MANUAL EXTRACTIE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETÃRIIProgramul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULAR

clasa a X-a

DOMENIUL: MECANICCALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN FORAJ, EXTRACŢIE, TRATARE PETROL ŞI GAZENivelul 1

MODULUL: TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FORAJ-EXTRACŢIE

2005

Autor: Prof. SOCOLESCU EUGEN prof.ing. Grup Şcolar Industrial de Petrol Teleajen

Consultanţa:Dana Stroie - expert CNDIPTŢiţeiu Ramona - expert local

Modulul: Tehnologia lucrarilor de foraj-extractie

CUPRINS

I. Introducere pag.4

Competenţe vizate pag.5

Obiective urmărite pag.6

II. Materiale de referinţă pag.8

Cuvinte cheie pag.20

Glosar de termeni pag.22

Formule pag.23

III. Activităţi pentru elevi pag.24

Fişa de descriere a activităţii pag.25

Fişe de lucru pag.27

Activităţi de lucru pag.30

Fişă de autoevaluare pag.50

Fişă pentru înregistrarea progresului elevului pag.51

IV. Soluţii şi sugestii metodologice pag.52

V. Bibliografie pag. 60

Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

3


I. INTRODUCERE

Modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie” este destinat domeniului mecanic, nivelul 1 de pregătire, pentru calificarea “Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze”. Acesta oferă elevilor posibilitatea însuşirii unor cunoştinţe teoretice si deprinderi practice necesare la lucrările de foraj-extracţie practicate în industria de petrol şi gaze. Acest ghid este destinat uşurării muncii profesorului la catedră şi îmbunătăţirii activităţii acestuia, fără să acopere toate activităţile care sunt necesare de efectuat pentru atingerea scopului propus prin parcurgerea modulului. La prezentarea noilor cunoştinţe profesorul va folosi materiale didactice, mijloace de învaţământ adecvate, cum sunt: machete, instalaţii, scule, roci, dispozitive, panoplii, folii de retroproiector, casete video etc. Pentru însuşirea noilor cunoştinţe vor fi folosite metode adecvate temei şi clasei dar atractive pentru elevi, cum sunt: expunerea, demonstraţia, conversaţia, descoperirea, exerciţiul, studiul de caz, întocmirea portofoliului etc. Evaluarea se poate face oral, scris, practic, urmărindu-se însuşirea termenilor de specialitate, cunoaşterea utilajelor, sculelor, a lucrărilor ce se efectuează cu ele şi a deprinderilor practice. În funcţie de nivelul de pregătire a elevului, pentru o competenţă se pot face mai multe evaluări, astfel încât elevul să ajungă la cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice cerute în standardul profesional. Trebuie arătat că ceea ce este prezentat în acest auxiliar constituie numai un ghid care nu acoperă toate competenţele cerute elevilor la acest modul iar activitatea propusă la fiecare competenţă poate fi insuficientă pentru atingerea nivelului de performanţă. În funcţie de situaţia concretă la clasă, profesorul va propune spre rezolvare şi /sau alte exerciţii, fişe de lucru etc. adecvate situaţiei. De asemenea acest auxiliar nu a ţinut seama de faptul că pentru obţinerea certificatului de calificare trebuie validarea integrală a cerinţelor standardului de pregătire profesională.


4


COMPETENŢE VIZATE

Acest material vizează modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie”, destinat elevilor care se pregătesc pentru meseria lucrător în forajul, extracţia, tratarea ţiţeiului şi gazelor. Prin parcurgerea modulului elevii dobândesc următoarele competenţe:

Comunicare si numeraţie - utilizează limbajul specific de specialitate- prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Lucrul în echipă - colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Utilizarea S. D. V.-urilor - identifică S. D. V.- urile din dotarea locului la lucrări specifice de muncă - explică construcţia şi funcţionarea S. D. V.- urilor şi utilajelor

- foloseşte S. D. V.- urile la lucrări speciale Geologia zăcămintelor - utilizează noţiuni de geologie generală de petrol şi gaze - caracterizează zăcămintele de petrol şi gaze - identifică metodele de investigare a sondelor de petrol si gaze - identifică amplasamentul zăcămintelor de petrol şi gaze şi semnele convenţionale folosite in documentaţia grafică Forajul sondelor - identifică organele de maşini din echipamentele

existente în dotare- alege utilajele, sculele şi instrumentele necesare forajului unei sonde

- recunoaşte lucrările necesare construirii sondei Exploatarea sondelor - descrie parametrii fizici ai zăcămintelor de de petrol şi gaze petrol şi gaze - explică metodele de exploatare a zăcămintelor

de petrol şi gaze - identifică echipamentele necesare exploatării sondelor de petrol şi gaze


5


OBIECTIVE URMĂRITE

Prin parcurgerea unităţii 8.12 “Forajul sondelor de petrol şi gaze” se urmăreşte atingera următoarelor obiective:

La competenţa “Identifică organele de maşini din echipamentele existente în dotare” trebuie atinse următoarele criterii de performanţă:a) identificarea organelor asamblărilor demontabileb) identificarea organelor mişcării de rotaţiec) identificarea elementelor de transmitere şi legătură a mişcării de rotaţied) identificarea organelor pentru reţinerea, conducerea şi comanda fluidelor

Pentru atingera acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele condiţii de aplicabilitate:1. Materiale necesare: pene, ştifturi, piese canelate, şuruburi, piuliţe, şaibe, osii, arbori

(drepţi, cotiţi), lagăre, rulmenţi;2. Transmisii: prin curele, cu cablu, cu lanţuri, cu roţi dinţate3. Organe de reţinere, conducere şi comandă a fluidelor: rezervoare, recipiente, conducte, armături normale şi speciale4. Probe de evaluare Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice

organele asambărilor demontabile (a) Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice

organele mişcării de rotaţie (b) Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice

elementele de transmitere şi legătură a mişcării de rotaţie (c) Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice

organele pentru reţinerea, conducerea şi comanda fluidelor (d)La competenţa 8.12.2 ,,Identifică utilaje, scule şi instrumente necesare forajului

unei sonde” trebuie atinse următoarele criterii de performanţă:a) identificarea utilajului şi sculelor de forajb) identificarea utilajului de prevenire a erupţiilorc) identificarea instrumentelor de dislocare şi garnitura de forajd) identificarea echipamentelor şi sculelor necesare tubării şi cimentării sondelor

Pentru atingerea acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele condiţii de aplicabilitate:1. Utilaje şi scule: de manevră, de rotire, de pompare şi circulaţie, de prevenire a erupţiilor, sape de foraj, utilaje de tubaj şi de cimentare2. Probe de evaluare Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice utilajul şi sculele de foraj (a) Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice utilajul de prevenire a erupţiilor (b) Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice instrumentele de dislocare şi garnitura de foraj (c) Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice echipamentele şi sculele necesare tubării şi cimentării sondelor (d)


6


La competenţa 8.12.3. ,,Recunoaşte lucrările necesare construirii sondei“ trebuie îndeplinite următoarele criterii de performanţă:a) identificarea lucrărilor de suprafaţă şi pregătireb) caracterizarea lucrărilor de foraj propriu-zisc) identificarea lucrărilor de consolidare şi izolare a stratelor traversate Pentru atingerea acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele condiţii de aplicabilitate:1. Lucrări de suprafaţă şi pregătire: amenajarea terenului, montarea instalaţiei de foraj, a construcţiilor anexe, verificarea utilajelor montate, întreţinerea utilajelor de foraj.2. Lucrări de foraj propriu-zise: introducerea sapei, săparea în teren, extragerea ei în vederea înlocuirii3. Probe de evaluare: Probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice lucrările de suprafaţă şi pregătitoare (a) Probe scrise şi orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să caracterizeze lucrările de foraj propriu-zise (b) Probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice lucrările de consolidare şi de izolare a stratelor traversate


7


II. MATERIALE DE REFERINŢĂ

1. ECHIPAMENTUL DE MANEVRĂEchipamentul de manevră permite executarea unor operaţii cum sunt:- manevrarea garniturii de foraj, a ţevilor de extracţie sau a prăjinilor de pompare- coborârea controlată a garniturii de foraj şi tubaj- instrumentaţii la sondă- acţionarea cleştilor mecanici- manevrarea unor greutăţi pe podul sondei- punerea în producţie a sondelor etc. Se compune din:

1.1 TROLIUL DE FORAJ având următoarele funcţii:- înfăşurarea şi desfăşurarea cablului de manevră- frânarea garniturii de foraj- participă la operaţiile de înşurubare-

deşurubare- permite transmiterea mişcării la masa

rotativă în diverse trepte de viteze etc.Se compune din:- şasiu- arbori (al tobei de manevră, de

antrenare, al mosoarelor)- toba de manevră- frâne (mecanică, hidraulică, electromagnetică etc)- mosoare- toba de lăcăritLa montare: - se centrează faţă de roata de lanţ sau arborele cardanic al masei rotative- se asigură orizontalitatea

1.2.


8

SCHEMA TOBEI DE MANEVRĂ1 – toba de manevră; 2 – pană;3 – arbore; 4 – rozete; 5 – şuruburi; 6 – tambur de frână; 7- plăci de ferodou; 8 – benzi din oţel; 9 – spaţiu de răcire; 10,11,12 – ţevi pentru apă; 13 – racord; 14 – orificiu în rozetă pentru fixarea capătului de cablu1.2 GEAMBLACUL - este montat pe coroana geamblacului, în vârful turlei şi

permite trecerea peste prima rolă a capului activ al cablului, fără să atingă turla şi a capului mort peste ultima rolă.



9

GEAMBLACUL DE FORAJa - vedere laterală; b - secţiune1 - role de manevră; 2 - ax fix; 3 - grinzi metalice; 4 - rulmenţi; 5 - orificii de ungere

MACARAUA DE FORAJa - vedere laterală; b - secţiunerole de manevră; ax principal; plăci laterale; ax; bare fixate pe axul 4; bolţ; jugul (lacătul) macaralei; canale de ungere

MACARAUA DE FORAJ - demultiplică sarcina agăţată în cârligul de foraj.


Pentru micşorarea ansamblului macara-cârlig, se construieşte monobloc ansamblul macara-cârlig ceea ce permite:- manevrarea mai uşoară a garniturii de foraj- folosirea mai raţională a spaţiului din turlă.


10

CÂRLIGUL DE FORAJ 1 – cârligul propriu-zis; 2 – tija; 3 – guler; 4 – traversă; 5 – bolţ; 6 – toarta cârligului; 7 – piuliţa; 8 – şurub;9 – rulment; 10 – arc elicoidal cilindric; 11 – rondea; 12 – corpul cârligului (bucşa);13- siguranţa; 14- arcul siguranţei 15 – şarnieră; 16 – şurub; 17 – dispozitiv de blocare; 18 – mâner articulat pentru manevrarea cârligului

1.4. CÂRLIGUL DE FORAJ - poate fi simplex sau triplex - susţine sarcina fixată în el


Trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie flexibil- să aibă rezistenţă mare la încovoiere

2. ECHIPAMENTUL DE ROTIRE


11

CABLUL DE FORAJ-SECŢIUNED – diametrul cablului d – diametrul firelor exterioare

MASA ROTATIVĂ – 1- carcasa (batiul); 2 – rotorul; 3 – coroana; 4 – pinion; 5 – arbore; 6 – rulment principal; 7 – rulment secundar; 8 – pătraţii mari; 9 – bolţuri de blocaj; 10 – labirint de etanşare; 11 – rulmenţi; 12 – bare de blocare

DEPĂNĂTOR DE CABLU

1.5. CABLUL DE FORAJ - face legătura elastică între macara, geamblac şi troliu.

2.1 MASA ROTATIVĂ Îndeplineşte următoarele funcţiuni:

- transmite mişcarea de rotaţie la sapă- susţine garnitura de foraj şi coloana de burlane în vederea executării

operaţiilor de înşurubare-deşurubare - în cazul forajului cu turbina, preia momentul reactiv

CAPUL HIDRAULIC 1 – corpul; 2 – capac; 3 – flanşa lulelei; 4 – ţeava de spălare; 5 – fus; 6 – rulment axial; 7 – toarta (jugul); 8,9 – rulmenţi radiali cu role cilindrice; 10 – rulment axial cu bile;11 – capac inferior;12 - camera de etanşare a ţevii de spălare; 13 – bolţuri; 14 – reducţie; 15 – piuliţă


2.2 CAPUL HIDRAULIC Realizează legătura între garnitura de foraj (aflată în mişcare de rotaţie) şi cârligul de foraj (fix), susţinând greutatea acesteia în timpul forajului. Totodată permite trecerea fluidului de foraj de la furtun la garnitură.

-


12

CAPUL HIDRAULIC - realizează legătura între prăjina de antrenare şi cârlig - susţine greutatea agăţată în cârlig - permite trecerea fluidului de foraj

3. ECHIPAMENTUL DE CIRCULAŢIE Are rolul - de a prepara, trata şi a circula fluidul de foraj în sondă în următoarele scopuri:

- echilibrarea presiunii din zăcăminte- aducerea detritusului la suprafaţă- răcirea sapei

- antrenarea turbinei de foraj


Se compune din:- pompe cu piston necesare pompării noroiului de foraj în sondă- pompe centrifuge sau cu piston necesare pompării fluidului de foraj, a apei

sau a amestecurilor chimice la suprafaţă, pentru prepararea sau depozitarea fluidului de foraj

- instalaţii agregate anexe pentru circulaţia, depozitarea, curăţirea şi pomparea fluidului de foraj


13

TRASEUL CIRCUITULUI DE FLUID DE FORAJ1 – habă; 2 – pompe;3 – manifold de aspiraţie; 4 – manifold de refulare;5 – încărcător; 6 – furtun; 7 – cap hidraulic; 8 – prăjină de antrenare; 9 – prăjini de foraj;10 – prăjini grele;11 – orificii (duze); 12 – spaţiul inelar; 13 – prevenitor de erupţie; 14 – instalaţia de curăţire

POMPĂ DE NOROI

SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE PREVENIRE A ERUPŢIILOR1 – prevenitor orizontal cu închizător pe prăjină şi totală; 2 – prevenitor vertical care permite închiderea suplimentară a spaţiului inelar (când în sondă se află prăjina pătrată, cabluri); 3 – flanşă dublă pentru asamblarea instalaţiei la coloana de burlane tubată; 4 – manifoldul instalaţiei de prevenire; 5 – teul de evacuare a noroiului; 6 – instalaţia de acţionare; 7 – pupitrul de comandă; 8 – braţe de manevră pentru acţionare manuală


4. INSTALAŢII DE PREVENIRE A ERUPŢIILOR Pentru prevenirea manifestărilor eruptive la gura sondei în foraj, se montează o instalaţie de prevenire a erupţiilor.


14

SITĂ VIBRATOARE

1 – ramă; 2 – arcuri (două); 3 – ax excentric;4 – motor electric;5 – cutie de captare a noroiului cernut; 6 – curele trapezoidale

SITA VIBRATOARE reţine particulele mai mari de 0,7 ----0,8mm.


4.1. PREVENITOARE DE ERUPŢIE - efectuează:

- închiderea spaţiului inelar (dintre coloana de burlane şi prăjini)- manevrarea etanşă a garniturii de foraj- închiderea totală a găurii de sondă când în sondă nu se află nimic Prevenitoarele pot fi:a) după direcţia de deplasare a bacurilor: - orizontale - verticaleb) după numărul dispozitivelor de închidere: - simple - duble - triplec) după modul de acţionare a bacurilor: - cu acţionare manuală- cu acţionare mecanică - cu acţionare hidraulică - cu acţionare combinată

4.2. INSTALAŢII DE COMANDĂ HIDRAULICA Se preferă acţionarea hidraulică a prevenitoarelor de erupţie şi a robinetelor

aferente, datorită avantajelor:- se pot realiza forţe mari de închidere- permite închidere rapidă- funcţionare sigură- înmagazinează energie mare în volum redus Se compun din:

- grupul de presiune – produce, acumulează şi distribuie energia hidraulică necesară acţionării

- pupitrele de comandă – pentru comanda manevrării hidraulice a prevenitoarelor

4.3. MANIFOLDUL DE ERUPŢIE Cuprinde ansamblul de robinete, duze reglabile şi fixe, supape de reţinere, manometre racordate la ieşirile laterale ale prevenitoarelor de erupţie.

Se foloseşte pentru:- dirijarea fluidului de foraj din sondă spre habe în scopul frânării manifestărilor şi

scăderea controlată a presiunii din sondă- dirijarea fluidului de foraj în sens invers, pentru omorârea sondei- măsurarea presiunii din spaţiul inelar la gura puţului

4.4. ROBINETE DE ÎNALTĂ PRESIUNE PENTRU PRĂJINILa partea superioară a garniturii de foraj se montează unul sau mai multe

robinete în scopul evitării erupţiei prin garnitura de prăjini.


15

SCHEMA DE ACŢIONARE A PREVENITORULUI TIP DF1 – sertare de etanşare; 4 – conductă pentru fluid la închidere2 – piston; 5 – conductă pentru fluid la deschidere3 – servomotor 6 – tija de acţionare manuală

Sapă cu diamante1 – corpul; 2 – miez matrice; 3 – matricea; 4 – diamante


5. SAPE DE FORAJ 5.1. SAPE CU DIAMANTE

Se folosesc în roci tari şi extratari.

.


16

SA

PĂ

MO

NO

LIT

Sapă cu role conice fără corp1 – corpul fălcii; 2 – cep de legătură; 3 – role; 4 – dinţi; 5 – rulmenţi cu role cilindrice; 6 – rulmenţi cu bile; 7 – dop metalic; 8 – orificiu de spălare


5.2. SAPE MONOLITSunt sape cu tăiş fix, care în locul diamantelor folosesc ştifturi din carburi

metalice foarte dure şi care dislocă roca asemănător cu diamantele.

5.3. SAPE CU ROLE


17

Sapă cu trei role conice cu corp turnat1 – corpul principal; 2 – fălcile; 3 – rolele, montate pe rulmenţi


. Sape cu corp independent – la corpul principal (turnat) se sudează cele trei fălci.

Se compune din:

7. UTILAJE DE CIMENTARE –sunt compuse din: - pompă de presiune- pompă centrifugă (rotativă) acţionată separat de pompa de presiune


18

6. COLOANA DE BURLANE

BURLANE DE TUBARE

ŞIUL

CENTRORII

SCARIFICATORII

LANSATOARELE ŞI AGĂŢĂTOARELE DE COLOANE

INEL DE REŢINERE


- motor pentru pompa de presiune- habă- anexe (pâlnia de cimentare, masa de tăiat sacii de ciment, habă de amestec,

conducte de legătură prevăzute cu racorduri rapide)

8.LUCRĂRI DE FORAJ

Ciclul de foraj constă în succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde. Încep cu montarea instalaţiei de foraj la locaţia respectivă şi se termină cu demontarea şi transportul acesteia la o altă locaţie.

1. Lucrări de suprafaţă:- amenajarea terenului- montarea instalaţiei- montarea construcţiilor anexe

2. Lucrări pregătitoare- verificarea calităţii montajului- verificarea funcţionării utilajelor- lucrări de montaj în completare- săparea şi consolidarea găurii prăjinii de antrenare şi a găurii pentru bucata de

avansare

3. Lucrări de săpare a găurii de sondă (de foraj propriu-zis) - cuprind un ciclu de operaţii ce se repetă la fiecare sapă nou introdusă şi anume:

- introducerea sapei noi şi a garniturii până la talpa sondei- săparea în teren până la uzarea sapei- extragerea garniturii pentru schimbarea sapei

Operaţia de manevră ocupă peste 70% din timpul de foraj.

4. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – executate periodic

5. Lucrări speciale (măsurători geofizice)

6. Lucrări de încercare a productivităţii stratelor şi punerea sondei în producţie

7. Lucrări de demontare a instalaţiei şi transportul la o nouă locaţie


19


CUVINTE CHEIE

Batale – gropi de formă geometrică regulată, pentru a li se măsura volumul, folosite ca depozite pentru fluidul de foraj de rezervă, detritus, scursori Burlane de foraj – tuburi din oţel cu ajutorul cărora se consolidează pereţii sondei Ciclul de foraj – succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde Detritus – sfărâmături de rocă scoase la suprafaţă prin lucrările de foraj Fluid de foraj (fluid de circulaţie, de spălare) – fluid circulat de la suprafaţă la

talpa sondei şi apoi la suprafaţă Foraj – un complex de lucrări legate de traversarea, consolidarea şi izolarea formaţiunilor geologice ale scoarţei terestre, de la suprafaţă până la o anumită adâncime, în scopul realizării sondei Garnitura de foraj – tuburi metalice asamblate prin filet, care coboară sapa până la talpa sondei Gura sondei – partea superioară a unei sonde Manevră – introducerea şi scoaterea materialului tubular din sondă Material tubular – prăjini de foraj, prăjini grele, burlane, ţevi de extracţie Motor submersibil de foraj – motor de construcţie specială, plasat în interiorul

găurii de sondă, deasupra sapei, pentru antrenarea ei în mişcare de rotaţie Prăjini de foraj – tuburi care alcătuiesc prin asamblare, garnitura de foraj Prăjini grele – tuburi cu pereţi groşi care alcătuiesc partea inferioară a garniturii de foraj Sonda – construcţie specială de forma unei găuri cilindrice, săpată în scoarţa pământului, vertical sau înclinat, cu mijloace mecanizate, prin care se pot face cercetări geologice sau se pot extrage la suprafaţă minerale fluide Talpa sondei – partea inferioară a sondei Ţevi de extracţie – ţevi introduse în sondă având scopul principal exploatarea zăcământului de petrol Utilajul de foraj – utilajele, maşinile, dispozitivele şi sculele ce compun instalaţia deforajPuteţi adăuga noi cuvinte cheie, descoperite în timpul parcurgerii modulului.


20


GLOSAR Agitatoarele – utilaje care servesc la omogenizarea fluidului de foraj Agregat de cimentare – utilajul cu ajutorul căruia se prepară şi se pompează la

sondă pasta de ciment şi noroiul de refulare Burlane de tubare – tuburi cilindrice confecţionate din oţel, filetate la capete Cablul de foraj – elementul flexibil al mecanismului de ridicare, care face legătura

între rolele geamblacului şi macaralei Capul hidraulic – element de legătură etanşă între garnitura de foraj şi furtunul

hidraulic Centrorii de coloană – dispozitive montate la exteriorul coloanei de burlane cu

scopul menţinerii ei în centrul găurii de sondă Ciclul de reparaţii – intervalul de timp de la începutul unei reparaţii capitale (sau

utilaj nou) până la începutul următoarei reparaţii capitale Cimentarea sondei – operaţie care constă în plasarea unei cantităţi bine stabilite de

pastă de ciment în spaţiul inelar dintre coloana de burlane şi teren Controlul utilajului – ansamblul de măsuri luate în scopul menţinerii în stare

perfectă de funcţionare a unor organe de maşini, mecanisme ce pot fi văzute direct Curăţitorii de colmataj (scarificatorii) - dispozitive montate la exterior, în partea

inferioară a coloanei în scopul curăţirii turtei de colmataj Degazeificatoare – dispozitive cu rolul de a extrage gazele din noroiul ieşit din

sondă Echipament de circulaţie – ansamblul de utilaje şi dispozitive care servesc la

prepararea, tratarea şi circulaţia fluidului de foraj în sonde Echipament de manevră – ansamblul format din troliu, mecanismul geamblac-

macara, cârlig şi cablul de foraj Echipamentul de transmitere – utilaje şi dispozitive cu ajutorul cărora se transmite

puterea şi mişcarea de la motoarele de antrenare la utilajele principale ale instalaţiei de foraj

Furtunul de noroi – tub flexibil cu o construcţie specială Hidrocicloane (denisipătoare) – dispozitive de curăţire a fluidului de foraj de

particule mici ce au trecut prin sită Inelul de reţinere – placă din fontă sau aluminiu, cu deschidere centrală de

diametru mare, montată la 20…30 m deasupra şiului Instalaţie de prevenire a erupţiei – instalaţie montată la gura sondei cu rolul de a

închide etanş şi sigur gura puţului în caz de nevoie şi de a permite desfăşurarea operaţiilor necesare omorârii sondei

Încărcătorul – burlane îmbinate care fac legătura între pompe şi furtun, montate vertical

Întreţinerea utilajului – măsuri cu caracter preventiv aplicate pe întreaga durată de serviciu a utilajului, în scopul dezvoltării normale a uzurii fizice şi evitarea uzurii accidentale

Lansatoarele şi agăţătoarele de coloane – dispozitive utilizate la suspendarea coloanelor pierdute în celelalte coloane

Manifoldul (claviatura) pompelor – ansamblul de robinete, coturi, cruci, teuri, conducte, flanşe etc. care servesc la alimentarea pompelor şi la dirijarea noroiului cu o pompă sau concomitent cu ambele pompe

Masa rotativă - reductor de turaţie cu angrenaj conic şi alte elemente cinematice montate într-o carcasă, cu o deschidere centrală circulară


21


Mast – turlă rabatabilă Mecanism de ridicare (sistemul macara-geamblac) – se compune dintr-un grup

de role mobile (macara) şi un grup de role fixe (geamblac) Pâlnia de amestec – pâlnia cu ajutorul căreia în noroi se introduc elemente

componente necesare Pompa centrifugă – maşină care transformă energia mecanică în energie

potenţială prin intermediul unei roţi cu pale Pompa de noroi (pompă cu pistoane) – maşină care transformă energia mecanică

primită de la motoare în energie hidraulică Prăjina de antrenare – tub din oţel având la exterior formă pătrată sau hexagonală,

care face legătura între fusul capului hidraulic şi prăjinile de foraj, având lungimea cuprinsă între 12, 19 … 16, 46 m, filetată la capete

Prăjini de foraj – tuburi (ţevi) confecţionate prin laminare, cu lungimea de 5,5…13,5 m şi filetate la capete

Prăjini grele – tuburi cu pereţi groşi, montaţi deasupra sapei Prevenitoarele de erupţie – principalele subansamble ale instalaţiei de prevenire a

erupţiilor având rolul de închidere a sondei Puşca de amestec hidraulică – dispozitiv de agitare a fluidului de foraj Reducţiile – tuburi scurte cu filet cep-cep, mufă-cep sau mufă-mufă care permit

legătura între prăjini de foraj de diferite diametre, între prăjini de foraj şi scule de foraj, de instrumentaţie, cu prăjina de antrenare

Repararea utilajelor – totalitatea lucrărilor efectuate asupra unui utilaj, mecanism etc în scopul restabilirii parametrilor de exploatare la valori cât mai apropiate de cele iniţiale, prin schimbarea şi recondiţionarea unor piese

Sape de foraj – instrumente cu ajutorul cărora se realizează dislocarea rocilor Sita vibratoare – utilaj care curăţă noroiul de detritus Supravegherea utilajului – ansamblu de măsuri luate de personalul de întreţinere,

referitoare la ţinerea sub observaţie a tuturor aparatelor de măsură şi control, a dispozitivelor, a ansamblurilor ce compun un utilaj

Şiul (sabotul) – niplu de oţel cu pereţi groşi, lung de 0,6…0,8 m terminat la partea inferioară cu o calotă sferică iar la cea superioară cu o mufă filetată

Toron – sârme înfăşurate în jurul unei părţi centrale (inimă). Mai multe toroane înfăşurate în jurul unei inimi formează cablul.

Transmisii hidraulice – transmisii care realizează transmiterea energiei de la motor la utilizator prin intermediul unui lichid

Transmisii hidrodinamice – transmisii hidraulice care folosesc lichide la viteze mari şi presiuni mici

Transmisii hidrostatice – transmisii hidraulice care folosesc lichide la presiuni mari şi viteze mici

Transmisii intermediare – agregate care însumează puterea mai multor motoare în scopul transmiterii ei spre troliu, masa rotativă, pompe de noroi

Troliul de foraj – maşină de ridicat, acţionată de motoare prin intermediul unor utilaje de transmisie

Tubarea sondei – operaţia de introducere în sondă a unei coloane formată din burlane metalice îmbinate prin înşurubare sau sudare, în scopul consolidării găurii de sondă

Turla de foraj – construcţie metalică robustă şi stabilă în formă de trunchi de piramidă, montată deasupra gurii sondei


22


FORMULE

1. Debitul unei pompe de noroi se calculează cu formula : [dm3/s sau l/s]

unde : Qr= debitul real, în dm3/sD = diametrul pistonului în dmc = lungimea cursei pistonului în dmn = numărul de curse duble pe minuti = numărul pistoanelor pompeij = dublu efect

2. Puterea unei pompe se calculează cu formula:

unde : Nt= puterea teoretică în C.P.Qt = debitul teoretic în l/sP = presiunea de pompare în daN/cm2

Qt - se obţine când randamentul volumetric v=13. Viteza de înfăşurare a cablului pe tobă:

unde : Vt = viteza de înfăşurare a cablului pe tobă în m/snt = viteza de rotaţie a tobei de manevră în rot/minDm = diametrul mediu de înfăşurare a cablului pe toba de manevrăDm = Dt + 3 x dc [m], unde : Dt = diametrul tobei [m]; dc = diametrul cablului

de foraj [m]

4. Transformări:

1 CP = 75 daNm / s= 735,499W1KW = 102 daNm / s


23


III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

Elevilor de la Şcoala de Arte şi Meserii clasa a 10-a, calificarea ,,Lucrător în foraj - extracţie, tratare petrol şi gaze” le sunt propuse activităţile ce urmează.

În funcţie de situaţia concretă din clasă ele pot fi îmbunătăţite, astfel încât fiecare elev să obţină competenţele de la modul. Profesorul va evalua progresul realizat de elevi prin rezolvarea activităţilor.

Pentru rezolvarea activităţilor elevul va citi cu atenţie enunţul, va cere îndrumarea profesorului şi va consulta materialul bibliografic recomandat.

Profesorul poate face autoevaluarea cu elevii chiar dacă nu este prevăzută la activitatea respectivă.

Pentru o mai bună eficienţă a activităţii este recomandat ca autoevaluarea sau evaluarea să fie urmată de discuţii individuale şi în colectiv. Fiecare elev va prezenta rezultatul şi motivul înregistrării lui.

Profesorul va prezenta o concluzie care va cuprinde greşeli comune fără nominalizări, stadiul de pregătire al elevilor evidenţiind pe cei cu rezultate bune (slabe), pe cei ce înregistrează progres.

Înainte de trecerea la rezolvarea exerciţiilor elevii vor fi îndrumaţi să apeleze la ajutorul profesorului când au nevoie.

Profesorul va evalua progresul realizat de elevi prin rezolvarea exerciţilor.

La activităţile care necesită recunoaşterea unui număr mai mare de părţi componente sau cele referitoare la întreţinere, clasa poate fi împărţită pe grupe fiecare grupă având un lider care o organizează.

Părţile componente de recunoscut se împart elevilor astfel încât unui elev să îi revină un subansamblu. In funcţie de numărul de grupe se pot efectua mai multe aplicaţii simultan. La final grupele schimbă aplicaţiile şi liderul.


24


FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Tabelul următor detaliază activităţile incluse în unitatea de competenţă 8.12. El poate fi folosit în momentul încheierii activităţilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliu.

Forajul sondelor de petrol şi gazeCompeten

ţaActivitate

a Întrebăr

iSubiect Rezolva

t8.12.1. Identifică organele de maşini din echipamentele în dotare

11

Recunoaşterea organelor de maşini

2 1 Recunoaşterea organelor de maşini

8.12.2 Identifică utilajele, sculele şi instrumentele necesare forajului unei sonde

31 Recunoaşterea frânei cu bandă2 Părţile componente ale frânei cu

bandă

4 1Explicarea simbolurilor pentru troliu, frână hidraulică, cuplaj cu burduf

2 Transformă unităţile

51

Recunoaşterea ansamblului macara –cârlig

2Recunoaşterea părţilor componente ale macaralei

61 Recunoaşterea geamblacului

2 Recunoaşterea părţilor componenete

71

Explică simbolurile la geamblac, macara, cablu

2 Transformă unităţile

8 1 Role şi cabluri corespunzătoare

9

1 Recunoaşterea mesei rotative2 Părţile componente ale masei rotative1 Recunoaşterea capului hidraulic

2Părţile componente ale capului hidraulic

101

Explicarea simbolurilor pentru masa rotativă şi capul hidraulic

111

Părţile componente ale claviaturii de aspiraţie

12 2 Rolul amortizorului13 1 Tipuri de burlane


25


8.12.2 Identifică utilajele, sculele şi instrumentele necesare forajului unei sonde

141

Recunoaşterea agregatului de cimentare

2Părţile componente ale utilajelor de cimentare

15 1 Comparaţie ansamblu macara - cârlig

16 1 Montarea troliului

17 1 Frâna hidraulică

18 1 Calculul debitului pompei de noroi

8.12.3Recunoaşte lucrările necesare construirii sondei

19 1Condiţii de construire a drumului de acces

20 1 Lucrările de amenajare a terenului

21 1 Lucrările de pregătire a forajului

22 1 Utilizarea sculelor de manevră

23 1 Montarea troliului

24 1 Exploatarea, întreţinerea cablului

251 Verificări făcute troliului de foraj

261

Întreţinerea geamblacului şi macaralei

27 1 Înteţinerea capului hidraulic

28 1Verificări efectuate la pompele de noroi

29 1 Montarea pompelor de noroi

301

Întreţinerea zilnică a agregatului de cimentare

31 1Întreţinerea prevenitoarelor de erupţie

8.12.1 8.12.2. 8.12.3

32 Recapitulare

Notă: Exerciţiile 1,2,3 de la Competenţa 8.12.3. vor fi examinate oral.


26


FIŞE DE LUCRUPLAN DE ACŢIUNE

Numele elevului:

Descriu activităţile necesare pentru a-

mi dezvolta abilităţile

Abilităţi cheie asupra cărora îmi planific să mă concentrez:

Comunicare şi numeraţie

Igiena şi securitatea muncii

Asigurarea calităţii

Lucrul in echipă

Planificarea realizării obiectivului

Materiale necesare

Cine altcineva este implicat Data realizării

Locul realizării

,,Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu profesorul meu”

Semnături:

Elev Profesor Data

Aceste planuri vor fi efectuate de către elevi în cadrul procesului de evaluare a activităţii desfăşurată pentru dobândirea competenţei.

FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII

Numele elevului:

Clasa:


27


Detalii privitoare la activitatea elevului

Data predării:

Activitate acceptată

Activitate de referinţă

Este nevoie de mai multe dovezi

Comentarii:

Data de predare dupa revizuire

Criterii de performanţă îndeplinite

Semnături:

Elev Profesor Data

Aceasta fişă va fi ataşată la portofoliul elevului deoarece este o dovadă a activităţii lui pentru dobândirea competenţei.

FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII

Sarcina de îndeplinit de către echipa

Colaboratorii:


28


Activitatea de efectuat Cine efectuează

activitatea

Materiale, echipamente, instrumente necesare

Sarcina primită de posesorul fişei şi îndeplinirea ei

Organizarea activităţii:

Data/ora începerii

Data/ora finalizării

Locul efectuării lucrării

Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:

- au înţeles obiectivele- au stabilit ce trebuie să facă fiecare- au sugerat modalităţi prin care pot îndeplini sarcina- au înţeles modul de organizare a activităţii şi responsabilităţile ce le revin

Profesor Elev Data

Fişa va fi folosită pentru stabilirea sarcinii pentru grup şi pentru fiecare membru al grupului, precum şi a modului de organizare a activităţii.


29


ACTIVITĂŢI DE LUCRU

COMPETENŢA 8.12.1. Identifică organele de maşini din echipamentele existente în dotare.

Pentru atingerea competenţei este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie obţinut cel puţin punctajul minim.

ACTIVITATEA 1. Desenul de mai jos reprezintă un subansamblu al arborelui de intrare

de la cutia de viteză a instalaţiei de foraj 3 DH 200.

Folosind cunoştinţele de desen tehnic, trasaţi linii de indicaţie şi completaţi tabelul de mai jos.

Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi rezultatul.

Punctaj minim: 40 puncte

Numărul Organul de maşină


30


ACTIVITATEA 2.

Desenul de mai jos reprezintă masa rotativă. Folosind numerotaţia, arătaţi organele de maşini cunoscute,completând tabelul.


Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, Calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi rezultatul cu profesorul.

Punctaj minim admis: 30 puncte


31


COMPETENŢA 8.12.2. Identifică sculele şi instrumentele necesare forajului unei sonde.

Pentru atingerea competenţei este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie obţinut cel puţin punctajul minim.

ACTIVITATEA 3.Completaţi:Desenul de mai jos reprezintă …………………………………Completaţi în tabel denumirea părţile componente, conform

numerotaţiei de pe desen.

Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea

- 10 puncte pentru fiecare parte componentă scrisă corectPunctaj minim admis: 50 punctaj



32


ACTIVITATEA 4.

Să se explice simbolurile: TF 44, FH 60 şi CB 600 x 125 şi transformaţi-le în mărimi din S.I.

Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea fiecărui utilaj - 10 puncte pentru cunoaşterea semnificaţiei fiecărui grup de

cifre - 10 puncte pentru fiecare transformare corectă

Punctaj minim admis: 60 puncte


33

T.F. FT

44

F FH60 H

60

CB CB 600X125 600

125


ACTIVITATEA 5 - TEMĂ PRACTICĂ PE GRUPE

Aveţi figura de mai jos. Mergeţi la instalaţia de foraj şi identificaţi elementele componente.

Precizaţi denumirea elementelor componente.Folosind numerotarea elementelor de pe desen, completaţi tabelul cu

denumirea corectă a elementelor.Precizaţi rolul pieselor cu numărul 8, 10, 11


Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea utilajului - 10 puncte pentru fiecare parte componentă recunoscută

- 10 puncte pentru fiecare rol al pieselorPunctaj minim admis: 80 puncte


34


ACTIVITATEA 6.

1. Completaţi: figura de mai jos reprezintă …………………………………..2. Completaţi tabelul cu părţile componente conform numerotaţiei de

pe desen.

Punctaj – câte 10 puncte pentru recunoaşterea utilajului şi a fiecărui element component

Punctaj minim obţinut: 30 puncte

ACTIVITATEA 7.

Explicaţi simbolizările şi faceţi transformări în sistemul internaţional de unităţi:

GF 320; MC 320; Seale 32 – 6 x 19 – 180

Simbol Semnificaţie Transformare

GF 320GF320 =

MC 320MC320 =

Seale 32 – 6 x 19 – 180

Seale32 =619180

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 punctePunctaj total - 110 punctePunctaj minim: 60 puncte



35


ACTIVITATEA 8 - ACTIVITATE ÎN GRUP

Explicaţi desenele de mai jos. Ele arată cum NU trebuie să stea cablul pe rolă. Faceţi un scurt referat din care să rezulte defectul şi efectul lui.

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare defect stabilit - 10 puncte pentru cunoaşterea fiecărui efectPunctaj total: 70 punctePunctaj minim: 40 puncte.

ACTIVITATEA 9-PROIECT

Studiaţi posibilitatea efectuării unei vizite de documentaţie la o societate comercială cu profil petrolier.Pentru aceasta trebuie cunoscut: denumirea unităţii comerciale domeniul de activitate modul de deplasare şi costul deplasării data şi ora la care se face excursia

În cadrul vizitei vă veţi documenta astfel încât să cunoaşteţi construcţia mesei rotativă şi a capului hidraulic.

La întoarcere veţi prezenta în cadrul proiectului construcţia mesei rotativă şi a capului hidraulic, folosind numerotaţia de la desenele alăturate.


36


Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.

ACTIVITATEA 10.

Explicaţi simbolurile, folosind tabelul de mai jos.MR 245 L; MR 245 S; CH 400Transformaţi în unităţi din S.I.

Simbol SEMNIFICAŢIE TRANSFORMĂRIMR245 =LSCH400 =

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare răspuns corectPunctaj total: 90 punctePunctaj minim: 50 puncte


37


ACTIVITATEA 11-APLICAŢIE PRACTICĂ

Figura de mai jos reprezintă claviatura de aspiraţie şi de refulare a pompei. Explicaţi semnificaţia notaţiilor.În parcul de foraj simulaţi pornirea-oprirea pompei prin închiderea -deschiderea robinetelor.

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare element component recunoscut

- câte 40 de puncte pentru fiecare operaţie efectuată corect.


ACTIVITATEA 12-STUDIU DE CAZ

Folosind internetul, bibliografia recomandată, aflaţi rolul piesei 8 de la desenul de mai jos, pentru 50 puncte adunate la portofoliu.


38

Fig.1 Fig.2

Fig.3 Fig.4Fig.5


ACTIVITATEA 13.

Veţi primi de la profesor 5 cartoane cu tipurile de burlane şi 5 cartoane cu denumirea acestora. Grupaţi cartoanele astfel încât denumirea să corespundă cu desenul.

Punctaj – 20 puncte pentru fiecare tip de burlan recunoscut corect - 10 puncte pentru fiecare element componentPunctaj total: 150 punctePunctaj minim: 80 puncte


39


ACTIVITATEA 14.

Precizaţi denumirea utilajului de mai jos şi părţile componente, conform numerotaţiei:

Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.


ACTIVITATEA 15 - PROIECT

Realizaţi un proiect cu tema“Tipul de macara-cârlig cel mai potrivit pentru manevrarea garniturii

de foraj”.

În cadrul proiectului, trebuie să:- motivaţi alegerea- lucraţi în echipă- navigaţi pe internet- consultaţi bibliografia

Punctaj – 80 punctePunctaj minim - 40 puncte


40


ACTIVITATEA 16 – TEMĂ DE CASĂDescrieţi modul de efectuare a montării troliului in funcţie de înălţimea

remorcii şi a substructurii.Pentru 100 puncte suplimentare exemplificaţi cu schiţe din care să

rezulte tragerea sau ridicarea troliului pe substructură.

Punctaj – 80 punctePunctaj minim - 40 puncte

ACTIVITATEA 17 - TEMĂ DE CASĂPrecizaţi de ce frâna hidraulică este o frână ajutătoare şi pe cine ajută.

Punctaj – 90 punctePunctaj minim- 50 puncte

ACTIVITATEA 18 - ACTIVITATE SUPLIMENTARĂLa o pompă de noroi duplex cu dublu efect, se cunosc:

- diametrul pistonului D=203mm- numărul de curse duble pe minut n=65- cursa pistonului c=400mm- randamentul volumetric v= 0,9

Să se determine debitul Qr folosind formula de mai jos.

unde : Qr= debitul real, în dm3/sD = diametrul pistonului în dmc = lungimea cursei pistonului în dmn = numărul de curse duble pe minuti = numărul pistoanelor pompeij = dublu efect

Punctaj – 90 punctePunctaj minim – 50 puncte


41


COMPETENŢA 8.12.3. Recunoaşterea lucrărilor necesare construirii sondeiPentru obţinerea acestei competenţe este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie obţinut cel puţin punctajul minim

ACTIVITATEA 19

Completaţi următorul tabel:1. Pentru alegerea tipului de drum trebuie cunoscute

a.b.

2. În plan drumul este bine să aibă a.b.

3. Traseul se alege astfel încât a.b.

4. Fundaţia drumului poate fi a.b.

Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi rezultatul.

Punctaj minim – 40 puncte.

ACTIVITATEA 20Completaţi în dreptul cifrelor lucrările efectuate pentru amenajarea

terenului pe care se amplasează instalaţia de foraj.

1. 3.2. 4.

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare lucrare cunoscutăPunctaj minim: 20 puncte

ACTIVITATEA 21

Completaţi textul:Gaura prăjinii de antrenare se execută în …………… podului sondei (din

poziţia sondorului şef) şi este folosită în timpul operaţiilor ………………………..În partea dreaptă a mesei rotative se sapă ………………………… care

serveşte la uşurarea şi accelerarea operaţiei de ………………………………..

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare spaţiu corect completatPunctaj minim: 20 puncte


42


ACTIVITATEA 22. Grupaţi literele şi cifrele în funcţie de utilizarea sculei de manevră:a – pene;b – cleşti; c - braţe de elevator;d – broască cu pene; e – elevator; f – broască elevator1. – servesc pentru înşurubare-deşurubare2. – se folosesc pentru susţinerea garniturii de prăjini în masa rotativă3. - fac legătura între elevator şi cârligul macaralei4. – este folosit la susţinerea garniturii de prăjini în cârlig5. – este folosită la susţinerea burlanelor în masa rotativă6. – este folosită la susţinerea burlanelor în cârlig

Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.


a 2

ACTIVITATEA 23.

Completaţi spaţiile libere:

La montare, troliul se ridică pe …………………… şi apoi se centrează după ………….

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare răspuns corectPunctaj minim: 20 puncte


43


ACTIVITATEA 24.

Exploatarea şi întreţinerea cablului constă în operaţiile pe care le veţi scrie în dreptul cifrelor.

1 52 63 74 8

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare răspuns corectPunctaj minim: 40 puncte

ACTIVITATEA 25.La troliu, după montare, înainte şi după operaţiile grele şi înaintea

fiecărui schimb se verifică:a -; b -;c -;d -;e -;f -; g -; h -; i -;

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare - 10 puncte pentru fiecare explicaţie detaliată


ACTIVITATEA 26.

În cadrul întreţinerii geamblacului şi macaralei se verifică săptămânal următoarele:

1 3 5 7 92 4 6 8 10

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificarePunctaj minim obligatoriu: 50 puncte


44


ACTIVITATEA 27.

La capul hidraulic se urmăreşte în cadrul lucrărilor de întreţinere:a) – înainte de începerea lucrului1 -2 -

3 - 4 -

b) – după începerea lucrului1 -2 -

3 -

Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.Punctaj minim: 40 puncte

ACTIVITATEA 28

Pentru exploatarea optimă a pompelor de noroi, înainte de pornire se verifică următoarele:

1 52 63 74

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare corectăPunctaj minim: 40 puncte

ACTIVITATEA 29

La montarea pompelor de noroi se respectă următoarele reguli generale:

1 42 53 6

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare regulă cunoscutăPunctaj minim: 30 puncte


45


ACTIVITATEA 30 - REFERAT

Întocmiţi un referat cu operaţiile efectuate zilnic pentru întreţinerea agregatului de cimentare

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare cunoscutăPunctaj minim: 40 puncte

ACTIVITATEA 31

Întreţinerea prevenitoarelor de erupţie constă în următoarele operaţii:

Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.



46


ACTIVITATEA 32

Se desfăşoară în parcul de foraj, unde există instalaţie de foraj.Elevii primesc câte o copie a figurii de mai jos şi recunosc părţile

componente, făcând corespondenţă desen-utilaj.Pentru fiecare utilaj cunoscut câte un elev spune tot ce ştie (rol,

construcţie, funcţionare). Colegii fac corecturi, completări.Când expune elevul este liderul grupului, organizându-l, profesorul

urmăreşte îndeplinirea competenţelor cheie necesare în producţie.

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Numele elevului:

Activitatea

Activitatea desfăşurată Activitate finalizată bine

Ce modificări am adus planului şi de ce Ce aş fi putut realiza mai bine


47

1. Capra geamblacului, 2. geamblac, 3. turlă, 4. macara, 5. toarta capului hidraulic, 6. cap hidraulic, 7. cablu de siguranţă, 8. cotul încărcătorului, 9. încărcător, 10. furtun, 11. piciorul turlei, 12. gaura bucăţii de avansare, 13. podul sondei, 14. placa de bază a piciorului turlei, 15. antrenarea mesei rotative, 16. linia de umplere a puţului, 17. scara de acces, 18. jilip, 19. substructura turlei, 20. gaura tijei pătrate, 21. ambreiajul mesei rotative, 22. robinet, 23. structura troliului, 24. transmisia intermediară, 25. nivelul grupului de forţă, 26. transmisia pompei de noroi, 27. pompă de noroi, 28. manifold de refulare, 29. mixer, 30. conductă de apă, 31. manifold de aspiraţie, 32. habă, 33. agitator, 34. conductă de legătură între habe, 35. rezervor de aer, 36. haba sitei, 37. puşcă, 38. sită vibratoare, 39. grup motor, 40. transmisia troliului, 41. jgheab, 42. troliu de foraj, 43. masă rotativă, 44. rigla turlei, 45. prăjina de antrenare, 46. diagonala turlei, 47. cârlig, 48. podul podarului, 49. cablu de manevră, 50. conducta de întoarcere a noroiului, 51. utilajul de la gura puţului, 52. prevenitor de erupţie, 53. comanda prevenitorului de erupţie.


şi de ce n-am reuşit

Cine m-a ajutat şi la ce? (când?)

Rezultate finalizate prin: Abilităţi cheie folosite

Comunicare şi

numeraţie

Igiena şi securitatea

muncii

Asigurarea calităţii

Lucrul in echipă

,,Confirm că afirmaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul

meu”

Semnături:

Elev Profesor Data

Acest tip de fişă îl ajută pe elev să dobândească competenţa necesară prin sesizarea reuşitelor şi nereuşitelor şi remedierea nereuşitelor.


48


FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Modulul:Unitatea de competenţă:Numele elevului:Numele profesorului:

Competenţe care trebuie dobândite

Data

Activităţi efectuate

şi comentarii

Data

Aplicare în cadrul

unităţii de competenţ

ă

Evaluare

BineSatisfacăt

orRefacer

e

ComentariiCompetenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare)

Resurse necesare

Competenţe care trebuie dobânditeŢinând seama de evaluarea iniţială şi de standardul de pregătire

profesională, se stabilesc competenţele pe care elevul trebuie să le dobândească până la finalul parcurgerii modulului. Prin această fişă se înregistrează separat evoluţia legată de fiecare competenţă.Activităţi efectuate şi comentarii

Sunt înregistrate activitaţile elevului, efectuate pentru dobândirea competenţei.Aplicare în cadrul unităţii de competentă

Profesorul evaluează măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele şi bifează una din cele trei coloane din dreapta, în funcţie de rezultate.Priorităţi de dezvoltare

Profesorul identifică activităţile ce urmează să fie efectuate de elev astfel încât să-şi însuşească competenţa respectivă dar şi pe cele ce urmează.

Competenţe care urmează să fie dobândite

Profesorii înscriu competenţele ce urmează să fie dobândite de elev. Acestea pot fi aceleaşi de mai sus sau pot fi identificate altele.

Resurse necesare

Se înscriu resursele speciale solicitate: manuale, fişe de lucru, scule, dispozitive, utilaje etc.

IV. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE

ACTIVITATEA 1

Pot fi recunoscute de către elev: arborele, canelurile, crabotul, rulmenţii, roţile de lanţ, canalul de pană, pana, inele distanţiere.


49


ACTIVITATEA 2

Pot fi recunoscute de către elev: arborele, canalele de pană, rulmenţi cu role radiali, rulmenţi cu bile axiali, pinion conic, coroana dinţată.

ACTIVITATEA 3

Frâna cu bandă a troliului1 – benzi elastice; 2 – balansier egalizator; 3 – sistem de pârghii multiplicatoare; 4 – manetă; 5 – dispozitiv pneumatic de acţionare; 6 – plăci de ferodou; 7 – role de susţinere; 8 – arcuri de susţinere; 9 – tije de legătură cu piuliţe

ACTIVITATEA 4

FT 44 – TF – troliu de foraj 44 – tracţiunea maximă în cablu la tobă (tf) 44 tf = 440.000 N

FH 60 – FH – frână hidraulică 60 – diametrul rotorului exprimat în inch 60 inch = 60 x 25,4 mm

CB 600 x 125CB – cuplaj cu burduf600 – diametrul interiorul saboţilor (mm)600 mm = 0,6 m125 - lăţimea saboţilor (mm)125 mm = 0,125 m

ACTIVITATEA 5

Bloc macara cârlig1 – rolele macaralei; 2 – plăci laterale; 3 – cârlig; 4 – bolţ; 5 – corpul cârligului; 6 – oala; 7 – tija; 8 – rulment; 9 – piuliţa; 10 – arc; 11 – siguranţăRolul pieselor:8 – permite rotirea cârligului

10 – la deşurubarea pasului de prăjini, se destinde şi îl ridică 11 – evită scăparea sarcinii din cârlig

ACTIVITATEA 6

1 – role; 2 – ax; 3 – grinzi; 4 – rulmenţi

ACTIVITATEA 7

GF - 320 – GF geamblac de foraj 320 – sarcina maximă de lucru în tf.

320 tf. = 3200000 NMC – 320 MC – macara cârlig

320 – sarcina maximă de lucru în tf. 320 tf. = 3200000 N


50


Seale 32 – 6 x 19 – 180 – cablu de foraj tip seale - 32 – diametrul cablului în mm - 6 – numărul de toroane ce alcătuiesc cablul

- 19 – numărul de sârme dintr-un toron - 180 – rezistenţa de rupere a materialului

sârmelor în daN/mm2

ACTIVITATEA 8

a – rolă având canal cu raza prea mică faţă de diametrul cablului şi cablul se împănează în canal, având ca efect frecare mare, încălzire şi uzură rapidă

b – rolă cu canal prea mare faţă de diametrul cablului, ceea ce aplatizează cablul, deformându-i secţiunea.

ACTIVITATEA 9

Masa rotativă1 – batiu; 2 – rotor; 3 – rulment axial; 4 – coroană dinţată; 5 – pinion conic; 6 – arbore; 7 – roată de lanţ; 8 – rulmenţii arborelui; 9 – sistem de etanşare; 10 – pătraţii mari; 11 – pătraţi mici; 12 – coroană striatăCapul hidraulic1 – corpul (care are rol şi de baie de ulei); 2 – capac (prevăzut cu dopuri pentru introducerea uleiului); 3 – flanşa lulelei; 4 – ţeava de spălare; 5 – fus; 6 – rulment principal; 7 – toarta; 8 şi 9 – rulmenţii radiali ai fusului; 10 – rulment ce preia sarcinile de jos în sus; 11 – capac (cu inele de etanşare); 12 – cameră de etanşare; 13 – bolţuri; 14 – reducţie; 15 – piuliţă

ACTIVITATEA 10

MR 245 L - MR – masă rotativă - 245 – diametrul nominal de 24,5 inch

- L – arborele prisnelului lung MR 245 S – MR – masă rotativă - 245 – diametrul nominal (deschiderea mesei) – 24,5 inch

- S – arborele prisnelului scurt

CH 400 - CH – cap hidraulic - 400 – sarcina maximă de lucru (tf.)

În milimetrii 24,5in x 25,4mm400tf. = 4.000.000. N

ACTIVITATEA 11

1 – pompă de noroi; 2 – haba; 3 – conducta de aspiraţie; 4 – sorb; 5 – filtru; 6 – robinet; 7 – conducta de refulare; 8 – robinet; 9 – conducta; 10 – robinet de sterp; 11 – conductă de sterp


51


La pornirea pompei: robinetele 6 şi 10 deschise, 8 închis. Pompa refulează în habă. După un timp de funcţionare: se deschide încet robinetul 8 şi simultan se închide uşor robinetul 10.

La oprirea pompei: se închide robinetul 8 şi se deschide încet robinetul 10.

ACTIVITATEA 12

Pompa de noroi cu transmisie1 – supape; 2 – piston; 3 – cap de cruce; 4 – biela; 5 – manivelă; 6 – pinion; 7 – coroana dinţată; 8 – amortizor de pulsaţii (dom)Rolul amortizorului: pompa debitează neuniform, debitul având un

minim şi un maxim. Când debitul este maxim, amortizorul acumulează fluid şi-l eliberează când debitul este minim, uniformizând astfel debitul.

ACTIVITATEA 13

Figura 1 – burlan cu mufă separată;1 – burlan; 2 – mufă; 3 – filetFigura 2 – burlan cu mufă evazată din corpFigura 3 – burlan cu capete îngroşate şi mufă din corpFigura 4 – burlan calibratFigura 5 – burlane cu capete evazate la rece şi cu mufă din corpPentru figura 2…5: 1 – burlan; 2 – filet

ACTIVITATEA 14

Agregat de cimentare1 – pompă principală; 2 – pompă secundară; 3 – motor; 4 – habă compartimentată; 5 – pâlnie de cimentare; 6 – masă de tăiat saci; 7 – habă cu perete mijlociu perforat

ACTIVITATEA 15

Barem de notare1. Constructiv – 20 puncte2. Avantaje – dezavantaje – privind lungimea, întreţinerea – 60 puncte.

ACTIVITATEA 16

Barem de notare1. Aşezarea troliului pe substructură ţinând seama de înălţimea

remorcii – 60 puncte 2. Centrarea troliului – 20 puncte

ACTIVITATEA 17

Barem de notare


52


1. Pe cine ajută – 10 puncte2. De ce este ajutătoare (funcţionare, condiţie pentru a lucra) – 80

puncte

ACTIVITATEA 18

Barem de notare- scrierea formulei – 10 puncte- înlocuirea corectă a datelor – 60 puncte- calculul corect – 20 puncte

Răspuns : 50,3 dm3/s = 3,018 m3/minACTIVITATEA 19

1. – a. intensitatea circulaţiei - b. natura, caracteristicile vehiculelor ce vor circula2. - a. porţiuni drepte cât mai lungi - b. curbe cât mai puţine3. - a. drumul să fie cât mai scurt - b. să urce cât mai puţin

4. - a. nerigidă (pământ stabilizat, piatră de râu) - b. rigidă (strat de nisip tasat şi placă de beton)

ACTIVITATEA 20

– curăţirea de vegetaţie1. – nivelare2. – consolidare3. – colectarea şi depozitarea pământului pentru redarea agriculturii

ACTIVITATEA 21

Stânga; de manevră sau speciale în gaura de sondă;gaura de dublu; adăugare a bucăţii de avans

ACTIVITATEA 22

a – 2; b – 1; c – 3; d – 5; e – 4; f – 5,6

ACTIVITATEA 23

Substructură; roata de lanţ sau arborele cardanic al mesei rotative

ACTIVITATEA 24

1- să nu fie supus la eforturi bruşte2- se va evita manevrarea cu viteze mai mari de 20m/s3- se unge cu unsoare consistentă4- la anumite intervale de timp se deplasează porţiunile de uzură

maximă prin tragere pe toba de manevră5- când cablul a ajuns la jumătatea duratei de utilizare, se inversează

capetele acestuia


53


6- rolele să fie în stare bună şi cu raze de curbură corespunzătoare diametrului cablului

7- la aproximativ 9 m deasupra tobei să existe depănătorul de cablu8- nu se admit înnădituri la cablu

ACTIVITATEA 25

a – transmisiile cu lanţuri dintre arbori (starea lanţurilor, roţilor).b – sistemul de ungere al lanţurilor, rulmenţilor etc.c – frânele troliului (uzura tamburelor, plăcuţelor de ferodou, amortizorul de la maneta de comandă, se reglează cu piuliţele de pe şuruburile de la balansier)d – toba de manevră (fixarea cu pană)e – mosoarele troliuluif – cablurile de tracţiuneg – rulmenţii arborilor – temperatura, ungereah – cuplajelei – sistemul de comenzi – se reglează pârghiile, distribuitoarele

ACTIVITATEA 26

1 – starea canalelor rolelor2 – rotirea uşoară a rolelor3 – centrarea geamblacului4 – orizontalitatea geamblacului5 – ungerea rulmenţilor6 – siguranţele bolţurilor jugului7 – cablul să nu atingă apărătorile8 – îmbinările cu şuruburi sunt bine strânse9 – starea dispozitivului de blocare la cârlig10- dacă cârligul se roteşte uşor

ACTIVITATEA 27

Înainte de începerea lucrului1. fusul se roteşte uşor de către un om, folosind cleşte cu lanţ2. şuruburile, piuliţele sunt strânse şi au siguranţă3. etanşarea băii de ulei4. reducţia este bine strânsăa) după începerea lucrului1. încălzirea băii de ulei2. starea garniturilor de etanşare3. uleiul din baie se schimbă la 200 ore de funcţionare

ACTIVITATEA 28

1 – nivelul uleiului din baie2- supapele de siguranţă (cuiul să corespundă cu presiunea de

refulare)3 – întinderea curelelor, apărătorile


54


4 – pe pompă să nu existe scule uitate5 – robinetele de pe conducta de aspiraţie să fie deschise6 – robinetul de refulare să fie închis7 – robinetul de pe linia de sterp să fie deschis

ACTIVITATEA 29

1. centrarea pompei se face prin aliniere la roata motorului sau a intermediarei

2. tragerea pompei să fie înecată3. să existe filtru pe conducta de aspiraţie4. traseul de aspiraţie să fie cât mai scurt5. la transmisie să existe apărători6. tijele pistoanelor să fie spălate şi răcite cu apă lângă presgarniturăACTIVITATEA 30

Se verifică:- nivelul uleiului din baia cutiei de viteză;- nivelul uleiului din baia pompelor din cadrul agregatului;- existenţa setului complet de cuie de siguranţă pentru supapă, corespunzătoare dimensiunii pistoanelor;- îmbinările de fixare ale utilajelor şi manifoldurilor;- starea etanşărilor de pe linia de aspiraţie a pompei;- starea şi funcţionarea armăturilor de la manifolduri;- funcţionarea motorului;- funcţionarea aparatelor de măsură şi control .ACTIVITATEA 31

- probă de acţionare hidraulică şi manuală- verificarea nivelului de ulei din rezervorul grupului de presiune- verificarea scurgerilor prin conducte- verificarea presiunii azotului din acumulator- verificarea poziţiei bacurilor şi calităţii garniturilor- efectuarea probei de etanşeitate a închiderii bacurilor- gresarea robinetelor de la manifoldul de erupţie- schimbarea periodică a uleiului de ungere şi a fluidului de acţionare- schimbarea setului de garnituri de cauciuc al bacurilor şi a organelor

de obturare de la duze reglabile


55


V. BIBLIOGRAFIE

1. G. Mocuţa etc. – Maşini şi utilaje de foraj – extracţie. Manual pentru licee industriale şi de matematică-fizică cu profilurile de mecanică şi electrotehnică, clasele a XI-a şi a XII-a şi şcoli profesionale.

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti2. G. Mocuţa – Maşini şi Utilaje de foraj. Manual pentru licee de

specialitate anii III şi IV.Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

3. C. Dogaru etc. – Forajul Sonelor – Manual pentru licee industriale cu profil de mine-petrol-geologie, clasa a XI-a şi şcoli profesionale.Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

4 Internet – www.edu.ro5. A. Bublic – Utilaj petrolier pentru foraj extracţie. Editura tehnică, Bucureşti.


56

http://www.edu.ro/

Documents

MANUAL EXTRACTIE