CUPRINS CAPITOLUL I PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE AL UNEI
SONDE IN GAZ-LIFT CONTINUU...............
..............................................................................
........................................2 1.1 Trasarea de
comportare a
stratului..............................................................................4
1.2 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de
injectie.......................................7 1.3 Variatia
presiunii in
coloana........................................................................................21
1.4 Determinarea punctelor de
injectie.............................................................................23
1.5 Trasarea curbelor gradient de sub punctele de
injectie................................................23 1.6
Corelatia de functionare
stratsonda...........................................................................33
1.7 Determinarea adancimilor de fixare al supapelor prin metoda
grafica.........................34 1.8 Calculul de alegere al
supapelor..................................................................................38
CAPITOLUL II POMPAJUL CONTINUU CU
PRAJINI........................................................................50
2.1 Instalatia de pompare cu
prajini..................................................................................50
2.2 Dimensionarea garniturii de
prajini.............................................................................55
2.3 Alegerea tevilor de
extractie.......................................................................................58
ANEXE....................................................................................................
.......................................63
1
2
3
1
4
5
bar
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Parametri constanti ai debitelor de lichid
Parametrii constanti
Ql2=50
Nr.crt. Parametru 1 RGLinj1 2 RGLT1 3 RGTT1 4 M 5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 14 16 l ppcr Tpcr tmed Tmed Tpr Nl l CNl Nd l At
Unit. Msur Sm3/m3 Sm3/m3 Sm3/m3 N/m3 kg/m3 bar K grade C K K ***
Pa.s *** *** N/m m2
Valoare 1000 1,046 1902 32300 929 46,334 208,475 53,5 341,65
1,6390,003597
0,01110,002054
28,341 0,046 0,003117
17
Parametrii constanti
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 14 16
Parametru RGLinj1 RGLT1 RGTT1 M l ppcr Tpcr tmed Tmed Tpr Nl l
CNl Nd l At
Unit. Msur Sm3/m3 Sm3/m3 Sm3/m3 N/m3 kg/m3 bar K grade C K K ***
Pa.s *** *** N/m m2
Valoare 909,09 955,245 1737 30930 929 46,334 208,475 53,5 341,65
1,6390,003597
0,01110,002054
28,118 0,046 0,003117
Parametrii variabili cu presiunea pentru Ql1=45 m3/zi, Ql2=50
m3/zi, Ql3=55 m3/zi
Nr. crt Parametru1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16z
U.M
4_140,983 3,904 1,038 0,168 22,144 1,132 149,361 5,807 0,09
0,014 1,017 0,092 626400 0,02
Intervalele de presiune 14_2 24_3 34_4 4 4 40,967 8,993 1,048
0,169 10,866 1,139 73,29 9,428 0,117 0,00673 1 0,117 566900 0,02
121,64 749.196 0,952 14,653 1,061 0,17 7,112 1,146 47,971 12,661
0,136 0,00440 1 0,136 527000 0,02 145,331 646.614 0,938 20,719
1,075 0,171 5,24 1,155 35,343 15,584 0,15 0,00324 1 0,15 497100
0,02 165,554577.342
44_5 40,925 27,105 1,089 0,173 4,12 1,164 27,793 18,439 0,163
0,00255 1 0,163 472900 0,02 183,77525.843
rs bt vsl vsg Nlv Ngv l/ A l Reb am h
m/s m/s
kg/m3 m
91,597 922.176
18
Nr. crt1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Parametruz
U.M
Intervalele de presiune 24_3 4_14 14_24 40,983 3,904 1,038 0,187
22,237 1,258 149,994 6,437 0,095 0,967 8,993 1,048 0,188 10,909
1,265 73,581 10,325 0,123 0,00649 6 1 0,123 593,400 0,02
126,767
rs bt vsl vsg Nlv Ngv l/ A l Reb am h
m/s m/s
0,952 14,653 1,061 0,189 7,138 1,274 48,148 13,813 0,142
34_44
kg/m3 m
0,014 1,017 0,095 646,800 0,02 96,602885.944
0,00425 1 0,142 551300 0,02 151,006623.181
0,938 20,719 1,075 0,19 5,257 1,283 35,465 17,072 0,157 0,00313
1 1 0,157 519800 0,02 171,658557.377
44_540,925 27,105 1,089 0,192 4,133 1,293 27,877 20,341 0,17
0,002461 1 0,17 494300 0,02 190,234508.385
720.488
Nr. crt Parametru1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16z
U.M
rs bt vsl vsg Nlv Ngv l/ A l Reb am h
m/s m/s
0,983 3,904 1,038 0,205 22,331 1,384 150,626 7,064 0,1 0,014
1,017 0,102 667900 0,02 101,311843.659
4_14
Intervalele de presiune 14_24 24_34 34_440,967 8,993 1,048 0,206
10,852 1,392 73,873 11,332 0,129 0,952 14,653 1,061 0,208 7,164
1,401 48,325 15,163 0,148 0,00426 6 1 0,148 566300 0,02 157,02
kg/m3 m
0,006521 1 0,129 611100 0,02 132,192689.567
0,938 20,719 1,075 0,209 5,275 1,411 35,582 18,743 0,164 0,00314
1 1 0,164 532700 0,02 178,13536.221
44_540,925 27,105 1,089 0,211 4,145 1,422 27,962 22,185
0,178
0,002468 1 0,178 505700 0,02 194,088489.939
598.218
19
Curbele gradient de deasupra punctului de injectie
20
21
Graficul variatiei presiunii in coloana
Din grafic se vor citi urmatoarele date:Q 55 50 45 pinj 34.7 35
35.3 hinj 2170 2290 2400
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Graficul curbelor gradient de sub punctele de injectie
De pe acest grafic se vor citi urmatoarele date:
Qinj=60000Ql Pdin
64.15 71.8 78Qinj=90000
55 60 65 Ql 62.957 80 85 95
Pdin 74.70 91.6 95.6 99.6
32
33
Cu datele citite din graficul de mai sus se va trasa curba de
comportare a sondei in gaz lift
34
35
36
37
38
39
40
41
42
Apoi se va trasa dreapta de variatie a presiunii gazelor in
coloana Psg si Pfg precum si paralelele spre stanga la o diferenta
de 2 bari intre ele .
43
Se va determina punctul de injectie unde se va amplasa supapa de
lucru la intersectia dintre curba gradinet de deasupra punctelor de
injectie si dreapta punctata Se traseaza curba gradient de sub
punctul de injectie cu algoritmul Hagel Brown Se traseaza dreapta
de variatie a presiunii fluidului de omorare pentru aceasta se
considera ca sonda este omorata cu titei de densitate egala cu cea
data prin tema de proiect Se considera o adancime h=700 m . Se
determina presiunea P determinata de fluidul de omorare la aceasta
adancime . Se uneste punctul de coordonate 0 , 0 cu coordonatele
punctului P. Se considera un nr n de supape de pornire si se
traseaza un numar n de drepte paralele si echidistante spre dreapta
la dreapta de variatie presiunii gazelor in coloana . Diferenta de
presiune dintre dreptele paralele este cuprinsa intre 1,5...2,5
bar. In cazul de fata au fost considerate 7 supape de pornire si
sau trasat dreptele paralele de variatie a presiunii gazelor in
coloana. Se realizeaza amplasarea supapelor si anume de la
intersectia dreptei de variatie a presiunii fluidului de omorare cu
ultima dreapta paralela cu dreapta de variatie presiunii gazelor in
coloana , se duce spre stanga o dreapta paralela cu axa presiunilor
pana cand intersecteaza curba de variatie a presiunii lichidului in
tubing. Din acest punct de intersectie se duce o dreapta paralela
la dreapta variatiei presiunii fluidului de omorare spre dpreapta
pana cand se intersecteaza cu penultima dreapta de variatie a
presiunii gazelor in coloana . Din acest ultim punct de intersectie
se duce o dreapta paralela cu axa presiunii pana cand intersecteaza
curba de variatie a presiunii lichidului in tubing
44
Procesul se repeta pana cand se ajunge in punctul de
injectie.
Din diagrama vor rezulta urmatorii parametri :
45
46
47
In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din
tabel urmatorii parametrii:
48
49
50
Plecandu-se de la valorile diametrului orificiului supapei
obtinute cu ajutorul diagramei urmatoare s-au obtinut valorile
standardizate ale acestui diametru care sunt figurate in tabelul de
mai sus.
Valorile obtinute cu ajutorul acestui grafic sunt:Diametrul
orificului real al supapei
Din comparatia diametrului orificiului real cu diametrul standar
orificului supapei se va stabili daca supapele se vor duza. Pentru
prima supapa, deoarece Pentru a II-a supapa, deoarece Pentru a
III-a supapa, deoarece Pentru a IV-a supapa, deoarece rezulta ca
supapa se duzeaza rezulta ca supapa se duzeaza rezulta ca supapa nu
se duzeaza rezulta ca supapa se duzeaza
51
Pentru a V-a supapa, deoarece Pentru a VI-a supapa, deoarece
rezulta ca supapa se duzeaza rezulta ca supapa se duzeaza
Verificarea la redeschidere a primei supape
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
ANEXE
66
APLICATIA 1 1) Se utilizeaza datele de la proiect si se
considera un Qinj=50000 Nm3/zi
si cinci debite de lichid: Ql1=20 m3/zi Ql1=30 m3/zi Ql1=40
m3/zi Ql1=50 m3/zi Ql1=60 m3/zia) Sa se studieze influenta
presiunii asupra ratiei de solutie rs si asupra
factorului de volum bt ;
Ql1=2 0 p 4 14 24 34 44
rs
bt 3.904 1.038 8.993 1.048 14.65 3 1.061 20.71 9 1.075 27.10 5
1.089
b) Sa se studieze influenta debitului de lichid si a presiunii
medii asupra
fractiei de lichid e ;
67
P (bar) 4 14 24 34 44
e0.055 0.075 0.089 0.1 0.109
Q (m3/zi ) 20 30 40 50 60
e0.055 0.071 0.084 0.095 0.105
c) Sa se studieze influenta debitului de lichid asupra vitezei
superficiale
a lichidului respective viteza superficiala a gazului vsg ;
68
Q vsl (m3/zi ) (m/s) 20 0.075 30 0.112 40 0.149 50 0.187 60
0.224
Q (m3/zi ) 20 30 40 50 60
vsg (m/s) 21.67 5 21.86 2 22.05 22.23 7 22.42
d) Sa se studieze influenta debitului de lichid si a presiunii
acestuia
asuprea distantei h
Q (m3/zi ) 20 30 40 50 60
h (m) 1399 1147 992.4 5 885.9 4 806.61
69
P (bar) 4 14 24 34 44
h (m) 1399 1094 918.6 4 803.0 4 718.8 5
APLICATIA 2
Studiul unor parametri asupra curbelor gradient.
2) Se folosesc datele de la proiect si se cere :a) Sa se
studieze influenta impuritatilor asupra curbelor gradient. Se
considera patru valori ale impuritatilor cu un pas de 10 %
.i=0.45 interv al P h
4_14 14_24 24_34 34_44 844.1 689.9 598.5 536.5 58 27 33 16
i=0.55 interv al P h
4_14 14_24 24_34 34_44 825.7 675.3 586.2 525.8 77 29 1 8
i=0.65 interv al P
4_14
14_24
24_34
34_44
70
h
808.7 21
661.7 78
574.7 89
516.0 34
i=0.75 interv al P h
4_14 14_24 24_34 34_44 792.9 649.2 564.2 506.9 1 02 06 23
b) Sa se studieze influenta debitului de injectie asupra
curbelor gradient.
Qinj cu un pas de 5000 Nm3/ziQinjinterva lp
50000 4_14 610.9 27 55000 4_14 613.0 23 60000 4_14 14_24 491.9
31 24_34 435.4 78 34_44 422.4 16 14_24 482.9 11 24_34 435.2 67
34_44 429.7 72
h Qinj2interva lp
h Qinj3interva
14_24
24_34
34_44
71
lp
h Qinj4interva lp
611 65000 4_14 605.2 7
500.5 64
437.4 86
417.4 99
h
14_24 508.4 3
24_34 440.6 52
34_44 414.5 58
c) Sa se studieze influenta diametrului tevilor de extractie
asupra curbelor gradient. Se considera : D1= 2 25,410-3 m D2= 2,5
25,410-3 m D3= 3 25,410-3 md=0.05 08interval p
h d=0.06 35
4_14 211.8 98
14_24 355.7 67
24_34 331.1 04
34_44 300.3 09
72
interval p
h
4_14 610.9 27
14_24 482.9 11
24_34 435.2 67
34_44 429.7 72
d=0.07 62interval p
h
4_14 775.8 3
14_24 685.4 26
24_34 698.1 26
34_44 671.3 95
73
