of 130/130
BUCURESTI 2010 MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI R A P O R T PRIVIND STADIUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTELOR DIN PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

RAPORT ANUAL PRIVIND STADIUL IMPLEMENTĂRII … a implementarii PNAPM.pdfpromovarea etichetei ecologice şi a sistemului de management de mediu şi audit; reducerea emisiilor de gaze

  • View
    11

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of RAPORT ANUAL PRIVIND STADIUL IMPLEMENTĂRII … a implementarii PNAPM.pdfpromovarea etichetei...

  • BUCURESTI

    2010

    MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

    AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

    R A P O R T

    PRIVIND STADIUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTELOR DIN PLANUL NAŢIONAL DE

    ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

  • 1

    C U P R I N S

    1. Obiective strategice naţionale pe termen scurt, mediu şi lung 1

    2. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului 11

    2.1. Cadrul General 11

    2.2. Istoric privind Planul Naţional pentru Protecţia Mediului 11

    3. Situaţia propunerilor de proiecte cuprinse în Portofoliul PNAPM

    în perioada 2008-2009 18

    ANEXE

  • 2

    Obiective-ţintă şi modalităţi de acţiune la orizont 2013, 2020,

    2030 conform orientărilor strategice ale Uniunii Europene

    Orizont 2013: Incorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul

    programelor şi politicilor publice ale României ca stat

    membru al Uniunii Europene.

    Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai

    dezvoltării durabile.

    Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de

    nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale Uniunii

    Europene din punctul de vedere al indicatorilor

    dezvoltării durabile.

    1. Obiective strategice naţionale pe termen scurt, mediu şi lung

    Obiectivul strategic general al protecţiei mediului îl

    constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea

    unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă

    al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi

    ameliorarea stării patrimoniului natural de care România

    beneficiază.

    Obiectivele şi acţiunile pentru protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului vor respecta principiile şi

    elementele strategice cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia

    mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările

    ulterioare.

    a) principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

    b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

    c) principiul acţiunii preventive;

    d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

    e) principiul "poluatorul plăteşte”;

    f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

    g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

    h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

    i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

    Obiectivele strategice din domeniului protecţiei mediului sunt reprezentate de:

    conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

    protecţia sănătăţii umane

    utilizarea durabilă a resurselor naturale

  • 3

    Obiectivele prioritare generale ale politicii de mediu sunt:

    consolidarea cadrului instituţional în domeniul protecţiei mediului, armonizat cu cel al Uniunii Europene şi asigurarea resurselor materiale, financiare şi umane la nivel central, regional şi local;

    asigurarea fondurilor necesare realizării investiţiilor pentru protecţia mediului aşa cum decurg din planurile de implementare şi planurile financiare pentru aplicarea acquis-ului comunitar;

    sporirea capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor de coeziune şi structurale;

    creşterea numărului de locuri de muncă în economia naţională şi reducerea şomajului prin valorificarea oportunităţilor oferite de administrarea şi realizarea infrastructurii de mediu;

    încurajarea şi dezvoltarea educaţiei şi instruirii la toate nivelurile, precum şi a activităţii de cercetare în domeniul protecţiei mediului;

    apărarea împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a poluărilor accidentale, sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie, prin realizarea unui sistem perfecţionat de monitorizare integrată a

    factorilor de mediu şi a unui sistem informaţional eficient corespunzător cerinţelor Uniunii Europene;

    încurajarea introducerii sistemelor de management al mediului, realizarea unei reţele moderne de laboratoare în domeniul mediului şi acreditarea acestora;

    dezvoltarea capacităţii de promovare a unor instrumente economice în domeniul protecţiei mediului, a analizelor cost-beneficiu şi a introducerii costurilor de mediu în costurile de producţie, valorificarea

    oportunităţilor oferite de Fondul pentru Mediu;

    promovarea utilizării energiilor din surse regenerabile şi a noilor mijloace de producţie şi consum, favorabile protecţiei mediului;

    utilizarea durabilă a resurselor naturale, promovarea folosirii deşeurilor ca materii prime secundare în scopul protejării resurselor naturale, promovarea unei agriculturi şi dezvoltări rurale durabile; o atenţie

    deosebită se va acorda speciilor de floră ameninţate cu dispariţia, precum şi celor cu valoare

    economică ridicată;

    acordarea unei atenţii sporite relaţiei mediu-sănătate, mediu+agricultură şi mediu-transporturi;

    promovarea cooperării internaţionale globale, regionale şi bilaterale în domeniul mediului şi implicarea activă a României în punerea în practică a convenţiilor internaţionale de mediu.

    Măsuri prioritare ale politicii privind protecţia mediului

    gospodărirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apă, satisfacerea cerinţelor de apă

    necesare activităţilor socio-economice, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea supravegherii

    meteorologice şi hidrologice, perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor şi reglementărilor

    din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei şi hidrologiei pentru realizarea unui management

    durabil, în context naţional şi internaţional şi armonizarea cu cerinţele directivelor UE;

    îmbunătăţirea calităţii aerului în scopul prevenirii, evitării sau reducerii efectelor dăunătoare

    sănătăţii umane şi a mediului ca întreg; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; dezvoltarea

    sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului;

    evaluarea impactului asupra mediului;

    controlul poluării industriale şi managementul riscului;

    gestionarea deşeurilor prin dezvoltarea sistemelor de management integrat;

    gestionarea corectă a substanţelor chimice periculoase şi a substanţelor care degradează stratul de ozon;

    protecţia şi conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică.

    Ca o consecinţă a obiectivelor strategice menţionate mai sus, în strânsă corelare cu domeniile acquis-

    ului comunitar, rezultă obiectivele generale şi specifice, pe domeniile principale de mediu.

  • 4

    1.1. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE PE DOMENII DE MEDIU

    1.1.1. Protecţia atmosferei

    Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele care

    se încadrează în limitele prevăzute de normele în

    vigoare pentru indicatorii de calitate

    Imbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele

    care nu se încadrează în limitele prevăzute de

    normele în vigoare pentru indicatorii de calitate

    Adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea până la

    eliminare a efectelor negative asupra mediului,

    inclusiv în context transfrontier

    Indeplinirea obligaţiilor asumate prin acorduri şi tratate internaţionale la care România este

    parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu

    Obiective specifice

    verificarea şi perfecţionarea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului

    (SNEGICA);

    evaluarea calităţii aerului aglomerările urbane în vederea verificării conformării nivelurilor de

    poluanţi în aer cu valorile limită şi a identificării situaţiilor de neconformare la obiectivele privind

    calitatea aerului;

    asigurarea accesului publicului la informaţiile privind calitatea aerului şi mediatizarea efectelor

    poluării asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului precum şi a principalelor surse de poluare a

    aerului;

    crearea sistemului de prognoză a calităţii aerului, care să furnizeze date referitoare la o eventuală

    deteriorare a calităţii acestuia (zona afectată, frecvenţa, gradul de afectare a sănătăţii populaţiei);

    controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor

    şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;

    monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer;

    monitorizarea suplimentară a calităţii aerului în zona de influenţă a surselor generatoare de emisii

    de poluanţi în aerul înconjurător mai mari decât valorile limită;

    identificarea surselor care au generat niveluri de poluanţi peste limitele legale şi reevaluarea

    activităţii acestora, cu impunerea, după caz, a unor standarde de emisie mai stricte;

    elaborarea şi implementarea măsurilor de reducere treptată a emisiilor de poluanţi la unele surse

    majore;

    identificarea permanentă a surselor noi, generatoare de poluanţi atmosferici, evaluarea aportului

    acestora la nivelul existent de impurificare a aerului şi asigurarea respectării obiectivelor privind

    calitatea aerului pentru activităţile/instalaţiile noi;

    introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi;

    eliminarea utilizării de substanţe care depreciază stratul de ozon;

    elaborarea şi implementarea de planuri pe termen mediu şi lung, la nivel naţional, pentru reducerea

    continuă a emisiilor de poluanţi în atmosferă în toate domeniile de activitate;

    supravegherea emisiilor rezultate din activităţile care pot genera impact transfrontier semnificativ asupra

    calităţii aerului şi verificarea conformării cu legislaţia specifică în vigoare;

  • 5

    corelarea planurilor locale şi regionale de dezvoltare şi a Planului Naţional de Dezvoltare, precum şi a

    planurilor urbanistice cu Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, cu programele şi planurile de

    gestionare a calităţii aerului;

    reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin îmbunătăţirea stării tehnice a

    autovehiculelor în circulaţie şi adoptarea unor măsuri fiscale care să favorizeze înlocuirea

    autovehiculelor vechi aflate în circulaţie, cu nivel ridicat al emisiilor poluante, cu autovehicule noi cu un

    nivel scăzut al emisiilor poluante;

    îndeplinirea obligaţiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite convenţii, tratate şi protocoale

    internaţionale, urmărind ca:

    nivelul anual al emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV să nu depăşească plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010, respectiv pentru SO2 – 918 ktone, NOx – 437 ktone, NH3 –

    210 ktone şi COV – 523 ktone;

    evitarea accidentelor industriale, precum şi a celor din agricultură sau transporturi prin investiţii şi

    respectarea legislaţiei şi a normelor specifice fiecărei activităţi;

    promovarea etichetei ecologice şi a sistemului de management de mediu şi audit;

    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea

    surselor regenerabile de energie.

    1.1.2. Schimbări climatice

    Promovarea unei politici eficiente în domeniul

    schimbărilor climatice în vederea asigurării îndeplinirii

    angajamentelor asumate de România în baza

    Convenţiei-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările

    Climatice (UNFCCC) şi a Protocolului de la Kyoto,

    precum şi a obligaţiilor care rezultă din calitatea de stat

    membru al Uniunii Europene

    Reducerea impactului încălzirii globale asupra

    societăţii şi mediului precum şi diminuarea costurilor

    pentru aplicarea măsurilor adoptate

    Obiectivele generale vor fi realizate prin măsuri specifice cuprinse în documentele actualizate –

    Strategia Naţională privind Schimbările Climatice şi Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările

    Climatice, precum şi în documentele strategice şi programatice elaborate în scopul reducerii efectelor

    negative generate de fenomenele meteorologice extreme.

    Obiective specifice

    îndeplinirea angajamentului de reducere a nivelului emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră

    asumat de România în cadrul Protocolului de la Kyoto:

    pe termen scurt şi mediu se urmăreşte o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8%, până în 2008–2012, comparativ cu 1990;

    pe termen lung reducerea emisiilor globale cu aproximativ 20–40%, până în 2020 comparativ cu 1990.

    identificarea măsurilor necesare pentru sporirea valorii reprezentând reducerea emisiilor de gaze

    cu efect de seră sub nivelul asumat prin angajamentul în Protocolul de la Kyoto;

    stabilirea priorităţilor naţionale privind utilizarea cu maximum de eficienţă a mecanismelor

    Protocolului de la Kyoto;

  • 6

    asigurarea unei contribuţii eficiente la implementarea politicii europene în domeniul schimbărilor

    climatice (schema de comercializare cu certificate de emisii - EU-ETS);

    îmbunătăţirea permanentă a structurilor instituţionale şi creşterea nivelului de pregătire profesională

    a personalului implicat în gestionarea problematicii privind schimbările climatice;

    identificarea zonelor geografice şi a sectoarelor economice, vulnerabile la efectele negative ale

    fenomenelor meteorologice extreme, precum şi estimarea măsurilor ce se impun asociată cu

    evaluarea costurilor, surselor de finanţare şi propunerea unui calendar de realizare a acestora;

    dezvoltarea cooperării internaţionale privind schimbul de experienţă şi tehnologii cu eficienţă de

    mediu (tehnologii curate);

    iniţierea şi coordonarea procesului de analiză necesar fundamentării poziţiei pe care ţara noastră o

    va adopta în cursul negocierilor internaţionale pentru stabilirea nivelurilor de emisie în perioada

    ulterioară anului 2012;

    cooperarea cu celelalte instituţii în vederea integrării problematicii schimbărilor climatice în

    stabilirea strategiilor de dezvoltare sectorială şi promovarea tehnologiilor cu eficienţă de mediu;

    conştientizarea publicului privind problematica schimbărilor climatice şi participarea societăţii civile

    la procesul decizional;

    dezvoltarea sectorului de cercetare privind problematica schimbărilor climatice.

    1.1.3. Managementul resurselor de apă

    Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al

    resurselor de apă

    Creşterea calităţii vieţii prin diminuarea pagubelor produse ca

    urmare a inundaţiilor

    Obiective specifice privind gospodărirea apelor

    satisfacerea cerinţelor de apă la sursă pentru populaţia din mediul urban şi rural prin:

    valorificarea superioară a capacităţilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de apă potabilă;

    amenajări de surse noi pentru satisfacerea cerinţelor de apă potabilă;

    realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu apă a satelor;

    finalizarea lucrărilor aflate în execuţie pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă.

    îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi

    canalizare din aglomerările urbane prin:

    extinderea capacităţii staţiilor de tratare a apei şi îmbunătăţirea tehnologiilor de tratare;

    sporirea capacităţii de înmagazinare a rezervoarelor de compensare;

    reabilitarea şi extinderea sistemelor de distribuţie a apei din municipii şi oraşe;

    extinderea reţelelor de canalizare din aglomerările urbane;

    realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în zonele rurale care nu au asemenea dotări.

  • 7

    îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă prin:

    modernizarea staţiilor existente de epurare a apelor uzate;

    realizarea de noi staţii de epurare pentru aglomerările urbane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi;

    retehnologizarea proceselor industriale;

    reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare a apelor uzate industriale.

    utilizarea durabilă a resurselor de apă prin:

    creşterea gradului de utilizare a potenţialului energetic al apelor prin amenajarea de noi centrale hidroelectrice;

    modernizarea căilor fluviale de transport.

    restaurarea ecologică/renaturarea râurilor prin:

    refacerea habitatelor distruse;

    asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apă;

    creşterea responsabilităţii civice privind ecologizarea cursurilor de apă.

    conservarea, protectia ecosistemelor acvatice (habitate, componente biologice)

    întărirea capacităţii logistice şi modernizarea sistemului informaţional privind calitatea şi

    managementul resurselor de apă.

    Obiective specifice privind managementul riscului la inundaţii

    reducerea riscului la inundaţii şi secete prin:

    realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de îndiguire şi regularizarea cursurilor de apă în corelare cu

    conservarea zonelor umede;

    amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie;

    realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului (CES) şi desecare;

    modernizarea sistemului informaţional privind riscul la inundaţii.

    evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice;

    prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor

    asociate acestora;

    protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil, încurajarea schimbărilor în

    practica agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafaţă şi inundaţiile asociate ei ca

    urmare a unor lucrări agricole intensive;

    prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii asupra

    comunităţilor umane, activităţilor economice şi infrastructurii;

    prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca

    urmare a fenomenului de inundaţii şi a poluării asociate acestuia;

    utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurii de

    protecţie contra inundaţiilor.

  • 8

    1.1.4. Managementul deşeurilor şi al substanţelor şi preparatelor chimice

    Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor

    şi asigurarea gestionării în siguranţă a substanţelor chimice

    periculoase

    (dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, a

    unui sistem de colectare selectivă şi promovarea reciclării

    deşeurilor, dezvoltarea de facilităţi conforme de tratare a

    deşeurilor)

    Obiective specifice privind gestionarea deşeurilor

    prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate;

    închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor

    acestora;

    construirea şi operarea unor depozite noi conforme;

    reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetică;

    comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare au cel mai mic

    impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;

    dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare

    pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase

    din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii şi demolări, anvelope;

    îmbunătăţirea activităţii operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi

    electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în gestionarea deşeurilor de echipamente

    electrice şi electronice;

    valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime

    secundare, ori utilizarea lor ca sursă de energie;

    încurajarea implicării sectorului privat şi dezvoltarea unei pieţe interne pentru materii prime secundare

    provenite din reciclarea/valorificarea energetică a deşeurilor;

    asigurarea condiţiilor pentru eliminarea deşeurilor periculoase tratate în scopul denocivizării şi

    asigurarea îndeplinirii criteriilor de acceptare a deşeurilor la depozitare sau incinerare;

    implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean şi regional;

    încurajarea utilizării nămolurilor de epurare în agricultură astfel încât să se prevină efectele nocive

    asupra solurilor, vegetaţiei, animalelor, omului;

    eliminarea poluării istorice ca urmare a eliminării necorespunzătoare a deşeurilor, inclusiv a poluării

    curente care poate determina compromiterea terenurilor.

    Obiective specifice privind regimul substanţelor chimice periculoase

    punerea în aplicare a sistemului de înregistrare, evaluare şi autorizare a substanţelor chimice

    (REACH) prin:

    evaluarea riscului reprezentat de anumite substanţe chimice periculoase pentru mediu şi sănătate;

    restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe chimice periculoase;

    controlul importului şi exportului anumitor substanţe chimice periculoase.

  • 9

    1.1.5. Protecţia naturii

    Conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a

    habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună

    sălbatică şi reconstrucţia ecologică a sistemelor

    deteriorate

    Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii

    naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului

    românesc, redimensionarea ecologică şi economică a

    Deltei Dunării

    Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului

    acestora în viaţa social-economică a ţării

    Obiective specifice

    asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice;

    dezvoltarea Reţelei Ecologice Europene în România;

    conservarea in-situ şi ex-situ a speciilor ameninţate, endemice şi/sau rare, precum şi a celor cu

    valoare economică ridicată;

    protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente în afara

    ariilor naturale protejate: reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor

    de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;

    monitorizarea statutului de conservare a habitatelor şi a speciilor de interes comunitar;

    dezvoltarea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică;

    monitorizarea capturilor/uciderilor accidentale a speciilor strict protejate;

    monitorizarea speciilor potenţial invazive;

    protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea

    tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;

    creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al

    satisfacerii necesităţilor de dezvoltare;

    valorificarea superioară a lemnului şi a altor produse ale pădurii, în concordanţă cu principiile şi

    exigenţele dezvoltării durabile;

    accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu

    creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure;

    dezvoltarea programelor de cercetare şi monitorizare pentru cunoaşterea stării diversităţii biologice.

    1.1.6. Biosecuritatea

    Reducerea riscurilor potenţiale pe care biotehnologiile

    moderne le pot determina asupra echilibrului natural al

    mediului înconjurător şi sănătăţii umane

  • 10

    Obiective specifice

    dezvoltarea sistemului de monitorizare, control şi raportare a laboratoarelor ce utilizează

    microorganisme modificate genetic;

    dezvoltarea sistemului de monitorizare, control şi raportare a introducerii deliberate în mediu şi pe

    piaţă a organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea;

    dezvoltarea şi acreditarea laboratoarelor specializate pentru identificarea organismelor modificate

    genetic.

    1.1.7. Calitatea solului

    Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor

    Imbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a

    resurselor de sol

    Obiective specifice

    identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric;

    reducerea poluării solului cauzată de activităţile agro-industriale;

    remedierea zonelor afectate de poluări accidentale;

    ecologizarea zonelor afectate de depozitele de deşeuri amenajate necorespunzător;

    reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere;

    reducerea poluării solurilor datorată pulberilor sedimentabile, depunerilor acide sau de metale grele etc;

    reducerea eroziunii solurilor;

    stabilizarea solurilor nisipoase;

    reducerea suprafeţelor afectate de alunecări de teren;

    reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice;

    reducerea impactului negativ provocat de fenomenele de inundaţie şi băltire;

    prevenirea degradării solurilor prin aplicarea celor mai bune practici agricole;

    conservarea funcţiilor ecologice ale solului;

    ameliorarea calităţii solurilor în scopul creşterii capacităţii de producţie;

    dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calităţii solului.

    1.1.8. Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

    Imbunătăţirea calităţii mediului şi asigurarea unui nivel înalt

    al calităţii vieţii în zonele urbane şi rurale

    Reducerea poluării fonice

  • 11

    Obiective specifice

    îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a transportului urban şi valorificarea eficientă a patrimoniului natural şi

    a celui construibil;

    dezvoltarea aşezărilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi;

    ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural;

    reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente;

    păstrarea identităţii culturale a oraşelor;

    crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în municipii şi oraşe;

    inventarierea şi cercetarea la nivelul întregului teritoriu naţional a zonelor cu risc de dezastre

    antropice şi naturale, în paralel cu elaborarea planificării pre-dezastru;

    reducerea poluării atmosferice asociată activităţilor industriale;

    reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto;

    asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor;

    respectarea regulamentului general de urbanism;

    îmbunătăţirea calităţii şi păstrarea diversităţii spaţiului rural în vederea obţinerii unui echilibru între

    activităţile umane şi conservarea resurselor naturale;

    îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii în mediul urban şi rural: drumuri, alimentare cu apă,

    canalizare, staţii de epurare;

    identificarea zonelor care înregistrează depăşiri ale nivelului admisibil de zgomot;

    elaborarea hărţilor de zgomot şi a planurilor de acţiune;

    reducerea poluării fonice în mediul urban, în zonele industriale şi în zonele cu trafic aerian sau feroviar;

    monitorizarea nivelului de zgomot din marile aglomerări urbane şi de pe porţiunile cu trafic intens

    (căi ferate, drumuri naţionale etc);

    realizarea de perdele forestiere de protecţie.

    1.1.9. Educaţie ecologică

    Imbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea cunoştinţelor,

    deprinderilor, motivaţiilor şi a valorilor necesare populaţiei în

    scopul asumării răspunderii de menţinere a calităţii mediului

    Obiective specifice

    informarea populaţiei privind problemele de mediu şi asigurarea accesului la informaţia de mediu;

    implicarea publicului în luarea deciziilor şi asigurarea accesului la justiţie în probleme de mediu;

    sensibilizarea şi conştientizarea publicului faţă de problematica protecţiei mediului;

    promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjurător;

    însuşirea unor deprinderi de viaţă care reduc impactul negativ asupra mediului;

    educarea tinerei generaţii în spiritul respectării şi ocrotirii naturii;

    responsabilizarea populaţiei adulte faţă de impactul pe care îl are comportamentul său asupra

    mediului înconjurător;

    promovarea programelor de educare şi informare a tinerilor privind efectele poluării asupra sănătăţii

    umane.

  • 12

    2. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

    2.1. CADRUL GENERAL

    Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului reprezintă un instrument de implementare a politicilor din domeniul mediului, prin care se promovează susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării legislaţiei în vigoare.

    Elaborarea şi actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia

    Mediului reprezintă un proces complex, care urmăreşte implementarea

    unor acţiuni şi proiecte concrete, având drept scop final îmbunătăţirea

    progresivă a calităţii factorilor de mediu în România. Acestea se

    realizează în concordanţă cu obiectivele strategice, măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional

    rezultate din analiza privind evoluţia şi tendinţele din domeniul protecţiei mediului.

    Acest document are menirea de a oferi o imagine unitară asupra ceea ce înseamnă investiţiile de

    protecţia mediului care se fac în orice moment în România. El este destinat numai proiectelor de

    anvergură regională sau naţională, sau proiectelor care prezintă un impact semnificativ în ceea ce

    priveşte dimensiunea problemei la care se referă. Toate celelalte proiecte de nivel local se regăsesc

    în bazele de date ale planurilor locale de acţiune pentru mediu, elaborate la nivel judeţean.

    Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este principalul document la care trebuie să se

    facă referire atunci când se pune problema unor investiţii în domeniul protecţiei mediului, indiferent din

    ce perspectivă privim. În procesul de planificare strategică de mediu sunt implicaţi, pe de o parte

    instituţiile şi autorităţile publice precum şi operatorii economici, care propun includerea în PNAPM a

    proiectelor de mediu, pe de altă parte cei care finanţează aceste proiecte. Principalele surse de

    finanţare sunt: bugetul de stat, bugetele locale, Fondul de Mediu, fondurile europene, alte surse de

    finanţare interne şi internaţionale.

    Dezvoltarea economică a României, creşterea presiunii antropice asupra zonelor urbane şi

    modificarea modului de abordare a problematicii de mediu prin transpunerea legislaţiei europene de

    mediu în legislaţia naţională au impus actualizarea periodică a Planului Naţional de Acţiune pentru

    Protecţia Mediului (1999, 2003, 2005, 2008).

    Pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel

    naţional a fost necesară aprobarea PNAPM de către Comitetul Interministerial. Aprobarea PNAPM a

    însemnat transformarea acestuia într-un document programatic al Guvernului României, ceea ce

    constituie garanţia susţinerii promovării şi punerii în aplicare a planului.

    2.2. ISTORIC PRIVIND PLANUL NAŢIONAL PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

    2.2.1. Situaţia Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anul 1999

    Baza de date existentă la nivelul anului 1999, cuprindea un număr de 286 proiecte incluse în PNAPM,

    dintre care 233 proiecte prioritare în lista pe termen scurt şi 53 proiecte în lista pe termen mediu.

    Valoarea totală a proiectelor prioritare cuprinse în lista pe termen scurt a fost estimată la 2276,5

    milioane EURO.

  • 13

    2.2.2. Situaţia Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anul 2003

    Prin Proiectul REReP (Regional Environmental Reconstruction Program) - 1.9. “Intărirea capacităţii de armonizare cu aquis-ul comunitar de mediu”, componenta “Actualizarea Planului Naţional de Acţiune

    pentru Protecţia Mediului din România”, coordonat şi finanţat de GTZ Germania, a fost actualizată

    varianta iniţială a PNAPM, în conformitate cu obiectivele strategice şi politicile de protecţie a mediului

    existente la nivelul ţării noastre, coroborate cu cele privind integrarea României în Uniunea Europeană.

    Elaborarea PNAPM a presupus existenţa unor structuri cu diferite sarcini grupate pe domenii de

    mediu precum: calitatea apei, calitatea aerului, schimbări climatice şi IPPC, managementul deşeurilor

    şi substanţe chimice periculoase, protecţia naturii, biodiversităţii, solurilor şi pădurilor, legislaţie

    orizontală, dezvoltare instituţională şi protecţia împotriva zgomotului, analiză economică şi financiară.

    Până la termenul limită stabilit de MAPM au fost centralizate de către Secretariatul Tehnic al PNAPM

    1200 propuneri proiecte. Dintre acestea în urma criteriilor de prioritizare stabilite în cadrul grupurilor

    de lucru a rezultat un număr de 160 propuneri proiecte care a fost inclus în portofoliul de proiecte al

    PNAPM.

    Repartiţia numărului de proiecte incluse în PNAPM, pe regiuni de dezvoltare se prezintă astfel:

    Regiunea de dezvoltare Total număr

    propuneri proiecte Ponderea numărului

    de proiecte ( % )

    Regiunea 1 Nord - Est 28 17%

    Regiunea 2 Sud - Est 21 13%

    Regiunea 3 Sud - Muntenia 27 17%

    Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia 14 9%

    Regiunea 5 Vest 20 13%

    Regiunea 6 Nord - Vest 16 10%

    Regiunea 7 Centru 22 14%

    Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 5 3%

    RO 7 4%

    Total 160 100%

    Notă: Notaţia "RO" semnifică faptul că propunerile de proiecte respective sunt de interes naţional

    2.2.3. Situaţia Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anul 2005

    In cadrul Proiectului PHARE RO 0107.15.03 „Asistenţă tehnică pentru evaluarea costurilor de mediu şi

    elaborarea planului de investiţii”- Subcomponenta 3.9. Actualizarea Planului Naţional de Acţiune

    pentru Protecţia Mediului, a început analizarea versiunii 2003 a PNAPM în vederea actualizării

    acestuia, pe baza indicatorilor utilizaţi în Uniunea Europeană.

    In anul 2005 a început reactualizarea PNAPM. In urma instructajului făcut de ANPM şi pe baza fişelor

    de propuneri de proiect elaborate împreună cu grupul de experţi EPTISA, toate ARPM-urile şi APM-

    urile au răspuns la solicitările de popularizare a acţiunii şi de colectare, sortare şi transmitere la ANPM

    a noilor propuneri de proiecte. Din totalul proiectelor identificate de echipa ECAIP la care s-au adăugat

    fişele de proiecte centralizate de către Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, folosind criteriile de

    selecţie şi prioritizare, la nivel naţional a rezultat un număr de 711 proiecte de mediu. Sursele de

    finanţare pentru aceste proiecte au avut în vedere fondurile Uniunii Europene.

    Repartizarea numărului de proiecte de mediu selectate, pe regiuni şi domenii de mediu se prezintă în

    tabelul şi figurile prezentate in continuare.

  • 14

    Repartizarea numărului de proiecte selectate, pe regiuni şi domenii de mediu

    Domenii Regiunea 1 Nord-Est

    Regiunea 2 Sud-Est

    Regiunea 3 Sud-Muntenia

    Regiunea 4 Sud-Vest

    Regiunea 5 Vest

    Regiunea 6 Nord-Vest

    Regiunea 7 Centru

    Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

    Total

    Calitatea apei 38 27 47 26 34 32 42 11 257

    Calitatea aerului 33 29 42 30 26 34 31 19 244

    Managementul deşeurilor 22 20 24 18 18 22 24 11 159

    Biodiversitate 4 6 6 3 5 5 8 1 38

    Zgomot 1 2 - - 1 2 2 - 8

    Legislaţie orizontală - 1 2 - 2 - - - 5

    Total 98 85 121 77 86 95 107 42 711

    98

    85

    121

    77

    86

    95

    107

    42

    0

    20

    40

    60

    80

    100

    120

    140

    Numărul de proiecte selectate la nivel

    naţional, pe regiuni

    Regiunea 1 Nord-Est

    Regiunea 2 Sud-Est

    Regiunea 3 Sud-

    Muntenia

    Regiunea 4 Sud-Vest

    Regiunea 5 Vest

    Regiunea 6 Nord-Vest

    Regiunea 7 Centru

    Regiunea 8 Bucureşti-

    Ilfov

    Repartiţia pe domenii de activitate, la nivel

    naţional, a proiectelor selectate

    legislaţie

    orizontală

    1%

    zgomot

    1%biodiversitate

    5%managementul

    deşeurilor

    22%

    calitatea aerului

    34%

    calitatea apei

    37%

    Repartitia pe regiuni, a numărului de proiecte

    selectate la nivel naţional

    6% 14%

    12%15%

    12%

    13%

    11%

    17%

    1 Nord-Est 2 Sud-Est 3 Sud-Muntenia 4 Sud-Vest

    5 Vest 6 Nord-Vest 7 Centru 8 Bucureşti-Ilfov

  • 15

    2.2.4. Situaţia Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anul 2008

    In anul 2007 a început un nou proces de actualizare a PNAPM, coordonat de către Agenţia Naţională

    pentru Protecţia Mediului prin Direcţia Dezvoltare Durabilă, care a constat în reevaluarea obiectivelor

    naţionale în domeniul protecţiei mediului, în concordanţă cu modificările intervenite în starea factorilor

    de mediu şi în legislaţia specifică.

    Pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de actualizare al PNAPM, a fost necesară stabilirea

    cadrului de coordonare şi a modului de colaborare dintre componentele structurii organizatorice a

    Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi

    Dezvoltării Durabile nr. 1170/19.07.2007, a fost aprobată Structura organizatorică a PNAPM.

    Documentul actualizat privind Planul Naţional pentru Protecţia Mediului a fost aprobat de către Comitetul Interministerial prin Decizia nr. 1/7.11.2008.

    Deoarece majoritatea problemelor de poluare sunt complexe şi adesea sunt generate de mai multe

    sectoare economice a fost necesară o abordare trans-sectorială pentru a obţine în final o soluţie

    optimă. Au fost cooptaţi reprezentanţii tuturor instituţiilor cheie, implicarea acestora încă din stadiul

    iniţial facilitând implementarea proiectelor incluse în PNAPM.

    In cadrul grupurilor de lucru au fost identificate obiectivele prioritare pe principalele domenii de mediu şi

    au fost elaborate criterii de selecţie şi prioritizare pentru propunerile de proiecte transmise de către

    operatori economici, instituţii, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale, în vederea includerii în

    PNAPM.

    Secretariatul Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a primit un număr de 1001

    propuneri de proiecte de mediu, de la agenţiile regionale/judeţene pentru protecţia mediului, realizate de

    către autorităţile locale, instituţii publice, institute de cercetare, operatori economici etc.

    Pe baza criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite, membrii grupurilor de lucru au selectat un număr de

    568 propuneri din care: 357 propuneri proiecte au fost propuse pentru includerea în PNAPM, iar 211

    au fost considerate de importanţă regională/locală fiind direcţionate, cu prioritate, către planurile

    regionale şi judeţene de acţiune pentru mediu. In final, a rezultat un număr de 357 propuneri

    proiecte care a fost inclus în PNAPM.

    Situaţia la nivel naţional a propunerilor de proiecte selectate şi prioritizate pentru PNAPM a fost următoarea:

    Situaţia la nivel naţional a propunerilor de proiecte

    Total proiecte

    selectate PNAPM

    357

    Proiecte redirectionate

    PLAM/PRAM

    211

    Total proiecte

    selectate

    568 (57%)

    din care:

    Total proiecte respinse 433 (43%)

    Total propuneri proiecte primite: 1001 proiecte

  • 16

    Repartizarea numărului de proiecte selectate, pe regiuni şi domenii de mediu - 2008

    Domenii Regiunea 1 Nord-Est

    Regiunea 2 Sud-Est

    Regiunea 3 Sud-

    Muntenia

    Regiunea 4 Sud-Vest

    Regiunea 5 Vest

    Regiunea 6 Nord-Vest

    Regiunea 7 Centru

    Regiunea 8 Bucureşti-

    Ilfov Total

    Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice

    3 1 12 1 8 1 1 12 39

    Apă 19 10 42 17 29 23 21 2 163

    Deşeuri şi substanţe chimice periculoase 9 0 3 4 3 3 3 0 25

    Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri 2 14 8 4 9 7 6 1 51

    Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

    3 9 16 2 3 2 3 0 38

    Calitatea solurilor şi zone degradate 3 3 1 1 1 3 1 0 13

    Educaţie ecologică 4 6 3 2 3 3 4 3 28

    Total 43 43 85 31 56 42 39 18 357

    Notă: numărul total nu include propunerile de proiecte direcţionate către planurile de acţiune pentru mediu la nivel judeţean şi regional (PLAM/PRAM)

    43 43

    85

    31

    56

    4239

    18

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    70

    80

    90

    Numărul de propuneri de proiecte selectate la

    nivel naţional, pe regiuni de dezvoltare

    Regiunea 1 Nord-Est

    Regiunea 2 Sud-Est

    Regiunea 3 Sud-

    Muntenia

    Regiunea 4 Sud-Vest

    Oltenia

    Regiunea 5 Vest

    Regiunea 6 Nord-Vest

    Regiunea 7 Centru

    Regiunea 8 Bucureşti-

    Ilfov

    Ponderea propunerilor de proiecte selectate, pe

    regiuni de dezvoltare

    5%12%

    12%

    11%

    16%

    12%

    9% 23%

    1 Nord-Est 2 Sud-Est 3 Sud-Muntenia

    4 Sud-Vest Oltenia 5 Vest 6 Nord-Vest

    7 Centru 8 Bucureşti-Ilfov

    Repartizarea propunerilor de proiecte selectate pe

    domenii de mediu

    Educaţie

    8%Sol

    4%

    Urbanism,

    zgomot

    11%

    Biodiversitate

    14%

    Managementul

    deşeurilor

    7%

    Calitatea aerului

    11%

    Calitatea apei

    45%

  • 17

    2.2.5. Prezentarea comparativă a numărului de propuneri de proiecte admise în

    Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în perioada 2003-2005-2008

    160

    711

    357

    0 100 200 300 400 500 600 700 800

    2003

    2005

    2008

    Numărul propunerilor de proiecte selectate în PNAPM,

    în perioada 2003-2005-2008

    Repartiţia numărului de proiecte admise în PNAPM pe regiuni de dezvoltare în perioada

    2003-2005-2008

    Regiunea de dezvoltare 2003 2005 2008

    Regiunea 1 Nord - Est 28 98 43

    Regiunea 2 Sud - Est 21 85 43

    Regiunea 3 Sud - Muntenia 27 121 85

    Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia 14 77 31

    Regiunea 5 Vest 20 86 56

    Regiunea 6 Nord - Vest 16 95 42

    Regiunea 7 Centru 22 107 39

    Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 5 42 18

    RO – nivel naţional 7 - -

    Total 160 711 357

    0

    20

    40

    60

    80

    100

    120

    140

    2003 2005 2008

    Situaţia comparativă a propunerilor de proiecte din PNAPM pe regiuni

    de dezvoltare în anii 2003-2005-2008

    Regiunea 1 Nord - Est Regiunea 2 Sud - Est Regiunea 3 Sud - Muntenia

    Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia Regiunea 5 Vest Regiunea 6 Nord - Vest

    Regiunea 7 Centru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

  • 18

    Repartiţia numărului de proiecte admise în PNAPM pe domenii de mediu în perioada 2003-2005-2008

    Domeniu de mediu 2003 2005 2008

    Calitatea apelor 28 257 163

    Calitatea aerului, schimbări climatice şi IPPC 50 244 39

    Managementul deşeurilor şi substanţe chimice periculoase

    45 159 25

    Protecţia naturii, biodiversităţii, solurilor şi pădurilor 30 38 64

    Legislaţie orizontală şi dezvoltare instituţională 4 5 -

    Protecţia împotriva zgomotului 3 8 -

    Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

    - - 38

    Educaţie ecologică - - 28

    TOTAL 160 711 357

    Notă: In anul 2008 a fost introdus domeniul Educaţie ecologică în locul domeniului Legislaţie orizontală şi

    dezvoltare instituţională. De asemenea, Protecţia împotriva zgomotului a fost inclusă în domeniul

    Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului.

    0

    50

    100

    150

    200

    250

    300

    2003 2005 2008

    Repartiţia numărului de proiecte din PNAPM, pe domenii de mediu, în

    perioada 2003-2005-2008

    Calitatea apelor

    Calitatea aerului, schimbăriclimatice şi IPPC

    Managementul deşeurilor şisubstanţe chimice periculoase

    Protecţia naturii, biodiversităţii,solurilor şi pădurilor

    Legislaţie orizontală şi dezvoltareinstituţională

    Protecţia împotriva zgomotului

    Educaţie ecologică

    Urbanism, dezvoltare rurală,protecţia împotriva zgomotului

  • 19

    3. Situaţia propunerilor de proiecte cuprinse în Portofoliul PNAPM în perioada 2008-2009

    Conform Hotărârii de Guvern nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea ANPM şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are ca atribuţii elaborarea/actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi monitorizarea stadiul implementării acestuia.

    La sfârşitul anului 2009, Direcţia Dezvoltare Durabilă, căreia îi revin aceste atribuţii ca departament al ANPM, s-a preocupat de colectarea informaţiilor privind stadiul de realizare al propunerilor de proiecte incluse în PNAPM.

    In luna noiembrie 2009, au fost transmise către agenţiile regionale şi judeţene pentru protecţia mediului adrese de solicitare a informaţiilor legate de:

    stadiul în care se află propunerile de proiecte;

    efectele pe care proiecte finalizate sau aflate în curs de realizare le-au produs asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei;

    dificultăţi întâmpinate în finanţarea sau implementarea proiectelor;

    măsura în care autorităţile locale au fost implicate sau au sprijinit implementarea proiectelor;

    propunerile beneficiarilor, ale autorităţilor locale sau ale agenţiilor pentru protecţia mediului referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare a proiectelor.

    Informaţiile primite au fost centralizate, analizate şi prelucrate în cadrul Direcţiei Dezvoltare Durabilă, la începutul lunii decembrie 2009 fiind iniţiată elaborarea Raportului PNAPM. Datele transmise au fost în unele cazuri insuficiente, fiind necesară contactarea titularilor de proiect sau a beneficiarilor.

    Au fost situaţii în care datele persoanelor de contact nu mai corespundeau cu cele transmise în anul 2007, când a fost iniţiată ultima actualizare a PNAPM. In alte situaţii, proiectele au fost anulate sau au fost incluse în alte proiecte de o mai mare anvergură.

    Există şi situaţii în care nu s-a reuşit contactarea persoanelor responsabile de propunerile de proiecte şi, ca urmare, în aceste cazuri, nu a putut fi întocmită o situaţie actualizată.

    Toate informaţiile obţinute au fost prelucrate sub formă de tabele şi reprezentări grafice, analize şi comentarii, fiind incluse în Raportul privind stadiul de implementare al proiectelor cuprinse în Portofoliul PNAPM – perioada 2008-2009.

    In continuare, este prezentată situaţia actuală a propunerilor de proiecte cuprinse în Portofoliul PNAPM, la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, urmată de o sinteză la nivel naţional.

  • 20

    REGIUNEA 1 NORD - EST

    Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui

    Din cele 103 propuneri de proiecte primite pentru Regiunea 1 Nord – Est, 43 propuneri de

    proiecte au fost introduse în portofoliul de proiecte PNAPM.

    In prezent, situaţia celor 43 de proiecte din Regiunea 1 Nord-Est este următoarea (vezi anexa 1):

    7 propuneri de proiecte → realizate

    18 propuneri de proiecte → în curs de realizare

    16 propuneri de proiecte → nerealizate

    2 propuneri de proiecte → anulate

    In următoarea figură se prezintă distribuţia procentuală a proiectelor realizate, nerealizate, în curs de

    realizare şi anulate în cadrul Regiunii 1 Nord-Est.

    Stadiul proiectelor din Regiunea 1 Nord-Est

    incluse în PNAPM

    Anulate

    5%

    Realizate

    16%

    Nerealizate

    37%

    In curs de

    realizare

    42%

    In cadrul Regiunii 1 Nord-Est cele mai multe proiecte incluse în portofoliul PNAPM se găsesc în

    judeţul Suceava (11 propuneri de proiecte). Dintre acestea 2 proiecte sunt realizate, 2 proiecte

    sunt în curs de realizare iar 7 proiecte sunt nerealizate (vezi tabelul de mai jos).

    Pentru judeţul Bacău sunt 10 proiecte propuse, dintre care 4 proiecte finalizate, numărul cel mai

    mare de proiecte realizate din regiune, iar 6 proiecte sunt în curs de realizare.

    Judeţul Iaşi are un număr de 8 proiecte incluse în portofoliul PNAPM din care: 1 proiect este

    finalizat, 6 proiecte sunt în curs de realizare iar 1 proiect este nerealizat.

    Pentru judeţele Botoşani şi Vaslui au fost incluse câte 5 proiecte în portofoliul PNAPM.

    Pentru judeţul Neamţ au fost incluse în PNAPM 4 proiecte.

    In cadrul judeţelor Botoşani, Vaslui şi Neamţ niciun proiect nu a fost finalizat.

  • 21

    Stadiul implementării proiectelor la nivelul judeţelor din Regiunea 1 Nord-Est

    Nr. crt.

    Judeţul Propuneri

    proiecte incluse în PNAPM

    Proiecte realizate

    Proiecte în curs de realizare

    Proiecte nerealizate

    Anulate

    1 BACĂU 10 4 6 - -

    2 BOTOŞANI 5 - 1 4 -

    3 IAŞI 8 1 6 1 -

    4 NEAMŢ 4 - 1 1 2

    5 SUCEAVA 11 2 2 7 -

    6 VASLUI 5 - 2 3 -

    Total 43 7 18 16 2

    In figura următoare sunt prezentate proiectele finalizate pentru fiecare judeţ al Regiunii 1 Nord-

    Est, comparativ cu numărul total de proiecte din judeţul respectiv. Cel mai bun procent de proiecte

    realizate este înregistrat pentru judeţul Bacău, cu 40% din total. Următorul judeţ din punct de vedere

    al procentului de proiecte realizate este judeţul Suceava cu aproximativ 18% proiecte realizate din

    total.

    Repartizarea pe judeţe a numărului de proiecte realizate

    Regiunea 1 Nord-Est

    4

    0

    1

    0

    2

    0

    10

    5

    8

    4

    11

    5

    0 2 4 6 8 10 12

    Bacău

    Botoşani

    Iaşi

    Neamţ

    Suceava

    Vaslui

    finalizate total propuneri

    Pe domenii de mediu cele mai multe proiecte incluse în PNAPM pentru Regiunea 1 Nord-Est sunt

    incluse în domeniul de mediu Apă (19 proiecte), din care 3 proiecte realizate în judeţul Bacău şi 8

    proiecte nerealizate.

    Al doilea domeniu ca număr de proiecte pentru Regiunea 1 Nord-Est este cel al Deşeurilor şi

    substanţelor chimice periculoase. Din cele 9 proiecte incluse in portofoliul de proiecte, 2 proiecte au

    fost realizate, 3 proiecte se află în curs de realizare, 2 proiecte sunt nerealizate iar 2 proiecte sunt

    anulate.

    Domeniul Educaţie ecologică are 4 proiecte în portofoliul de proiecte PNAPM, dintre care 1 proiect

    realizat, un proiect în curs de realizare şi 2 proiecte nerealizate.

  • 22

    Domeniile ”Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice”, “Urbanism,

    dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului”, “Calitatea solului şi zone degradate”

    cuprind câte 3 proiecte în portofoliul PNAPM.

    Domeniul Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri cuprinde cel mai mic număr de proiecte, doar 2

    proiecte, unul fiind în curs de realizare iar 1 proiect este nerealizat.

    Repartizarea proiectelor aflate în diferite stadii de realizare pe domenii de mediu,

    la nivelul Regiunii 1 Nord-Est

    Nr. crt.

    Domeniul Propuneri

    proiecte incluse în PNAPM

    Proiecte realizate

    Proiecte în curs de realizare

    Proiecte nerealizate

    Anulate

    1 Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice

    3 - 3 - -

    2 Apă 19 3 8 8 -

    3 Deşeuri şi substanţe chimice periculoase

    9 2 3 2 2

    4 Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri

    2 - 1 1 -

    5 Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

    3 1 1 1 -

    6 Calitatea solului şi zone degradate

    3 - 1 2 -

    7 Educaţie ecologică 4 1 1 2 -

    Total 43 7 18 16 2

    In figura de mai jos este prezentat grafic numărul de proiecte realizate pe domenii de mediu pentru

    Regiunea 1 Nord-Est.

    Figura de mai jos prezintă stadiul comparativ al implementării proiectelor PNAPM pentru fiecare

    judeţ al Regiunii 1 Nord-Est. Se poate observa că:

    judeţul Bacău deţine procentul cel mai mare de proiecte finalizate;

    judeţele Bacău şi Iaşi au cel mai mare număr de proiecte în curs de realizare;

    0

    1

    2

    3

    4

    Repartiţia pe domenii de mediu a proiectelor PNAPM realizate -

    Regiunea 1 Nord - Est

    controlul poluării, protecţia

    atmosferei şi schimbări climatice

    apă

    deşeuri şi substanţe chimice

    periculoase

    protecţia naturii, biodiversitate şi

    păduri

    urbanism, dezvoltare rurală şi

    protecţia împotriva zgomotului

    calitatea solului şi zone degradate

    educaţie ecologică

  • 23

    judeţul Botoşani înregistrează proporţia cea mai mare de proiecte nerealizate;

    în judeţul Neamţ există proiecte anulate.

    0%

    20%

    40%

    60%

    80%

    100%

    Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

    Stadiul comparativ al implementării proiectelor PNAPM în

    Regiunea 1 Nord-Est

    realizate în curs de realizare nerealizate Anulate

    Efectele implementării proiectelor finalizate asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei

    In judeţul Bacău, proiectele finalizate au avut ca efecte asupra mediului:

    implementarea BAT în tehnologia de abatorizare a păsărilor la SC Agricola Internaţional SA Bacău

    şi încadrarea indicatorilor de calitate în Normativul NTPA 002/2005 privind evacuarea apelor

    preepurate în reţeaua de canalizare a municipiului Bacău.

    în cadrul proiectului desfăşurat la SC LETEA SA Bacău s-au înregistrat următoarele efecte benefice

    asupra mediului:

    scăderea debitului influentului staţiei de epurare de la cca 150 la cca 90 l/s;

    reducerea gradului de încărcare în suspensii a influentului staţiei de epurare de la cca 2500 la

    cca 650 mg/l;

    reducerea consumului de apă cu cca 40%, prin reutilizarea în procesul de fabricaţie a apei

    preepurate

    In judeţul Iaşi, ca urmare a implementării proiectului privind utilizarea în procesul de fabricaţie de

    la SC CERAMICA SA Iaşi a cenuşei de termocentrală provenită de la CET Hoboca a fost redus atât

    impactul asupra mediului determinat de depozitarea deşeurilor de această natură cât şi cantitatea

    resurselor de materie primă necesară în procesul de producţie.

    In urma desfăşurării Seminarului pentru agricultură ecologică „‟Noile reglementări ale C.E. privind

    produsele agricole ecologice‟‟ ce a avut loc cu ocazia Târgului de produse ecologice (Iaşi, 29-30 mai

    2009), a crescut gradul de informare-conştientizare a producătorilor şi a publicului larg asupra

    conceptelor de ecologie, protecţia mediului, agricultură ecologică, fiind astfel atins parţial obiectivul

    propunerii de proiect ‹‹Campanie de informare-educare în mediul rural “Agricultura ecologică

    integrată” ››.

    In cadrul proiectelor aflate în curs de realizare, sunt preconizate, printre altele, următoarele efecte

    benefice asupra mediului:

    reducerea cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări, prin reciclarea şi valorificarea

    acestora

  • 24

    îmbunătăţirea impactului asupra mediului, prin evitarea poluării solului cu deşeuri depozitate

    necontrolat

    economisirea resurselor naturale de agregat pentru construcţii

    reducerea poluării râurilor Caşin şi Trotuş, ca urmare a modernizării Staţiei de epurare Jevreni şi a

    modificării traseului de canalizare, prin racordarea acestuia la colectorul menajer central. Se va

    reduce poluarea solului şi subsolului ca urmare a realizării a 18 km de canalizare.

    reducerea emisiilor de SO2 (noua instalaţie va funcţiona numai pe gaze naturale), NOx şi CO2 şi

    mărirea randamentul instalaţiei. De asemenea, proiectul răspunde obiectivelor Strategiei energetice

    a României pentru perioada 2007-2020 şi prevede montarea de grupuri energetice noi cu

    performanţe superioare în locul blocurilor energetice vechi.

    In judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui nu au fost identificate efecte benefice asupra mediului

    rezultate din implementarea proiectelor PNAPM, deoarece în aceste judeţe nu a fost finalizat nici un

    proiect.

    Din judeţul Suceava nu s-au primit informaţii în acest sens.

    Dificultăţi întâmpinate în finanţarea sau implementarea proiectelor

    In judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi şi Neamţ s-au înregistrat dificultăţi din cauza lipsei sau

    insuficienţei resurselor financiare necesare.

    APM Neamţ precizează lipsa oportunităţilor de finanţare pentru care proiectele să fie eligibile. De

    asemenea, tot în judeţul Neamţ, proiectele propuse a se derula în Parcul Naţional Cheile

    Bicazului – Hăşmaş au fost cumulate şi incluse în proiectul „Revizuirea planului de management al

    PN Cheile Bicazului – Hăşmaş şi conştientizare publică pe baza principiilor Natura 2000”, care

    urmează a fi depus pentru finanţare din fonduri structurale în cadrul POS Mediu.

    Proiectele care vizează construirea celor 2 depozite de deşeuri municipale clasa B în municipiul Piatra

    Neamţ şi municipiul Roman nu se mai încadrează în liniile strategice ale managementului deşeurilor în

    judeţul Neamţ, conform Master Planulului pentru managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul

    Neamţ elaborat în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Pregatire de Proiecte (Phare

    2005/017-553.04.03/08.01, EuropeAid/123067/D/SER/RO). Noua locaţie pentru depozitul judeţean

    ecologic de deşeuri a fost stabilită în comuna Girov. Cele două proiecte menţionate anterior au fost

    anulate, după cum a fost menţionat mai sus şi în anexa 1, cuprinzând portofoliul de proiecte PNAPM

    pentru Regiunea 1 Nord-Est.

    In judeţul Vaslui s-au înregistrat dificultăţi în cazul unui proiect derulat cu întârziere şi astfel nu a

    mai putut fi accesat Programul Phare CES 2006 „Schema de investiţii pentru proiecte de mediu”.

    Valoarea unui proiect de investiţii viitor, care face obiectul documentaţiei tehnico-economice

    realizată, este estimată la aproximativ 370.000 Euro.

    Măsura în care autorităţile locale s-au implicat în implementarea proiectelor

    In judeţul Bacău, autorităţile locale colaborează cu firmele de consultanţă, în scopul elaborării şi

    finalizării master plan-urilor în domeniile deşeurilor şi apei/apei uzate. La întâlnirea din data de 11

    septembrie 2009, desfăşurată la Consiliul Judeţean Bacău, firma de consultanţă a prezentat o

    formă îmbunătăţită a master-planului privind gestionarea deşeurilor. Alternativa propusă se referă

    la realizarea unui singur depozit la Bacău şi a 4 staţii de transfer, amplasate în următoarele locaţii:

    Comăneşti (staţie realizată prin Programul Phare CES 2004), Oneşti, Găiceana şi Floreşti

    (comuna Bereşti-Tazlău). Master-planul va fi avizat de către Ministerul Mediului şi va fi supus

    aprobării în şedinţa Consiliului Judeţean Bacău.

  • 25

    In judeţul Botoşani nu este cazul implicării autorităţilor locale, având în vedere că singurul proiect

    în derulare este finanţat prin sursele proprii ale beneficiarului care este o societate comercială.

    Proiectele în care sunt implicate autorităţi locale stagnează din cauza lipsei de fonduri.

    Administraţia locală din judeţul Iaşi a realizat majoritatea propunerilor de proiecte cuprinse în

    PNAPM. Chiar dacă aceste proiecte nu au putut fi finanţate direct sub forma în care au fost incluse

    în PNAPM, o parte din obiectivele propunerilor se regăsesc într-o serie de proiecte care au obţinut

    finanţare nerambursabilă şi a căror titular este Consiliul Judeţean Iaşi sau consiliile locale .

    In judeţul Vaslui, potrivit acordurilor de asociere, Consiliul Judeţean Vaslui, în calitate de asociat,

    s-a implicat în următoarele acţiuni:

    furnizarea de date la nivel judeţean pentru realizarea studiilor şi analizelor;

    asigurarea asistenţei pe tot parcursul derulării procedurilor de achiziţie publică;

    implementarea proiectului şi realizarea documentaţiilor în conformitarea cu contractul de

    achiziţie;

    aprobarea acordului de asociere;

    participarea la monitorizarea şi evaluarea internă a proiectului;

    sprijinirea liderului de proiect în identificarea surselor de finanţare şi pregătirea documentaţiilor

    pentru obţinerea finanţării proiectului de investiţii viitor.

    Propuneri ale beneficiarilor, autorităţilor locale, agenţiilor pentru protecţia

    mediului privind îmbunătăţirea procesului de finanţare a proiectelor

    In judeţul Bacău, în perioada ianuarie – septembrie 2009 s-au desfăşurat întâlniri de lucru pentru

    găsirea celor mai bune soluţii privind gestionarea deşeurilor din judeţ, cu reprezentanţi ai CJ Bacău,

    APM Bacău, ARPM Bacău, OI POS-Mediu şi firmei de consultanţă care elaborează master planul.

    APM Iaşi menţionează reducerea birocraţiei şi a intervalului de timp necesar decontării cheltuielilor

    eligibile.

    APM Vaslui menţionează lipsa sau insuficienţa fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/

    agenţilor economici responsabili pentru implementarea proiectelor ceea ce face ca procesul de

    finanţare al proiectelor să se deruleze deosebit de anevoios.

  • 26

    REGIUNEA 2 SUD – EST

    Galaţi, Brăila, Buzău, Constanţa,

    Vrancea, Tulcea

    Pentru Regiunea 2 Sud – Est au fost primite 144 propuneri de proiecte dintre care 43 propuneri au

    fost incluse în Portofoliul de proiecte al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

    In prezent, situaţia celor 43 de proiecte din Regiunea 2 Sud-Est este următoarea (vezi anexa 2):

    6 proiecte au fost realizate (4 proiecte privind domeniul urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia

    împotriva zgomotului, 1 proiect pentru domeniul factorul de mediu apă, 1 proiect pentru domeniul

    protecţia naturii, biodiversitate şi păduri);

    2 proiecte se află în curs de realizare (1 proiect privind domeniul urbanism, dezvoltare rurală şi

    protecţia împotriva zgomotului, 1 proiect pentru factorul de mediu apă);

    35 de proiecte nu sunt realizate: Principalele cauze ale nerealizării celor 35 de proiecte au fost:

    lipsa interesului pentru depunerea dosarelor privind atragerea de fonduri (13 proiecte) şi respingerea

    proiectelor de către Administraţia Fondului de Mediu. O altă parte a acestor proiecte se află în faza

    de evaluare la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est.

    Distribuţia procentuală a proiectelor realizate, nerealizate, în curs de realizare în cadrul Regiunii 2

    Sud-Est se prezintă astfel:

    Stadiul proiectelor incluse în PNAPM din

    Regiunea 2 Sud-Est

    In curs de

    realizare

    44%

    Nerealizate

    39%

    Realizate

    17%

    In cadrul judeţul Galaţi, s-a realizat un număr de 3 proiecte dintre care: 1 proiect în domeniul

    Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri şi 2 proiecte în domeniul Urbanism, dezvoltare rurală şi

    protecţia împotriva zgomotului. In acelaşi timp, acest judeţ are 8 proiecte nerealizate, repartizate

    astfel: 3 proiecte în domeniul Apă, 2 în domeniul Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri, 2 în

    domeniul Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului, 1 în domeniul Educaţie

  • 27

    ecologică. De asemenea, în curs de realizare este un singur proiect în domeniul Urbanism,

    dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului.

    Judeţul Buzău a avut 2 proiecte incluse în portofoliul PNAPM care nu au fost realizate,

    principalul motiv fiind faptul că nu au fost depuse dosarele pentru finanţare.

    In Judeţul Tulcea a fost realizat 1 singur proiect şi un alt proiect se află în curs de realizare în

    domeniul Apă. Pentru acest judeţ, 6 proiecte sunt nerealizate (3 în domeniul Protecţia naturii,

    biodiversitate şi păduri şi 3 în domeniul Educaţie ecologică), principala cauză fiind faptul că nu

    au fost depuse pentru finanţare.

    In judeţul Vrancea nu a fost realizat niciun proiect din cele 6 proiecte propuse şi incluse în

    PNAPM. Aceste propuneri aparţin domeniului Apă (3 propuneri proiecte) şi domeniului Protecţia

    naturii, biodiversitate şi păduri (3 propuneri proiecte).

    Pentru judeţul Brăila, din cele 8 proiecte propuse, 2 proiecte sunt realizate pentru domeniul

    Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului, iar restul de 6 proiecte sunt

    nerealizate aparţinând domeniilor: Apă (1 proiect), Calitatea solului şi zone degradate (1 proiect),

    Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri (3 proiecte), Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia

    împotriva zgomotului (1 proiect).

    In judeţul Constanţa, niciuna dintre propunerile de proiecte nu a primit finanţare. Situaţia se

    datorează lipsei de implicare a Consiliului Judeţean Constanţa care nu a sprijinit consiliile locale

    din acest judeţ pentru a absorbi fondurile europene sau fondurile provenite din bugetul de stat.

    Stadiul implementării proiectelor la nivelul judeţelor din Regiunea 2 Sud-Est

    Nr.

    crt. Judeţul

    Propuneri

    proiecte incluse

    în PNAPM

    Proiecte

    realizate

    Proiecte în

    curs de

    realizare

    Proiecte

    nerealizate

    1 BUZĂU 2 - - 2

    2 GALAŢI 12 3 1 8

    3 TULCEA 8 1 1 6

    4 VRANCEA 6 - - 6

    5 BRĂILA 8 2 - 6

    6 CONSTANŢA 7 - - 7

    TOTAL 43 6 2 35

    In figura următoare sunt prezentate proiectele realizate pentru fiecare judeţ din Regiunea 2 Sud-

    Est, comparativ cu numărul total de proiecte din judeţul respectiv. Din totalul de 43 proiecte propuse

    numai 6 au fost finalizate, fiind distribuite la nivelul fiecărui judeţ astfel: 3 proiecte pentru judeţul Galaţi,

    2 proiecte pentru Brăila, 1 proiect pentru Tulcea.

  • 28

    Repartizarea pe judeţe a numărului de proiecte realizate

    Regiunea 2 Sud-Est

    0

    3

    0

    0

    1

    2

    2

    12

    6

    7

    8

    8

    0 2 4 6 8 10 12 14

    Buzău

    Galaţi

    Vrancea

    Constanta

    Tulcea

    Braila

    realizate total propuneri

    Repartiţia proiectelor pentru Regiunea 2 Sud-Est aflate în diferite stadii de realizare, pe domenii de

    mediu este prezentată în tabelul de mai jos. Proiectele realizate se încadrează în domeniile:

    “Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului”, Factor de mediu “Apă” şi “Protecţia

    naturii, biodiversitate şi păduri”.

    Repartizarea proiectelor aflate în diferite stadii de realizare pe domenii de mediu,

    la nivelul Regiunii 2 Sud-Est

    Nr.

    crt. Domeniul

    Propuneri

    proiecte incluse în

    PNAPM

    Proiecte

    realizate

    Proiecte în

    curs de

    realizare

    Proiecte

    nerealizate

    1 Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice

    1 - - 1

    2 Apă 10 1 1 8

    3 Deşeuri şi substanţe chimice periculoase

    - - - -

    4 Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri

    14 1 - 13

    5 Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

    9 4 1 4

    6 Calitatea solului şi zone degradate 3 - - 3

    7 Educaţie ecologică 6 - - 6

    Total 43 6 2 35

    In figura de mai jos este prezentat grafic numărul de proiecte realizate pe domenii de mediu pentru

    Regiunea 2 Sud-Est. Se observă că cele mai multe proiecte au fost realizate în domeniul Urbanism,

    dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului (4 proiecte). Pentru alte 4 domenii (Controlul

    poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice, Deşeuri şi substanţe chimice periculoase,

    Calitatea solului şi zone degradate, Educaţie ecologică) nu au fost găsite surse de finanţare şi, prin

    urmare, nu a fost realizat niciun proiect dintre cele propuse iniţial în Portofoliul de proiecte al PNAPM

    2008.

  • 29

    Figura de mai jos prezintă stadiul comparativ al implementării proiectelor PNAPM pentru fiecare

    judeţ al Regiunii 2 Sud-Est. Considerând că numărul de propuneri de proiecte reprezintă 100%

    pentru fiecare judeţ, se poate observa că procentul proiectelor nerealizate este mai mare decât cel al

    proiectelor realizate, în cazul judeţelor Buzău, Constanţa şi Vrancea procentul proiectelor nerealizate

    fiind de 100%.

    0%

    20%

    40%

    60%

    80%

    100%

    Buzău Galaţi Brăila Constanţa Vrancea Tulcea

    Stadiul comparativ al implementării proiectelor

    PNAPM în Regiunea 2 Sud-Est

    realizate nerealizate în curs de realizare

    Efectele implementării proiectelor finalizate asupra mediului şi a sănătăţii

    populaţiei

    restabilirea echilibrului ecologic la consolidarea covorului vegetal şi la stoparea proceselor de

    degradare;

    terenurile agricole fiind slab productive, proiectantul a recomandat aplicarea de îngrăşăminte ce pot fi

    uşor de asimilat, îmbunătăţind astfel calitatea solurilor, fără remanenţe toxice şi poluări accidentale;

    reconstrucţia ecologică a amplasamentului şi, implicit, de protecţie şi conservare a biotopului

    realizat în arealul respectiv;

    eliminarea/limitarea poluanţilor din apele uzate provenite de la agenţi economici şi/sau populaţie la

    evacuarea în apele de suprafaţă, pentru proiectele menţionate la domeniul Apă;

    îmbunătăţirea calităţii tuturor factorilor de mediu, în special a condiţiilor de viaţă a populaţiei.

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    Repartiţia pe domenii de mediu a proiectelor PNAPM realizate -

    Regiunea 2 Sud-Estcontrolul poluării, protecţia

    atmosferei şi schimbări climatice

    apă

    deşeuri şi substanţe chimice

    periculoase

    protecţia naturii, biodiversitate şi

    păduri

    urbanism, dezvoltare rurală şi

    protecţia împotriva zgomotului

    calitatea solului şi zone degradate

    educaţie ecologică

  • 30

    Dificultăţi întâmpinate în finanţarea sau implementarea proiectelor

    Consiliile judeţene nu se implică în proiectele propuse/implementate de către instituţiile aflate în

    subordine (primării ale comunelor din judeţ), neimplicare ce conduce la imposibilitatea de a

    absorbi fondurile destinate necesităţilor judeţului;

    taxe foarte mari la întocmirea documentaţiilor studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice;

    schimbarea criteriilor de selecţie de la o perioadă la alta privitor la depunerea proiectelor;

    dificultăţi întâmpinate în asigurarea cofinanţării proiectelor şi a întocmirii acestora, din cauza lipsei

    de instruire a personalului;

    dificultăţi în obţinerea unor informaţii precise, în timp util, atât la faza de întocmire, cât şi la faza de

    implementare a proiectelor, de la reprezentanţii unităţilor de implementare a programelor;

    lipsa informării la nivel judeţean, referitor la atragerea fondurilor europene la care şi noi suntem

    cotizanţi.

    Măsura în care autorităţile locale s-au implicat în implementarea proiectelor

    In implementarea proiectelor, autorităţile locale, cu sprijinul Consiliului Judeţean, au solicitat

    finanţarea acestora din fonduri europene, având în vedere lipsa fondurilor naţionale.

    Prin acordarea fondurilor necesare din bugetul de stat, în termenele stabilite, se consideră că se

    pot finaliza corespunzător contractele încheiate, respectându-se astfel perioadele de implementare

    prevăzute în proiect.

    Propuneri ale beneficiarilor, autorităţilor locale, agenţiilor pentru protecţia

    mediului privind îmbunătăţirea procesului de finanţare a proiectelor

    Printre propunerile privind îmbunătăţirea modului de finanţare al proiectelor se pot enumera:

    punctajul acordat de secţiunea „Gradul de sărăcie” să fie făcut în funcţie de fondurile ce au mai fost

    obţinute de către localităţi prin alte proiecte până la momentul dat.

    reducerea perioadei de evaluare a proiectelor;

    prioritizarea domeniilor de finanţare;

    facilităţi acordate de statul român.

  • 31

    REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA

    Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman

    Pentru Regiunea 3 Sud Muntenia au fost transmise 310 propuneri de proiecte, în urma selecţiei şi

    prioritizării fiind inclus în PNAPM un număr de 85 propuneri de proiecte.

    La nivelul anului 2009, situaţia în Regiunea 3 Sud Muntenia se prezintă astfel (vezi anexa3 ):

    4 propuneri de proiecte → realizate

    38 propuneri de proiecte → în curs de realizare

    39 propuneri de proiecte → nerealizate

    4 propuneri proiecte → anulate

    In următoarea figură se prezintă distribuţia procentuală a proiectelor realizate, nerealizate, în curs de

    realizare şi anulate în cadrul Regiunii 3 Sud-Muntenia.

    Stadiul proiectelor din Regiunea 3 Sud

    Muntenia incluse in PNAPM

    Anulate

    4,7%

    Realizate

    4,7%

    Nerealizate

    45,9%

    In curs de

    realizare

    44,7%

    Situaţia distribuţiei pe judeţe a proiectelor în Regiunea 3 Sud Muntenia se prezintă astfel:

    In judeţul Argeş, dintr-un total de 15 propuneri proiecte incluse în PNAPM, 1 proiect este realizat,

    9 proiecte sunt în curs de realizare iar 5 proiecte nu s-au realizat.

    Pentru judeţul Călăraşi nu a fost inclus în PNAPM nici un proiect.

    Pentru judeţul Dâmboviţa au fost selectate şi incluse în PNAPM 11 propuneri de proiecte, dintre

    care 1 proiect a fost realizat, 5 proiecte se află în curs de realizare, 3 proiecte nu au fost realizate

    iar 2 proiecte au fost anulate.

    Pentru judeţul Giurgiu au fost selectate şi incluse în PNAPM 38 propuneri de proiecte dintre care

    2 proiecte au fost realizate, 16 proiecte se află în curs de realizare iar 20 de proiecte nu au fost

    realizate.

  • 32

    In judeţul Ialomiţa au existat 10 propuneri de proiecte, dintre care 4 proiecte se află în curs de

    realizare, iar 6 proiecte încă nu au fost realizate.

    Pentru judeţul Prahova au fost selectate şi incluse în PNAPM 6 propuneri de proiecte, dintre care

    3 proiecte se află în curs de realizare, 2 proiecte sunt nerealizate şi 1 proiect a fost anulat. Niciun

    proiect nu a fost încă realizat.

    Din judeţul Teleorman au fost selectate şi incluse în PNAPM 5 propuneri de proiecte, dintre care

    1 proiect se află în curs de realizare, 3 proiecte sunt nerealizate şi 1 proiect a fost anulat.

    In tabelul de mai jos se prezintă stadiul implementării proiectelor la nivelul judeţelor din Regiunea 3

    Sud Muntenia.

    Stadiul implementării proiectelor la nivelul judeţelor din Regiunea 3 Sud Muntenia

    Nr. crt.

    Judeţul Propuneri

    proiecte incluse în PNAPM

    Proiecte realizate

    Proiecte în curs de realizare

    Proiecte nerealizate

    Anulate

    1 ARGEŞ 15 1 9 5 -

    2 CĂLĂRAŞI - - - - -

    3 DÂMBOVIŢA 11 1 5 3 2

    4 GIURGIU 38 2 16 20 -

    5 IALOMIŢA 10 - 4 6 -

    6 PRAHOVA 6 - 3 2 1

    7 TELEORMAN 5 - 1 3 1

    Total 85 4 38 39 4

    Principala cauză a nerealizării celor 39 propuneri de proiecte este legată de resursele financiare

    reduse de care dispun autorităţile locale precum şi de lipsa unor specialişti experimentaţi în accesarea

    fondurilor în vederea finanţării proiectelor. O mare parte dintre proiecte sunt în curs de realizare, fiind

    realizat doar Studiul de Fezabilitate.

    Reprezentarea grafică de mai jos evidenţiază, pentru fiecare judeţ din Regiunea 3 Sud Muntenia,

    numărul total de proiecte incluse în PNAPM raportat la numărul de proiecte realizate.

    Repartizarea pe judeţe a numărului de proiecte realizate

    Regiunea 3 Sud Muntenia

    1

    0

    1

    2

    0

    0

    0

    15

    11

    38

    10

    6

    5

    0 5 10 15 20 25 30 35 40

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    realizate total propuneri

    Din tabelul privind repartiţia proiectelor aflate în diferite stadii de realizare, pe domenii de mediu se

    observă faptul că cel mai mare număr de proiecte aparţine domeniului „Apă” (42 proiecte), urmat de

  • 33

    domeniul „Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului” (16 proiecte), „Controlul

    poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice” (12 proiecte), „Protecţia naturii, biodiversitate şi

    păduri” (8 proiecte). Alte domenii, cum ar fi „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase” şi „Educaţie

    ecologică”, au câte 3 proiecte fiecare. Cel mai mic număr de proiecte aparţine domeniului „Calitatea

    solului şi zone degradate” (1 proiect).

    Pentru domeniile „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase” şi „Calitatea solului şi zone degradate”,

    toate proiectele incluse în PNAPM sunt nerealizate.

    Repartizarea proiectelor aflate în diferite stadii de realizare pe domenii de mediu,

    la nivelul Regiunii 3 Sud Muntenia

    Nr. crt.

    Domeniul

    Propuneri proiecte

    incluse în PNAPM

    Proiecte realizate

    Proiecte în curs de realizare

    Proiecte nerealizate

    Anulate

    1 Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice

    12 3 3 6 -

    2 Apă 42 1 21 19 1

    3 Deşeuri şi substanţe chimice periculoase

    3 - - 3 -

    4 Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri

    8 - 2 4 2

    5 Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

    16 - 11 5 -

    6 Calitatea solului şi zone degradate 1 - - 1 -

    7 Educaţie ecologică 3 - 1 1 1

    Total 85 4 38 39 4

    O parte dintre proiectele propuse pentru domeniile „Apă” şi „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase”

    sunt cuprinse în Master Planuri, proiectele în domeniul apei fiind în diferite faze de derulare.

    Repartiţia proiectelor realizate cuprinse în Portofoliul PNAPM, în cadrul Regiunii 3 Sud Muntenia, pe

    domenii de mediu, prezentată în diagrama de mai jos, relevă faptul că numărul proiectelor realizate

    este redus, acestea aparţinând domeniilor „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări

    climatice” (3 proiecte), şi Factor de mediu „Apă” (1 proiect).

    0

    1

    2

    3

    4

    Repartiţia pe domenii de mediu a proiectelor PNAPM realizate

    Regiunea 3 Sud Muntenia

    controlul poluării, protecţia

    atmosferei şi schimbări climatice apă

    deşeuri şi substanţe chimice

    periculoaseprotecţia naturii, biodiversitate şi

    păduriurbanism, dezvoltare rurală şi

    protecţia împotriva zgomotuluicalitatea solului şi zone degradate

    educaţie ecologică

  • 34

    Graficul de mai jos prezintă comparativ stadiul de implementare al proiectelor din cadrul Regiunii

    3 Sud Muntenia, pentru fiecare judeţ, specificându-se proiectele realizate, cele aflate în curs de

    realizare şi cele nerealizate. Se observă faptul că pentru judeţul Călăraşi nu a fost inclus în PNAPM

    niciun proiect. In judeţele Ialomiţa, Prahova şi Teleorman nu a fost realizat niciun proiect din totalul de

    proiecte incluse în PNAPM.

    0%

    20%

    40%

    60%

    80%

    100%

    Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman

    Stadiul comparativ al implementării proiectelor PNAPM în

    Regiunea 3 Sud Muntenia

    realizate în curs de realizare nerealizate anulate

    Efectele implementării proiectelor finalizate asupra mediului şi a sănătăţii

    populaţiei

    Realizarea proiectelor pentru reţelele de apă potabilă/apă uzată va determina îmbunătăţirea calităţii

    vieţii, precum şi îmbunătăţirea serviciului de colectare şi epurare a apelor uzate, reducerea poluării

    solului şi a pânzei freatice.

    Realizarea proiectelor pentru domeniul deşeurilor va determina creşterea gradului de colectare

    selectivă şi reducerea cantităţii de deşeuri depozitate necontrolat, fapt care va determina

    îmbunătăţirea calităţii aerului şi implicit a calităţii vieţii.

    Pentru domeniul de mediu „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri” finalizarea proiectelor va avea un

    efect pozitiv asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei.

    Proiectul „Modernizarea C.T. Târgovişte Sud prin extindere cu 6,5 MWe motoare termice pe gaze şi

    cu 14 MWt cazane de apă fierbinte” din judeţul Dâmboviţa a primit denumirea „Cogenerare municipală

    Târgovişte”, în momentul începerii colaborării cu partenerul din Olanda şi implementării ca proiect

    comun conform prevederilor art. 6 din Protocolul de la Kyoto la Convenţia cadru a Naţiunilor Unite

    asupra schimbărilor climatice, protocol ratificat de România prin Legea nr. 3 din 02.02.2001.

    Acest proiect a fost finalizat cu plata în leasing, până în 2014, iar realizarea lui va determina reducerea

    emisiilor de CO2. De asemenea, prin derularea proiectului se asigură necesarul pentru încălzire şi apă

    caldă menajeră la aproximativ 8000 apartamente din municipiul Târgovişte (aproximativ 20000 locuitori).

    In judeţul Giurgiu printre proiectele finalizate se numără două dintre propunerile pe care SC Uzina

    Termoelectrică Giurgiu SA le-a înaintat pentru includerea în portofoliul de proiecte al PNAPM; este

    vorba despre proiectele „Montare arzătoare cu NOx redus la instalaţia mare de ardere nr. 1”, respectiv

    „Montare arzătoare cu NOx redus la instalaţia mare de ardere nr. 2”, investiţii ce fac parte din Planul

    de gestionare al calităţii aerului. Obiectivul urmărit a se îndeplini prin realizarea acestor proiecte

    constă în reducerea cu 70% a emisiilor de NOx şi încadrarea în valorile limită de emisie, obiectiv ce a

    fost atins, determinând o îmbunătăţire a calităţii aerului în municipiul Giurgiu.

  • 35

    Dificultăţi întâmpinate în finanţarea sau implementarea proiectelor

    întârzieri în alocarea fondurilor

    timp îndelungat pentru evaluarea şi selecţia proiectelor

    neconcordanţe în ceea ce priveşte situaţia juridică a terenurilor, schimbări ale soluţiilor tehnice de

    investiţi.

    S.C. EXPUR S.A. Slobozia nu a putut realiza proiectele atât din lipsa de fonduri externe, cât şi din

    lipsa de fonduri proprii. Societatea urmăreşte în continuare atragerea de fonduri pentru finanţarea

    acestor proiecte.

    pentru proiectul „Modernizarea C.T. Târgovişte Sud prin extindere cu 6,5 MWe motoare termice pe

    gaze şi cu 14 MWt cazane de apă fierbinte” care a fost redenumit „Cogenerare Municipală

    Târgovişte” au fost întâmpinate dificultăţi în finanţarea sau implementarea proiectului legate de plata

    ratelor de leasing din surse proprii, în lipsa unor alocaţii bugetare.

    Măsura în care autorităţile locale s-au implicat în implementarea proiectelor

    Pentru proiectul „Modernizarea C.T. Târgovişte Sud prin extindere cu 6,5 MWe motoare termice pe gaze şi

    cu 14 MWt cazane de apă fierbinte”