RANSPARENÞA în medicină · în cele mai multe cazuri se întrepã-trund. Noul sistem de clasificare ajutã la stabilirea unor proceduri clare de direcþionare a pacienþilor în

Anul 6 �� Nr. 27

informaþii

analize

dezbateri

�� DOSAR

SSÃÃNNÃÃTTAATTEEAA,,în clocotpag. 15-19

�� DOSAR

SSÃÃNNÃÃTTAATTEEAA,,în clocotpag. 15-19

�� CONFERINŢE

TTRRAANNSSPPAARREENNÞÞAAîn medicinăpag. 22

�� CONFERINŢE

TTRRAANNSSPPAARREENNÞÞAAîn medicinăpag. 22

www.medicalnet.ro

pp ee nn tt rr uu pp rr oo ff ee ss ii oo nn ii ºº tt ii ii dd ii nn ss `̀ nn `̀ tt aa tt ee ::[[ tt ii rr ii ,, ll ee gg ii ss ll aa ]] ii ee ,, cc oo nn gg rr ee ss ee ,,

cc `̀ rr ]] ii ,, jj oo bb uu rr ii ,, dd ee zz bb aa tt ee rr ii oo nn -- ll ii nn ee

Editat de Colegiul Medicilor

din Romania^

Nu am ºtiinþã ca vreodatã, unde-va, sã fi izbucnit vreo revoluþiecondusã de medici ºi am ºi o ex-plicaþie pentru asta: adevãratulJurãmânt al lui Hippocrate ne obli-gã sã ne tratãm chiar ºi duºmaniicu aceeaºi devoþiune pe care oacordãm celor apropiaþi.Pe de altã parte, nu am ºtiinþã devreo clasã politicã europeanãcare sã-ºi fi condamnat poporul,cu bunã ºtiinþã, la incapacitateade îngrijire medicalã.

Dar, bãnuiþi cumva clasa politicãromâneascã de apartenenþã lamarea familie europeanã de poli-ticieni? Clasa politicã româneas-cã este cea care te condamnã petine, medic român, la un senti-ment de culpabilitate pentru sim-plul motiv cã vrei sã-þi dobândeºtipoziþia pe care ai avut-o, o ai ºi ovei avea, oriunde ºi oricând. Înacest fel, însã, clasa politicã ro-mâneascã te condamnã pe tine,

editorial

3

2010 � nr. 27 � MEDICA

DDrr.. FFlloorriinn CChhiirrccuulleessccuu

Jurãmântullui Hippocrateºi revoluþia

SU

MA

RAAccttuuaalliittaattee ppaagg.. 44--77

Sãnãtatea, în staþia terminus

Spitale clasificate

Doctori în servicii medicale de calitate

CMU fuzioneazã cu Euroclinic

PPaacciieennþþii ppaagg 88--99

Fãrã coplatã pentrupacienþii cronici – promitepreºedintele CNAS

EEttiiccãã ppaagg 1100--1144

Conþinutul ºi limitele dreptului la integrare clinicã medicalã

Un sistem centrat pe nevoile cetãþeanului.România. Analizã de situaþie (I)

DDoossaarr ppaagg 1155--1199

Sãnãtatea, în clocot

LLeeggiissllaaþþiiee ppaagg 2200

CMR, nemulþumit de propunerile privindContractul Cadru 2010

CCoonnffeerriinnþþee ppaagg 2211--2233

Conferinþa Naþionalã deMedicina Familiei

Search&Rescue 2010

Transparenþã în medicinã

CCããrrþþii ppaagg 2244--2255

Manual de medicinã naturistã

Farmacia verde. Ghid de plante medicinale

Gândeºti cum mãnânci

UUllttiimmaa oorrãã ppaagg 2266

Lista posturilor scoase la concurs

detalii în pagina 5

(continuare în pagina 4)

actualitate

4

MEDICA � nr. 27 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

JJUURRÃÃMMÂÂNNTTUULL LLUUII HHIIPPPPOOCCRRAATTEE ººII RREEVVOOLLUUÞÞIIAA (urmare din pagina 3)

medic român, la tãcere. Clasa politicã româneascã estecea care te condamnã pe tine, medic român, la compro-misurile profesionale pe care le faci zi de zi. În acest fel,însã, clasa politicã româneascã poate sã spunã despre tinecã eºti incompetent, obþinând un alibi social atât pentruincapacitatea ei organizatoricã cât ºi pentru reaua voinþã decare dã dovadã sistematic. Acum, clasa politicã româneascã te condamnã sã nu-þi maipractici profesia în þara ta. Clasa noastrã politicã nu arenevoie de tine, medic român. Clasa politicã româneascã setrateazã la vest de Szeged, oferind medicilor de acolo toateacele onorarii despre care la tine acasã afirmã, demagogic,cã sunt imorale. Clasa politicã româneascã îþi deturneazãbanii pentru care ea însãºi a întocmit legi ºi tot ea pa-troneazã cu bunã ºtiinþã dezordinea din sistemul sanitar,astfel încât sã aibã oricând la îndemânã o sursã necontro-labilã de venituri pentru coteriile de partid. Vremea discursurilor a trecut, medic român. Tu porþi res-ponsabilitatea pacienþilor, nu clasa politicã. Tu porþi respon-sabilitatea copiilor tãi, nu clasa politicã. Tu porþi povaraonoarei profesionale a medicilor – nu politicianul care nu a

vãzut nicicând suferinþa celui ajuns pe patul de spital dinRomânia, nu politicianul care îºi trimite copiii la universitãþilede dincolo de ocean, nu politicianul pentru care onoareareprezintã doar un concept desuet.Un sindicalist francez a dat cândva un sfat sindicaliºtilor ro-mâni: în sindicate nu existã actori ºi spectatori – toþi trebuiesã fiþi actori ºi sã înfruntaþi, umãr la umãr, abuzurile clasei po-litice. Vremea discursurilor a trecut, medic român, iar dacã tunu vrei sã-þi pãrãseºti þara, dacã doreºti sã-i îngrijeºti în conti-nuare pe pacienþii cu care împarþi acelaºi trecut ºi dacã do-reºti sã-þi recapeþi poziþia pe care o meriþi, vino alãturi de noi,pentru cã statutul tãu nu þi-a fost conferit de politicianul român– statutul tãu þi-a fost conferit de dascãlii tãi, de experienþa ta,de pacienþii pe care i-ai salvat ºi de tradiþia profesiei tale. Spuneam la început cã nu am ºtiinþã ca vreodatã, undeva,sã fi izbucnit vreo revoluþie condusã de medici. Cu toateastea, reformele în sistemele de sãnãtate au fost nume-roase ºi, la originea lor au fost colegii noºtri, aºa cã, nu terezuma doar sã spui: jos parafa! Vino alãturi de noi, aratãcã eºti hotãrât s-o pui jos oricând e necesar ºi nu-þi uita,niciodatã, pacienþii adevãraþi! Y

Mai puţine concedii medicale

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sãnãtã-þii, numãrul de certificate medicale acordateîn ultimele luni a scãzut cu 30% faþã de înce-putul anului. Dacã pe toatã perioada anului 2009 au fosteliberate peste 2,6 milioane de certificate me-dicale, de la începutul anului numãrul acesto-ra a fost de 713.436. Ministrul Sãnãtãþii a apreciat cã noile reguliimpuse la acordarea concediului medical ºieliberarea certificatelor medicale au produsefecte.

20 de ani de SMURDServiciul Mobil de Urgenþã Reanimare ºi Des-carcerare (SMURD) a împlinit recent 20 deani de funcþionare în România. La ceremoniiau participat actualul ministru al Sãnãtãþii darºi fostul ministru liberal al Sãnãtãþii Eugen Ni-colãescu, precum ºi alþi numeroºi actuali ºifoºti demnitari care au contribuit la consolida-rea SMURD în România. Y

Preºedintele Colegiului Medicilor dinRomânia, prof. dr. Vasile Astãrãstoae,vicepreºedintele Colegiului Medicilordin Municipiu Bucureºti, prof. dr. Vla-dimir Beliº, ºi dr. Florin Chirculescu,preºedintele Sindicatului Naþional alMedicilor, cer într-o scrisoare deschi-sã, iniþiatã de PaginaMedicalã.ro ºiadresatã preºedintelui Traian Bãses-cu, primului ministru Emil Boc ºi min-istrului Sãnãtãþii, Atilla Cseke, sã„resusciteze Sãnãtatea“ înainte sã-ºidea „ultima suflare“. Semnatarii scri-sorii spun cã vina pentru situaþia încare s-a ajuns o poartã subfinanþareasistemului sanitar.„A ajuns ca subfinanþarea sã facã par-te din peisajul României, la fel ca cer-ºetorii pe lângã care trecem zilnic ig-norându-i, la fel ca traficul haotic carene streseazã, dar care face parte dinviaþa noastrã. Actualul procent din PIBalocat Sãnãtãþii, pe lângã faptul cãeste jenant de mic, îl obligã pe me-dicul român sã devinã vrãjitor! Sã facãdin imposibil posibil, iar dacã nu poa-te, automat va fi considerat incompe-tent ºi pus la zid de toatã societatea.Nu cerem 12% din PIB, aºa cum auamericanii, dar un procent decent tot

s-ar putea aloca Sãnãtãþii româneºti.Ne-am umilit ºi am cerºit în nenu-marate rânduri, dar nici mãcar un mi-nimum de 7% pentru a subzista, nuam primit“, se aratã în scrisoare. Semnatarii scrisorii spun cã pacienþiinu au nicio vinã decât aceea cã „s-aunãscut în þara în care spitalele nu suntdotate corespunzãtor. ªi nu vorbim deaparate medicale ultraperformante, cide strictul necesar ca sã putem puneun diagnostic corect, dupã cum am în-vãþat“.Semnatarii scrisorii atrag atenþia gu-vernanþilor cã „în sãnãtate nu mergecu jumãtãþi de mãsurã“, ci „trebuiemers împreunã, toate mãsurile fiindintegrate într-un sistem sanitar coer-ent, care sã nu fie schimbat de la unministru la altul“ ºi sã priveascã curesponsabilitate asupra sistemuluigrav afectat pentru a salva medicinaromâneascã de la pieire.Scrisoarea a fost co-semnatã ºi de dr.Tudor Ciuhodaru, prof.dr. Vlad Tica,dr. Alexandru Brezoescu etc. Listamedicilor care doresc sã semnezeaceastã este scrisoare este deschi-sã, ei putând sã o facã direct pewww.paginamedicala.ro. Y

Sănătatea, în staţia „terminus“

actualitate

5

2010 � nr. 27 � MEDICA

Potrivit unui proiect de ordin al Mi-nisterului Sãnãtãþii, pus pe site-ulwww.ms.ro spre dezbatere publicã,începând de la sfârºitul lunii octom-brie, spitalele vor fi clasificate înfuncþie de competenþã.„Aveam nevoie în Sãnãtate de un sis-tem de clasificare mult mai simplu aspitalelor, care sã delimiteze clar atri-buþiile ºi competenþele acestora. As-tãzi avem mai multe criterii dupã careclasificãm un spital, iar competenþeleîn cele mai multe cazuri se întrepã-trund. Noul sistem de clasificare ajutãla stabilirea unor proceduri clare dedirecþionare a pacienþilor în sistem,posibilitatea realizãrii unei strategii dedezvolare a spitalelor în ceea ce pri-veºte dotãrile cu echipamente, dar ºide finanþare a acestor unitãþi”, a decla-rat Attila Cseke, ministrul Sãnãtãþii. Conform proiectului de act normativ,spitalele se vor clasifica pe 5 categorii,în funcþie de competenþe, dupã cumurmeazã:

a) categoria I – nivel de competenþãfoarte înalt;b) categoria II – nivel de competenþãînalt;

c) categoria III – nivel de competenþãmediu;d) categoria IV – nivel de competenþãbazal. Y

Spitale clasificate

Foto

: A

rhiv

aF

oto

.ro •

Georg

e M

ax

actualitate

6


Aproximativ 4.000 de medici din toatãþara vor participa, în perioada octom-brie 2010 - mai 2013, la cursuri peteme de legislaþie medicalã ºi preveni-rea riscului ºi acuzaþiilor de malpraxis,în cadrul proiectului „DOCTORI înservicii medicale de calitate”. Dintre cei 4.000 de medici, 1600 suntdin specialitãþile de mare risc (chirur-gie, ATI, obstetricã-ginecologie) ºi2.400 sunt medici dentiºti.Cursurile, care dureazã douã zile, sevor desfãºura sub formã de atelierede formare ºi vor avea ca teme zonede vulnerabilitate ale practicii medi-cale actuale, tehnici de evitare a acu-zaþiilor de malpraxis, exigenþe legaleaplicabile profesiei medicale, dar ºimetode de negociere a asigurãrii demalpraxis.Participarea la cursuri este creditatãca formã de educaþie medicalã conti-nuã de cãtre Colegiul Medicilor dinRomânia ºi de cãtre Colegiul Medi-cilor Dentiºti ºi nu presupune platavreunei taxe, proiectul beneficiind decofinanþare din Fondul Social Euro-pean ºi din bugetul de stat al Româ-niei, valoarea totalã a acestuia fiind de9.500.000 lei.Iniþiatorul proiectului este MedRightExperts, furnizor acreditat de educaþiemedicalã continuã pentru medici, înparteneriat cu Colegiul Medicilor dinRomânia, Colegiul Medicilor Dentiºti,ªcoala Naþionalã de Sãnãtate Publi-cã, Management ºi Perfecþionare înDomeniul Sanitar ºi Grupul de Con-sultanþã pentru Dezvoltare.«E bine ºi important cã au loc aseme-nea cursuri. Asigurarea de malpraxisa fost folositã în puþine cazuri. Ele suntfãcute sã nu ajungi în instanþã pentrudespãgubire. Aceste asigurãri trebuiesã-ºi facã menirea, altfel vorbim dezeci de milioane profit pentru firmele

de asigurãri cu riscuri zero. Medicii sã-ºi poatã negocia mai bine asigura-rea», a declarat, în cadrul conferinþeide lansare a proiectului, prof. Dr.Cristian Vlãdescu, directorul ªcoliiNaþionale de Sãnãtate Publicã, Mana-gement ºi Perfecþionare în DomeniulSanitar.

De curs pot beneficia ºi medicii dinsistemul privat. Beneficiarii cursuluitrebuie sã aibã drept de liberã practicãºi sã fie membri în Colegiul Medicilordin România. Mai multe detalii despreproiect, înscrieri puteþi gãsi pewww.medright.ro sau la [email protected]. Y

DOCTORI în servicii medicale de calitate

actualitate

CMU fuzioneazã cu EuroclinicEureko a semnat acordul de vân-zare a pachetului de acþiuni Euro-clinic Hospital&Medical Centers cã-tre Centrul Medical Unirea (CMU).Finalizarea tranzacþiei face obiectulaprobãrii de cãtre autoritãþile compe-tente.„Între CMU ºi Euroclinic existã orelaþie de compatibilitate foarte put-ernicã, la nivel profesional ºi uman.Euroclinic este primul spital privat dinRomânia ºi de multe ori a fãcutavangarda în gestionarea unor ca-zuri complexe. Existã la Euroclinic oechipã de profesioniºti remarcabili ºimedici de renume pe care ne bazãmpentru a dezvolta urmãtoarele spi-

tale pe care le avem în planul strate-gic. Vreau sã asigur toþi medicii dinCMU ºi Euroclinic cã aceastã fuzi-une va însemna noi niºe medicale, odezvoltare fãrã precedent în Româ-nia a activitãþii spitaliceºti private“ adeclarat Wargha Enayati, DirectorGeneral Centrul Medical Unirea. Fuziunea va însemna o reþea de spi-tale ºi de policlinici cu coordonareunicã, bazatã pe o echipã CMU-Euroclinic. Pe termen lung, CMU in-tenþioneazã sã deschidã acoperireade servicii pentru arondaþi, atât dinpunctul de vedere al numãrului deunitãþi, cât ºi prin diversitatea servici-ilor oferite. Y

pacienþi

8


Pacienþii cronici din România nu ºtiula ce sã se aºtepte de la 1 octombrie.Dupã ce Casa Naþionalã de Asigurãride Sãnãtate anunþase anterior cã dela data amintitã va fi schimbat meca-nismul de compensare al medica-mentelor pe programele C1 ºi C3,preºedintele Lucian Duþã a anunþat încadrul unei dezbateri publice organi-zate de Coaliþia Organizaþiilor Pacien-þilor cu Afecþiuni Cronice din Româniaºi Colegiul Medicilor din România o

altã schimbare. Totuºi, preºedinteleCNAS a dat asigurãri cã bolnavii nuvor trebui sã plãteascã în plus pentrumedicamentele compensate. „Nuexistã coplatã pentru bolnavii cronicde la 1 octombrie. De la 1 octombrievom aplica compensarea corespun-zãtoare substanþei de bazã. Dacãexistã genericul va fi decontat 100%genericul, dacã nu existã pacientul vaavea acces la cel original. Încercãmsã mai scãdem puþin costurile dar nu

cu costuri suplimentare din partea pa-cienþilor. Nu va exista coplata pentrubolnavii cronici de la 1 octombrie pen-tru bolnavii cronici”, a asigurat Duþã.Ca o posibilã explicaþie a situaþiei dinsistem în care nu sunt niciodatã sufi-ciente fonduri, Lucian Duþã a adus îndiscuþie faptul cã în România sunt 11milioane de oameni care nu plãtesc lafondul de asigurãri de sãnãtate.„Deºi în ultimii ºase-ºapte ani au cres-cut fondurile pentru sãnãtate, banii nu

Fãrã coplatã pentru pacienþii cronici – promite preºedintele CNAS

ajung. Din acest fond, care a scãzut,pe de o parte, pentru cã sunt mulþi ºo-meri ºi firme care s-au desfiinþat, tre-

buie plãtite toate serviciile medicale,plus datoriile accumulate“, a explicatdr. Duþã.

SSiittuuaaþþiiaa ddiinn ssppiittaallee,, ddeezzaassttrruuooaassãã

Cezar Irimia, preºedintele COPAC aprecizat cã pacienþii nu doresc coplatãpentru cã nu ºi-ar putea permite.Însuºi prof. dr. Vasile Astãrãstoae,preºedintele Colegiului Medicilor dinRomânia ºi moderatorul dezbaterii amãrturisit cã el nu a înþeles în ce con-stã exact noul sistem de compensare.„În niciun caz pacienþii nu trebuie sãsufere ºi nimeni nu are dreptul sã ho-tãrascã cine trãieºte ºi cine moare. Nuse poate sã discutãm despre sãnã-tatea unui bolnav fãcând calcule ma-tematice ºi sã nu discutãm cu medicii.Din discuþiile cu medicii a reieºit cãsunt situaþii când la acelaºi diagnostic,cu aceeaºi substanþã activã, unul nuplãteºte ºi unul plãteºte 95 de milioa-ne pentru cã diferã miligramele, în ca-zurile din oncologie“, a menþionat prof.dr. Astãrãstoae.El a atras însã atenþia cã dacã lista ac-tualã rãmâne în vigoare, deºi are multeinadvertenþe, ea nu va fi aprobatã deColegiul Medicilor din România.

MMuullttee nneeccoonnccoorrddaannþþee ppee lliissttee

Medicii participanþi la dezbateri aususþinut cã listele aflate pe site-ulCNAS au foarte multe neconcordanþeºi din calculele realizate de ei, peoncologice, boli hepatice, rezultã cã înunele situaþii pacienþii sunt nevoiþi sãplãteascã ºi sume mari.Ei considerã cã aceste liste trebuierediscutate ºi refãcute, altfel, pacienþiivor fi nevoiþi ca pentru concentraþii di-ferite sã plãteascã în plus.Dr. Leny Caban de la Institutul ClinicFundeni este de pãrere cã reprezen-tanþii Casei Naþionale de Asigurãri deSãnãtate ar trebui sã ia în calcul ºiaspectele medicale în considerare ºinu doar pe cele matematice. „Nu sepoate sã discutãm despre soarta unorbolnavi strict pe aspectele matema-tice”, crede medicul.Reprezentantul Asociaþiei Române aProducãtorilor Internaþionali de Medi-camente (ARPIM), dr. Sorin Popescu,a subliniat cã în România se alocã ceimai puþini bani pentru medicamente,deºi se spune cã este un consummare de medicamente. „Se alocã 45de euro pe an pe cap de locuitor. Aufost fãcute însã multe investiþii în infra-structurã, în dotare“, a precizat dr.Popescu.În ceea ce priveºte faptul cã se con-sumã prea multe medicamente, ºimedicamente scumpe, dr. Sorin Po-pescu a spus cã în România, pânãde curând, reþetele se prescriau peDCI (denumire comunã internaþio-nalã), ºi nu pe brand, iar Casa de-conta. „Se desfãºoarã ºi export para-lel în proporþie de 20-30%, care tre-buie luat în calcul la consumul demedicamente“, a adãugat reprezen-tantul ARPIM.În legãturã cu rectificarea din 19 au-gust, dr. Sorin Popescu a explicat cãaceasta s-a fãcut în cuantum de 2,2miliarde, exact banii angajaþi anul tre-cut prin credite de angajament. Y

pacienþi

9

2010 � nr. 27 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

eticã

10


PPrrooff.. uunniivv.. ddrr.. TTuuddoorreell TTooaaddeerrJJuuddeeccããttoorr llaa CCuurrtteeaa CCoonnssttiittuuþþiioonnaallãã

Potrivit prevederilor art. 9 alin.(1) ºi(3), Anexa II, din Legea nr. 330/2009privind salarizarea unitarã a perso-nalului plãtit din fonduri publice, per-sonalul didactic medico-farmaceuticdesfãºoarã activitate integratã prin cu-mul de funcþii, în baza unui contractindividual de muncã, cu jumãtate denormã. Soluþia legislativã constituiepreluarea dispoziþiilor art.16 alin.(1) ºi(3) din Ordonanþa de urgenþã a Gu-vernului nr.115/2004 privind salariza-rea ºi alte drepturi ale personaluluicontractual din unitãþile sanitare publi-ce din sectorul sanitar. Universitatea„Vasile Goldiº” din Arad, a criticat dis-poziþiile legale enunþate, considerândcã sunt neconstituþionale deoarece în-grãdesc atât dreptul la muncã al per-sonalului didactic din învãþãmântul su-perior medical, cât ºi autonomia uni-versitarã. În motivarea excepþiei deneconstituþionalitate se susþine cã sin-tagma „funcþii în baza unui contract in-dividual de muncã cu 1/2 normã“ esteneconstituþionalã, întrucât îngrãdeºtedreptul la muncã al personalului didac-tic din învãþãmântul superior medical.Respingând criticile formulate, CurteaConstituþionalã a statuat urmãtoarele1:Alãturi de activitatea didacticã univer-sitarã pe care o desfãºoarã, cadreledidactice din domeniul medico-farma-ceutic pot practica ºi activitatea me-dicalã integratã, conform specializãriipe care o au, în cadrul unitãþilor sani-tare universitare. Dispoziþiile legale in-stituie, în favoarea cadrelor didacticedin învãþãmântul universitar medico-

farmaceutic, dreptul de a ocupa auto-mat, prin efectul legii, un post de ca-dru medical în unitãþile sanitare uni-versitare, în virtutea calitãþii de cadrudidactic pe care o deþin, fãrã a par-curge aceleaºi proceduri necesareobþinerii postului pe care un cadru me-dical, care nu este în acelaºi timp ºicadru didactic, trebuie sã le parcurgã.Legiuitorul a stabilit limitele ºi condiþi-ile în care persoanele beneficiare aleacestui drept pot sã-l exercite, avândîn vedere cã personalul didactic me-

dico-farmaceutic ocupã aceste pos-turi prin cumul cu activitatea pe caredeja o desfãºoarã în mod principal,anume cea didacticã. Integrarea seface, prin cumul de funcþii, în bazaunui contract individual de muncã, înconformitate cu specializarea cadruluididactic universitar din învãþãmântulmedico-farmaceutic, în unitãþile sani-tare universitare de profil, cu o jumã-tate de normã, cuantum fix, ce nupoate fi nici majorat nici micºorat. Prin

urmare, se reþine cã limitarea justifi-catã raþional a exercitãrii unei activitãþiîntr-o anumitã unitate, în condiþiile încare aceastã activitate are caractersuplimentar, iar posibilitatea desfãºu-rãrii ei reprezintã o înlesnire acordatãde legiuitor, derogatorie de la condiþi-ile normale pentru ocuparea aceluipost, nu reprezintã o încãlcare a drep-tului la muncã. Pentru considerenteleamintite, aceastã limitare nu este con-trarã nici principiului egalitãþii în drep-turi. În ceea ce priveºte invocarea de

cãtre autorii excepþiei a dispoziþiilorconstituþionale referitoare la autono-mia universitarã, Curtea constatã cãacestea nu sunt incidente în cauzã.Activitatea medicalã desfãºuratã încadrul unitãþilor sanitare este subor-donatã administraþiei spitalului, înconformitate cu prevederile contractu-lui de muncã, aºa cum aratã prevede-rile art. 172 alin. 1) lit. h) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniulsãnãtãþii. Y

Conţinutul şi limitele dreptului la integrare clinică medicală

1 Decizia nr. 1011 din 8 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 12 august 2010.

eticã

12


CCrriissttiiaann VVllããddeessccuuVVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

SSiillvviiaa GGaabbrriieellaa SSccîînntteeee

Comisia Prezidenþialã pentru Analizaºi Elaborarea Politicilor din DomeniulSãnãtãþii Publice din România, stabi-litã în 2007 prin Ordinul PreºedinteluiRomâniei, a efectuat o analizã a stãriide sãnãtate a populaþiei ºi a sistemu-lui sanitar în vederea elaborãrii de re-comandãri privind îmbunãtãþirea per-formanþei sistemului. Elementele careconduc la nevoia de schimbare sunt:starea de sãnãtate precarã a popu-laþiei, nemulþumirea atât a personalu-lui sanitar, cât ºi a populaþiei, precumºi situarea sistemului de sãnãtate ro-mânesc pe poziþii inferioare în ceeace priveºte performanþa acestuia, aºacum aratã statisticile internaþionale. Învederea ameliorãrii disfuncþiilor siste-mului, Comisia a identificat 6 arii ma-jore de intervenþie: finanþarea siste-mului, organizarea sistemului, servici-ile spitaliceºti, politica medicamentu-lui, asistenþa primarã ºi resurseleumane. Disfuncþiile identificate în ca-drul acestor arii duc la încãlcarea unu-ia dintre cele mai elementare drepturiale pacienþilor: dreptul la tratamentmedical ºi îngrijiri de calitate în con-cordanþã cu nevoile lor, inclusiv drep-tul la servicii preventive ºi de promo-vare a sãnãtãþii.Analiza stãrii de sãnãtate aratã cã Ro-mânia se situeazã în continuare prin-tre ultimele locuri din Europa. Astfel,un copil nãscut în România în anul2007 are de 6 ori mai mari ºanse de adeceda înaintea primei sale aniver-

sãri, în comparaþie cu un copil nãscutîn aceeaºi perioadã în Suedia ºi deaproape 3 ori mai mari decât unulnãscut în Ungaria.Principalele cauze de deces în Ro-mânia în 2007 au fost: bolile cardio-vasculare, urmate de cancere, boliale tractului digestiv, boli ale sistemu-lui respirator, ºi accidente, leziunitraumatice ºi otrãviri. În timp ce înultimii 30 de ani, în þãrile din UE s-aînregistrat un trend descrescãtor aldeceselor datorate bolilor sistemuluicirculator, în România nu s-a înregis-trat o prea mare îmbunãtãþire, cres-când diferenþa dintre þara noastrã ºiSM UE.Mortalitatea generalã prin tumori estemai redusã decât media pentru UE,dar se înregistreazã un numãr marede decese evitabile pentru anumitecancere.De exemplu, rata standardizatã amortalitãþii (RSM) prin cancer de coluterin la femei între 0-64 ani, este de5 ori mai mare decât media UE, iarRSM prin cancer de trahee/bron-hii/plãmân este cu 20% mai mare.Riscul de deces prin cancer de coluterin este de peste 10 ori mai mareîn România decât în þãri precumFranþa sau Finlanda ºi de 3-4 ori maimare decât în Slovacia sau Cehia,deºi aceastã formã de cancer este ac-tualmente uºor de prevenit ºi de vin-decat prin depistarea precoce.Dupã decesele evitabile – indicatorcorelat direct cu performanþa sistemu-lui sanitar, România ocupã primul locîn UE, atât la femei cât ºi la bãrbaþi;

mai mult, dacã tendinþa în acestdomeniu este de scãdere semnifica-tivã în toate celelalte þãri ale UE, înRomânia aceasta este fie redusã (lafemei), fie staþionarã (la bãrbaþi).În România aproape jumãtate din de-cesele la bãrbaþi ºi peste o treime dincele la femei pot fi evitate. Altfel spus,datoritã disfuncþiilor sistemului sanitarîn România mor anual peste 60.000de oameni, în fiecare an „dispãrând”populaþia echivalentã a unui oraº detalia Sloboziei sau Giurgiului.De asemenea, afecþiuni uºor de pre-venit, care în multe state ale UE suntaproape eradicate, continuã sã afec-teze un numãr mare de Români. Deexemplu, incidenþa hepatitei B estedublã faþã de media UE ºi Româniaare cea mai mare incidenþã a tubercu-lozei din cadrul SM UE.

IInnssaattiissffaaccþþiiaa ffaaþþãã ddee ssiisstteemmuullddee ssããnnããttaattee

Toate studiile din ultimii ani indicã in-satisfacþia personalului medical ºi apopulaþiei. Ancheta de opinie a popu-laþiei asupra reformei sanitare realiza-tã de Centrul de Politici ºi Servicii deSãnãtate în ianuarie 2005 a arãtat cãpercepþia populaþiei asupra serviciilorde sãnãtate s-a înrãutãþit faþã de aniianteriori: 31% (vs. 23% în 2003) din-tre cei intervievaþi au considerat cãstarea sistemului de sãnãtate esteatât de proastã încât acesta are nevo-ie de reforme majore. Populaþia estenemulþumitã în special de serviciilespitaliceºti (37%), dar ºi de serviciileoferite de medicul de familie (19%),

Un sistem centrat pe nevoile cetăţeanului. România.Analiză de situaţie (I)

serviciile din ambulator (9%) ºi servici-ile de urgenþã (7%).Una din explicaþii este situaþia criticã aresurselor umane. În 2006, Româniaavea 192 medici pe 100.000 locuitori,în timp ce media pentru UE era de 315medici pe 100.000 locuitori, cu maridiscrepanþe între urban/rural precumºi între diverse regiuni geografice.Actualul model de îngrijiri, înclinatcãtre serviciile spitaliceºti curative,creeazã o problemã de acces în me-diul rural, unde densitatea acestor fa-cilitãþi este scãzutã. Acelaºi lucru estevalabil ºi pentru acoperirea cu medi-camente, farmaciile din mediul ruralfiind mult reduse numeric faþã de ur-ban. Toate aceste aspecte, corobora-

te cu libertatea de miºcare dupã ade-rarea la UE a dus la emigrarea a maimult de 4% dintre medici (peste 1000medici), fapt ce duce la scãdereaaccesului populaþiei la servicii.

PPeerrffoorrmmaannþþaa ssiisstteemmuulluuii ddee ssããnnããttaattee

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii adezvoltat conceptul de performanþã asistemului de sãnãtate care are labazã trei piloni fundamentali: (1) sta-rea de sãnãtate a populaþiei, (2) capa-citatea de a rãspunde aºteptãrilorpopulaþiei (3), asigurarea echitãþii înprivinþa contribuþiei financiare. Analizagradului de atingere a acestor treimari obiective efectuatã de OMS pla-

seazã România pe locul 99 la nivelmondial, dupã þãri ca Albania (55),Slovacia (62), Ungaria (66), Turcia(70), Estonia (77).

PPrriinncciippaalleellee aarriiii ccaarree nneecceessiittããiinntteerrvveennþþiiee

Starea de sãnãtate este determinatãde patru mari grupe de factori: factoribiologici, stil de viaþã al individului, re-þelele sociale ºi ale comunitãþilor ºicondiþiile generale socio-economice,culturale ºi de mediu. Atingerea întregului potenþial de sãnã-tate depinde de o gamã variatã defactori ºi nu doar de furnizarea servici-ilor de sãnãtate.O abordare multidimensionalã a îm-bunãtãþirii stãrii de sãnãtate a popu-laþiei necesitã implicarea tuturor sec-toarelor socio-economice cu impactasupra sãnãtãþii ºi poate fi implemen-tatã într-o perioadã foarte lungã detimp. Ca atare, Comisia Prezidenþialãa decis sã selecteze ºi sã se concen-treze pe acele zone de intervenþiecapabile sã ducã la rezultate concreteîntr-un termen mediu ºi, de aseme-nea, pe zonele care sunt în mare par-te sub influenþa autoritãþilor de sãnã-tate. Astfel, pentru a rãspunde dis-funcþiilor sistemului de sãnãtate, Co-misia a identificat 6 arii majore deintervenþie: finanþarea sistemului, or-ganizarea sistemului, serviciile spita-liceºti, politica medicamentului, asis-tenþa primarã ºi resursele umane.

FFiinnaannþþaarreeaa ssiisstteemmuulluuii ddee ssããnnããttaattee

Cu toate cã în ultimii ani cheltuielilepentru sãnãtate ca procent din PIB aucrescut (de la 3,3% în 2006 la 4,1% în2008), România continuã sã ocupeunul dintre ultimele locuri în UE înceea ce priveºte resursele alocatepentru sãnãtate.Nivelul scãzut al finanþãrii este alar-mant, mai ales dacã þinem seama deperioada îndelungatã de subfinanþare

eticã

13


în care nu s-au mai fãcut investiþii însistemul de sãnãtate, de tendinþeledemografice de îmbãtrânire a popu-laþiei, precum ºi de existenþa uneiadintre cele mai precare stãri de sãnã-tate din Europa.Principala sursã de finanþare a sis-temului de sãnãtate este Fondul Na-þional Unic al Asigurãrilor Sociale deSãnãtate (FNUAS) (75% în 2007).Contribuþiile pentru FNUAS au scãzutprogresiv de la un procent total de 14%în anul 2001 la 11% în 2008. În acelaºitimp, numãrul contribuabililor direcþi ascãzut în aceeaºi perioadã de timp, cucirca 4 milioane de persoane în 2007faþã de 2000, ajungându-se ca circa 5milioane de persoane sã contribuie lafinanþarea unui sistem de care trebuiesã beneficieze în mod egal 22 de mi-lioane de cetãþeni. Acest fapt s-a dato-

rat excluderii de la platã a diferitelorcategorii populaþionale, fãrã însã a alo-ca concomitent fonduri echivalentecare sã compenseze aceste scutiri.Pe lângã subfinanþare, se poate vorbiºi de o utilizare arbitrarã a resurselor,alocarea acestora fiind ineficientã ºiinechitabilã. Nu se realizeazã ºi nu seutilizeazã studii de cost-eficienþã pen-tru alocarea resurselor; procesul dealocare nu este transparent, nefiindbazat pe criterii clare ºi constant uti-lizate. Aceastã situaþie, coroboratã culipsa unor criterii clare ºi coerente deevaluare a performanþei la nivelulinstituþiilor sanitare, face dificilã imple-mentarea unor sisteme de manage-ment eficiente care sã recompensezemanagerii eficienþi.Disfuncþiile din sistemul sanitar româ-nesc duc la încãlcarea unuia dintre

cele mai elementare drepturi ale pa-cienþilor: dreptul la tratament medicalºi îngrijiri de calitate în concordanþã cunevoile lor, inclusiv dreptul la serviciipreventive ºi de promovare a sãnãtã-þii. Accesul pacienþilor la îngrijiri de sã-nãtate este deseori limitat, fie de con-strângerile financiare, fie de lipsa teh-nologiei medicale ºi a resurselor uma-ne. În multe cazuri, îngrijirile medicalenu au continuitate ºi nu sunt furnizatede o echipã multidisciplinarã. În baza rezultatelor analizei de situ-aþie, Comisia Prezidenþialã a elaboratun set de recomandãri pentru amelio-rarea disfuncþiilor din sistemul desãnãtate cu impact direct asupra stãriide sãnãtate a populaþiei. Y

Articolul a fost preluat din Revista Românã de Bioeticã. Varianta integral o puteþi citi pe

www.bioetica.ro

eticã

14


dosar

15


Sãnãtatea, în clocotÎnceputul toamnei a debutat cu pro-teste spontane ale personalului me-dical din douã spitale judeþene de ur-genþã din Brãila ºi Galaþi, nemulþumiþiatât de reducerile salariale, cât ºi denoua conducere instauratã de Consi-liile Locale, care au preluat unitãþilesanitare.În faþa pericolului de repetare în oricemoment a tragediei de la Maternitatea„Panait Sârbu“ din cauza lipsei per-sonalului medical, Guvernul a decisdeblocarea a 3.000 de posturi în sã-nãtate, practic o gurã de oxigen pen-tru sistemul sanitar, aflat deja pe mar-ginea prãpastiei.

PPrrootteesstt ssppoonnttaann llaa BBrrããiillaaCâteva sute de angajaþi ai SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Brãila au pro-testat la jumãtatea lunii septembriecâteva zile în curtea unitãþii, nemulþu-miþi cã le-au fost reduse salariile cupânã la 70% ºi au cerut demisia man-agerului Rodica Sin, încercând sãintre cu forþa în biroul acesteia.Protestatarii au strigat lozinci împotri-va managerului Rodica Sin, care arefuzat sã vinã în curtea spitalului sãstea de vorbã cu ei, au aruncat cu pie-tre în geamurile instituþiei ºi au forþatintrarea în spital, pãzitã de agenþiiunei firme de pazã. Echipe ale poliþieiºi jandarmeriei au încercat sã îi liniº-teascã pe protestatari. Ministrul Sãnãtãþii, Cseke Attila, a dis-pus efectuarea de urgenþã a unui con-trol la Spitalul Judeþean Brãila.În urma protestului, Rodica Sin, ma-nagerul Spitalului Judeþean de Ur-genþã Brãila a dat asigurãri celor zecereprezentanþi ai protestatarilor aflaþi încurtea instituþiei, care au fost prezenþila negocieri, cã sporurile de noaptedin spital vor fi plãtite sutã la sutã ca ºipânã acum.

„Sporul de noapte îl veþi primi în conti-nuare conform legii. El nu poate fi asi-milat cu nimic. Sporurile de sâmbãtãºi duminicã se suspendã pânã la re-glementarea situaþiei financiare a spi-talului, ele urmând sã fie compensatecu zile libere“, a declarat Rodica Sin.

Managerul a spus cã în cele douã lunide când este la conducerea spitaluluia încercat sã facã tot ce se poate însãspitalul este în comã din cauza datori-ilor pe care le are la bugetul de stat. Datoriile Spitalului Judeþean de Ur-genþã Brãila cãtre Ministerul Sãnãtãþii

dosar

16


se ridicã la 257 miliarde de lei, iar re-ducerile fãcute în urma acestor tãieride salarii sunt de doar 5 miliarde delei. Referitor la disponibilizãrile de per-sonal anunþate în cadrul spitalului,managerul a susþinut cã ele vor fi sta-bilite în cadrul unei comisii paritareînsã schema de personal este depã-ºitã în momentul de faþã cu 30 la sutã. ªeful Inspectoratului Teritorial deMuncã Brãila, Victor Voiculeþ, le-atransmis protestatarilor cã hotãrâreaComitetului director al spitalului pri-vind tãierea sporurilor se suspendã.„Hotãrârea se suspendã pânã la de-

finitivarea anchetei pornitã la spital.Vom analiza legalitatea luãrii acesteimãsuri“, a declarat Voiculeþ.Protestarii s-au declarat nemulþumiþide rezultatul negocierilor purtate cumanagerul Rodica Sin, cãreia i-au ce-rut demisia ºi au anunþat cã nu vorpleca din curtea spitalului pânã nu levor fi rezolvate revendicãrile.

Voiculeþ a declarat cã decizia Comi-tetului Director al Spitalului Judeþeande Urgenþã Brãila de tãiere a sporu-rilor salariale este ilegalã.„Din punct de vedere juridic ºi al ITM,hotãrârea Consiliului Director, spuneu, este ilegalã. Urmeazã acum sã sepronunþe comisia de control a inspec-toratului“, a declarat Voiculeþ.

“Personalul medical a ajuns la limita supravieþuirii din cauza condiþiilorde muncã ºi a salarizãrii necorespunzãtoare, motiv pentru care aver-tizeazã asupra posibilitãþii ca situaþia de la Spitalul Judeþean deUrgenþã din Brãila sã se repete ºi în alte unitãþi medicale. Mãsurile aberante luate împotriva celor din sistemul medical, subfi-nanþarea cronicã, precum ºi descentralizarea fãcutã fãrã con-sultarea celor din sistem pot conduce oricând la situaþii exploziveprecum cea de la Brãila. Când cei de la management zâmbesc latine, ar trebui sã-þi fie foarte, foarte fricã. Acum nu mai zâmbesc, ci

cheamã forþele de ordine. Pânã acum mi-am tratat colegii cãzuþi pefrontul din Sãnãtate în urma bolilor profesionale, condiþiilor demuncã, suprasolicitãrii, umilinþelor. Nu mi-am închipuit vreodatã cãvor ajunge în spital în urma gazelor lacrimogene. Ministrul Sãnãtãþiivrea înãsprirea pedepselor aplicate celor ce agreseazã personalulmedical? Ca la Brãila? Ar trebui sã începem cu cei ce ne pun înpericol viaþa de zi cu zi prin condiþiile de lucru ºi subfinanþare! Cucei ce ne raþionalizeazã sãnãtatea dând afarã puþinii oameni carene-o asigurã”.

Dr. Tudor Ciuhodaru, şeful UPU Sf. Spiridon Iaşi

Dr. Bogdan Popescu,purtător de cuvântSpitalul UniversitarBucureşti

„Este ilegal ca un manager sau consiliuljudeþean sã hotãrascã reducerea salari-ilor personalului medical. Aceste salariisunt acordate la stat conform unei grilede salarizare. În cazul în care nu existãbani, poate apãrea întârzierea plãþii sala-riilor ºi nu diminuarea lor. Aspectul relaþio-nãrii managerului cu salariaþii a fost revol-tãtor. Ar fi trebuit sã încerce sã comunicecu salariaþii, nu sã ordone unei firme depazã sã îi împingã pe aceºtia pe scãri.Este îngrijorãtor cã aºa ceva se poateîntâmpla în România!”

dosar

17


DDoouuãã oorree ddee pprrootteesstt

llaa CCoonnssttaannþþaaProtestul cadrelor medicale de la Spi-talul Judeþean de Urgenþã Constanþadin ziua de 17 septembrie a durat pu-þin peste douã ore. Nimeni din condu-cerea unitãþii sanitare nu a venit sã îiasculte pe protestatari. „Nu s-a obþinut nimic pentru cã nu s-agãsit nimeni din conducere care saprimeascã solicitãrile. Speranþa tutu-ror este cã acest semnal va avea caefect pãstrarea activitãþii medicaleuniversitare în acest spital, precum ºipãstrarea sãlilor de curs“, a declaratpentru Paginamedicalã.ro prof. dr.Vasile Sârbu, medic chirurg.Prefectul judeþului, Claudiu Iorga-Pa-laz a primit o delegaþie din spital carea solicitat sprijin pentru rezolvareaproblemelor. Y

Declaraţia Consiliului Naţional al CMR

Consiliul Naþional al Colegiului Medicilor din România, întrunit în data de 17 septem-brie 2010 la Tulcea a analizat la unul din punctele de pe ordinea de zi situaþia sistemu-lui de sãnãtate determinatã de ultimele evoluþii ºi anume: tragedia de la Spitalul Clinicde Obstetricã-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sârbu” ºi miºcãrile revendicative de la spi-talele judeþene Brãila ºi Constanþa.Cu privire la miºcãrile revendicative de la Spitalele Judeþene, Consiliul Naþional îºi mani-festã solidaritatea cu protestanþii ºi constatã cã acestea au fost determinate de politica ge-neralã în sistemul de sãnãtate ºi de modul neprofesionist, superficial ºi pompierstic în careo idee absolut necesarã ºi anume descentralizarea s-a realizat în practicã. Asistãm la diso-luþia sistemului ºi la politica bunului plac a satrapilor politruci locali care încearcã sã contru-iscã în fiecare judeþ un sistem de sãnãtate pe baza unor interese proprii ºi nu pe baza uneiexpertize calificate în domeniu. Consiliul Naþional constatã pasivitatea MinisteruluiSãnãtãþii ºi a Guvernului, lipsa de reacþie la încãlcãrile grosolane ale legilor ºi reglemen-tãrilor în vigoare de cãtre autoritãþile locale sau manageri numiþi pe criterii politice. Consiliul Naþional solicitã intervenþia de urgenþã a Ministerului Sãnãtãþii ºi a GuvernuluiRomâniei pentru înlãturarea abuzurilor ºi pentru satisfacerea dorinþelor legitime ale per-sonalului medical din unitãþile spitaliceºti inclusiv cele legate de salarizare ºi condiþii demuncã. Tragedia de la Spitalul “Prof. Dr. Panait Sârbu” exprimã de asemenea incapacitateamanagerialã a Guvernului ºi Ministerului Sãnãtãþii. Astfel de tragedii pot apãrea oricândºi oriunde în România. Comisiile de specialitate ATI ale Colegiului Medicilor ºi aleMinisterului Sãnãtãþii au înaintat o scrisoare Consiliul Naþional din care rezultã cã pro-blemele de fond cu care se confruntã sistemul sanitar sunt: 1. Deficitul major de personal medical2. Infrastructura inadecvatã a spitalelor3. Deficienþele de dotare cu aparatura ºi echipamente4. Sistemul de finanþare inadecvat al serviciilor medicale din secþiileATI5. Neasigurarea serviciilor de întreþinere (service) a aparaturii medicale din dotare6. Lipsa unui program naþional sustinut de pregãtire a spitalelor pentru a face faþã situaþi-

ilor deosebite ºi dezastrelorCauza principalã a acesor probleme o constituie subfinanþarea sistemului sanitar.Reamintim aici faptul ca procentul din PIB alocat sãnãtãþii în România este unul dintrecele mai mici din Europa. Mãsura strategicã care se impune pentru a face posibilaimplementarea celorlalte schimbãri din sistemul sanitar o constituie creºterea bugetuluialocat Sãnãtãþii la un nivel cel puþin egal cu media europeanã.În aceastã situaþie, Consiliul Naþional îºi manifestã îngrijorarea privind încercareaorganelor de anchetã de a transfera responsabilitatea cãtre „Acarii Pãun“ în speþã asis-tena medicalã Florentina Cârstea, medicul - ºef de secþie ºi maternitatea ca persoanãjuridicã. Douã principii de drept par a fi eludate: rãspunderea în funcþie de gravitateaacþiunii proprii ºi prezumþia de nevinovãþie. Fiecare trebuie sã fie pedepsit pentrugreºeala proprie ºi nu trebuie sã i se impute greºelile altora. De aceea, þinând cont deultimele evoluþii în societatea româneascã ºi de principiul egalitãþii de tratament ConsiliulNaþional solicitã extinderea anchetei ºi cãtre cei care au blocat posturile în sistemul desãnãtate, cãtre cei care au subfinanþat sistemul ºi judecarea în stare de libertate a asis-tentei Florentina Cârstea. Y

Ministrul Sãnãtãþii, Cseke Attila, aanunþat cã au fost deblocate 3.000 deposturi în sistemul sanitar, iar în lunanoiembrie spitalele sã organizezeconcursuri pentru ocuparea lor.„Ne vom axa pe posturile care suntstrict deficitare în domeniul medical înanumite domenii de specialitate, cumar fi radiologie, terapie intensivã, ur-genþe, chiar laborator“, a declarat mi-nistrul.Cseke Attila a mai precizat cã se vaface o analizã la nivel central a soli-citãrilor, urmând ca aceste concursuriorganizate de spitale sã aibã loc înluna noiembrie.Prof. Dr. Vasile Astãrãstoae, preºedin-tele Colegiului Medicilor din Români adeclarat cã deblocarea a 3.000 deposturi pentru medici ºi asistenþi medi-cali constituie „o gurã de oxigen“ altfelsistemul ar fi intrat în colaps.

TTooþþii mmeeddiicciiii ssppeecciiaalliizzaaþþii îînn AATTIIssuunntt ddeejjaa aannggaajjaaþþii

El a adãugat însã cã demersul estetardiv. „Trebuia sã vinã în urmã cucâþiva ani, pentru cã s-ar putea camulte din posturi sã nu se poatã ocu-pa nemaiavând personal calificat. Blo-carea ºi reducerea cu 25% a salariilorau determinat ca o parte din perso-nalul medical sã plece în strãinãtate ºinu cred cã se vor mai întoarce. Sevorbeºte pentru locuri la anestezie-terapie intensivã, dar toþi specialiºtiisunt deja în sistem. Rãmâne de vãzutde unde vor mai veni alþii pentru pos-turile neocupate“, a explicat prof. dr.Vasile Astãrãstoae.Ministerul Sãnãtãþii a decis sã scoatãla concurs un numãr de aproximativ2.300 de posturi. Pe lângã acestea,autoritãþile administraþiei publice loca-le vor mai avea posibilitatea de ascoate la concurs un numãr de apro-

ximativ 750 de posturi, la care se voradãuga ºi posturile vacantate în cele18 spitale descentralizate în 2008 laPrimãria Capitalei. „Veniturile obþinute de medici au fostdiminuate inacceptabil pentru ei, ceeace a fost un imbold pentru plecare.CMR a dat 60 de aprobãri pentru me-dici din afara spaþiului european pen-tru training în România. Nu pentru alucra”, a subliniat preºedintele CMR.Acesta a subliniat cã numãrul absol-venþilor nu mai poate acoperi goluriledin sistem. „Locurile la Rezidenþiat aureprezentat aproximativ 60% din nu-mãrul absolvenþilor, avem un numãrmai mic de specialiºti pe care-i pregã-tim. Sunt câteva specialitãþi în care„foamea“ în lume este atât de mareîncât sunt angajaþi fãrã a mai susþineexamenul de confirmare, este cazulanatomiei patologice, a anesteziei te-rapiei intensive. Un spital nu poatefuncþiona fãrã anestezist, iar aceastãsituaþie va avea efecte pe termen lungasupra pacienþilor“, a precizat el. În legãturã cu modalitãþile de rezolva-rea a situaþiei, prof. dr. Vasile Astãrãs-toae apreciazã cã statul are obligaþiasã ia acele mãsuri care sã ducã lacreºterea stãrii de sãnãtate exprimateprin indicatorii de morbiditate ºi mor-talitate. În opinia sa, este necesarã onouã abordare.

DDeeffiicciitt ddee aapprrooxxiimmaattiivv 88..000000 ddee mmeeddiiccii

În ceea ce priveºte deficitul de medici,acesta este de 7.000-8.000 de me-dici, cu o marjã de eroare de plus mi-nus 10%. Pentru a ajunge la mediaeuropeanã ar mai trebui 28.000 demedici în total, a spus preºedinteleCMR. Acesta mai considerã cã siste-mul de sãnãtate din România are treimari probleme, subfinanþare, lipsa

personalului ºi lipsa de organizare ºimanagement, ale cãror soluþii existãîn Raportul Comisiei prezidenþiale,care însã nu se aplicã. Petru Crãciun,directorul Cegedim România (com-panie specializatã pe analiza evoluþi-ilor de pe piaþa farmaceuticã n.r.) aprezentat o analizã din care rezultã cãnumãrul medicilor a scãzut de la45.000 în 2000 la aproximativ 37.000în 2010. El a adãugat cã existã o dis-crepanþã în ceea ce priveºte asigu-rarea asistenþei medicale de cãtremedici între rural ºi urban, iar pon-derea pe grupe de vârstã aratã cã ceimai mulþi medici, respectiv peste50%, au peste 50 de ani, ºi sub o tre-

dosar

18


3.000 de posturi deblocate

ime sunt bãrbaþi. Ca specialitãþi, me-dicii de familie sunt prin definiþie înambulator, aproximativ 87%, iar spe-cialiºtii sunt concentraþi în spitale -circa 58% .

CCrriizzãã ddee mmeeddiiccii ººii llaa SSMMUURRDDDe exemplu, Serviciul Mobil de Ur-genþã Reanimare ºi Descarcerare(SMURD) Târgu Mureº, care a sãrbã-torit recent zene ani de la înfiinþare, seconfruntã cu o lipsã acutã de personal.Dr. Cristian Boeriu, medic ºef UPU-SMURD spune cã în prezent existã 50de rezidenþi, însã problemele cele maimari sunt la centrele mai mici din þarã,cum ar fi Târnãveni, Bistriþa sau Sibiu.

„Sunt opt centre mari în þarã de pre-gãtire a rezidenþilor medicina de ur-genþã. În momentul de faþã, avem 22de medici ºi am mai avea nevoie camde 10 pentru a avea o schemã de per-sonal completã“, a adãugat mediculºef UPU-SMURD. Acesta a precizat cã nu la Târgu Mu-reº este problema cea mai mare, ciîn alte zone din þarã. „Ca exemplupot sã vã dau Bistriþa-Nãsãud, undeavem colegi de la noi care merg ºifac de gardã, pentru a încerca sãsusþinem sistemul de acolo, pentru anu se prãbuºi. La Sibiu, avem colegicare pe partea de SMURD merg ºifac de gardã de câteva ori pe lunã

pentru cã personalul nu este sufi-cient. Nu sunt probleme deosebite înmarile centre universitare. În teritoriu,nu cred cã existã vreun spital jude-þean de urgenþã la care UPU sã fiecomplet acoperitã din punctul de ve-dere al personalului necesar“, a spusdr. Boieriu. Acesta a precizat cã la Târnãveni, ju-deþul Mureº, nu existã personal pen-tru Centrul de Primiri Urgenþe ºi cãsingurul oraº unde acest centru esteacoperit cu personal este Reghin.„Problema nu se datoreazã faptului cãpersonalul medical emigreazã în strã-inãtate, ci exista înainte de acest valde plecãri”, a precizat medicul ºef. Y

dosar

19


legislaþie

20


CMR, nemulţumit de propunerile privind Contractul Cadru 2010Prof. dr. Vasile Astãrãstoae, preºedin-tele Colegiului Medicilor din România(CMR), a primit la Tulcea, mandatulConsiliului Naþional al organizaþieipentru a participa la urmãtoarele întâl-niri organizate la Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate (CNAS) pentrucontractul cadru de anul viitor.Mandatul sãu are la bazã trei principii,respectiv respectarea egalitãþii întrenegociatori, respectarea tuturor furni-zorilor de servicii medicale, precum ºiînlãturarea acelor prevederi care per-mit abuzuri din partea CNAS.În timpul Consiliului Naþional al CMR,s-a prezentat ºi o informare privindconsultãrile din data de 2 septembriede la CNAS pentru elaborarea con-tractului-cadru, în opinia liderilor CMRpropunerile înaintate de reprezentanþiiCasei de Asigurãri de Sãnãtate fiind„inacceptabile“.Printre aceste modificãri se aflã atâtscãderea valorii punctului pe pacienþi,introducerea unor noi taxe ºi sancþiu-ni pentru medici, deschiderea posibili-tãþii ca autoritãþile locale sã decidã în-fiinþarea sau desfiinþarea unor cabine-te medicale, cât ºi discriminarea dintrefurnizorii de servicii medicale din me-diul rural ºi cel urban, respectiv intro-ducerea obligativitãþii ca furnizorii deservicii medicale sã deþinã certificateISO 90001.„Mai grav este faptul cã existã unproiect european care s-a declanºatacum, în valoare de 4,5 milioane deeuro care are ca urmare stabilirea in-dicatorilor de calitate în instituþiile me-dicale, un fel de ISO. Luãm 4,5 milioa-ne de euro, dar între timp trebuie sãintroducem ISO 90001. Sunt bani luaþide pomanã fãrã sã aibã rãspuns în

societatea româneascã. Este o nouãformã de cãpuºare pentru anumiteorganisme care fac aceastã acredi-tare“, a declarat prof. dr. Vasile Astã-rãstoae, preºedintele Colegiului Medi-cilor din România.

De asemenea, în ceea ce priveºtesancþiunile care ar putea fi acordatemedicilor, prof. dr. univ. Astãrãstoaea menþionat cã trebuie sã existereciprocitate în relaþia cu manageriiCAS. Y

21


conferinþe

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã ddeeMMeeddiicciinnaa FFaammiilliieeii

În perioada 28-30 octombrie, la Pala-tul Naþional al Copiilor din Bucureºtiva avea loc Conferinþa Naþionalã deMedicina Familiei.Tema principalã a conferinþei este“Promovarea sãnãtãþii (de la preven-þie la tratament) în societatea contem-poranã”, iar tema secundarã „Cazuriclinice care contrazic ghidurile“.Manifestarea va avea urmãtoarelesecþiuni: Patologie respiratorie, Anti-bioterapie ºi patologie infecto-viralã,Diabet zaharat ºi boli endocrine, Pa-tologie pediatricã pediatricã în medi-cina de familie, Patologie cardiovas-cularp, Reumatologie. Hematologie,Boli sistemice, Hepato-Gastroentero-logie, Patologie psihiatricã în medici-na de familie, Obstreticã ºi ginecolo-gie în medicina de familie.

Sâmbãtã, 30 octombrie va avea locsimpozionul „Cum pot obþine mediciiromâni fonduri UE nerambursabilepentru proiecte ºtiinþifice“. Mai multe detalii pe www.medica.ro

SSeeaarrcchh&&RReessccuuee 22001100

Societatea de Medicinã de Urgenþã ºiCatastrofã din România, AsociaþiaSARTISS, Inspectoratul pentru Situa-þii de Urgenþã Criºana al judeþului Bi-hor organizeazã în perioada 24-27noiembrie 2010, Hotel Internaþionaldin Bãile Felix Conferinþa Naþionalãde Medicinã de Urgenþã ºi Salvãri înSituaþii Speciale „Search&Rescue2010“.Printre temele generale ale conferinþeise numãrã: tendinþele modern în me-dicina de urgenþã, managementul si-tuaþiilor de urgenþã în prespital, parti-

cularitãþi ale asistenþei medicale de ur-genþã în situaþii de dezastre, sistemede coducere ºi coordonare a inter-venþiei – “incident command systems”(SUA, Anglia, Germania), operaþiunide cãutare ºi salvare în mediul urban– Urban Search and Rescue, reali-tatea virtualã ca instrument de instru-ire pentru managementul situaþiilor deurgenþã, salvarea în mediul montan ºispeleal.Înscrierile au început la data de 13septembrie 2010, 31 octombrie estedata limitã de confirmare a acceptãriirezumatelor precum ºi forma de pre-zentare propusã de Comitetul ºtiinþific.În zilele de 24 ºi 25 noiembrie, înscri-erile se pot efectua doar la secretaria-tul conferinþei.Mai multe detalii ºi formularele de în-scriere le puteþi gãsi pe paginawww.sartiss.ro. Y

Conferinta se va bucura de prezenþadr. Otmar Kloiber, secretarul general alAsociaþiei Medicale Mondiale. Dr. Kloi-ber va susþine o prezentare cu tema„Medicii ºi Industria? O problemã pen-tru Transparenþã ºi Independenþã?”.În sãnãtate toþi partenerii trebuie sãpoate fi capabili sã coopereze într-oordine deplinã. Oricum, când intere-sele economice prevaleazã (sau parsã prevaleze) dincolo de intereselepacientului, încrederea este pierdutã.„Mai mult ca niciodatã, relaþia întreindustria farmaceuticã ºi medici estesub lupã. ªi sunt multe motive serioa-se pentru acest lucru: de la manipu-larea datelor ºtiinþifice în studiile cli-nice la falsificarea unor studii, orice tipde corupþie poate apãrea. Ca sã fieextreme de clar: un comportamentgreºit poate apãrea la oricare dintrepãrþi. Comunitatea medicalã nu poatetolera corupþia ºi trebuie sã luãmmãsuri împotriva acesteia de oricâteori aceasta apare în rândul nostru“,spune dr. Kloiber.„Dar cum ar putea, cum ar trebui sãarate o relaþie acceptabilã? în timp cesistemul sanitar din motive extremede puternice este guvernat de confi-denþialitate, relaþia dintre actorii dinsãnãtate trebuie sã fie una transpa-rentã. La sfârºit acest lucru protejeazãindependenþa clinicianului ºi o scoatede sub orice influenþã. Construcþiaacestei relaþii transparente va ajutapacienþii sã înþeleagã ºi sã accepteconceptual de independenþã clinicã amedicului care este astfel capabil sãpunã deasupra interesele pacientu-lui“, adaugã dr. Kloiber.Prof. Vasile Astãrãstoae, preºedinteleColegiului Medicilor din România vaprezenta „Rolul responsabilitãþii, trans-parenþei ºi credibilitãþii în diminuareainegalitãþilor sociale în sãnãtate”.

Prof. Astãrãstoae considerã cã într-oepocã în care medicina este influenþa-tã de noi forþe cum ar fi standardiza-rea, raþionalizarea resurselor ºi influ-enþa marilor corporaþii, transparenþase constituie ca un mijloc de a proteja

relaþia autenticã între medic ºi pacientprotejând medicul de acuze nejustifi-cate ºi pacientul de interese mercan-tile. „Promovarea ºi supraveghereaconflictelor de interese si impunereaconceptului de transparenþã nu pot fi

conferinþe

22


Transparenþã în medicinã

Colegiul Medicilor din România organizează în ziua de 26 octombrie 2010, Hotel Howard Johnson, Sala Grand Ballroom conferinţa „Transparenţă în medicină“.

23


lãsate unor organisme administrative,ele trebuie sã porneascã din interiorulprofesiei medicale ca o expresie a au-tonormãrii ºi autoguvernãrii acesteia“,crede prof. Astãrãstoae.Prof. Wim Heuvel, Universitatea dinGroningen, Olanda va avea o pre-zentare cu tema „Nici un conflict deinterese. Este adevãrãt?”, iar JoseZamariego, director al Departamen-

tului Deontologie ºi Supraveghere,Farmaindustria Spania „Consolidareaeticii în marketingul farmaceutic –experienþa spaniolã”.De asemenea, vor participa atât Asoci-aþia Românã a Producãtorilor Interna-þionali de Medicamente cu o prezenta-re cu tema „Codul etic al ARPIM.Transparentizarea/profesionalizarearelaþiei dintre industrie ºi profesioniºtii

din sistemul sanitar” ºi Asociaþia Pro-ducãtorilor de Medicamente Genericedin România. A confirmat participareala conferinþã ºi dna. Marie-Claire Picka-ert, Director General Adjunct EFPIA.

PPrrooggrraammuull ccoonnffeerriinnþþeeiiPrima sesiune (9,00 – 10,30)• „Rolul responsabilitãþii, transparenþeiºi credibilitãþii în diminuarea inegalitã-þilor sociale în sãnãtate” - Prof. VasileAstãrãstoae, preºedintele ColegiuluiMedicilor din România• „Medici ºi Industria? O problemã pen-tru Transparenþã ºi Independenþã?” -Dr. Otmar Kloiber, secretarul general alAsociaþiei Medicale MondialeDiscuþiiPauzã de cafea (10,30 – 11,00)Sesiunea a doua (11,00 – 12,30) • „Niciun conflict de interese. Esteadevãrãt?” - Prof. Wim Heuvel, Uni-versitatea din Groningen, Olanda; -Marie-Claire Pickaert, Director Gene-ral Adjunct EFPIA • „Consolidarea eticii în marketingulfarmaceutic – experienþa spaniolã” -Jose Zamariego, director al Departa-mentului Deontologie ºi Suprave-ghere, Farmaindustria SpaniaDiscuþiiPauzã de masã (12,30-13,30)Sesiunea a treia (13,30-15,00)• „Codul etic al ARPIM. Transparenti-zarea/profesionalizarea relaþiei dintreindustrie ºi profesioniºtii din sistemulsanitar” - Dan Zaharescu, directorulexecutiv al Asociaþiei Române a Pro-ducãtorilor Internaþionali de Medica-mente• „Transparenþã vs. tactici de întârzie-re a medicamentelor generice în UE”- Dragoº Damian, preºedintele Aso-ciaþiei Producãtorilor de MedicamenteGenerice din România• „Iniþiativele Lilly pentru transparenþã“- Camilla Shen, directorul Lilly pe Eu-ropa Centrala si de EstPauzã de cafea (15,00 – 15,30)Discuþii Concluzii (15,30 – 16,30) Y

Dr. Otmar Kloiber, secretarul general WMA

conferinþe

Dr. J. L. Berdonces

În ultimele decenii, medicina naturistãa fost recunoscutã pentru instrumen-tele ºi tehnicile eficiente de însãnãto-ºire, iar adepþii ei sunt tot mai nume-roºi. Având în vedere efectele secun-dare ale multor medicamente, atenþiase îndreaptã spre pãmânt, spre plan-tele pe care le cultivãm ºi spre alimen-tele care ne vindecã în mod natural.Organismul nostru are capacitatea dea se regenera fãrã a fi nevoie sã-l for-þãm cu substanþe chimice sau, maigrav, cu substanþe toxice. De aceeaau atât de mare succes terapiile natu-rale. S-a demonstrat cã aplicarea tra-tamentelor medicinei naturiste estemai sãnãtoasã ºi mai eficientã pe ter-men mediu ºi lung.Aceastã lucrare conþine o culegereexhaustivã a tuturor acestor terapiinaturale, numeroase tehnici, reþete ºisfaturi practice menite sã familiarizezecu medicina naturistã toþi cititorii inte-resaþi de menþinerea propriei sãnãtãþiîn armonie ºi echilibru. De la o autori-tate de prim rang în acest domeniu,cititorul primeºte o adevãratã enciclo-pedie a tratamentelor naturale, pentrua se bucura de o stare perfectã desãnãtate. În paginile ei sunt incluse:• simptome ºi remedii naturiste;• aplicaþii terapeutice ale produselor

naturale;• plantele medicinale cele mai uti-

lizate;• alimente care vindecã;• vitamine, minerale ºi suplimente

nutriþionale;• terapii holistice;• tratamentul natural al afecþiunilor

psihosomatice.Dr. José Luis Berdonces este doctorîn medicinã ºi un medic naturist recu-noscut pe plan internaþional. Este

membru fondator al Asociaþiei spanio-le a medicilor naturiºti ºi al Societãþiispaniole de fitoterapie. Din anul 1992conduce masterate în medicinã natu-

ristã la Universitatea din Barcelona.S-a specializat în studiul apelor ºi alplantelor medicinale, la UniversitateaMontpellier. Y

cãrþi

24


Manual de medicinã naturistã

cãrþi

25


Farmacia verde.Ghid de plantemedicinaleJames Duke

În aceastã carte, unul dintre cei mai mari specialiºti înplante medicinale, dr. James Duke, ne oferã informaþii ºisfaturi despre tratamentul cu plante medicinale a peste120 de afecþiuni. Veþi gãsi aici remedii pentru artrozã,anginã pectoralã, rãcealã ºi gripã, infestaþii fungice, scia-ticã, flatulenþã ºi constipaþie, ulcer gastro-duodenal etc.De asemenea, sunt descrise plante care reduc riscul deapariþie a cancerului, infarctului de miocard, hipertensiu-nii arteriale sau osteoporozei, ºi multe, multe altele.Farmacia verde include ºi instrucþiuni uºor de urmatpentru prepararea compreselor, ceaiurilor sau infuziilor.James A. Duke s-a specializat în botanicã la Univer-sitatea North Carolina ºi a urmat studii postdoctorale laWashington University ºi Missouri Botanical Garden. Alucrat timp de 30 de ani la departamentul de Agriculturãal S.U.A. Y

Gândeºti cum mãnânciNoua alimentaţie optimă pentru creier

Patrick Holford

Gândeºti aºa cum mãnânci este un ghid clasic, practic,menit sã ne îmbunãtãþeascã starea emoþionalã, sã ne forti-fice memoria, sã ne ascutã mintea ºi sã ne rezolve pro-blemele de sãnãtate mintalã prin intermediul nutriþiei. Com-plet actualizatã, noua lucrare a lui Patrick Holford includepuncte noi de vedere care vor revoluþiona cu siguranþã mo-dul în care priviþi sãnãtatea mintalã.Patrick Holford, psiholog ºi expert în nutriþie, ne dezvãluie:• modul în care grãsimile esenþiale, vitaminele ºi mineralele

pot ameliora depresia ºi anxietatea;• efectele alcoolului, stresului ºi exerciþiilor fizice asupra sã-

nãtãþii mintale;• ultimele descoperiri în tratamentul autismului ºi al schizo-

freniei, precum ºi sfaturi pentru cei cu probleme de sãnã-tate mintalã;

• cum sã folosim nutriþia optimã împotriva declinului memo-riei ºi dificultãþilor de învãþare sau pentru prevenirea de-menþei. Y

26


Colegiul Medicilor dinRomâånia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Vasile Gherghel1A, Sector 1,

Bucureºti 011521

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

EEddiittoorr ggeenneerraall::PPrrooff.. uunniivv.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

((ccoolleeggiiuumm@@iiaassii..mmeeddnneett..rroo))

EEddiittoorr ccoooorrddoonnaattoorr::LLuummiinniiþþaa VVââllcceeaa

((lluummiinniittaa..vvaallcceeaa@@ddiirreeccttaa..rroo))

PPuubblliicciittaattee ººii ddiissttrriibbuuþþiiee::DDiirreeccttaa

CCoommuunniiccaarree && MMaarrkkeettiinngg((rraazzvvaann..aavvrraamm@@ddiirreeccttaa..rroo))

DDTTPP::OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

((wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rroo))

TTiippaarr::

((ccoosstteell..ddaanncciiuu@@xxnneett..rroo))

P u b l i c a ţ i e e d i t a t ă d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

ultima orã

Ministerul Sãnãtãþii a publicat, pe paginaweb www.ms.gov.ro, lista posturilor va-cante pe unitãþi sanitare, categorii depersonal ºi specialitãþi medicale pentrucare vor fi demarate procedurile descoatere la concurs.Ministerul Sãnãtãþii va scoate la concursun numãr de 2.322 de posturi, dintrecare 218 posturi pentru serviciile deambulanþã.Cele mai multe posturi care vor fi scoa-se la concurs sunt destinate asistenþilormedicali, în numãr de 1075, urmeazã963 de posturi care vor putea fi ocupatede medici, 67 de farmaciºti ºi 217 depersonal auxiliar (infirmieri, îngrijitori, ºo-

feri de ambulanþã etc).Posturile scoase la concurs sunt înunitãþi sanitare din toate judeþele þãrii ºimunicipiul Bucureºti.Pe lângã aceste posturi, pentru spitaleleal cãror management a fost transferat laautoritãþile administraþiei locale, acesteaau posibilitatea de a scoate la concursun numãr de încã 750 de posturi.Ministerul Sãnãtãþii estimeazã cã, înce-pând din luna noiembrie a acestui an,unitãþile sanitare cu paturi vor organizaconcursurile/examinãrile pentru ocu-parea posturilor.Listele complete sunt publicate în Ane-xele de site-ul www.ms.gov. Y

Lista posturilorscoase la concurs

Online Shopping Mall

www.directa.ro

Documents

RANSPARENÞA în medicină · în cele mai multe cazuri se întrepã-trund. Noul sistem de clasificare ajutã la stabilirea unor proceduri clare de direcþionare a pacienþilor în