PNEUMOLOGIE - Suport Curs Dr. M.vasile

8/18/2019 PNEUMOLOGIE - Suport Curs Dr. M.vasile

1/161

PNEUMOLOGIESUPORT CURS – DR. MIHAELA VASILE, MEDIC SPECIALIST, CADRU

Ș”SF. V ASILE CEL MARE”

BUCUREȘTI2006


2/161


3/161

E!i"#"$ie

Factori determinan ț i: - f%&!"'i ife&ți"și(

- virali: rinovirusuri, adenovirusuri, v.

influentza, v. sincițial respirator- bacterieni: pneumococi, stafilococi,

- fungici: candida albicans - f%&!"'i ife&ți"și )*e&ifi&i(

- v. rujeolic- bacteria Salmonella typhi- ordetella pertussis- bacilul difteric toxigen


4/161

- f%&!"'i *%'%+i!%'i( ascaris

lumbricoides- f%&!"'i fi+i&i(

- praful bogat !n siliciu- praful de origine vegetală

- - eterul- bromul- clorul- amoniacul

- hidroxidul de sulf


5/161

Factori favorizan ț i:

- frigul- aerul uscat- oboseala- subnutriția- alcoolismul- fumul de țigară- diverși poluanți atmosferici


6/161

T%#"/ ii& De/!/# poate fi brusc sau pregresiv, cu semne de

inflamație a crs: - coriză

- catar oculă " nazal - disfonie - disfagie

Pe'i"%% e )!%'e se caracterizează prin: - tuse ce apare in accese supărătoare, inițial seacă,

iritativă apoi pproductivă

- expectorație inițial mucoasă apoi mucopurulentă - dureri retrosternale sub formă de compresiune sau

arsură, accentuate de de tuse, cu o durată de # " $zile

- semne generale:


7/161

- frisoane- febră %p&nă la #'º seara cu remisiune matinală)- dureri musculare- oboseală

- anorexie În traheobronșită nu există dispnee. Examenul fizic pulmonar deceleaază, la auscultație:

- - raluri sibilante - raluri subcrepitante c!nd este localizată "n bronhiile mici) Tablou paraclinic

- radi#rafia cardio $ pulmonară: normală - examenul citobacteriolo#ic al sputei: leucocite polinucleare

% bacterii pato#ene


8/161

F"'-e ii&e - laringotraheita acută obstruantă %mai frecventă la

copii( - bronșita capilară %mai frecventă la copii și bătr&ni( - bronșita comună %cea descrisă( Di%$")!i& *"+i!i1 Se pune pe examenul clinic %debut acut, tuse cu

expectorație, dureri musculare, raluri bronșice( și pe

examenul radiologic normal. Di%$")!i&/# ife'eți%# se face cu: - bronșita dinn faza de debut a rujeolei, febrei tifoide,

tusei convulsive - neoplasmul bronșic - corpii străini intrabronșici - tbc - pneumonia


9/161

E1"#/ție și *'"$")!i&Tusea și expectorația se ameliorează progresiv

și dispare !n ) " *+ zile p&nă la " #săptăm&ni.

rognosticul este benign.oala se vindecă fără sechele.

'% %-e% T'%!%-e! *'"fi#%&!i& - evitarea aglomerărilor umane de cei

predispuși să facă forme grave %copii, bătr&ni,persoane tarate, persoane !n convalescențădupă boli infecto - contagioase(

- evitarea oboselii, subnutriției, alcoolismului


10/161

T'%!%-e! i$ie" – ie!e!i&(

- repuas la pat c&teva zile - temperatura cmerei de *' " +º - alimentație ușoară "n perioada febrilă, bo#ată "n lichide

și &itamine c) Tratament simptomatic: - pentru combaterea febrei: antitermice %aspirină,

paracetamol, algocalmin(

- pentru combaterea tusei iritative: codeină, dionină,calmante ale tusei - pentru tusea productivă: expectorante %eurespal,

bromhexin, //( T'%!%-e! e!i"#"$i&( - antibioterapie numai !n formele grave: tetraciclină,

ampicilină, penicilină(


11/161

BRON3ITA CRONICĂ

ronșita cronică face parte alături deemfizemul pulmonar 0i unele forme de astm

din bronhopneumopatia cronică obstructivă%1/(.Defii ieronșita cronică este o inflama2ie cronică

nespecifică a peretelui bron0ic, caracterizatăprin cronicitatea semnelor bronșitei acute

%evolu2ie de cel pu2in # luni3an, aniconsecutiv 0i absen2a altor determinări%cardio-vasculare, renale, bronhopulmonare(.


12/161

E!i"#"$ieSunt grupe de cauze:4. C%/+e e"$ee( - locale:

- vegentații adenoide- hipertrofii amigdaliene

- deviații de sept nazal - generale:

- mucoviscidoza- carențe imunitare


13/161

2. C%/+e e5"$ee( - irita ț ia bron șică:

- fum de țigară- poluarea atmosferică- gaze- diverse produse animale, vegetale,

minerale - infec ț iile:

- virale- micotice- parazitare

- alergia


14/161

P%!"$eie- la ac2iunea factorilor etiologici

aminti2i, mucoasa bron0ică răspunde

prin hipersecreție mucoasă, ce duce !ntimp la acumulare de secreții !n bronhiicu obstruc ie bron ică

- treptat se produce inflama2ie bronșicăcronică, constituindu-se leziuniefinitive alee mucoasei


15/161

Fi+i"*%!"#"$ie - hipersecreția mucoasă, edemul și spasmul la

nivelul bronhiilor determină obstruc2ia căiloraeriene, ceea ce determină ventilarea inegală

a alveolelor - !n timp hipoventila2ia alveolară devine di

- compensator apare hiperventila2ie globală cuhipoxie ce determină cre0terea travaliuluimușchilor respiratori

- concomitent apare reten2ie intrapulmonarăde aer


16/161

A%!"-"*%!"#"$ie- modificarea fundamentală 4

hipertrofia glandelor bron0ice


17/161

T%#"/ ii&De/!/# este insidiosPe'i"%% e )!%'e se caracterizează prin: - tuse: mai intensă diminea2a %5tusea

fumătorilor6( - expectora2ia: semn important7 este

mucopurulentă, mai rar mucoasă, purulentăsau fetidă7 uneori este abundentă

- dispneea: apare tardiv, ini2ial apare !n efort,apoi 0i !n repaus - starea generală: ini2ial este pu2in

modificată - tardiv apar: inapeten2ă, tulburări

dispeptice, constipa2ie, cefalee, insomnie

tardiv apar 0i semne de emfizem


18/161

8xamenul fizic al aparatului respirator: - inspecția 0i percu2ia nu dau date - ausculta2ia: raluri bronșice %ronflante și

sibilante(, raluri subcrepitante și, tardivsemne de emfizem


19/161

T%#"/ *%'%ii& - '"")&"*i%( observă direct peretele

bronșic7 prin aspiratul bronșic -9 examencitologic și bacteriologic al florei bronșice

- e5%-e/# '%i"#"$i&: aratăaccentuarea desenului bronhovascular

- '" "$'% % &/ * " " : aratăalterarea peretelui bronșic - e5*#"'%'e% f/&i"%#7 *'i

)*i'"-e!'ie: arată tulburareveentilatorie de tip tip obstructiv, volumrezidual crescut și capacitate pulmonată

totală crescută


20/161

F"'-e ii&ea( upă %)*e&!/# e5*e&!"'%ției:- bronșite cronice mucoase

- bronșite cronice purulente- bronșite cronice putride

- ronș e cron cepseudomembranoaseb( upă #"&%#i+%'e:- bronșita cronică formă difuză

%forma comună(

- bronșita cronică formă circumscrisă


21/161

E1"#/ie - !ndelungată, intermitentă, cu perioade de acutizare

- frecvent apar ;/


22/161

Di%$")!i&

% Di%$")!i&/# *"+i!i1 se pune pe:- semnele clinice descrise- evolu2ia cronică

- tulburarea de ventilație de tip=bstructiv

cu:- bronșiectazia

- cancerul bronșic- corpi străini intrabronșici- tbc pulmonnară fibroasă- astmul bron ic


23/161

T'%!%-e!

4 T'%!%-e! *'"fi#%&!i&( - corectarea 0i !ndepărtarea factorilor etiologici:

- evitarea fumatului, frigului, fumului,variațiilor bruște de temperatură

- respectarea regulilor de igienă amicroclimatului:

-- schimbarea locului de muncă

2 T'%!%-e! e!i"#"$i&( - suprimarea 0i evitarea factorilor etiologici

%fumul, frigul, tutunul( - antibioterapie de lungă durată, discontinuă - rezolvarea chirurgicală a sinuzitelor,

vegeta2iilor adenoide, amigdalitelor


24/161

8 T'%!%-e! )i-*!"-%!i&( - expectorante

- antitermice 9 T'%!%-e! fi+i"*%!"$ei& ( a( dezobstrucţia crs:

- antibioterapie - mucolitice: bisolvon, enzime fluidifiante 0i expectorante - bronhodilatatoare: miofilin, izoprenalină salbutamol

homeostaziei sanghine: 1, ederen, T>?

c( în cazuri grave: corticoizi - prednison : Me!%fi#%5i%(

- reeducarea func2iei respiratorii prin: exerci2iirespiratorii pentru prevenirea 0i combaterea obstruc2ieibronhiilor mici


25/161

PNEUMONIILE Defiiție neumoniile sunt afecțiuni inflamatorii ale

parenchimului pulmonar.

C#%)ifi&%'e % D/*7 e!i"#"$ie( - infec ioase:

- virale - bacteriene

- toxice: prin inhalarea unor substanțe toxice b( D/*7 #"&%#i+%'e( - pneumonii lobare - pneumonii segmentare - pneumonii lobulare


26/161

PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ

Defiiție - este o pneumonie lobară, de etiologie bacteriană,

caracterizată prin asocierea simptomatologiei uneiboli infecțioase cu simptomatologia unei afec2iuni

pleuropulmonare. E!i"#"$ie

-pneumococul : coc gram pozitiv, diplococ, !ncapsulat F%&!"'i f%1"'i+%i( - expunere la frig - umiditate - oboseală fizică 0i psihică - existența unor boli cronice %;/, ciroza, alcoolismul(

P i


27/161

P%!"$eie- incomplet cunoscută

- agenții microbieni pătrund pe cale aeriană %bronhogenă( șiinfectează parenchimul pulmonar.

Fi+i"*%!"#"$ie( par tulburări funcționale multiple:

- hipoxie - tulburări de permeabilitate a membranei celulare

- hemoliză accentuată

- pierderi de potasiu, reten2ie de sodiu 0i apă - suprimarea schimburilor gazoase -9 reducerea presiunii par2iale a

1 0i reten2ie de /+

M"'f"*%!"#"$ie neumonia evoluează ciclic, are debut brusc și vindecare !n criză,

Stadiile de evoluție sunt:

- stadiul de hepatiza2ie ro0ie

- stadiul de hepa tiza2ie cenu0ie - stadiul de hepatiza2ie galbenă


28/161

T%#"/ ii&

F%+% *'"'"-%#7( uneori precedepneumonia7 durează - @ zile și secaracterizează prin:

- catar nazo-faringian - stare de oboseală

- - cefaleeDe/!/# este foarte brutal cu:

- frison foarte puternic, ce durează *3 oră - vă rsături - febră


29/161

Pe'i"%% e )!%'e par, !n ordine, următoarele simptome: - junghi toracic: durere foarte vie,

submamelonară, accentuat de mi0cărilerespiratorii, cu iradiere !n umăr

- tuse: apare la * - zile după frison7, u v

cu spută caracteristică ro0ie - rugi nie, !ncantitate redusă0i foarte aderentă

- stare generală alterată- febră de #' " $+º, "n 'platou'

E5%-e/# fi+i& decelează(


30/161

E5%-e/# fi+i& decelează( - tegumente uscate - facies vultuos: obraji congestiona2i mai intens de partea bolnavă - cianoză !n formele grave - mucoasele jugală și linguală acoperite cu depozite de culoare brună - herpes labio-nazal A*%'%!/# 'e)*i'%!"': - la inspec ț ie: - dispnee cu polipnee - frecvență respiratorie 4 @ - )+ resp3min - res ira ie su erficială

- diminuarea mi0cărilor respiratorii de partea bolnavă - la palpare: exagerarea vibrațiilor vocale - la percu ț ie: matitate !n teritoriul afectat - la ausculta ț ie:

- raluri crepitante - suflu tubar - bronhofonie - murmur vezicular diminuat ceste semne alcătuiesc

)i'"-/# e &"e)%'e


31/161

A*%'%!/# &%'i"1%)&/#%': - A crescută - T scăzută A*%'%!/# i$e)!i1: - faringe hiperemic - ficat și splină u0or mărite de volum


32/161

T%#"/ *%'%ii& - hemograma: leucocitoză - $o.ooo3mmc, cu B

neutrofile - AS> crescută - examen radiologie: opacitate de formă

triunghiulară cu v&rful !n hil 0i baza la periferie - examenul sputei %practicat !nainte de

antibioterapie( arată spută cu hematii, celule,

- teste de disproteinemie modificate E1"#/ie și *'"$")!i& - fără terapie durează @ - * zile, vindec&ndu-se

spontan, brusc, !n multe cazuri - alte cazuri, fără tratament -9 exitus - cu tratament -9 vindecare - sub antibioterapie prognosticul este bun


33/161

C"-*#i&%ii( - pleurezie pneumonică:

- purulentă- serofi brinoasă

- pericardită purulentă - abces pulmonar

- meningită purulentă - endocardită pneumococică - septicemie - insuficiență cardiacă - insuficiență circulatone periferică

- nefrită pneumococică


34/161

F"'-e ii&e

- forma comună: cea descrisă - forme abortive: numite 0i congestii pulmonare, ce se

vindecă spontan !n - $ zile - forme prelungite: apar !n caz de virulență crescută a

germenelui sau !n caz de lipsă de apărare aorganismului

Di%$")!i&

Di%$")!i&/# *"+i!i1 se pune pe: - debutul brusc

- sindromul de condensare cliinic și radiologic

Di%$")!i&/# ife'eți%# se face cu:- traheobronșita- pneumoniilevirale- abcesul pulmonar-pneumoniile produse de al2i germeni- anginele febrile


35/161

T'%!%-e! 4 T'%!%-e! i$ie" ; ie!e!i&( - repaus la pat pe perioada febrilă 0i !ncă ) - *+

zile după, !n cameră aerisită, cu temperatură de

*' " +º - alimentație lichidă sau semilichidă !n perioada

febrilă: lapte !ndoit cu ceai, supă de legume cugr 0 sau orez, sucur e ruc e7 up sc ereafebrei se va reveni treptat la alimentațianormală

- hidratare bogată !n perioada febrilă pentru a

ob2ine o diureză de minim *++ ml3$ ore - igiena corectă a cavității bucale cu gargarisme,

!ndepărtarea depozitelor maronii, badijonareamucoaselor cu glicerina boraxată %pentru apre!nt&mpina apariția parotiditei septice( :


36/161

2 T'%!%-e!/# e!i"#"$i& 4 antiinfec2ios:

- antibioticul de elec2ie este penicilina G: $oo.oooui la *- ) ore, i.m.7 după scăderea febrei se poateface la C - * ore7 durata - după scăderea febrei!ncă @ zile

- tetraciclină: numai !n caz de alergie lapenicilină7 * g ca primă doză, apoi c&te @oo mg

- ampicilină: !n alergie la penicilină7 *g la ) ore 8 T'%!%-e!/# )i-*!"-%!i&: - pentru junghi: aplica2ii calde locale și antialgice - pentru tuse: codeină - pentru agita2ie, delir, insomnie: barbiturice - pentrudispnee 0i cianoză: oxigenoterapie )

l3min


37/161

9 T'%!%-e!/# &"-*#i&%ii#"'( - pentru colaps: efedrina - +,+# g3doză și >S>/ "

*++ " #++ mg3zi - !nsuficiența cardiacă: tonicardiace %strofantină

sau digitalice, administrate i.v. - septicemia: asocieri e antibiotice, administrate

general sau local


38/161

PNEUMONIILE VIRALE =ATIPICE )%/


39/161

=PNEUMONIILE INTERSTIȚIALE

E!i"#"$ie % %&!e'ii &/ &%'%&!e'e )*e&i%#e ce le apropie de

virusuri: - ?ycoplasmra pneumoniae -


40/161

P%!"$eie - rezervorul de microorganisme este omul

bolnav

- calea de pătrundere este cea respiratorie A%!"-"*%!"#"$ie

-

distribuite !n ambii plăm&ni

T%#"/ ii&(


41/161

T%#"/ ii&( De/!/# nu este la fel de brutal ca cel din pneumonia

pneumococică Pe'i"%% e )!%'e( - tuse: foarte supărătoare, tenace, !n paroxisme, seacă - catar respirator cu cu coriză, disfagie, arsuri

retrosternale-

- febră: vespperală de #'º - tulburări digestive: gre2uri, vărsături, inapeten2ă - stare generală pu2in alterată - dispneea 0i cianoza sunt rare Ea examenul fizic: - facies pu2in modificat, fără herpes - pulmonar semne sărace %tuse intensă(

T # #i i


42/161

T%#"/ *%'%ii& - hemograma: uneori leucopenie sau număr leucocitee

și formula leucocitară normale - AS> crescută - examenul sputei: număr redus de E, > 0i floră

microbiană redusă - radiografia cardiopulmonară: opacita2i hiliofuge și

mici zone de atelectazie sau de emfizem 1" / e ș *'"$") &

- evoluție naturală spre vindecare !n F " *F zile - pronostic favorabil %cu excep2ia ornitozei -

mortalitate mare(

C"-*#i&%ii - rare - exudate pleurale - exudate pericardice - rar meningoencefalită

Di !i


43/161

Di%$")!i&

Di%$")!i&/# *"+i!i1 se pune pe asociereafebrei cu tusea iritativă, cu starea generalăbună, cu semne fizice pulmonare discrete

Di%$")!i&/# ife'eți%# se face cu: - pneumonia pneumococică

- - tbc pulmonară

F"'-e ii&e


44/161

F"'-e ii&e

- pneumonia cu ?. pneumoniae %agent8aton(: este cea ,ai frecventă la adul2i - pneumonia ricDettsiană %febra G(: apare

!n mediul rural7 rezervorul natural estecăpușa - neumonia ornitozică: a are la cei ce

vin !n contact str&ns cu păsările - pneumonia gripală: se caracterizează

prin asocierea v. gripal cu >.influentze,

stafilococ, streptococ 0i pneumococ7 areaspect de pneumonia francă lobară,bronhopneumonie gravă sau edem

pulmonar


45/161

T'%!%-e!% T'%!%-e! i$ie" ; ie!e!i& >i

)i-*!"-%!i&: - ca la pneumonia pneumococică T'%!%-e! e!i"#"$i&( - pneumonia cu agent 8aton, v. ornitozei,

r c etts a: Htetrac c nă: 2 g z - pneumonia gripală: Hpenicilină !n doze

mari I cloxaciclină și H>S>/: *++ - ++mg3zi

- celelalte pneumonii nu răspund latratamentul cu antibiotice


46/161

CONGESTIILE PULMONAREDefiiie - sunt pneumopatii acute cu evolu2ie scurtă

%# - @ zile(, considerate de mulți autori dreptpneumonii abortiveE!i"#" ie

- cel mai des !nt&lnit agent patogen estepneumococul A%!"-"*%!"#"$ie - alveolită exudativă I leziuni bron0ice I

leziuni pleurale

C# ifi


47/161

C#%)ifi&%'e

% CP *'i-i!i1e( - / de tip pneumonic: debut insidios, tablou

clinic ca cel din pneumonia francă lobară, dar

fără matitate 0i suflu tubar - congestia pleuropulmonară: raluri, frecături,

- splenopneumonia Jrancher: matitatelemnoasă

CP )e&/%'e( - !nso2esc diferite boli ale aparatului

respirator: bronșite, bronșiectazie, cancerbronhopulmonar


48/161

BRONHOPNEUMONIA Defiiieronhopneumonia este o pneumonie

lobulară, nesistema tizată, cucarac ere par cu are ega e eevolu2ie 0i de teren, caracteristică!n special v&rstelor extreme 0i celor

tarați.

E!i # i


49/161

E!i"#"$ie

4 F%&!"'i e!e'-i%i( - specifici:

- bacilul Koch - bacilul carbunos %nthracis(

- nespecifici: - pneumococul

- s rep ococu emo c - stafilococul - bacilul feiffer - bacilul difteric

- bacilul tific - colibacilul - enterococ

desea ace0tia sunt asocia2i.

F%&!"'i f%1"'i+%i(l li %t l i(


50/161

- locali %toraco " pulmonari(:

- cifoscolioza - bronșita cronică - stenoza bronșică - bronșiectazia - astmul bronșic - scleroza pulmonară

- genera : - denutriția - cașexia - boli hepatice

- boli renale - hemiplegia - diabetul zaharat - alcoolismul cronic

C# ifi


51/161

C#%)ifi&%'e- B'""*e/-"ie *'i-i!i17%rară(- B'""*e/-"ie )e&/%'7,

ce poate apărea !n septicemie,infecție puerperală, erizpel, flegmon

,

o suprainfec2ie a unei afec2iunipulmonare deja existente

A%!"-"*%!"#"$ie- leziunea de bază 4 bronhoalveolită

secretorie I noduli peribron0ici

/harcot

T%#"/ ii&


52/161

Spre deosebire de pneumonie, care apare !n plină

sănătate, bronhopneumonia apare la organismeletarate sau cu rezistență scăzută.

De/!/# este mai pu2in brusc față de pneumonie7

febra crește mai lent și prezintă oscila2ii mari Pe'i"%% e )!%'e se caracterizează prin: - frisoane ce se ot re eta

- stare toxiinfec2ioasă gravă - semne funcționale importante:

- dispnee expiratorie cu expir scurt %contrar

astmului( cu polipnee intensă- tendin2ă la asfixie- cianoză

L% e5%-e/# fi+i& decelăm:


53/161

L% e5%-e/# fi+i& decelăm:- la inspecție: icter %mai rar(- la percuție: submatitate discretă

- la auscultație:- raluri ronflante, sibilante,

,- suflu tubar %mai rar(

T%#"/ *%'%ii&


54/161

T%#"/ *%'%ii&

- hemograma: hiperleucocitoză, anemie - AS> crescută - examen sumar de urină: urobilinogen

crescut - testele inflamatorii modificate

- examenu ra o og c: opac no u are

diseminate, de mărimi variabile, ce semodifică de la o zi la alta

- probele funcționalee respiratorii:- presiunea 1 mult scăzută- presiunea /1 scăzută

- ventilația maximă3minut crescută

E1"#/ie și *'"$")!i& fără tratament evoluția este prelungită neregulată cu


55/161

- fără tratament evoluția este prelungită, neregulată, cu

puseuri succesive, uneori merg&nd spre supura2ie 0iscleroză - sub tratament corect vindecarea se produce !n F zile

p&nă la - ) săptăm&ni - prognosticul a fost ameliorat prin folosirea antibioticelor Di%$")!i& *"+i!i1

-

func2ionale intense 0i semnele fizice sărace I semneleradiologice Di%$")!i& ife'ei%# - ca la pneumonia pneumococică -ca la trat.pn.b ctenene, T'%!%-e! - ca la pneumonii7 asocieri de antibiotice


56/161

ASTMUL BRONȘ

ICDefiiție stmul bronșic este o afecțune respiratorie

cronică obstructivă ce afectează bronhiilemici și mijlocii, caracterizată clinic prin

scurt, cu durată, severitate și moment deapariție variabile, care apare la persoane cuhiperexcitabilitate traheobronșică și

anatopatologic prin stenoză bron0iolarătranzitorie, cu restitutio ad integrum !nperioadele de acalmie.


57/161

F"'-e ii&e*. stm alergic. stm infecțios#. stm cu alte etiolo ii

$. stm mixt@. stm cu etiologie necunoscută

E!i"#"$ie(( A # i


58/161

*( A)!- %#e'$i&: - hipersensibilitate imediată sau !nt&rziată - alergeni: praf de casă, fulgi, polenuri, mucegaiuri, peri de

animale, făină, substanțe profesionale , alimente,medicamente, !n2epături veninoase de insecte, proteze,plombe, etc.

( A)!- ife&i"): - n ec resp ra or

#( A)!- &/ %#!e e!i"#"$ii: - factori psihici: șoc psihic, stări psihoafectivi

- factori endocrini: gonadele, tiroida, corticosuprarenal

- factori biometereologici: temperatura, presiuneaatmosferică, umiditatea, v&ntul, altitudinea, razele solare - factori iritanți: pulberi, gaze iritante, mirosuri, fum

$( A)!- -i5!: asociere infec2ie I alergie @( A)!- &/ e!i"#"$ie e&/")&/!7

P%!"$eie(


59/161

- caracteristică !n astm este obstruc2ia generalizată acăilor bronșice ce determină dificultatea respira2iei cuperturbări ventilatorii 0i perturbarea schimburilorgazoase

- obstruc2ia este consecin2a :- spasmului musculaturii netede din peretele

- hipersecre2iei de mucus v&scos- edemul mucoasei bronșice

A%!"-"*%!"#"$#e:

- leziuni:- edem 0i congestie a mucoasei bronșice- hipersecre2ie

- bronhoconstric2ie

Fi+i"*%!"#"$ie


60/161

* $

- caracteristică astmului bronșic estehiperreactivitatea bron șică - !n anumite condiții, precum infecțiile,

alergeni inhalan2i, cea2ă, fum etc.(, aceastăhiperreactivitate cre0te, produc&ndu-se

mecanica pulmonară 0i !n schimburilegazoase. - mecanismul intim este activarea

adenilciclazei care determină scăderea AM-ciclic ce duce la eliberarea unor substanțenocive %histamină, bradichi nină,

prostaglandine etc.(, substanțe ce produc

T%#"/ ii&( C'i+% e %)!- '"și&


61/161

- apare ziua dar mai a;es !n timpul nopții - debutul este brusc, uneori fiind precedat de prodroame: rinită,

traheită spasmodică - durata crizei: *@ min " " # ore - bolnavul este trezit din somn de senzația de sufocare 0i anxietate - prezintă:

-

- dispnee cu bradipnee - tuse inițial uscată apoi productivă - spută albicioasă, gelatinoasă, perlată

- examenul obiectiv arată:

- la inspecție: torace destins, cianoză - la percuție: hipersonoritate - la auscultație: murmur vezicular diminuat, expir prelungit, raluri

sibilante 0i ronflante difuze, uneori subcrepitante ?!'e &'i+e( perioada de acalmie este asimptomatică.

S!%'e% e '7/ %)!-%!i&( este form dramatică a dispneeiastmatice7 este o insuficiență respiratorie acută


62/161

- simptome de asfixie

- durează mai multe zile

- uneori evoluează spre exitus

- se instalează brusc

- asociază simptomatologie cardiacă, vasculară 0i neurologică - transpirații reci

-

- cianoză intensă - torace destins, hipersonor

- frecvență respiratorie crescută: #+ " )+ resp3min

- tusea dispare - 6tăcere respiratorie6

- tahicadie - nelini0te, obnubilare, incoerență, somnolență

- comă astmatică: ierderea cun tien ei

T%#"/ *%'%ii&


63/161

*

- hemograma: leucocitoză cu eozinofilie !n astmulalergic - e!amenul sputei: cristale /harcot " Eeyden, spirale

/urschmann, eozinofile și microorganisme - radiografia cardio - pulmonară: semne de

hiperinfla2ie %cre0terea transparen2ei pulmonare,orizontalizarea coastelor, torace !n butoi

- bronhoscopia - "#G: dă indica2ii privind instalarea cordului

pulmonar cronic - teste cutanate: !n cazul astmului alergic

- testul cu late!-histamină: identifică terenul atopic - teste imunologice: dozarea ;g 8 serice %crescută !n

astmul alergic( - spirometria: scăderea capacită2ii vitale, scăderea

A8?S


64/161

E1"#/ie - evoluția este cronică cu crize intercalatede perioade de acalmie de durate variabile

- posibilități de evoluție:- vindecare spontană %mai ales la

- ameliorare clinică- agravare- moarte prin comă astmatică sausubită

Di%$")!i&


65/161

D$. *"+i!i1( - !n criză: pe semnele clinice și paraclinicedescrise

-!n perioada de acalmie: pe anamneză %accese dedispnee paroxistică nocturnă cu Lheesing( și petestele func2ionale.

. - corpi străini intrabronșici, timus hiperplazic,

tiroidă plonjată, adenopatii mediastinale:dispnee inspiratorie

-insuficiența cardiacă st&ngă - emfizemul pulmonar cu componentă spastică7 - bronșita astmatiformă

C"-*#i&%ții


66/161

* ț - infecții bronșice - emfizem pulmona cronic - cord pulmonar cronic - pneumotorax - fracturi costale

- deformări toracice

T'%!%-e!


67/161

- presupune tratament igieno " dietetic Isimptomatic I fiziopatogenic I etiologic - după durata și intensitate, crizele de

astm se !mpart !n:- crize ușoare

-- crize severe- crize extrem de severe

- tratamentul este !n funcție de tipul decriză

4. T'%!%-e!/# &'i+e#"' />"%'e( sedative nervoase: fenobnrbital diazepam


68/161

- sedative nervoase: fenobnrbital, diazepam - bronhodilatatoare: miofilin - *tb %*++ mg( x #3zi, p.o. - antihistaminice: romergan, feniramin, aerius,

claritne - sulfamide sau antibiotice - iodură de K: !n caz fără componentă infecțioasă cu

2. T'%!%-e!/# &'i+e#"' -"e'%!e( - teofilină sau miofilin intrarectal sau i.v. - simpatomimetice M-adrenergice: Salbutamol,

1rciprenalin, smopent - efedrina %@ - *@ cg3zi p.o.( sau bronbdiltin %* tb

x#3zi(

- dacă e astm infecțios: antibiotice I corticoizitetraciclină @-F zile I rednison ) tb3zi


69/161

T'%!%-e!/# *'e1e!i1


70/161

- evitarea contactului cu factoriideclan0antori - cromoglicat disodic - intal

- corticoizi !n aerosoli - desensibilizări

- cure unare e an o ce - psihoterapie


71/161

PULMONARDefiiție

E-fi+e-/# */#-"%' este o starepatologică ireversibilă,carac er za ana omo-pa o og cprin distensia alveolelor pulmonare,atrofia sau distrugerea pereților

alveolari, pierderea elasticitățiipulmonare, urmate de creșterea

conținutului aerian pulmonar .


72/161

Ti*/'i*. E-fi+e- /#"): formă localizată,caracterizată prin bule mici sau multiple,apărute după ruperea pereților alveolari.

. E-fi+e-/# &"-*e)%!"': formălocalizată apărută !n vecinătatea unorez un pu monare.

. E-fi+e-/# )ei#: stare de involuțiefiziologică ce apare la persoane v&rstnice.

#. E-fi+e-/# ")!'/&!i1: dilatația

permanentă, generalizată, difuză șiprogresivă a alveolelor ce duce, !n timp, lacomplicații grave și ireversibile7 este

emfizemul " boală.


73/161

8mfizemul pulmonare I

astmul bronșic I bronșitacronică 4

'" "*e/-"*%!i%&'"i&7 ")!'/&!i17

e)*e&ifi&7.

E!i"*%!"$eie


74/161

- mai frecventă după v&rsta de @+ ani - mai frecventă la - mai frecventă după afecțiunile obstructive bronșice

$actori determinan ț i: - afecțiuni ce realizează obstacole !n circulația

, ,

pulmonară, pneumoconiozele $actor consitu ț ional:

- slăbirea congenitală a esutului conjunctivo " elasticpulmonar

Nactorii de mai sus cresc conținutul aerian alveolar,ceea ce duce la pierderea elasticității alveolelor șiruperea pereților acestora.


75/161

A%!"-" – *%!"#"$ie- plăm&nii sunt destinși și herniază

la deschiderea cutiei toracice- plăm&nii sunt palizi pentru că sunt

- alveolele pulmonare sunt destinse- pereții interalveolari se rup ușor

- semne de infecție bronșică- cordu drept este mărit de volum

T%#"/ ii&


76/161

%ebutul: insidios, greu precizabil, cutuse, inițial uscată apoi productivă șidispnee de efort, expiratorie

erioada de stare se caracterizează

- dispnee de efort inițial apoi și derepaus

- expir prelungit- Lheesing- polipnee- tuse ini ial uscată a oi roductivă

8xamenul obiectiv evidențiază: - inspecția:


77/161

- facies palid, cu cianoza buzelor și pomeților- g&t scurt, jugulare turgescente, mușchii cervicali

reliefați

- torace hiperinflat, globulos, 6!n butoi6 - palparea:

-

- percuția:- hipersonoritate- dispariția matității cardiace

- auscultația:- diminuarea murmurului vezicular- expir prelungit- raluri bronșice uscate sau umede

T%#"/ *%'%ii&


78/161

- examenul radiologic pulmonar:- hipertransparență pulmonarăgeneralizată sau circumcrisă

- cobor&rea și mobilitate redusă adiafragmului - rg rea ș or zon a zarea spa or

intercostaleF"'-e ii&e - emfizem idiopatic - emfizem cu simfiză pleurală bazală - emfizem cu scleroză pleeurală

E1"#/ție


79/161

- lentă și progresivăP'"")!i& - este !n funcție de factorul etiologic - este grav dacă se complică cu

insuficiență respiratorie sau cordpu monar

C"-*#i&%ții - suprainfecție %se asociază cu bronșită

cronică( - pneumotorax spontan - emfizem interstițial și mediastinal

cidoză respiratorie!cord pulmonar cronic


80/161

Di%$")!i& *"+i!i1 se pune pe:- anamneză: evidențiază episoade

periodice bronșice- debut: insidios și progresiv

- examenul clinic: aspectul toracelui,fixat !n inspir- examenul radiologic:

hipertransparența pulmonară

T'%!%-e! a) Tratament profilactic: - tratarea corectă a bronșitelor cronice, a astmului bronșic, a


81/161

T/ pulmonare - eliminarea factorilor infecțioși, iritativi, alergici și mecanici

care !ntrețin boala b) Tratament etiologic: - asanarea focarelor infecțioase %faringite, sinuzite etc.( cu

antibioterapie- & postural& enzime litice etc.

- inhalații cu bronhodilatatoare și corticoterapie !n caz deastmă ce nu cedează

- o!igenoterapie %cu grijă(

d) Fizioterapie: - reeducare respiratorie prin exerciții de respirație profundă,

respirație diafragmatică, presiuni ritmice cu palmele peabdomen, centură abdominală oasă etc.

BRONHOPNEUMOPATIA


82/161

OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ Defiiții

Bronhopneumopatia obstructivăcronică (BPOC) este o afecțiune

,

obstruc(ia cronică a fluxului de aer princăile respiratorii, compusă "n principal dindouă afec(iuni conexe: bronita cronică iemfizemul pulmonar.

Bronşita cronică este o afec2iune inflamatorie


83/161

a căilor aeriene, caracterizată prin hipersecre2iede mucus la nivel traheobron0ic și, clinic, printuse cu expectora2ie cel pu2in # luni pe an, mai

mult de ani consecutiv.ron0ita cronică poate fi:

- - mucopurulentă - obstructivă - astmatiformă.Emfizemul reprezintă distensia permanentă,

anormală a spa2iilor aeriene distal de bronșioleleterminale, cu distrugerea septurilor alveolare.

A%!"-"*%!"#"$ie


84/161

ron0ita cronică se asociază cu hipertrofia glandelormucoase din mucoasa căilor respiratorii mari. Sediul principal al obstruc2iei este !n căile respiratorii

mici. 1bstrucția este determinată de: - hipertrofia mucoasei

- edemul mucoasei - fibroza peribron0ică - dopurile intraluminale de mucus - hipertrofia musculaturi netede.

8tiologie $actori favorizan ț i:


85/161

- fumatul - poluarea: dioxid de sulf, dioaxid de azot - profesiunea: profesiunii cu expunere la pulberi

organice sau anorganice, la gaze toxice - infecțiile: virusuri, micoplasme 0i bacterii

- faactori familiali și genetici: același mod de viațăși obiceiuri !n familie, mod de transmiteregenetică necunoscut %deficitul de alfa-antitripsină


86/161

Fi+i"*%!"$eie t&t bron0ita cronică, c&t 0i

emfizemul duc la !ngustarea căilorrespiratorii.

toate bolile obstructive pulmonare,din cauza rezisten2ei crescute acăilor aeriene, complian2ei

pulmonare crescute %emfizem( sau acombinării acestora.

T%#"/ ii& - dispnee: mai accentuată cei la care


87/161

predomină emfizemul dec&t la cei la carepredomină bron0ita cronică7 de efort la ceicare asociază ambele disfunc2ii7 de repaus,c&nd A8?S scade la @O din valoareanormală

- alterarea capacită2ii de muncă !nobstruc2ia severă sau moderat-severă acăilor respiratorii.

- reten2ie de /1

- semne de cord pulmonar - alterare a schimburilor gazoase

C *'e"-i7 e-fi+e-/#


88/161

- istoric !ndelungat - dispnee de efort, severă și progresivă - tuse redusă

- expectora2ie minimă mucoasă cu exacerbărimucopurulente cu ocazia infec2iilor %mai rar( - ti constitu ional astenic - pierdere ponderală evidentă

C *'e"-i%7 '">i!% &'"i&7 - antecedente: pacient mare fumător


89/161

- tuse cronică 0i spută de mai mul2i ani7 ini2ial prezentănumai !n lunile de iarnă, apoi permanentă

- dispnee de efort

- edeme periferice secundare insuficien2ei cardiacedrepte

-

- stupoare - semne de insuficien2ă respiratorie acută. - pacient supraponderal

- stare generală bună, cu frecven2ă respiratorienormală sau u0or crescută !n repaus - percu2ia toracelui arată hipersonoritate

- ausculta2ia: raluri umede 0i Lheezing

T%#"/ *%'%ii&


90/161

/&nd predomină e-fi+e-/#(- '%i"$'%fi%

&%'i"*/#-"%'7:diafragme cobor&teși aplatizate, desenul bronhoalveolaraccentuat, silueta cardiacă alungită 0i!ngustată, hipertransparen2ăretrosternală

- !"-"$'%fi% &"-*/!e'i+%!7 %T/( :

localizează 0i cuantifică emfizemul

/&nd predomină '"și!% &'"i&7

f


91/161

- '%i"$'%fi% &%'i"*/#-"%'7:!ngro0area pere2ilor bronhiilor, umbretubulare sau P!n 0ină de tren5 0i accentuareageneralizată a desenului bronho-vascular7silueta cardiacă mărită, hipertrofiaentriculului drept

- CPT este de obicei normală

# ț ș


92/161

E1"#/ție și *'"")!i&- cu c&t obstruc2ia este mai severă,

cu at&t prognosticul este mai prost.- + p&nă la #+O din pacien2ii cu

obstruc2ie severă 0i reten2ie de /1 vor supravie2ui peste @ ani.

T'%!%-e! - este !nn funcție de gradul obstruc2iei căilor

i t ii


93/161

respiratorii - !n emfizem %care este ireversibil( prevenirea

progresiunii lui și evitarea acutizărilor infecțioase

sunt foarte importante - oprirea fumatului

-

preferat - eliminarea spray-urilor, precum deodorantele,

fixativele de păr 0i insecticidele din interiorullocuin2ei

- vaccinarea anuală !mpotriva virusurilor gripale,!mpotriva pneumococului


94/161

TUBERCULO@A PULMONARĂ

=TBC


95/161

=TBCDefiiție

T/ este o boală infecto " contagioasă cu caracter endemic,

%?ycobacterium tuberculosis sau?ycobacterium bovis(, ce afectează

!ntregul organism, dar av&ndprincipalele manifestări specifice lanivelul aparatului respirator.

E!i"#"$ie Factor determinant:

b il l K h b il ! f ă d b t ă t


96/161

- bacilul Koch: bacil !n formă de bastonaș, ce se găsește!n natură sub # forme: uman, bovin și aviar

Factori favorizan ț i:

- v&rsta: riscul mare la + " # ani, pubertate, tinerețe%*@ " #+ ani(, după @+ ani

- scăderea rezistenței organismului: subalimentație,

epuizare fizică și psihică, boli cronice, sarcină, alăptare - unele tratamente: corticoterapia - apărare naturală slabă: lipsă de imunizare

Factor obligatoriu: - asocierea bacilului Koch cu teren receptiv

E*ie-i"#"$ie Surse de infec ț ie:

omul bolnav %care elimină bacili prin spută(


97/161

- omul bolnav %care elimină bacili prin spută( - bovinele %elimină bacili prin puroi, urină, lapte( Căi de transmitere

- cale aeriană - cale digestivă

- cale cutanată - cale transplacentară Mecanisme de transmitere aerogenă

- ploaie de picături bacilifere - prin nucleotizi - prin partiicule de praf

A%!"-"*%!"#"$ieE i il t l i t


98/161

Eeziunile patologice sunt:- șancrul de inoculare- adenopatiile traheo-

- leziuni de condensare- leziuni cazeoase cu3fărăcaverne- leziuni miliare

C#%)ifi&%'e

( Q f ți d organul afectat


99/161

a( Qn funcție de organul afectat: - T/ pulmonară

- T/ extrapulmonară - T/ mixtă

b( n uncție de momentul infectării: - T/ primară - T/ secundară

T%#"/ ii&ebutul este insidios: !n numeroase cazuri pătrunderea bacilului


100/161

- !n numeroase cazuri pătrunderea baciluluiKoch !n organism nu determină nici unsimptom, cu excepția pozitivării ;< la ui

- !n alte cazuri, după pătrunderea !n

organ sm, ac u se mu t p c a n ve

pulmonar și determină la acest nivel o seriede leziuni specifice7 aceasta este T/ boală7de la nivelul leziunii, bacilul diseminează !ntot organismul pe:

- cale limfatică- cale hematogenă

- cale bronhogenă

Qn +, boală, pacientul prezintă: - stare subfebrilă prelungită

t i ții i l t


101/161

- transpira ț ii, mai ales nocturne - tuse: seacă, iritativă sau chintoasă,

uneori !nsoțită de vărsături %tuseemetizantă( - u u u , v zu , u

miros fad, cu aspect numular, !n cantitatede $+ " )+ ml3zi - durere: necarcateristică, vagă

- inapeten ț ă - pierdere ponderală - dispnee, mai ales după efort

- hemoptizie: sunt complicațiineurovasculare obișnuite !n T/7 suntdeclanșate de eforturi fizice traumatisme


102/161

declanșate de eforturi fizice, traumatisme,depresie psihică, insolații, scăderi brușteale presiunii atmosferice sau pot fi fărăcauze aparente7 după cantitateahemoragiei i evolu ia clinică se !mparte!n:

a( hemoptizie minimală: spute hemoptoiceb( hemoptizii mijlocii: p&nă șa * l de s&nge

pierdut !n timp de c&teva zile p&nă la * " săptăm&ni

c( hemoptizii fulgerătoare: sunt masive,

duc la deces !n c&teva minute

)emnele obiective !n T/ boală %nu sunttotdeauna prezente și caracteristice7 de

multe ori faciesul și aspectul bolnavului pot


103/161

multe ori faciesul și aspectul bolnavului potfi normale((:

- aspect obosit - paloare - anxietate

- țesut celular subcutanat topit - coaste oblice - ușoară cifoză dorsală - omoplați !ndepărtați ca niște aripi - fosele supra- și subclaviculare !nfundate - adenopatii generalizate


104/161

T%#"/ *%'%ii& - radiografia cardio-pulmonară: opacități de

diferite forme și mărimi imagini


105/161

diferite forme și mărimi, imaginihidroaerice, modificări ale mediastinului,scizurilor și diafragmului, aspecte retractileși deformante, colecții pleurale sau scizurale

- %/ la %: pozitiv - e!amenul bacteriologic al sputei: bacil Koch - e!amenul bacteriologic al lichidului de

spălătură gastrică: bacil Koch

- e!amenul bacteriologic al lichidului despălătură bron șică: bacil Koch - bronhoscopia: poate vizualiza leziunile

- frotiul laringian: bacil Koch

- e!amenul sumar de urină: bacilKoch !n T/ urogenitală


106/161

- e!amenul sumar de urină: bacilKoch !n T/ urogenitală- e!amenul bacteriologic al 0**/.:

bacil Koch !n T/ meningeană-

T/ ganglionară- punc ț ia articulară: bacil Koch !n

T/ osteoarticulară

N"ți/i e !ei&% e5%-e/#/i%&!e'i"#"$i&

- examenul bacteriologic se face direct pe


107/161

examenul bacteriologic se face direct pelamă, care se colorează Rill " Bielson

- bacilii apar ca niște bastonașe fine, colorați

!n roșu pe fond albastru - !n situa ii speciale se folosesc metode de

concentrare a bacililor %omogenizare(,

făc&ndu-se culturi pe medii speciale %mediulE*+enstein) sau se inoculează la cobai

Mod de lucru:

- se face examenul direct pe lamă - dacă acesta este ne#ati& se face cultură

- dacă cultura este ne#ati&ă se face inoculare

acilul Koch este rezistent la: - acid - alcool


108/161

- frig - uscăciune

acilul este sensibil la: - lumină %raze ultraviolete(

-

- fierbere entru dezinfectarea produselor patologice se

folosesc: - un amestec din părți egale de sodă caustică #+O și

crezol #+O din care se prepară o soluție apoasă @O - fenol @O - acid feric @O

F"'-e ii&e


109/161

F"'-e ii&eSunt forme clinice de T/:

I. TBC *'i-%'7

I. TBC *'i-%'7 /aracteristici:

- este prima etapă de evoluție a T/ - infecția este totdeauna exogenă


110/161

infecția este totdeauna exogenă - ;< la tuberculină este pozitiv

- leziunea inițială este &"-*#e5/# *'i-%' - prezintă: adenopatie, leziuni cazeoase

-

- diseminarea se face pe caile limfatică șihematogenă - pronostic bun, leziunile calcific&ndu-se - se manifestă sub # forme: *. rimoinfecția T/ . denopatia traheobronșică #. T/ miliară

4. P'i-"ife&ți% TBC

Defiițierimoinfecția T/ reprezintă totalitatea


111/161

rimoinfecția T/ reprezintă totalitateamanifestărilor clinice, umorale și anatomice

ale unui organism care vine !n contact pentruprima oară cu bacilul Koch. ! "*%!"$e e$actor determinant: bacil Koch$actori favorizan ț i: v&rsta mică, boli

anergizante, corticoterapia, apărare naturală

slabăalea de transmitere: aerianăerioada de incuba ț ie: c&teva zile - c&teva luni

A%!"-"*%!"#"$ie - șancrul de inoculare: !n parenchimul pulmonare7

reprezintă o leziune de bronhoalveolită cazeoasă diseminare pe cale limfatică !n ganglioni d&nd


112/161

- diseminare pe cale limfatică !n ganglioni d&ndadenopatie satelită

T%#"/ ii& in punct de vedere al manifestărilor clinice sunt

a(P'i-"ife&

ț

i% "&/#!7: asimptomatică,

descoperită prin ;< la tuberculină sau tardiv prinsechelele de complex primar calcificat

b( P'i-"ife&ți% -%ife)!7: prezintă complex

primar %adenopatie hilară și șancrul de inoculare( lacare se asociază stare generală ușor alterată,subfebrilitate, astenie, inapetență și, rar, tuse fărăexpectorație

c( P'i-"ife&ți% e5!e)i17: prezența deleziuni de condensare benigne, cu osimptomatologie puțin mai zgomotoasă


113/161

P'"$")!i&

- bunC"-*#i&%ții

- ep tu ercu oze ocare congest ve !n uru

șancrului( - perforații gangliobronșice - diseminare hematogenă

2. TBC -i#i%'7 Defiiție T/ miliară ete o tuberculoză acută caracterizată

prin diseminarea hematogenă a bacilului Koch !n


114/161

prin diseminarea hematogenă a bacilului Koch !nplăm&ni sau !n alte organe.

pare mai ales la copii. A%!"-"*%!"#"$ie

-

T%#"/ ii& %ebut: mai rar brusc7 de obicei progresiv cu astenie,

inapetență, scădere !n greutate, febră erioada de stare: febră mare, neregulată, oscilantă

%#' - $+(, tuse, stare generală alterată, cianoză,astenie puternică, tahicardie, transpirații

T%#"/ *%'%&linic - radiografia cardio-pulmonară: numeroase

opacități micronodulare diseminate bilateral F"'-e ii&e


115/161

F"'-e ii&e - forma tifoidă

- forma meningitică - forma pulmonară '"$")!i&

- favorabil C"-*#i&%ții - pleurezie, pericardită, peritonită

- T/ osteoarticulară %morbul 1TT( - epididimită, salpingită - T/ bronșică, laringiană, intestinală

8. Ae"*%!i% !'%e"'"și&7 )%!e#i!7

Defiiție - este o formă particulară ce apare și !n


116/161

p p șabsența șancrului de inoculare, cu evoluție

tăcută, ce poate fi descoperită !nt&mplătorradiologic.

- cavernă ganglionară - fistule ganglio " bronșice - compresiunea organelor !nvecinate

II. TBC )e&/%'7 =f!i+i% Defiiție - este o T/ de suprainfecție, caracterizată prin

leziuni nodulare localizate la v&rfurile pulmonare


117/161

leziuni nodulare localizate la v&rfurile pulmonareși de infiltrate precoce.

A%!"-"*%!"#"$ie - infiltrat precoce !n lobul superior pe care se

T%#"/ ii& %ebut: asimptomatic sau insidios %cu inapetență,

scădere ponderală, amenoree, transpirațiinocturne( sau acut %cu aspect pneumonic,

hemoptoic, pleuretic(

erioada de stare - febră vesperală, inițial discretă apoi ridicată - tuse inițial uscată !n accese, emetizantă, apoi

productivă


118/161

productivă - expectorație abundentă, cu aspect numular - dispnee - hemoptizie )emne obiective: - sindrom de condensare - sindrom cavitar - semne de emfizem - semne de bronșită - uneori raluri crepitante

T%#"/ *%'%ii& - radiografia cardiopulmonară: opacități ovalare sau

rotunde subclavicular, oppacități nodulare sau liniare,imagini cavitare


119/161

- AS>: crescută

- hemograma: leucocitoză și rar anemie - examene bacteriologice pentru depistarea bacilului

F"'-e ii&e - forma infiltrativă - forma fibrocazeoasă cavitară - forma fibroasă - forma bronșică - forma miliară - forma cazeoasă

E1"#/ție

- sub tratament corect favorabilăC"-*#i&%ții


120/161

* ț - pleurezie purulentă - pneumotorax spontan - hemo tizie - pleurită și pleurezie serofibrinoasă - T/ laringiană, intestinală, urogenitalăP'"$")!i&

- !n general bun

TRATAMENTUL TBC 4. T'%!%-e! i$ie" – ie!e!i& - repaus la pat: la domiciliu, spital sau sanatoriu,

altern&nd cu perioade de efort dozat


121/161

altern&nd cu perioade de efort dozat - aero ! climatoterapia: efect tonifiant și psihic7

facultativă - regimul dietetic: regim variat bogat !n proteine și

v am ne7 se ev supra men a a ș reg mur e

hiperlipidice7 aport caloric 4 $++ " @++ Dcal3zi7 suntinterzise alcoolul și tutun - psi"oterapie: muzică, filme, lectură 2. T'%!%-e! e!i"#"$i& - se face cu chimioterapice antituberculoase, care se mai

numesc tuberculostatice - este strict standardizat %TSS(

-


122/161

T'%!%-e!/# )!'i&! )!%%'i+%! A. T'%!%-e!/# iiți%#( are faze

F%+% e %!%&( - !n spital


123/161

- durată: # luni - constă !n: izoniazidă %*+ -*@ mg3Dgcorp( I

rifampicină %)++ " '++ mg3zi( - zile3săptăm&nă F%+% e &")"#i%'e( - !n ambulatoriu

- durată: ) luni - constă !n: izoniazidă %*+-*@ mg3Dg( I etambutol %@-

$+ mg3Dg3zi( sau streptomicină %*- g3zi( - zile3săptăm&nă

Qn forme grave, !n faza de atac se pot asocia #tuberculostatice.

B. T'%!%-e!/# e 'e#/%'e utilizat pentru cazurile tratate inițial


124/161

- utilizat pentru cazurile tratate inițialincorect sau grave

- durată: * luni -

etambutol %$+ mg3Dg3zi( " zile3săptăm&nătimp de ) luni, urmat de etambutol Irifampicină I Danamicină !ncă ) luni

Re%&ții %1e')e %#e !'%!%-e!/#/i &/!/e'&/#")!%!i&e

.zoniazida: - polinevrite - icter toxic


125/161

/ifampicina:

- alergie - purpură

- blocaj renal )treptomicina: - tulburări vestibulare - hipoacuzie

- alergie "tambutol: - nevrite optice - scăderea acuității vizuale

8. T'%!%-e! )i-*!"-%!i& și %/1%!%neimportant(

- antitermice - antiinflamatoare


126/161

antiinflamatoare - calmante ale tusei - expectorante - antiemetice - frecții alcoolizate sau diverse preparate cu

atropină pentru scăderea transpirațiilor - tincturi amare și vitamine pentru creșterea

apetitului

- bronhodilatatoare - somnifere - benzodiazepine

T'%!%-e!/# e-"*!i+iei

- repaus total - pungă cu gheață la nivelul sternului


127/161

- hemostatice: calciu clorat, gluconat de

calciu !n perfuzie, vitamina K i.v., rutosid,adrenostazin,, venostat i.m. - tranfuzii mici și repetate !n cazuri

speciale - oxigenoterapie și corticoizi !n cazuri

rebele la tratament

9. T'%!%-e! fi+i"*%!"$ei& - se efectuează !n anumite forme e T/:

T/ miliară, meningita T/, bronșita T/,pneumonia T/


128/161

p - constă !n: corticoterapie:. T'%!%-e! 'e&/*e'%!"'

,activităților socio " profesionale

- constă !n:- cultura fizică

- terapia ocupațională

6. T'%!%-e! *'"fi#%&!i&1biective:a( !ntărirea rezistenței nespecifice a

organismului


129/161

organismuluib( !ntărirea rezistenței specifice a

organismului

d( lichidarea focarelor T/e( chimioprofilaxie la persoanele cu risc

crescut

f( lupta !n focarg( educație sanitară

% ?!7'i'e% 'e+i)!eței e)*e&ifi&e %


130/161

ț

"'$%i)-/#/i - cultură fizică și sport

- - creșterea nivelului de trai

?!7'i'e% 'e+i)!eței )*e&ifi&e % "'$%i)-/#/i - vaccinare /J

Aaccinarea se efectuează cu vaccin /J, tulpini /almetteși Juerin.

Se efectuează p&nă la v&rsta de @ ani la toate persoanele


131/161

a căror reacție la tuberculină este negativă7 obligatoriu

vaccinarea trebuie să fie precedată de testare latuberculină. Se consideră negativă reacția sub ' mm. Eocul-

antebrațului. Eocul de elecție al vaccinării este regiunea postero-externă

mijlocie a brațului. Aaccinul este liofilizat și ambalat !n fiole de + doze.

ulberea se diluează cu ml solvent special. oza devaccinare este +,* ml, i.d. urata imunității este de @ " F ani. Aaccinarea se face din

F !n F ani.-

& Di)*e)%'i+%'e )i)!e-%!i&7 și *'e&"&e % TBC - radiografii pulmonare %?;/


132/161

examinarea sistematică a sputei recoltate !nrecipiente speciale de la toți tușitorii

Li&i%'e% f"&%'e#"' TBC - tratarea corectă și completă a tuturor cazurilor

depistate

e Ci-i"*'"fi#%5i% &%+/'i#"' &/ 'i)& - se practică la contacți, hiperergicii recenți cu ;<

peste *@ mm p&nă la v&rsta de *$ ani și peste + mmla cei peste +ani și la cei cu leziuni minime

tuberculoase - constă !n: izoniazidă *+ " *@ mg3Dg3zi,

zile3săptăm&nă, timp de ) luni sau c&te # luni cu pauzede # luni

f L/*!% f"&%' /onstă !n: - anchetă epidemiologică amănunțită - chimioprofilaxie la contacți - dezinfecție !n focar


133/161

ț

Scopuri: - izolarea și tratarea bolnavilor cu leziuni deschise

-baciliferă prin fierbere su sodă O timp de + " #+ min.

sau cu clorură de var *+-+O sau cloramină @O - sterilizarea lenjeriei și a hainelor prin fierbere,

etuvare, expunere la soare sau raze A

- dezinfecția !ncăperii prin văruire, vapori de cloramină@O și spălarea podelei cu petrol - izolarea, vaccinarea /J și chimioprofilaxia contacților

$ E/&%ți% )%i!%'7 - se adresează bolnavilor, contacților și !ntregii populații ,olnavii %educație pentru a respecta măsurile de răsp&ndire

a bolii(: - folosirea batistei !n timpul tusei utilizarea scuipătorii


134/161

- utilizarea scuipătorii - folosirea de veselă separată față de a restului familiei - folosirea de obiecte de toaletă proprii

ontac ț ii: - respectarea măsurilor !mpotriva contaminării - efectuarea chimioprofilaxiei - igienă corespunzătoare

1ntreaga popula ț ie: - efectuarea testării la tubeerculină, a vaccinării /J și a

controalelor radiologice

PNEUMOTORAUL Definiție

neumotoraxul este o afecțiune pulmonară care apare


135/161

"n urma acumulării de aer "n ca&itatea pleurală, a&!nd

ca efect imediat colabare a plămânilor . e mai numște plămâni colabați .

reșterea cantității de aer "n ca&itatea pleurală

determină creșterea presiunii asupra plăm!nilor,dunc!nd la colaps numit și colabare).

olapsul "mpiedică plăm!nii să se destindă "n inspirație,

determin!nd scurtarea respirației și /un#hi toracic.

E!i"#"$ie - traumatism toracic: fractură costală, plagă înțepată sau

împușcată, - manevră medicală, cu interesarea cel puțin a pleurei parietale - fară cauză aparentă


136/161

- fară cauză aparentă

- afecțiuni pulmonare: T/, chisturi aeriene, pneumoconioze,emfizem pulmonar. - , ,

chistică și pneumonia.

- poate, apărea și la persoanele fără boli pulmonare. Persoanele fumătoare sunt mult mai susceptibile de a face

pneumotorax spontan, față de cele nefumătoare. De asemenea,

cu cât se fumează mai multe țigarete pe zi, cu atât crescșansele de a face pneumotorax.

Tablou clinic - "n cazuri minore, este asimptomatic. - "n cazuri se&ere, simptomele se dez&oltă rapid și apare șoc

cardiorespirator.


137/161

Debutul este brutal, chiar dramatic, cu ocazia unui efort, tuse

&iolentă sau fară cauză aparentă, cu: /un#hi atroce, localizatsubmamelonar și iradiind "n umăr și abdomen.

n perioada de stare apar: dispnee pro#resi&ă, intensă i tuse

uscată, chinuitoare, semne de șoc sau asfixie, fața palidă,apoi cianotică, respirație rapidă și superficială, puls mic,bradicardie , tensiune arterială cobor!tă, anxietate.

Examenul fizic arată mărirea hemitoracelui respecti&, cu

lăr#irea spațiilor intercostale, &ibrații &ocale abolite,hipersonoritate și tăcere la auscultație.

Tablou paraclinic

0adio#rafia cardio-pulmonară identifică:hipertransparență "n c!mpul toracic afectat" d it t lă ! l i


138/161

, "n care se &ede opacitatea plăm!nului

colabat ca un pumn, la hil, adică spre

opacități, care reprezintă bontul pulmonar,nu se mai &ede desenul pulmonar, fiinddoar aerul din ca&itatea pleurală.

Clasificare- pneumotorax spontan primar


139/161

pneumotorax spontan primar

- penumotorax secundar

Pneumotoraxul spontan primar

- apare aproape exclusi& la fumători, ceea ce su#erează căexistă "ntr-ade&ăr o suferin(ă pulmonară subclinică.

- aproape /umătate din bolna&ii care au făcut unpneumotorax spontan primar &or face recuren(e.

ecanism !e pro!ucere:


140/161

ecanism !e pro!ucere:

- ruptura bulelor apicale subpleurale sau a chisturilor mici,dispuse "n /urul sau imediat sub pleura &iscerală. Tratamentul ini"ial

- aspira(ie simplă. - toracotomie, cu instilarea unui a#ent sclerozant, de exemplu

doxiciclina, dacă plăm!nul nu expansionează după aspira(iesau dacă pacientul are episoade recurente

- toracoscopie sau toracotomie cu abraziune pleurală cu orată de succes de aprox. 2334 "n pre&enirea recuren(elor.

Pe/-"!"'%5/# )*"!% )e&/%' E!i"#"$ie

- boli pulmonare cronice obstructive - orice afec2iune pulmonară neumotoraxul la bolnavii cu afec2iuni pulmonare


141/161

neumotoraxul la bolnavii cu afec2iuni pulmonare

preexistente este mai periculos dec&t la cei normali,din cauza lipsei rezervei func2ionale pulmonare.

- toracotomia, cu instilarea unui agent sclerozant, cadoxiciclina sau talcul.

- toracoscopie cu rezec2ie 0i abraziune pleurală lapacien2ii la care persistă o fistulă sau la care plăm&nul

nu s-a expansionat după @ zile de la practicareatoracotomiei

Pe/-"!"'%5/# !'%/-%!i&

; este secundar traumatismelor penetrante saunepenetrante ale toracelui. T'%!%-e!


142/161

T'%!%-e!

- toracostomie cu tub de dren7 !n caz dehemopneumotorax, se va monta un tub de dren !n,

aerului, iar celălalt !n partea inferioară a

hemitoracelui, pentru drenarea s&ngelui.

Pneumotoraxul iatro#en

- este o &ariantă de pneumotorax care de&ine din

ce "n ce mai frec&entă. $tiolo#ie

- biopsia transtoracică


143/161

biopsia transtoracică

- toracocenteza - montarea cateterelor centrale intra&enoase. Tratament

- simplă obser&a(ie - suplimentarea aportului de oxi#en - aspira(ie

- toracostomie, cu tub de dren a ca&ită(ii toracice.

Pe/-"!"'%5/# !e)i/e - apare !n timpul ventilării mecanice sau a

manevrelor de resuscitare.ificultatea ventila2iei mecanice !n timpul

manevrelor de resuscitare 0i presiunea !naltă !n


144/161

timpul inspirului pe parcursul ventila2iei mecanicesugerează diagnosticul.

xamenu z c a pac en u u pune n ev en :

- un hemitorace mărit, fără murmur vezicular, cu!mpingerea mediastinului către partea opusă.neumotoraxul compresiv este o urgen2ă medicală.

acă presiunea !n cavitatea pleurală nu esteredusă, pacientul poate deceda prin scădereadebitului cardiac 0i hipoxemie avansată.

Pneumotoraxul sufocant sau cu supapă%

- apare c!nd perforația pleuropulmonară

permite intrarea aerului "n inspirație "nca&itatea pleurală, dar nu și ieșirea lui "nexpirație


145/161

expirație.

- dacă nu se inter&ine prompt și ener#ic,bolna&ul moare prin asfixie.

- simptomele se pot a#ra&a dacă este

schimbată altitudinea de exemplu, zborulcu a&ionul sau cobor!rea la ad!ncime).

- o complicație #ra&ă a pneumotoraxului

este cordul pulmonar acut , prin obstacolulintens și &iolent impus inimii drepte.

CANCERUL

BRONHOPULMONARTumorile de la nivelul aparatului

i l di


146/161

respirator pot lua naștere din:

- epiteliul bronșic- mai rar din parenchimul pulmonar8le pot fi:- tumori benigne

- tumori maligne

Tumorile benigne sunt:

; e-%'!"-/#( este format din mai multețesuturi, predomin&nd cartilajul7 boalaeste, cel mai adesea , asimptomatică


147/161

este, cel mai adesea , asimptomatică

; %e"-/#( este tumoră a glandelorbron ice, intens vascularizată, careproduce hemoptizii

; fi'"%-e ; -i"%-e ; #i*"%-eTumorile maligne se numesc: ; &%&e'/# '""*/#-"%'

Defiiție/ancerul bronhopulmonar, una din

cele mai importante boli ale


148/161

aparatului respirator, este o tumorămalignă, cu punct de plecaremucoasa arborelui bronșic, cu

extindere spre parenchimulpulmonar.

Se mai numește cancer bronșic.

A%!"-"*%!"#"$ieTumora afectează: - F+O din cazuri, bronhiile mari - #+O din cazuri, bronhiile mici


149/161

imensiunile tumorii sunt variate: de ladimensiunea unui bob de mazăre la *+ " * cm.

in punct de vedere histologic, tumorilebronșice pot fi: - epidermoide - cu celule mici nediferențiate - adenocarcinoame

E!i"*%!"$eie

$actorul determinant:- necunoscut$actorii favorizanți sunt reprezentați


150/161

$actorii favorizan ț i sunt reprezentațide inhalarea unor compuși chimici:

- cromaț

- minereuri radioactive- azbest- gudron- benzopiren etc.

T%#"/ ii&Pe'i"%% %)i-*!"-%!i&7 este de aprox. # " *

luniDe/!/#, mai frecvent la bărbații peste $+ ani

este cu:


151/161

- tuse: primul semn care apare este iritativă, uscată, !n chinte paroxistice este accentuată de eforturile fizice - hemoptizie: apare la * din + bolnavi apare la c&teva zile de la debutul

tusei cantitativ este puțin importantă,

apăr&nd !n special sub formă de sputăhemoptoică

Pe'i"%% e )!%'e se caracterizează prin: - durere toracică: este un semn tardiv surdă sau vie crește progresiv !n

intensitate


152/161

are localizare dorsală, mairar la nivelul cefei sau re iunea abdominală

semnalizează prinderea

pleurei, bronhiilor mari, mediastinului este semn de inoperabilitate - dispnee: semn tardiv inițial de efort apoi și !n repaus - anore!ie& slăbire& oboseală& febră: apar

tardiv

Se-e fi+i&e( apar tardiv - !n obstruc ț ia bron șică incompletă: focare de

raluri sibilante la auscultație - !n obstruc ț ia bron șică completă:

h it t t t


153/161

hemitorace retractat mișcări respiratorii reduse matitate

vibrații vocale diminuate murmur vezicular diminuat sau

absent - !n prinderea pleurei: sindrom pleuretic - !n suprainfec ț ia parenchimului pulmonar

subiacent: semne de pneumonie

- semne de compresiune:

turgescența venelor pulmonare cianoza feței edem 6!n pelerină6


154/161

p nevralgie de plex brahial

tulburarea timpului esofagian al

deglutiției paralizie de m. diafragm

T%#"/ *%'%ii& - radiografia cardio pulmonară:

creșterea de volum a unui hil pulmonar atelectazie sindrom de condensare


155/161

- tomografia computerizată: pune !n evidențăsediul, !ntinderea și structura tumorii

- bronhografia: evidențiază eventualele stricturi

- bronhoscopia: vizualizează tumora asigura aspirarea de mucus biopsie

- angiocardiografia: evidențiază deformareavaselor din hil

- e!amenul citologic al secre ț iei bron șice:metoda apanicolau arată protoplasmăbazofilă, cu nuclei voluminoși și inegali

/M3: evidențiază tumora masele


156/161

- /M3 : evidențiază tumora, maseleganglionare

- toracotom e e!p orator e

E1"#/ție - maxim ani

C"-*#i&%ții

- locale: pleurezie mediastinită pericardită


157/161

pe ca d tă- la distan ț ă: complicații cerebrale

- septice: pneumonie

abces pulmonar bronșiectazie

abces cerebral

Di%$")!i& *"+i!i1

Se pune pe:; %%-e+7: adult, bărbat , v&rsta

peste $+ ani, mare fumător


158/161

; )e-e#e ii&e descrise ; )e-e *%'%& &e ce con rm

diagnosticul: examenele radiologice,bronscopie, biopsie, examenul sputei

Di%$")!i& ife'eți%#- T/ pulmonară- tumori benigne pulmonare


159/161

- pneumopatii cronice-

- abcese pulmonar cronice- chist hidatic pulmonar- tumori pulmonare secundare

%metastaze(

T'%!%-e! T'%!%-e! &i'/'$i&%#( - singurul tratament eficient - rezecția plăm&nului sau lobului afectat - este /; peste )@ ani


160/161

T'%!%-e! *%#i%!i1( - radioterapia: prelungește viața

re uce urerea, tusea, emopt z a /; la cei cu exudate hemoragice, tbc,

disfagie - chimioterapia: ameliorează simptomatologia citostatice dee tip zatiprina, i.m.

$") cure de tratament de-a lungula #") luni.

T'%!%-e! )i-*!"-%!i&( - antibioterapie - sedative - analgezice - bronhodilatatoare


161/161

- psihoterapie '% %-e *'" %& &(

- tratarea precoce și activă a tuturorinfeecțiilor bronșice

- evitarea fumatului activ și pasiv - suppravegherea condi

țiilor de muncă !n

industriilece extragg sau prelucreazămateriale dăunătoare

Documents

PNEUMOLOGIE - Suport Curs Dr. M.vasile