puericultura, curs amg

8/18/2019 puericultura, curs amg

1/8

INTRODUCERE

De-a lungul secolelor, medicina s-a preocupat continuu de problemele de sanatate alecopilului, conturandu-se bazele unei noi discipline, numita pediatrie. Aceasta a avut odezvoltare progresiva, imbogaţindu-se cu noi şi noi date şi devenind o ştiinţa de sinestatatoare.

Acest manual se adreseaza elevilor de şcoli sanitare şi constituie un instrument prin

careaceştia pot lua cunoştinţă de cerintele privind ingrijirile copilului sanatos şi bolnav.Prin parcurgerea acestui curs, studenţii vor dobandi competente in ingrijirea copilului

sanatos şi bolnav. Scopuri şi obiectiveDupa studierea manualului, elevii vor fi capabili: - sa supravegeze activ creşterea şi dezvoltarea unui copil!

- sa analizeze semnele şi simptomele afecţiunilor copiilor!- sa identifice problemele pacientului-copil!- sa stabileasca diagnosticul de ingrijiri!- sa aplice interventiile!

- să evalueze rezultatele.

PARTEA ISUPRAVEGHEREA ACTIVA A CREŞTERII Ş1 DEZVOLTARII COPILULUI

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE IN PUERICULTURA

"n cursul evolutiei ei, medicina s-a preocupat de problemele de sanatate ale copilului,in raport cu posibilitajile pe care le-a avut, ca practica şi apoi ca ştiinfa. "n timp, s-a desprinsdin randul ei o noua ramura şi anume medicina infantilă. Aceasta cuprinde doua ramuri:

- puericultura, care se ocupa de copilul sanatos!- pediatria, care se ocupă de copilul bolnav.

Puericultura este ramura profilactica a medicinei infantile, care studiaza creşterea şidezvoltarea copilului, stabilind şi #ngrijirile ce trebuie acordate acestuia.

$timologic, termenul de puericultura provine din limba latina, unde puer mseamnacopil şi cultura = a crea. Acest termen a fost folosit pentru prima data de medicul obstetricianfrancez %arron.

Puericultura are ca obiectiv general studiul, analiza şi asigurarea creşterii şi dezvoltariinormale a copilului.

Dintre scopurile puericulturii amintim:- ocrotirea copilului din perioada antenatala pana la varsta de adult!- aplicarea masurilor de ingrijire privind dezvoltarea sa somatica, psiica si afectiva!

- aplicarea masurilor educativ-instructive!- creşterea capacităţii reactive a copilului!- apararea impotriva imbolnavirilor.

&n practica medicală, puericultura nu poate fi separata de pediatrie decat #n scop didactic, pentru uşurarea procesului educativ-instructiv.

Păstrarea sanataţii copilului ii obliga pe toţi cei care se ocupa de el sa-şi insuşeasca cat maimulte cunoştinte care privesc:

- caracteristicile şi posibilitajile de apreciere a copilului sanatos!- factorii care influenţeaza cretşerea şi dezvoltarea armonioasa a copilului!- mijloacele şi metodele prin care se realizeaza aceste deziderat


2/8

CAPITOLUL CREŞTEREA Ş1DEZVOLTAREA

!1! N"tiu#i de$pre cre%tere %i de&'"ltare

Cre%terea reprezinta procesul normal de marire a dimensiunilor corporate, de adaos denoua substanţa tisulara, realizată prin multiplicarea celulara şi creşterea volumului celulei.Prin creştere, organismul işi creşte masa.

De&'"ltarea este un proces normal prin care organele, sistemele, precum şi funcţiileacestora se maturizeaza.

(act"rii care determina creşterea sunt impartial in:'actori e(ogeni

'actori ce actioneaza #n viata intrauterina:- alimentaţia mamei!- bolile gravidei!- condiţiile de viaţa.

'actori ce actioneaza dupa naştere:- macroclimatul sau climatul geografic!- microclimatul sau climatul din spajiile incise!- alimentatia!- cultura fizica!- regimul educativ.

'actori endogeni 'actorii genetici. 'actorii ormonali. )ecreţiile altor celule şi ţesuturi.

'actori patologici 'actori ce acţioneaza in viaţa intrauterină:

- infecţii acute sau cronice grave şi prelungite!- into(icaţii cronice *to(ice profesionale, tutun, alcool etc.+!- iradiere cu raze a mamei in timpul sarcinii.

'actori ce acţioneaza dupa naştere:- tulburari acute sau cronice de nutriţie!- neuro-endocrinopatii infantile!- unele malformati congenitale de cord!- boli cardiace cronice *nanism mitral+!

- afecţiuni ale sistemului osos *nanism raitic, nanism acondroplazic, nanism pottic, lipodistrofie+!

- afecţiuni cronice digestive *mucoviscidoza, diareea prin intoleranta,steatoreea, sindroamele de malabsortie+!

- afecţiuni metabolice *diabetul zaarat, glicogenozele+.

Le)ile generale care guvemeaza creştereaşi dezvoltarea sunt:a+ ritmul de creştere scade odata cu inaintarea in varsta!

b+ ritmul de creştere accelerat in primul şi al doilea an de viaţă scade ulterior, seaccentueaza prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii se(uale!

c+ creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan in aceleaşi proporţii in intreg organismul,

diferite segmente cresc inegal!d+ variable de creştere oscileaza in cadrul unor limite fiziologice, fiind condiţionate pe de o

parte de substratul ereditar, iar pe de alta parte de influenţa factorilor de mediu.


3/8

!!Cre%terea $taturala

a*Talia la #a%tere +T* i# edie e$te-- la fete: -/0 cm!

- baie1i: 23/4 cm.5alia la nou-nascut are urmatoarele caracteristici:- capul este relativ mare, reprezentand 6 din talie.- viscerocraniul este mai mic decat neurocraniul , gatul este scurt.- abdomenul este mare.- membrele inferioare sunt scurte şi apro(imativ egale cu cele superioare.

.*Talia i# priul a# de 'ia/a cre%te a$t0el-

in prima luna - cm! in a "l-a luna - 7 cm! in a """-a luna - 7 cm! in a "8-a luna - 4 cm. din a 8-a luna - cate 9 cm3luna.

Deci, in primul an de viaţa, talia creşte cu 40 cm. asurarea taliei sugarului se face lunar cu ajutorul unui dispozitiv numit pediometru. Pentru a fi e(ecutata corect, ea trebuie efectuatade doua persoane.

c*Talia c"pilului a#tepre%c"lar +12 a#i*

- in perioada 9-7 ani, creşterea are un ritm intens atat in greutate, cat şi in talie.Daca la varsta de un an talia este de ; de cm, la 7 ani se apropie de 2 cm.

"n al doilea an de viaţa, copilul creşte cu 99,/ cm, iar in al trei- lea an cu ,/ cm. intre9 şi 4 ani, copilul creşte cu apro(imativ 9 cm3lună, la 4 ani 5 < 0-4 cm.Peste varsta de 4 ani, talia se calculeaza cu formula lui =eldric: T < 34V > 0 *8 <

varsta in ani+

d*Talia c"pilului pre%c"lar +2 pa#a la 56 a#i*

"n această perioada, creşterea este mai lenta: in inaltime se creşte cu ?- cm.De la 7 la ani, copilul va mai creşte cu ; cm, de la la / ani cu ?,/ cm, iar de la / la ?

ani cu ? cm."n general, talia de la naştere se dubleaza la varsta de -/ ani şi se va tripla la 9-9/

ani. asurarea copiilor cu varsta peste 4 ani se face anual cu taliometrul, care reprezinta o tija

marcata.

e* Talia c"pilului %c"lar +de la ?-; a#i la pu.ertate* %reşterea este mai lenta in aceasta perioada, e(ceptand perioada pubertara: talia creşte cu ? cm3an.

5 < /(8 > 0 *8 < varsta in ani+.

0* Talia c"pilului la pu.ertate T 7 34V 8 9: +V 7 'ar$ta i# a#i*

!2! Cre%terea p"#derala

Greutatea la #a%tere +G#*

Din punctul de vedere al =n, nou-nascuţii se impart in:

- nou-nascut #"r"p"#deral- greutatea normala la naştere este in medie:- fete: 4 00-7 000 g!- băieti: 7000-74/0 g!

- nou-născutul $u.p"#deral- cu =n cuprinsa intre 4 00 şi 4/00 g! - nou-nascutul acr"$"- este nascutul cu o greutate la naştere @ 000 g.


4/8

Greutatea i# priul a# de 'ia/a-

"n primul an de viata, sugarul creşte astfel:- intre 0 şi luni, sugarul creşte cu ;/0 g3luna!- intre şi luni, sugarul creşte cu /00 g3luna!-intre şi 94 luni, sugarul creşte cu 4/0 g3luna.- la luni sugarul işi dubleaza greutatea de la naştere!

- la luni va avea 000 g, iar la 94 luni va avea 2 000 g. =reutatea se masoara prin cantarire, care se efectueaza in acelaşi moment al zilei, dimineaţa pe nemancate.

Greutatea c"pilului a#tepre%c"lar +12 a#i*%reşterea in greutate este mai lenta."n al doilea an de viaţa, ritmul de creştere va fi de 4/0-700 g3 luna, 4,/-7 g3an.Dupa varsta de 4 ani, creşterea in greutate va fi in medie de 4,/ g3an.Astfel, la 4 ani va avea apro(imativ 94 g, iar la 7 ani 9/ g.

Greutatea c"pilului pre%c"lar +i#tre 2 %i 56 a#i*

"n aceasta perioada creşterea este mai lenta: in greutate copilul creşte 4 g3an.

Greutatea c"pilului %c"lar +i#tre 56 a#i %i pu.ertate* %reşterea este lenta,e(ceptand perioada pubertara: creşterea in greutate se face cu 7,/ g3an.

Greutatea c"pilului la pu.ertate

"n aceasta perioada creşterea in greutate este accelerata.

!;! De&'"ltarea p$i


5/8

- la saptamani fi(eaza obiectele- la zgomote putemice reacţioneaza prin plans prezinta refle(e araice

9-4 luni perioadele de vege sunt mai lungi: ramane treaz in timpul mesei- culcat pe burta, ridică pentru puţin timp capul, iar catre sfarşitul lunii ridicaşi umerii- urmareşte cu privirea obiectele care se mişca in campul lui vizual- priveşte fi( o lumină puternica

- emite vocale aspirateEa 4 luni - la sfarşitul lunii se linişteşte cand aude o voce cunoscuta sau muzica4-7 luni - urmareşte bine cu privirea şi intoarce capul dupa obiecte

- intinde mainile către obiecte colorate sau sonore- priveşte la adultul care vorbeşte- zambetul apare ca un raspuns emotional- gangureşte- recunoaşte obiecte şi persoane *e(emplu: biberonul, persoanele care #lingrijesc+- intoarce capul la zgomote

Ea 7 luni - ţine bine capul şi il ridica- are perioade lungi de vege- se joacă cu mainile- mişcările sunt mai precise

In rezumat, primele 3 luni de viaţa reprezinta perioada de intrare in funcţiune şi perfecţionare a analizorilor.

7- luni - apuca obiectele cu mana şi le ţine- susţinut de sub a(ile, in pozţie verticala, se sprijina pentru puţin timp in

picioare, intarind articulaţiile genuncilor -/ luni - apucă bine obiectele şi le duce la gura

- apucat de maini şi tras uşor se ridica in poziţie şezanda

Ea / luni - fi(eaza obiectele din faţa sa- mişcările devin mai ample, iar cand este desfăşat Bse intindeC zambeştespontan, involuntar, inconştient- sta in şezut sprijinit de perne- surade in faţa oglinzii

/-? luni - se intoarce de pe abdomen pe spate- manipuleaza bine obiectele

Ea ? luni - ţine in fiecare mana cate un obiect- ia singur obiectele, deci apreciază distanţele- stă in şezut nesprijinit- se tarăşte pe coate şi genunci

- articuleaza silabe izolate In rezumat, perioada de la 3 la 6 luni de viaţa se caracterizeaza prin elaborarea mişcarilor coordonate complexe: apucare, intoarcere, tarare.

?-; luni - stă in şezut bine nesprijinit- se ridica singur in şezut- cauta o jucărie pierduta- repeta stereotip o silaba *e(emplu: ma, ma, ma, sau ba, ba, ba+

;- luni - susţinut de sub a(ile, face paşi- se ridica in picioare ajutat- se menţine in picioare ţinandu-se cu mainile de bara patului- apuca bine obiecte cu primele 7 degete- manifesta interes pentru jucarii *plange daca i se iau+- se joacă cu jucariile- incepe sa inteleaga limbajul

-2 luni - se ridica singur in picioare ţinandu-se de marginea patului


6/8


7/8

Ea 7 ani - vocabularul are /00-?00 cuvinte- vorbeşte clar, corect, formeaza fraze lungi, povesteşte, recita poezii scurte- primeşte şi e(ecuta mici insarcinari- spune Bbuna ziuaC, multumeşte- joaca jocuri colective

De la 7 ani la; ani

- domina dorinţa de a cunoaşte: pune intrebari din ce in ce mai numeroase- au o capacitate crescuta de a imita

- se evidenţiaza BinclinaţiileC personale- limbajul se dezvolta intens! apare limbajul intelectual- vocabularul are 7/00 cuvinte- gandirea se dezvolta, devine mai analitica- apare capacitatea de generalizare şi abstractizare, se concretizeaza noţiunile- apar forme elementare de logica- apare conştiinta de sine- memoria este imprecisa, nesistematică, cu tendinţă la nascociri şi minciunineintenţionate- imaginaţia se dezvolta- se poate e(prima grafic prin desen- se dezvolta sentimente morale: ruşine, mulţumire

De la ; ani,la pubertate

- limbajul este bogat, cu peste 7/00 cuvinte- se realizeaza deprinderea cititului şi a scrisului- memoria reţine şi reda cu fidelitate şi in mod constient numeroase date- gandirea se dezvolta spre rationamente cu conţinut abstract! apare gandireacreatoarecopilul face comparaţii- se orienteaza in timp şi spaţiu- se dezvolta intuitia- se dezvolta voinţa- se dezvolta atentia, mai ales cea voluntara- se dezvolta personalitatea

Ea pubertate

- factorii endocrini ce intervin in aceasta perioada influenteaza şi dezvoltarea psiica şi intelectuală- unele trasaturi se estompeaza, altele se accentueaza- trece pe un plan mai in faţa conştiinta de se( şi interesul pentru se(ul opus- apar preocupari de sine- se naşte dorinta de e(teriorizare a unei maturitaţi devansate prin toateformele *ţinuta, limbaj+- cunoaşterea, observatia, memoria şi gandirea devin logice- se dezvolta in continuare imaginaţia şi limbajul

Eaadolescenţă - dezvoltarea intelectuală reflecta interesele tanarului- gandirea devine dialectică- personalitatea este bine dezvoltată- se maturizează social

!3!De#ti/ia

a* De#ti/ia tep"rara $au de lapte

Fitmul şi ordinea apariţiei: intre ? şi luni, apar incisivii mediani inferiori! intre şi 90 luni, apar incisivii mediani superiori!

intre 90 şi 94 luni, apar incisivii laterali superiori şi apoi cei inferiori! intre 9 an şi 9,? ani, apar primii molari mici sau premolarii: superiori şi inferiori! intre 9,? şi 4 ani, apar caninii!


8/8

intre 4 ani şi 4,?-7 ani, apar molarii mici secunzi sau premolarii 4.Ea varsta de un an, copilul are incisivi, la 7 ani are 40 dinţi. $rupţia dentara este

precedata de salivatie crescuta şi prurit gingival, uneori uşoară indispoziţie şi dureri la nivelulgingiilor. Accidentele in cursul eruptiei dentare pot fi: erupţie dentara dificila, cu bombarea mucoasei gingivale, agitaţie! insomnie!

inapetenţa! scurte accesiuni febrile! infecfii locale: pericoronarita e(sudativa sau purulenta! intarzieri ale eruptiei dentare.Accidentele apar in raitism, distrofie şi ipoparatiroidism.

.* De#titia pera#e#t=-

la ? ani, apar primii molari mari in spatele ultimilor premolari! intre ; şi 94 ani, dintii temporari se scimă in ordinea apariţiei lor! intre 99 şi 97 ani, apar molarii mari secunzi, iar după pubertate ultimii molari mari.

Dentiţia permanenta are 74 dinţi.!5! I#dici de apreciere a cre%terii %i aturatie

a+ Aprecierea creşterii somatice G se face prin:masurarea taliei! masurarea greutaţii!masurarea perimetrului cranian!masurarea perimetrului toracic!masurarea perimetrului mijlociu al braţului!masurarea inalţimii capului.

b+ Aprecierea maturatieiaturatia este mai dificil de apreciat. )e apreciaza prin:masurarea valorilor serice ale unor enzime, electroliţi sau alţi compuşi biologici! radiografii osoase pentru aprecierea maturarii osoase.

c+ Aprecierea dezvoltarii psiomotorii prin: e(amene clinice generale cu intocmirea de grafice speciale! calcularea coeficientului de dezvoltare! calcularea coeficientului de inteligenta *"H+.

Documents

puericultura, curs amg