MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN HARGHITA Școala Gimnazială ,,Miron Cristea’’ Toplița

Str. Avram Iancu, nr. 4 E-mail: mironcristea888@yahoo.com

PROIECT DE

DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

2015-2019 Avizat în Consiliul Profesoral din 16.10.2015

Aprobat în Consiliul de Administrație din 6.10.2015

Nr. înreg. 1295/15.10.2015

Echipa de proiect:

Prof. Ianoși Anda Elena, director

Prof. Nistea Floarea, director adjunct

Înv. Vâlcan Anca Irina, consilier educativ

Înv. Braic Carmen, responsabil CEAC

2

Perioada 2015-2019

”Șanse egale pentru toți copiii noștri.”

Școala Gimnazială ,,Miron Cristea’’

Str. Avram Iancu, Nr. 4, Toplița 535700 Tel/Fax: 0266/342647, E-mail: mironcristea888@yahoo.com

2015-2019

3

CONŢINUT

ARGUMENT 1. DIAGNOZA

1.a. Repere geografice 1.b. Repere istorice 1.c. Cultura organizațională 1.d. Diagnoza mediului intern și extern 1.e. Analiza nevoilor educaționale în contextul politic, economic, social, tehnologic și ecologic (P.E.S.T.E.) 1.f. Analiza SWOT

2. COMPONENTA STRATEGICĂ

2.a. Viziunea 2.b. Misiunea 2.c. Obiective/ Ținte strategice 2.d. Opțiunile strategice

3. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

4

ARGUMENT

Planul de dezvoltare pe termen mediu al unităţii şcolare trebuie să reflecte strategia

educaţională pe termen mediu (4 ani), ţinând cont de strategia educaţională la nivel

naţional, local, de evoluţia economică a zonei în care se află situată şcoala, de mobilitatea şi

cerinţele profesionale ale pieţii muncii.

Şcoala funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a

şcolii, al personalului şcolii, elevilor şi părinţilor, aceştia alcătuind comunitatea educaţională.

Planul de dezvoltare ne arată direcţiile majore de progres, iar modul de întocmire a acestuia

permite consultarea părţilor interesate şi implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi

acţiunilor propuse.

La nivelul fiecărei unităţi şcolare proiectul de dezvoltare instituţională are o

importanţă deosebită deoarece concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei

(dobândirea de abilităţi, aptitudini, competenţe), asigurând concentrarea tuturor domeniilor

funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relaţii

sistemice şi comunitare) şi asigură coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii.

Centrarea actului educaţional pe elevii şcolii:

- strategii didactice abordate, stimularea creativităţii, modernizarea continuă a bazei

materiale;

- stimularea participării la activităţi extraşcolare si extracurriculare menite să lărgească

orizontul elevilor.

Echilibru între cerere şi ofertă:

- oferta educaţională ţine cont atât de resursele umane şi materiale de care dispune

şcoala, cât şi de solicitările elevilor şi părinţilor, precum şi pe domeniile actuale de

interes;

- utilizarea calculatorului;

- comunicarea într-o limbă modernă;

- educaţie pentru sănătate;

- educaţie civică.

Cooperare şcoală-comunitate:

- participare la programele şi acţiunile organizate de Primărie;

- colaborarea cu ONG-uri, Poliţia şi alte autorităţi locale.

5

Concepţia care stă la baza activităţilor managerului de şcoală are în vedere rolul şi

funcţiile în cele patru domenii ale procesului educaţional:

1. Curriculum

2. Resurse umane

3. Resurse financiare şi materiale

4. Dezvoltarea de relaţii comunitare.

Fundamentarea viziunii şi misiunii este astfel realizată încât să se asigure un proces

educaţional de calitate ce are în vedere:

- finalităţile învăţământului preuniversitar în ciclul primar şi gimnazial;

- obiectivele ariilor curriculare;

- dimensiunile noutăţilor introduse de noile curriculumuri.

Pregătirea elevilor se extinde pe parcursul a două cicluri curriculare care au obiective

ce converg spre realizarea finalităţilor preconizate de lege în formarea iniţială a copiilor. Ea

devine astfel deosebit de complexă, necesitând maximă responsabilitate din partea celor

care o gestionează urmărind:

- “aducerea” în şcoală a învăţării;

- monitorizarea progresului şcolar în atingerea standardelor educaţionale prevăzute de

curriculumul şcolar propriu fiecărui nivel de învăţământ;

- evaluarea ieşirilor din sistem plecând de la standardele de evaluare.

6

1. DIAGNOZA

Elemente de identificare a unităţii şcolare

Denumirea şcolii: Şcoala Gimnazială „Miron Cristea"

Adresa: Str. Avram lancu, nr. 4, Topliţa

Tipul şcolii: şcoala cu clasele: clase primare - VIII

Orarul şcolii: 8°°-14°° pentru învăţământul tradiţional

8°°-16°° pentru învăţământul alternativ Step by Step.

Limba de predare: Limba română

Denumirea structurii: Şcoala Primară Moglăneşti

Adresa: Str. A. lancu, nr. 100, Topliţa

Tipul şcolii: şcoala cu clasele l-IV simultan şi grupă mixtă de grădiniţă

Orarul şcolii: 9°°-14°°, învăţământ tradiţional

14°°-17°° învăţământ tradiţional „A doua şansă"

Limba de predare: Limba română

7

1.a. REPERE GEOGRAFICE

Şcoala este situată în centrul municipiului Topliţa aflat în nordul judeţului Harghita,

având în şcolarizare cartiere de case în special dar şi blocuri. În apropiere se află Primăria şi

Consiliul local, Spitalul Municipal, Biserica Catolică.

8

9

Unitatea structură Moglăneşti se află la 3 km distanţă faţă de unitatea cu

personalitate juridică căreia îi este arondată, într-un cartier de case, în apropierea Mănăstirii

Doamnei. Populaţia şcolară este de etnie romă.

10

1.b.REPERE ISTORICE

Învăţământului topliţean datează din sec. XVIII, dezvoltându-se apoi în secolele

următoare. Această dezvoltare a fost influenţată de contextul istoric specific zonei

Transilvaniei şi cel socio- economic. Revenind la istoricul şcolii „Miron Cristea" ne vom referi

la câteva date relevante începând cu prima jumătate a sec XX. Conform actului întocmit în

aprilie 1936 de către Serviciul Arhitecturii către preşedintele Comitetului de Construcţii al

"Şcolii Primare de Stat Nr. 1 din comuna Topliţa" aflăm că în această perioadă exista planul şi

un caiet de sarcini cu devizul lucrărilor de continuare şi terminare a clădirii Şcolii Nr. 1

"Patriarhul Miron Cristea", şi anume " partea din faţă până la aripa din fund, obţinându-se 5

săli de clasă, cancelarii, hol şi subsol pentru pivniţa sub cele trei clase din aripi, în valoare

totală de 1.700.000 lei".

Se face cunoscut că se aprobă proiectele acestei construcţii începută numai cu

parter.

Din adresa din 14 mai 1936 a Ministerului Instrucţiunii Cultelor şi Artelor către

primarul comunei Topliţa aflăm că s-a aprobat cedarea terenului comunei pe care urmează

să construiască localuri de Şcoală Primară.

Din procesul verbal din 12 iunie 1936 aflăm că obiectul şedinţei era : "edificarea

şcoalei din centru "Miron Cristea".

A început construirea fundamentului clădirii nr 3.

Participă la inaugurare: Nistor Florian, Sighartău T., Boţan, Coman Florea,Zbarcea

Nicolae. Se pare că această construcţie a fost începută la iniţiativa patriarhului Miron Cristea.

După Dictatul de la Viena a fost înfiinţată Şcoala de Stat cu 8 clase în limba maghiară

în care au umblat atât copii români cât şi maghiari din centrul comunei.

După 23 august 1944, Nistor Florian a fost numit director la şcoala actuala "Miron

Cristea", care din nou a devenit Şcoala de Stat în limba română cu 7 clase. A fost singurul

învăţător până la sfârşitul războiului. Totodată a coordonat activitatea şcolilor din plasa

Topliţei a judeţului Mureş ca revizor şcolar. A funcţionat până în 1946 când, după 37 ani de

serviciu s-a pensionat cu pensie de oraş.

Şcoala devine treptat cea mai importantă şcoală elementară din oraş. Dintre cadrele

didactice amintim pe: Platon loan, Zichi Farcaşanu, Aurelia Păcuraru.

11

Precizăm că această şcoală s-a mutat din clădirea veche în actuala clădire a Şcolii

Generale "Miron Cristea" şi avea 3 săli de clasă.

În vechea clădire a şcolii confesionale greco-orientale s-au păstrat clasele l-IV încă un

timp, în orice caz în 1945 acolo a funcţionat o şcoală elementară în limba română.

În 1 septembrie 1945 s-au înfiinţat şi a funcţionat până la reforma învăţământului din

august 1948, Gimnaziul în limba română care avea anii I, II, III. Poate fi considerat ca un curs

inferior de liceu, cu alte cuvinte, gimnaziul a corespuns ciclului II, respectiv claselor V-VII, dar

clasele V-VII s-au păstrat la şcolile elementare din Topliţa şi în timpul gimnaziilor.

Anul 1958 a marcat saltul calitativ în dezvoltarea învăţământului din Topliţa prin

înfiinţarea Liceului Teoretic în limbile română şi maghiară la 1 septembrie, numit „Vasile

Roaită". După mutarea liceului într-o nouă locaţie în clădirile existente au funcţionat clasele

I- VIII, primar şi gimnazial.

În perioada 1962-1973 Şcoala Generală Nr 8 "Miron Cristea"a funcţionat cu 317 elevi

la secţia română, 243 elevi la secţia maghiară. După anul 1989 secţia maghiară s-a separat de

secţia română, iar în anul 1995 Şcoala Generală nr 8 a fost botezată „Miron Cristea" , după

numele primului patriarh al României, născut pe aceste meleaguri.

Şcoala Gimnazială „Miron Cristea" are astăzi un nr. de 32 cadre didactice şi 4 didactic-

auxiliare şi 452 elevi.

Din 1936, respectiv 1960 de când şcoala funcţionează în local propriu, populaţia

şcolară a fost atrasă în principal de patru factori decisivi:

a) dezvoltarea continuă a bazei materiale;

b) creşterea competenţei profesionale a colectivului didactic;

c) rezultatele deosebite obţinute în actul instructiv-educativ;

d) creşterea continuă a prestigiului scolii pe plan judeţean şi naţional.

Anul 2008 a adus cu sine o serie de transformări benefice, printre care şi renovarea

clădirilor şcolii. Aceasta a vizat mai multe aspecte printre care înlocuirea şarpantei şi

montarea tâmplăriei termopan. Cancelaria, laboratorul de informatică, secretariatul,

cabinetele directorilor au captat o nouă imagine, prin culoare şi achiziţionarea unui mobilier

nou şi modem.

Unitatea noastră beneficiază de serviciile unui cabinet de asistenţă psiho-pedagogică,

în care se soluţionează probleme specifice, sub îndrumarea unui personal calificat.

12

Pentru o activitate didactică tot mai fructuoasă, din anul 2008 găzduim un spaţiu

modern destinat activităţilor cultural-artistice, o sală de spectacol cu 100 de locuri.

În interiorul clădirii şcolii au fost amenajate o serie de laboratoare şi cabinete cum

sunt: laboratorul de chimie şi fizică, dotat cu aparatură modernă, substanţe şi materiale

didactice necesare procesului de învăţământ. S-au construit şi amenajat două cabinete de

informatică dotate cu tehnică modernă. S-a amenajat biblioteca, care are în prezent peste

16.000 volume.

1.c. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice,

proces în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-

şi propună, să menţină sau să schimbe cultura organizaţională. Înainte de a-şi propune una

din alternative, trebuie să identifice tipul de cultură, s-o înţeleagă ca pe propria

personalitate.

Tipul dominant de cultură al organizaţiei noastre este cultura de tip sarcină. Acest tip

de cultură este centrat pe exercitarea sarcinii şi orientat spre persoană.

Sarcinile sunt distribuite în raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a

acestora fiind una din valorile de bază.

Sub raport managerial se practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori

cum ar fi încrederea în om, în capacităţile sale creative şi de autocontrol. Cadrele didactice

se simt implicate stimulativ în procesul educaţional şi totodată au încredere în organizaţie.

Din analiza datelor în organizaţie există o stare de echilibru şi un climat favorabil.

Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt, un

management strategic în continuă perfecționare, de practicarea leadership-ului prin

valorizarea învățării instituționale.

Valorile sunt: egalitatea de șanse, cooperarea, munca în echipă, atașamentul față de

elevi, respect reciproc și pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou,

entuziasm, dorința de afirmare.

Climatul organizației este deschis, dinamic și cu angajament al membrilor instituției.

Este un climat stimulativ care oferă satisfacții, relațiile dintre cadrele didactice fiind deschise.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor

didactice.

13

1.d. Diagnoza mediului intern şi extern

Informaţii de tip cantitativ

Populaţia şcolară

Număr total de elevi: 453

- Ciclul primar: 301

- Ciclul gimnazial: 152

- Număr de clase: 26

- Clasa 0-IV: 10 clase

- Clasa V-VIII: 6 clase

- Grupe de grădiniţă: 1 mixtă

- Clasă „A doua şansă": 1 la ciclul primar (cls. a lll-a)

- Clase de tip vocaţional: 2 (1 la clasele l-IV şi 1 la clasele V-VIII) - arte vizuale

- Clase de tip vocațional (pian + vioară): 3 clase pian, 3 clase vioară

Structura etnică a elevilor din unitate

0

50

100

150

200

250

300

români

maghiari

romi

Mediul social de provenienţă al elevilor:

- Majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici,

şomaj, condiţii modeste de viaţă)

- Condiţii grele de trai, locuinţe necorespunzătoare, probleme sanitare, număr mare de

copii în aceeaşi familie, mediu ambient necorespunzător, lipsă locuri de joacă amenajate;

- Nivelul scăzut de cultură şi educaţie

14

- Lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi îndrumare;

- Modele comportamentale negative: abandon şcolar, beţie, furturi, complăcere în

murdărie, nerespectarea normelor de igienă, vorbire vulgară;

- Aparenţa şi adâncirea diferenţelor dintre săraci şi bogaţi generatoare de posibile

conflicte.

Indicatori de evaluare a performanţei

- Rata de promovabilitate: 87%

- Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune: 72%

- Procentul de promovabilitate la testele naţionale: 78%

- Rata abandonului şcolar: 1,2%

Rata de promovabilitate pe ani școlari

82% 84% 86% 88% 90% 92%

2011-2012

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016

Personalul şcolii

- De conducere: 1 director, 1 director adjunct

- Didactic:

- Învăţători - titulari: definitivat: 2, gradul II: 3, gradul I: 7, debutanţi: 1

- Suplinitori: calificaţi: 5, necalificaţi –

- Profesori: - titulari: - definitivat: 2, gradul II: 1, gradul I: 7, debutanţi -

- Suplinitori: calificaţi: 2, necalificaţi: 3

Norme didactice 29,50 în anul școlar 2014-2015.

15

- De conducere: 1 director, 1 director adjunct

- Didactic:

- Învăţători - titulari: definitivat: 2, gradul II: 1, gradul I: 9, debutanţi: 1

- Suplinitori: calificaţi: 5, necalificaţi –

- Profesori: - titulari: - definitivat: 2, gradul II: 1, gradul I: 7, debutanţi -

- Suplinitori: calificaţi: 3, necalificaţi: 2

Norme didactice 29,65 în anul școlar 2015-2016.

0

2

4

6

8

10

12

14

Distribuția pe grade didactice a personalului

didactic angajat

doctorat

grad I

grad II

definitivat

debutanți

necalificați

- Didactic auxiliar: 1 secretar şef, 1 informatician, 1 bibliotecar, 1 contabil şef, 1

mediator şcolar

- Nedidactic: muncitori 2, îngrijitori 4, fochişti 2.

Încadrarea unității școlare cu personal, pe categorii

73%

10%

17%

didactic didactic auxiliar nedidactic

Număr total posturi: 45 în anul școlar 2014-2015

Număr total posturi: 45,15 în anul școlar 2015-2016

16

Calitatea personalului

Cadrele didactice sunt bine pregătite profesional, fapt constatat în urma

inspecţiilor frontale sau de specialitate, rezultatelor obţinute personal sau cu elevii în

examene, concursuri.

Managementul unităţii şcolare se desfăşoară pe baza planului managerial, în

colaborare cu membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Profesoral.

Cadrele didactice sunt organizate în comisii pe arii curriculare, fiecare arie având

un responsabil.

Există comisii de lucru pe probleme de interes.

Responsabilii de arie curriculară şi cu comisii de lucru întocmesc planul managerial

al comisiei de care răspund.

RESURSE MATERIALE

Unitatea şcolară dispune de 5 clădiri, din care:

A. Clădirea I, având o suprafaţă desfăşurată de 670 mp, în care se află:

- 8 săli de clasă dotate în mare parte cu mobilier modern

- Un laborator de fizică/chimie

- 1 laborator de informatică cu calculatoare conectate în reţea/ unele relativ

perimate moral

- 3 birouri

B. Clădirea II, având o suprafaţă desfăşurată de 520 mp cu:

- 9 săli de clasă

- Cabinet de consiliere psihologică

- 1 birou

C. Clădirea III cu o suprafaţă desfăşurată de 532 mp cu:

- 2 săli de clasă

- 1 sală festivă cu 100 de locuri

- 1 bibliotecă

D. Sala de sport de tip A cu o suprafaţă desfăşurată de 382 mp.

E. Unitatea structură - Moglăneşti cu o suprafaţă desfăşurată de 210 mp cu:

- 4 săli de clasă

- 1 sală de sport improvizată într-o sală de clasă

17

Starea clădirilor

S-au executat lucrări de reparaţii şi amenajări în interior din bugetul alocat şcolii şi

cu ajutorul părinţilor şi reabilitarea exterioară, termoizolaţii la trei clădiri din surse

obţinute prin hotărâre de guvern. Datoria către constructor s-a achitat în totalitate.

Şcoala are cinci clădiri în administrare, sală de sport şi teren de joacă în curs

de amenajare.

Există laboratoare (fizică-chimie-biologie, informatică, sală multimedia), cabinet

psihopedagogie, cabinet învăţător de sprijin, camera dovezilor pentru comisia CEAC, sală

amenajată pentru grupe în regim suplimentar de arte vizuale și muzică sală festivă cu 100

locuri, bibliotecă cu peste 16.000 d volume.

Nivelul dotărilor cu resurse educaţionale

Şcoala are în dotare planşe, hărţi, aparate de proiecţie, materiale didactice

specifice laboratoarelor - calculatoare, televizoare, fax, copiatoare.

Laborator Informatică

18

Laborator Biologie

Laborator Fizică – Chimie

19

Sală Multimedia

Bibliotecă

20

Sala Festivă (100 de locuri)

Sala de sport

21

Resurse financiare:

Anul 2014 2015 2016

Cheltuieli de personal 1.546.000 lei 1.763.000 lei 1.467.000 lei

Bunuri și servicii 200.500 lei 235.000 lei 251.000 lei

Burse 8.670 lei 8.760 lei 8. 760 lei

Ajutoare sociale - - 15.080 lei

Investiții 10.000 lei - -

Informaţii de tip calitativ

Ambianţa în unitatea şcolară

Cultura predominantă este de tip sarcină, atmosfera este relaxantă, nu există

conflicte majore.

Relaţia directori - personal angajat, profesori - profesori, învăţători - învăţători,

profesori - învăţători, cadre didactice - elevi, cadre didactice - părinţi, se bazează pe

comunicare, colaborare, respect reciproc.

Relaţia cu comunitatea

Implicarea părinţilor în activitatea managerială e foarte bună. Avem o bună

relaţionare cu Comitetul reprezentativ al părinţilor. Există disponibilitate din partea cadrelor

didactice în ceea ce priveşte asistenţa acordată părinţilor ( se organizează lunar întâlniri,

audienţe săptămânale pentru părinţi, activităţi de tip „After school" pentru o mai bună

supraveghere a timpului liber al elevilor. Există şi părinţi care manifestă dezinteres faţă de

şcoală şi educaţia elevilor.

Un rol important în contracararea acestor disfuncţionalităţi îl are profesorul

psihopedagog şi profesorul de religie, a cărui activitate este în strânsă activitate cu

Biserica.

Colaborarea cu Poliţia dă bune rezultate pentru siguranţa elevilor.

Colaborarea cu autoritatea locală conduce prezenţa şcolii în acţiunile promovate de

aceasta.

22

Parteneri sociali:

Primăria

Consiliul Local

Direcţia de protecţie a consumatorilor

Clubul elevilor

Şcolile şi grădiniţele

Biserica

Asociaţia învăţătorilor

Ansamblul „Rapsodia Călimanilor"

Centrul Cultural

Poliţia

Jandarmeria

Poliţia comunitară

23

REZULTATE OLIMPIADE ȘCOLARE, CONCURSURI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE

AN ȘCOLAR 2015-2016

Numele și prenumele elevului

Clasa Olimpiada / concursul Premiul

ȘIPOȘ ALEXANDRA II Comunicare.ro / națională

I

BUZILĂ SANDA TEODORA III Comunicare.ro / națională Mascota snac/jud. Festivalul concurs de teatru școlar

III III II

COTFAS ANDREEA RALUCA III Comunicare.ro / națională Festivalul concurs de teatru școlar

MENȚIUNE II

PUI ALIN ANDREI III Mascota snac/jud. Festivalul concurs de teatru școlar

III II

COTRIGĂȘANU RAREȘ ȘTEFAN

III Mascota snac/jud. Festivalul concurs de teatru școlar

III II

CSATLOS SEBASTIAN III Festivalul concurs de teatru școlar

II

APETROAIE BOGDAN III Festivalul concurs de teatru școlar

II

COTFAS RAISA III Festivalul concurs de teatru școlar

II

DIMA FLAVIUS SEBASTIAN III Festivalul concurs de teatru școlar

II

ANTAL REBECA MARIA III Festivalul concurs de teatru școlar

II

ANTAL SEBASTIAN DAVID III Festivalul concurs de teatru școlar

II

DIMA MIHAI ȘTEFAN III Festivalul concurs de teatru școlar

II

MARTON DELIA ANDREEA III Festivalul concurs de teatru școlar

II

UNGUREAN RĂZVAN III Festivalul concurs de teatru școlar

II

GABOR ROBERT GABRIEL III Festivalul concurs de teatru școlar

II

ȚEPELUȘ CRINA ANDREEA IV A Comunicare.ro / națională

MENȚIUNE

CAIA LARISA ANDREEA IV A Olimpiada de educație civică/jud. Festivalul concurs de teatru școlar

II I

24

TROFIN ANDRA IV A Festivalul concurs de teatru școlar

I

CSIKI DENNIS IV B Olimpiada de educație civică/jud.

II

SZOCS BRAIC DARIUS IV B Olimpiada de matematică / jud. Fii inteligent la matematică/naț. SNAC – Scrisoare unui prieten / jud. Campionatul de șah 1 IUNIE Copiii au talent – 1IUNIE

I I I II I

ROMAN MĂDĂLINA IV B Copiii au talent – 1IUNIE

II

BUCUR JUSTINA IV B Campionatul de tenis de câmp

II

BUZILĂ MONICA SONIA IV B Fii inteligent la matematică/ naț. Și tu poți salva o viață

I MENȚIUNE

VLAD DALIA MARIA IV B Fii inteligent la matematică/ naț.

MENȚIUNE

CÎMPEAN LARISA IV B Comunicare.ro / națională Jucării din materiale refolosibile Și tu poți salva o viață

II III

BANDA DES.

RÂPAN LARISA IV B Și tu poți salva o viață

MENȚIUNE

FĂRCAȘ FLORINA IV B Și tu poți salva o viață

MENȚIUNE

VODĂ DENIS IV B Și tu poți salva o viață MENȚIUNE

TRUȚA DANIEL IV B Și tu poți salva o viață

MENȚIUNE

TAMAS EVELYN IV B Comunicare.ro / națională Snac – scrisoare unui prieten / jud.

III MENȚIUNE

BUCUR ALEXIA CĂTĂLINA IVB Comunicare.ro / națională

MENȚIUNE

PANTEA VICTORIA VII ”Și tu poți salva o viață”/zonală Olimpiada de științe socio-umane/jud. Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Concurs național de literatură ”Jenică Andrei”

II II

84P.

PARTIC.

TRUȚA ROXANA VII Olimpiada de științe socio-umane/jud. Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Cultură și spiritualitate românească/naț.

II 100.5

80 P.

25

GREAB ALEXANDRA VII Olimpiada de religie / jud.

MENȚIUNE

COJA OANA MARIA V B Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concurs național de literatură ”Jenică Andrei”

83 P.

39 P.

III

PANTEA DRAGOȘ VB Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concurs național de literatură ”Jenică Andrei” The hour of code/internaț. Concurs național de geografie ”TERRA” Festivalul concurs de teatru școlar

87,5/ MENȚIUNE

46 P. MENȚIUNE

PARTIC.

PARTIC.

III

TIMAR LAURENȚIU VB Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concurs național de literatură ”Jenică Andrei” Festivalul concurs de teatru școlar

97,5

49,5

PARTIC.

III

PLATON DANIELA VI Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic

54,5

80 P. I

ZORI PAULA ELISA VI Olimpiada de limba și literatura română – jud. Olimpiada de limba și literatura română – naț. Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Cultură și spiritualitate românească/jud. Cultură și spiritualitate românească/naț. Concurs naț. SNAC – Scrisoare către prietenul meu Concurs național de creație artistică ”AMÂNDOI ÎN ABURUL PÂINII”

I

83,25 P.

II I

MENȚIUNE I I

26

Concurs național de creație literară”Ion Creangă” Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic

II I

ORDOG INGRID PREG. Cros 1 IUNIE

I

SAVU ALEXANDRU PREG. Cros 1 IUNIE

I

BOBRIC BOGDAN PREG. Cros 1 IUNIE

III

CLONOSCHI ALEXIA ELENA I Cros 1 IUNIE

III

POP CĂTĂLIN IV A Cros 1 IUNIE

II

RICEAN PAVEL VB Cros 1 IUNIE Campionatul de fotbal –1 iunie

II I

TRUȚA ROXANA VA Cros 1 IUNIE

I

APOSTOL ȘTEFAN VI Cros 1 IUNIE

I

FĂRCAȘ CLAUDIU VII Campionatul de baschet – 1 IUNIE

MENȚIUNE

BUKSZAR VLAD VII Campionatul de baschet – 1 IUNIE

MENȚIUNE

KOSA ERVIN VII Campionatul de baschet – 1 IUNIE

MENȚIUNE

VARGA RAUL VII Campionatul de fotbal –1 IUNIE

I

CZUCZUKA ROBERT VII Campionatul de fotbal –1 IUNIE

I

CHIOREAN RĂZVAN VB Campionatul de fotbal –1 IUNIE

I

ROSTAȘ CRISTIAN VB Campionatul de fotbal –1 IUNIE

I

MOLDOVAN PAUL VA Campionatul de fotbal –1 IUNIE

I

ANTAL DARIA VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic

I

GĂNCEAN GEORGIANA VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic

I

27

CRISTEA IONUȚ VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic

I

MARCU RAREȘ VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic

I

YILMAZ MERVE MELISA

VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic

I

ȘANDOR SIMION IV MOGL.

În așteptarea lui Moș Nicolae/regional I

KALANYOS LOREDANA IV MOGL.

În așteptarea lui Moș Nicolae/regional I

KALO EDIT IV MOGL.

În așteptarea lui Moș Nicolae/regional I

KALO EDIT IV MOGL.

Clipe de toamnă III

28

AUDITUL

Diagnoza mediului intern şi extern

1.e. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ÎN CONTEXTUL POLITIC, ECONOMIC, SOCIAL, TEHNOLOGIC Şl ECOLOGIC (P.E.S.T.E.)

CONTEXTUL POLITIC

Din punct de vedere legislativ şi organizatoric, învăţământul preuniversitar românesc este reglementat prin:

• Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011

• ROFUIPnr.4925/2005;

• Legea calităţii pentru educaţie;

• Alte acte normative în domeniu.

Politica educaţională derivă din nevoile de educaţie identificate la nivelul şcolii şi din viziunea comună a diferitelor grupuri de interes:

elevi, părinţi, cadre didactice, comunitate locală.

Modificările legislative introduse în domeniul învăţământului preuniversitar, precum şi proiectele conturează tendinţe noi în dezvoltarea

politicii educaţionale pe termen lung, cu efecte importante asupra întregului sistem educaţional:

• Calitatea sistemului educaţional impusă de integrarea;

• Siguranţa oferită de Statutul de membru NATO;

• Posibilitatea selectării politicilor educaţioanle specifice şcolii;

• Democratizarea relaţiilor din interiorul sistemului;

• Legea nr.87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

• OMECTS nr.4390/07.06.2012 privind înfiinţarea Consiliului Naţional pentru prevenirea şi combatereaviolenţei în mediul şcolar;

29

• Rolul educaţiei şi formării în materializarea strategiei "Europa 2020".

CONTEXTUL ECONOMIC

• Relansarea economică la nivel naţional;

• Insuficienta cunoaştere de către elevi şi părinţi a tendinţelor de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor făcute de

aceştia la admitere: specialităţile teoretice sunt în continuare cele mai căutate;

• Situaţia materială precară a unor părinţi are consecinţe negative asupra interesului elevilor faţă de şcoală (absenteism, până la posibilul

abandon şcolar);

• Efectul pozitiv, în acest context economic, îl are extinderea programelor sociale (corn şi lapte, rechizite, EURO 200).

CONTEXTUL SOCIAL

• Familia şi comunitatea locală sprijină, în general, eforturile şcolii în educarea copiilor;

• Majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social care apreciază şi favorizează educaţia;

• Scăderea demografică s-a făcut simţită în ultimii ani, având ca efect imediat scăderea număruluide copii şcolari din zonă;

• Şomajul;

• Familii dezorganizate;

• Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate , consum de alcool în familie, influenţa negativă a mass-media (articole de

presă, televiziune) asupra învăţământului românesc.

30

CONTEXTUL TEHNOLOGIC

• Introducerea folosirii computerului în şcoală, prin programul AEL;

• Conectarea şcolii la internet;

• Insuficienta pregătire a tuturor cadrelor didactice în folosirea computerului şi reticenţa unora dintre aceştia înceea ce priveşte utilitatea

îmbinării metodelor tradiţionale cu acest mijloc modem potrivit predării-învăţării interactive;

• Varietatea şi multitudinea ofertei de cursuri de formare-perfecţionare pentru cadrele didactice prin Casa Corpului Didactic,

Universităţi şi partenerii acestora.

CONTEXTUL ECOLOGIC

Nu există indicatori de poluare ridicaţi la calitatea aerului, apei şi a solului, care să influenţeze starea generală de sănătate a copiilor;

Există spaţii verzi.

31

1.f. ANALIZA SWOT

Curriculum

CU

RR

ICU

LUM

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Şcoala dispune de:

• material curricular (planuri cadru pentru

clasele CP-VIII, programe şcolare, manuale

alternative), auxiliare curriculare (caiete de

lucru, ghiduri de aplicare, îndrumătoare);

• consilierea elevilor în vederea selectării

disciplinelor opţionale;

• program de pregătire suplimentară pentru

recuperare / performanţă cu elevii;

• CDŞ atractiv;

• existenta softurilor educaţionale

• stimularea elevilor cu rezultate deosebite

(premii, sponsorizări, vizite de studiu);

• conducere managerială cu deschidere spre

reformă, calitate, performanţă;

• bază materială nouă şi în continuă

schimbare.

• utilizare insuficientă

a echipamentelor

moderne în procesul

instructiv-educativ;

• centrarea proiectelor

didactice, uneori, pe

conţinuturi şi nu

pe competenţe;

utilizarea în prea

mică măsură a metodelor

de predare-învăţare-

evaluare centrate pe elevi;

• număr mic de

activităţi extraşcolare, la

unele clase.

• Legea Educaţiei Naţionale Nr.

1/2011

• Existenta unui cadru legal

pentru obţinerea de fonduri

extrabugetare;

• prestigiul şcolii în comunitate;

• accesul unui număr apreciabil

de absolvenţi la licee de

prestigiu

• valorificarea abilităţilor

individuale ale elevilor prin CDŞ;

• schimburi de experinţă cu

unităţi dinTopliţa şi din ţară

• Implicarea elevilor din şcoală

în programe şi proiecte

• manuale

degradate

transfer de

populaţie şcolară la

clasa a V-a

32

Resurse umane

RES

UR

SE U

MA

NE

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

personal didactic calificat 93,75%;

ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul

didactic I 51%;

ponderea cadrelor didactice cu performanţe în

activitate 58 %;

• personalul didactic este interesat de calitatea

procesului instructiv-educativ;

• relaţiile interpersonale pozitive existente

favorizează crearea unui climat educaţional

deschis, stimulativ;

• interesul cadrelor didactice pentru

perfecţionare şi formare continuă;

• delimitarea clară a responsabilităţii fiecărui

cadru didactic prin fişa postului;

• personal suplinitor tânăr, bine pregătit, cu

grade didactice s-au înscris pentru obţinerea

gradelor didactice.

• existenţa consilierului psihopedagog şi a unui

cabinet de consiliere;

• director format în managementul educaţional;

• proiectarea planului de școlarizare pornind de la

evoluții demografice, dezvoltare economică

regională și opțiunea elevilor.

• conservatorism şi

rezistenţă la schimbare a

unor cadre didactice;

• slaba preocupare

din partea unor cadre

didactice pentru propria

dezvoltare profesională;

• 0,5 normă de

psihopedagog;

• elevi proveniţi din

familii dezorganizate sau

cu părinţii plecaţi la

muncă în străinătate;

• supraîncărcarea

fişei postului a

personalului de

conducere, cadre

didactice etc;

• suprapunerea

lucrărilor urgente şi

termene nerealiste

pentru unele lucrări

solicitate.

• autonomie în

selecţia şi angajarea

personalului didactic

auxiliar şi a

personalului

nedidactic;

• varietatea

cursurilor de formare

şi perfecţionare

organizate de CCD,

ONG, Universităţi.

• regresul demografic

având drept

consecinţă scăderea

numărului de elevi;

• fluctuaţia domiciliară a

populaţiei şcolare;

• şcoli concurente

în zonă;

• lipsa unor prevederi

speciale în legislaţia

şcolară care să permită

atenţionarea /

sancţionarea cadrelor

didactice dezinteresate

faţă de propria dezvoltare

profesională.

33

Resurse materiale şi financiare

RES

UR

SE M

ATE

RTA

LE Ş

l FIN

AN

CIA

RE

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

• starea fizică a clădirii;

• spaţii şcolare amenajate în conformitate cu

standardele europene (parchet, lambriuri,

mobilier);

• existenţa cabinetelor funcţionale (fizică,

biologie, chimie, informatică); lb. română,

muzică

• bibliotecă dotată cu un număr de peste

16000 de volume

• existenţa unor spaţii ce pot fi închiriate în

afara orarului şcolii ca sursă de venit

extrabugetar;

• material didactic, documentar şi

informaţional;

• conectare la internet

• interesul scăzut al

agenţilor economici în

acordarea de

sponsorizări sau donaţii.

• utilizare insuficientă a

echipamentelor

moderne în procesul

instructiv-educativ;

• curtea şcolii

neamenajata cu parc

școlar și teren de sport.

• dezvoltarea unor

activităţi extra- curriculare;

• posibilitatea accesării

unor proiecte cu finanţare

naţională şi in-

ternaţională,

• interes din partea

comunităţii şcolare faţă de

oferta educaţională a

şcolii;

• posibilitatea obţinerii de

fonduri extrabugetare.

• ritmul accelerat al

schimbărilor tehnologice

conduce la uzura morală

a echipamentelor

existente;

• preţul ridicat al

materialelor didactice şi

fondurile băneşti limitate

nu permit dotarea

corespunzătoare

• conştiinţa morală a

elevilor privind păstrarea

şi menţinerea spaţiilor

şcolare.

34

Relaţii cu comunitatea

R

ELA

ŢII C

U C

OM

UN

ITA

TEA

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

• relaţii foarte bune cu Consiliul Local,

Primăria, Poliţie, Biserica, Jandarmeria,

Pompierii;

• sprijinul prompt dat de reprezentanţii

Poliţiei şi ai Poliţiei Comunitare pentru

soluţionarea problemelor ce apar;

• construirea unui mediu şi a unei

atitudini prietenoase faţă de părinţi, folosind

aserţiunea „Aceasta este şcoala potrivită şi

pentru copiii mei";

• informarea părinţilor în legătură cu

evenimentele desfăşurate în şcoală;

• deschiderea şcolii spre un parteneriat

activ şi real cu familia;

• existenţa parteneriatelor şi

programelor educaţionale între şcoală şi

comunitate;

• programe educaţionale pe teme de

igienă personală;

• derularea a numeroase programe,

proiecte şi parteneriate cu comunitatea.

• nevoia crescută de

comunicare cu comunitatea

locală;

• slaba implicare a

unor părinţi în problemele

şcolii;

• slaba colaborare cu

Consiliul Reprezentativ al

Părinţilor;

• activităţi de educare

civică insuficiente şi lipsite

de finalitate uneori;

• lipsa unui program

de activitate pentru timpul

liber al elevilor (în special în

vacanţe);

• demersuri

nefinalizate de implicare în

programe internaţionale .

• comunicare bună cu

partenerii şcolii;

• menţinerea unei

stări de disciplină şi

securitate a elevilor

• facilitarea

colaborării cu specialişti din

domenii diverse pentru un

învăţământ de calitate;

• colaborare eficientă

şi promptă cu instituţiile

administraţiei publice

locale;

• dezvoltarea şi

promovarea imaginii

pozitive a şcolii;

• dezvoltarea unor

parteneriate cu

comunitatea locală şi

implicarea în proiecte

europene.

• influenţă

negativă a culturii de

cartier asupra

elevilor („Cultura de

lângă bloc" a

timpului liber);

• nivel de

educaţie limitat la

unii părinţi;

• dezinteresul

unor familii pentru

educaţia copiilor;

• agresiuni din

partea comunităţii

către elevi (morale,

verbale, fizice);

• deteriorări de

bunuri materiale.

35

2. COMPONENTA STRATEGICĂ

2.a.VIZIUNEA

Dezvoltarea şi implementarea unui management educaţional de calitate atât la

nivelul şcolii cât şi la nivelul ariilor curriculare, care să aibă ca finalitate un învăţământ viabil

şi competitiv, astfel încât elevii şcolii să atingă performanţele cuprinse în standardele de

evaluare având la baza următoarele obiective:

- Formarea unui corp profesoral de elită;

- Promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate, centrat pe elev, prin

care şcoala să se constituie într-un real furnizor de servicii educaţionale, astfel încât

procentul de promovabiliate a elevilor la testele naţionale să fie cu cel puţin cinci

procente peste media pe judeţ; toţi absolvenţii să fie cuprinşi într-o nouă formă de

învăţământ;

- Realizarea unui management financiar eficient şi competitiv;

- Echipa managerială va stabili şi menţine relaţii de colaborare permanente, deschise,

transparente cu întregul colectiv, cu reprezentanţii Primăriei, cu membrii Consiliului

Local, ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, cu reprezentanţii O.N.G.-urilor, cu

Poliţia de Proximitate etc.;

- Crearea, menţinerea şi dezvoltarea în rândul elevilor a unei atmosfere propice unui

învăţământ de calitate;

- Formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe în învăţare, în scopul unei

orientări şcolare şi profesionale în concordanţă cu posibilităţile şi calităţile

educaţionale de care dispune elevul;

- Atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţele

educaţionale ale societăţii, în contextul definirii idealului educaţional al şcolii

româneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualităţii umane în

formarea personalităţii autonome şi creative;

- Atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltării bazei materiale, stimulării şi

motivării elevilor, prin activităţi extraşcolare, parteneriate, colaborări, sponsorizări.

36

„Caracterul unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai

mult decât ştie însuşi profesorul.”

Mihai Eminescu

Viziunea școlii s-a construit pornind de la înțeleptele vorbe ale lui M. Eminescu:

,,Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi.’’

În acest scop, este necesară o foarte bună cunoaştere a personalităţii fiecărui elev,

pentru a forma, pornind de la aptitudinile şi talentele sale, caractere puternice,

capabile, în perspectivă, să-şi identifice singure nevoile. Şcoala are, astfel, rolul de a se

constitui într-un sistem complet şi complex ale cărui componente să funcţioneze într-o

deplină armonie. Dascălul, componenta esenţială a acestui sistem, trebuie să fie conştient

de faptul că a rămâne în afara studiului atrage după sine descalificarea, deoarece nimic nu

este mai dăunător pentru viitorul dascăl decât formarea sentimentului de suficienţă de sine.

2.b.MISIUNEA

Şcoala noastră promovează identificarea și dezvoltarea calităţilor și aptitudinilor

fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze unei

societăţi democratice, prin dezvoltarea unui CDŞ specific, prin crearea de competenţe de

comunicare socială, prin centrarea managementului resurselor umane pe motivarea

profesorilor cu rezultate deosebite, prin asigurarea accesului tuturor elevilor la tehnologia

modernă şi nu în ultimul rând prin consolidarea unui curriculum adecvat unei bune educaţii

a elevilor prin directa implicare a părinţilor.

Şcoala ,,MIRON CRISTEA”este deschisă pentru toţi cei care au nevoie de educaţie,

întrucât, în opinia noastră, educaţia nu este un privilegiu pentru câţiva, ci este un drept al

tuturor.

Şcoala satisface nevoia elevului de a se simţi competent, integrat în colectiv şi

independent, de aceea avem ca prioritate pregătirea elevilor pentru o lume în

schimbare, formându-le capacităţi, deprinderi şi competenţe care să le permită să-şi

găsească locul şi menirea socială.

Fiind consecvenți ideii că nu e firesc să renunțăm la lupta da a le arăta învățăceilor

calea, rămânem loiali mottou-lui: ,,Ai reușit, continuă. N-ai reușit, continuă’’. (Nansen)

37

2.c. OBIECTIVE/ȚINTE STRATEGICE

1. Promovarea şi creşterea imaginii şcolii în comunitate

2. Promovarea unui învăţământ modern, inovativ, competitiv, care să răspundă nevoilor de

formare ale elevilor

3. Motivarea cadrelor didactice în vederea dezvoltării profesionale şi modernizării

procesului de predare-învăţare-evaluare

4. Amenajarea unei baze materiale care să răspundă exigenţelor cadrelor didactice şi

elevilor pentru îndeplinirea unui act educativ la nivelul standardelor europene

5. Afirmarea şcolii pe plan european prin realizarea de parteneriate şcolare cu instituţii de

învăţământ din spaţiul comunitar european

2.d. OPŢIUNILE STRATEGICE

ŢINTA STRATEGICĂ

OPŢIUNEA STRATEGICĂ

OPŢIUNEA CURRICULARĂ OPŢIUNEA FINANCIARĂ A

DOTĂRILOR MATERIALE

OPŢIUNEA INVESTIŢIEI ÎN

RESURSA UMANĂ

OPŢIUNEA RELAŢII COMUNITARE

RESPONSABIL TERMENE DE

REALIZARE

1. Promovarea şi creşterea imaginii şcolii în comunitate

Popularizarea realizărilor şcolii şi a ofertei educaţionale prin: editarea de pliante şi afişe, articole în presă, interviuri şi emisiuni TV, cercuri pedagogice Creşterea numărului de elevi înscrişi Implicarea şcolii în parteneriate şi proiecte educaţionale la nivel judeţean, naţional şi internaţional Organizarea de lectorate cu părinţii conform unei planificări semestriale Îmbunătăţirea comunicării interne şi externe Actualizarea permanentă a site-ului şcolii care să reflecte activitatea la zi a şcolii

Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea materialelor promoţionale şi a activităţilor parteneriatelor şi a proiectelor educaţionale; Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor de mediatizare şi diseminarea a informaţiilor; Bugetul va prevedea fonduri pentru realizarea comunicării interne şi externe

Motivarea implicării cadrelor didactice şi a elevilor în activităţi de creştere a prestigiului şcolii prin acordarea de premii, diplome, adeverinţe etc. Evidenţierea contribuţiei factorilor implicaţi: rapoarte semestriale şi anuale,adeverinţe, premii, diplome etc.

Implicarea activă a părinţilor şi a autorităţilor locale în actul decizional Realizarea unor activităţi extracurriculare în parteneriat cu instituţii de interes local, naţional şi internaţional

C.A. CEAC Comisia de curriculum Serviciul contabilitate Comisia de programe comunitare Comisia „Consiliere şi orientare” Serviciul Secretariat Serviciul Informatizare Responsabili comisii metodice

Permanent

39

2. Promovarea unui învăţământ modern, inovativ, competitiv, care să răspundă nevoilor de formare ale elevilor

Centrarea procesului instructiv-educativ pe nevoile de formare ale elevului Utilizarea metodelor activ- participative Realizarea unor programe de învăţare diferenţiată pentru a preîntâmpina fenomenul eşecului şcolar

Creşterea: - calităţii actului educativ - interesului elevilor pentru propria formare - procentului de promovabilitate - Implicarea elevilor şi părinţilor în elaborarea ofertei educaţionale a şcolii

Aplicarea de chestionare elevilor şi părinţilor acestora privind gradul de satisfacţie faţă de oferta educaţională a şcolii în anul şcolar precedent Interpretarea chestionarelor si propunerea de măsuri corective Utilizarea softurilor educaţionale şi a suporturilor didactice multimedia în procesul de predare-învăţare-evaluare

Folosirea eficientă a materialului didactic şi a mijloacelor de învăţământ din dotare Identificarea surselor de finanţare Asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de noi mijloace de învăţământ şi material didactic

Evidenţierea, motivarea şi stimularea materială a cadrelor didactice şi a elevilor care obţin rezultate la competiţiile naţionale: rapoarte semestriale şi anuale, adeverinţe, gradaţii de merit, premii, diplome etc.

Activităţi de parteneriat cu liceele în vederea popularizării ofertei educaţionale a acestora şi a unei mai bune orientări a absolvenţilor şcolii

CA

CEAC

Comisii

metodice

Cadre didactice

Consiliul

reprezentativ

al părinţilor

Serviciile

Contabilitate,

Informatizare

şi Secretariat

Permanent

40

Încurajarea inovării didactice Utilizarea metodelor alternative de evaluare Pregătirea suplimentară a elevilor pentru promovarea examenelor naţionale Realizarea de programe de pregătire suplimentară pentru elevii capabili de performanţă şi pentru recuperarea decalajelor apărute în procesul de învăţare Elaborarea planurilor anuale ale activităţilor comisiilor metodice Realizarea de inspecţii curente conform unei planificări semestriale

3. Motivarea cadrelor didactice în vederea dezvoltării profesionale şi modernizării procesului de predare-învăţare-evaluare

Crearea unei baze de date care să cuprindă cursurile de formare şi gradele didactice obţinute de cadrele didactice din şcoală Identificarea nevoilor de formare ale cadrelor didactice Elaborarea planului anual al Comisiei de perfecţionare metodică Promovarea ofertei de formare a CCD şi a altor centre de formare Încurajarea cadrelor didactice

Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea activităţilor parteneriatelor Asigurarea sumelor necesare pentru perfecţionare cu plata de la bugetul local

Stimularea materială a cadrelor didactice care realizează discipline opţionale şi activităţi extracurriculare de calitate Participarea la programe de formare în specialitate a cadrelor didactice Perfecţionarea

Colaborarea cu instituţii furnizoare şi responsabile cu formarea pentru cadrele didactice: CCD, ISJ, centre universitare, centre de formare europene etc.

CA Comisia de perfecţionare metodică Comisia de programe comunitare Cadre didactice Comisii metodice Serviciile Contabilitate, Informatizare şi Secretariat

Permanent

41

de a se perfecţiona în mod continuu prin participarea la cursuri de formare, seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale Participarea cadrelor didactice la proiecte de dezvoltare sau de cercetare ştiinţifică şi metodică Activităţi de diseminarea a rezultatelor în cadrul comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice sau in mass-media Introducerea noutăţilor ştiinţifice şi metodice în procesul de învăţământ Publicarea de articole de specialitate, ghiduri metodice, auxiliare didactice şi manuale de bune practici Realizarea unor activităţi didactice demonstrative la nivelul comisiilor metodice şi al cercurilor pedagogice Activităţi de mentorat pentru cadrele didactice aflate la începutul carierei didactice Realizarea unor parteneriate cu instituţii similare din ţară axate pe schimbul de bune practici pedagogice

cadrelor didactice în problematica managementului clasei; Elaborarea de materiale şi ghiduri metodice în comisiile metodice

42

4.Amenajarea unei baze materiale care să răspundă exigenţelor cadrelor didactice şi elevilor pentru îndeplinirea unui act educativ la nivelul standardelor europene

Identificarea nevoilor de dotare ale şcolii Achiziţionarea mijloacelor didactice necesare conform normativelor de dotare minimală Dotarea spaţiilor şcolare cu noile materiale didactice Asigurarea accesibilităţii elevilor şi cadrelor didactice la noile mijloace didactice Identificarea titlurilor necesare procesului educativ Creşterea cantitativă şi diversificarea fondului de carte Actualizarea şi înnoirea fondului de carte Asigurarea unui număr adecvat de titluri la numărul de elevi Creşterea calităţii actului educativ Motivarea elevilor pentru studiul individual Stimularea elevilor pentru lectura şcolară Asigurarea accesibilităţii elevilor şi cadrelor didactice la noile titluri

Estimarea costurilor Identificarea resurselor materiale necesare Atragerea de fonduri extrabugetare Analizarea ofertelor Achiziţionarea mijloacelor didactice Înregistrarea noilor achiziţii în patrimoniul şcolii

Evidenţierea, motivarea şi stimularea materială a factorilor implicaţi: rapoarte semestriale şi anuale, adeverinţe, salarii de merit, gradaţii de merit, premii, diplome etc.

Colaborare cu instituţiile furnizoare de mijloace didactice Contracte de sponsorizare Parteneriate cu: Biblioteca municipală, Primăria , ISJ HR

CA

CEAC

Comisii

metodice

Comisia de

analizare a

ofertelor

Serviciul

Contabilitate

Permanent

43

5.Afirmarea şcolii pe plan european prin realizarea de parteneriate şcolare cu instituţii de învăţământ din spaţiul comunitar european

Implicarea şcolii în proiecte comunitare Încurajarea implicării elevilor şi cadrelor didactice în realizarea de proiecte comunitare Încurajarea cadrelor didactice pentru accesarea burselor de formare ERASMUS Organizarea de activităţi de promovare: seminarii de informare, activităţi demonstrative, activităţi de diseminare, ateliere de lucru Realizarea unei baze de date cu informaţii referitoare la proiectele comunitare derulate în şcoală Diseminarea rezultatelor proiectelor comunitare derulate: consilii profesorale, comisii metodice, cercuri pedagogice, şedinţe cu părinţii, mass-media etc. Afişarea la loc vizibil a proiectelor comunitare

Estimarea costurilor Atragerea de fonduri comunitare şi extrabugetare pentru derularea proiectelor iniţiate

Evidenţierea, motivarea şi stimularea materială a factorilor implicaţi: rapoarte semestriale şi anuale,adeverinţe, gradaţii de merit, premii, diplome etc.

Identificarea partenerilor în vederea realizării de proiecte comunitare Parteneriate cu instituţii locale pentru atingerea obiectivelor proiectelor comunitare

C.A.

Comisia de

programe

comunitare

Serviciul

Contabilitate

Permanent

44

Programe de dezvoltare a bazei materiale: Continuarea dotării școlii cu calculatoare, în vederea informatizării procesului didactic.

Ne propunem să finalizăm:

- 450 mp bitum pentru terenul de baschet/handbal

- Lambriuri în sălile de clasă

- achiziționarea unui număr de 13 calculatoare pentru laboratorul de informatică

- izolarea termică a clădirii școlii structură

- amenajarea coridoarelor cu gresie.

Programele de dezvoltare a relațiilor cu partenerii externi vor viza:

- menținerea legăturilor cu organizații, instituții și alți parteneri sociali;

- inițierea de programe comunitare

- dezvoltarea și menținerea legăturilor cu părinții;

- promovarea imaginii școlii;

- organizarea de activități extracurriculare, în care să fie implicați agenți educaționali din

comunitatea locală și din afara acesteia.

Programe privind climatul de muncă din școală:

- împreună cu liderul sindical, vor fi luate măsurile necesare pentru a se preîntâmpina

conflictele;

- întreaga activitate din școală va fi direcționată către:

colaborarea permanentă cu toți membrii colectivului

recunoaștere și respect

recunoașterea valorilor

conștientizarea faptului că ceea ce ne constrânge libertatea este pentru binele

colectiv.

Vom promova un management participativ, în care vor fi antrenați toți membrii

colectivului.

45

3. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

Implementării Proiectului de Dezvoltare Instituțională

Proiectul va fi monitorizat prin planificările periodice pe arii curriculare de activitate

didactică și managerială și evaluări interne realiste ale factorilor implicați. Comisia de

Evaluare și Asigurare a Calității, Consiliul de Administrație, Inspectoratul Școlar Județean

Harghita prin pârghii specifice vor constata periodic măsura în care se realizează țintele

strategice și vor interveni pentru reglarea demersurilor. Fiecare domeniu funcțional va fi

analizat și se va interveni în stabilirea priorităților la un moment dat. Realizările sau

nerealizările Planului de Dezvoltare Instituțională se vor regăsi în analiza managerială și vor

fi aduse în discuția consiliului educațional al școlii. Principala grijă în monitorizare va fi

urmărirea impactului asupra grupurilor țintă cărora ne adresăm și la care ne raportăm:

elevii, părinții, cadrele didactice și nedidactice, comunitatea locală și partenerii de proiecte

pentru a corecta din mers eventualele disfuncții. Evaluarea finală a proiectului se va face

prin măsurarea gradului de realizare a descriptorilor stabiliți. Implementarea Proiectului de

Dezvoltarea Instituțională va fi realizată de către întregul personal al școlii.

Se va urmări sistematic:

Corespondența între ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a planificat;

Realizarea de acțiuni corective în cazul nerespectării termenelor sau neîndeplinirii unor

indicatori de calitate.

Procesul de evaluare va fi asigurat de echipa managerială și echipa de realizare

(actualizare) prin:

Întâlniri și ședințe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

Includerea de acțiuni specifice în planul de activitate al Consiliului de Administrație, al

Consiliului Profesoral, al tuturor comisiilor;

Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului de

Administrație;

Revizuirea periodică și corecții.

Activitățile de monitorizare și evaluare vor consta în:

Realizarea procedurilor de monitorizare a țintelor;

Discuții cu cadrele didactice și elevii asupra schimbărilor care au avut loc în procesul de

predare – învățare – evaluare;

46

Monitorizarea periodică a implementării acțiunilor individuale;

Comunicarea acțiunilor corective prin raportare la rezultatele obținute;

Interpretarea datelor privind nivelul de atingere a țintelor;

Stabilirea impactului asupra comunității.