule propulsate de hidrogen și

stație de alimentare cu hidrogen.

3.2.6.3.2.6.3.2.6.3.2.6. Obiectivul prioritar Obiectivul prioritar Obiectivul prioritar Obiectivul prioritar 5555 ---- anulanulanulanul 2012012012019999

În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, art. 9.b‚ ,,după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero’’.


Pachetul „Energie - Schimbări Climatice”, stabileşte pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, şi anume:

• reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20 % faţă de nivelul anului 1990; • creşterea la 20 % a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic

al UE, precum şi o ţintă de 10 % biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi; • reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei

energetice, faţă de nivelul la care ar fi ajuns consumul în lipsa acestor măsuri. Reducerea emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20 % faţă de nivelul anului 1990, este şi un angajament luat ca parte a Convenţiei Primarilor, asociaţie a primarilor de pe tot cuprinsul Europei constituită cu scopul clar stabilit de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În conformitate cu:

• ,,DECIZIA nr. 406/2009/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020’’, România trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 19 % până în anul 2020, faţă de anul 2005;

• ,,DIRECTIVA 2009/28/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE’’, obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, 2020 (S2020) este o cotă de 24 %;

• ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, art. 9.a, ,,până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zeroclădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zeroclădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zeroclădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;

• ,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’, pentru anul 2020 se prevede ,,Va continua procesul de reabilitare Va continua procesul de reabilitare Va continua procesul de reabilitare Va continua procesul de reabilitare



90909090

energetică a circa 35% din fondul de clădiri multietajate de locuit, administrative şi energetică a circa 35% din fondul de clădiri multietajate de locuit, administrative şi energetică a circa 35% din fondul de clădiri multietajate de locuit, administrative şi energetică a circa 35% din fondul de clădiri multietajate de locuit, administrative şi comerciale’’.comerciale’’.comerciale’’.comerciale’’.


În conformitate cu ,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’, pentru anul 2030 se prevede ,,Se va continua reabilitarea termică a Se va continua reabilitarea termică a Se va continua reabilitarea termică a Se va continua reabilitarea termică a circa 40% din fondul existent de clădiri multietajate precum şi dezvoltarea de proiectecirca 40% din fondul existent de clădiri multietajate precum şi dezvoltarea de proiectecirca 40% din fondul existent de clădiri multietajate precum şi dezvoltarea de proiectecirca 40% din fondul existent de clădiri multietajate precum şi dezvoltarea de proiecte de clădiri de clădiri de clădiri de clădiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (15pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (15pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (15pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (15----50 kWh pe metru pătrat şi an)50 kWh pe metru pătrat şi an)50 kWh pe metru pătrat şi an)50 kWh pe metru pătrat şi an)’’.


Viziunea pe termen lung pentru municipiul Satu Mare este de a deveni până în anul 2050 un oraş care să utilizeze în mod inteligent resursele energetice, să aibă un consum energetic scăzut şi în acelaşi timp, un nivel ridicat al calităţii vieţii.

3.3.3.3.3.3.3.3. ACTIVITĂŢI ŞI PROIECTE PRIORITAREACTIVITĂŢI ŞI PROIECTE PRIORITAREACTIVITĂŢI ŞI PROIECTE PRIORITAREACTIVITĂŢI ŞI PROIECTE PRIORITARE

Pornind de la obiectivul global asumat de reducere cu 20 % a emisiilor de CO2 până în anul 2020 în municipiul Satu Mare, au fost identificate o serie de măsuri pe domenii principale de acţiune, care să conducă, în final, la atingerea ţintei vizate. Domenii strategice, propuse până în anul 2030:

• Management energetic; • Clădiri; • Transporturi; • Surse regenerabile de energie (SER) şi producerea de energie distribuită (DG); • Planificarea teritoriului; • Achiziţiile publice de produse şi servicii; • Lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate; • Utilităţi publice.

Sectoarele de acţiune privind energia durabilă în municipiul Satu Mare cuprind, fiecare în parte, mai multe acţiuni şi măsuri - cheie care vor reduce emisiile de CO2 conform angajamentului luat ca parte a Convenţiei Primarilor.

3.3.1.3.3.1.3.3.1.3.3.1. Management energeticManagement energeticManagement energeticManagement energetic

• Realizarea unei Declarații de Politică Energetică (ANGAJAMENT) care definește POLITICA

ENERGETICĂ a municipiului şi reprezintă punctul de pornire al activităților de Management Energetic și de economisire de energie în cadrul municipiului;

• Realizare ,,Masterplan privind îmbunătățirea eficienței energetice și a utilizării surselor de energie regenerabilă în clădirile publice din municipiul SATU MARE”;

• Realizarea unui inventar al emisiilor de CO2 la nivelul municipiului Satu Mare;



91919191

• Realizarea unui sistem informatic online (,,cadastru energetic’’) cu baze de date privind încadrarea clădirilor în clase energetice și indici de consum energetic. Sistemul va permite culegerea consumurilor de energie în sectorul public și rezidenţial la nivel local;

• Implementarea monitorizării şi telegestiunii pentru consumatorii și producătorii de energie aflați în administrarea autorităților publice (Smart Grid).

3.3.2.3.3.2.3.3.2.3.3.2. MMMMăăăăsuri în domeniul clsuri în domeniul clsuri în domeniul clsuri în domeniul clăăăădirilordirilordirilordirilor

Fără îndoială că în municipiul Satu Mare sectorul construcţiilor prezintă cel mai mare potenţial de acţiuni de economisire a energiei, eficienţă energetică şi de promovare a energiei regenerabile şi în care măsurile de îmbunătăţire a performanţei energetice şi de realizare de reduceri considerabile a emisiilor de CO2, sunt cele mai promiţătoare. Acţiunile avute în vedere se vor adresa atât clădirilor noi cât şi clădirilor existente. În mod specific măsurile care trebuie adoptate pentru clădiri noi vor avea ca scop creşterea numărului de clădiri performante energetic în timp ce măsurile luate pentru clădirile existente se referă la un număr mai mare şi diversificat de intervenţii proiectate pentru a răspunde cerinţelor diferitelor categorii de clădiri: publice, comerciale, locuinţe sociale şi private, spitale, unităţi de învăţământ etc.

3.3.2.1.3.3.2.1.3.3.2.1.3.3.2.1. Clădiri, echipamente/instalaClădiri, echipamente/instalaClădiri, echipamente/instalaClădiri, echipamente/instalaţţţţii municipaleii municipaleii municipaleii municipale

• Introducerea sistemelor de producere a energiilor alternative pentru alimentarea clădirilor în care

funcţionează instituţiile publice (ex. prin programul ,,Casa verde” pentru instituţii publice) ; • Autoritățile publice la nivelul municipiului vor asigura eliberarea unui certificat de performanță

energetică pentru clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va fi redus la 250 m2. Certificatul de performanță energetică va fi afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public (conf. Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor) ;

• Autoritățile publice se asigură că după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. (conf. Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor).

3.3.2.2.3.3.2.2.3.3.2.2.3.3.2.2. Clădiri, echipamente/instalaClădiri, echipamente/instalaClădiri, echipamente/instalaClădiri, echipamente/instalaţţţţii terii terii terii terţţţţiare (nemunicipale)iare (nemunicipale)iare (nemunicipale)iare (nemunicipale)

Pentru acest tip de clădiri nu s-au propus măsuri privind eficienta energetică. Beneficiarul trebuie sa stabilească dacă pentru acest tip de clădiri se vor prevedea doar măsuri privind autorizarea lucrărilor, sau dacă beneficiarul va finanța şi proiectele de eficienta energetică pentru astfel de clădiri.

3.3.2.3.3.3.2.3.3.3.2.3.3.3.2.3. Clădiri rezidenClădiri rezidenClădiri rezidenClădiri rezidenţţţţialeialeialeiale

• Continuarea programului multianual de creștere a eficienței energetice pentru clădirile

multietajate și susținerea finanțării administrațiilor de proprietari conform O.U.G. nr. 18/2009 sau O.U.G. nr. 69/2010 ;

• Autoritățile publice se asigură că până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (conf. Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor) ;



92929292

• Accelerarea procesului de executare a auditurilor energetice riguroase la clădirile rezidențiale, audituri certificate de organismele abilitate, urmate de măsuri de reducere a consumurilor energetice.

3.3.2.4.3.3.2.4.3.3.2.4.3.3.2.4. Iluminatul public municipalIluminatul public municipalIluminatul public municipalIluminatul public municipal

Măsuri propuse în domeniul iluminatului public municipal:

• Înlocuirea corpurilor de iluminat public cu soluţii moderne care folosesc surse de iluminat cu un consum redus de energie electrică (reducerea substanţială a cantităţii de energie convenţională utilizată pentru iluminatul public);

• Introducerea sistemelor de producere a energiilor alternative pentru alimentarea sistemelor de iluminat public cu generatoare de energie neconvenţionale, de obicei panouri fotovoltaice (autonomiei îndelungate de funcţionare);

• Promovarea parteneriatului public privat pentru iluminatul public prin care sistemele operaționale de iluminat stradal sunt înlocuite cu aparate corespunzătoare standardelor moderne de iluminat și consum de energie scăzut.

Lucrările de investiții se refera la un necesar de înlocuire a 5818 aparate de iluminat din totalul existent în prezent de 6288 aparate de iluminat. Cele 470 aparate de iluminat excluse se refera la aparate de iluminat moderne instalate în ultimii 5 ani (de ex. Str. Corneliu Coposu, străzi din Parcul Industrial, podul Golescu, str. Horea, str. Păulești). În tabelul următor este evidențiat necesarul de aparate de iluminat pe configurațiile tip de sisteme de iluminat.



93939393

Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul 2222....1111 Necesar aparate de iluminat varianta 1Necesar aparate de iluminat varianta 1Necesar aparate de iluminat varianta 1Necesar aparate de iluminat varianta 1

Clasa

sistemului de iluminat

Dispunere stâlpi

Latime medie

carosabil

Distanta medie intre 2 stâlpi

Lungime Număr stâlpi

în prezent NECESAR

AIL Pi Aparate de iluminat

m m m buc buc W buc

ME2-1 1 8 21.9 2,300 105 86 23,528 86868686

ME2-1 1 7 36.4 8,070 222 193 51,595 193193193193

ME2-2 2 16 31.7 950 60 67 15,575 67676767

ME2-2 2 14 34.1 13,014 763 1,123 265,558 1,0551,0551,0551,055

ME2-2 2 10 34.3 1,080 63 43 11,778 43434343

ME2-2 2 8 37 800 22 24 6,576 24242424

ME2-S 1 8 37.5 600 0 16 4,384 16161616

ME2ME2ME2ME2 26,81426,81426,81426,814 1,2351,2351,2351,235 1,5521,5521,5521,552 378,994378,994378,994378,994 1,4841,4841,4841,484

ME3-1 1 14 28.6 1,430 50 66 16,059 66666666

ME3-1 1 12 24.4 1,100 45 27 7,362 27272727

ME3-1 1 10 21.1 950 45 44 12,056 44444444

ME3-1 1 9 37 3,810 103 113 30,938 113113113113

ME3-1 1 7 35 5,780 165 160 43,260 160160160160

ME3-2 2 14 39.4 4,135 210 255 60,219 166166166166

ME3-2 2 10 27 350 13 13 3,562 13131313

ME3-2 2 7 35.7 2,300 129 145 32,700 145145145145

ME3-A 1 16 40 200 5 10 2,740 10101010

ME3-S 1 14 35 140 0 4 1,096 4444

ME3-S 1 9 23.3 280 0 12 3,018 12121212

20,47520,47520,47520,475 765765765765 849849849849 213,010213,010213,010213,010 760760760760

ME4-1 1 10.5 43.4 1,694 39 35 9,574 35353535

ME4-1 1 9 35 1,610 46 46 12,604 46464646

ME4-1 1 7 32.4 25,905 800 681 168,481 577577577577

ME4-1 1 6 33.2 9,330 281 223 57,661 223223223223

ME4-1 1 5 36 5,115 142 95 22,287 95959595

ME4-2 2 14 37.4 523 28 56 12,993 56565656

ME4-2 2 9.5 18.8 160 17 17 1,428 0000

ME4-A 1 14 38.8 620 16 34 9,284 34343434

ME4-S 1 7 33.7 505 0 15 3,776 12121212

45,462 1,369 1,2021,2021,2021,202 298,088298,088298,088298,088 1,0781,0781,0781,078

ME5 1 9 38.5 2,115 55 42 11,272 42424242

ME5 1 7 42 15,823 377 292 74,843 292292292292

ME5 1 6 33.3 35,007 1,050 638 169,670 638638638638

ME5 1 5 40.9 25,704 629 326 75,900 326326326326

ME5 1 4 39.6 15,535 392 246 58,466 246246246246

94,184 2,503 1,5441,5441,5441,544 390,151390,151390,151390,151 1,5441,5441,5441,544



94949494

Clasa sistemului de iluminat

Dispunere stâlpi

Latime medie

carosabil

Distanta medie intre 2 stâlpi

Lungime Număr stâlpi

în prezent NECESAR

AIL Pi Aparate de iluminat

m m m buc buc W buc

ALEI 1 14 37.5 300 8 8 2,184 8888

ALEI 1 7 32.7 6,209 190 182 40,106 182182182182

ALEI 1 6 24.9 2,045 82 82 20,128 82828282

ALEI 1 5 38.5 1,040 27 24 5,623 24242424

ALEI 1 4 32 1,474 46 43 8,252 43434343

11,068 353 339339339339 76,29376,29376,29376,293 339339339339

860 102 542542542542 45,86245,86245,86245,862 390390390390

Dig Someş 0 147 147147147147 19,45919,45919,45919,459 147147147147

320 109 113113113113 18,18618,18618,18618,186 76767676

1,180 358 802802802802 83,50783,50783,50783,507 613613613613

TOTAL 199,199,199,199,183183183183 6,5836,5836,5836,583 6,2886,2886,2886,288 1,440,0421,440,0421,440,0421,440,042 5,8185,8185,8185,818

Încă din faza de proiectare luminotehnică se va urmări limitarea poluării luminoase prin:

• folosirea de soluții luminotehnice generatoare de economii de energie electrică; • folosirea de sisteme de comandă şi control a sistemului de iluminat (sistem de telegestiune) care

permit producerea de economii suplimentare de energie electrică; • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum urmează:

Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul 2222.2.2.2.2

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serReducerea emisiilor de gaze cu efect de serReducerea emisiilor de gaze cu efect de serReducerea emisiilor de gaze cu efect de serăăăă ca urmare a modernca urmare a modernca urmare a modernca urmare a modernizizizizăăăării sistemului de iluminatul public din rii sistemului de iluminatul public din rii sistemului de iluminatul public din rii sistemului de iluminatul public din municipiul Satu Maremunicipiul Satu Maremunicipiul Satu Maremunicipiul Satu Mare

Specificație UM În prezent După reabilitare

Energie Electrica MWh/an 5760 3.742

Economie Energie Electrica MWh/an 0 2.018

Economia anuala a emisiilor de bioxid de carbonEconomia anuala a emisiilor de bioxid de carbonEconomia anuala a emisiilor de bioxid de carbonEconomia anuala a emisiilor de bioxid de carbon t COt COt COt CO2222 979979979979

3.3.2.5.3.3.2.5.3.3.2.5.3.3.2.5. IndusIndusIndusIndustrii (cu exceptrii (cu exceptrii (cu exceptrii (cu excepţţţţia industriilor implicate în schema UE de comercializare a ia industriilor implicate în schema UE de comercializare a ia industriilor implicate în schema UE de comercializare a ia industriilor implicate în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii certificatelor de emisii certificatelor de emisii certificatelor de emisii ---- ETS)ETS)ETS)ETS)

Accelerarea procesului de executare a auditurilor energetice riguroase la consumatorii industriali, audituri certificate de organismele abilitate, urmate de măsuri de reducere a consumurilor energetice. Introducerea unor criterii de eficienta energetică privind aprobarea/autorizarea investițiilor din domeniul industrial. Implementarea la nivelul industriei și companiilor a unui sistem de Management Energetic. Managementul energetic, aplicat într-o societate comercială, are ca principal obiectiv asigurarea unui consum judicios și eficient al energiei, în scopul maximizării profitului prin minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piață a societății.



95959595

3.3.3.3.3.3.3.3.3.3.3.3. MMMMăăăăsuri în domeniul transporturilorsuri în domeniul transporturilorsuri în domeniul transporturilorsuri în domeniul transporturilor

a) Transportul publica) Transportul publica) Transportul publica) Transportul public

• Modernizarea flotei de autovehicule pentru transportul public prin utilizare autovehiculelor cu motoare performante cu consum redus de carburanți și emisii poluante reduse;

• Mărirea eficienței energetice a vehiculelor prin stabilirea de nivele minime de eficiență energetică în transporturi;

• Eficientizarea traficului și parcărilor; • Utilizarea combustibililor gazoși și a biocarburanților în transporturi. Extinderea utilizării

combustibililor alternativi în transportul public local; • Creșterea calității transportului în comun, în vederea utilizării acestuia în detrimentul

transportului cu mașini particulare; • Extinderea transportului în comun prin noi trasee.

b) Transportub) Transportub) Transportub) Transportul public l public l public l public ---- după anul 2017după anul 2017după anul 2017după anul 2017

• Dotarea flotei de autovehicule pentru transportul în comun cu vehicule hibride sau electrice și stații de încărcare a bateriilor;

• Dotarea flotei de autovehicule pentru transportul în comun cu vehicule propulsate de hidrogen și stație de alimentare cu hidrogen.

c) Transportul privat şi comercialc) Transportul privat şi comercialc) Transportul privat şi comercialc) Transportul privat şi comercial

• Asigurarea de mijloace de transport în comun pentru salariați, asigurate de către societățile economice beneficiare;

• Amenajarea și promovarea infrastructurii de ciclism (piste pentru biciclete, semaforizare, standuri de parcare biciclete, etc.);

• Licențe preferențiale pentru taxiuri cu consum redus de combustibil, cu motoare hibride sau electrice;

• Utilizarea combustibililor gazoși și a biocarburanților în transporturi. Extinderea utilizării combustibililor alternativi în transporturi;

• Asigurarea în infrastructura municipală a unor stații de încărcare a vehiculelor electrice și stații de alimentare cu hidrogen pentru promovarea vehiculelor propulsate electric/hidrogen. Aceste stații de alimentare pot fi dotate cu generatoare de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

Piste pentru bicicliştiPiste pentru bicicliştiPiste pentru bicicliştiPiste pentru biciclişti

Una din soluţiile de descongestionare a traficului este şi încurajarea deplasărilor cu bicicleta cu efecte benefice atât asupra mediului, cât şi asupra infrastructurii rutiere. Există mai multe posibilităţi pentru amenajarea acestor piste funcţie de configuraţia şi elementele geometrice ale infrastructurii rutiere, cum ar fi:

• amenajarea pe carosabil: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele şi echipările corespunzătoare; • amenajarea pe trotuare: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele şi echipările corespunzătoare.

În luna iulie 2011 în municipiul Satu Mare s-au demarat lucrările la proiectul HURO/0801/120 cu titlul „Pe apă şi pe două roţi pe râul Someş – HUROVELO”, proiect finanţat de către Uniunea Europeană prin



96969696

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013. Proiectul îşi propune construirea unei piste de biciclişti de 40 km între Satu Mare şi Fehérgyarmat (18 km pe partea română, 22 km pe partea maghiară), astfel:

- pe malul stâng 16,8 km după cum urmează: 1. 1). 8,27 km de la limita estică până la limita vestică a teritoriului administrativ al municipiului

Satu Mare; 2. 2). 8,53 km pe teritoriul administrativ al comunei Vetiş până la frontiera cu Ungaria

- pe malul drept al râului Someş, 1,2 km între km 12+ 500 (Pod Golescu) şi 13+700 (Staţia de epurare a Muncipiului Satu Mare).

Pista se intersectează cu 15 rampe şi drumuri de acces care vor fi amenajate în aceleaşi condiţii ca şi pista de biciclişti (acelaşi sistem rutier). În intravilanul localităţii Satu Mare pe o lungime cumulată de 2,5 km, mal stâng şi drept, se vor monta stâlpi de iluminat exterior cu înălţimea de 4 m la intervale de 20 m lungime. La ora actuală, în municipiul Satu Mare se pot amenaja trasee pentru biciclişti pe următoarele artere: Drumul Careiului; Drumul Botizului (trotuare late); pe coronamentele digurilor râului Someş, pe ambele maluri. De asemenea, pot fi prelungite pistele pentru biciclişti de pe Calea Botizului spre str. H. Coandă, până la intersecţia cu str. Ştrandului, cu continuare pe aceasta până la intersecţia cu str. Independenţei şi apoi pe bd. Lucian Blaga, str. Dorobanţilor (pe partea carosabilă), str. Balta Blondă (pe partea carosabilă), bd. Cloşca (pe partea carosabilă). Se recomandă continuarea pistelor de biciclişti de pe Podul Golescu spre str. Transilvaniei şi asigurarea accesului pe digul Someşului. Un alt traseu care poate fi amenajat este pe str. Vasile Lucaciu cu legătură la pistele de pe digul Someşului. Pe termen mediu se recomandă dezvoltarea unui sistem de transport public ce foloseşte bicicleta, prin constituirea unei reţele de staţii selfstaţii selfstaţii selfstaţii self----service de închiriere bicicleteservice de închiriere bicicleteservice de închiriere bicicleteservice de închiriere biciclete.

d) Circulaţia feroviarăd) Circulaţia feroviarăd) Circulaţia feroviarăd) Circulaţia feroviară Având în vedere situaţia actuală a sistemului de transport feroviar din România, cu scăderea drastică atât a numărului de călători transportaţi, cât şi a volumului de mărfuri, propunerile de mai sus nu îşi mai găsesc justificarea, decât pe un orizont de timp foarte larg, în condiţiile revigorării acestui tip de transport. Pe termen scurt şi mediu accentul trebuie pus pe reabilitarea liniilor CF existente, precum şi pe construirea unei eurogări (al cărui proiect este aprobat, cu finanţare din fonduri europene). De asemenea, trebuie avută în vederea reducerea poluării fonice datorate transportului feroviar prin montarea de panouri fonoabsorbante pe zonele unde calea ferată traversează zone de locuit.

e) Circulaţia aerianăe) Circulaţia aerianăe) Circulaţia aerianăe) Circulaţia aeriană

Pe termen scurt şi mediu Aeroportul Satu Mare trebuie să intre într-un proces de modernizare care să permită accesul unui număr cât mai mare şi diversificat de aeronave şi care să ofere toate facilităţile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor specifice. De altfel, autorităţile responsabile au demarat acţiunile de modernizare atât a suprafeţelor aeroportuare (prin refacerea pistei de decolare-aterizare şi implicit creşterea capacităţii portante), cât şi a instalaţiilor şi echipamentelor de semnalizare şi control. De asemenea, se află în stadiul de proiect tehnic noul terminal cargo al aeroportului pentru manipularea mărfurilor şi a coletelor.



97979797

3.3.4.3.3.4.3.3.4.3.3.4. MMMMăăăăsuri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) şi producerea de energie suri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) şi producerea de energie suri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) şi producerea de energie suri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) şi producerea de energie distribuită (DG)distribuită (DG)distribuită (DG)distribuită (DG)

3.3.4.1.3.3.4.1.3.3.4.1.3.3.4.1. MMMMăăăăsuri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) suri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) suri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER) suri în domeniul surselor regenerabile de energie (SER)

a) a) a) a) Energii regenerabileEnergii regenerabileEnergii regenerabileEnergii regenerabile

Utilizarea la maxim a posibilităţilor oferite de instrumentele financiare ale Comunităţii, în special fondurile structurale şi de coeziune şi sprijinul financiar pus la dispoziţie prin intermediul programelor de cooperare internaţională ale Comunităţii, pentru sprijinirea dezvoltării surselor de energie regenerabile. Promovarea utilizării deșeurilor menajere și industriale la producerea de energie electrică și termică. Promovarea utilizării biocombustibililor lichizi și a biogazului. Promovarea tehnologiilor curate: tehnologii de captare și depozitare a CO2 din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustibil și utilizarea hidrogenului ca vector energetic. Realizarea unor proiecte pilot privind alimentarea centralizată cu energie termică produse din surse regenerabile (ex. biomasă, energie geotermală).

b) Hidroelectric, Eolian, Fotovoltaicb) Hidroelectric, Eolian, Fotovoltaicb) Hidroelectric, Eolian, Fotovoltaicb) Hidroelectric, Eolian, Fotovoltaic

Promovarea avantajelor intrării în vigoare a Legii nr. 220/2008, prin care se furnizează: • 3 Certificate verzi pentru 1 MWh de energie hidroelectrică; • 2 Certificate verzi pentru 1 MWh de energie electrică produsă prin utilizarea energiei

eoliene; • 6 Certificate verzi pentru 1 MWh de energie electrică produsă prin utilizarea energiei

solare. c) Geotermalc) Geotermalc) Geotermalc) Geotermal

• Promovarea programului ,,CASA VERDE” al Ministerului Mediului pentru producerea căldurii pe bază de energie geotermală;

• Utilizarea energiei geotermale în sistemul de încălzire centrală în zonele cu potențial geotermal;

• Prin ,,Studiu de soluţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu Mare, judeţ Satu Mare’’ se propune realizarea următoarelor investiţii structurate pe cele două zone departajate de râul Someş pentru valorificarea energiei geotermale: � Pentru Zona de nord: - Investiţia nr. 1 - ,,Alimentarea cu energie termică a zonei de

nord a municipiului Satu Mare”; � Pentru Zona centrală: - Investiţia nr. 2 - ,,Alimentarea cu energie termică a zonei

centrale a municipiului Satu Mare”; � Pentru Zona de sud: - Investiţia nr. 3 - ,,Alimentarea cu energie termică a zonei de

sud a municipiului Satu Mare”. În tabelul de mai jos prezentăm producţia fizică şi valorică estimată pentru fiecare investiţie.



98989898

Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul 2222....3333 Producţia fizică şi valorică estimată pentru Producţia fizică şi valorică estimată pentru Producţia fizică şi valorică estimată pentru Producţia fizică şi valorică estimată pentru investiinvestiinvestiinvestițiilețiilețiilețiile privind valorificarea energiei geotermale înprivind valorificarea energiei geotermale înprivind valorificarea energiei geotermale înprivind valorificarea energiei geotermale în municipiul municipiul municipiul municipiul

Satu MareSatu MareSatu MareSatu Mare

Denumire investiţie Tarif lei/MW

Energie termică livrată

MW/an

Valoarea producţiei

lei/an

Reducerea de emisii CO2

to/an Investiţia Nr. 1 95,0 20.153,70 1.914.601,50 3.947,30 Investiţia Nr. 2 95,0 64.487,90 6.126.350,50 8.730,80 Investiţia Nr. 3 95,0 14.771,00 1.403.245,00 2.917,50 TOTAL 99.412,60 9.444.197,00 15.595,60

d) Biomasăd) Biomasăd) Biomasăd) Biomasă

• Elaborarea de studii şi scenarii pentru evaluarea impactului economic, impactului asupra mediului şi sustenabilităţii resurselor de biomasă în cadrul politicii de promovare a utilizării biomasei, pe termen scurt şi lung;

• Dezvoltarea disponibilității și utilizării resurselor de biomasă în scop energetic; • Promovarea avantajelor intrării în vigoare a Legii nr. 220/2008, prin care se furnizează 3

Certificate verzi pentru 1 MWh de energie electrică produsă prin utilizarea biomasei; • Promovarea programului ,,CASA VERDE” al Ministerului Mediului pentru promovarea cu prioritate

a producerii căldurii pe bază de biomasă prin folosirea de cazane moderne în clădiri rezidenţiale şi publice sau prin trecerea de la sisteme de încălzire pe bază de alte surse (gaz, termoficare prin utilizarea combustibililor fosili) la cele pe bază de biomasă.

3.3.4.2.3.3.4.2.3.3.4.2.3.3.4.2. MMMMăăăăsuri în domeniul producerii de energie distribuită (DG)suri în domeniul producerii de energie distribuită (DG)suri în domeniul producerii de energie distribuită (DG)suri în domeniul producerii de energie distribuită (DG)

CogenerareaCogenerareaCogenerareaCogenerarea

• Promovarea cogenerării de înaltă eficiență; • Identificarea și valorificarea potențialului municipal de cogenerare; • Creșterea gradului de valorificare, în condiții de eficiență economică, a resurselor energetice

regenerabile pentru producția de energie electrică și termică, prin facilități în etapa investițională, inclusiv prin facilitarea accesului la rețeaua electrică.

3.3.5.3.3.5.3.3.5.3.3.5. MMMMăăăăsuri în domeniul planificsuri în domeniul planificsuri în domeniul planificsuri în domeniul planificăăăării teritoriuluirii teritoriuluirii teritoriuluirii teritoriului

a) Planificarea urbană strategicăa) Planificarea urbană strategicăa) Planificarea urbană strategicăa) Planificarea urbană strategică

• Integrarea considerentelor de eficiență energetică în procesul de planificare urbanistică. Planurile urbanistice să ia în considerare măsurile menite să reducă energia şi emisiile de carbon. Planuri urbanistice să ia în considerare resursele de planificare a energiei;

• Realizarea și publicarea pe site-urile administrațiilor locale a unor brobrobrobroșșșșuri privind eficienuri privind eficienuri privind eficienuri privind eficiențțțță ă ă ă energetică în clădirienergetică în clădirienergetică în clădirienergetică în clădiri care să conțină măsuri de creștere a eficienței energetice și instalarea unor echipamente de producere a energiei din surse regenerabile adaptate la specificul zonei;

• Emiterea sau condiționare autorizaţiilor de construire numai pentru proiectele rezidenţiale care demonstrează că folosesc tehnologii de maximizare a eficienței energetice și utilizează surse de energii regenerabile;

• Introducerea unei grile de impozitare a clădirilor în funcție de anumiți indici energetici de consum (creşterea eficienței energetice să conducă la scăderea impozitării).



99999999

b) Standarde pentru renovări şi noi construcţiib) Standarde pentru renovări şi noi construcţiib) Standarde pentru renovări şi noi construcţiib) Standarde pentru renovări şi noi construcţii

• Realizarea unui ,,Cadru metodologic privind cerințele minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora în municipiul Satu Mare” pe care comisia de urbanism din cadrul consiliului local să le impună odată cu eliberarea certificatelor de urbanism;

• Elaborarea unui plan municipalElaborarea unui plan municipalElaborarea unui plan municipalElaborarea unui plan municipal pentru creșterea numărului de clădiri al căror consclădiri al căror consclădiri al căror consclădiri al căror consum de um de um de um de energie este aproape egal cu zeroenergie este aproape egal cu zeroenergie este aproape egal cu zeroenergie este aproape egal cu zero. Acest plan municipal poate include obiective diferențiate în funcție de categoriile clădirilor.

3.3.6.3.3.6.3.3.6.3.3.6. MMMMăăăăsuri în domeniul achiziţiilor publice de produse şi serviciisuri în domeniul achiziţiilor publice de produse şi serviciisuri în domeniul achiziţiilor publice de produse şi serviciisuri în domeniul achiziţiilor publice de produse şi servicii

În conformitate cu legislaţia europeană şi naţională, în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice, municipiul Satu Mare intenţionează să adopte reglementări referitor la efectuarea de achiziţii verzi pentru cel puţin 10 % din totalul achiziţiilor publice întreprinse de primărie pentru produse şi servicii. Toate contractele pentru servicii sau prestări în construcţii, respectiv furnizarea de produse şi echipamente vor ţine cont de soluţiile ecologice oferite şi de aspectele eficienţei energetice, permiţând astfel reduceri considerabile ale emisiilor de CO2, generarea de beneficii pentru mediu şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor (mai puţină poluare, mai puţine materiale toxice, mai puţine deşeuri, mai puţină risipă a resurselor epuizabile, etc.) Coroborat cu acţiunile de economisire a energiei şi cele de îmbunătăţire a eficienţei energetice, acestea constituie un instrument puternic care permit reduceri considerabile de gaze cu efect de seră.

3.3.7.3.3.7.3.3.7.3.3.7. Lucrul cu cetăţenii şi părţile interesateLucrul cu cetăţenii şi părţile interesateLucrul cu cetăţenii şi părţile interesateLucrul cu cetăţenii şi părţile interesate

• Organizarea evenimentului „Ziua energiei” în municipiului Satu Mare; • Autoritățile publice iau măsurile necesare pentru a informa proprietarii sau locatarii clădirilor sau ai

unităților clădirilor în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice (certificatele de performanță energetică, rapoartele de inspecție, modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor) și despre instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătățirea performanței energetice;

• Realizarea unui program municipal de educare energetică a populației în școli și mass-media pentru economisirea energiei, protecția mediului și utilizarea locală a unor resurse energetice regenerabile;

• Pentru a implementa o strategie de succes, orice autoritate publică trebuie să aibă sprijinul cetăţenilor şi al tuturor părţilor interesate din comunitatea respectivă;

• Toţi membrii comunităţii respective au un rol important în viaţa de zi cu zi a acesteia şi prin urmare, au dreptul de a lua parte la procesul decizional privind dezvoltarea economică şi socială a localităţii din care fac parte;

• Deoarece, conform studiilor cu privire la schimbările climatice din ultima perioadă, oraşele sunt cele care sunt „vinovate” de mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea energiei pentru activităţile umane, fiecare cetăţean al unei comunităţi trebuie să fie conştient de efectul acţiunilor sale asupra mediului înconjurător. Implicarea cetăţenilor în elaborarea unei strategii privind energia durabilă la nivelul unei autorităţi locale duce astfel, nu numai la succesul acelei strategii, ci şi la conştientizarea oamenilor că acţiuni trebuie întreprinse şi măsuri trebuie luate pentru un viitor curat, pentru standarde de viaţă ridicate şi de calitate;



100100100100

• În momentul în care cetăţenii sunt parte la elaborarea unui plan de acţiune în orice domeniu, vor răspunde cu interes şi cu promptitudine, acţiunilor implementate de autoritatea locală, iar obiectivele stabilite pot fi mult mai uşor atinse.

3.3.8.3.3.8.3.3.8.3.3.8. Utilităţi publiceUtilităţi publiceUtilităţi publiceUtilităţi publice

• Creșterea eficienței energetice și reducerea consumului instalațiilor de alimentare cu apă. • Reducerea consumului energetic în cadrul sistemelor de canalizare; • Creșterea eficienței și reducerea consumului prin utilizarea biogazului pentru cogenerare

instalațiilor de epurare a localităților; • Valorificarea energetică a deşeurilor menajere.

3.4.3.4.3.4.3.4. REZULTATE PRECONIZATE DUPĂ IMPLEMENTAREA PROGRAMULUIREZULTATE PRECONIZATE DUPĂ IMPLEMENTAREA PROGRAMULUIREZULTATE PRECONIZATE DUPĂ IMPLEMENTAREA PROGRAMULUIREZULTATE PRECONIZATE DUPĂ IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

Beneficiile implementării măsurilor/acţiunilor cuprinse în Program:

• contribuţie la iniţiativa globală împotriva schimbărilor climatice, în mod particular scăderea nivelului gazelor cu efect de seră va proteja oraşul împotriva schimbărilor climatice;

• dovedeşte angajamentul autorităţii locale pentru protecţia mediului şi gestionarea eficientă a resurselor;

• îmbunătăţirea democraţiei locale prin participarea activă a societăţii civile; • îmbunătăţirea imaginii oraşului; • revigorarea sentimentului de comunitate în jurul unui proiect comun; • beneficii economice prin creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă; • mai bună eficienţă energetică şi reducerea costurilor generate de consumurile de energie; • imagine clară şi cuprinzătoare a ieşirilor bugetare legate de consumul de energie, dar şi identificare

punctelor critice în acest sens; • dezvoltarea unei strategii clare, holistice şi realiste pentru îmbunătăţirea aspectelor energetice ale

oraşului; • favorizarea accesului la finanţare nerambursabilă naţională şi europeană; • creşterea calităţii vieţii cetăţenilor oraşului; • îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei (de ex. descongestionarea traficului rutier determină

îmbunătăţirea calităţii aerului); • asigură viitorul resurselor financiare prin economii de energie şi producţia locală de energie; • îmbunătăţirea independenţei energetice pe termen lung a oraşului; • sinergii cu angajamentele şi politicilor existente; • pregătire pentru o mai bună utilizare a resurselor financiare disponibile (locale, subvenţiile UE,

scheme financiare, etc.); • favorizează implementarea politicilor şi legislaţiei naţionale şi europene; • beneficii de networking cu alţi semnatari ai iniţiativei europene „Convenţia primarilor”.



101101101101

3.5.3.5.3.5.3.5. CONCLUZII LA NIVEL DE CAPITOLCONCLUZII LA NIVEL DE CAPITOLCONCLUZII LA NIVEL DE CAPITOLCONCLUZII LA NIVEL DE CAPITOL

Municipalitatea doreşte ca subiectul ,,energie durabilă’’ şi cele mai bune practici legate de acesta să devină un domeniu prioritar în cadrul politicilor de comunicare a administraţiei cu publicul larg şi în relaţiile sale cu cetăţenii.


Cap. FINANŢAREA ACȚIUNILOR PROPUSE Pagina

102102102102

4.4.4.4. FINANŢAREFINANŢAREFINANŢAREFINANŢAREA ACA ACA ACA ACȚIUNILOR PROPUSEȚIUNILOR PROPUSEȚIUNILOR PROPUSEȚIUNILOR PROPUSE


În această parte a programului se vor prezenta sursele de finanţare existente sau preconizate şi instrumentele financiare ce vor fi utilizate pentru implementarea programului.

4.2.4.2.4.2.4.2. POSIBILE SURSE DE FINANŢAREPOSIBILE SURSE DE FINANŢAREPOSIBILE SURSE DE FINANŢAREPOSIBILE SURSE DE FINANŢARE

PROGRAME EUROPENE IMPORTANTE DE FINANŢARE DE PROIECTE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR PROGRAME EUROPENE IMPORTANTE DE FINANŢARE DE PROIECTE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR PROGRAME EUROPENE IMPORTANTE DE FINANŢARE DE PROIECTE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR PROGRAME EUROPENE IMPORTANTE DE FINANŢARE DE PROIECTE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR REGENERABILE DISPONIBILE AUTORITĂŢILOR LOCALEREGENERABILE DISPONIBILE AUTORITĂŢILOR LOCALEREGENERABILE DISPONIBILE AUTORITĂŢILOR LOCALEREGENERABILE DISPONIBILE AUTORITĂŢILOR LOCALE În scopul sprijinirii acțiunilor privind economia de energie și utilizarea energiilor regenerabile, la nivel european au fost introduse mecanisme financiare specifice pentru a ajuta autorităţile locale și regionale să îşi îndeplinească angajamentele. În continuare este prezentată o listă neexhaustivă a programelor şi a iniţiativelor financiare disponibile:

4.2.1.4.2.1.4.2.1.4.2.1. FACILITATEA DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ (EUROPEAN LOCAL ENERGY ASSISTANCE): FACILITATEA DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ (EUROPEAN LOCAL ENERGY ASSISTANCE): FACILITATEA DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ (EUROPEAN LOCAL ENERGY ASSISTANCE): FACILITATEA DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ (EUROPEAN LOCAL ENERGY ASSISTANCE): ELENAELENAELENAELENA

Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pun în aplicare facilitatea de acordare de asistenţă tehnică pentru a sprijini autorităţile locale şi regionale să îşi descătuşeze potenţialul de investiţii în domeniul energiilor regenerabile.

Facilitatea ELENA (ELENA facility)Facilitatea ELENA (ELENA facility)Facilitatea ELENA (ELENA facility)Facilitatea ELENA (ELENA facility) urmăreşte să stimuleze proiectele de investiţii în domeniile eficienţei energetice, surselor regenerabile de energie şi transportului urban durabil, reproducând poveşti de succes din alte părţi ale Europei. Facilitatea este finanţată prin programul Intelligent Energy Europe IIIntelligent Energy Europe IIIntelligent Energy Europe IIIntelligent Energy Europe II Energie inteligentă pentru Europa II (IEE) şi dispune de un buget iniţial de 15 milioane EUR pentru primul an de activitate.

Asistenţa tehnică, sprijinită de facilitatea ELENA, poate fi acordată fie unei autorităţi locale sau regionale, fie unui alt organism public sau grupurilor acestora din ţările participante la programul IEE. . Până la 90% din costurile eligibile pot fi acoperite printr-o subvenţie comunitară, în urma unei proceduri de selecţie şi de atribuire. Detalii complete privind condiţiile ataşate finanţării subvenţiei şi o broşură explicativă sunt disponibile la: http://www.eib.org/elenahttp://www.eib.org/elenahttp://www.eib.org/elenahttp://www.eib.org/elena Contact: [email protected]

4.2.2.4.2.2.4.2.2.4.2.2. (INTELLIGENT ENERGY EUROPE PROGRAMME(INTELLIGENT ENERGY EUROPE PROGRAMME(INTELLIGENT ENERGY EUROPE PROGRAMME(INTELLIGENT ENERGY EUROPE PROGRAMME

PROGRAMUL ENERGIE INTELIGENTĂ PENTRU EUROPA: Programul Energie inteligentă pentru Europa (IEE) urmăreşte să stimuleze competitivitatea şi inovaţia în Europa, contribuind, în acelaşi timp, la îndeplinirea obiectivelor ambiţioase ale acesteia în domeniul schimbărilor climatice.



103103103103

Prin ameliorarea eficienţei energetice şi prin încurajarea utilizării mai largi a energiilor noi şi regenerabile, programul IEE urmăreşte să stimuleze acţiuni care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor UE, inclusiv măsuri în vederea: � stimulării eficienţei energetice şi a utilizării raţionale a resurselor energetice; � promovării surselor noi şi regenerabile de energie şi a sprijinirii diversificării surselor de energie; � promovării eficienţei energetice şi a utilizării surselor noi şi regenerabile de energie în transport,

cum ar fi biocombustibilii. Programul IEEIEEIEEIEE consideră că autorităţile locale reprezintă principalul grup ţintă. Un buget este alocat în mod regulat autorităţilor locale pentru a dezvolta politici energetice durabile la nivel local. Mai multe informaţii sunt disponibile la Intelligent Energy EuropeIntelligent Energy EuropeIntelligent Energy EuropeIntelligent Energy Europe:

• http://ec.europa.eu/energy/intelligent/index_en.html .

4.2.3.4.2.3.4.2.3.4.2.3. FONDULFONDULFONDULFONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDER):EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDER):EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDER):EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDER):

Regulamentul privind FEDER defineşte rolul acestuia şi domeniile sale de intervenţie, cum ar fi promovarea investiţiilor publice şi private în vederea reducerii disparităţilor regionale din întreaga Uniune.

FEDER va sprijini investiţiile în domeniul energiei, inclusiv îmbunătăţirile reţelelor transeuropene care contribuie la o mai bună securitate a aprovizionării, integrarea criteriilor de mediu, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea energiilor regenerabile. Investiţiile legate de mobilitatea urbană durabilă, energia locală şi infrastructurile TIC, calitatea aerului sau amenajarea teritoriului ar putea fi, de asemenea, finanţate prin acest program.

Noul regulament privind FEDER (şi anume, articolul 7) prevede:

• „În fiecare stat membru, cheltuielile destinate îmbunătăţirii eficienţei energetice şi utilizării energiei regenerabileenergiei regenerabileenergiei regenerabileenergiei regenerabile în locuinţele existentelocuinţele existentelocuinţele existentelocuinţele existente sunt eligibile în limita a 4% din alocarea totală din 4% din alocarea totală din 4% din alocarea totală din 4% din alocarea totală din FEDERFEDERFEDERFEDER .

Gestionarea detaliată a programelor care primesc sprijin din partea fondurilor structurale este responsabilitatea statelor membre. Pentru fiecare program, acestea desemnează o autoritate de gestiune (la nivel naţional, regional sau la alt nivel) care va informa potenţialii beneficiari, va selecta proiectele şi, în general, va monitoriza punerea în aplicare.

Programul Operational Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) cofinanțează din fonduri publice (FEDR și buget de stat) proiecte de investiții din sectorul energetic pe perioada 2007/2013. Implementarea Axei Prioritare 4 „Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice” din cadrul POS CCE revine Organismului Intermediar pentru Energie din cadrul Direcției Generale Energie a MECMA în baza Ordinului nr. 273/2008, al Ministrului Economiei și Finanțelor.

In cadrul Axei Prioritare 4 „Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice” se finanțează 3 Domenii Majore de Intervenție (DMI):

• DMI 1 : „Energie eficientă și durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)”

• DMI 2 : “Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi”



104104104104

• DMI 3 : “Diversificarea rețelelor de interconectare în vederea creșterii securității furnizării energiei”.

Mai multe informaţii sunt disponibile la http://oie.minind.ro .

4.2.4.4.2.4.4.2.4.4.2.4. SPRIJIN EUROPEAN COMUN PENTRU INVESTIŢII DURABILE ÎN ZONELE URBANE SPRIJIN EUROPEAN COMUN PENTRU INVESTIŢII DURABILE ÎN ZONELE URBANE SPRIJIN EUROPEAN COMUN PENTRU INVESTIŢII DURABILE ÎN ZONELE URBANE SPRIJIN EUROPEAN COMUN PENTRU INVESTIŢII DURABILE ÎN ZONELE URBANE (JOINT EUROPEAN SUPPORT FOR SUSTAINABLE (JOINT EUROPEAN SUPPORT FOR SUSTAINABLE (JOINT EUROPEAN SUPPORT FOR SUSTAINABLE (JOINT EUROPEAN SUPPORT FOR SUSTAINABLE INVESTMENT IN CITY AREAS)INVESTMENT IN CITY AREAS)INVESTMENT IN CITY AREAS)INVESTMENT IN CITY AREAS)

Iniţiativa JESSICAIniţiativa JESSICAIniţiativa JESSICAIniţiativa JESSICA este dezvoltată de Comisia Europeană, prin intermediul FEDER, şi de Banca Europeană de Investiţii (BEI), în colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). În cadrul unor noi proceduri, statelor membre li se oferă posibilitatea de a utiliza unele din fondurile care le sunt alocate de UE pentru dezvoltare regională şi coeziune socială, şi anume fondurile structurale, pentru a face investiţii rambursabile în proiecte care fac parte dintr-un plan integrat de dezvoltare urbană durabilă. Aceste investiţii, care pot fi sub formă de capitaluri proprii, împrumuturi şi/sau garanţii, sunt furnizate proiectelor prin fonduri de dezvoltare urbană şi, după caz, prin fonduri de participare.

Mai multe informaţii sunt disponibile la JESSICAJESSICAJESSICAJESSICA:

• http://www.eib.org/projects/publications/jessica.htm?lang=-en .

4.2.5.4.2.5.4.2.5.4.2.5. JASPERSJASPERSJASPERSJASPERS

Este o facilitate de asistenţă tehnicăEste o facilitate de asistenţă tehnicăEste o facilitate de asistenţă tehnicăEste o facilitate de asistenţă tehnică creată în 2006 pentru a ajuta cele 12 state membre care au aderat la UE în 2004 şi 2007 să identifice şi să pregătească proiecte potenţial eligibile pentru asistenţă în cadrul fondurilor structurale UE (Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune). JASPERS este gestionat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi alţi parteneri sunt Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), care a aderat la JASPERS în 2008 în calitate de membru asociat.

Mai multe informaţii sunt disponibile la JASPERSJASPERSJASPERSJASPERS : http://www.jaspers-europa-info.org .

4.2.6.4.2.6.4.2.6.4.2.6. FACFACFACFACILITATEA DE FINANŢARE MUNICIPALĂ (MUNICIPAL FINANCE FACILITY)ILITATEA DE FINANŢARE MUNICIPALĂ (MUNICIPAL FINANCE FACILITY)ILITATEA DE FINANŢARE MUNICIPALĂ (MUNICIPAL FINANCE FACILITY)ILITATEA DE FINANŢARE MUNICIPALĂ (MUNICIPAL FINANCE FACILITY)

Facilitatea de finanţare municipalăFacilitatea de finanţare municipalăFacilitatea de finanţare municipalăFacilitatea de finanţare municipală este o iniţiativă a Comisiei Europene şi a BERD în vederea dezvoltării şi stimulării acordării de credite comerciale către municipalităţile de dimensiuni mici şi medii şi întreprinderilor de servicii publice ale acestora (SMM) în statele membre UE care au aderat în 2004. Printre acestea se numără Republica Cehă, Lituania, Polonia, Republica Slovacia, Slovenia şi Ungaria, urmate de Bulgaria şi România.

Mai multe informaţii sunt disponibile la Facilitatea de finanţare municipalăFacilitatea de finanţare municipalăFacilitatea de finanţare municipalăFacilitatea de finanţare municipală:

• http://www.ebrd.com/country/sector/fi/debt/euebrd/muni.htm .

4.2.7.4.2.7.4.2.7.4.2.7. SCHEMELE DE INVESTIŢII ECOLOGICE (GIS) (GREEN INVESTMENT SCHEMES)SCHEMELE DE INVESTIŢII ECOLOGICE (GIS) (GREEN INVESTMENT SCHEMES)SCHEMELE DE INVESTIŢII ECOLOGICE (GIS) (GREEN INVESTMENT SCHEMES)SCHEMELE DE INVESTIŢII ECOLOGICE (GIS) (GREEN INVESTMENT SCHEMES)

O tranzacţie de UCA (unităţi ale cantităţii atribuite) în cadrul unei scheme de investiţii ecologice (GIS) este o combinaţie între comercializarea internaţională a certificatelor de emisii şi ecologizarea care constă



105105105105

în punerea în aplicare de proiecte ecologice în ţara care vinde, cu veniturile din vânzarea de UCA. Activităţile de ecologizare nu intră sub incidenţa reglementărilor internaţionale, ci constituie o obligaţie contractuală a ţării care vinde faţă de ţara care cumpără în vederea îndeplinirii anumitor condiţii stabilite în acordul GIS al acestora. Este important de menţionat că GIS funcţionează numai în cazul ţărilor cu surplus de UCA.

Activităţile de ecologizare în ţara care vinde pot consta în proiecte de reducere a emisiilor, alte proiecte destinate mediului sau o combinaţie a acestora. Părţile ar trebui să elaboreze activităţile de ecologizare convenite, să proiecteze metode de selecţie, să finanţeze structura de alocare, procedurile de monitorizare şi de verificare şi alte aspecte ecologice ale planului ecologic. Dacă aceste aspecte sunt deja prevăzute de legile naţionale (de ecologizare) din ţara care vinde, poate fi de ajuns pentru a include referinţe la astfel de legi în planul de ecologizare.

Există mai multe metode de a aloca veniturile din vânzarea de UCA chiar beneficiarilor acestora, şi anume părţile care pun în aplicare activităţile de ecologizare relevante. Alocarea de fonduri poate fi, de exemplu, structurată prin subvenţii, împrumuturi, garanţii de credit sau capitaluri proprii. Alegerea şi structura specifică a metodei de alocare de fonduri va depinde de tipul de proiect sau de program, de tipul de beneficiar, de capacitatea administrativă de a gestiona riscurile asociate, condiţiile pieţei şi impactul asupra sectorului.

În ceea ce priveşte aplicarea GIS pentru finanţarea acţiunilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiilor regenerabile, municipalităţile trebuie să joace un rol activ în legătură cu administraţia publică centrală pentru a aloca aceste fonduri sectoarelor incluse în PAER. Având în vedere că transporturile şi construcţiile (sectoare incluse în PAER) sunt sectoarele cu cel mai ridicat consum de energie, decizia de a aloca fonduri acestor sectoare ar trebui să fie clară pentru statele membre.

4.2.8.4.2.8.4.2.8.4.2.8. CREDITAREA PROGRAMATICĂ PRIVIND EMISIILE DE CARBON/PROGRAM DE ACŢIUNE CREDITAREA PROGRAMATICĂ PRIVIND EMISIILE DE CARBON/PROGRAM DE ACŢIUNE CREDITAREA PROGRAMATICĂ PRIVIND EMISIILE DE CARBON/PROGRAM DE ACŢIUNE CREDITAREA PROGRAMATICĂ PRIVIND EMISIILE DE CARBON/PROGRAM DE ACŢIUNE (PROGRAMMATIC CARBON CREDITING/PROGRAMME OF ACTIVITIES) (PA)(PROGRAMMATIC CARBON CREDITING/PROGRAMME OF ACTIVITIES) (PA)(PROGRAMMATIC CARBON CREDITING/PROGRAMME OF ACTIVITIES) (PA)(PROGRAMMATIC CARBON CREDITING/PROGRAMME OF ACTIVITIES) (PA)

Creditarea programatică privind emisiile de carbon sau programul de acţiune (PA) constă în mai multe activităţi ale programului (CPA) mecanismului de dezvoltare curată (CDM) (Clean Development Mechanism). CPA reprezintă o măsură sau un set de măsuri intercorelate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) sau care au ca rezultat eliminarea netă a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră cu ajutorul absorbanţilor aplicaţi într-o zonă desemnată definită în cadrul metodologiei de bază.

Acest lucru înseamnă că o CPA poate fi activitatea dintr-o singură instalaţie (cum ar fi schimbarea combustibilului într-o întreprindere sau instalarea unui fermentator de biogaz într-o gospodărie agricolă ) sau poate fi grupată în mod rezonabil datorită numărului de activităţi (cum ar fi înlocuirea becurilor incandescente într-un grup sau instalarea de încălzitoare solare de apă în gospodării sau clădiri). Entitatea publică sau privată care coordonează programul de acţiune este denumită coordonator al programului de acţiune.

Ideea esenţială a programelor privind eficienţa surselor de energie pe bază carbon este aceea de a folosi veniturile din tranzacţionarea emisiilor de carbon în cadrul schemelor promoţionale sau de punere în aplicare a politicilor pentru a oferi stimulente în vederea implementării micro-activităţilor ecologice (reduceri ale emisiilor anuale sub un nivel de 1 000 tCO 2) sau activităţilor limitate (sub un nivel de 30 000 tCO2). Această abordare are o importanţă deosebită pentru măsurile de eficienţă energetică legate de cererea de energie datorită potenţialului uriaş al acestora în reducerea emisiilor de CO2 la un preţ mic, în



106106106106

special în sectorul locuinţelor şi al IMM-urilor. Argumentarea economică a programelor privind eficienţa surselor de energie pe bază de carbon are trei părţi: prima, să analizeze potenţialul de reducere a emisiilor la un preţ mic; a doua, să reducă costurile aferente tranzacţionării emisiilor de carbon şi a treia, să faciliteze răspândirea programelor de eficienţă energetică în întreaga lume.

Abordarea programatică a creditării privind emisiile de carbon este vastă şi poate fi folosită în cadrul mecanismului de dezvoltare curată şi al mecanismului de implementare în comun al protocolului de la Kyoto şi, în principiu, de asemenea, în cadrul programelor bazate pe unităţi ale cantităţii atribuite de la Kyoto (UCA/schemele de investiţii ecologice) sau certificate de emisii europene (EUA).

Programele de acţiune constituie un nou instrument pentru diverşi actori, cum ar fi întreprinderi de servicii publice, bănci, municipalităţi sau alte entităţi private sau publice pentru a obţine o reducere a emisiilor de GES la un preţ mic şi o potenţială certificare, prin desfăşurarea micro-activităţilor şi activităţilor lor comerciale limitate de bază în gospodării private, agricultură, întreprinderi mici şi transport.

4.2.9.4.2.9.4.2.9.4.2.9. PROGRAMUL PROGRAMUL PROGRAMUL PROGRAMUL CASACASACASACASA VERDE ( PENTRU PERSOANE JURIDICE SI PERSOANE FIZICE)VERDE ( PENTRU PERSOANE JURIDICE SI PERSOANE FIZICE)VERDE ( PENTRU PERSOANE JURIDICE SI PERSOANE FIZICE)VERDE ( PENTRU PERSOANE JURIDICE SI PERSOANE FIZICE)

Programului privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire destinat beneficiarilor unitati administrativ teritoriale, institutii publice si unitati de cult cat si persoanelor fizice este un program multianual finantat din Fondul de Mediu de catre Autoritatea Fondului de Mediu. Programul este organizat distinct pentru persoane fizice si pentru persoane juridice ( Casa Verde – persoane fizice si Casa Verde – persoane juridice) si are ca si scop îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante, prin finanţarea din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Mai multe informaţii sunt disponibile la: http://www.afm.ro/program_casa_verde-pf.php și http://www.afm.ro/program_casa_verde-pj.php .

4.2.10.4.2.10.4.2.10.4.2.10. PROGRAMUL PRIVIND CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE DIN SURSE PROGRAMUL PRIVIND CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE DIN SURSE PROGRAMUL PRIVIND CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE DIN SURSE PROGRAMUL PRIVIND CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE DIN SURSE REREREREGENERABILEGENERABILEGENERABILEGENERABILE

Obiectul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu a proiectelor vizând creşterea producţiei de energie din surse regenerabile. Autoritatea responsabila cu derularea programului este Autoritatea Fondului de Mediu. Scopul Programului îl constituie:

• valorificarea resurselor regenerabile de energie: solare, eoliene, hidroenergetice, geotermale, biomasă, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deşeurilor/nămolurilor din staţiile de epurare, pentru producerea de energie electrică şi/sau termică;

• îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător; • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; • utilizarea raţională şi eficientă a resurselor energetice primare; • conservarea şi protejarea ecosistemelor.



107107107107

Obiectivele Programului sunt următoarele:

• punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile; • dezvoltarea economică a regiunilor în care se efectuează investiţiile; • producerea de energie verde şi atingerea standardelor de mediu prin diminuarea poluării; • reducerea dependenţei de importurile de resurse de energie primară (în principal combustibili fosili)

şi îmbunătăţirea siguranţei în aprovizionare; • protecţia mediului, prin reducerea emisiilor poluante şi combaterea schimbărilor climatice; • implementarea proiectelor de investiţii pentru producerea energiei din surse regenerabile

cofinanţate din Fondul pentru mediu va contribui la atingerea ţintei strategice a României, respectiv "ponderea energiei electrice produse din aceste surse în totalul consumului brut de energie electrică trebuie să fie la nivelul anului 2010 de 33%, la nivelul anului 2015 de 35% şi la nivelul anului 2020 de 38%".

Programul se derulează în limita fondurilor prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu. Mai multe informaţii sunt disponibile la http://www.afm.ro/program_energii_regenerabile.php .

4.2.11.4.2.11.4.2.11.4.2.11. OUG 69/2010 PRIVIND REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR DE LOCUIT CU OUG 69/2010 PRIVIND REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR DE LOCUIT CU OUG 69/2010 PRIVIND REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR DE LOCUIT CU OUG 69/2010 PRIVIND REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR DE LOCUIT CU FINANTARE PRIFINANTARE PRIFINANTARE PRIFINANTARE PRIN CREDITE BANCARE CU GARANTIE GUVERNAMENTALAN CREDITE BANCARE CU GARANTIE GUVERNAMENTALAN CREDITE BANCARE CU GARANTIE GUVERNAMENTALAN CREDITE BANCARE CU GARANTIE GUVERNAMENTALA

Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte si a cladirilor tip locuinte unifamiliale, constituie actiune de interes public in scopul reducerii consumurilor energetice la consumatorii finali, cu efect direct in reducerea costurilor cu incalzirea si prepararea apei calde de consum si indirect in reducerea consumului de combustibil conventional si a emisiilor de gaze cu efect de sera. Scopul ordonantei de urgenta este facilitarea accesului asociatiilor de proprietari — persoane juridice fara scop patrimonial — si a proprietarilor locuintelor unifamiliale — persoane fizice, la contractarea de credite bancare acordate de institutii de credit, cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata pentru executarea lucrarilor de interventie privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit. Prevederile ordonantei de urgenta sunt aplicabile beneficiarilor cladirilor de locuit construite si receptionate pana la sfarsitul anului 2000. Mai multe informaţii sunt disponibile la:

• http://www.mdrl.gov.ro/_documente/constructii/legislatie/ordonanta_reabilitare_termica.pdf .

4.2.12.4.2.12.4.2.12.4.2.12. FACILITATEFACILITATEFACILITATEFACILITATE DE FINANŢARE PENTRU EFICIENŢĂ DE FINANŢARE PENTRU EFICIENŢĂ DE FINANŢARE PENTRU EFICIENŢĂ DE FINANŢARE PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ( EEFF)ENERGETICĂ ( EEFF)ENERGETICĂ ( EEFF)ENERGETICĂ ( EEFF)

EEFF - Facilitate de Finanţare pentru Eficienţă Energetică - este o linie de credit pe bază de granturi înfiinţată din fonduri de la Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Companiile private româneşti vor:

• Împrumuta pană la 2,5 milioane EUR de la una din băncile participante; • Investi aceste fonduri în eficienţă energetică - consultanţă tehnică gratuită; • Primi un grant de 15% (pană la 375.000 EUR) la finalizarea investiţiei.



108108108108

Băncile participante în România sunt urmatoarele: • Banca Comercială Română; • BRD Groupe Societe Generale; • Banca Transilvania; • CEC Bank; • OTP Bank; • Raiffeisen Bank.

Fiecare bancă participantă are un produs specific pentru eficienţă energetică. Mai multe informaţii sunt disponibile la http://www.eeff.ro .

4.2.13.4.2.13.4.2.13.4.2.13. FONDULFONDULFONDULFONDUL ROMÂN PENTRU EFICIENŢA ENERGIEIROMÂN PENTRU EFICIENŢA ENERGIEIROMÂN PENTRU EFICIENŢA ENERGIEIROMÂN PENTRU EFICIENŢA ENERGIEI

Fondul Român pentru Eficienţa Energiei finanţează în condiţii comerciale (prin credite) companiile din sectorul industrial si alţi consumatori de energie pentru a le facilita adoptarea si folosirea tehnologiilor de utilizare eficienta a energiei. Aceasta poate îndrepta economia către o scădere a intensităţii energiei si a emisiilor de gaze poluante sau cu efect de seră. Scopul Fondului Român pentru Eficienţa Energiei este de a avea un efect demonstrativ, prin implementarea cu succes a acestui program GEF/BIRD de eficienţă energetică, şi de a creşte interesul sectorului bancar cu privire la susţinerea investiţiilor in domeniul eficienţei energetice în România. Fondul Român pentru Eficienţa Energiei gestionează fondurile acordate României de către Fondul Global de Mediu prin intermediul Băncii Internaţionale de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi integral transferate la data de 30 mai 2008. Realizarea obiectului de activitate se desfăşoară în directă corelare cu priorităţile politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice. Mai multe informaţii sunt disponibile la Fondul Român pentru Eficienţa EnergieiFondul Român pentru Eficienţa EnergieiFondul Român pentru Eficienţa EnergieiFondul Român pentru Eficienţa Energiei (http://www.free.org.ro)

4.2.14.4.2.14.4.2.14.4.2.14. PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ UNGARIA PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ UNGARIA PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ UNGARIA PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ UNGARIA –––– SLOVACIA SLOVACIA SLOVACIA SLOVACIA –––– ROMÂNIA ROMÂNIA ROMÂNIA ROMÂNIA –––– UCRAINA 2007 UCRAINA 2007 UCRAINA 2007 UCRAINA 2007 –––– 2013201320132013

Programul de cooperare transfrontalieră ENPI CBC Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013, este fundamentat pe eforturile comune de planificare ale celor patru ţări participante şi are ca scop asigurarea unui cadru pentru activităţile ce vor conduce la intensificarea şi adâncirea cooperării sociale şi economice, între regiunile Ucrainei şi cele ale Statelor Membre, care împart graniţe comune. Documentul Strategic ENPI CBC 2007-2013, stabileşte politicile generale ale UE şi obiectivele activităţilor de cooperare transfrontalieră. Acestea sunt:

• Promovarea dezvoltării economice şi sociale durabile, în zonele de graniţă; • Abordarea comună a provocărilor comune, în domenii precum mediul, sănătate publică şi

prevenirea şi lupta împotriva crimei organizate; • Asigurarea de graniţe sigure şi eficiente; • Promovarea locală a acţiunilor de tip “people-to-people”.



109109109109

4.3.4.3.4.3.4.3. PARTENERIATULPARTENERIATULPARTENERIATULPARTENERIATUL PUBLICPUBLICPUBLICPUBLIC----PRIVATPRIVATPRIVATPRIVAT

Comisia Europeană a instituit un cadru pentru încurajarea utilizării parteneriatelor public-privat (PPP) pentru a răspunde nevoilor actuale şi viitoare de investiţii în servicii publice, infrastructură şi cercetare în Europa. Importante fonduri suplimentare vor fi necesare pentru îndeplinirea angajamentelor privind schimbările climatice şi energia. PPP oferă capacitatea de a genera un efect de levier prin utilizarea fondurilor şi expertizei private şi de a le reuni pe acestea cu resursele publice. Finanţarea UE prin intermediul instrumentelor fondurilor structurale, ale Băncii Europene de Investiţii sau ale reţelei transeuropene de transport poate contribui la mobilizarea de PPP pentru investiţii esenţiale în proiecte, chiar şi într-o perioadă în care finanţările naţionale publice sau private sunt puţin disponibile. Cadrul pentru PPP se bazează pe: o mai bună coordonare şi o consolidare şi concentrare suplimentară a instrumentelor de finanţare pentru PPP la nivelul UE; o cooperare strânsă cu BEI; şi consolidarea capacităţii sectorului public. In Romania cadrul legal pentru parteneriatele public-private este furnizat de Legea 178/2010, Legea parteneriatului public-privat. Noua lege reglementeaza modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat ce are ca obiectiv public proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu public, dupa caz. Scopul legii il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private. Legea reglementeaza detaliat:

• etapele de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat; • termenele minime de derulare a etapelor de definire a proiectului public-privat si de selectie a

investitorilor privati; • conditiile de initiere si incetare a proiectului de parteneriat public-privat, • aspecte cu privire la continutul contractului de parteneriat public-privat; • principii si reguli generale de atribuire a contractului de parteneriat public-privat; • reguli cu privire la infiintarea companiei de proiect, societate comerciala al carei capital social este

detinut de catre partenerul public si investitorul privat, partenerul public participand cu aport in natura.

Unul dintre domeniile in care se aplica Legea parteneriatului public-privat este si cel al energiei. Coordonarea si monitorizarea centralizata a derularii proiectelor de parteneriat public-privat se realizeaza de catre Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat, care se reorganizeaza prin hotarare a Guvernului la nivel de directie generala in subordinea Secretariatului General al Guvernului. Unitatea centrala pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP) asigura indrumarea si monitorizarea partenerilor publici si a investitorilor privati interesati in activitatea de organizare si derulare a unui proiect de parteneriat public-privat. Proiectul de parteneriat public-privat este creat pentru proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferarea oricarui bun sau serviciu public, realizat in intregime cu resurse financiare private, pe baza unui tip de contract de parteneriat public-privat, realizat conform prevederilor Legii nr. 178/2010.



110110110110

Tipurile de lucrari publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-privat sunt: • lucrari publice de interes local – initiate de catre consiliile comunale, orasenesti, municipale si

consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau asociatiile de dezvoltare intercomunitara;

• lucrari publice de interes judetean – initiate de catre consiliile judetene; • lucrari publice de interes national – initiate de catre Guvernul Romaniei, ministere si alti partenerii

publici, astfel cum sunt definiti de legea nr. 178/2010.

4.4.4.4.4.4.4.4. “ENERGY SERVICES COMPANY” “ENERGY SERVICES COMPANY” “ENERGY SERVICES COMPANY” “ENERGY SERVICES COMPANY” –––– ESCOESCOESCOESCO

Pe plan mondial, agenţii economici dar şi instituţiile publice trebuie să facă faţă unor noi provocări şi să găsească soluţii pentru creşterea productivităţii şi reducerea cheltuielilor de exploatare, respectând în acelaşi timp normele de protecţie ale mediului înconjurător. În acest context, în ultimii ani s-a dezvoltat un nou concept promovat de către companiile care oferă servicii energetice (în engleza “Energy Services Company” - ESCO), concept ce permite agenţilor economici şi instituţiilor publice sa facă faţă provocărilor tot mai mari din domeniul energetic. FIRMA ESCO poate fi definită ca o firmFIRMA ESCO poate fi definită ca o firmFIRMA ESCO poate fi definită ca o firmFIRMA ESCO poate fi definită ca o firmã care oferã soluã care oferã soluã care oferã soluã care oferã soluții integrate având drept scop reducerea ții integrate având drept scop reducerea ții integrate având drept scop reducerea ții integrate având drept scop reducerea cheltcheltcheltcheltuielilor cu energia uielilor cu energia uielilor cu energia uielilor cu energia și care este remuneratși care este remuneratși care este remuneratși care este remuneratã în funcã în funcã în funcã în funcție de performanța soluțiilor implementate.ție de performanța soluțiilor implementate.ție de performanța soluțiilor implementate.ție de performanța soluțiilor implementate.

4.4.1.4.4.1.4.4.1.4.4.1. Mod de operareMod de operareMod de operareMod de operare

Firmele ESCO sunt deosebit de avantajoase, întrucât oferă clienţilor o serie de elemente inovatoare: garantarea performanţelor proiectului din domeniul energetic, implementarea acestuia cu respectarea bugetului anual de operare al beneficiarului, precum şi modalitati flexibile de finanţare. Foarte pe scurt, acest tip de organizaţie are drept scop reducerea cheltuielilor cu energia; in plus, beneficiile sunt conforme cu performanţa programelor implementate. Conform modului de lucru tradiţional, clientul (fie că este vorba de o societate comercială sau de o organizaţie publică) care doreşte să implementeze un program de eficienţă energetică, trebuie să parcurgă mai multe etape şi să aibă numeroşi parteneri: proiectanţi, instituţii financiare, fabricanţi de echipamente, antreprenori, furnizori de energie. La realizarea proiectelor complexe pot apărea probleme datorate numărului mare de interlocutori. Dacă intervin modificări, trebuie reluat contactul cu toate părţile implicate, ceea conduce la prelungirea timpului de realizare. În cazul modului de lucru propus de firmele ESCO, întregul proiect se tratează cu o singură entitate pentru toate componentele şi pentru toate etapele. Lucrul cu un singur intermediar contribuie la reducerea cheltuielilor de punere în practică a proiectelor - cheltuieli care de multe ori sunt un obstacol semnificativ în implementarea investiţiilor în eficienţă energetică. Prin proiectele de eficienţă energetică concepute şi implementate pentru diverşi clienţi, societăţile de servicii energetice de tip ESCO asigură reducerea cheltuielilor cu energia astfel încât economia realizată să acopere în final costurile finanţării proiectului.



111111111111

4.4.2.4.4.2.4.4.2.4.4.2. Servicii furnizate clienţilor de către o firmă ESCOServicii furnizate clienţilor de către o firmă ESCOServicii furnizate clienţilor de către o firmă ESCOServicii furnizate clienţilor de către o firmă ESCO

4.4.2.1.4.4.2.1.4.4.2.1.4.4.2.1. Analiza consumului de energie şi audit energeticAnaliza consumului de energie şi audit energeticAnaliza consumului de energie şi audit energeticAnaliza consumului de energie şi audit energetic

O componentă esenţială a pachetului de servicii oferite de ESCO este analiza detaliată a consumului de energie şi realizarea unui audit energetic, ceea ce permite identificarea posibilelor economii de energie. Dacă un consultant energetic consideră analiza consumului de energie ca fiind produsul final, pentru firmele ESCO aceasta este numai primul pas în implementarea proiectului.

4.4.2.2.4.4.2.2.4.4.2.2.4.4.2.2. ManagementulManagementulManagementulManagementul energieienergieienergieienergiei

Serviciile oferite de firmele ESCO pot fi uneori limitate la realizarea unei activităţi de „manager energetic”. Managementul consumurilor energetice, apelând la surse exterioare, permite firmei sau organizaţiei client să beneficieze de experienţa unor specialişti fără a fi necesară angajarea de personal suplimentar şi să se concentreze asupra activităţii de bază. Serviciile de management a energiei implică în general capitaluri modeste, firma ESCO asigurând reducerea cheltuielilor prin sisteme îmbunătăţite de control şi conducere şi nu prin instalarea de componente costisitoare.

4.4.2.3.4.4.2.3.4.4.2.3.4.4.2.3. Proiectarea şi implementarea proiectuluiProiectarea şi implementarea proiectuluiProiectarea şi implementarea proiectuluiProiectarea şi implementarea proiectului

În multe cazuri relaţia dintre o firmă ESCO şi clienţii săi se concentrează în jurul unui proiect specific care se consideră că este cel mai probabil să ofere reduceri mari ale consumului de energie. Un exemplu tipic este înlocuirea sau modernizarea sistemului de încălzire sau iluminat la o clădire. La un astfel de proiect, firma ESCO îşi asumă responsabilitatea pentru proiectare, definirea specificaţiilor tehnice, procurarea şi instalarea echipamentelor. Firma ESCO va supraveghea întreţinerea echipamentelor instalate pentru o anumită perioadă de timp.

4.4.2.4.4.4.2.4.4.4.2.4.4.4.2.4. Facilitatea finanţării tradiţionaleFacilitatea finanţării tradiţionaleFacilitatea finanţării tradiţionaleFacilitatea finanţării tradiţionale

Un rol important pe care ESCO şi-l asumă în mod frecvent este participarea la dezvoltarea unui mecanism de finanţare pentru implementarea proiectului. Chiar dacă uneori ESCO nu are un rol direct în contractul de finanţare, beneficiarul împrumutului fiind clientul final şi nu firma ESCO, garantarea performanţelor de către ESCO creşte încrederea băncii în proiectul propus. Pachetul de finanţare negociat de ESCO va fi convenţional, constând dintr-o combinaţie de autofinanţare din propriile resurse ale clientului împreună cu un împrumut clasic de la o instituţie financiară. Implicarea firmei ESCO în dezvoltarea şi negocierea împrumutului poate duce la obţinerea unor condiţii de finanţare mai bune faţă de situaţia în care clientul ar aplica în mod direct pentru obţinerea unei finanţări.

4.4.2.5.4.4.2.5.4.4.2.5.4.4.2.5. Finanţarea "prin Finanţarea "prin Finanţarea "prin Finanţarea "prin a treia parte"a treia parte"a treia parte"a treia parte"

Spre deosebire de modelele de finanţare tradiţionale, modelul finanţării "prin a treia parte" (TPF – Third Part Financing) promovat de firmele ESCO oferă o soluţie alternativă pentru asigurarea resurselor necesare realizării proiectului. Firma ESCO poate investi proprii bani sau poate apela la un împrumut în nume propriu. Clientul poate acoperi o parte a cheltuielilor din resurse proprii dar nu are riscuri financiare suplimentare. Pentru a se proteja de nerespectarea obligaţiilor din partea clientului, firma ESCO va păstra proprietatea asupra echipamentului pe perioada contractului.



112112112112

4.4.2.6.4.4.2.6.4.4.2.6.4.4.2.6. Monitorizarea şi evaluarea economiilorMonitorizarea şi evaluarea economiilorMonitorizarea şi evaluarea economiilorMonitorizarea şi evaluarea economiilor

Din moment ce remunerarea ESCO va fi legată de performanţa proiectului, aceasta va efectua periodic monitorizarea şi evaluarea economiilor obţinute. Firma ESCO va fi plătită în funcţie de rezultatele înregistrate în exploatare.


Având în vedere faptul ca acest capitol face parte din etapa a doua a programului, aceasta secțiune va fi finalizata în cursul etapei a doua a programului, respectiv în cursul anului 2012.


Cap. IMPLEMENTARE Pagina

113113113113

5.5.5.5. IMPLEMENTAREIMPLEMENTAREIMPLEMENTAREIMPLEMENTARE


În această secţiune sunt prezentaţi participanţii la implementarea programului, metodologiile de punere în practică a lucrărilor şi proiectelor prevăzute în program, metodele de monitorizare, analize şi evaluări ale implementării programului cât şi analize de risc şi planuri de contingenţă pentru limitarea sau minimizarea riscurilor.

5.2.5.2.5.2.5.2. PARTICIPANŢII LA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUIPARTICIPANŢII LA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUIPARTICIPANŢII LA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUIPARTICIPANŢII LA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

Fiecare grup de participanţi va fi clar definit şi îi vor fi descrise toate responsabilităţile alocate. Rezulta faptul ca se va întocmi ,,matricea de responsabilități’’.

5.3.5.3.5.3.5.3. ORGANIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUIORGANIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUIORGANIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUIORGANIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

Elaborarea şi implementarea Planului Municipal de Acţiune în Domeniul Energiei presupune trei decizii majore:

• Prima deciziePrima deciziePrima deciziePrima decizie - Decizia de a elabora un plan de acțiune in domeniul energiei la nivel Municipal; • A doua decizieA doua decizieA doua decizieA doua decizie – Aprobarea și implementarea Planului Municipal de Acţiune în Domeniul

Energiei; • A treia decizieA treia decizieA treia decizieA treia decizie -Evaluarea implementării Planului Municipal de Acţiune în Domeniul Energiei.

Punerea în aplicare a Planului Judeţean de Acţiune în Domeniul Energiei (PJAE) este etapa care necesita cea mai lungă durată de timp, eforturi şi mijloace financiare. Acesta este motivul pentru care mobilizarea părţilor interesate si cetăţenilor este esentială. Dacă Planul de Acțiune va fi implementat cu succes sau va rămâne la stadiul de document depinde în mare măsură de factorul uman. În timpul fazei de implementare, colaborarea va fi esenţială pentru a asigura atât o bună comunicare internă (între diferitele departamente ale autorităţilor locale, asocierile între autorităţile publice şi toate persoanele implicate), precum şi comunicarea externă (între autoritatile locale din județ, cetăţeni şi părţile interesate). Acest lucru va contribui la sensibilizarea opiniei publice, sporirea nivelului de cunoaştere despre probleme existente in domeniul energiei, având rolul de a induce schimbări în comportament şi de a asigura suport pentru întregul proces de punere în aplicare a Planului de Acțiune. Pentru implementarea Planului de Acțiune se va organiza o Echipa de Management de Proiect (EMP)Echipa de Management de Proiect (EMP)Echipa de Management de Proiect (EMP)Echipa de Management de Proiect (EMP). Managementul planului poate fi atribuit unei instituţii externe sau unui/unor specialişti. În cazul în care se alege externalizarea managementului planului trebuie să se pregătească cu atenţie documentaţia şi procedurile de licitaţie de către Municipiul Satu Mare. Rolul principal al EMP va fi de a planifica, de a controla (atat din punct de vederea a respectarii termenelor intermediare, cat si de a exercita un control financiar) si de a asigura implementarea proiectului si atingerea rezultatelor dorite.



114114114114

AtribuAtribuAtribuAtribuțțțțiile Echipei de Management de Proiect (EMP):iile Echipei de Management de Proiect (EMP):iile Echipei de Management de Proiect (EMP):iile Echipei de Management de Proiect (EMP): • Divizarea proiectului implementării Planului de Acțiune în mai multe părți/etape; • Stabilirea pentru fiecare parte/etapă echipa sau persoanele responsabile; • Organizarea procedurilor necesare implementarii fiecarei părți/etape; • Stabilirea unui sistem de urmărire și control al implementării proiectului, bazat pe indicatori

specifici; • Analiza riscurilor posibile și luarea măsurilor pentru prevenirea acestora; • Obținerea avizelor și autorizațiilor necesare pentru realizarea etapelor proiectului; • Testarea, analiza şi evaluarea (monitorizarea) rezultatelor tehnice, financiare şi organizaţionale ale

procesului de implementare; • Dezvoltarea și coordonarea de proiecte demonstrative sau experimentale; • Dezvoltarea şi realizarea de programe de instruire pentru personalul implicat; • Organizarea de întâlniri periodice cu toti factorii interesați în scopul informării, evaluarii și analizei

stadiului implementării proiectului și pentru găsirea de noi soluții în procesul implementării; • Raportarea asupra rezultatelor implementării măsurilor; • Modificarea şi îmbunătăţirea tuturor aspectelor procesului de implementare al planului, atunci

când este necesar.

5.4.5.4.5.4.5.4. TESTAREA PRELIMINARĂTESTAREA PRELIMINARĂTESTAREA PRELIMINARĂTESTAREA PRELIMINARĂ

În anumite cazuri - riscuri preconizate, climat nefavorabil, etc – o testare preliminară, pe etape este necesară. Sunt disponibile trei tipuri de testări pentru reducerea riscurilor şi asigurarea de precondiţii adecvate pentru implementarea Planului de acțiune. Proiectele experimentale, demonstrative şi pilot pot fi instrumente eficiente pentru verificarea indicatorilor Planului de acțiune în domeniul energiei şi pentru facilitarea implementării planului. În funcţie de parteneriatele stabilite şi de tipul de măsurii ce se implementează în cadrul planului, administraţia municipală poate să elimine pasul de testare preliminară şi să treacă direct la implementarea propriu-zisă.

5.4.1.5.4.1.5.4.1.5.4.1. Proiectele experimentale:Proiectele experimentale:Proiectele experimentale:Proiectele experimentale:

În cazul în care există componente de investiţii ce sunt însoţite de un grad de nesiguranţă sau în cazul în care se implementează soluţii inovatoare, atunci sunt necesare proiecte experimentale ce vor servi la calibrarea organizării şi la asigurarea condiţiilor necesare pentru o implementare corectă. Proiectele experimentale sunt folosite pentru verificarea soluţiilor tehnice înainte de implementarea pe scară largă. Cu toate că în anumite cazuri proiectele experimentale vor avea rezultate negative, implementarea acestora poate reduce pierderile şi riscurile implementării la scară largă. Proiectele experimentale se realizează în cazul în care faza de implementare necesită astfel de teste.

5.4.2.5.4.2.5.4.2.5.4.2. Proiecte deProiecte deProiecte deProiecte demonstrativemonstrativemonstrativemonstrative

Proiectele demonstrative sunt menite să arate (demonstreze) rezultatele, eficienţa sau impactul unei măsuri/acțiuni din Planul de Acțiune. Aceste proiecte pot să mobilizeze sprijinul social şi/sau politic pentru implementarea planului.



115115115115

Acestea pot fi puse în practică în funcţie de perioada în care sprijinul social/politic este mai important. Pentru a fi eficiente, proiectele demonstrative trebuie să aibă rezultate vizibile şi uşor de înţeles. Acesta este motivul pentru care proiectele demonstrative trebuie selectate şi pregătite cu atenţie înainte de implementare.

5.4.3.5.4.3.5.4.3.5.4.3. Proiectele pilotProiectele pilotProiectele pilotProiectele pilot

Proiectele pilot sunt modele la scară redusă a unor componente esenţiale ale planului (sau ale unei situaţii specifice) ce se vor repeta în procesul de implementare. Ele folosesc la demonstrarea proceselor şi metodelor de implementare ale planului şi la verificare înţelegerii corecte a conceptelor pentru cei direct implicaţi în procesul de implementare. Proiectele pilot se folosesc înaintea procesului de implementare la scară largă în mai multe locaţii (de ex. în cazul reabilitării la nivel de clădiri cu consum aproape zero de energie a unui număr de şcoli, grădiniţe sau blocuri de locuinţe). Proiectele pilot se realizează după aprobarea planului şi eventual după execuţia unor proiecte experimentale şi/sau demonstrative. Implementarea unui proiect cu o perioadă scurtă de recuperare a investiţiei şi cu economii vizibile poate fi foarte folositoare pentru transparenţa planului şi pentru obţinerea sprijinului cetăţenilor. Un proiect bine gândit şi implementat poate juca rolul de catalizator. Un succes în perioada de început poate influenţa implementarea întregului program. La fel, un proiect ce nu dă rezultate poate influenţa negativ desfăşurarea planului. Astfel, primii paşi sunt cruciali pentru succesul planului în ansamblu. Proiectele pilot se lansează după testare realizată prin proiectele demonstrative şi specificaţiile acestora. Rolul lor este de verificare finală a funcţionalităţii în ansamblu a sistemului de implementare, în condiţii concrete, prin verificarea legăturilor şi a influenţei reciproce dintre componentele individuale. Implementarea de proiecte pilot nu este obligatorie şi poate fi omisă. Cu toate acestea este o etapă importantă în cazul etapelor ce durează mai mulţi ani sau care presupun implementarea unor măsuri similare la scară largă, în mai multe locaţii. În cadrul implementării proiectelor pilot se poate observa dacă anumite faze specifice sunt necesare şi în cazul implementării la scară largă.

5.5.5.5.5.5.5.5. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUIMONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUIMONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUIMONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

Autorităţile locale au obligaţia de a transmite Convenţiei Primarilor, un raport de monitorizare o dată la doi ani după data adoptării Planului. Raportul are rolul de a verifica dacă acţiunile cuprinse în Plan sunt implementate conform termenelor asumate, dacă, pe măsura aplicării Planului, au apărut disfuncţionalităţi sau alte oportunităţi de a duce la îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 cu 20 % şi dacă se impune o revizuire a Planului.

5.6.5.6.5.6.5.6. MAMAMAMANAGEMENTUL RISCURILOR PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUINAGEMENTUL RISCURILOR PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUINAGEMENTUL RISCURILOR PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUINAGEMENTUL RISCURILOR PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

Toate riscurile de bază care pot fi întâlnite în implementarea programului vor fi indicate:

• reducerea riscurilor interne (din cadrul municipiului);



116116116116

• reducerea riscurilor externe (de la nivel naţional sau internaţional); • monitorizarea şi evaluarea managementului riscului.

5.7.5.7.5.7.5.7. COMUNICARECOMUNICARECOMUNICARECOMUNICARE

Comunicarea cu publicul trebuie considerată ca un instrument al politicii locale şi trebuie să se concretizeze într-un dialog activ cu comunitatea locală. De asemenea se va elabora ,,Planul de comunicare’’.


Având în vedere faptul ca acest capitol face parte din etapa a doua a programului, aceasta secțiune va fi finalizata în cursul etapei a doua a programului, respectiv în cursul anului 2012.


Cap. CONCLUZII GENERALE Pagina

117117117117

CONCLUZII GENERALECONCLUZII GENERALECONCLUZII GENERALECONCLUZII GENERALE

a) Aspecte pozitive constatatea) Aspecte pozitive constatatea) Aspecte pozitive constatatea) Aspecte pozitive constatate Principalele aspecte pozitive constatate în domeniul energetic al municipiului Satu Mare sunt următoarele:

• aderarea la Asociaţia „Oraşe Energie România”; • aderarea la Convenţia Primarilor (semnarea Convenţiei Primarilor); • aderarea la Clusterul Apelor Termale; • înființarea unui Birou energetic; • demararea strategiei energetice la nivelul municipiului Satu Mare; • crearea unei baze de date cu consumurile energetice la clădirile publice; • promovarea eficienţei energetice în cazul clădirilor, prin:

• întocmirea de documentaţii privind experiza, certificarea şi auditul energetic; • reabilitarea/modernizarea energetică a unor clădiri;

• întocmirea unui ,,Studiu de soluţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu Mare, judeţ Satu Mare’’;

• realizarea unui studiu de prefezabilitate privind iluminatul public. b) Aspecte negative constatateb) Aspecte negative constatateb) Aspecte negative constatateb) Aspecte negative constatate

În urma consultări strategiilor care fac referire la municipiul Satu Mare, se desprind o serie de concluzii cum ar fi spre exemplu:

• insuficienţa datelor privind sectorul energetic din municipiul Satu Mare; • majoritatea planurilor strategice se opresc la anul 2013…2015.

c) Etape privind transpunerea planuluic) Etape privind transpunerea planuluic) Etape privind transpunerea planuluic) Etape privind transpunerea planului

Din cele de mai sus rezultă faptul că pentru transpunerea în practică a planului, trebuie parcurse etapele precizate mai jos.

Nr. crt.

Activitate Termen de realizare

Observaţii

1 Planul municipal de acţiune în domeniul energiei 2011 2 Elaborarea unei politici locale de utilizare eficientă a energiei 2011 3 Strategia energetică a municipiului şi monitorizarea evoluţiei

sectorului energetic local 2012

4 Aprobarea strategiei de către Consiliul Local Satu Mare 2012 5 Prezentarea planului în cadrul Convenţiei Primarilor 2012 6 Raport de monitorizare privind stadiul implementării planului 2014;

2016; 2018; 2020

Autorităţile locale au obligaţia de a transmite Convenţiei Primarilor, un raport de monitorizare o dată la doi ani după data adoptării Planului.

Din tabelul de mai sus, rezultă în mod evident faptul căci obiectivul acestui studiu a fost doar realizarea primei etape respectiv ,, Planul municipal de acţiune în domeniul energiei’’. De asemenea rezultă faptul căci în cursul anului 2012 trebuie finalizate următoarele acțiuni:

a. ,,Strategia energetică a municipiului şi monitorizarea evoluţiei sectorului energetic local’’; b. aprobarea strategiei de către Consiliul Local Satu Mare; c. prezentarea planului în cadrul Convenţiei Primarilor.

După aceasta urmează ca din doi în doi ani de la data adoptării Planului, să se transmită Convenţiei Primarilor, un raport de monitorizare a planului adoptat. Primul raport de monitorizare urmând a fi transmis în cursul anului 2014.


Cap. BIBLIOGRAFIE Pagina

118118118118

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE În continuare este prezentat un extras al surselor bibliografice utilizate pentru realizarea prezentei lucrări. [1] Studiu de prefezabilitate privind ,,Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din municipiul Satu Mare’’. [2] Studiu de soluţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona municipiului Satu Mare, judeţ

Satu Mare. 2010; [3] Strategia energetică a Regiuni de Dezvoltare Nord-Vest. Documentul de Programare Regional în Domeniul

Mediului Regiunea Nord-Vest Transilvania de Nord 2007-2013. [4] Documentul de Programare Regional în Domeniul Mediului Regiunea Nord-Vest Transilvania de Nord 2007-2013.

Octombrie, 2006. [5] Identificarea indicatorilor de corelare a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de nord) cu spaţiul de cercetare

european. Noiembrie 2006. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest. [6] Cadru regional strategic de dezvoltare 2007-2013 al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Transilvania de nord. Iulie

2006. [7] Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Satu Mare - anul 2009. [8] Plan judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Satu Mare, august 2008. [9] Plan Urbanistic General al municipiului Satu Mare, 2008 - 2010. [10] Planul de Dezvoltare Strategica a municipiului Satu Mare 2007-2015. SiteSiteSiteSite----uri internet:uri internet:uri internet:uri internet: [11] Asociaţia „Oraşe Energie România” - OER, http://oer.ro/ . [12] Consiliul Judeţean Satu Mare, http://www.cjsm.ro . [13] Covenant of Mayors (Convenția Primarilor), http://www.eumayors.eu . [14] http://www.energymodel.eu/spip.php?rubrique15 . [15] Primaria municipiului Satu Mare, http://www.satu-mare.ro .


Cap. BIBLIOGRAFIE Pagina

119119119119

““MMuunniicciippiiuull SSaattuu MMaarree vvaaddeevveennii ppâânnăă îînn 22003300 oorraașșuull

cceell mmaaii bbiinnee aaddmmiinniissttrraattddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree

eenneerrggeettiicc,, pprriinn uuttiilliizzaarreeaacceelloorr mmaaii ppeerrffoorrmmaannttee

ssiisstteemmee șșii tteehhnnoollooggiiii ddiinnddoommeenniiuull eenneerrggiiee,,

vvaalloorriiff iiccâânndd llaa mmaaxxiimmppootteennțțiiaalluull ssuurrsseelloorr

rreeggeenneerraabbiillee ddee eenneerrggiiee ddeeppee tteerriittoorriiuull ssăăuu..””

Documents

PLANUL MUNICIPAL DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL ENERGIEI ... · locali a energiei electrice provenite din potenţialul energetic al vântului. Energie geotermalăEnergie geotermală Rezultă