Upload
grigorescucristina
View
274
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/13/2019 proiect asistenti
1/39
MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI
SCOALA POSTLICEALA SANITARASF. VASILE CEL MARE
PLOIESTI
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICARII PROFESIONALE
DOMENIUL :SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICARE PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
INDRUMATOR : ABSOLVENT:
DR. CRISTESCU MARIOARA COLEZEA CRISTINA
AS. IFRIM MARILENA
PROMOTIA 2010
8/13/2019 proiect asistenti
2/39
TEMA PROIECTULUI:
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTULUI CU COLICA BILIARA
8/13/2019 proiect asistenti
3/39
CUPRINS
ARGUMENT................................................................................pa.
CAPITOLUL I ! ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE
CAPITOLUL II ! NOTIUNI GENERALE PRIVIND AFECTIUNEA !
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE .
II 1" D#$%&%'%a ()*%% .
II 2" E'%)*)%a ()*%% .
II +" Ta(*)* -*%&%- . S# .S%p')# . P/)(*## .
II " Ea# -*%&%-# % pa/a-*%&%-# .
II 3" F)/# -*%&%-# . 4%a&)'%- 4%$#/#&'%a* .
II 5" T/a'a#&'* -)*%-%% (%*%a/# .
II 6" E7)*'%# . C)p*%-a'%% . P/)&)'%- .
II 8" E-a'%a p#&'/ a&a'a'# .
II 9" R)** a%'#&'#% #4%-a*# %& -)*%-a (%*%a/a .
CAPITOLUL III ! PLANUL DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU
COLICA BILIARA .
III 1" C*##/#a 4# 4a'#
III 1.1" Da'# 4# %4#&'%'a'# .
III 1.2" C)&4%'%% p%)")-%a* -*'/a*# .
III 1.+" I&$)/a'%% 4#p/# 'a/#a 4# a&a'a'# a&'#/%)a/a .
III 1." I&$)/a'%% *#a'# 4# ()a*a .
III 2" A&a*%;a % %&'#/p/#'a/#a 4a'#*)/ .
III 2.1" Ap/#-%#/#a ap/a a'%$a-#/%% )%*)/ $&4a#&'a*# .
III 2.2" P/)(*##*# a-'a*# . P/)(*##*# p)'#&'%a*# .
III 2.+" D%a&)'%& N/%& .
III 2." G/a4* 4# 4#p#&4#&'a .
III +" P*a&%$%-a/#a %&/%
8/13/2019 proiect asistenti
4/39
ARGUMENT
Ca una din cele mai vechi stiinte , medicina va continua sa existe atat timp cat
oamenii vor avea nevoie de ea , binenteles intr.-o forma perfectionata si adaptata
progresului medical necontenit .
Problema cea mai mare a medicinii moderne este de a educa si motiva bolnav
de a se adapta unui mod de viata mai sanatos .
Colica biliara este o boala foarte frecuenta ( mai ales la femei intre 30-60 ani) c
precede , de obicei o litiaa biliara ,mai greu de tratat care se vindica cel mai adesea p
interventia chirurgicala . !aca un putem totdeauna sa-i vindecam pe bolnavii nostrii ,trebiue sa incercam
macar , atat cat putem , sa le amelioram suferinta si sa le sustinem moralul , sa ne pleca
sufletul catre sufletul lor ."sistenta medicala este pretuita atat prin profesie , cat si prin
profilul sau moral .
"stfel bolnavii ne vor fi recunoscatori , iar noi ne-am indeplinit , asa cum trebui
misiunea careia ne-am inchinat viata .
M#4%-%&a #'# ) a/'a (a;a'a p# '%%&'a , %a/ p#&'/ a $% 4#a7a/%'a ,
a/'a % #'#* #4%-%&%% '/#(%# a %;7)/a-a 4%& 4/a)'# . Aa4a/ ,#4%-%&a #'# ) a/'a -a/# 7%&4%-a )/% ,/#a;a a4##a % -)&)*#a;a
%&')'4#a&a >
?. OSLER
8/13/2019 proiect asistenti
5/39
CAPITOLUL I
8/13/2019 proiect asistenti
6/39
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE
#obul hepatic repreinta unitatea anatomica si functionala a ficatului . $n structura lobuluidistingem % formatiuni vasculare , celule hepatice , canalicule biliare si filete nervoase vegetative .
&istemul vascular formeaa un fel de ' schelet al bolnavului pe care sunt dispuse celule hepati
Celule hepatice aseate in coloana dispuse radiar in ochiurile retelei capilare intralobulare ,
alcatuind cordoanele rema . "cestea sunt dispuse cate *-3 alaturate ,formand trabecule . $ntre cordose formeaa , prin simpla lor alaturare , niste spatii inguste ,numite canalicule biliare .
Canaliculele biliare se formeaa deci ,intre cordoanele +ema si nu au pereti propii ele se
anastomeeaa si formea in interiorul lobului o retea vasta . +etelele de canalicule biliare din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaa la nivelul spatii
iernan , canale biliare perilobulare . Canalele
biliare perilobulare se unesc intre ele si formeaa pentru fiecare lob hepatic (stang , drept , &piegel ,
e.c.t. ) un canal biliar lobar . "ceste canale biliare lobare , unindu-se intre ele dau nastere la doua canhepatice drept si stang care parasind ficatul la nivelul hilului , se unesc si formeaa canalul hepati
comun .
#a nivelul hilului hepatic iese din ficat canalul hepatic care aduna bila din caile biliare intrahepa.
Canalul hepatic se continua prin canalul coledoc , iar la unirea dintre ele, se gaseste ca o derivati
veicula biliara , legata prin intermediul canalului cistic .Canalul cistic are un calibru de *-3 mm si /"C un ung1 ascutit cu canalul coledoc . $n partea sa
distala , canalul cistic este prevaut cu valvule dispuse helicoidal , care permit intrarea bilei in veicu
dar ingreuneaa iesirea ei .
$n colul veiculei si canalul cistic se afla o formatiune musculara cu rol de sfincter , numita sfinct
#utens .Canalul coledoc incepe de la local de unire a canalului cistic cu 2onctiunea hepatocoledociana si s
varsa in duoden . $nainte de patrunderea sa in duoden , coledocul mintra in portiunea inferioara in relintime cu pancreasul .
$n portiunea inferioara coledocul preinta o ingrosare a stratului muscular circular , realiand un
sfincter propiu coledocian .$nainte de a se varsa in duoden , canalul coledoc sufera o dilatare usoara numita ampula ater .
4rificiul comun de varsare in duoden al coledocului si al canalului pancreatic este incon2urat de o
formatiune musculara cu fibre circulare si longitudinale , numita sfincterul 4ddi .
liberarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere , trecerea bilei in duoden este este ritmadainsa , de faele digestiei . $n intervalul dintre mese , sfincterul 4ddi este inchis si bila se acumuleaa
veicula biliara . $n colecist ,bila este de 50 ori mai concentrata prin resorbtie de apa si saruri.
$n perioadele interdigestive , musculatura veiculei este relaxata si preinta doar contractii slabe ,
care un au efectevacuarea ei . #a patrunderea continutului gastric in duoden , sub influenta unor refle
nervoase si pe cale umorala , sfincterul 4ddi se relaxeaa , contractiile colecistului devin puternice sicontinutul biliar se elmina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin .
Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste coleraa , iar substantele care produc cole
, se numesc coleretice . fect coleretic au % umplerea stomacului cu alimente , sarurile biliare ,galbenusul de ou , protidele , apele minerale sulfate si alcaline
8/13/2019 proiect asistenti
7/39
&ubstantele care favorieaa contractia colecitului se numesc colagote sau colecistoinetice ."limentele colecitostoinetice sunt grasimile , galbenusul de ou si carnea , o serie de droguri au actiu
colecistoinetice (de exemplu , extractele de hipofia posterioara administrate parenteral ) .
eicula biliara
eicula biliara este un organ in forma de para , situat pe fata inferioara a ficatului . eiculabiliara vine in contact cu peretele abdominal , la nivelul cartilagiului coastei a $ a din partea dreap
ste un organ cu rol de reervor retractil, caruia ii deosebim% un fund, un corp si un gat. "re olungime de aproximativ 7-50 cm. si o inaltime de *-3 cm.. Capacitatea ei este de 30-80 ml. ste asecu fundul inainte si depaseste usor marginea antrerioare a ficatului.
&tructura eiculei 9iliare.
eicula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine in poitie, sub peritone
afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa care captuseste cavitatea veiculei. :ucoasa
este formata dintr-un epiteliu cilindric si corion, in grosinea caruia se gasesc glandele mucoase. eicula biliara se continua cu un canal cistic , care preinta pe traiectul sau valvele semilunare
;eister . #a confluenta dintre veicula si canalul cistic se afla sfincterul veicular . Canalul cistic se
uniste cu canalul hepatic se uneste cu canalul hepatic si formeaa un canal mai gros , canalul coledoccare , impreuna cu canalul pancreatic
8/13/2019 proiect asistenti
8/39
colic cu aminoaciii glicocol si taurina , formando-se aciii biliari glicocolic si taurocolic care au sarde sodio sau saruri biliare .
&arurile biliare a2unse in intestin trec in circulatia venei si a2ung din nou in ficat , unde au rol de
stimuli in formarea de noi saruri biliare . $n felul acesta se stabileste un circuit al sarurilor biliare , nucirciutul enterohepatic al sarurilor biliare .
&arurile biliare indeplinesc urmatoarele functii %
5. #a nivelul intestinului emulsionaa garsimile si potenteaa lipoa pancreatica .*. /ormea cu grasimile complecsi coleinici solubili in apa , permitand astfel absortia grasimi
si a vitaminelor liposolubile ",!,, si / .
3. &timuleaa peristaltismul intestinal rol laxativ .
@. :entine echilibrul florei microbiene a intestinului gros , combatatnd mai ales flora deputrefactie rol antiputrid .
8. &timuleaa formarea insasi a bilei rol coleretic .
P$A:B$$ 9$#$"+$- &e gasesc in proportie de 0.8? . i sunt preenti prin biliverdina si
bilirrubina . 9iliverdina ia nastere din hemoglobina pusa in libertate prin distrugerea globulelor rosii
batrane la nivelul ficatului (in tesutul reticulo- listiocitar ) si in splina , prin proces de reductie,biliverdina se transforma in bilirrubina (bila omului contine multa bilirrubina ) , in procesul formarii
pigmentilor biliari participa si celulele upffer .
Pigmentii biliari , fiind produsi de deasimilatie ai hemoglobinei si elimanandu-se prin bila , daacesteia caracterul de a fi produs de excretie .
C4#&+4#=#- &e gasecte in proportie de 5-*? si este un produs de oxidare . Provine din dsurse % din sange si din ficat in sange a2unge din alimente bogate in colesterol , iar in ficat este sintet
de acesta din acid acetic si din grasimi degradate . Cea mai mare parte a colesterolului sangvin ar
provenid in cel hepatic .
Cantitatea de colesterol creste in timpul sarcinii , precum si alimentatia bogata in lipoii , ea scain lipsa acestora sau in caul unor leiuni grave ale ficatului .
:entinerea raportului colesterol Dsarusi biliare (normal 5D*0 5D30 )are o deosebita importante .
$n mod mormal ,colesterolul ramane lichid si un poate forma depoite . $n aceste conditii ,daca
raportul colesterol Dsaruri biliare se modifica ( E5D53 ) se pot depoita totusi cristale de colesterol inveica biliara .
"ceasta in combinatie cu sarurile biliare si pigmentii biliari , produc pietrele biliare de culoaregalben verui si de marime variabila , de la cele mai mici pana la unele de 800 g .
$n organism , o parte din colesterol este degradat , iar o alta parte constituie materie prima pentru
sintea unor hormona corticosuprarenali , hormona sexuali , acii biliari , vitamina !3 .
$n unele tulburari ale metabolismului provocate de anumite boli (de exemplu in hipotiroidism ) , oparte din colesterol se acumuleaa in sange , putandu-se depune in diferite organe (peretii arterelor )s
tesuturi (tesutul con2unctiv din ona pleoapelor .
#C$$B"- se gaseste in proportie de 0.5 ? .
:=C$B" este profusa de peretii cailor excretoare si de peretii veiculei . a are rolul de a impiedicprecipitarea substantelor care se afla , la un moment dat ,in solutii suprasaturate .
&=9&"B# :$B+"# - sunt repreentate prin culori , fosfat si carbonat de sodio , care daubilei o reactie alcalina . "laturi de acestea se mai gasesc mici cantitati de acii grasi , acid glicouric ,
acid ric si uree .
Celulele upffer si celulele hapatice formeaa bila in mod continuu . "ceasta , trecand prin
canaliculele biliare ,canalele biliare perilobulare , canalele biliare lobare si canalul hepatic , ia fie cal
8/13/2019 proiect asistenti
9/39
directa prin canalul coledoc direct spre duoden ,in timpul digestiei , fie calea veiculei biliare , princanalul cistic , in perioadele dintre digestii, unde se acumuleaa .
inand seama de aceasta , deosebim %
- 9$#" ;P"$C" (C )F care trece din ficat direct in duoden.- 9$#" G$C=#"+" (9 ) F care se varsa in duoden din veicula biliara , numai in momentu
alimentatiei .
- 9$#" C4#!4C$"B" ( " ) . Compoita bilei difera dupa cum este vorba de bila hepatica sau de bila veiculara . 9ila veicular
este vascoasa , deoarece in timpul acumularii ei in veicula , apa se resoarbe prin peretii acesteia si,
deci , este mai concentrata .
:C"B$&:=# &C=+A+$$ 9$#$ $B !=4!B
liminarea bilei din veicula biliara se face pe cale umorala si pe cale reflexa .
a.Pe cale umorala excretia bilei in duoden este condusa de colecistochinina , substanta elaborata
nivelul acesteia .Colecistochinina , trecand in sange a2unge la caile biliare extrahepatice si produce evacuarea bi
in duoden .
b.Pe cale reflexa , prin patrunderea hranei in duoden , sunt excitati receptorii din mucoasa excita2unge la sistemul nervos central si de acolo , pe calea nervilor vagi (parasimpatici ) ,pornesc impulsi
la sfincterul veiculei biliare si la sfincteru 4ddi , determiniand relaxarea lor .
otodata , are loc contractia veiculei biliare si bila de reerva . Cand veicula s-a golit , sfincter
ei se incide si ramane deschis scfincterul 4ddi , astfel ca bile venita direct de la ficat (bila hepatica )tin intestin , atat cat dureaa digestia .
$n caul in care in duoden un este chim gastric , sfincterul 4ddi ramane inchis , pastrand bila in
veica biliara . !urata eliminarii bilei depinde de natura alimentului , de exemplu dupa ingerare de lapte , bila se
elimina de 8-7 ore ,iar dupa ingerare de paine ,timp de H-> ore .
8/13/2019 proiect asistenti
10/39
CAPITOLUL II
8/13/2019 proiect asistenti
11/39
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU COLICA BILIARA
$$ . 5 . !/$B$$" 94#$$
C4#$C" 9$#$"+" &"= C4#$C" ;P"$C" F este un sindrom dureros paroxistic cauat de
exagerarea presiunii in colecist si calea biliara principala , ca urmare a contractiei musculaturii neted
$$ . * . $4#4A$$ 94#$$
$n etiologia colicii biliare pot intervenii mai multi factori %
8/13/2019 proiect asistenti
12/39
-factori de teren %litiaa biliara , dischineiile si inflamatiile veiculei biliare . - factori favorianti %abuul de grasimi si proteine , surmena2 traume psihice , nerespectare orelor
masa , constipatie , infectii intestinale , mai ales infectii ale cailor biliare .
$$ . 3 . "9#4=# C#$B$C
&:B . &$:4:. P+49#:
&emnul primordial al colicii biliare il repreinta durera carea pare brusc , mai ales noaptea , si este
intensitate violenta . &ediul durerii este in hipocondrul drept si epigastru si iradiaa in umarul drept
catre baa hemitoracelui drept sau in regiunea omoplatului . !urerea este exagerata de miscare ,guduire sau apasare pe abdomen . $n timpul colicii bolnavul este agitat , tahicardic , cauta o poitie
care sa-i calmee durerea ('cocos de pusca ') si , frcvent , durerea se insoteste de greturi , varsaturi
alimentare , la inceput mucoase si mai tariu bilioase , subicter si ascensiuni febrile , uneori cufrisoane . ructatiile , balonerea dureroasa si varsaturile sunt chinuitoare .
/ebra apre in situatiile in care bila este infectata si produce descarcari bacteriene (bacteriemie ).
$cterul sau subicterul , mai frecvent se asociaa cu coloratia bruna , ca berea , a urinei . !ispepsia biliara repreinta o forma accentuata a colicii biliare . se manifesta prin dureri
postprandiale sau numai printr-o 2ena dureroasa , senatia de plenitudine , arsuri , (pirois ), eructatii
greturi si varsaturi , manifestari reflexe , cu punct de plecare din calea biliara principala .#a bolnavii colecisto-biliari se constata in mod frecvent cefalee sau migrena .
Colica biliara a fost descrisa de !ieulafoI , astfel colica hepatica ibucneste cel mai adesea la
cateva ore dupa masa , mai ales dupa cina . !ebutul brusc % bolnavul acua dureri vii care iradiaa in
multe puncte in epigastru , in 2urul ombilicului , in hipocondrul drept , in umarul drept si la extremitainferioara a omoplatului de aceeasi parte .
$ntenmsitatea durerii a fost comparata cu cea din infarctul de miocard.
9olnavii isi cauta poitiile cele mai variate pentru a-si calma durerile , dar acestea sunt foarte putisau deloc influentate . !urerile mnu sunt continue ,se suced la intervale mai mult sau mai putin
apropiate.Poitia preferata a bolnavilor este 'in cocos de pusca ' (pentru relaxarea presea abdominale
!urata durerii este variabila % unele colici sunt trecatoare ( J-5 ora ), relevand patogenaa purfunctionala . "ltele se mentin mai multe ore (*-8 ) . !urerea este accentuata la ingerarea de alimente
lichide . &e poate atenua sub alcaline .4ri de cate ori colica se prelungeste in timp si un cedeaa lacalmante obisnuite , sugereaa litiaa de coledoc sau colecistita acuta .
#$$"G" 9$#$"+" este o afectiune provocata de devoltarea unor calculi biliari in veicula sain caile biliare extra- sau intrahepatice si a caror preenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate
se insoteasca de o simptomatologie gomotoasa .
C4#C$&$" "C=" este o imflamatie cu caracter acut al peretelui colecistic de diferite gra(congestie supuratie ,gangrena ). !e cele mai multe ori apare pe fondul unei litiae subIacente , al un
colecistite cronice preexistente , sau sunt secundare unor septicemia sau bacteriemii .
P+49#: ! !PB!B" %- discomfort fiic legat de durere
- alimentatie inadecvata prin dKficit
- postura inadecvata- circulatie inadecvata
- risc de complicatii
$$ .@. ":B C#$B$C &$ P"+"C#$B$C xamenul obiectivevidentiaa o serie de semne caracteristice pentru toate afectiunile caii biliaprincipale .
$nspectia generala are in vedere starea generala a bolnavului , gradul de nutritie si poate dececoloratie icterica sau subicterica a mucoaselor si tegumentelor .
8/13/2019 proiect asistenti
13/39
Palparea se face cu blandete , cu gri2a ca mainile examinatorului sa un fie reci . Palparea se fain decubit dorsal si in decubit lateral stang , mai rar si in ortostatism. $n mod normal veica biliara nu
este palpabila , acest lucru devenid posibil in situatia in care este mult destinsa (staa de colecist ,
colecistita , tumori sau veicula umpluta cu calculi ). P=BC=# C$&$C sensibilitatea provacata se localieaa in punctul cistic , care este situat la
intersectia marginii externe a pertului abdominal cu reborbul costal drept si este dureros la palpare in
inflamatiile colecistului . P=BC=# #=$ !&L"+!$B&- se afla pe linia care pleaca de la ombilic spre fundul axilei , la 8
cm . de cicatricea ombilicala si este dureros la palpare in afectiunile coledocului si pancreasului .
!aca veica este inflamata , in inspiratie profunda , cand este atinsa de mana examinatorului ,
bolnavul siete o durere accentuata , $n acest ca , se speune ca avem de-a face cu un semn :urphIpreent (poitiv ) .
&:B=# #=$ #"//4B repreinta durerea , la palpare , in unghiul format de insertiile
sternocleidomastoidianului pe clavicula si stern. l este dureros si in afectiunile acute ale organelorgenitale inetrne , la femeie . &e mai numeste si P=BC=# /+B$C .
$B&$A"$$ C4:P#:B"+
-":B ! #"94+"4+ vieaa sangele , urina , materiile fecale , bila .
- xaminarea sangelui arata , in ma2oritatea caurilor hipercolesterolemia , hipercalcemia estefrecuenta hiperbilirubinemia si cresterea sarurilor biliare (hipercolalia ) exista mai ales in litiaa
coledocului , &; crescuta si leucocitoa sunt martorii unei infectii crescute .
- xamenul urinii arata cresterea urobilinogenului si preenta bilirubinei in starile icterice .
-xamenul materiilor fecale facut in aceeasi situatie preinta hipocalie sau acolie (lipsa sarurilorbiliare ) . !upa colici biliare pot fi gasita , uneori calculi in materiile fecale .
-uba2ul duodenal simple sau minutat permite recoltarea bilei care se scurge in duoden , iar
exam1nele macroscopice si de laborator ale bilei aduc informatii pretioase pentru diagnostic . uba2uduodenal se practica si in stop terapeutic , se face cu a2utorul sondei inhorn.
":B# +"!$4#4A$C
5. +adiografia abdominala simpla (pe gol )-deceleaa calculii radioopaci ,veicula de portelan
calculii impregnati cu saruri de calcio .*. Colecistografia aradta calculii sub forma unor imagini lacunare , clare , rotun2ite , pe umbra
fonb a bilei opacifiate v se realieaa prin administrarea unor substante de contrast administrate per
(+aebil sau acid iopanoic ) sau intravenos (Pobilan ) .
3. Colangiocolecistografia ofera date despre preenta calculilor , forma si tulburari de motilitaale colecistului si , totodata , evidentiaa caile biliare extra- si intrahepatice , indicand existente si
localiarea eventualelor obstacole .
@. cografia este cel mai util mi2loc de investigatie . Permite un diagnostic corect in >0? dincauri .
8/13/2019 proiect asistenti
14/39
!eceleaa date asupra formei , dimensiunii , grosimii si calitatii peretilor , compoitiei continutului (bnormala , sludge , calculi ) . !easemeni , da relatii despre C.9.P. (diametru si grosimea peretilor )si i
anumite &tudio , in dinamica , date despre contractibilitatea colecistului .
":B =#+":4!+B
#"P"+4&C4P$" in sine poate fi folosita si ca metoda de diagnostic . $n cadrul interventiilor pot f
folosite ca metode ecografice sau endoscopice de adaptare a acestui procedeu %
a. ndoparoscopia prin trocarul de lucru se introduce un transductor ecografic steril si
adaptat ca forma ce patrunde in imediata vecinatate a colecistului , a canalului cistic sau prin intermeunei inciii chirurgicale , chiar in lumenul coledocului si ofera detalii ecografice de mult mai mare fi
decat ecografia transabdominala .
b. ndolaparoscopia un endoscop flexibil numit coledoscop poate fi introdus prin
instrumentele laparoscopice in coledoc sau in hepaticul comun , viualiand eventualii calculi ai cailo
biliare principale . Prin canalul sau de lucruse pot introduce anse in 'cosulet numite anse '!ormia , care pot
prinde si extrage calculi din calea biliara principala , inlocuind astfel , interventiile chirurgicale ampl
interventii miniinvaie . Prin calculii restanti in C.P.9. , dupa colecistectomii in antedente sau pentru calculii coledocien
ce trebuie reolvati concomitent cu o colecistectomie , exista posibilitatea reolvarii endoscopice si
cale digitala .
=n endoscop special este introdus prin esofag stomac-duoden pana la nivelul papilei duodenaleiar prin canalul sau de lucru (diametrul de @* mm ) se introduce un 'babI endoscop ce este diri2at pr
papila duodenala in coledoc .
$ntalneste calculul , il viualieaa si il poate extrage prin papila in duoden cu a2utorul unei son!ormia .
!e mentionat M
- informatie diagnostica tomograful ,reonanta electromagnetica .
$$ . 8 /4+: C#$B$C . !$"AB4&$C !$/+B$"# .
!iagnosticul diferential trebuie sa elimine pe baa examenului clinic si paraclinicurmatoarele afectiuni % ulcerul gastro duodenal in puseu evolutiv (eventual perforat si acoperit ) ,
apendicita acuta cu sediul subhepatic , pancreatita ac la debut , colica renala , infarct miocardic cu
simptomatologie abdominala , afectiuni pleuro pulmonare .C4#$C" +B"#" sau uretrala dreapta are sediul si intensitatea maxima in lomba si
iradiaa descendent pe traiectul ureterului , spre organele genitale . xista frecvent sindromul urinar
%disurie polaiurie , hematurie. C4#$C" "PB!$C=#"+" are sediul in fosa iliaca dreapta si in triunghiul lui $acobovic
:anevrele de punere in evidenta a durerii sunt cele ale apendicitei acute .
=#C+=# A"&+4-!=4!B"#- in cria sau perforat are caractere diferite si antecedent
de periodicitate si ritmicitate ale durerii . P"BC+"$" "C=" are un tablou clinic mai dramatic , durerea este in bara , iradierea
mai mult spre hipocondrul stg si semnele toxemiei enimatice care domina tabloul % colaps periferic c
eritemul obra2ilor , amilaemia crscuta , evolutie mai severa ."socierea afectiunilor biliare cu pancreacuta este necunoscuta in 60? din cauri .
8/13/2019 proiect asistenti
15/39
"/C$=B$ P#+4-P=#:4B"+ localiate in bara dreapta au caracterul de 2unghi si
debuteaa cu febra , in colica biliara febra apare mai tariu , in caul complicatiilor supurative ale caibiliare principale sau colecistului .
"BA$B" PC4+"#" &$ $B/"+C=# ! :$4C"+!- pot pune probleme de diagnostic i
caurile in care durerea iradiaa atipic spre hipocondrul drept. Cedarea durerii la nitroglicerina si
Aclarifica diagnosticul .
$$ .6 +"":B=# 94#$$
ratamentul colicii biliare este medical . 9olnavul va ramane in repaus complet , pe regiune
hipocondrului drept % aplicatii calde in ca ca exista febra se va pune pungi cu gheata .+egimul alimentar va fi hidric , minim *@ de ore %ceai , limonada , suc de fructe , apoi se va
trece la supe de aravat strecurate , un gris , lapte indoit cu ceai , iaurt , iar mai tariu piureuru de
legume , cartofi , paste fainoase , compot , dupa @-8 ile se vatrece la dieta litiaului cronic . :edicamentele folosite sunt antispatice pe baa de nitriti Bitroglicerina sau asocierea Papaver
"tropina ,&cobutil , #iadon , /oladon ,/oderal .+eultate bune se obtin cu perfuii de Procaina in
solutii glucoate cu adaos de "tropina si Papaverina . !upa calmare se recomanda evacuarea intestin
prin clisme usoare v. ratamentul litiaei biliare in afara colicilor , este medical si chirurgical .
ratamentul chirurgical indicatia chirurgicala ramane un capitol controversat .$n general ,
internistii sunt tentati sa recomande prelungirea tratamentului medical si igieno-dietetic , in timp cechirurgii considera ca cele mai multe cauri pacientii au de suferit mai mult decat caul amanarii
operatiei .
/aptul ca multe forme de colecistita cronica , mai ales de tip litiaic aduc pacientii in serviciul dchirurgia in faa de complicatii severe (icter mecanic ,coleperitoneu , colecistita acuta perforata ,
pancreatita acuta ), sunt argumente ca indicatia chirurgicala trebiue 2udicios aleasa si nici decumtergiversata .
&i formele cronice , atunci cand preinta elemente ecografice , precum ingrosarea peretelui (3mmlungimea calibrului veicular la peste 30mm , polipi colesteroloici , cresterea ecogenitatii parietale ,
angularea infundibula-cistica la 5H0grade , noroiul biliar mai ales daca sunt insotite de suferinta clin
(pirois , gust amar , balonari , constipatie )trebuioe sa fie analiate cu serioitate ca preentatiechirurgicala .
$n conditiile devoltarii laparoscopice , cele mai multe forme de suferinta veicala pot fi reolvate
astai in comditii de confort mult superior pentru pacient , beneficiind de tratamentul laparoscopic .
$$ .7 4#=$ . C4:P#$C"$$ . P+4AB4&$C .
volutia colicii biliare , putand urma mai multe cai de evolutie%
a. latenta clinica (55?din cauri , in conditiile alimentatiei de curbura biliara) .
b. ameliorare clinica -6*? din cauri (difera prin reducerea importantei acuelor initiale , inpofida terapiei simptomatice si a restrictiilor dietetice ).
8/13/2019 proiect asistenti
16/39
c. volutie stationara- 55? din cauri (definita prin mentinerea acuelor in pofida terapieisimptomatice si a restrictiilor dietetice ).
C4:P#$C"$$# C4#$C$$ 9$#$"+
Complicatiile colicii biliare si litiaei biliare pot fi numeroase si pot interesa caile biliare v,
ficatul , pancreasul si tubul digestiv.
#a nivelul cailor biliare complicatiile cele mai frecvente sunt datorate infectiilor % - colecistit
acuta- piocolecist
- gangrena
- angiocolita acuta!isineiile biliare se datoreaa adesea litiaei .Calculii pot provoca ulceratii ale peretilor
veiculei sau ale coledocului si , prin acestea , sa se creee fistule biliare in organele cavitare (duoden
colon )sau in afara (fistule cutanate).4ddita poate fi o complicatie a litiaei , iar hemocolecistulm este datorat hemoragiilor in
cavitatea veiculara .
Cancerul veiculei si al cailor biliare . #a nivelul ficatului se complica cu o hepatita cronicacolestatica , care poate sa a2unga la ciroa hepatica .$nfectiile insotitoare pot provoca grave complica
infectioase la nivelul ficatului , sub forma de abcese biliare (hepatita supurata difua ).
Complicatiile pancreatice se pot manifesta si sub forma pancreatitei acuta hemoragice (steato
necroa pancreatica )si sub forma pancreatitei cronice .
#a nivelul tubului digestiv , migrarea unui calcul voluminos fie pe cale naturala , fie printr-ofistula bilio- duodenal poate sa provoace un ileus biliar , accident intalnit in special la femeile in va
.;idropsul veicular este consecinta obstructiei complete si prelungite a canalului cistic , cu
acumularea in veicula biliara a unei secretii albicioase .!urerea este de mica intensitate , iar veicula destinsa este palpabila .
P+4AB4&$C=#-este , in general un prognostic de vindecare.
$n colica biliara prognostic de vindecare pe cale naturala.$n litiaa biliare vinderea anatomica este o posibilitate rara si previibila in mod spontan.
indecarea clinica este foarte frecventa .
$$$ .H !=C"$" PB+= &"B""
ducatia pentru sanatate repreinta o parte importanta din ansamblul masurilor de profilaxie
pentru apararea sanatatii individului ,familiei sau comunitatii , un instrument efecient in scopulprevenirii imbolnavirilor si a scaderii morbiditatii .
!upa scopul urmarit si momentul interventiei , actiunile de prevenire a bolii pot fi sistematia
in trei grupe principale , respective educatie%- primara
8/13/2019 proiect asistenti
17/39
- secundara- tertiara
!=C"$" P+$:"+"- vieaa combaterea factorilor de risc asupra carora poate actiona%combater
obeitatii printr-un regim hipocaloric ,evitarea sedentarismului , surmena2ului si a constipatiei.Consumul de alcool trebuie sa fie moderat .
!=C"$" &C=B!"+"- consta in alimentatia restrictiva de crutare biliara , precum si medicatie
care sa combata spasmul infectia . &e suprima consumul de cafea si se recomanda evitarea fumatuluiPacientii trebuie sa cunoasca simptomatologia bolii si sa se preinta cat mai precoce la medic
aceste situatii .rebiue respectat regimul igieno-dietetic si medicamentos prescris .
!=C"$" +$"+"-urmareste prevenirea agravarii suferintei si aparitia de noi complicatii .
8/13/2019 proiect asistenti
18/39
PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVEI P.M. CU DIAGNOSTICULUI
MEDICAL COLICA BILIARA
8/13/2019 proiect asistenti
19/39
PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CU COLICA BILIARA
$$$ . 5. C=#A+" ! !"%
&ursa de informare %- pacient
- apartinatori
- /.4.
- echipa de ingri2ire$$$ 5.5. !ate de indentitate%
Bumele %P.
Prenumele %:.arsta %@* ani
&ex% feminin
$$$.5.*. Conditii psiho-socio-culturale% &tare civila %casatorita
&tudii %medii
#ocuinta %mediul urban cu @ camere , baie , bucatarie locuieste cu sotul si doi copii locuinta esteiluminata electric , apa curenta .
!omiciliu% localitatea Campina , 2ud. Prahova.
4cupatia%croitor la &.C.!"&P$ &.+.#. C":P$B" .
+elatia cu familia %familia compusa din sot si trei copii .Bu are dificultati in comunicarea cu familicei din 2ur , este sociabila , comunicativa .
Preferinte legate de modul de viata % timpul liber si-l petrece uitandu-se la televior , plimbari in aer
liber .$$$ . 5.3.$nformatii despre starea de sanatate anterioara%
!ate antropometrice % - greutate 6> g
- inaltime %568 cm - +;% poitiv (N)
- "%530DH0:: - "% H* batai Dminut, amplu,ritmic.
- /..*5 resp Dmin ,respiratie libera ,ritmica ,tip costal superior. &omn%se odihneste aprox .8-6 ore noaptea ,somnul fiind de cele mai multe ori odihnitor , intrerupt
accese de durere in hipocondru drept si epigastru .
:obilitatea %buna "lergii%un are.
Protee% un are .
liminare %preinta mictiuni fiiologice in nr de 3Di , scaunul este eliminat spontan, in nr de 5 la *
ile .
"petit % diminuat.
".;.C.%la varsta de *8 ani hepatita virala.
"ntecedente personale % - menarha %53 ani
- nr de nasteri % 3 - avorturi %5 .
8/13/2019 proiect asistenti
20/39
$$$ . 5.@. $B/4+:"$$ #A" ! 94"#" %
!ata internarii % 55.03.*050 :otivele internarii % dureri in hipocondrul drept cu iradiere in epigastru , greturi , varsaturi ,
inapetenta .
$storicul bolii % bolnava relateaa ca in luna septembrie *00> apar primele dureri colicative inhipocondrul drept insotite de greturi , varsaturi . :erge la un cabinet particular , executa o ecografie
urma careia i s-a prescris tratament cu Ceolat , &cobutil ,:etoclopramid si analgeice , la care se
adauga regim alimentar . =rmeaa tratamentul timp de 50 ile .
!urerile s-au diminuat , iar varsaturile au disparut . Pe data de 55.03.*050 bolnava se preinta la medic relatand ca de aproximativ @ ile , apar dureri
violente in hipocondru drept cu iradiere in epigastru , insotite de varsaturi bilioalimentare .
&imptomatologia este evidenta mai ales dupa consumul de musdei de usturoi si smantana , motiv pencare se interneaa in sectia chirurgie .
":B=# C#$B$C P "P"+" %- egumente si mucoase % normal colorate
- &istemul musculo-adipos % normal
- &istemul osteo-articular % integru si mobil- &istemul ganglionar% nepalpabil
- "parat respirator % torace bine conformat , murmur veicular preent , sonoritate pulmonara pastrata
- "parat cardio-vascular % cord in limite normale , nimic supaadaugat
- "parat digestiv % - abdomen dureros in epigastru si hipocondru drept- ficat si splina in limite normale
- tranit intestinal normal
- "paratul urogenital lo2e renale libere , mictiuni fiiologice- &BC - +4 preente , nimic neurologic
- xamen ecografic % colecist cu contur relativ regulat , dimensiuni normale , ax 70 mm , cu pereti cu
ecostructura inegal accentuata , cu grosime marita pana la 37 mm , fara alte modificari .- Cai biliare % calea biliara principala -@ mm nedilatata . $n rest ecografie abdominala normala .
8/13/2019 proiect asistenti
21/39
DIAGNOSTICUL MEDICAL LA INTERNARE:
COLICA BILIARAIII .2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.2. APRECIERI ASUPRA NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA
FUNDAMENTALA
MANIFESTARI
DE
INDEPENDENTA
MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTATE
GRAD DE
DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A
RESPIRA SI AAVEA O BUNA
CIRCULATIE
/recventa %*5
resp Dmin ."mplitudine%-
profunda
-ritmica
-linistitaip costal superior ,
mucoasa respiratorie
este umeda ,secretii
reduse , transparente
, dense.
Puls% frecventa
H*batDmin , ritmic ,
"%530DH0 mmhg
- tahipnee% *5resp Dmin
- durerea * puncte
2. NEVOIA DE A
BEA SI A MANCA
Cavitate bucala %dentitie buna ,
completa , mucoasabucala ro si umeda ,
limba ro ,
masticatie %usoara
eficienta , reflex de
deglutitie preent ,
programul meselor
3Di.
Areutate %67 g.
- apetit scaut
- greata- consum redus
de lichide si
saruri minerale
- gresili in
alegerea
alimentelor
- insuficienta
cunoastere aalimentelor
permise si
nepremise
- refuul
respectarii
regimului
alimentar
@ puncte
+. NEVOIA DE AELIMINA =rina %cantitatea
5500mlDi,
- frecventa 3mictDi,
- culoare %galben
inchis,
- miros%amoniacal,
- aspect %clar
,transparent,- scaun % frecventa 5
la * ile
- varsaturi
bilioalimentare
- greata
- ingestia de
tocaturi ,rantasuri
alimente acide
@ puncte
. NEVOIA DE A
SE MISCA SI AAVEA O BUNA
POSTURA
-integritateosteoarticulara
- mers
-dificultatea de aramane in poitie
functionala
- poitei antalgica
, oboseala
-durera 3 puncte
3. NEVOIA DE A
DORMI SI A SE
ODI@NI
- durata %8-6 ore
- adoarme usor
- treiri repetate
- somn intrerupt
- somnolenta
- ore de somn
-durerea 3 puncte
8/13/2019 proiect asistenti
22/39
insuficiente
5. NEVOIA DE A
SE IMBRACA SI
DEZBRACA
- vesmintele alese
dupa gust si
circumstante
- adecvate climatuluisi statutului socio-
cultural
- mobilitate
articulara- tonus muscular
pentru a se imbraca
si debraca
6. NEVOIA DE A
MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
- tegumente calde
- integre
- roate- temperatura 37
grade
Celsius
8. NEVOIA DE A FICURAT , INGRIJIT
,DE A PROTEJA
TEGUMENTELE
SI MUCOASELE
-piele %curata ,neteda
,catifelata
- par% curat
- cavitate bucala
%dentitie buna,gingiile aderente ,
mucoasa bucala ro- nas%fose naale
libere
- urechi %curate
9. NEVOIA DE A
EVITA
PERICOLELE
- securitate fiica
- masuri de
prevenire a
accidentelor ,
infectiilor ,agresiunilor ,
- securitate
psihologica
- securitate
sociologica
- mediu sanatos
- temperatura
ambianta 5H,3-*8
grade Celsius
- mediu de siguranta
- dureri in
hipocondrul drept
si epigastru
- agitatie
- neliniste
- durerea @ puncte
10. NEVOIA DE A
COMUNICA - acuitate viuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a
mirosului
- sensibilitate
tactila ,debit verbal
usor , ritm moderat ,
limba2 clar
8/13/2019 proiect asistenti
23/39
- exprimare usoara a
nevoilor dorintelor ,
ideilor , emotiilor si
gandurilor
- capacitatea de aanga2a si a mentine o
relatie cu semenii
11. NEVOIA DE A
ACTIONA
CONFORMPROPIILOR
CONVINGERI SI
VALORI DE A
PRACTICA
RELIGIA
- convingeri
personale fata derealitate
- posibilitatea de a
actiona conform
propiilor credinte sivalori
- individul arelibertate deplina de
actiune si sanatate
mentala optima
(adecvata )
-cunoasterea
ineficienta a boliisi a cauelor ,
complicatiilor
sale
- nerespectareindicatiilor
medicale
@ puncte
12. NEVOIA DE A
FI PREOCUPAT IN
VEDEREA
REALIZARII
- integritate fiica sipsihica
- autocritica
- luarea de deciii- stima de sine
- motivatia
- imaginea de sine
%poitiva
- folosirea timpului
liber in mod eficient
1+. NEVOIA DE A
SE RECREEA - tristete -anxietate @ puncte
1. NEVOIA DE A
INVATA CUM SA"
TI PASTREZI
SANATATEA
-dorinta si interesul
de independenta
- deprindere- acumularea de
cunostinte
- modificari
comportamentale
fata de sanatate
- cunostinte
ineficiente asupra
bolii , a masurilorde prevenire , a
diagnosticului
medical , a
convalescentei , a
satisfacerii
nevoilor sale
- lipsa
materialelor
informative- negliarea bolii
@ puncte
8/13/2019 proiect asistenti
24/39
$$$ .*.* . P+49#: "C="# "# 94#B"=#=$ %
P+49#: 9$4/$G$C%
- disconfort fiic durere - alimentatie inadecvata prin deficit
- alterare respiratiei - tahipnee - postura inedecvata poitie antalgica
- anxietate , insomnie
- risc de complicatii - cunostinte insuficiente despre boala
P+49#:# P4B$"# "# 94#B"=#=$
- deshidratare
- deechilibru hidroelectric si acido-baic
!$"AB4&$C ! B=+&$BA
- !isconfort fiic datorat bolii manifestate prin durere
- "limentatie inadecvata,prin deficit ,datorata nerespectarii regimului alimentar manifestat pringreturi , varsaturi
- $nsomnii datorate durerii manifestate prin treiri frecvente , somn inadecvat cantitativ si calitativ
- "nxietate datorata cunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama , neliniste- Cunostinte inficiente despre boala datorate lipsei de cunostinte manifestate prin cerere de
informatii
$$$ .*.@. A+"!=# ! !PB!B"
Persoana are dependenta temporar in satisfacerea nevoilor sale fundamentale trebuind sarecurga la o alta persoana care sa o a2ute , participand insa activ . &e incadreaa la gradul $$$ de
dependenta .
!ependenta ma2ora -3* puncte .
$$$ .3. P#"B$/$C"+" $BA+$L$+$#4+
$$$ .3.5.49$C$ A#49"#
8/13/2019 proiect asistenti
25/39
Pacienta sa-si recapete starea de sanatate si independenta , sa se poata reinsera social siprofesional .
$$$ .3.*. 49$C$ &PC$/$C
- Pacienta sa fie linistita si sa i se elimine durera
- Pacienta sa fie echilibrata din punc de vedere nutritonal , hidroelectrolitic si acido-baic- Pacientei sa i se diminuee anxietatea si sa i se mentina tonusul psihic
- Pacienta sa fie relaxata , sa aiba somn fiiologic si eficient
-Pacienta sa detina suficiente informatii privitoare la boala , tratament si profilaxie corespunatoare.
8/13/2019 proiect asistenti
26/39
III . . INGRIJIRI ACORDATE PE PERIOADA SPITALIZARII
P+49#:" 49$C$ $B+B$$ "=4B4: &$ !#A" "#="+
0 5 * 3
!isconfort fiicdatorat bolii
manifestate prin
durere
5.Pacientei sa i sediminuee durerea pana la
disparitie.
*.9olnava sa fie linistita
facies relaxat , sase paota
odihni in @H de ore .
9olnava este condusa in salon unde i se asiguraconditiile de microclimat (salon aerisit , luminos , fara
curenti de aer , temperatura mediului ambiant
aproximativ *0 grade celsius) si confort (pat curat ,
len2erie curata).
ste linistita din punct de vedere psihic , asigurand-o ca
durerea va ceda dupa efectuarea tratamentului si
ingri2irilor acordate .
#a indicatia medicului se administreaa tratament
antialgic si antispastic % Piafen 5 f im. , Papaverina 5 f
im. ,
&cobutil 5 f im. , :etoclopramid 5x 3tb.Di .
&e pregatesc instrumente necesare in2ectiei
intramusculare (im).
!upa administrarea tratamentului se urmareste daca
durerea a diminuat . &e supravegheaa durerea .
&e noteaa in /.4. functiile vitale si vegetative %.". F
530DH0mm;g ., temp .F36.> gradeCelsius, "v F H*bD min , resp. F*5 resp.Dmin
/recventa varsaturilor %3Di.
&e anunta bolnava sa un manance pe data de
5*.03.*050, deoarece i se va recolta analie.
5*.03.*050.&-a recoltat sange pentru examenele de
laborator necesare% &;, hemoglobina , leucocite ,
bilirubinemie , glicemie , transaminae .
[email protected].*050. #a indicatia medicului bolnava se
pregateste pentru efectuarea colangio-colecistografiei .
$ se explica bolnavei faptul ca efectuarea acestui
55.03.*050.9olnava preinta dureri colicativein hipocondrul drept insotite de greturi , varsaturi
bilioalimentare .
5*.03.*050.Pacienta inca mai acua durere
abdominala difua, facies crispat.
[email protected].*050.!urerea redevine in timpul noptii
.!upa in2ectia cu algocalmin aceasta cedeaa la
aproximativ * ore de la administrare .
9olnava preinta facies , este agitata , un poate
readormi .
58.03.*050.Pacienta este mai linistita , durerile
s-au mai redus in intensitate , faciesul este mai
linistit .
56.03.*050.9olnava un mai preinta dureri , are
facies mai linistit , se poate mobilia cu usurinta .
+eultatul examenului de laborator
&-au obtinut valori normale la urmatoarele
analie %- glicemie -0.H0g O ,
- AP-7.7*=.$.,
- A4-8.@8=.$.,
- ;b -5*.30gO
&-au obtinut valori crescute la urmatoarele
analie %
- bilirubina 9!-0.5>D(0.5-0.@)
9$-0.3*D(0.8-0.6)
9-3.*7mg?D(0.6-5)
-&;-38mmD5h(normal *-53)
8/13/2019 proiect asistenti
27/39
examen necesita pregatire alimentara pe care trebuie sa o
urmee cu strictete , dar si o pregatire medicamentoasa .
Cu 3 ile inainte de examen administram tablete de
carbune medicinal si * tablete de triferment de 3 ori pe
i .
$n dimineata examenului pacienta trebuie sa fie
'a2eune . &e in2ecteaa 5 ml Pobilan iv . si se face
testarea , apoi restul substantei se in2ectea lent .
- leucocite ->600Dmm(normal @000-H000mm).
estarea din [email protected].*050 la pobilan este negativa
.
&e constata ca un apar semne de intoleranta (grata
, urticarie , cefalee , varsatura , senatie de caldura
).
+eultatul colangio-colecistografiei % colecist
plaat, usor corporeal , omogen, opacifiat. !upa
pranul 9oIden isi reduce volumul la J din
volumul initial.
"limentatie
inadecvata,prin
deficit ,datorata
nerespectarii
regimului
alimentar
manifestat prin
greturi , varsaturi
5.9olnava sa un mai
preinte greturi si
varsaturi .
*.Pacienta sa fie
echilibrata din punct de
vederenutritional ,
hidroelectrolitic si acido-
baic in 7* de ore .
Pacientei i se acorda o poitie care sa favoriee
varsaturra fara efort din partea acesteia .&e capteaa
varsatura , se observa , se informeaa medicul si se
noteaa in /.4. .
&e administreaa bauturi reci acidulate , in cantitati
mici cu lingurita , pentru a indeparta senatia de grata .
#a indicatia medicului se administreaa medicatie
antiemetica si antispastica%&cobutil 5 tb.x3Di ,
metoclopramid 5tb .Di per-os.
&e administreaa la indicatia mediculuiperfuie cu
glucoa *0? in cantitate de 5800ml.Di.&e explicabolnavei necesitatea ca aceasta sa se alimentee si
hidratee suficient .
&e administreaa pacientei pe cale orala sucuri de
fructe ,ceaiuri cu lingurita in cantitati mici si repetate.
&e incepe alimentarea bolnavei cu cantitati mici de
brana dulce de vaci , iaurt ,compoturi de fructe. &e
cantareste si se noteaa greutatea in in /.4.(greutatea F6H
g).
!easemeni se noteaa functiile vitale si vegetative
%.".-5@0DH0mmhg, "FH3 p.Dmin,temp -37grade
5*.03.*050.Pacienta preinta varsaturi
biloalimentare frecventa *-3Di .
&e administreaa % :etoclopramid *tb si bauturi
reci in cantitati mici cu lingurita .
53.3.*050 . Pacienta preinta varsatura bilioasa .
&e administreaa :etoclopramid * tb. .
[email protected].*050. arsaturile s-au redus (frecventa
5Di ) . 9olnava bea ceaiuri , sucuri de fructe ,
aproximativ 5000ml Di .
58.03.*050. !eoarece un mai preinta varsaturi
se introduce in alimentatie o cantitate micxa deiaurt brana dulce de vaci . Pacienta se
alimenteaa si hidrateaa singura
8/13/2019 proiect asistenti
28/39
Celsius , resp -*0 resp.Dmin. , diurea -5@00ml.,scaun-5la
* ile .
$nsomnii datorate
durerii manifestate
prin treiri
frecvente , somn
inadecvat
cantitativ si
calitativ
Pacienta sa aiba un
somn corespunator
calitativ si cantitativ .
&e aigura confortul necesar(salon linistit , aerisit , pat
curat confortabil ). &e diminua starea de anxietate prin
discutiile purtate cu bolnava .
&e administreaa la indicatia medicului sedative %
!iaepam 5 cp. Di seara la culcare .
$n prioada 5*-58.03.*050 faciesul bolnavei este
crispat , preinta stare de agitatie . !oarme 3-8
oreD noapte , somn intrerupt .
56-5H.03.*050 .$n urma tratamentului
administrat bolnava are un sonm linistit ,
odihnitor .
"nxietate datorata
cunoasterii
prognosticului
bolii manifestata
prin teama ,
neliniste
9olnava sa preinte
facies linistit , sa fie
echilibrata psihic in n8
ile .
&e discuta cu pacienta , explicandu-i ca durerea va
ceda in urma tratamentului administrat .
Pacienta este linistita pe plan psihic , i se explica
necesitatea de afi informata cu privire la boala .&e explica
bolnavei manifestarile bolii si faptul ca acestea vor inceta
in urma tratamentului si ingri2irilor acordate .
[email protected].*050. 9olnava este nelinistita , facies
crispat .
58.03.*050. Pacienta este agitata , facies
nelinistit .
56.03.*050. 9olnava este linistita , relaxata ,
calma , datorita evolutiei favorabile .
Cunostinte
inficiente despre
boala datorate
lipsei
de cunostinte
manifestate prin
cerere de
informatii
Pacienta sa detina
informatii cu privire la
boala ,tratament si
profilaxia acestuia in 3
ile .
&e poarta discutii cu bolnava privitor la boala si la
manifestarile acesteia . &e incura2eaa bolnava . &e
asigura pacientei material informativ % brosuri , carsti ,
reviste de specialitate . &e observa daca au fost intelese
explicatiile si materialele date .
&e anunta data externarii si se discuta cu pacienta de
recuperare .
9olnava are cunostinte limitate , adreseaa
intrebari asistentei , este nelamurita . 9olnava
detine cunostinte suficiente cu privire la boala ,
tratament si modul cum sa impiedice reaparitia
manifestarile acesteia .
8/13/2019 proiect asistenti
29/39
8/13/2019 proiect asistenti
30/39
$B+B$$ G$#B$C %
5. "erisirea camerei , asigurarea micro si macroclimatului .
*. &chimbarea len2eriei de pat si a bolnavei.
3. "sigurarea igienei camerei si a igienei personale a bolnavei .@. =rmarirea si notarea functiilor vitale si vegetative .
8. "dministrarea tratamentului prescris .
6. "sigurarea si supraveghere regimului alimentar.7. "sigurarea repausului fiic si psihic al bolnavei .
H. "sigurarea dreptului bolnavei de a fi informata cu privire la boala , evolutie ,
tratament , administrarea tuturor interventiilor.
8/13/2019 proiect asistenti
31/39
+B"+" % P. : .
!"" +B"+$$ % 5H.03.*050!$"AB4&$C :!$C"# % C4#$C" 9$#$"+" +:$&"
C4#C$& !$&C;$B$C P+$B "BA=#"+
:!$4- C4+P4+"#"&"+" P"C$B$ +B"+ % ameliorata
9$#"B=# "=4B4:$$ % Pacienta internata cu dureri in hipocondrul drept cu
iradiere in spate , se externeaa in urma tratamentului efectuat si ingri2irilor acordate instarea ameliorata %
- respiratie spontana pe nas , ritmica , 5H resp .D minut
- puls ritmic , amplu , bine batut 76p.Dmin- eliminari fiiologice- mobiliare activa
- alimentatie echilibrata din punct de vedere calitativ si cantitativ , regim bogat in
lichide- somn eficient si odihnitor
- bolnava se imbraca si se debraca singura
- temperatura in limite normale -36 grade Celsius- pacienta isi realieaa singuara ingri2ire igienice
- bolnava este cooperanta , receptiva , si-a insusit corect recomandarile si
restrictiile impuse
P+49#:# P4B$"#%
- reapariria durerii in caul nerespectarii regimului alimentare si de viata
obligatoriu
- reaparitia greturilor si a varsaturilor in caul nerespectarii dietei prescrise
P#"B ! +C=P"+"+ $BA+"#" %
$ se explica pacientei%
- sa evite efortul fiic , frigul , umeeala .- sa respecte regimul alimentar bigat in lichide 5800mlDi .
- sa evite alimentele ce ar putea favoria reaparitia colicii.
8/13/2019 proiect asistenti
32/39
- sa se preinte la medic la morice semn de boala .
- sa respecte indicatiile medicului privind continuarea tratamentului cu antispastice
si analgeice- se acorda concediu medical de 7 ile la externare .
Pacineta a inteles date , este decisa sa le respecte .
8/13/2019 proiect asistenti
33/39
Br.crt.
!enumire /orme depreentare
Calea deadministrare
!oa "ctiunea 4bservatii
Gilnica =nica
5."lgocalmin fiole a *ml. intramuscular 3 fiole 5 fiola analgeic
la nevoie
*. &cobutil fiole a 5 ml. intramuscular 3 fiole 5 fiola antispastic la nevoie
3.Papaverina fiole a 5 ml . intramuscular 3 fiole 5 fiola antispastic
la nevoie
@.
:etoclopramid comprimate per -os 3 comprimate 5 comprimat antiemetic
la nevoie
8.
Piafen fiole a 8 ml . intramuscular * fiole 5 fiola analgeic
la nevoie
6.Alucoa pungi 800ml . i.v. in perfuie 5800ml . 800ml aport de
electroliti
la nevoie
7.!iaepam comprimate per -os 5 comprimat 5 comprimat sedativ
&eara
H.
riferment dra2euri per -os 6 comprimate * comprimate preparatenimatic
digestiv
pentru
colecistografie
8/13/2019 proiect asistenti
34/39
>.
Carbunemedicinal
comprimate per -os 6 comprimate * comprimate absorbant
pentru
colecistografie
50. Pobilan fiole a *0 ml i.v. 5 fiola 5 fiola substanta decontrast
pentrucolecistografie
8/13/2019 proiect asistenti
35/39
":B ! #"94+"4+
!ata "nalia :od de recoltare aloare normala aloare reala 4bservatii
5*.03. &; 4xalat de 3H?Citrat 0.@ ml.
5.6 ml. &ange&eringa * ml. ,punctie venoasa
5 h % *-53mm.
* h % 5*-57 mm.
5 h%38 mm. fara staa
venoasa
5*.03. Alicemie* ml. &ange
@ mg florura de sodiu
Punctie venoasa
0.78-5.58 g? 0.H0 g ? 'a 2eune
5*.03. 9ilirubina
Punctie venoasa 9.!.F0.5-0.@ mg?
9.$.F0.8-0.6mg?
9..F0.6-5 mg?
9.!.F0.5> mg?
9.$.F0.3* mg?
9..F3.*7 mg?
5*.03. ransaminae Punctie venoasa AP%*-56 =.$.A4%*-*0 =.$.
AP%7.7*=.$A4%8.@=.$.
'a 2eune
5*.03. ;emoglobina Punctie capilara 53ND-* g? 5*.3 g?
5*.03. #eucocite Punctie capilara @000-H000 mm >600Dmm
5*.03. &umar de urina 500 ml urina din prima urina de
dimineata intr-un recipient
curat
-urina slab tulbure
-densitate 50*0
-albumine absente-numeroase epitelii
-rare leucocite-acid uric
-urina culoare
galben inchis
-densitate 505*-albumine absente
-leucocite absente-acid uric absent
8/13/2019 proiect asistenti
36/39
CONCLUZII
EDUCATIE PENTRU SANATATE PENTRU PREVENIREA IMBOLNAVIRII
APARATULUI DIGESTIV
4rganismul are nevoie de substante care sa-i asigure cresterea, sa-i permita repararea uurilor sisa-i furniee energia necesara activitatilor fiice si psihice. "ceste substante si le procura din
alimente.
Produsele alimentare fiind diferite, este necesara cunoasterea continutului lor. !eosebit deimportant este sa stim si modul in care alimentele trebuie preparate, manipulate si pastrate%
-Pastrati alimentele alterabile la rece feriti-le de contaminare prin praf, insecte, roatoare.
-Consumati, in mod regulat, fructe si legume crude, dupa o atenta spalare prealabila.
-Consumati hrana proaspata si corect preparat pentru ca alimentele sa nu-si piarda calitatile
nutritive.
-:ancati la ore regulate, in cantitati necesare, pentru a da posibilitatea organelor digestive salucree ritmic si sa se odihneasca.
-:estecati bine si incet alimentele inainte de a le inghiti, Qtinand corpul drept nu va aplecati
deasupra farfuriei.
-=tiliati corect apa potabila, band numai la sfarsitul meselor, pentru a nu dilua sucurile gastrice.
-:entineti la masa o buna stare de dispoitie. vitati situatiile care va pot perturba apetitul siatentia de la mancare% starea de oboseala, discutiile in timpul mesei, lectura, auditiile radio-tv etc.
-+espectati cele trei mese principale ale fiecarei mese, precum si orele la care le serviti
- in afara meselor, deobisnuiti-va sa gustati diverse alimente sau sa mestecati guma, evitand
astfel pierderea poftei de mancare
-in alcatuirea meniului tineti cont de cantitatea alimentelor si evitati mancarurile preacondimentate
-mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos preentata, sa aiba gust si miros placut
Cunoasterea factorilor de risc va va a2uta, de asemenea, sa va prote2ati sanatatea sistemului
digestiv.
8/13/2019 proiect asistenti
37/39
Pentru a evita actiunea diversilor factori de risc asupra corpului omenesc pe langa respectarea
regulilor de igiena se impune luarea unor masuri de prevenire a imbolnavirii% cumpararea
alimentelor doar din magaine specialiate, unde se respecta in mod obligatoriu regulile deigiena verificarea termenului de garantie inscris pe fiecare produs alimentar preambalat pe care
il cumparati pastrarea, prepararea si consumarea alimentelor in conditii stricte de igiena igiena
perfecta a mainilor in momentul servirii mesei, precum si a cavitatii bucale dupa fiecare masa.
8/13/2019 proiect asistenti
38/39
"B
/4"$ ! :P+"=+"
P#"B&
8/13/2019 proiect asistenti
39/39
BIBLIOGRAFIE
1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI !V . RANG
2. URGENTE MEDICO"C@IRURGICALE !SINTEZE PENTRU CADRE MEDII !
LUCRETIA TITIRCA !EDITURA MEDICALA
+. BREVIAR DE E=PLORARI FUNCTIONALE ACORDATE INGRIJIRIOLOR
SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR !LUCRETIA TITIRCA" EDITURA
MEDICALA .