Proiect Macroeconomie Fenomene Ale Globalizarii

7/31/2019 Proiect Macroeconomie Fenomene Ale Globalizarii

1/26

Fenomene ale Globalizarii

Tema de casa Macroeconomie

Componenta grupei:CPN N. Vlad 421DIACOB E. Irina 421D

MIRON Gh. Adrian-Ovidiu 421D

MANOLE R.L. Liviu-Mdlin 424D


2/26

Fenomene ale Globalizarii1.Definirea conceptului

Motto: aaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Mai mult dect oricnd, astzi, pentru noi, aaaaa

ca s fim buni europeni, trebuie s fim buni romni.

I.I.C. Brtianu, 1922

Globalizarea este, cu siguranta, unul dintre termenii cu cea maimare circulatie in ziua de azi, regasindu-se obligatoriu in vocabularuloricarei persoane si revenind in mod constant in aproape orice discutieserioasa. Se regaseste in aceeasi masura in discursul popular, in cel

politic, in discursul mass-media si in acela specializat, al stiintelorsociale.

Sensul initial al fenomenului de globalizare, si anume acela deintegrare a sistemelor economice favorizata de progresul tehnologic side multiplicarea relatiilor comerciale, a fost depasit iar termenul deglobalizare a ajuns sa poarte puternice conotatii emotionale.Termenul provine de la adjectivul global, cu sensul de "raspandit inintreaga lume".

Prima acceptiune utilizata pentru termenul de globalizare a fost

aceea geografica, legata de inceputurile expansiunii coloniale europene,care au avut loc in secolul al XVI-lea. O a doua acceptiune a termenului


3/26

este aceea economica, constand in dezvoltarea la nivel global aeconomiei prin interconectarea proceselor de productie dincolo degranitelele existente ale statelor nationale. A treia acceptiune utilizatapentru termenul de globalizare este cea politica, avand in vedere

necesitatea centralizarii anumitor decizii care, datorita dezvoltariieconomice la nivelul intregii planete, tind sa depaseasca competentelestatelor nationale. Cea de a patra acceptiune, este cea electronica, ainformatizarii si tehnologiei informatiei.

In sensul sau de acum, termenul de globalizare formagramaticala care sugereaza un proces, s-a ivit din constiinta faptului calumea se afla intr-un proces prin intermediul caruia va deveni un fel desat global (McLuhan) sau, cel putin, un singur sistem economic, socio-politic si cultural.

Caracteristica actualului proces de globalizare sta in noiletehnologii. Societatea globala presupune comunicarea extrem de rapida,care da senzatia unui sat global in care orice eveniment petrecut intr-uncolt al planetei este aflat in celalalt colt, aproape instantaneu. Se poatespune ca previziunile privind aparitia satului mondial s-au realizat.In prezent, asistam la nasterea unei civilizatii globale, in care cuvantul deordine este comun. Interesele comune, valorile comune, efortul comun

sunt subsumate cauzei comune a umanitatii: crearea patriei comune invederea realizarii destinului comun al omenirii.

Discutiile privind diferentele existente intre globalizare si

mondializare au condus la explicatia potrivit careia, in timp ceglobalizarea are in vedere latura economica a fenomenului,mondializarea se refera la dimensiunea politica. Toate incercarile dedefinire a globalizarii se pun de acord cu faptul ca fenomenul intereseazaintreaga lume, cele mai multe accentueaza ca avem de-a face cu unproces dinamic si de lunga durata, insa diferentele se regasesc in ceeace priveste notele conceptului.

Anthony Giddens pune accentul pe social si economic definindglobalizarea ca trimitere la dezvoltarea relatiilor sociale si economice,

care se extind in intreaga lume. (...) Un aspect cheie al studiuluiglobalizarii este aparitia unui sistem mondial, ceea ce inseamna ca, intr-o oarecare masura, trebuie sa privim lumea ca formand o singura ordinesociala." Ideologii globalizarii definesc globalizarea ca fiind o stare aomenirii care permite dialogul pasnic intre civilizatii, pe fondul crearii desanse egale pentru cat mai multi locuitori ai planetei (Amatyia Sen).

Globalizarea se refer la reeaua din ce n ce mai ampl i maidens de interconexiunii interdependene ce caracterizeaz viaasocial modern.


4/26

Dac ar fi sa puin am putea spune ca globalizarea este pur isimplu intensificareainterconexiunilor ntre state,legturile care sestabilesc cu o uurinfoarte,mare,lejeritatea cu care seraspandescidei,concepte,vise,boli,droguri,ganduri,factori poluani,modele

,credine.. este impresionant.. si creste pe zi ce trece i toate facpartedin acest complex i att de controversat proces numit globalizare.Globalizarea este n mod sigur una dintre cele mai puternice i

universale influeneasupra naiunii ,afacerilor ,locurilor demunc,comunitilor i a vieii la sfarsitulsecolului 20.

2.Descrierea conceptului


5/26

Fenomenul globalizarii este o consecinta directa a proceselor demodernizare si post-modernizare care au marcat ultimele doua secoleale celui de-al doilea mileniu. Directia de propagare a fenomenuluiglobalizarii este aceeasi ca in cazul celor doua procese amintite: dinspre

tarile occidentale avansate inspre statele in curs de dezvoltare si celeapartinand lumii a treia.Societatea umana poate fi descrisa ca fiind osocietate in continua schimbare.

In decursul istoriei umanitatii, prin intermediul tehnicii si tehnologiei,a creatiei umane in general, societatea umana, omul si-a adus ocontributie importanta la imbogatirea si completarea mediului ambiant cupropriile sale creatii, atat in ceea ce priveste aspectele pozitivedezvoltarea si amelioararea cadrului de viata, cat si cele negative cum

ar fi deteriorarea factorilor de mediu, spre exemplu.Secolul al XIX-lea, dominat de o revolutie industriala, tehnologica

si stiintifica fara precedent in istoria umanitatii de pana atunci, cunoasteprimul val al globalizarii prin extinderea imperiilor coloniale.

Caracteristicile globalizarii: impartialitate, reguli abstracte siimpersonale, marimea pietelor globale si a fluxurilor de capital, pastrandproportiile, se puteau regasi foarte bine si in acea perioada aindustrializarii.

Modernizarea inseamna in primul rand industrializare, rationalizare,birocratizare, urbanizare, toate acestea avand drept efectindividualizarea. Pe masura ce acumularea economica inainteaza,regulile traditionale ale respectului ierarhic si obligatiilor comunitar-religioase pierd teren in fata noilor valori: inovatia si individualismul.

Descoperirile stiintifice conduc la dezvoltarea agriculturii si aindustriei, impunand treptat moduri noi, mai eficiente de a face. InAmerica si in tarile Europei, in special in cele din vest, manufacturile se

dezvolta, pietele se maresc, comertul devine din ce in ce mai global,investitiile cresc, transporturile si comunicatiile cunosc un avant faraprecedent, capitalul financiar este mobilizat prin aparitia bancilor. Sirestul statelor sunt implicate, dar numai in masura in care societatileavansate intervin, atat la nivelul modurilor de productie, cat si la nivelulideilor si sentimentelor.

Schimbarea raportului in sfera economica, prin cresterea urmatade dominarea sectorului industrial asupra celui agrar impune si este

impulsionata de procesul de urbanizare si de cresterile demografice. Ca


6/26

urmare a acestor procese este asigurata manufacturilor o forta de muncaieftina si la indemana.

Pe de alta parte aglomerarea populatiei in orase aduce cu sinemoduri noi de trai. Modul de viata urbana are drept consecinta o anumita

alienare datorata ruperii retelelor sociale traditionale bazate pe rudenie.Toate criteriile ierarhice tind sa fie subordonate criteriului economic.Societatea tinde sa nu mai fie una ierarhica, iar mobilitatea sociala cresteatat pe orizontala (migratiile oras sat si est vest), cat si pe verticala(depasirea statusurilor sociale mostenite).

In zilele noastre, globalizarea devine sursa unor schimbari istoricecare bulverseaza sistemele de cunostinte, mentalitatile,comportamentele, actiunea guvernelor si institutiilor statelor, conceptiile

privind suveranitatea, ordinea statala, drepturile si libertatile cetatenesti,principiile cooperarii, formele de munca si de productie, criteriile justitieisociale, practic intreaga viata a natiunilor schimbandu-se. Se schimbamodurile de productie, modalitatile de administrare si stabilire ascopurilor organizarii sociale, pattern-urile de integrare si relationaresociala, ca si mentalitatile si modul de a gandi al indivizilor, modul destructurare si restructurare a institutiilor.

Aa cum anticipa J. Naisbitt acum circa dou decenii, globalizarea

a adus o nou paradigm de gndire. Piaa mondial a devenit unsistem de piee interdependente. Pe o pia din ce n ce mai global,

ntreprinderea nu mai poate adopta decizii n mod fragmentar, adic arcu ar, aa cum proceda acum cteva decenii. De aceea, se considerc la nceputul secolului al XXI-lea, prioritile managementului

ntreprinderilor de succes ar trebui s fie mai mult ca oricndurmtoarele:

abilitatea de a livra produsele/serviciile la timp;

abilitatea de a oferi n mod constant produse/servicii decalitate; abilitatea de a asigura performane nalte produselor/serviciilor; abilitatea de schimbare rapid a sarcinii de producie; abilitatea de a oferi produse/servicii la preuri/tarife mici; abilitatea de a produce o bogat gam sortimental, ncantitatea solicitat de consumatori.


7/26

n condiiile trecerii de la producia clasic la integrarea producieicu ajutorul calculatorului (CIM Computer Integrated Manufacturing),managementul ntreprinderilor a trebuit s aib n vedere elaborareaunei strategii concureniale mai complex, prin:

1. urmrirea aspectelor multiple viznd calitatea produselor/serviciilor, livrarea lor la timp, adaptarea la nevoile consumatorului,costul sczut;

2. urmrirea simultan a mai multor segmente de pia;3. urmrirea dezvoltrii de noi produse.

Prin globalizare se intensific concurena,acesta nu poate fi dectun aspect pozitiv,prininteracionare ,prin concurena se ajunge mult mai

usor la gasirea unor soluii mai bunecare sa ajute in domeniile n caresunt deficiee,nu putem sa negam ca astfel concurena peste tot n lumeeste mai acerba dar asta ajut,astfel se poate face odiferenire,astfelputem vorbi de elite si n acelai timp de colaborare,esteunul dintre aspectele pozitive aleglobalizrii,un aspect care ne este atatde util n zilele noastre cand pare ca lucrurilenegative tind saacapareze,droguri,crima organizat,trafic de armetoate sunt atatdedes ntalnite.Este practic imposibil s vorbim despre o singura putere

care s combat aceste aspecte,de aceea sunt atat de des ntlnitecolaborarile i organizaiileinternaionale.

Proces in care multe relaii sociale devin relativ decuplate degeografia teritorial,naa fel nct vieile umane se deruleaz tot maimult pe o singur scena,ntr-un singur loc(Baylis,Smith,2001).


8/26

3.Implicaii economice, politice i sociale

Globalizarea reflect o percepie larg a faptului c lumea setransform cu rapiditate ntr-un spaiu social comun, sub influena forelor

economice i tehnologice, astfel nct evoluiile dintr-o regiune a lumii potavea consecine profunde asupra indivizilor sau comunitilor din cealaltparte a globului.ntretind frontierele politice, globalizarea este asociatatt cu deteritorializarea, ct i cu reteritorializarea spaiului socio-economic i politic.

De vreme ce activitile economice, sociale i politice se extind totmai mult pe glob, acestea nu mai rmn ntr-un mod semnificativorganizate conform unui principiu teritorial. n condiiile globalizrii,spaiul economic, politic i social ,,local, ,,naional sau chiar,,continental este reconfigurat astfel nct s nu mai coincid n modnecesar cu limitele legale i teritoriale stabilite.

ntr-o lume ce devine, pe zi ce trece, din ce n ce maiinterdependent, evenimentele economice, politice i militare depretutindeni au impact imediat acas i, n paralel, orice zguduire amediului intern al statului naiune genereaz valuri de reacie n teritoriiaflate la mari distane. Pe de o parte, globalizarea se adapteaz lamediul social n care acioneaz, dar, pe de alt parte, determin statele,organizaiile regionale i internaionale s se adapteze, la rndul lor, laschimbrile pe care le aduce cu sine. De aici rezult teama omenirii fade efectele globalizrii.


9/26

n lumea actual, supus fenomenului globalizrii, fenomen ce areputernice dimensiuni economice, politice, sociale i culturale, una dintreaciunile specifice prezentei epoci i care este indisolubil legat deconceptele de calitate i imagine ce firm este cea referitoare la

creterea rolului i activitii societilor transnaionale. n susinereamiturilor actualului val al globalizrii (ce a debutat la nceputul anilor ' 80ai secolului trecut), s precizm c societile transnaionale(principalele susintoare ale imaginii de marc), mai precis primele 200,realizeaz o cifr de afaceri ce surclaseaz PIB-ul agregat a mai bine de150 state membre a OCDE. De asemenea, nu cu mult timp n urm,puterea multinaionalelor nsemna 1/ 3 din producia mondial i maibine de 2/ 3 din comerul internaional.

Ce reprezint toate acestea? Sunt ilustrarea faptic a ridicrii intririi activitii acestor corporaii n globalizat i globalizant deastzi, a uriaei bogii i influene multidimensionale pe care societilede aceast factur le-au realizat n ultimii 15 ani mai ales. Aciunea lorse desfoar dup principiul delocalizrii i al suprateritorialitii,contribuind din plin, prin folosirea minii de lucru mai ieftine din rile maislab dezvoltate i n curs de dezvoltare i exploatarea resurselor localedin aceste state (existnd i pericolul degradrii mediului nconjurtor),ca i prin folosirea noilor tehnologii revoluionare ale informaiilor itelecomunicaiilor, la conturarea unui nou tip de economie ce a nceputs funcioneze la nivel planetar, aa cum a subliniat i Manuel Castells(1), cu entiti i reele organizaionale bine conturate i viabile pe ntregglobul.

ns caracteristica cea mai important, reieit din analizaimpactului biunivoc dintre globalizare i corporaiile (societile)transnaionale (multinaionale) prin iniierea procesului de branding, esteaceea c eforturile uriae materiale i financiare ale productorilor celanseaz bunuri destinate largului consum i construiesc deci capitalul

mrcii, urmresc cu prioritate crearea i difuzarea imaginii de marc (abrand-ului) mai mult dect produsul n sine. Idee ntrit i de NaomiKlein (3) prin reliefarea faptului c productorii de mrci devin aa-numiii productori primari, actori de baz, n Noua Economie acunoaterii.

Lucru evideniat de faptul c aceste companii sunt i centre deinovare, iar prin mecanismul concurenial sunt determinate s sporeascdiversitatea i calitatea produselor realizate. n acest fel, firma

(compania) n sine devine o structur organizaional i funcionalglobal, iar produsul su, realizat dup anumite reete i procedee de


10/26

fabricaie, pe baza celor mai nalte standarde, devine i el un produsglobal. i cum de calitatea acestuia este legat imaginea de marc icare am artat ce impact are asupra judecii consumatorului, suntem npostura de a concluziona i demonstra globalizarea calitii legat

primordial de marc i imaginea acesteia.Mai fceam precizarea c producia bunurilor de marc se face pe

baza celor mai nalte i moderne standarde internaionale, iar mai ales ncazul produselor alimentare, pe baza unor reete de fabricaie speciale ial cror secret este bine pstrat n continuare. Aa stnd lucrurile, chiardac, innd cont de anumite particulariti ale materiei prime utilizate,specifice unei ri sau zone ale lumii, s-ar putea manifesta diferene,variaii, ale calitii bunului fa de cel originar (binecunoscut), esenaprodusului, capacitatea acestuia de a satisface trebuinele i exigenelemanifestate fade el, rmne practic cam ntre aceleai limite stabilitede productor. Este i aceasta manifestarea capacitii calitii de adepi orice granie i bariere, de a se globaliza i a deveni, tot prinrezultatul imaginii de marc, o component major a culturii, a moduluide via cotidian, a marii majoriti a locuitorilor planetei.

Globalizarea crescnd a pieelor i odat cu aceasta prezenaglobal a diferitelor firme (companii) , a fcut necesar o necesarschimbare n modul de concepere a strategiei de produs i a comunicriipe pia, precum i creterea importanei diferenierii produselor peaceste piee globale, aflate ntr-o strns interaciune. Concurenadevine tot mai acerb i mai ales concurena de tip oligopolistic, ceea ceoblig firmele (companiile) s-i revad ntregul mod de gestiune aafacerilor, n primul rnd a gestiunii calitii (identificare, evaluarea icompararea permanent a costurilor i efectelor economice alecalitii), deoarece pe tipul de pia descris mai sus, concurena se faceprin calitate i promovare.

EconomicDimensiunea economic a globalizrii indic patru tipuri de fluxuripeste granie, i anume fluxuri de bunuri/servicii, fluxuri de persoane(migraia), de capital i de tehnologie. O consecin a globalizriieconomice este mbuntirea relaiilor dintre dezvoltatorii aceleiaiindustrii din diferite pri ale lumii, dar i o erodare a suveranitiinaionale asupra sferei economice.

n management, globalizarea este un termen de marketing sau destrategie care se refer la apariia unor piee internaionale pentru bunuri

de consum caracterizate de nevoi i gusturi similare ale clienilor.Conectarea pieelor i afacerile la scar mondial s-au intensificat. Acest


11/26

proces s-a accelerat dramatic n ultimele dou decenii pe msur ceprogresul tehnologic uureaz oamenilor deplasarea, comunicarea iafacerile internaionale. Cele dou fore cluzitoare majore aleglobalizrii sunt progresele nregistrate de comunicaii i dezvoltarea

Internetului. Globalizarea reduce relevana granielor dintre state, celpuin din punct de vedere al proceselor economice sau, n particular, alcomerului.

Globalizarea economic are influene directe i indirecte asupraevoluiilor din domeniile social, politic, militar, diplomatic, cibernetic,mediu, sntate etc. Globalizarea economic va continua i se vaadnci. n ciuda tendinelor protecioniste, schimburile transnaionale sevor intensifica ceea ce va determina inter-relaionarea i interacionareadintre sistemele economice naionale i integrarea pieelor. Deschidereai orientarea ctre pia va crete competiia i presiunea asupraadaptrii sistemelor economice i sociale. Statele i regiunile care nureuesc s se adapteze cerinelor i s in pasul schimbrilor iprogresului tehnologic vor risca s fie marginalizate, iar economiile lorvor intra n declin.

Un moment important n globalizarea economic l constituieconsensul de la Washington un set de politici neoliberale sustinut deprincipalele organizaii economice supranaionale: Fondul MonetarInternaional, Banca Mondial i Organizaia Mondial a Comerului.Aceste politici aveau n vedere, printre altele, minimizarea rolului statului

n economie, macrostabilitatea, eliminarea barierelor vamale iliberalizarea pieei de capital. Se credea c astfel de politici vor promovaatt creterea economic i prosperitatea tuturor statelor, ct istabilitatea lor socio-politic. Dup jumtatea anilor 90, a devenit clar csusintorii globalizrii fuseser prea optimiti, iar temerile adversarilorexagerate. Unele state se dovediser prea slabe pentru aceasttransformare, altele deveniser profund suspicioase fa de globalizaresau pur i simplu dezinteresate.1

SocialTendina mondial de unificare a unor culturi extrem de diferite n

mari arii socio politice nu a exclus nici ara noastr. Integrarea n diversetipuri de programe internaionale, participarea la marile evenimentepolitice din lume, mai noua deschidere a rilor europene spre noi,marcheaz societatea romneasc.

Astfel, procesul de globalizare a determinat modificri la nivelindividual, aceste modificri se reflect n profilul familei moderne, care,

1http://andreivocila.wordpress.com/2010/09/17/globalizarea/


12/26

la rndul ei, formeaz oameni pregtii s realizeze individualmondializarea. Astfel, tinerii din societatea romneasc au ca scop, ntimpul sau dup absolvirea studiilor s beneficieze de oportunitatea de apleca n rile dezvoltate, fie pentru continuarea studiilor fie n interes

profesional.2

PoliticDimensiunea politic const n creterea gradului de

interdependen a actorilor din sistemul internaional. Aceast creterese manifest att cantitativ, prin densitatea sporit a relaiilor dintreactori, ct i calitativ, prin transformarea naturii actorilor i a relaiilordintre acetia. Sistemul internaional poate fi privit ca o reea de reguli,norme i cutume care organizeaz i fac previzibile evoluiile politiciimondiale. n nodurile reelei se gsesc actorii din sistem n modtradiional state-naiune. Actori notabili pot fi i alianele sau blocurile destate (economice sau militare) sau corporaiile multinaionale. Nu toatelegturile din aceast reea au aceeai greutate sau for i majoritateanu sunt simetrice, ntre actori stabilindu-se adesea raporturi de putere.Pentru unii cercettori ai fenomenului, globalizarea nseamn sfritulstatuluinaiune.

Pe lng dimensiunile spaio-temporale care schieaz conturullarg al globalizrii, exist i trsturi care contureaz profilul

organizaional specific, alctuit din infrastructuri, instituionalizare,stratificare i moduri de aciune.

Aceste trsturi contribuie n mod concret la clarificareacaracterului globalizrii i la nlturarea confuziei care tinde adesea sse creeze n interaciunea bazat pe concepte ca, interdependen,integrare, convergen i universalism.

Practica instituional susine existena unor argumente carejustific necesitatea unor noi aranjamente n lumina organizriiproceselor globale i regionale, acentrelor de decizie politic n curs de

evoluie, precum Uniunea European, i a cererilor pentru noi forme dedeliberare politic, soluionare politic, soluionare a conflictelor itransparen n procesul decizional internaional.

Globalizarea politicii nu nseamn c statul-naiune a disprut, cidentitatea naional i suveranitatea3 s-au dezvoltat sau autonomiastatului a fost drastic limitat. n cadrul Uniunii Europene suveranitateastatelor i identitatea naional sunt clar divizate, astfel c, orice

2Andreea ArseneCltori n marele spaiu al globalizrii Fenomenul migraiei i implicaiile sale la nivelul

familieiRevista de de Administraie Public i Politici Sociale, Anul I, Nr.2, Martie 2010, p. 303L.Crjan, A-V SimeDreptul la liber circulaie n contextul globalizrii Simpozion Globalizare i identitate

naional 18 mai 2006, Editura Ministerului Administraiei i Internelor, Bucureti, 2006


13/26

concepie a suveranitii care susine indivizibilitatea, nelimitarea,exclusivitatea i perpetuarea formei de putere public concretizat nstatul individualeste depit.

Considerm c globalizarea politicii contemporane, noile raporturi

i identitatea naional modific baza ordinii mondiale prin reconstituireaformelor tradiionale de stat suveran i prin reordonarea relaiilor politiceinternaionale.

Aceste procese transformative nu sunt inevitabile din punct devedere istoric i nici nu sunt complet sigure. Ca rezultat, ordineamondial contemporan este mai bine perceput ca o ordine complex,contestat i interconectat, n care sistemul interstatal este tot mai

nrdcinat n reele politice, regionale i globale.

4. Manifestarea fenomenului n Romnia


14/26

Economia Romniei este considerat a fi printre cele maiglobalizate 30 de economii din lume, conform unui studiu elaborat deErnst & Young i care analizeaz cele mai mari 60 de economii din lume.Indexul Globalizrii 20104, elaborat de Ernst & Young, n colaborare cu

Economist Intelligence Unit (EIU) arat c Hong Kong-ul este economiacu cel mai nalt nivel al globalizrii, din totalul de 60 de state studiate.Singapore, liderul din 2009, a ajuns pe locul trei, n timp ce Irlanda aurcat un loc, de pe 3 pe 2, n decurs de un an.

Spania ocup poziia 21, la fel ca anul trecut, n timp ce Romniase afl pe poziia a 30-a, fiind depit de Bulgaria (locul 23). IndexulGlobalizrii msoar i urmrete performana celor mai mari 60 deeconomii ale lumii n relaie cu diveri indicatori din cinci categoriidistincte: deschiderea spre , micrile de capital, schimbul de tehnologiii idei, micarea forei de munc i integrarea cultural. Hong Kong es telider la trei din aceste categorii: micarea forei de munc, micrile decapital i integrare cultural.aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Studiul a fost elaborat pornind de la un sondaj realizat n noiembrie2010 pe un eantion de peste 1.000 de manageri de companii din

ntreaga lume. Globalizarea economiilor lumii a fost frnat, din cauzacrizei economice, n 2009, dar a nregistrat anul trecut un "mic avans".Realizatorii studiului susin c recuperarea economiei la nivel global,inovaia tehnologic i creterea pieelor emergente vor favoriza oaccelerare a procesului de globalizare n urmtoarele luni.

De aceea, avertizeaz asupra provocrilor crora companiilortrebuie s le fac fa: pe de o parte, globalizarea care ncurajeazcompaniile s se extind internaional i s opereze la nivel global, iar pede alt parte, diferenele dintre fiecare pia n parte, ceea ce duce la ofocalizare local a companiilor.

Globalizarea este o ans n msuran care ea ofer rilor ca intreprinderilor posibilitatea de a se concentra mai bine asupradomeniilor de activitate n care sunt cele mai puternice. Globalizarea

presupune i riscuri, mai ales atunci cnd apar condiii cadru inadecvate,care sunt sancionate mai consecvent i mai rapid ca niciodat.Autoritile competente n domeniul politicii economice trebuie s creezeun cadru care s ofere ntreprinderilor proprii condiiile cele maifavorabile n domeniul produciei.

Un sondaj de opinie realizat in randul studentilor romani arata caacestia sunt ingrijorati de efectele globalizarii, din cauza lipsei deinformare. Sondajul a fost realizat pe un esantion de aproximativ 1.000de studenti cu varste cuprinse intre 23-25 de ani din Bucuresti, Brasov,

4http://www.adevarul.ro/actualitate/social/economie-globalizare-hong_kong-mondial-ranking-romania-

Spania_0_415758964.html


15/26

Cluj, Timisoara, Sibiu si Iasi. Un studiu similar a fost realizat in anul2005, iar rezultatele lui, comparativ cu cel din anul acesta, arata casubiectii erau mult mai entuziasti de globalizare. Principalele motive deingrijorare ale tinerilor sunt lipsa de experienta si faptul ca nu stiu limbi

straine. Foarte putini tineri se gandesc si la imaginea proasta pe careRomania o are in afara granitelor, a declarat psihologul Aurora Liiceanu.Schimbrile datorate globalizrii, proces n care sunt

antrenate toate rile lumii,n mod voluntar sau nu,afecteaz i Romnia . Lucrur i le pe care al tdat le -amf iconsiderat venice le vedem disprnd cu rapiditate din peisajulcotidian. Suntem martorii des furr i i t repta te a dispar i ie ivest ig i i lor societ i i industriale: macarale, uzine,combinate,orae industriale moarte. O lume apune, o alt rsare n locul ei, iarchinurile naterii nu lipsesc nici acum: omaj, suferina, srcie,inegaliti n dezvoltare.

Ce ne rezerv ns globalizarea? n decurs de un secol,Romnia i-a refcut unitatea naional, a trecut de la o economiepredominant agrar la una industrial (n 1945, avea nc cel mai mareprocent de populaie rural din Europa 80% - pe locul urmtorsitundu-se Ungaria 70%) , a l up ta t , cu un ro l impor tan t ,

n c e l e d o u c o n f l a g r a i i m o n d i a l e , a p i e r d u t t e r i t o r i inat ionale, a t recut pr in exper imentul bolevic i i -a

regsi t voca ia european pr in singura revoluie anti-comunistsngeroas din fostul lagr bolevic.ara despre care n perioadainterbelic se scria cu invidie c are petrol i grueste astzi una dintrecele mai srace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap delocuitor, iar nivelul produciei sale industriale se situeaz undeva lanivelul a 60% din producia anului 1989 cel mai prost an alregimului planificat. Iar polit icienii si cautnc cu disperare soluiipentru redresarea economiei.

Iar ca o ar srac i lipsit de un proiect economico -social

valabil, Romania este cu att mai expus astzi crizelor deimport de tot felul i mai vulnerabil n faa provocrilor presupusede globalizare. Una din problemele cu care s-a confruntat Romnia afost generat de ntrzierea star tului n cursa global iz r i i .Trind n spa iu l comunist , a l economiei d i r i ja te icontrolatede stat de sub semnul mitului muncitoru lui i al industriei,Romnia s-a aflat printre ultimele ri care beneficiaz derevoluia transporturilor, a comunicaiilor, a product iv i t i imunci i , i , n f inal , a informa iei . Abia dup 1990 , t imid,societatea

informaional i-a nceput ptrunderea n zona noastr iefectele ei au fost devastatoare datorit strii de nepregtire n care


16/26

ne gseam. Produse scumpe, economie ineficient, inf la iegalopant, zdrobi toarea concuren occidental, toate aupus rapid la co l economia romneasc. ntlni rea cuOccidentul s-a petrecut rapid i dramat ic, lund aspectul

unui val distrugtor care a lsat Romnia cu 2 milioane deomeri, 1 milion de l o c u i t o r i m a i p u i n , c u 8 5 % d i np o p u l a i e t r i n d n s r c i e i c u 5 , 5 m i l i o a n ed e pensionari. Adic o ar epuizat.

Romnia pare mai degrab surprins de valul globalizrii dectpregtit s ifac fa n mod lucid. Iar ea nu mai este ara cu petrol igru de la nceputul secolului XX, ci un stat aflat ntr-o dureroastranziie de la economia de comand la cea de pia liber, cu oclas politic abia n formare i una managerial aijderea.

5.Manifestarea Fenomenului ( Conceptului ) In UniuneaEuropeana
http://%20window.location.hash%3D%27/#outer_page_1'http://%20window.location.hash%3D%27/#outer_page_1'


17/26

Factori precum progresul tehnologic, costurile sczute de transporti liberalizarea politicilor n interiorul Uniunii Europene i n alte ri tereau condus la intensificarea schimburilor comerciale i a circulaiei

fondurilor ntre ri. Acest aspect are consecine importante asuprafuncionrii economiei UE. Fenomenul globalizrii, dei reprezint osurs de mari beneficii i oportuniti, implic faptul c Europa trebuie sfac fa unei concurene acerbe, att din partea unor economii cucosturi sczute, cum sunt cele ale Chinei i Indiei, ct i din partea unoreconomii inovatoare, cum este cea a Statelor Unite.

Creterea gradului de integrare economic la nivel internaional,fenomen cunoscut, n general, sub numele de globalizare, ofer multeoportuniti. ntreprinderile din UE dobndesc mai uor acces la noi piee

aflate n expansiune, la surse de finanare i la resurse tehnologice.Consumatorii de pe teritoriul UE se pot bucura de o mai mare varietatede produse, la preuri mai mici.

Acest lucru i deschide Uniunii perspectiva de a obine, potenial,ctiguri semnificative n termeni de cretere a productivitii i de salariireale. Comisia European estimeaz c aproximativ o cincime dincreterea nivelului de trai n Europa celor 15, n ultimii 50 de ani, sedatoreaz globalizrii. Acesta este motivul pentru care UE s-a pronunatcu hotrre n favoarea unei mai mari deschideri economice. Politica sacomercial constituie un instrument important de orientare ctreliberalizarea comerului mondial.

Cu toate acestea, publicul asocieaz adesea globalizarea cudisponibilizrile i cu presiuni care afecteaz negativ salariile i condiiilede munc. Aceste neliniti se bazeaz pe teama c o concuren maimare din partea rilor care practic salarii mai mici exercit o presiuneprea mare asupra productorilor i a forei de munc locale, putnd avea

ca rezultat nchiderea complet sau parial a fabricilor din ar irelocarea lor peste hotare. Dei aceste temeri nu sunt noi, ele par s sefi agravat odat cu afirmarea Chinei i a Indiei pe scena comeruluimondial. Utilizarea tehnologiei informaiei pe scar larg erodeaz din ce

n ce mai mult frontierele dintre ceea ce poate i ceea ce nu poate ficomercializat.

Identificarea unei soluii adecvate pentru fenomenul globalizriipoate fi vzut ca fcnd parte din provocarea mai complex cu care seconfrunt economiile dinamice - i anume aceea de a face fa cu


18/26

succes schimbrii economice structurale. Pentru a putea culege roadeleglobalizrii, se impune parcurgerea etapelor unui proces de adaptare, pemsur ce factorii de producie - precum capitalul de investiii - trec de laactivitile i ntreprinderile care nu pot face fa presiunii concurenei

acerbe la cele care tiu s profite de aceasta.Cu toate c s-a demonstrat c globalizarea nu este asociat

fenomenului general al disponibilizrii, ajustarea structurilor economicepresupune, ntr-adevr, costuri care rezult din transferul resurselor ntre

ntreprinderi i activiti. Cu ct pieele muncii, capitalurilor i produselorsunt mai rigide, cu att ajustarea structural este mai costisitoare i maigreu de realizat, lucru care se poate resimi puternic, cel puin pe termenscurt, n anumite sectoare i n regiunile unde acestea sunt concentrate.

Provocarea politic este aceea de a transforma eventualelebeneficii ale fenomenului globalizrii n ctiguri reale, reducnd, nacelai timp, costurile sociale. Msurile de mbuntire a funcionriipieelor UE i de stimulare a performanelor n materie de inovare vorcontribui la reducerea duratei procesului de ajustare, n timp ce anumitemsuri active, precum cele finanate prin Fondul european de ajustare laglobalizare, i vor sprijini pe lucrtorii afectai. Pe lng aceste problemeinterne, mai exist i importante provocri externe cu care UE seconfrunt i care necesit soluii politice, precum:

- ncurajarea comerului mondial i meninerea poziiei Europeide principal bloc comercial la nivel mondial

- gestionarea imigraiei ca surs de mn de lucru, ca rspuns lafenomenul mbtrnirii populaiei i ca avantaj n favoarea dezvoltrii

- meninerea poziiei UE de surs i destinaie a investiiilorstrine directe (ISD)

- gestionarea problemei dezechilibrelor din economia global nparteneriat cu alte ri.

Comisia European joac un rol important n elaborarea uneistrategii politice coerente, pentru a rspunde provocrilor pe care leimplic fenomenul globalizrii. Ea analizeaz ndeaproape evoluiaprincipalelor tendine ale comerului mondial i ale fluxurilor ISD, precumi performanele UE n aceast privin. De asemenea, analizeaz n

mod sistematic impactul pe care fenomenul globalizrii l are asupra


19/26

performanei economice a UE i furnizeaz consultan politic pe bazarezultatelor acestei analize.

Uniunea Europeana se concepe pe sine ca fiind mult mai multdecat o piata. Conform afirmatiei fostului presedinte al Comisiei, Jacques

Delors, "societatile europene erau mai mult decat piete, cetatenia e maimult decat consum si guvernarea mai mult decat agentie economica".Uniunea Europeana reprezinta totodata un model social, prin faptul de acontribui la dezvoltarea noii sale puteri, ca actor global pentru a facepresiuni asupra regulilor in ceea ce ii priveste pe actorii globali, ingenere. Conform unei afirmatii a lui Romano Prodi - alt fost presedinte alComisiei, in anul 2001, "problema saraciei nu poate fi rezolvata prin maiputina globalizare, ci avem nevoie de mai multa".

Exista o relatie cauzala intre globalizare, conceputa ca un proceseconomic, si integrare. Uniunea Europeana este un raspuns necesarfata de integrarea inexorabila de capital. Ideea pentru o uniune stransa,coeziva, este intarita. Dar, globalizarea poate fi conceputa si ca o seriede procese multidimensionale, care reduc separarea Europei de restullumii, largind orizontul pentru posibilitatea de acces a actorilor europenisi transformarea Europei intr-un spatiu global.

Uniunea Europeana functioneaza ca un intermediar carenegociaza cu scopul de a reduce tensiunile generate de clivajeleproduse de globalizare, in interiorul sau intre statele nationale. Ea nutrebuie vazuta doar ca o agregare de state nationale cu un motor internal integrarii, ci si ca o entitate care contribuie la accelerareainstitutionalizarii instrumentelor internationale si globale de guvernare.

Uniunea Europeana este unul dintre cei mai importanti actori in

negocierile de comert multilaterale si este un frecvent sustinator alOrganizatiei Mondiale a Comertului. Inca din anul 1998, UniuneaEuropeana devenise cel mai mare bloc de comert global, cu un procentde 21% din exporturile globale de marfuri.

Motivatia de baza pentru crearea Uniunii Europene a reprezentat-oincercarea de depasire a conflictelor politice, generate de cel de-al doilearazboi mondial. Declaratia lui Robert Schuman a dorit detensionarearelatiilor intre Franta si Germania, relatii care, in prezent, nu mai pot fi

gandite ca potentiale generatoare de conflict. Fondatorii comunitatii auurmarit slabirea animozitatilor nationale prin realizarea unei ordini legale


20/26

internationale. Astazi, scopul Uniunii a devenit acela de a crea un sistemeconomic unitar, in directia dezvoltarii si cresterii economice.

UE si intensificarea globalizarii

Analistii economici apreciaza ca efect al globalizarii, dinperspectiva liberalizarii pietei si schimbului, cresterea economica. Darexista si un efect negativ, si anume, intensificarea nesigurantei si

inegalitatii economice. Unii analisti sustin o si mai mare liberalizare aeconomiei, pe cand, altii doresc un control guvernamental sporit asuprapietei.

Dupa unii autori, Uniunea Europeana a aparut ca raspuns laintensificarea competitiei pe pietele globale si ca o consecinta si o cauzaa schimbarilor in rolul economic al statelor. Ordinea politica si economicape nivele multiple a Uniunii influenteaza ordinea mondiala mai larga.

Uniunea Europeana a raspuns la provocarile globalizarii si a promovat,ca urmare, o intensificare a fenomenului. Ea a devenit un actor crucial ineconomia mondiala.

Totusi, este clar diferita de alte proiecte regionaliste din lume, insensul ca integrarea a fost mai larga, mai adanca si maiinstitutionalizata. Integrarea in alte regiuni ale lumii a fost mai pragmaticasi flexibila. Astfel, in timp ce Uniunea Europeana este parte aregionalizarii economiei mondiale, este, in acelasi timp un tip specific deproiect regionalist. In anii a80 ai secolului trecut au existat unele

probleme legate de ideea ca acest proiect accelerat de crearea pieteiunice europene ar conduce la o forma protectionista a "fortareteieuropene".

S-a argumentat insa ca, in ciuda paternurilor ciclurilor financiare,mare parte a investitiilor si comertului sunt concentrate in regiunile triadeidominante a economiei politice globale. Aceiasi autori considera ca dacaar fi sa plasam Uniunea Europeana in contextul liberarizarii economice,am ajunge la concluzia ca ea ar reflecta, mai degraba, o strategie dereconciliere a integrarii regionale cu fortele globalizatoare


21/26

6.Consideratii Proprii

UE prin proceduri administrative, spune Sepi

Mario Sepi, preedintele Comitetului Economic i Social European(CESE), susine necesitatea continurii procesului de globalizare caunic soluie pentru Uniunea European. Fenomenul este prea puternicpentru a fi refuzat. Este att de vast i de profund nct poate fi cel mult

tolerat, dar n nici un caz respins. Finanele, economia, societatea,internetul, comunicaiile, turismul, toate acestea formeaz un ntreginextricabil. Prima globalizare a nceput imediat dup 1900, dar a fostblocat de primul rzboi mondial.

Acum, ns nu mai este posibil un rzboi mondial. Cred cglobalizarea pe toate planurile e greu de oprit. Aceast criz esteimportant pentru c schimb hegemonia cultural n ntreaga lume. Sevorbete despre religia pieei care are, la rndul su, regulile proprii,explic preedintele Sepi. n perioada 22-23 ianuarie, Mario Sepi va

susine o conferin pe aceast tem, n cadrul creia va dezvolta maimulte aspecte ale fenomenului, n contextul crizei economice actuale.

ROMNI N EUROPA

Se poate spune c fenomenul globalizrii economice apr iinteresele romnilor plecai smunceasc n alte ri europene, tocmaipentru c, cel puin teoretic, nu se pot nchide graniele. Libera circulaiea forei de munc este unul dintre fundamentele Uniunii Europene,subliniaz Mario Sepi, adugnd c exist i cteva excepii, la nive lsocial, n cazul rilor unde problemele populaiei ar putea mpiedicalibera circulaie. Adevrata problem este de a se evita intrarea ncircuitul muncii la negru i n circuitul criminalitii, dac lum ca exempluItalia. mpiedicarea intrrii n ar a muncitorilor romni nu este posibil.

Se poate intra ntr-un milion de moduri.


22/26

Problema este de a reglementa situaia, de a nu se mai munci frnregistrare, fr drepturi. Pe plan economic, fr ndoial, cererea defor de munc este mai mic nultimii ani i sunt muli muncitori italienisau spanioli care ncearc s intre pe piaa muncii, deci a crescut

concurena. Dar nu trebuie folosit criza pentru a se face discriminri,mai explic preedintele CESE.

Mario Sepi deplnge alunecarea unora dintre politicieni sprerespingerea strinilor. Xenofobia i rasismul au dus la izbucnirea celuide-al doilea rzboi mondial, dup o perioad de criz economicputernic din perioada interbelic. Iar capitalul electoral este foarte uorde ctigat cu astfel de idei i acum, ca i atunci. De data aceasta,victimele ar fi romnii i bulgarii n primul rnd, cele dou ri fiindultimele intrate n Uniune.

Spre norocul nostru, cauza ne este aprat, cel puin teoretic,tocmai de principiile care stau la baza funcionrii Uniunii Europene.Pierderea locurilor de munc este clar c nate teama de a intra nconcuren cu alii pe piaa muncii, dar problema e de a nu se folosiacest moment de criz pentru a face discriminri i de a mpiedicaromnii s circule liber. Este un rasism de ordine economic. Dup mine,problemele economice i sociale se rezolv n timp, dar ceea ce nu serezolv este modul n care acestea sunt folosite ca pretext politic cu scopelectoral, mai spune Sepi.


23/26

DE LA TEORIE LA PRACTIC

Problemele pot aprea ns, dac autoritile unei ri vor s seopun cu orice pre. Oficial, romnii nu pot fi oprii s munceasc n alteri europene, ns din punct de vedere administrativ e posibil. Devinedin cen ce mai dificil de obinut permisul de edere i dreptul de munc.Sunt proceduri administrative care pun piedici, ns sper s se rezolveaceast situaie la nivelul Uniunii Europene, deoarece situaia contravinechiar naturii sale. Libera circulaie n Europa este un elementconstituional. Dac aceasta se elimin, nu mai putem vorbi despre oUniune European.

O situaie asemntoare este NAFTA (North American Free TradeAreaZona Comerului Liber din America de Nord, acord semnat la 17decembrie 1992 ntre SUA, Canada i Mexic n.r.). Dar pot fi i altepolitici de acest tip. Spre exemplu, n Italia, la Brescia, s-a decis s seacorde ajutor social numai cetenilor italieni, ceea ce constituie odiscriminare. Dar aceasta este o decizie a regiunii Brescia.

Am amintit acest episod, deoarece principiul liberei circulaii estefundamental. Noi trebuie s venim cu instrumente pentru combatereadiscriminrii. UE are un mediator la nivel european care rezolv aceastproblem, explic Mario Sepi. Poziia preedintelui CESE este

ncurajatoare, ns dac instrumentele pentru combaterea discriminriinu vor fi eficiente, noul curent de xenofobie economic va pune n pericol

nsi existena Uniunii Europene.

7.Concluzii

Acestea fiind spuse putem face o paralela intre praful de pusca siGlobalizare. Inventarea lui a fost puternic criticata dar folosit in moduricorespunzatoare poate aduce numai castiguri, insa folosit pentrucastiguri personale este devastator. Globalizarea este un fenomen

necesar vietii in prezent, pentru a exista un echilibru si a rezista pe piata.Aceasta poate deveni si un termen putin idilic pentru ca o globalizare


24/26

totala nu poate exista, deoarece vorbim de 6 miliarde de oameni diferitiunul de altul, prin mii de ani de istorie, gusturi, etc.

Ca rezultat al globalizarii, tarile pot fi expuse la evenimenteeconomice internationale si socuri economice. Cea mai convingatoare

manifestare de acest gen o reprezinta crizele financiare. In astfel demomente exista o tendinta, pe pietele financiare, de a investi capitalinternational numai in segmentele de calitate ale economiei.

Aceasta poate face ca economiile de piata in curs de formare sitarile in curs de dezvoltare sa nu mai detina acces la capitalulinternational, pe termen scurt. Realitatea de acum generata de crizacreditelor imobiliare din Statele Unite, precum si de insecuritateaenergetica perceputa de piete ne ilustreaza un asemenea context, care,insa, nu a devenit dramatic.

In ultima perioada au existat diverse propuneri despre adaptareasistemului monetar si financiar fata de aceste provocari. Acestepropuneri pot fi grupate in trei categorii: prevenirea si managementulcrizei, cooperarea regionala si globala, reforma cadrului institutional.

Exista ingrijorari si cu privire la vulnerabilitatea sistemelorfinanciare internationale fata de abuzuri. Un efect advers al globalizariipe pietele financiare il reprezinta faptul ca sistemul a devenit mai dificilde protejat impotriva abuzurilor cum ar fi spalarea banilor, finantareaactivitatilor criminale si teroriste, evaziunea fiscala, sustragerea de larespectarea regulilor.


25/26

Bibliografie

http://ec.europa.eu/economy_finance/international/globalisatio

n/index_ro.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare

http://www.referat.ro/referate/Globalizarea_la_nivel_mondial_si_al_Romaniei_5efbb.html

GIDDENS ANTHONY, Sociologie, Ed. Bic All, Bucuresti, 2000

http://www.studiijuridice.ro/referate_juridice/management_marketing_articole_referate/7901-fenomenele-de-globalizare-si-branding-ul.html

http://www.ziare.com/cultura/documentar/de-la-cititori-fenomenul-globalizarii-1066279

http://www.uworkers.org/


26/26

Documents

Proiect Macroeconomie Fenomene Ale Globalizarii