7/21/2019 Practici Crestine Si Practici Pagane in Perioada Sărbătorilor Final

http://slidepdf.com/reader/full/practici-crestine-si-practici-pagane-in-perioada-sarbatorilor-final 1/7

Practici crestine si practici pagane in perioadasărbătorilor

Practici pagane in perioada sărbătorilor

De i România este o ară cre tină, în tradi iile noastre există i câteva sărbători păgâne. În acestș ț ș ț ș

articol vă prezentăm câteva din ele.

1. Sânzienele – Reprezintă singura sărbătoare păgână acceptată de calendarul ortodox. Sesărbătorete în aceeai zi cu naterea S!ântului "oan #otezătorul, ast!el că aceste două sărbători

au a$uns să se con!unde. %oaptea de Sânziene este sărbătoarea iubirii, sărbătorită cu $oc i cântec.&e'ele i băie'ii se adună i se veselesc. În seara zilei de () iunie, sătenii culeg sânziene, !etele seîmbracă de sărbătoare i îi împletesc sânziene în cosi e.ț

(. Dragobetele – Sărbătoarea Dragobetelui nu are nici o legătură cu cretinismul. * apărut în perioada antică a tracilor i este o sărbătoare cu caracter de supersti'ie păgână, care readuce în prezent un trecut în care strămoii notri se înc+inau la zei i aveau multiple ritualuri de adorare azeilor. În ziua de Dragobete, !etele topesc zăpada, apoi se spală cu ea pe !a'ă, pleacă peste deal i primul băiat care vine din urmă i o a$unge îi va !i viitorul so'.

). ăr isorul – Se spune că măr'iorul simbolizează primăvara, prospe'imea, victoria bineluiț

asupra răului. -radi'ia datează de peste /// de ani, roul simbolizează legătura cu anotimpulcald, care tocmai începe, albul, cu iarnă care stă să plece. 0e vremea dacilor se purtau pietriceleroii i albe înirate pe o s!oară. &etele romane îi atârnau de nur bănu'i pe care mai apoi îi prindeau în copaci. nururile erau cu alb i negru, cu monezile agă'ate în pom, tinerele îicumpărau ca, pentru ca pielea lor să rămână albă i curată tot anul.

2. #abele – 3a începutul lunii martie se sărbătoresc #abele, între 1 i 4 martie, zilele în careDoc+ia urcă muntele, !ugind de -raian. 0entru că în această perioadă a anului alternează zilele ploioase cu cele călduroase, se spune că este din cauza instablită ii caracterului #abei Doc+ia.ț

0entru că în aceste zile se !ace trecerea spirituală de la !rig la căldură, de la iarnă la primăvară, s5a păstrat obiceiul alegerii zilelor de #abe.

6. Rusaliile – 0e vremea romanilor, la această sărbătoare se depuneau tranda!iri pe morminte. Înmitologia românească, Rusaliile sunt "ele, !iicele lui Rusalim, împărat care ia min'ile oamenilor.Remediul magic este dat de 7ălu ari. 0este Rusalii a !ost suprapusă sărbătoarea cretinăș

Duminica Rusaliilor .

7/21/2019 Practici Crestine Si Practici Pagane in Perioada Sărbătorilor Final

http://slidepdf.com/reader/full/practici-crestine-si-practici-pagane-in-perioada-sarbatorilor-final 2/7

Practici crestine in perioada sărbătorilor

Sfântul Andrei

Românii î i sărbătoresc patronul spiritual, pe S!ântul *ndrei, laș  )/ noiembrie. Întâmplarea a!ăcut ca ziua na ionalăț , 1 decembrie, momentul unirii provinciilor române ti, să se celebreze aș

doua zi. "ată cum, cele două componente, spiritualul i istoria, se alătură pentru a !i comemorateș

în momentul în care postul 7răciunului este în toi, natura i individul pregătindu5se deopotrivăș

 pentru na terea ântuitorului.ș

"arna este sobră, plină de priva iuni i prime$dioasă dar sărbătorile acestui anotimp, cele maiț ș

spectaculoase din tradi ia românilor, pre!igurează parcă clipele în care totul va reveni la via ă.ț ț

 %oaptea din a$unul S!. *ndrei este destinată unor obiceiuri, poate antecre tine, care să asigureș

 protec ie oamenilor, animalelor i gospodăriilor. ăranii români le5au pus sub oblăduirea acestuiț ș Ț

s!ânt, tocmai pentru că ele trebuie garantate de autoritatea i puterea sa.ș

*$unul S!. *ndrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut iș

nevăzut se ridică. 7lipa cea mai prielnică pentru a ob ine in!orma ii cu caracter de prospectareț ț

 pentru anul care vine. De asemenea, 8*ndreiu9 cap de iarnă8 cum îi spun bucovinenii, permiteinter!eren a planurilor male!ice cu cele bene!ice, lucrurile importante din existen a oamenilorț ț

 putând !i întoarse de la matca lor !irească. Se crede ca în această noapte 8umblă strigoii8 să !ure8mana vacilor8, 8min ile oamenilor8 i 8rodul livezilor8.ț ș

Împotriva acestor prime$dii, ăranul român !olose te ca principal element apotropaic :de apărare;,ț ș

usturoiul. În egală măsură, casa, gra$dul, cote ele, u ile i !erestrele acestora sunt unse cu usturoiț ș ș

 pisat, menit să alunge pătrunderea du+urilor rele la oameni i animale.ș

În general, acest usturoi cu rol de apărare, provine din cel menit cu un an înainte, în acela iș

moment al anului. <ea mai importantă ac iune ce se des!ă oară în această noapte este 8păzitulț ș

usturoiului8. Împreună, !ete i !lăcăi, veg+ează i petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cuș ș

calită ile necesare.ț

&or a magică cu care el va !i investit în a$unul de S!. *ndrei îi va a$uta pe to i să depă eascăț ț șmomentele de cumpănă de peste an= va servi drept remediu terapeutic, va aduce pe itori 5 purtatț

la brâu, va păzi săla urile de du+urile rele.ș

De i învăluite de muzică i dans, !etele vor veg+ea cu stră nicie usturoiul, ce nu trebuie !urat peș ș ș

ascuns de !lăcăi. 0ăzit ast!el, usturoiul va putea mai apoi să asigure protec ia !iin ei umane,ț ț

reu ind uneori să5i sc+imbe c+iar soarta. -ot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor iș ș

câmpurilor, se aduc crengu e de vi in în casă, care vor în!lori până la 7răciun, sau se seamănăț ș

 boabe de grâu în diverse recipiente.

7/21/2019 Practici Crestine Si Practici Pagane in Perioada Sărbătorilor Final

http://slidepdf.com/reader/full/practici-crestine-si-practici-pagane-in-perioada-sarbatorilor-final 3/7

Sfântul Nicolae

Decembrie vine apoi cu sărbătoarea, atât de a teptată de copii, a S!ântului %icolae. 7â i dintreș ț

noi nu au a teptat cu în!rigurare diminea a de > decembrie pentru a se uita dacă o u9 a lăsatș ț ș

ceva în g+etele pregătite de cu seară? *cest obicei al darurilor aduse de o %icolae, s5aș

împământenit mai mult la ora .ș

@ste posibil să !ie un împrumut din ările catolice, unde o 7răciun este cel care pune daruri înț ș

g+ete sau ciorapi anume pregăti i. o 7răciun a a cum este el cunoscut azi, cu renii iț ș ș ș

ve mântul ro u i barbă albă a !ost inventat la începutul secolului AA de o companie deș ș ș

 publicitate americană care !ăcea reclamă pentru celebra 7oca cola. *devăratul o 7răciun, celșdin tradi ia #isericii este însă S!ântul %icolae.ț

7opiilor din România li se poate întâmpla ca o %icolae să aducă i câte o vărgu ă :pentru ceiș ș ț

obraznici;. Rolul de ocrotitor al !amiliei cu care a !ost investit de religia ortodoxă S!ântul %icolae îi dă dreptul să intervină în acest !el în educa ia copiilor. 0ovestea lui o 7răciunț ș

începe cu un bătrân numit S!ântul %icolae, episcopul din Bra.

Se spune că el posedă puteri magice i a murit în )2/ a.C. i a !ost îngropat în Bra. -ârziu, înș ș

secolul A", solda ii religio i din "talia au luat rămă i ele s!ântului cu ei înapoi în "talia. @i auț ș ș ț

construit o biserică în memoria lui, în *ri, un ora port din sudul "taliei. 7urând, pelerinii cre tiniș ș

din toată lumea au venit să viziteze #iserica S!ântului %icolae.

@i au preluat legenda lui o %icolae în locurile lor natale. 3egenda s5a răspândit în toată lumeaș

i a luat caracteristicile !iecărei ări. În @uropa în secolul al A""5lea ziua S!ântului %icolae aș ț

devenit ziua darurilor i a activită ilor caritabile. ermania, &ran a i Elanda celebrează ziua de >ș ț ț ș

decembrie ca o sărbătoare religioasă i o!eră cadouri copiilor i săracilor, i a$ută !etele sărace săș ș ș

se mărite o!erindu5le o zestre.

7ând colonistele olandeze au călătorit în *merica, au adus cu ele un episcop care purta uncostum ro u i mergea călare pe un cal alb. "maginea americană a episcopului va evolua treptatș ș

 până la cea a unui bătrân spiridu vesel. * !ost descris ca un bătrân olandez vesel i bucălat dinș ș

comedia "storia %eF5GorH5ului a lui Ias+ington "rving.

*nul 1() a continuat pove tile cu o %icolae cu publicarea poemului 8E vizita a lui oș ș ș

 %icolae8 al lui 7lement oore. ulte ări i5au păstrat propriile obiceiuri i tradi ii de S!ântulț ș ș ț

 %icolae. "n unele culturi, S!ântul %icolae călătore te împreună cu un înso itor care îl a$ută. Înș ț

Elanda, episcopul navig+ează pe un vapor sosind pe > decembrie.

*re la el o carte mare care îi spune cum s5au purtat copiii olandezi în timpul anului. 7ei cumin ițsunt răsplăti i cu daruri iar cei obraznici sunt lua i de asistentul său, #lacH 0eter. În ermania,ț ț

S!ântul %icolae călătore te tot cu un înso itor, cunoscut drept Jnec+t Ruprec+t, Jrampus sauș ț

0elzebocH, care vine cu un sac în spate i o nuia în mână.ș

7/21/2019 Practici Crestine Si Practici Pagane in Perioada Sărbătorilor Final

http://slidepdf.com/reader/full/practici-crestine-si-practici-pagane-in-perioada-sarbatorilor-final 4/7

7opiii obraznici sunt pedepsi i cu câteva lovituri de nuia. În "talia, 3a #e!ana este zâna bună careț

se îmbracă în negru i aduce daruri copiilor la > ianuarie. În multe ări latine= Spania, 0uertoș ț

Rico, exic i *merica de Sud, copiii îi a teaptă pe cei trei regi să le aducă daruri de 7răciun.ș ș

Crăciunul

7ântarea cântecelor de stea este o parte !oarte importantă din !estivită ile 7răciunului românesc.ț

În prima zi de 7răciun, mul i colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale ora elor iț ș ș

satelor, inând în mână o stea !ăcută din carton i +ârtie, cu scene biblice pictate pe ea.ț ș

-radi ia din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând cântece de stea iț ș

recitând poezii sau legende, pe toată perioada 7răciunului. 3iderul cară cu el o stea din lemn,acoperită cu staniol i decorată cu clopo ei i panglici colorate. E imagine a S!intei &amilii esteș ț ș

lipită în centru stelei i întreaga crea ie este ata ată de o coadă de mătură sau de un bă puternic.ș ț ș ț

7olindatul cre tinș Kmodi!icare L modi!icare sursăM

0entru cea mai a teptată sărbătoare din decembrie, 7răciunul, românii au apelat în egală măsurăș

la tradi ie, tiind să accepte i obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, %a tereaț ș ș ș

ântuitorului aduce cu ea i o sumă de practici !oarte vec+i prin care se celebra Solsti iul deș ț

"arnă, momentul în care natura dă speran e că va rena te.ț ș

Ebiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec i gest ritual, ci i numeroase mesa$e iș ș ș

simboluri ale unei străvec+i spiritualită i române ti. @l s5a păstrat asociindu5se câteodată cuț ș

celebrarea marelui eveniment cre tin care este %a terea Domnului "isus Cristos. @xistă deș ș

asemenea cântece de stea :sau colinde cre tine;, care au ca subiect %a terea Domnului. Înș ș  a$unul

7răciunului, pe înserat, în toate satele din ară, începe colindatul. 7opiii cu steaua vestescț %a terea Domnului i sunt primi i cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci i colaci.ș ș ț ș

În aramureș, cei care colindă sunt oameni în toată !irea. Ebiceiul este să treacă pe la !iecarecasă iar apoi, cu tot cu gazdele care i5au omenit, să continue colindatul. 0ostul 7răciunului ias!âr it i !iecare se poate bucura de mâncărurile rituale= preparatele din porc, sarmalele, colacii iș ș ș

cozonacii, pră$iturile i vinul. 7ele trei zile de sărbătoare ale 7răciunului aduc lini te i pace înș ș ș

case.

Împodobirea bradului0omul de 7răciun, a a cum îl cunoa tem noi astăzi, decorat cu globuri în care se re!lectă luminaș ș

scânteietoare a lumânărilor sau a instala iei electrice, nu a !ost dintotdeauna împodobit ast!el.ț

De i în @uropa originea sa precre tină nu mai e contestată de nimeni, părerile rămân totu iș ș ș

înpăr ite= unii văd în el o reprezentare a ,,arborelui lumiiNN, al ii îl consideră o re!erire directăț ț

la ,,arborele 0aradisuluiNN, împodobit cu mere de un ro u aprins, care amintesc de păcateleș

comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din rai.

7/21/2019 Practici Crestine Si Practici Pagane in Perioada Sărbătorilor Final

http://slidepdf.com/reader/full/practici-crestine-si-practici-pagane-in-perioada-sarbatorilor-final 5/7

0ână în sec. al 165lea, crengu ele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia 7răciunului, caț

i darurile care le !ăceau oamenii unii altora, erau considerate tradi ii păgâne. Dar nu peste multăș ț

vreme în locul acestora va !i !olosit un arbore întreg.

7on!orm documentelor, în 1>/6 la Strasbourg a !ost înăl at primul pom de 7raciun, într5o pia ăț ț

 publică. %u avea încă lumânări i era împodobit cu mere ro ii. "nș ș  1>11, la #reslau, ducesa

Dorot+ea SBbille von Sc+lesien împodobe te primul brad a a cum îl cunoa tem noi astăzi.ș ș ș

După 1O, decora iunile :globurile; de 7răciun din sticlă argintată deț  -uringia au tot mai multsucces, a a că această tradi ie pur germană va cuceri întraga lume, !iind adoptată pretutindeni, !ieș ț

că este vorba despre ări dinț  *sia, *!rica, *merica de %ord  iș  de Sud sau *ustralia.

3a s!âr itul sec. al 145lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput !ără pomul deș

7răciun, împodobit i scânteietor. "nș  1OO>, prin intermediul solda ilor germani care participauț

alături de englezi la războiul de independen ă, tradi ia pomului de 7raciun a$unge i înț ț ș  StatelePnite, iar în anul 1/ cucere te i 7asa *lbă.ș ș

3a noi obiceiul a pătruns odată cu in!luen a germană, când primii studen i români au inceput săț ț

meargă la studii la universită ile dinț  #erlin sau Qiena, i la curtea regală a dinastieiș Co+enzollern,sosită în ările Române înȚ  1>> unde prin ii i prin esele au început să împodobească bradul,ț ș ț

obiceiul !iind imediat imitat de protipendada bucure teană. 7ântecul german de 7răciunș  E-annenbaum devine în limba română E brad !rumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrundeîn toate casele românilor.

Anul Nou

Sărbătorirea *nului %ou a !ost permisă i în timpul regimuluiș  comunist, pentru că aceasta nuavea o conota ie religioasă. Se crede că nici o persoană nu ar trebui să petreacă această noapte deț

una singură, atât timp cât este noaptea în care noul an, reprezentat de copil, se na te, iar vec+iulș

an, reprezentat de bătrânul obosit, e înlocuit.0e )1 decembrie, sătenii merg cu plugul din casă în casă pentru a ura lumea de *nul %ou,dorindu5le un 8prosper nou an8 :3a mul i aniț ;. 0e 1 ianuarie, copiii aruncă semin e de grâu pesteț

 pragul vecinilor, urându5le prosperitate i 8semănare bună8.ș

Obiceiuri de Anul Nou

-imbru reprezentând 87apra8

0entru cel mai important moment, trecerea în noul an, pregătirile se reiau. "n săptămânadintre 7răciun  iș  *nul %ou, în toate satele cetele de !lăcăi se prepară pentru 8urat8, sistem

complex de datini  i obiceiuri. 0e înserat, în a$unul anului care se pregăte te să se nască suntș șa tepta i să apară 8ș ț Prsul8, 87apra8, 8#ung+ierii8, 87ăiu iiț 8, 8alanca8, 8ienii8, 8asca iiț 8 etc.

7oncretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, acestemani!estări reprezintă o modalitate originală de exprimare a ar+aicelorasocia iiț  rituale dintre animale  iș  cultul cvasiuniversal al soarelui. @xistă i un cuvânt genericș

 pentru aceste obiceiuri= 8masca iiț 8. Recuzita, mă tileș , costumele sunt pregătite din vreme. aiales mă tile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imagina ia i umorulș ț ș  săteanului român.

7/21/2019 Practici Crestine Si Practici Pagane in Perioada Sărbătorilor Final

http://slidepdf.com/reader/full/practici-crestine-si-practici-pagane-in-perioada-sarbatorilor-final 6/7

*nume me teri s5au specializat în con!ec ionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabeș ț

de artă populară.

&aptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este $usti!icat de simbolistica zileide )1 decembrie, care in gândirea populară reprezintă data mor ii dar iț ș

a rena teriiș  ordinii cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acela i timp plină de !or ăș ț

i vitalitate.ș  uzica  iș  dansul, remarcabile prin virtuozitate i dinamism, mă tile pline deș ș

expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic.

Timbru reprezentând "Pluguşorul"

În di!erite zone ale ării, costuma ia i interpretarea pot !i di!erite, dar obiceiul este în esen ăț ț ș ț

acela i. Dacă acest !el de mani!estare ne duce cu gândul la practici ar+aice magice de alungare aș

male!icului, 80lugu orulș 8, alt obicei, este strâns legat de mitul !ertilită iiț . Qorbe !rumoase, de prosperitate i bel ug sunt adresate de cetele care vin cu 8ș ș 0lugu orulș 8, !iecărei gospodării. 7a oincanta ieț  magică, textul urării se transmite din tată în !iu i nu există român să nu5l cunoască.ș

-ot a$unul anului nou prile$uie te practicarea anumitor acte misterioase, care încearcă săș

 prospecteze viitorul. "ată unul dintre obiceiuri= 8Qergelul8. @ste un prile$ de sărbătoare, la care participă mai ales tinerii necăsători i i părin ii acestora. 7ei care !ac 8ț ș ț Qergelul8 doresc să a!le cele rezervă noul an, mai ales dacă i cu cine se vor căsători.ș

În casa unei gazde, anun ată din vreme de 8ț colceri8 sau 8c+emători8 se adună to i cei interesa i.ț ț

Într5un căzănel cu apă, cei ce doresc să5 i cunoască viitorul aruncă un obiect personal 5 inel,ș

mărgea, pieptene, ban, cu it etc. 0ersona$ul cel mai de seamă este 8ț Qergelatorul8.

@l urmează să 8proorocească viitorul8, să5 i potrivească vorbele i să stârnească +azul. *$utându5ș ș

se de două vergele de la războiul de esut, acesta bate în marginea căzănelului, intonând oț

incanta ie. Ebiect după obiect este scos din apă la cererea participan ilor. -âlmăcirea sensuluiț ț

obiectului este simplă= inel 5 nuntă, ban 5 bogă ie, pieptene 5 bărbat col os, cu it 5 ceartă, piatră 5ț ț ț

căsătorie amânată etc.După ce toate răspunsurile au !ost date, cu to ii, tri ti sau plini de speran ă, se adună în $urulț ș ț

căzănelului din care apa a !ost înlocuită cu vin i petrecerea începe.ș

7ând se apropie miezul nop ii către noul an, ăranii recurgând la meteorologia populară,ț ț

obi nuiesc să prevadă cum va !i vremea în anul ce vine. Se !olosesc de !oile unei cepe mari peș

care le desprind i le a ază în ordine, numindu5le după lunile anului. "n !iecare din ele punș ș

 pu inăț  sare. * doua zi, de S!ântul Qasile, cel ce dezleagă vră$ile i !ăcăturile, ei vor veri!ica câtș

lic+id a lăsat sarea topită în !iecare !oaie. * a vor ti, pentru că în mod misterios cantită ile suntș ș ț

di!erite, dacă vor avea secetă sau ploaie i în ce lună anume.ș

0rima săptămână din ianuarie este marcată de doua alte importante sărbători cre tine ti=ș ș  #otezulDomnului sau #oboteaza  pe > ianuarie,  iș  S!ântul "on pe O ianuarie. -o i românii se duc laț

 biserică de #obotează, pentru a lua apă s!in ită, atât de necesara pentru tămăduire i puri!icare. Înț ș

satele i ora ele asezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată deș ș

 preot în apa îng+e ată.ț

7el ce va reu i, va avea parte numai de bine. În aceste zile, atât de reci ale iernii, aduna i peș ț

lângă !ocuri, neavând altă treabă decât de a +răni animalele, ăranii români î i tragț ș su!letul alături

7/21/2019 Practici Crestine Si Practici Pagane in Perioada Sărbătorilor Final

http://slidepdf.com/reader/full/practici-crestine-si-practici-pagane-in-perioada-sarbatorilor-final 7/7

de cei dragi, petrecând cu to i "onii i "oanele i pregătindu5se pentru truda care va veni curând,ț ș ș

odată cu topirea zăpezii.