RAPORT DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE ASISTENŢĂ A

CONSUMATORILOR DE DROGURI ŞI ALCOOL, ÎN REGIUNILE CLUJ,

IAŞI, BUCUREŞTI, BRAŞOV ŞI CONSTANŢA

Realizat în Cadrul Contractului de Înfrăţire Instituţională RO2006/018-147.05 “Consolidarea sistemului integrat

de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri din România”

Lucrarea de faţă a fost realizată cu sprijinul specialiştilor ANA:

Psih. Mihaela Cişmilianu-CPECA Constanţa

Psih. Claudia Constantinescu-CAIA Pantelimon

Dr. Corina Demian-CPECA Cluj

Dr. Alina Ghidion-CPECA S2

Sp. Ed. Înv. Irina Hazincop-CPECA Iaşi

As. Soc. Doru Iova-CPECA S6

Psih. Alis Ivaşcu-CPECA Braşov

Dr. Victor Kiriţescu-CPECA S5

As. Soc. Andreea Talpău-CPECA S4

As. Soc. Mihalea Ţone-CPECA S3

15 mai 2009

Insp. Sociolog Aurora Lefter

Psih. Răzvan Paiu

Distribuţia interviurilor locatie Nivel 1-asistenţă primară Nivel II Nivel III - asistenţă specifica şi reintegrare T servicii de urgenţă

(supradoza/sevraj) Probatiune Penitenciar DGASPC

CPECA CAIA Spital CSM

ONG/ Biserica/altele

Brasov • Spitalul Jud. Bv – U.P.U • Spitalul Militar de Urg “ Regina

Maria “ - Brasov Policlinica de Diagnostic Rapid

• Serviciul de Probatiune de pe langa Trib. Brasov

• Penitenciarul Codlea • DGASPC

CPECA • Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Brasov , sectia clinica şi P2

Parohia Sfintii Arhangheli Mihaili şi Gavril – crestin ortodoxa Asociatia “ Crucea Albastra “

8

Cluj • Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj

• Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

• Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj

• PRMS Gherla

CPECA • Centrul de Sănătate Mintală • Spit Clinic de Urg. pt Copii Cluj • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

Cluj

• Asociaţia Filantropică Medical Creştină Christiana

• Fundaţia Bonus Pastor • Uniunea Creştină din România

9

C-ta • Spitalul Clinic Judeţean de Urg. C-ta • Spitalul Clinic de Boli Infectioase C-ta • Spitalul Municipal Mangalia Spitalul Militar Constanţa

• Penitenciarul Poarta Alba • DGASPC Constanta • Directia de Asistenţă

Socială Năvodari

CPECA

• Centrul de sanatate mintala adulti • Centrul de sanatate mintala minori • Sectia de psihiatrie Palazu Mare

• Fundaţia ,,Alături de Voi” • ARAS filiala Constanta • SECS Constanta • Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă

Educaţională Constanţa

14

Iasi

• Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola • Spitalul de Urg. „Sf. Ioan” Iaşi – UPU

• Penitenciarul Iaşi CPECA/CAIA • Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola -Sectia Psihiatrie Toxicologica

• Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în recuperare

• Fundaţia Solidaritate şi Speranţă Iaşi • Fundaţia ,,Alături de Voi”

Societatea de Psihoterapie şi Intervenţie Psihosocială „Catharsis„

Asociaţia de Dezvoltare Comunitară

7

Bucuresti –S1

• Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – secţia toxicologie

• Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii’’Grigore Alexandrescu’’

• Spitalul Militar Central

• DGASPC- S1/CAIA CPECA -S1

5

Bucuresti –S2

• Serviciul de Ambulnat al Mun. Buc • Spitalul de Urg. Sf. Pantelimon

DGASPC sector 2 AMBULANTA SOCIALĂ - în cadrul DGASPC sect 2

• Centrul ARENA • ARAS ARA

4

Bucuresti –S3

• Spitalul Titan- ambulatoriu de zi pentru minori

• DGASPC sector 3 • DGASPC –mun Buc

• Spitalul Titan- ambulatoriu de zi pentru minori

• SAMU SOCIAL 2

Bucuresti –S4

Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan Spitalul de Urgenta pentru copii Marie-Curie

• DGASPC- S4 • Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia • Secţia 16 dezintoxicare • Secţia 17 detox • Secţia de Neuropsihiatrie Infantilă

• LSM 4 • CAIA Obregia

• ALIAT

7

Bucuresti –S5

DGPMB Secţia 12 DGPMB Directia Cercetari penale

• Spit.Univ. de Urg. Buc.

• DGASPC- S5 Spitalul Penitenciar Rahova

• Fundatia “Podul Sperantei” • Fundatia “Familia şi Ocrotirea Copilului” 3

Buc –S6 Spitalul CETTT Sfantul Stelian • DGASPC- S6 1 13 13 4 12 17 60

Notă: nivel 1-asistenţă primară (servicii de urgenţă şi de identificare şi trimitere a consumatorilor de droguri spre serviciile specializate), nivel II – centrele de referinta (evaluare multidisciplinara, elaborare plan de asistenţă), nivel III – asistenţă specifica şi cu un grad mare de specializare (detox, comunitati terapeutice, centre de zi etc.) şi reintegrare

3

Au fost realizate un număr de 60de interviuri: locaţie: Brasov-8 interviuri, Cluj -9interviuri, Constanţa-14 interviuri, Iaşi-7 interviuri, Bucuresti-22 interviuri (sector 1 – 5, sector

2- 4, sector 3 – 2, sector 4 – 7, sector 5- 3 şi sector 6 – 1) cele mai multe au fost realizate în Bucureşti unde sistemul de asistenţă pentru consumatori este mult mai bine dezvoltat (conform

studiilor în domeniu în Bucureşti ar exista şi cel mai mare număr de consumatori); tip de asistenţă: nivelul 1 (asistenţă primară – presupune identificarea, atragerea, motivarea şi trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile

specializate şi abordarea necesităţilor sociale şi medicale de bază ale consumatorilor de droguri ): servicii de urgenţă/intervenţii de criză (supradoză/sevraj) -13 interviuri şi servicii de informare şi trimitere către resurse specifice (probaţiune, penitenciare şi DGASPC) – 13 interviuri;

un număr de 11 instituţii (cele cu culoarea roşie) au refuzat realizarea interviului din diverse motive; nivelul 2 (este constituit din unităţi specializate din sistemul de Sănătate Publică şi CPECA şi asigură asistenţa specializată,

monitorizarea şi trimiterea spre cel de-al treilea nivel) –5interviuri; se puteau realiza în toate cele 10 locaţii (se are în vedere însă că toate centrele au aceleaşi atribuţii, iar eventualele diferenţe ar

putea exista doar la profilul şi numărul beneficiarilor); nivelul 3 - asigură reinserţia socială prin intervenţii specifice şi prin servicii cu nivel crescut de specializare (dezintoxicare,

menţinere pe metadonă, comunităţi terapeutice etc) – 29 de interviuri; la un număr de 3 ONG (cele cu culoarea roşie) nu s-au putut realiza interviuri.

Notă: unele instituţii asigură mai multe tipuri de servicii (care se încadrează la diferite niveluri de asistenţă): spitale care asigură şi menţinere pe metadonă, dar prin regulamentul de funcţionare orice spital asigură prin camera de gardă şi urgenţele (ex cele 2

spitale de urgenţă din municipiul Cluj); unele ONG asigură de ex schimb de seringi (care se încadrează la nivelul 1 de asistenţă), dar şi menţinere pe metadonă şi reinserţie (nivel 3 de

asistenţă) – au fost incluse toate ONG, indiferent de serviciile furnizate la nivelul 3 de asistenţă. Alte concluzii generale: Indiferent de tipul de servicii cel mai bine dezvoltat sistem de asistenţă pentru consumatori este în Bucureşti – cu toate acestea, faptul că

la toate instituţiile care asigură substituţie cu metadonă există liste de aşteptare susţin concluzia că este necesară o dezvoltare a serviciilor (de asemenea, distribuţia serviciilor pe sectoare este inegală – dar nu deţinem date privind distribuţia consumatorilor pe sectoare; se mai poate observa şi că dacă în Braşov DGASPC se consideră furnizoare de clienţi şi nu de servicii, instituţiile respective din sectoarele 5 şi 6 Bucureşti acordă servicii pentru copii consumatori de droguri ilicite – heroină injectabilă);

Instituţii specializate în asistenţa minorilor consumatori există doar în Bucureşti şi Cluj; în Constanţa există Centrul de Sănătate Mintală Minori dar care asigură doar servicii de psihiatrie pentru pacienţii minori;

În Braşov nici una din instituţii nu asigură asistenţă specifică şi cu un grad mare de specializare (ex.: substituţie cu metadonă) şi nici un ONG cu grup ţintă – consumatori de droguri ilicite;

În Iaşi cele 2 ONG intervievate au ca grup ţintă de beneficiari – consumatorii de alcool. În cadrul CPECA Iaşi există Centrul de asistenţă integrată în adicţii (CAIA) care până la sfârşitul anul 2008, a avut un personal specializat (medic, psiholog şi asistent social) pentru a

4

asigura managementul de caz şi evaluarea persoanelor consumatoare de droguri (în prezent 2 persoane sunt în concediu de creştere a copilului, iar 2 persoane au plecat din CPECA). CAIA asigură servicii de asistenţă integrată persoanelor consumatoare de droguri: evaluare şi consiliere psihologică, medicală şi socială, dar serviciile au fost accesate de un număr redus de cazuri : 2007-33 şi 2008 - 31- consum de tutun, consum de marijuana şi ecstasy în principal (din informaţiile existente, în zona respectivă, cei mai mulţi consumatori sunt de alcool).

În Constanţa nici una din instituţii nu asigură substituţie cu metadonă, în general fiind luate „măsuri de susţinere a funcţiilor vitale”(Spitalul Mangalia), „Consumatorii de droguri pot beneficia de servicii de depistare a consumului de droguri pe baza unor teste de depistare rapide, precum şi de tratamentul urgenţei medicale” (Spitalului Clinic Judeţean Constanţa); de asemenea deşi este, ca şi celelalte locaţii, centru universitar şi în plus este port la Marea Neagră şi are staţiuni de vară (litoral) conform interviurilor: fie nu este recunoscută/depistată existenţa consumatorilor de droguri „Consumatorii de droguri se regăsesc foarte rar printre pacienţii Spitalului, de obicei pe timp de vară. Aceştia nu se adresează Spitalului pentru consumul de droguri, ci acuză alterarea stării generale, stări de agitaţie, stări halucinogene (simptome legate de consumul acestor substanţe, şi al căror consum este recunoscut la insistentele cadrelor medicale)…….. Spitalul nu dispune de testere pentru depistarea prezenţei drogurilor”.(Spital Mangalia); fie deşi este recunoscută prezenţa consumatorilor aceştia beneficiază doar de testare şi de servicii medicale de urgenţă: „Consumatorii de droguri se regăsesc în număr destul de mare printre pacienţii Spitalului, de obicei pe timp de vară, dar nu poate fi furnizata o cifră exactă……Consumatorii de droguri pot beneficia de servicii de depistare a consumului de droguri pe baza unor teste de depistare rapide, precum şi de tratamentul urgenţei medicale” ”(Spitalului Clinic Judeţean Constanţa), „Problema, în ceea ce priveşte consumatorii de droguri, nu este atât de capacitate, cât de serviciile pentru această categorie de pacienţi. De obicei aceştia sunt pacienţi agresivi.”(Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa) şi nu sunt consideraţi o categorie aparte de beneficiari ”nu a fost relevat un profil al consumatorilor de droguri care au accesat serviciile Spitalului”(Spitalului Clinic Judeţean Constanţa/ Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa); Centrul de Sănătate Mintală Minori asigură servicii de psihiatrie pentru pacienţii minori „Beneficiarii serviciilor sunt persoane minore (0-12 ani) şi studenţi care au probleme psihiatrice… Consumatorii de droguri care au accesat serviciile Centrului au fost cei aduşi de Poliţie. Nu a fost nici un beneficiar care să acceseze serviciile din proprie iniţiativă.”

Au existat întrebări din ghidul de interviu care nu au avut aceeaşi semnificaţie pentru toţi respondenţii: Privind diferenţierea serviciilor: „Serviciile acordate sunt diferenţiate în funcţie de categoria de beneficiari?“ – de ex. respondenţii din spitale au răspuns că acestea sunt diferenţiate în funcţie de nevoile pacientului. urgenţă/specialitate „Tratamentele sunt diferenţiate în funcţie de afecţiune”; Penitenciare: „Serviciile sunt adaptate pentru fiecare categorie de beneficiari – pentru minori, tineri, adulţi, bărbaţi-femei; grupuri vulnerabile (probleme de sănătate mintală şi cei nevizitaţi). De asemenea, serviciile sunt diferenţiate şi în funcţie de tipul de regim de executare” (penitenciarul Poarta Albă- Constanţa), „Asistenţa este diferenţiată pe specialişti, educatorul face programe de prevenire, de informare, asistentul social face programe de asistenţă socială a persoanei în cauză şi a familiei acestuia, iar psihologul face consiliere individuală “(Penitenciarul Iaşi); DGASPC – ex Direcţia de Asistenţă Socială Năvodari - diferenţe în funcţie de tipul de servicii:

- Prestaţii de asistenţa socială (ajutoare sociale – venitul minim garantat) şi alocaţii; (complementare, familii monoparentale, nou-născuţi, urgenţă, înmormântare, încălzirea locuinţei);

5

- Servicii sociale: consiliere şi informare socială, consiliere psihologică şi psihopedagogică, consiliere juridică, îngrijire vârstnici la domiciliu, masă caldă la cantina de ajutor etc.

CPECA: - în funcţie de categorie consumatori (ocazionali)/consumatori dependenţi/familii şi aparţinători ; - tip drog tutun/alcool/droguri ilicite; - vârstă minori/majori; - statut ocupaţional elevi/studenţi/persoane angajate - în funcţie de rezultatele evaluării bio-psiho-socială, particularităţile de consum şi de situaţia psiho-socială;

Privind numărul de persoane care au cerut servicii ...din care nr. de beneficiari - fie s-au raportat la consumatorii de droguri; - fie la numărul total de pacienţi din spital/numărul total de deţinuţi/ numărul total de persoane care accesează serviciile sociale din cadrul

primăriilor (incluzând persoane fără adăpost, fără venit, cu handicap etc.);

I. Modalitatea de accesare a serviciilor: spitale: -112 (număr de urgenţă valabil în toată ţara)/ambulanţă/alte secţii

- direct; - cu trimitere medic de familie/medic de specialitate; - poliţie (doar 3 instituţii au specificat: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi

Centrul de sănătate mintală minori Constanţa; - Secţia de psihiatrie Palazu Mare a specificat următoarele : „Accesarea serviciilor se face atât direct (atunci când este o urgenţă

medicală), cât şi indirect, caz în care pacienţii au nevoie de bilet de trimitere (de la medicul de familie sau medicul specialist) şi de dovadă că sunt asiguraţi.”, iar Centrul de Sănătate Mintală Adulţi „Accesarea serviciilor se face indirect, pacienţii având nevoie de bilet de trimitere şi de dovadă că este asigurat. Este nevoie de programare”.

Serviciul de Probaţiune : sunt trimişi de Instanţă sau la solicitarea Parchetului: sau au de efectuat o pedeapsă cu închisoarea cu suspendare sau executarea pedepsei sub supraveghere;

Penitenciar: Braşov – cerere individuală „În momentul preluării acestor persoane în evidenţa penitenciarului, ele se pot declara consumator sau consumator dependent de droguri, ulterior putând beneficia de servicii specifice… Accesarea acestor tipuri de servicii (asistenţă integrată în adicţii ) din partea beneficiarilor se face prin cerere individuală”;

- Constanţa „accesarea serviciilor … se face direct”; - Iaşi „cerere formulată ori verbal, ori în scris, ori prin selecţie făcută de specialiştii din serviciul de educaţie şi asistenţă

psiho-socială.... Cei care vin cu o condamnare pentru trafic şi consum, primesc această ofertă de asistenţă automat. Sunt persoanele care sunt evaluate medical în perioada de carantină, la intrarea în detenţie, şi serviciul medical ne dă o statistică cu cei care au fost identificaţi ca fiind consumatori. Şi mai sunt evaluările noastre de specialitate în care persoanele private de libertate recunosc consumul de substanţe toxice şi solicită sprijin.”;

DGASPC - prin cerere din partea părinţilor sau aparţinătorilor; - direct (la sediu, telefon, fax, mail – în acest sens, există un ofiţer de serviciu care primeşte aceste sesizări şi îndrumă

persoanele către serviciul de care au nevoie),

6

- indirect (prin referire de la alte instituţii sau la sesizarea anumitor autorităţi publice locale, persoane; până în prezent au fost făcute referiri de către primării, posturi de poliţie, unităţi medicale. În ce priveşte unităţile medicale, exista o procedură de lucru standardizată pentru cazurile de copii abandonaţi).

CPECA - direct (din proprie iniţiativă), - indirect (trimis de un fost beneficiar, de medic, prin referirea de alte instituţii Penitenciar, IPJ, Probaţiune)

CSM/secţii de detox/secţii de toxicologie/ambulatoriu de zi: trimitere de la medicul de familie sau scrisoare terapeutică de la CAIA, - pt LSM 4 şi cu trimitere de la Serviciul de Probaţiune sau cu adeverinţă, prin asigurările medicale;

ONG: de la alţi beneficiari, trimis de un preot, de un prieten, medici de la spital/de familie, - direct: sună la telefon (numerele de telefon sunt făcute cunoscute pe internet, emisiuni TV, afişaj stradal, ziare, campanie în

autobuze); - serviciul social din cadrul primăriei sau referire de la alte instituţii; - serviciile de outreach (ARAS şi Centrul ARENA);

Condiţii de acces: Centrul ARENA “Pentru accesarea serviciilor sunt necesare: acte de identitate (sau participarea la procesul de obţinere a actelor de identitate), cel puţin 1 an de consum injectabil şi solicitarea persoanei de includere în program. Participarea în program se poate realiza în regim gratuit pentru persoanele aflate în situaţii de dificultate medicală sau socială (diagnostic de infecţie cu HIV, TBC activ, sarcină, lipsa locuinţei) sau contra cost (în prezent taxa fiind de 400 lei). Primirea în tratament se efectuează în ordinea înscrierii pe lista de aşteptare. Deşi centrul s-a dorit a fi uşor accesibil, din cauza listei de aşteptare poate fi considerat uşor accesibil doar pentru persoanele aflate în situaţii de criză medicală sau socială”. Uniunea Creştină din România - Prog. “Sfântul Ioan al Lui Dumnezeu”- condiţii pentru centru rezidenţial: abstinenţi de min 3 luni, să nu aibă adăpost, să aibă venituri foarte mici, să fie apţi de muncă - deci să aibă vârsta cuprinsă între 18 -50 ani, fără boli transmisibile/ handicapuri severe.

Tipuri de servicii oferite: spitale: - toate oferă servicii medicale şi de urgenţă (supradoză şi sevraj); - alte servicii oferite sunt: consiliere psihologica/asistenţă psihologică/tratament psihiatric şi servicii sociale/asistenţă socială - testare: Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii Cluj, Spitalul Clinic Judeţean Constanţa şi Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Ioan” Iaşi –

Unitatea de Primire urgenţe; - asistenţă pe adicţii (secţii/paturi speciale) au Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii Cluj (10 paturi), Spitalul Clinic Judeţean de

Urgenţă Cluj (15 paturi), Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Ioan” Iaşi – Unitatea de Primire urgenţe (10 paturi în unitatea de primire a urgentelor şi 15 paturi pe un compartiment de toxicologie şi terapie intensiva), iar Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola are Secţia Psihiatrie Toxicologică; Secţia de Psihiatrie Palazu Mare – ca tip de servicii: dezalcoolizare; Bucureşti: Spitalul de Urgenţă Floreasca - Secţia Toxicologie (25 locuri); Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii’’ Grigore Alexandrescu’’ prin secţia clinică terapie intensivă-toxicologie, acordă servicii de urgenţă copiilor care se prezintă în situaţii de intoxicaţie cu diferite substanţe şi în cazuri de supradoză

7

(25 locuri), Spitalul Titan are ambulatoriu de zi pentru minori; Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia are 2 secţii pentru adulţi: Secţia 16 dezintoxicare şi Secţia 17 detox, iar Secţia de Neuropsihiatrie Infantilă deşi nu este o secţie specializată pentru minori consumatori de droguri tratează şi persoane consumatoare;

- asistenţă medicală pentru bolile infecţioase asociate consumului - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - kinetoterapie, activităţi sportive, artistice - Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii Cluj (Clinica de Psihiatrie a Copilului şi

Adolescentului); Serviciul de Probaţiune: prevenire, referat de evaluare a nevoilor, plan de supraveghere şi recomandări, asistenţă socială şi consiliere

individuală, referirea către CPECA; Penitenciar: asistenţă medicală, consiliere psihologică, respectiv socială şi educaţională (individuală sau programe de grup); şcolarizare,

consiliere juridică, ateliere de terapie ocupaţională şi activităţi cultural artistice, activităţile de evaluare şi referire către CPECA; DGASPC - nu au specific pe asistenţă integrata în adicţii. Clienţii fiind referiţi către CPECA în baza protocolul de colaborare; pot oferi

asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi acordă prestaţii şi servicii sociale cu caracter primar menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situaţiilor de risc care pot genera marginalizarea sau excluderea socială;

- prestaţii de asistenţă socială (ajutoare sociale – venitul minim garantat) şi alocaţii (complementare, familii monoparentale, nou-născuţi, urgenţă, înmormântare, încălzirea locuinţei);

- servicii sociale: consiliere şi informare socială, consiliere psihologică şi psihopedagogică, consiliere juridică, îngrijire vârstnici la domiciliu, masă caldă la cantina de ajutor

DGASPC – sector 1 Bucureşti – furnizează servicii în regim ambulatoriu pentru tinerii consumatori de droguri, în vârstă de peste 18 ani, care au urmat o cură de dezintoxicare şi care participă punctual la şedinţe de asistenţă psihologică şi activităţi de reintegrare socială: asistenţă medicală (prin crearea unei reţele de colaborare cu medicii de familie şi medici specialişti în domeniul toxico-dependenţei), servicii de reintegrare socială, servicii de socializare şi petrecere a timpului liber (activităţi sportiv-recreative) şi sprijin pentru orientarea şcolară şi profesională - serviciile fiind aceleaşi pentru toate tipurile de beneficiari. CPECA - prevenire

- evaluare medicală, psihologică şi socială; - asistenţă psihologică, asistenţă socială şi medicală; - reintegrare socială şi orientare şcolară şi profesională.

CSM/secţii de detox/secţii de toxicologie/ambulatoriu de zi/CAIA: - testare (screening multidrog şi testare urină beneficiari); - evaluare medicală, psihologică şi socială; - asistenţă medicală; - detox, detox non-substitutiv ambulatoriu, detox non-substitutiv intraspitalicesc, Detox substitutiv intraspitalicesc; - substituţie/ tratament de menţinere cu suboxonă şi metadonă; - asistenţă/consiliere psihologică, psihoterapie, terapie individuală şi terapie de familie;

8

- tratament psihiatric, tratamentul comorbidităţilor psihiatrice; - Harm Reduction; - terapii ocupaţionale; - asistenţă socială; - Ergoterapie. ONG: - adresate consumatorilor de droguri ilicite sunt doar în Bucureşti (excepţie sectorul 1)

Braşov - Parohia Sf Arhangheli Mihaili şi Gavril (beneficiari - consumatori de alcool, medicamente, solvenţi) oferă: program de consiliere şi asistenţă social, dezvoltarea abilităţilor de refuz, oferirea de alternative pentru un stil de viaţă normal prin implicarea beneficiarilor în diverse activităţi ale bisericii, discuţii cu familia beneficiarilor şi organizarea unui grup de suport; proiecte de natură preventivă (consumul de alcool şi tutun – schimbare legislaţie), asistenţă religioasă; Cluj: Asociaţia Filantropică Medical Creştină Christiana – Programul Sf. Dimitrie Basarabov (consumatori: 100% probleme cu alcoolul; pe lângă dependenţa de alcool sunt persoane care au probleme şi cu dependenţa de inhalanţi, canabis, jocuri de noroc şi fumat, fiind vorba aici de o dependenţă încrucişată) oferă:

- Prevenire - activităţi educaţionale; - Reintegrare (grup de suport, consiliere ambulatoriu individuală şi ocupaţională); - Asistenţă socială - îi ajutăm să îşi facă acte de identitate, să-şi păstreze igiena corporală şi a îmbrăcămintei, să meargă la o policlinică

gratuită, să obţină medicamente, îi referim către alte servicii de asistenţă socială. Fundaţia Bonus Pastor (diverse tipuri de dependenţă – inclusiv de jocuri de noroc, de medicamente, cu politoxicomanie)

- asistenţă psihologică (inclusiv terapie de grup şi familială); - asistenţă socială; - ergoterapie; - asistenţă post-terapeutică - activităţi de prevenire – pentru copii.

Uniunea Creştină din România - Programul “Sfântul Ioan al Lui Dumnezeu” (persoane fără adăpost şi care au probleme legate de dependenţa de alcool)

- consiliere vocaţională/orientare profesională, asistenţă în găsirea unui loc de muncă, - asistenţă socială, - găzduire temporară (nu plătesc chirie ci numai utilităţi) - grup de suport, - ergoterapie, - activităţi educative, - activităţi recreaţionale.

9

Constanţa: Fundaţia ,,Alături De Voi” România (ADV) – Centrul Constanţa (pers seropozitive): asistenţă psihologică, asistenţă socială, consiliere juridică (îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor infectate şi afectate HIV/SIDA din România) ARAS - prevenirea infecţiei şi a răspândirii HIV/SIDA- informare/ educare/ consiliere, materiale informative (pliante, broşuri); - consiliere psihosociala, activităţi educative/ de informare, grupuri de suport, activităţi recreative, - echipă de outreach (prezervative, pachete cu produse igienico - sanitare) - consiliere şi testare HIV ( cu teste rapide). SECS – CENTRUL CONSTANŢA - programe de Planificare Familiala (furnizor de educaţie medicală continuă în domeniul sănătăţii reproducerii). Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională C-ţa (C.J.R.A.E.): - coordonează şi monitorizează servicii educaţionale specifice acordate copiilor/ elevilor, cadrelor didactice, părinţilor; - servicii de informare şi consiliere pentru cadrele didactice, copii, părinţi, alţi membrii ai comunităţii; - servicii de orientare a formării iniţiale şi continue; - servicii de asistenţă socială. Elevii beneficiază de consiliere psihopedagogică, testare, consiliere şi anchetă socială. Părinţii beneficiază de consiliere parentală, consiliere de grup (tip şcoala părinţilor), consiliere şi anchetă socială. Cadrele didactice beneficiază de consiliere în vederea optimizării relaţiei profesor – elev. Având în vedere datele de mai jos cred că tipurile de servicii enumerate mai sus sunt de fapt desfăşurate de consilierii şcolari din şcoli.

Cererea de servicii 2007 2008

Nr. persoane care au cerut servicii ...din care nr. de beneficiari

Nr. persoane care au cerut servicii ...din care nr. de beneficiari

15.075 10 17.775 25 Iaşi: Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare (ACAR) - Tratament psihiatric - Asistenţă psihologică (grupuri de suport şi centrul de recuperare post-cura) - Asistenţă socială Fundaţia Solidaritate şi Speranţa (persoane dependente de alcool şi alte droguri - un caz, o domnişoară, consumatoare de droguri ilegale); - consiliere, terapie de grup pentru o perioada de 10 săptămâni (în cazul consumatorilor de alcool are loc o data pe săptămână; în cazul consumatorilor de droguri, terapia are loc zilnic, deoarece e mai dificil);

- asistenţă socială.

10

Fundaţia ,,Alături De Voi” România (ADV) – (pers seropozitive): asistenţă psiho-socială la peste 87% din numărul de persoane infectate/afectate cu HIV/SIDA din Iaşi. Bucureşti: B2. Centrul ARENA (persoanele care consumă droguri injectabile - heroină injectabil) - gratuit doar pentru persoanele aflate în situaţii de dificultate medicală sau socială (diagnostic de infecţie cu HIV, TBC activ, sarcină, lipsa locuinţei) pentru restul contra cost (taxa de 400 lei); în prezent centrul asigura servicii pentru 187 de persoane (capacitatea serviciului fiind de maxim 210 de locuri), iar lista de aşteptare este de 200 de persoane. Din cauza aşteptării de mai mult pe 12 luni, multe dintre persoanele înscrise pe lista au renunţat la solicitarea de includere în tratament sau au intrat deja în alte programe - tratament substitutiv (metadonă) - HR - servicii sociale - consiliere psihologică - analize medicale boli infecţioase, vaccinuri B2. ARAS (beneficiari: orice consumator de droguri injectabile) - programe de teren (outreach) - centrul medico-social – Dr. Grozovici nr.1: • informare, educaţie, consiliere pentru reducerea riscurilor de infectare; • distribuirea de materiale pentru prevenire (prezervative, echipament steril de injectare, tampoane cu alcool, fiole de apă distilată – cele din

urmă numai pentru CDI); • recuperarea şi incinerarea echipamentului de injectare utilizat (aceeaşi menţiune); • consiliere psiho-socială şi referiri; • asistentă medicală primară • referirea la alte servicii medicale, transportul clienţilor şi/sau acompanierea lor la servicii de testare pentru HIV şi alte ITS, servicii medicale

de urgenţă, de specialitate, medicină de familie; • testare rapidă pentru HIV, însoţită de consiliere pre/post test. B3 SAMU SOCIAL – beneficiari: consumatori de droguri ilegale (în special heroină injectabilă) şi consumatori de aurolac: - servicii medicale, psihologice şi sociale prin echipele de outreach (asistentă medicală, schimb de seringi, distribuire haine şi mâncare, informare şi consiliere) şi centrele de zi (există şi o farmacie);

- adăpost (iarna – temporar, pe principiul ”primul venit, primul servit”; în colaborare cu Primăriile sectoarelor 1,2 şi 3). B4 ALIAT - consumatorii de alcool şi droguri ilegale (în special heroină)

- servicii de prevenire, - tratament: servicii medicale, psihologice şi sociale, Detox, tratament psihiatric, tratament substitutiv, asistenţă psihologică, asistenţă

socială - outreach şi HR (prin CAIA Obregia);

11

B5. Fundaţia “Familia şi Ocrotirea Copilului”- consumatori de droguri ilegale (heroină injectabilă), copii rromi, adulţi rromi, copii şi tineri

şcolari: - tratament psihiatric; - tratament substitutive; - asistenţă psihologică; - asistenţă socială. B5. Fundaţia “Podul Speranţei”- consumatori de droguri legale şi ilegale – prevenire. II. Profilul beneficiarilor/consumatorilor de droguri: Braşov: spitale: majoritatea marijuana şi alcool, dar se înregistrează şi consum de solvenţi, medicamente, ecstasy, cocaină, policonsum;

majoritatea 18-25 ani, de sex masculin, cu studii medii şi superioare, din mediul urban, cu/fără asigurare; Serviciul de Probaţiune: droguri ilegale, 14- 35 ani, predomină consumatorii de sex masculin, majoritatea au studii liceale şi sunt din

mediul urban; Penitenciar: în mare a parte a cazurilor, aceştia au săvârşit fapte conexe cu consumul de droguri (trafic, deţinere etc.); marijuana

(majoritatea), solvenţi, alcool, ecstasy, cocaina, heroina – „acest aspect reiese din declaraţiile făcute de către aceştia şi nu este probat. Fiind mediu izolat, consumatorii de droguri pe perioada detenţiei nu au acces la nici un tip de drog pe care l-au consumat în libertate.”; majoritatea tineri ca vârste cuprinse între 22 şi 25 de ani; predomină consumatorii de sex masculin; majoritatea au şcoala generală şi 1-2 clase de liceu şi sunt preponderent din mediul urban.

DGASPC : “posibil furnizor de clienţi şi nicidecum de furnizare de servicii” – nu a fost realizat un profil

CPECA: toate categoriile de droguri inclusiv cele legale (alcool şi tutun), majori (doar 2 cazuri între 16-18 ani şi nici unul sub 16 ani);

sex - în procente aproximativ 30% femei şi 70% bărbaţi, educaţie - nivel mediu şi studii superioare, majoritatea sunt asiguraţi medical, din mediu urban; o parte au accesat serviciile medicale (medic de familie, medic specialist, spitale, servicii de urgenţă);

ONG - Parohia Sfinţii Arhangheli Mihaili şi Gavril: alcool, medicamente, solvenţi, 35 – 50 de ani, predomină consumatorii de sex

masculin, majoritatea au studii liceale, preponderent este cel urban şi au mai accesat servicii de dezalcolizare şi servicii medicale specifice

Concluzie: majoritatea marijuana, alcool şi medicamente,

12

- preponderent consumatori de sex masculin şi din mediul urban; - vârstă pentru droguri ilegale până 35 ani, pentru alcool peste 35 de ani; - educaţie - nivel mediu şi studii superioare (în penitenciar –nivel scăzut); - o parte au accesat şi alte servicii.

Constanţa (Mangalia –litoral): de obicei consumatori de alcool, izolat ketamină, marijuana; de sex masculin; 25-30 de ani

- Centrul de Sănătate Mintală Minori - consumatorii de droguri aduşi de poliţie: heroină/ cocaină/ barbiturice/ diazepam, peste 17 ani, de sex masculin, din mediu urban;

- Penitenciar: persoane foste consumatoare, din mediul urban (Bucureşti, Constanţa), bărbaţi, drogul cel mai frecvent consumat : heroina injectabilă.

- pentru celelalte locaţii nu a fost identificat un profil al consumatorilor de droguri ilicite; pentru alcool: cei mai mulţi de sex masculin, din mediul urban, 18-55 ani.

Concluzie: alcool şi droguri ilicite,

- preponderent consumatori de sex masculin şi din mediul urban; - vârstă pentru droguri ilegale mai mică decât cea pentru alcool.

Cluj spitale: - copii: solvenţi volatili, marijuana, alcool, policonsum (au existat şi cazuri de consum de cocaină); vârsta este de 14-15-16 ani; alcoolul

este consumat mai ales de băieţi, dar şi fetele – în ultima vreme consumă cantităţi semnificative, îngrijorătoare pentru vârsta lor; alte droguri sunt consumate mai ales de băieţi; de obicei au probleme şcolare, chiar dacă provin din familii cu posibilităţi, este prezent dezinteresul faţă de şcoală; majoritatea cazurilor sunt din mediul urban, dar există cazuri şi în mediul rural (se pare că se extinde consumul şi în mediul rural); majoritatea sunt pacienţi care vin pentru prima dată, dar există şi pacienţi care revin după o recădere.

- copii ai străzii - care cel mai frecvent au consumat solvenţi volatili; - adulţi: dependenţi cu benzodiazepine (dependenţa s-a instalat de obicei după prescrierea de către medic, iar tratamentul a continuat mult

mai mult decât ar fi fost corect) şi barbiturice – din medicamentele compozite Extraveral, Distonocalm („o categorie de pacienţi specifică României”); droguri ilicite – mai ales tineri, adolescenţi – persoane până la 30 de ani; în cazul dependenţei de benzodiazepine predomină femeile, raportul femei/bărbaţi este de aproximativ 2/1, la drogurile ilicite – bărbaţi tineri; pentru benzodiazepine nivelul de educaţie este destul de redus. Pentru dependenţii de droguri ilicite, mai ales opioide de sinteză (medicamente) – studii medii, pentru solvenţii organici – studii elementare sau medii; Pentru drogurile ilicite – urban. Pentru benzodiazepine – nu există diferenţe semnificative urban-rural. Luând în considerare toţi pacienţii compartimentului – predomină pacienţii din mediul urban; marea majoritate vin la Clinică prima dată.

Serviciul de Probaţiune: alcool şi canabis, persoanele care consumă alcool – au în jur de 50 de ani, cele care consumă droguri ilegale –

20-30 de ani, predomină bărbaţii, alcool – studii profesionale, canabis – studii liceale absolvite, urban;

13

Penitenciar: un procent majoritar este reprezentat de persoane private de libertate care fie au un istoric de consum abuziv de alcool, fie au săvârşit infracţiunea sub influenţa băuturilor alcoolice; cei care au consumat droguri sunt o categorie redusă din punct de vedere numeric, comparativ cu cei care au consumat alcool; predomină bărbaţii (de altfel la PRMS Gherla sunt instituţionalizaţi doar bărbaţi şi există un număr de 70 de femei la Secţia exterioară Cluj); cei mai mulţi dintre cei instituţionalizaţi au carenţe educaţionale (nivel educaţional între 5 şi 10 clase), consumatorii de droguri ilicite au peste 12 clase sau studii superioare finalizate/în curs de finalizare; în cazul consumului de alcool, cei mai mulţi sunt din mediul rural. Consumatorii de droguri ilicite sunt mai ales din mediul urban; consumatorii de droguri ilicite sunt de obicei fără antecedente penale, la prima experienţă a privării de libertate, sau eventual au avut anterior o condamnare cu suspendare. În cazul consumatorilor de alcool, un număr foarte mare dintre ei sunt recidivişti;

CSM: pacienţi cu dependenţă de alcool, vârstă cuprinsă între 20 de ani şi 80-90 de ani, raportul pe sexe este aproximativ egal,

majoritatea au studii medii, provin mai ales din mediul urban, majoritatea au accesat de obicei un alt serviciu de psihiatrie (spital, cel mai frecvent). Există şi pacienţi care renunţă la tratament, iar apoi revin;

CPECA Cluj: în majoritate persoane tinere, care ajung la CPECA fie prin intermediul părinţilor, fie direct, fie trimişi de Serviciul de Probaţiune sau referiţi de medicii de la Compartimentele de dezintoxicare ale Spitalelor. Cei mai mulţi sunt consumatori de cannabis sau ecstasy, în general au studiile liceale finalizate sau studii superioare în derulare.Predomină sexul masxculin şi mediul urban. De obicei sunt persoane care au venit prima dată la noi, dar câteodată unii dintre ei au venit şi după internări la Spitalele de Psihiatrie.

ONG -

Asociaţia Filantropică Medical Creştină Christiana: în proporţie de 100% probleme cu alcoolul; sunt persoane care au probleme şi cu dependenţa de inhalanţi, cannabis, jocuri de noroc şi fumat, fiind vorba aici de o dependenţă încrucişată; la grupul de aparţinători problemele sunt legate de codependenţă, sau de dependenţa de medicamente; până în urmă cu 2 ani accesau serviciile noaste persoane cu media de vârstă cuprinsă între 35-65 ani, însă de 2 ani accesează programul şi tineri de 20-25 ani; predomină bărbaţii, doar 10 % sunt femei; sunt persoane care nu au nici un fel de studii, dar sunt şi oameni cu studii superioare, majoritatea au 8 clase sau o şcoală profesională; majoritatea sunt din mediul urban, însă avem şi din mediul rural; majoritatea nu au nici acte, sau au ieşit de pe piaţa muncii de mulţi ani şi le este greu să reintre în sistemul de asigurări, datorită lipsei venitului; Fundaţia Bonus Pastor: persoane cu diverse tipuri de dependenţă(alcool, medicamente, jocuri de noroc, etc.), adulţi cu vârstă între 18-45 de ani (la terapia de lungă durată), numai bărbaţi (la terapia de lungă durată), au diverse nivele de şcolarizare şi nu predomină un anumit nivel, mulţi dintre clienţi nu au asigurare medicală, distribuţia urban/rural este aproximativ egală, mulţi au fost la psihiatrie de mai multe ori şi există şi beneficiari cu recăderi, care au revenit în program. Uniunea Creştină din România: alcool, între 45-63 ani, masculin, majoritatea au 8 clase sau şcoală profesională şi provin din mediul urban, au mai accesat alte servicii.

Concluzie:

- copii: solvenţi volatili, marijuana, alcool, policonsum; vârsta este de 14-15-16 ani; alcoolul este consumat mai ales de băieţi; de obicei au probleme şcolare, chiar dacă provin din familii cu posibilităţi; majoritatea cazurilor sunt din mediul urban şi sunt pacienţi care vin pentru prima dată; pentru copiii străzii - cel mai frecvent au consumat solvenţi volatili;

14

- adulţi: dependenţi cu benzodiazepine şi barbiturice (Extraveral, Distonocalm)- spital , alcool şi canabis – probaţiune, penitenciar şi ONG, predomină bărbaţii şi mediul de provenienţă – urban, pentru droguri ilicite până în 30 de ani şi nivel de educaţie cel puţin mediu, pentru alcool – grupă de vârstă mai mare şi nivel de educaţie scăzut; cei care accesează serviciile din spitale sunt marea majoritate beneficiari noi, la CSM şi ONG au mai accesat şi alte servicii.

Iaşi spitale: - Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Ioan” Iaşi: spital care deserveşte doar categorii defavorizate, care nu au asigurări medicale. “Dacă îi

includem în sfera largă a drogo-dependentei şi etilismul deja avem 10-15 cazuri pe zi…etilismul este regăsit la multe persoane din zona Moldovei, fără să ţină cont de vârstă sau de sex. Chiar se constată o egalizare a sexelor în ceea ce priveşte consumul de alcool. Apropo de restul dependentelor, femeile încă sunt în top, dar vin şi bărbaţii din urmă. … Sub aspectul consumului etanolic aş putea spune că tot categoriile defavorizate sunt principalele care accesează serviciul nostru. Şi studenţii sunt o categorie care apelează la serviciile noastre, am avut parte şi de aşa zisa high society, deci oameni cu instrucţie”.

- Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola - secţia Psihiatrie Toxicologica: Persoane dependente de opiacee, barbiturice, alcool şi alte substanţe cu potenţial adictiv; la alcool media de vârstă e mai ridicată, la opiacee este mai scăzută (o medie, 22 -24 de ani), în mare majoritate bărbaţi, în general din mediul urban şi au mai accesat servicii dar nu la noi în ţară.

Penitenciar: marijuana la minori marea majoritate a populaţiei carcerale este predominant masculină, din mediu urban, nu are un venit nici măcar mediu, de regulă scăzut, nu are un domiciliu stabil, au probleme familiale şi sunt persoane cu nivel de şcolarizare scăzut.

CPECA/CAIA: consum de tutun, marijuana şi ecstasy în principal. Majoritatea lor sunt tineri cu vârste între 16 – 28 de ani, de sex

masculin, cu un nivel de educaţie mediu. Mediul de provenienţă este majoritar urban. ONG:, - Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în recuperare: alcool, media vârstei în jur de 40-45 de ani, dar variază mult de la 19 ani până la 66 de

ani. Absolut toate categoriile, de la măturatori până la profesori universitari, doctori. Sunt şi femei, numai că ele vin în număr mult mai mic decât bărbaţii pentru că ele au un alt fel de pattern de consum (se ascund mai mult, beau acasă, singure, nu sunt genul, ca bărbaţii, să meargă în baruri. Educaţia variază, am avut din toate categoriile şi cu studii post-universitare şi fără studii şi din mediul urban şi cel rural, cei mai mulţi au liceul făcut; sunt fără soţii, plecate în străinătate, care şi-au pierdut serviciul.

- Fundaţia Solidaritate şi Speranţă Iaşi: în general, avem doar consumatori de alcool (dar am avut şi un caz, o domnişoară, consumatoare de droguri ilegale); bărbaţi, din mediul urban; din punct de vedere profesional ingineri, doctori, profesori, judecători, dar şi oameni modeşti; sunt unii care nu au reuşit să îşi rezolve problema şi vin pentru prima dată, dar alţii au mai accesat şi alte servicii înainte.

15

- Alături de voi – „tineri cu vârste între 17-20, 21 de ani, infectaţi cu HIV în spital. In ceea ce priveşte sexul sunt proporţional împărţiţi. Mediul - din familii sau din centre de plasament, din Iaşi şi din afara Iaşului. Au mai accesat şi alte servicii, de la Aras, înainte de a veni la noi.

Concluzie: majoritatea alcool, iar ca drog ilicit marijuana; la alcool media de vârstă e mai ridicată, la opiacee este mai scăzută, în mare majoritate bărbaţi, în general din mediul urban şi au mai accesat şi alte servicii înainte; nivel de educaţie diferit. În penitenciar sunt cu un nivel socio- educaţional scăzut. Bucureşti spitale: - Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ’’Grigore Alexandrescu’’: copii care se prezintă în situaţii de intoxicaţie cu diferite substanţe şi

în cazuri de supradoză; heroină, cocaină, alcool, benzodiazepine, barbiturice; predomină sexul masculin; elevi de liceu din toate mediile sociale; mediul – urban; cei ce se prezintă cu intoxicaţii de alcool şi benzodiazepine sunt persoanele care revin;

- Spitalul Titan- ambulatoriu de zi pentru minori: minori consumatori de droguri şi adolescenţi (în special heroină, ketamină, metadonă); - Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia - Secţia de Neuropsihiatrie Infantilă: minori, de regulă cu vârste între 10 şi 18 ani, consumatori de

heroină, canabis, aurolac, tusin (frecvent). - Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – secţia toxicologie: Beneficiarii sunt persoane adulte, toxicomane, consumatoare de droguri

injectabile (heroină), care se prezintă în situaţii de supradoză sau sevraj; cu vârsta peste 18 ani; predomină sexul masculin; medii sociale diferite; fără asigurare medicală; din mediul urban; majoritatea la prima internare.

- Serviciul de Ambulanţă al Mun. Buc: consumatori de droguri injectabile în sevraj sau cu supradoză; tipul de drog –heroină injectabil sau care asociază heroina cu alte substanţe (nu s-a putu preciza ce substanţe); majori (20-30 ani); bărbaţi : femei = 50 : 50; 8 clase majoritatea, majoritatea nu au asigurare medicală; urban; în general nu au mai accesat serviciile Ambulanţei (nu s-a putut preciza dacă beneficiarii au mai accesat şi alte servicii anterior);

- Spitalul de Urgenţă. Sf. Pantelimon: consumatori de droguri injectabile (deoarece spitalul nu are teste pentru depistarea drogurilor nu pot afla exact ce fel de droguri folosesc, dar dacă există semne de injectare şi pacientul prezintă semne clinice de intoxicare sau sevraj presupun că este vorba de un drog); majori cei mai mulţi; mai mulţi bărbaţi decât femei într-o proporţie care nu s-a putut preciza (femeile consumatoare de droguri vin mai ales pentru sarcină şi complicaţii ale acesteia); majoritatea nu au asigurare medicală (dar spitalul având caracter de spital de urgenţă le acordă îngrijiri medicale).

- Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia- Secţia 16 dezintoxicare: consumatori de heroină, polidependenţă şi consumatori de solvenţi. - Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia - Secţia 17 detox- consumatori de heroină de sex feminin şi persoane dependente de alcool (bărbaţi şi

femei). DGASPC - BucS5: heroină injectabilă, 13 ani, majoritatea bărbaţi, 4 clase, mediu urban, nu au mai accesat servicii; BucS6: heroină

injectabilă, majoritatea bărbaţi, minori, fără şcoală, mediu urban, au mai accesat servicii; CPECA / LSM 4/ CAIA Obregia

16

- CPECA - heroină; 20 – 34 ani; predominant sexul masculin; studii medii; fără asigurare medicală; mediul urban; beneficiari care au mai accesat serviciile noastre, dar şi serviciile altor instituţii. - LSM 4 - consumatori de droguri peste 18 ani, în special heroină sau policonsum; - CAIA Obregia - consumatori de droguri peste 18 ani, în special heroină.

ONG: - Centrul ARENA: persoanele care consumă droguri injectabile (heroină injectabil) mai mult de 1 an, sunt acceptate în tratament doar

persoane cu vârsta peste 16 ani (doar 2 persoane minore - peste 16 ani), 35%femei, 33% dintre beneficiari sunt persoane aflate în situaţii de criză medicală sau socială, 67% sunt persoane care au capacitatea de a plăti contravaloarea serviciilor (ei sau aparţinătorii); aprox 40% dintre beneficiari au asigurare medicală; aprox. 96% din mediul urban;

- ARAS: orice consumator de droguri injectabile (majoritatea heroină), cei mai mulţi 19-30 de ani, cei mai mulţi bărbaţi, majoritatea nu au asigurare medicală (informaţie provenită din discuţiile cu clienţii; nu este disponibilă o înregistrare a acestei informaţii, în baza căreia să se întocmească o statistică).

- SAMU SOCIAL: persoane adulte fără adăpost, atât bărbaţi, cât şi femei, consumatori de droguri ilegale (în special heroină injectabilă) şi consumatori de aurolac,

- ALIAT: atât bărbaţi, cât şi femei, consumatori de droguri ilegale (în special heroină); - Fundaţia “Familia şi Ocrotirea Copilului”: heroina injectabilă, majori, majoritatea bărbaţi, educaţie - între 1-8 clase; majoritatea nu au

asigurare medicală, mediu – urban, nu au mai accesat servicii - beneficiari noi.

Concluzie: - copii: droguri ilicite (cei mai mulţi cu heroină), de sex masculin, din toate mediile sociale; mediul – urban; - adulţi: droguri injectabile (heroină), predomină sexul masculin, de 19/20-30 de ani; medii sociale diferite; fără asigurare medicală; din

mediul urban; majoritatea la prima internare.

17

III. Integrarea serviciului în sistemul de asistenţă - la nivel local şi probleme/dificultăţi de relaţionare IV. Evaluarea activităţii de asistenţă în adicţii şi propuneri/soluţii1

Braşov Probleme/dificultăţi de relaţionare 1. Spitalul Jud. Bv – U.P.U 2. Spitalul Militar de Urgenţă “Regina Maria “ - Braşov 3. Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov 4. Penitenciarul cu Regim de Max. Siguranţă Codlea 5. DGASPC 6. CPECA 7. Spitalul de Psihiatrie si Neurologie Braşov , secţia

clinică şi P2 8. Parohia Sfintii Arhangheli Mihail şi Gavril – creştin

ortodoxa

DGASPC : „posibil furnizor de clienţi şi în nici un caz de furnizare de servicii” 3 →6 (birocratie) 4 →LSM (activitate inexistenta şi comunicare foarte defectuoasă) 4 → 3 (competente) 4 → ONG (populatie tinta/servicii) 8 → politia (neimplicare) Propuneri şi soluţii: infiintarea unui departament cu specialisti formati in oferirea acestui tip de servicii; care sa asigure legaturile dintre diferitele servicii care au abilitatea de a acorda sprijin potentialilor beneficiari, contact care ar trebui stabilit la nivel de instituţii şi reglementat între instituţii

Dificultăţi de relaţionare Serviciul de Probaţiune –> Centrul Regional Antridrog Braşov – comunicarea este defectuoasă pentru că nu se primesc documentele necesare pentru a urmări evoluţia procesului de recuperare Penitenciar: –> Instituţiile medicale – relaţia de colaborare este foarte bună cu excepţia Laboratorului de Sănătate Mintală –LSM, a cărui activitate (în domeniu) este inexistentă şi cu care comunicarea este foarte defectuoasă; –>Serviciul de Probaţiune – cooperarea nu este funcţionabilă pentru că specialiştii din aceasta instituţie nu au obligaţia de a se ocupa de reintegrarea socială – partea care ar interesa în mod direct beneficiarii care se află în penitenciar. Probabil că situaţia ar fi mai bună dacă orientarea din punct de vedere legislativ ar fi schimbată în acest sens. –>ONG-uri – nu este o cooperare viabilă pentru că în acest moment în judeţul Braşov, nu ştim de existenţa nici unui ONG care să aibă competenţe în adicţii, deci nu sunt oferte de servicii pe acest segment. Colaborarea care există în acest moment cu câteva ONG-uri este realizată doar pe relaţii personale şi nu pe relaţii între instituţie – organizaţie. O sensibilizare a ONG-urilor faţă de problematica consumului de droguri în rândul deţinuţilor (dar şi la nivel de comunitate locală) poate ar face să crească gradul de cooperare. ONG –> Poliţia – relaţia este defectuoasă pentru că la solicitările pe care le-am făcut, reprezentanţii acestei instituţii nu s-au implicat la modul concret.

1 Pentru analiza SWOT – în locul unei analize de genul: resurse materiale, umane, cunoştinţe etc. am preferat o variantă cu mai multe amănunte pentru a un apare de ex resurse umane atât la puncte tari (= există personalul necesar desfăşurării activităţii de bază), cât şi la puncte slabe (= lipsa personalului specialitat în adicţii)

18

Propuneri şi soluţii- Principala soluţie ar fi înfiinţarea unui departament cu specialişti formaţi în oferirea acestui tip de servicii; care să asigure legăturile dintre diferitele servicii care au abilitatea de a acorda sprijin potenţialilor beneficiari, contact care ar trebui stabilit la nivel de instituţii şi reglementat între instituţii.

Servicile care lipsesc din sistemul de asistenţă locală şi care ar fi necesare: - Secţie de dezintoxicare - Comunitate terapeutică şi Centre de zi - Reţea de reintegrare a consumatorilor de droguri - ONG care să aibă competenţe în adicţii (oferte de servicii pentru deţinuţi)

19

Punctele tari Punctele slabe

1

serviciul medical permanent unitate cu resurse umane relativ buna servicii medicale, psihologice şi sociale la care au acces toţi pacienţii funcţionam corespunzător în relaţia cu celelalte instituţii o unitate cu personal relativ suficient, cu o pregătire profesională adecvată (pregătirea medicală în general)

nr mare de cazuri in general -nr. de paturi, uneori insuficiente faţă de numărul cerinţelor nu există pregătire specifică în adicţii a specialiştilor lipsa unei secţii cu specific detox lipsa unui spatiu adecvat (o sectie distincta) resursele financiare şi umane diminuate (în special medici formati în adicţii) lipsa relatiilor cu alte institutii abilitate sa ofere asistenta consumatorilor de droguri

2 Calitatea serviciilor Pregatirea profesionala a specialistilor Locul ocupat in reteaua comunitara de asistenta

atributii limitate in ceea ce priveste asistenta pentru acest tip de beneficiari

3

mediu protejat in ceea ce reprezinta accesul la droguri mediu organizat care functioneaza dupa anumite reguli serviciile medicale si psihologice la care au acces toti detinutii (atata timp cat isi exprima aceaste nevoi)

lipsa unei sectii cu specific lipsa de personal (comparativ cu nr. deţinuţilor) şi lipsa personalului specializat in adictii lipsa unui spaţiu adecvat în care sa fie plasaţi deţinuţii consumatori de droguri (traiul in comun cu restul detinutilor are un efect negativ din punct de vedere comportamental)

4 realizeaza planul de actiune si strategia judeteana antidorg şi ofera proiecte si programe în domeniu, servicii de consiliere psihologica, sociala si medicala consumatorilor si familiilor materiale informative, intalniri, seminarii si conferinte pe tema drogurilor din 2005 nu a existat fluctuaţie de personal (aceeaşi echipă) specialisti bine pregatiti in tara si afară: psiholog, medic, asistent social, insp. educaţie invatamant, prevenirea criminalitatii pregătirea profesională (studii superioare, mastere si doctorate) dotare la nivel ridicat rezultate foarte bune in numai 3 ani de activitate

problemele birocratiei documentelor implicarea slaba a autoritatilor locale lipsa de finantare pt proiecte

5 îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă în adicţii (alcool) calitatea profesională a preotilor şi membrilor din consiliul parohial

lipsa pregatirii specifice in adictii a preotilor lipsa fondurilor necesare

Oportunităţi Riscuri

1 îmbunătăţirea relaţiei cu colaboratorii informarea prin intermediul serviciilor de urgenţă, mass-mediei, campanii efectuate în scoli, licee, editarea unor broşuri, etc.

Cresterea nr de consumatori ar duce la diminuarea asistentei oferite in prezent Adresabilitate scazuta din partea potentialilor beneficiari datorita unei lipse de informare a acestora cu privire la tipul de servicii pe care l-am putea oferi

2 Sustinerea legala a actului profesional (legislatia) oferim asistenta specifica doar in cazul in care exista temei legal sau o cerere din partea beneficiarului; acest fapt ducand la o diminuare a accesibilitatii din partea beneficiarilor

3 dezvoltarea a doua noi sectii si modernizarea spatiului actual al Penitenciarului va duce la micsorarea numarului de detinuti pe camera

cresterea numarului de consumatori ar duce la diminuarea asistentei oferite in prezent si ar genera probleme de securitate cu care s-ar confrunta atat ceilalti detinuti dar si angajatii institutiei

4 relaţia cu alte instituţii –protocoale si acorduri de colaborare specialisti tineri si cu dorinta de afirmare profesionala proiecte cu finantare europeana şi relatii internationale de colaborare

reorganizarea – plecarea personalului catre alte structuri scăderea resurselor financiare

5 încrederea pe care o au oamenii în biserică si in actul spiritual speranta in recuperarea si reintegrarea lor intr-o viata sociala normala organizarea unor cursuri de formare in adictii pentru preoti (de CPECA Brasov)

Cresterea numarului de consumatori si problemele comunitare si sociale pe care acest lucru l-ar genera

1- Spitale + CSM/LSM/CAIA, 2 - Serv de Probaţiune, 3- Penitenciar, 4-CPECA, 5-ONG

20

Cluj Observatii – probleme/dificultati de relationare 1. Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj 2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă 3. Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj 4. PRMS Gherla 5. Centrul de Sănătate Mintală 6. CPECA 7. Asociaţia Filantropică Medical Creştină Christiana 8. Fundaţia Bonus Pastor 9. Uniunea Creştină din România

1→ medicii de familie (colaborare) 2→ medicii de familie/alte specialităţi (colaborare) 2→ alte organizaţii sau instituţii unde am mai îndrumat pacienţi (colaborare) 3→ alte organizaţii sau instituţii (colaborare şi reducerea birocraţiei) 3→ comunitatea (creşterea toleranţei) 4→ CPECA Cluj (creşterea frecvenţei, nu în sensul calităţii) 5→ Clinica de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, spitalele de Boli Psihice Cronice, Fundaţia Estuar, Centrul Antidrog (colaborare) 6,8→ alte organizaţii sau instituţii (colaborare) Propuneri:

- sisteme alternative de asistare (servicii de postcură) - pregătire specifică medicii de familie/studenţi/asistenţi - ghiduri de bună practică în domeniu (cu atribuţiile fiecărui specialist) - retea separată (compartimente de adictologie separate de psihiatrie) - organizarea de prezentări şi discuţii cu medicii de familie - dezvoltarea de Centre de postcură - posibilitatea desfăşurării psihoterapiei de grup/grupuri educaţionale în Clinică - să existe o reţea specifică pt tratamentul toxicomaniilor (cum există în alte ţări) - posibilitatea unor schimburi de experienţă (în special pentru personalul mediu) - implicarea (specialiştilor din diverse instituţii) în proiecte comune - formări (traininguri) cu specialiştii diverselor instituţii - o deschidere mai mare către mass-media - educarea oamenilor să ceară ajutorul atunci când au nevoie - mai mulţi profesionişti specializaţi în psihiatrie comunitară - reducerea formalităţilor - creşterea vizibilităţii în mass-media, schimbarea generaţiilor - redistribuire a posturilor în ţară– Serviciul de Probaţiune - un ghid cu atribuţiile concrete ale tuturor instituţiilor şi serviciilor pe care le oferă - atragerea de noi colaboratori - exemple de bune practici din alte ţări – penitenciar - crearea unor instituţii penitenciare specializate în asistenţa acordată acestor persoane cu afecţiuni

psihice - un centru de dezintoxicare - ar fi important ca fiecare spital să aibă un medic cu pregătire pe adicţii - lobby angajatori

21

Probleme/dificultăţi de relaţionare: Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj→ o colaborare mai bună mai ales cu medicii de familie. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă→Ar trebui să fie o colaborare mai bună cu medicii de familie, dar unii medici au rezerve să se implice în tratamentul unor astfel de persoane. Ar fi bine să existe o mai mare atenţie referitoare la prescrierea medicamentelor psihoactive, cu depistarea şi orientarea cazurilor…. cred că nu există suficiente cunoştinţe/informaţii ale medicilor în domeniul dependenţelor. Există medici care prescriu cu mare uşurinţă un tratament cu medicamente psihoactive. ... Ar fi necesară colaborarea mai bună cu medici de diverse specialităţi, pentru a creşte adresabilitatea. În special medicii de familie ar avea un rol important, pentru că pacienţii s-au obişnuit să se adreseze medicului de familie într-o primă etapă. CSM → Avem o relaţie bună cu Clinica de Psihiatrie, dar nu atât de strânsă şi de complexă pe cât ar trebui în urmărirea pacienţilor…Colaborăm în special cu Clinica de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, cu spitalele de Boli Psihice Cronice, cu Fundaţia Estuar. Ne dorim să se îmbunătăţească şi cu aceste instituţii colaborarea, şi cu Centrul Antidrog, ne dorim să avem relaţii mai apropiate cu instituţiile statului de la nivel local. CPECA: Puţinele probleme de relaţionare care există considerăm că se datorează pe de o parte insuficientei vizibilităţi a Centrului - în sensul că Centrul nu s-a făcut suficient de bine cunoscut, iar pe de altă parte, atitudinii anumitor (câtorva) profesionişti din diverse sectoare. Serviciul de Probaţiune –> Ar fi bine să existe o colaborare mai strânsă cu toate instituţiile şi organizaţiile amintite (Asociaţia Christiana, Alcoolicii Anonimi, unităţi sanitare – spitale, policlinici (fără plată), CPECA, agenţiile locale de ocupare a forţei de muncă, agenţii de formare, cu ONG-uri (pentru sprijin material, medicamente), şcoli, alte instituţii de stat (pentru obţinerea de acte de stare civilă), Poliţia.,) să se reducă birocraţia, să se rezolve mai repede anumite probleme, comunitatea să fie mai tolerantă, să ne sprijine. De exemplu noi colaborăm foarte bine cu Agenţia de ocupare a forţei de muncă, reprezentanţii instituţiei respective depun toate diligenţele pentru a sprijini/rezolva problemele clienţilor noştri, dar de foarte multe ori angajatorii sunt reticenţi şi nu vor să angajeze persoanele care au cazier. Penitenciar –> Cu CPECA Cluj există o colaborare bună, dar ne dorim să fie şi mai bună, în sensul unei frecvenţe cât mai mari, nu neapărat în sensul calităţii, pentru că suntem foarte mulţumiţi de ceea ce am constatat până la ora actuală. Din punct de vedere al timpului alocat pentru activităţi în colaborare cu Penitenciarul, ne-am dori să existe posibilitatea unei colaborări mai frecvente sau mai intense. În privinţa consumatorilor de droguri, sau a ex-consumatorilor, am constatat că ceea ce a reuşit CPECA să ofere, se pliază foarte bine pe nevoile lor, astfel încât nu consider că în acest moment ar exista nevoia de a atrage şi alţi colaboratori, cu atât mai mult cu cât consumatori autentici, cu antecedente de toxicomanie de-a lungul timpului am identificat în PRMS Gherla unul sau doi. Însă cu consum sporadic, experimental, ocazional, sunt cei mai mulţi. ONG–> Ar fi trebuit să avem o colaborare mai bună cu fundaţii sau organizaţii care se ocupă cu dependenţi. Am avut deschidere, am mers inclusiv la Clinicile de Psihiatrie, am colaborat şi cu ANA. Dar parcă nu este o relaţie vie. Ar fi bine să existe o colaborare mai strânsă. Propuneri şi soluţii - sisteme alternative de asistare a persoanelor internaţi în clinică – servicii de postcură, aşa cum există în străinătate - să existe o reţea separată, aşa ca în alte ţări, cu compartimente de adictologie separate de psihiatrie - ar fi nevoie de un centru de dezintoxicare - dezvoltarea de centre de postcură - posibilitatea desfăşurării psihoterapiei de grup în clinică, sau cel puţin a unor grupuri educaţionale, pentru început. - crearea unor instituţii penitenciare specializate în asistenţa acordată acestor persoane cu afecţiuni psihice – asistenţă psihiatrică, asistenţă medicală,

asistenţă psihologică - cursuri de adictologie pentru asistenţi şi postuniversitare pentru medicii de familie - atractive, creditate - pregătirea viitorilor medici în cadrul facultăţilor - care să lucreze în spitale, şi care să se ocupe numai de partea de adicţii (ar fi important ca fiecare spital

să aibă aşa ceva) - pregătirea studenţilor în timpul facultăţii, pentru că orice medic se poate întâlni cu cazuri de dependenţă

22

- ar fi util (în special pentru personalul mediu) să existe posibilitatea unor schimburi de experienţă, a unor perioade de formare sau a unor cursuri în străinătate, în instituţii cu experienţă.

- formări (traininguri) cu specialiştii diverselor instituţii - posibile colaborări cu instituţii din alte ţări –experienţe de învăţare – penitenciar - să existe ghiduri de bună practică în domeniu, ca fiecare specialist să cunoască atribuţiile fiecăruia, ce are de făcut fiecare; ar fi bine să apară într-un ghid

atribuţiile concrete ale tuturor instituţiilor şi serviciilor pe care le oferă; acest lucru ne-ar ajuta pe noi, serviciu de probaţiune, pentru a lua măsurile cele mai potrivite şi a referi cazurile cu probleme (cu drogurile) acelor instituţii care pot veni cel mai bine în sprijinul lor; ar trebui să existe o comunicare mai bună între furnizorii de servicii sociale, fiecare să ştie de fiecare, să ştim unde putem să redirecţionăm persoanele care se adresează centrului în caz de nevoie

- manifestări/evenimente de tip masă rotundă, prezentări şi discuţii la care să fie invitaţi medicii de familie în care să fie prezentate câteva noţiuni. - poate una din soluţii ar fi reducerea formalităţilor. ar fi necesar cred o redistribuire a posturilor în ţară (unele servicii din ţară sunt suprasolicitate, în

altele probabil că există stres din cauza lipsei activităţii) – serviciul de probaţiune - implicarea în proiecte comune (pentru rezolvarea problemelor de relaţionare) - creşterea vizibilităţii în principal în mass-media, schimbarea generaţiilor. - ar fi necesar ca toţi să avem o deschidere mai mare către mass-media, să ne facem mai cunoscuţi, să derulăm programe împreună (oamenii nu sunt

educaţi să ceară ajutorul atunci când au nevoie, iar pe de altă parte, nu sunt suficienţi specialişti în zonă pentru a acoperi nevoile – profesionişti specializaţi în psihiatrie comunitară).

- atragerea de noi colaboratori; mult mai mult efort şi energie în direcţia relaţiilor publice, a atragerii de fonduri, a publicităţii; - lobby cu angajatorii (noi avem un asistent social care se ocupă de asta: vizitează firme, informează potenţialii angajatori, se interesează de locuri de

muncă pentru persoanele cu problemele legate de consumul de alcool. rezultate concrete în munca cu angajatorii sunt legate de faptul că ei ne trimit angajaţii la programul de recuperare, în loc să îi dea afară.

Serviciile care lipsesc din sistemul de asistenta locala si care ar fi necesare: - cel mai important aspect - să existe o reţea separată, independentă, de tratament al dependenţelor; o reţea separată de adictologie, să nu fie amestecată cu

psihiatria – cred că ar fi mai bine şi pentru unii şi pentru alţii - nu există un centru de postcură în zonă, şi pentru mulţi pacienţi distanţa este o problemă. - o altă problemă majoră este că nu există un ambulator pentru cazurile acestea, există doar ambulatorul de psihiatrie - sigur că după tratamentul în postcură ar trebui să existe şi locuinţe protejate, ca să-i poţi reintegra pe aceşti pacienţi - ar fi necesare cel puţin încă 2 centre de sănătate mintală, centre specializate în diverse patologii: Centre pentru cei cu demenţe Alzheimer, cămine pentru

aceşti vârstnici, centre pentru dezalcoolizare, pentru tulburări obsesiv-compulsive, pentru tulburări alimentare - instituţii penitenciare specializate în asistenţa acordată acestor persoane cu afecţiuni psihice – asistenţă psihiatrică, asistenţă medicală, asistenţă

psihologică - un centru de dezintoxicare – în penitenciar, - suportul pe termen lung: lipseşte reintegrarea socială şi recalificare profesională; e nevoie să aibă o locuinţă, (chiar dacă este un centru rezidenţial, sau

unul semideschis) şi o alimentaţie corespunzătoare, să participe cursuri de specializare, să îşi găsească un loc de muncă, ar fi nevoie şi de suport pe termen lung pentru ca aceste persoane să îşi menţină locul de muncă.

- un centru pentru femei - o casă socială, un adăpost permanent

23

Punctele tari Punctele slabe

1

furnizarea unui act medical la cele mai înalte nivele de calitate personalul are pregătire de specialitate şi experienţă perfecţionarea profesională continuă a personalului tratamentul pe care îl primesc pacienţii este un tratament bun resurse umane: există 4 medici psihiatri cu drept de parafă - spital/3 medici, 2 psihologi, 7 asistenţi sociali, 6 asistente medicale - CSM acum în fiecare tură există şi câte un asistent bărbat (pt. a stăpâni situaţia) nu avem probleme în privinţa fluctuaţiei personalului o echipă închegată, optimistă, care doreşte să realizeze lucruri Clădirea este un atu, nu neapărat prin poziţionarea geografică, ci prin multitudinea de încăperi necesare diverselor tipuri de terapie şi consiliere. Grădina, spaţiul din spate în care pacienţii se pot recrea departe de tumultul oraşului – poate fi transformată într-un atu

Problema spaţiului (pentru a putea fi organizate activităţi sportive, întâlniri de grup etc.) Personalul să fie şi mai bine pregătit Să fie o reţea separată de adictologie, să nu fie amestecată cu psihiatria Inexistenţa persoanei care să asigure paza/securitatea pacienţilor şi a personalului un singur psiholog în clinică lipsa ambulatoriului nu există un registru unic al pacienţilor psihici, care ne-ar ajuta foarte mult în muncă pregătirea de specialitate (în asistenţă comunitară) insuficienţa resurselor financiare (echipe mobile pt asistenţa în comunitate)

2

însăşi existenţa unui serviciu public de asistenţă a persoanelor cu probleme de dependenţă sau de consum de substanţe este un punct forte. existenţa unei echipe multidisciplinare, spaţiul adecvat desfăşurării muncii buna colaborare cu ONG-urile

managementul personalului, lipsa interesului pentru îmbunătăţirea funcţionării echipei insuficienţa resurselor financiare

3

profesionalism logistică (avem 2 maşini) suntem tineri, atât ca serviciu cât şi ca oameni, avem ambiţie, faptul că suntem conştiincioşi; oameni care pun suflet şi muncesc mult

personal insuficient - stau peste program, nu-şi iau pauze există problema fluctuaţiei personalului (personalul nu este mulţumit de salariu) e nevoie de pregătire suplimentară (inclusiv pe problematica drogurilor şi a alcoolului) resurse insuficiente (consumabilele şi benzina la maşină pentru deplasări)

4

fluctuaţie redusă de personal în privinţa asistenţei sociale situaţia e una favorabilă (5 asistenţi sociali) experienţă în acordarea de asistenţă celor cu istoric de consum de alcool personalul este tânăr, entuziast, motivat, implicat

lipsă personal (lipsă psihologi, nu există un psihiatru) carenţe în privinţa pregătirii profesionale (pe adicţii), iar personalul tânăr nu are experienţă profesională suficientă volumul de muncă este foarte mare şi datorită personal insuficient se diminuează timpul alocat asist. psihologice şi sociale efective

5 un Centru de zi, proiecte pilot în Instituţii spitaliceşti rezidenţiale şi grupuri de consiliere ambulatorie; un centru terapeutic de lungă durată bine pus la punct şi dotat, la fel şi centrele de consiliere un centru rezidenţial (program de reintegrare socială) program de pregătire a specialiştilor din domeniul socio-medical programe de pregătire continuă în domeniul consilierii în adicţii avem o echipă multidisciplinară de angajaţi şi voluntari colectiv specializat, motivat, care lucrează cu multă pasiune şi dăruire. Suntem bine organizaţi, munca este bine coordonată nu există o fluctuaţie mare a personalului/ personal permanent folosim un model de bună practică care funcţionează bine de zeci de ani în străinătate - se lucrează cu consilierii de egali (programul Minnesota) buna organizare colaborăm cu Poliţia pentru rezolvarea problemelor legate de cazierul beneficiarilor

capacităţile noastre sunt deja extinse la maximum mai este nevoie să adaptăm puţin modelul (Minnesota) pe care l-am preluat din străinătate, pentru a se potrivi cu cultura noastră românească personalul mai trebuie instruit, mai ales consilierii de egali, care nu au pregătire de specialitate şi au diverse meserii lipsa spaţiului ne este foarte greu să obţinem finanţări de la guvernul local„e foarte bine ce faceţi, dar descurcaţi-vă cum puteţi” / Lipsa de fonduri/ nevoie de resurse financiare suplimentare instabilitatea finanţărilor şi faptul că depindem de finanţări private ar trebui mai multe eforturi în direcţia atragerii de fonduri, a publicităţii nu putem acoperi toate nevoile beneficiarilor (lipsa locuinţei, problemele de sănătate, recalificarea profesională) serviciile nu se adresează tuturor categoriilor de doritori

24

colaborăm cu AJOFM- consiliere ocupaţională rezultate bune (reuşită în reintegrarea socială a beneficiarilor)

Oportunităţi Riscuri

1

Resursele provin de la Spital, dar şi din Programul Naţional de Sănătate Mintală 2.2. Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor fonduri direct de la Ministerul Sănătăţii – prin Programul Naţional de Sănătate Mintală, cât şi de la Casa de Asigurări de Sănătate curs de management şi terapie a toxicomaniilor în fiecare an cursuri iniţiate de către Ministerul Sănătăţii în asociaţie cu Institute din Olanda şi cu Centre de Sănătate Mintală din Austria ne ajută foarte mult cei de la Alcoolicii Anonimi noi avem o sală unde aproape tot timpul este activitate didactică avem 3-4 asistente medicale care şi-au finalizat studiile de psihologie, care s-au şi implicat în ergoterapia pacienţilor nu ne-am confruntat cu problema fluctuaţiei personalului (lumea nu pleacă, dimpotrivă, mulţi vor să se angajeze aici) sperăm să punem pe masa parlamentarilor o Lege a Sănătăţii Mintale

nu există şi posibilitatea de postcură pentru cei care au nevoie predomină personalul feminin, care este bine pregătit, dar în anumite situaţii e bine să fie mai mult personal masculin dacă va creşte adresabilitatea, probabil că va fi nevoie de mai mult personal resurse financiare ajung prea târziu (la începutul anului se stabileşte o sumă de bani necesară, dar în primul trimestru nu ajunge nici un ban) şi este foarte greu să estimezi la începutul anului ce medicamente şi în ce cantităţi vei avea nevoie în anul respectiv cazurile cu toxicodependenţă nu ajung decât în proporţie foarte mică la Clinică în privinţa sănătăţii mintale nu putem vorbi de o reţea (un singur CSM, la o populaţie de 600 000 de persoane) şi o continuitate a îngrijirii - se face prea puţin în prezent în domeniu o muncă stresantă, dificilă atât fizic cât şi psihic salarizare similară (deşi se adaugă şi stigma asociată sectorului psihiatric) cu oricare alt serviciu din sistemul de stat

2 oportunităţile actuale de dezvoltare sunt incerte. riscul de desfiinţare 3 există două posturi vacante care s-au deblocat dacă o să se aprobe Codurile nu vom face faţă solicitărilor ( nr redus al personalului) 4 partea de asistenţă psihologică şi socială a celor cu antecedente de

toxicomanie reprezintă doar un foarte mic procent există o ierarhie foarte clar stabilită, disciplina muncii, multă rigurozitate în ceea ce se face, standarde stabilite pentru fiecare domeniu de activitate, nişte proceduri de lucru, posibilitatea monitorizării, controlului angajările care se vor face, pentru că în privinţa serviciului nostru schema completă cuprinde 7 psihologi şi 7 asistenţi sociali

un an nefavorabil din punct de vedere financiar (instituţie publică ce depinde de buget) planurile de pregătire profesională nu vizează în mod prioritar asistenţa acordată persoanelor cu adicţii (nu reprezintă un aspect prioritar) cei din populaţia carcerală generală, care sunt echilibraţi din punct de vedere psihologic, rezistă destul de greu în condiţiile în care în aceeaşi cameră este cazată o persoană privată de libertate cu afecţiuni psihice sau mai multe persoane cu probleme de acest gen asistenţa psihologică şi socială în funcţie de categoriile de beneficiari este extrem de amplă, mult prea amplă pentru a putea acoperi cu profesionalism toate ariile riscul de a nu stabili cel mai bun plan de intervenţie pentru fiecare persoană privată de libertate şi de a nu acorda asistenţa necesară în momentul cheie

25

5 Resursele financiare provin în proporţie de 60% din donaţii private; 30% provin de la guvernul local, iar aproximativ 10% de la Arhiepiscopie, parohii, sau alte organizaţii. Anul acesta nu am mai primit fonduri de la autorităţile locale. Am primit însă o finanţare Phare. Organizaţiile din Cluj sunt foarte bine puse la punct, au profesionişti, au oameni devotaţi instituţiile publice - parcă acum încep însă să se mai deschidă, şi să înţeleagă posibilitatea de a accesa fonduri europene, împreună cu comunitatea locală, cu instituţii locale Primăria , cu alte ONG-uri Dezvoltarea paginii electronice a fundaţiei, astfel încât să fie centrată pe informarea şi atragerea clienţilor Desfăşurarea unor campanii diverse, atragerea de voluntari Banii necesari funcţionării Programului sunt obţinuţi din: donaţii, sponsorizări, scrierea de proiecte, din străinătate să se scrie mai multe proiecte de către angajaţi şi să fie mai multe proiecte finanţate Dacă ni se prelungeşte contractul şi am putea să mansardăm şi să fie locuri şi pentru femei eventual cu intrare separată

numărul organizaţiilor sau instituţiilor care se ocupă de dependenţe este mic nu există însă o infrastructură de servicii pentru persoanele dependente (colaborare în reţea) instituţiile publice - sistemul este destul de greoi şi birocratic riscul de a nu avea fonduri pentru a funcţiona în continuare În clădire suntem 3 chiriaşi şi acum s-a mărit chiria, există şi posibilitatea să rămânem fără sediu, în 2010 expiră contractul de închiriere

1- Spitale + CSM/LSM/CAIA, 2 – CPECA, 3 - Serv de Probaţiune, 4- Penitenciar, 5-ONG Constanţa Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa – „Spitalul nu se ocupă de testarea şi tratamentul de dezintoxicare pentru consumatorii de droguri.” Probleme/dificultăţi de relaţionare:–> Insuficienta cunoaştere a serviciilor furnizate de celelalte instituţii în domeniul asistenţei consumatorilor de droguri. Rolul Spitalului Clinic Judeţean Constanţa în sistemul de asistenţă al consumatorilor de droguri constă în acordarea asistenţei medicale de urgenţă. De asemenea, teoretic, există 10 paturi pentru pacienţii care doresc să apeleze la dezintoxicare, în cadrul Secţiei de Psihiatrie Palazu Mare, dar aceasta secţie de dezintoxicare nu există în fapt. Probleme/dificultăţi de relaţionare –> nu există o colaborare optimă datorită faptului că furnizorii de servicii nu se cunosc Rolul Secţiei de Psihiatrie Palazu Mare în sistemul de asistenţă este unul punctual şi constă în a rezolva patologia de urgenţă. Accentul trebuie pus, după opinia doamnei doctor Bell nu atât pe ceea ce se întămplă în timpul internării, cât pe serviciile post-cură. În prezent nu se colaborează efectiv cu nici o altă instituţie. La externare, pacientul primeşte un bilet de trimitere către policlinică pentru a fi luat în evidenţă. Rolul Spitalului Municipal Mangalia în sistemul de asistenţă al consumatorilor de droguri constă în acordarea asistenţei medicale de urgenţă pentru consumatorii de droguri şi trimiterea acestora către spitale/secţii care asigură asistenţa medicală de specialitate. Relaţiile (cu instituţiile cu care ar trebui să coopereze cel mai mult) sunt descrise ca fiind bune, dar nu a fost nevoie să fie accesate serviciile acestor instituţii. Centrul de toxicologie (căruia i se cunoaşte numărul de telefon, există materiale informative de specialitate furnizate, dar ale cărui servicii nu au fost accesate nici o dată). Centrului de Sănătate Mintală Minori în sistemul de asistenţă a consumatorilor de droguri - specialiştii Centrului pot oferi tratamente paleative, tratament pentru comorbiditatea psihiatrică, consiliere psihologică. Centrul nu poate oferi tratament substitutiv, întrucât nici un medic nu dispune de autorizaţie de eliberare a tratamentului substitutiv (întrucât nu au existat pacienţi care să aibă nevoie să beneficieze de acesta).

26

Instituţiile cu care Centrul de Sănătate Mintală ar trebui să coopereze cel mai mult - CPECA, Spitalul Clinic Judeţean Constanţa - Care este situaţia actuală în cazul acestei relaţii?- Nu a fost nevoie să fie accesate serviciile acestor instituţii. Rolul Centrului de Sănătate Mintală Adulţi în sistemul de asistenţă a consumatorilor de droguri: poate oferi tratamente paleative, tratament pentru comorbiditatea psihiatrică, consiliere psihologică. Centrul nu poate oferi tratament substitutiv, pentru ca nu se intrunesc conditiile necesare detinerii si eliberarii medicatiei substitutive. Instituţiile cu care ar trebui să coopereze cel mai mult - CPECA, Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia (pentru dezintoxicare, întrucât la nivelul judeţului Constanţa nu există o clinică de dezintoxicare), Clinica de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta - situaţia actuală în cazul acestei relaţii: nu a fost nevoie să fie accesate serviciile acestor instituţii Rolul Penitenciarului Poarta Albă în sistemul de asistenţă a consumatorilor de droguri este de a asigura asistenţa persoanelor foste consumatoare de droguri aflate în penitenciar, pe toată perioada detenţiei; colaborare cu CPECA în acest sens. Relaţia cu CPECA este descrisă ca fiind foarte bună (au fost desfăşurate proiecte în colaborare pentru persoanele foste consumatoare aflate în Penitenciar) şi bună cu celelalte instituţii - Serviciul de Probaţiunea, DGASPC, AJOFM, Unităţi medicale (de exemplu, Centrul de Sănătate Mintală) (consumul de droguri este un fenomen izolat în Pentenciar şi nu a fost nevoie de accesarea serviciilor tuturor instituţiilor). Rolul DGASPC-ului în sistemul de asistenţă a consumatorilor de droguri poate fi atât unul de referire a cazurilor identificate de consumatori alcool/ droguri, cât şi de furnizor de servicii psihologice sau sociale; instituţiile cu care DGASPC Constanţa ar trebui să coopereze cel mai mult: CPECA, instituţii medicale, CJRAE, Inspectoratul Şcolar Judeţean, poliţia. Rolul DAS Năvodari în sistemul de asistenţă a consumatorilor de droguri poate fi atât unul de referire a cazurilor identificate de consumatori alcool/ droguri, cât şi de furnizor de servicii sociale dacă beneficiarul se încadrează în criteriile Direcţiei pentru a primi servicii şi dacă îşi exprimă acordul în acest sens. DAS Năvodari ar trebui să coopereze cel mai mult cu CPECA, instituţii medicale (cabinete de medicină de familie, serviciul de urgenţă, serviciul de permanenţa), instituţii de învăţamânt. Pentru a fi funcţională relaţia cu institutiile respective ar trebui să existe protocoale de colaborare în care să se specifice foarte clar serviciile ce pot fi oferite de fiecare instituţie în parte şi persoana de contact. ADV Constanţa îndeplinşte un rol în sistemul de asistenţă al consumatorilor de droguri, putând fi un furnizor de servicii de psihologice şi sociale (cu amendamentul ca personalul ar trebui format în problematica consumului de droguri). ADV Constanţa ar trebui să coopereze cel mai mult cu CPECA, DGASPC, Spitalul Clinic Judeţean Constanţa – Unitatea de Primiri Urgenţe (şi, în princpiu, unităţile spitaliceşti), Inspectoratul Şcolar Judeţean, AJOFM. Relaţia este descrisă ca fiind foarte bună, însă colaborarea nu a fost pe asistenţa consumatorilor de droguri, ci în alte proiecte (de exemplu, cu CPECA pe linia prevenirii consumului de droguri). Până în prezent serviciile Fundaţiei nu au fost accesate de consumatori de alcool/ droguri. ARAS are un rol foarte important în sistemul de asistenţă al consumatorilor de droguri. In prezent cred ca sunt putine ONG-urile care furnizeaza servicii de outreach/harm-reduction pentru consumatorii de droguri. Vorbim insa de filiale ARAS care lucreaza direct cu aceasta categorie de beneficiari (clienţi). ARAS Constanta nu lucreaza in prezent cu aceasta categorie datorita faptului ca nu au fost identificate persoane consumatoare de droguri injectabile in urma activitatilor de mapping organizate in perioada de inceput (octombrie 2007- ianuarie 2008) a derularii proiectului ce se adreseaza tuturor categoriilor de persoane cu risc crescut de infectare cu HIV/SIDA/ITS. ARAS Constanta colaboreaza eficient in prezent cu ONG-urile de profil, precum si cu CPECA, DGASPC, ISJ, Centras, AIESEC, Directia pentru Portectie Sociala, Agentia pentru Prestatii Sociale si alţi furnizori de servicii medico-psihosociale. Relaţia este descrisă ca fiind bună, însă colaborarea nu a fost pe asistenţa consumatorilor de droguri, ci în alte proiecte (de exemplu, cu CPECA pe linia prevenirii consumului de droguri). SECS îndeplineşte un rol de orientare a persoanelor identificate ca fiind consumatoare către servicii specializate de prevenire a transmiterii infecţiilor cu transmitere sexuală. SECS Constanţa coopereză cel mai mult cu instituţii medicale cu care are o relaţie bună. Pentru ca relaţia

27

între furnizorii de servicii pentru consumatorii de droguri să fie una funcţională, ar trebui să existe un grup de acţiune în care fiecare instituţie să aibă un reprezentant. Organizaţia are un astfel de grup pentru prevenirea HIV/SIDA care funcţionează. CJRAE - pe de o parte un rol intermediar (referă beneficiarii consumatorii de alcool şi droguri către CPECA), pe de altă parte furnizor de servicii sociale (anchetă socială şi ulterior referire către Serviciul Public de Asistenţă Socială pentru cei din judeţul Constanţa sau DGASPC pentru cei din municipiul Constanţa, consiliere socială) şi psihologice (consiliere psihologică pentru consumatori şi familiile acestora). Cooperează cu CPECA, DGASPC, ONG-uri.Relaţia cu CPECA şi cu DGASPC este foarte bună. În ceea ce priveşte ONG-urile, această relaţie este insuficient consolidată în ceea ce priveşte asistenţa consumatorilor de alcool şi droguri. Explicaţia: legislaţia, birocraţia, teama de a oficializa anumite relaţii interinstituţionale (acest fapt pornind de la insuficienta cunoaştere a serviciilor furnizate de ceilalţi furnizori de servicii de asistenţă). Respondenţii subliniază faptul că la nivelul specialiştilor, comunicarea şi colaborarea sunt optime, probleme apar însă atunci când trebuie accesate serviciile, şi acest fapt se datorează birocraţiei. Propuneri şi soluţii - Fiecare instituţie ar trebui să desemneze o persoană care să fie responsabilă de problematica asistenţei consumatorilor de droguri. Aceste

persoane ar trebui să se cunoască şi să se întâlnească constant, formând astfel un grup de lucru. Acest fapt ar ajuta la o înţelegere mai bună a fiecărui caz în parte, şi la oferirea unor servicii specializate, în funcţie de nevoile fiecărei persoane.

- Pentru ca relaţia să fie una funcţională cu instituţiile furnizoare de servicii pentru consumatorii de droguri ar trebui ca, legislativ, să fie reglementat clar ce servicii poate accesa o persoană care execută o pedeapsă privativă de libertate. În acest sens, ar trebui constituit un grup de lucru cu reprezentanţii fiecărei instituţii. De asemenea, ar fi utile întâlniri de intervizare cu specialişti din sistemul penitenciar şi civil (pe zone, de exemplu Constanta-Tulcea).

- amenajarea unor spaţii cu destinaţie de camere de consilere - Penitenciar - Pentru ca relaţia cu celelalte instituţii furnizoare de servicii pentru consumatorii de droguri să fie funcţională, ar trebui constituită o reţea

formată din reprezentanţi (din rândul lucrătorilor) ai fiecărei instituţii cu responsabilităţi în domeniu. Acest grup ar trebui să elaboreze o procedură de lucru, astfel încât fiecare instituţie să ştie ulterior către cine poate referi un beneficiar şi de ce servicii poate beneficia acesta.

- Infiinţarea unor noi servicii: serviciul de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta, (este nevoie de un astfel de serviciu întrucât copiii din centrele de plasament nu sunt pregătiţi suficient pentru plecarea din centru)

- Infiinţarea unor centre de zi: 1 sau mai multe centre pentru copiii normali (în prezent nu există nici un centru de acest fel), respectiv cel putin inca un centru pentru copiii cu deficienţe)

- Infiinţarea unui centru maternal în Constanţa, a unui centru pentru victimele violenţei în familie, unui centru destinat protecţiei mamei şi copilului (întrucât în prezent mama, care uneori este şi ea victimă a abuzurilor, nu poate fi preluată şi nu poate beneficia de servicii)

- protocoale de colaborare în care să se specifice foarte clar serviciile ce pot fi oferite de fiecare instituţie în parte şi persoana de contact. - Pentru ca relaţia între furnizorii de servicii pentru consumatorii de droguri să fie una funcţională, ar trebui să existe un grup de acţiune în

care fiecare instituţie să aibă un reprezentant. Organizaţia are un astfel de grup pentru prevenirea HIV/SIDA care funcţionează. - cunoaşterea mai bună a serviciilor şi competenţelor celorlalţi furnizori de servicii de asistenţă - transparenţă şi o mai bună comunicare interinstituţională - refacerea cadrului legislativ (de exemplu, psihologul şcolar nu poate face psihoterapie, chiar dacă este abilitat de Colegiul Psihologilor în

acest sens)

28

- să existe în fiecare instituţie furnizoare de servicii de asistenţa (implicit şi în CJRAE) o persoană abilitată în problematica consumului de alcool şi droguri, care să cunoască legislaţia în domeniu şi să cunoască toţi furnizorii de servicii şi fiecare persoană responsabilă de problematica consumului de alcool şi droguri din aceste instituţii. Aceste persoane să formeze un grup; fiecare membru al acestui grup să aibă datele de contact ale celorlalţi membrii şi periodic să existe întâlniri

Servicile care lipsesc din sistemul de asistenta locala si care ar fi necesare:

- o secţie de dezintoxicare pentru consumatorii de droguri (această secţie ar trebui să funcţioneze tot în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Constanţa, dar nu în cadrul Secţiei de Psihiatrie Palazu Mare, datorită faptului că pacienţii nu pot fi separaţi şi nu este asigurată paza),

- servicii post-cură pentru consumatorii de droguri, gen comunitate terapeutică, - o prevenire a consumului de droguri mult mai intensă în comunitate - ar trebui să existe consiliere psihologică şi la nivelul serviciului de urgenţă - nici o instituţie nu oferă tratament substitutiv - nu există harm reduction - grupuri de ajutor reciproc pentru consumatori şi pentru părinţii acestora - ar trebui să existe mai mulţi furnizori de servicii psiho-sociale pentru consumatorii de droguri; - elaborarea unei proceduri de lucru pentru persoanele consumatoare de droguri aflate în urgenţă (de exemplu, persoana să fie preluată din urgenţă de

către un alt serviciu, care, la rândul său, să ştie către ce furnizori de servicii ar trebui să redirecţioneze persoana consumatoare) - înfiinţarea unei secţii special destinate persoanelor dependente de alcool - asistenţa socială (în sensul reintegrării sociale şi profesionale) şi comunităţi terapeutice pentru consumatorii de alcool şi droguri

Punctele tari Punctele slabe

1

personalul este calificat şi foarte bine pregătit profesional asistenţă medicală pentru consumatorii de droguri care suferă, în acelaşi timp, de boli infecţioase poate oferi tratamente paleative, tratament pentru comorbiditatea psihiatrică, consiliere psihologică - echipă multidisciplinară (medici, psihologi, pedagogi şi asistenţi sociali) experienţa în domeniul bolilor infecţioase nu există fluctuaţie de personal activităţi cu studenţii şi activităţi de cercetare ştiinţifică colaborări internaţionale

bugetul alocat spitalului este destul de redus şi salariile sunt destul de mici personalul medical este insuficient personalul nu este format în direcţia asistenţei persoanelor consumatoare de droguri nu poate oferi tratament substitutiv, întrucât nici un medic nu dispune de autorizaţie de eliberare a tratamentului substitutiv / pentru ca nu se intrunesc conditiile necesare detinerii si eliberării medicaţiei substitutive lipsa serviciilor de pază, din această cauză personalul este adesea agresat starea improprie a clădirii Spitalului/a clădirilor Secţiei de Psihiatrie, a dotărilor materiale, este o secţie exterioară Spitalului Clinic Judeţean Constanţa (anumite probleme legate de programarea/transportul pacienţilor la alte investigaţii), locaţia Secţiei (în apropierea unui lac, ceea ce creează dificultăţi în supravegherea pacienţilor)/spaţiu relativ insuficient pentru Compartimentul de Primiri Urgenţe/ modul de organizare al CSM nu permite diferenţierea serviciilor pentru consumatorii de droguri şi ceilalţi pacienţi (sală comună de aşteptare)

2

Monitorizarea evoluţiei beneficiarilor Este facilitată intervenţia de grup Serviciile sunt foarte diversificate, se lucrează în echipe multidisciplinare Personalul este specializat şi nu fluctuează

Nu există spaţii destinate activităţilor de consiliere individuală şi de grup Nu există o formare pe toxicodependenţă a personalului „Turismul” penitenciar (dinamica deţinuţilor dintr-un penitenciar în altul)

29

3

serviciile foarte diversificate personal specializat în domeniul asistenţei sociale şi preocupat de formarea continuă sprijin din partea autorităţilor judetene (Consiliul Judeţean Constanţa, Prefectura Constanţa, Primăria Năvodari) şi colaboarea cu CPECA dotare materială pentru desfăşurarea de campanii de prevenire locaţia spaţiului, uşor accesibilă pentru beneficiari

Bani insuficienţi alocaţi pentru serviciile sociale, lipsa unei motivaţii financiare a personalului Număr insuficient de asistenţi sociali lipsa unei baze de date a persoanelor consumatoare de alcool/ droguri în oraşul Năvodari lipsa unei colaborări eficiente cu unităţile medicale

4

furnizor de servicii de psihologice şi sociale pentru persoanele seropozitive (echipa multidisciplinară) paleta largă de servicii oferite şi adecvarea la nevoile beneficiarilor (persoane cu dizabilităţi, inclusiv HIV/SIDA) activitati de outreach; personal profesionist, specializat în domeniu; personal tânăr , entuziast, receptiv, deschis la nou şi la schimbare; reţea de profesori calificaţi, specialişti, în cabinete de asistenţă psihopedagogică şi în cabinete de terapie a tulburărilor de limbaj psihologii şcolari sunt abilitaţi şi în psihologie clinică, psihologie organizaţională, psihoterapie nu au existat situaţii în care personalul să-şi dea demisia. logistică (dotare materială) foarte bună posibilitatea de informare prin intermediul internetului experienţă în gestionarea proiectelor libertatea şi responsabilitatea deciziilor individuale formare continuă prin cursuri susţinute de cadre universitare şi specialişti din ţară şi străinătate; colaborarea cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale (inclusiv la nivel internaţional)

personalul ar trebui format în problematica consumului de droguri ADV nu are o clădire proprie, şi trebuie plătită lunar o chirie pentru spaţiu nu există o susţinere financiară constantă/ nivelul de finanţare în scădere, serviciile fundaţiei fiind dependente practic de sursele de finanţare/ scriere de proiecte numărul redus al personalului; colaborare defectuoasă la nivelul instituţiilor din administraţia locală; problema fluctuaţiei de personal (profesorii suplinitori pleacă din sistem după 1 an sau 2, sau se schimbă de la o instituţie de învăţământ la alta). De asemenea, Centrul se confruntă şi cu o fluctuaţie de la psiholog şcolar la logoped mulţi psihologi şcolari sunt fără experienţă

Oportunităţi Riscuri

1

Existenţa Facultătii de Medicină din C, ce are cadre didactice foarte bine pregătite din punct de vedere profesional Facultatea de Medicina a achiziţionat aparatură pentru Spital, ceea ce ajută personalul medical să obţină performanţe peste medie formarea medicilor tineri, prin intermediul programelor finanţate

nu există un Spital pentru copii la nivelul judeţului Constanţa agresivitatea unor pacienţi care accesează serviciile Compartimentului de Primiri Urgenţe, de multe ori făcându-se apel la Poliţie agresivitatea unor pacienţi care accesează serviciile Centrului de Sănătate Mintală

3 amenajarea unui nou sediu pentru cantina socială Riscul de a nu avea susţinere finaciară pentru proiectele ce trebuie implementate creşterea numărului de beneficiari ai Direcţiei de Asistenţă Socială Năvodari

4 Dezvoltarea unei unităţi protejate, care să funcţioneze după principiul economiei sociale, fapt ce ar oferi fundaţiei si posibilitatea de autosusţinere financiară – ADV (locuri de muncă) parteneriate între unităţile de învăţământ din judeţ şi fundaţii, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale există ONG-uri care sunt implicate în susţinerea proiectelor CJRAE programe şi proiecte finanţate în derulare colaborări cu specialişti din domenii conexe susţinere instituţianală din partea Inspectoratului Şcolar Constanţa

activitatea de teren implică numeroase riscuri pentru personalul implicat – ARAS relaţia familie-şcoală este, în general, deficitară număr mic de profesori de sprijin care au un rol important în integrarea şcolară dotare didactico-materială insuficientă din şcoli resurse extrabugetare limitate/resurse financiare insuficiente

1- Spitale + CSM/LSM/CAIA, 2- Penitenciar, 3 – DGASPC/DAS-Năvodari, 4-ONG/CJRAE

30

Iaşi probleme/dificultăţi de relaţionare 1. Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Ioan” Iaşi 2. Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola -

Secţia Psihiatrie Toxicologică 3. Penitenciar 4. CPECA/CAIA 5. ACAR 6. FSS 7. ADV

2→ alte organizaţii sau instituţii (colaborare) 4 → alte organizaţii sau instituţii (colaborare - uneori rolul nostru este confundat si partenerii noştri cred ca serviciile noastre se suprapun cu ale lor, ceea ce duce la dificultăţi de comunicare). 5→ alte organizaţii sau instituţii (colaborare - la modul practic nu prea exista o deschidere) Propuneri: un anumit program/protocol de colaborare - serviciu de asistenţă pe lângă biserici - întâlniri de informare privind serviciile acordate, si privind “traseul terapeutic”

Sistemul de asistenţă din perspectiva respondenţilor: Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Ioan” Iaşi – Unitatea de Primire urgenţe – „Locul nostru este exact in faza medico-chirugicala, atat. Deci noi asiguram stabilizarea toxicului. Partea psihologica o asiguram prin voluntari. Vrem sa facem acel hot-line dar nu avem suficiente fonduri”. Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola - Secţia Psihiatrie Toxicologică – “asigură servicii de tip detox, tratament psihiatric. Tratament substitutiv si asistenta psihologica persoanelor consumatoare dependente de alcool, barbiturice, droguri, etc. Capacitatea e de 27 de locuri, acces bilet de trimitere de la medicul de familie.... din pacate se apeleaza direct la asistenta intra-spitaliceasca. Nu ar trebui sa fim pe prime linie.... la noi (se adresează deja) ar trebui să se adreseze cand consumul e cronic.... Din punctul meu de vedere ar fi benefic daca si compartimentul de post-cura ar face parte din sectia de dezintoxicare. Servicii care lipsesc din sistemul de asistenţă şi ar fi necesare la nivel regional: managementul de caz. Nu stiu cine ar putea sa il faca, desi este absolut necesar. CPECA/CAIA - CAIA asigura (ar trebui) servicii de asistenta integrata persoanelor consumatoare de droguri: evaluare si consiliere psihologica, evaluare medicala si sociala, consiliere medicala si sociala. CPECA Iasi destine un loc în planificarea şi evaluarea multidiciplinară a persoanei consumatoare. Realizează Planul individual de asistenţă a persoanei asistate şi asigura managementul de caz, colaborând cu toate instanţele necesare din nivelul I şi nivelul III de asistenţă. ACAR - Este un program de baza pentru momentul în care o persoană dependentă de alcool iese din spital dintr-o cură de dezintoxicare. FSS - Undeva la inceputul retelei (pentru asistenţa consumatorilor de alcool) este locul nostru, chiar preluam cazuri de la Socola. ADV - asistenta sociala pentru persoane infectate Hiv/Sida si programul de asistenta maternala. Rol - Cred ca mai mult pe partea de prevenire a riscurilor asociate consumului de droguri. Deocamdata nu avem nici un proiect care sa faca lucrul acesta, dar pe viitor am vrea sa continuam sa lucram pe prevenire, pentru ca pe partea de consiliere sunteti voi, CEPCA şi spitalul Socola. Propuneri şi soluţii: - Trebuie sa ne intalnim, să stabilim un anumit program, să punem la punct un asemenea protocol de colaborare. - Eu sunt militanta unui serviciu de asistenta pe lângă biserici. Exista posibilitatea ca cetateni mai bogati sa ofere adapost, cu conditia ca aceasta persoana sa indeplineasca niste sarcini gospadoresti. Dar pentru aceasta trebuie educatie, dar si suflet. Dar suntem atat de obisnuiti sa

31

functionam dupa norme, incat asteptam mereu sa se reglementeze ceva, cand noi ar trebui sa reglementam sistemul propriu de valori, cred ca asta este solutia reala. - Propun un numar mai mare de intalniri de informare privind serviciile acordate, si privind “traseul terapeutic”. Mai multe campanii de promovare a serviciilor in comunitate. Servicile care lipsesc din sistemul de asistenta locala si care ar fi necesare: - o comunitate terapeutica, - un centru residential - managementul de caz asigurat persoanelor, - intelegerea locului fiecaruia in sistemul de asistenta. - o urmarie propriu-zisa in teritoriu. Nu stim nimic ce se intampla cu cazurile din teritoriu, neavand o retea de genul asta de grupuri bine

dezvoltata acolo, nu putem o avea o imagine clara a ceea ce se intampla pe termen lung in teritoriu. Nu sunt statistici, nu exista o viziune globala, nu este un plan de educatie sanitara coerent, de la scoala pana la maturitate. Se pot face o multime de lucruri sau nu se poate face nimic, terenul este extrem de dificil.

- cred ca serviciile astea de harm reduction ar trebui continuate chiar daca nu exista consumatori de droguri injectabile si e bine sa fim in comunitate prezenti tot timpul

Punctele tari Punctele slabe

1

singurul spital care are clinica de toxicologie specialisti formati pe adictie, oameni cu master in toxicologie putem oferi asistenta si experienta în tratamentul toxicologiei circuitele stabilite clar (preluarea si tratamentul pacientului drogo-dependent sau intoxicat) cadre destul de tinere care relationeaza bine cu persoanele dependente nu avem fluctuatii de personal

Resursele materiale au fost de multe ori insuficiente Personal insuficient ca nr sistemul pavilionar al spitalului si cladirea noastra (echipele de paza nu au cum sa intervina eficient, doarece sunt o sumedenie de intrari si de puncte deschise ale spitalului) probleme cu securitatea personalului (personal medical agresat) nu putem oferi asistenta psihologica

2

scolarizare in scoala de arte si meserii s-a marit numarul de specialisti

Daca am mai avea noi specialisti (în adicţii) ar fi bine. Nu avem decat medici de medicina generala.Ar fi util un psihiatru, un psiholog in cadrul serviciul medical Lipsa de personal, insuficient bugetul si dotări securitatea personală-sustinem activităţi nesupravegheati, fără sisteme de alarma sau camere

3

Servicii la standarde de calitate conforme legislatiei confidentialitatea datelor solicitantilor spatiu amenajat conform standardelor minime de asigurare a asistentei de specialitate logistica specializarea personalului din asistent

Personal insuficient, resurse financiare inexistente pentru promovarea serviciilor şi pentru motivarea beneficiarilor.

32

4

grupuri de support un progam integrat: spital-centru de recuparare (cu paturi)-club (singurul de acest gen din Romania) formare in asistenta sociala, avem psiholog lucram atat cu cei care consuma cat si cu familia specialisti cu studii superioare de specialitate, asistenti sociali, psihologi , contabili, pregatiti special pentru meseria pe care o fac. Programele noastre sunt verificate (evaluate) Pregatire profesională continuă a personalului experienta, putere de munca, ambitie, avem un manager foarte bun, avem voluntari bine instruiti si pregatiti.

Nu avem suficienta sustinere, fonduri nu avem spatii (pt a deschide mai multe asemenea grupuri de suport), nu avem suficient personal, Banii obtinuti sunt de pe proiecte am avea nevoie si de un medic, generalist, pshiatru, consilieri, lucram foarte mult cu voluntari, pe care ii implicam in de toate, mai putin in consiliere Nu putem interveni mai mult si in cazurile din exterior nu reusim sa acoperim toate cazurile care vin la noi asa cum trebuie

Oportunităţi Riscuri

1 acum deblocam posturile expusi la riscuri ca orice lucrator dintr-un spital psihiatrie

lipsa unei legislatii care sa armonizeze institutiile implicate o epidemie mondiala apropo de drogo-dependenta

2 Legislatia reprezinta o problema pentru noi 3 Accesare fondurilor structurale pentru proiecte realizate de ANA pentru

CPECA Iasi. Exista riscul de a „pierde” serviciile de asistenta, nerecunoasterea noastra in randul prestatorilor de servicii, pierderea beneficiarilor.

4 am inceput sa dezvoltam nistre ateliere de terapie ocupationala initial, anul trecut am transformat aceste ateliere in unitati protejate in care am angajat tineri

alcoolismul cauzeaza alte probleme, metodele pe care le folosim aici au un caracter individual Riscul de a nu prinde proiecte, asta ar insemna sa dam oameni afara, mai sunt si fondurile astea europene pana in 2003 dupa care nu se stie

1- Spitale, 2- Penitenciar, 3 – CPECA/CAIA, 4-ONG Bucureşti

probleme/dificultati de relationare

33

1. Spitalul Floreasca 2. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii’’Grigore

Alexandrescu’’ 3. Spitalul Militar Central 4. SAMB 5. Spitalul Sf. Pantelimon 6. Spitalul Titan- ambulatoriu de zi pentru minori 7. Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia - Secţia 17 detox 8. Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia - Secţia 16 9. Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia - Secţia de

Neuropsihiatrie Infantilă 10. LSM4 11. CAIA Obregia 12. CPECA 13. DGASPC 14. Centrul Arena 15. ARAS 16. Samu Social 17. ALIAT 18. Podu Speranţei 19. Familia şi Ocrotirea Copilului

4 → Spitalul Al. Obregia nu primeste pacientii adusi in sevraj deoarece sunt necesare atat o programare pentru internare cat si acordul pacientului care trebuie sa isi exprime liber dorinta de a se interna (nu pentru ca este adus de Ambulanta in sevraj si nu la cererea familiei care a chemat Ambulanta). 10 → Nu există o colaborare cu instituţiile de reinserţie socială 11 → Nu există o colaborare cu instituţiile de reinserţie socială. Există însă o bună colaborare cu secţiile de dezintoxicare ale Spitalului Al. Obregia. 12 →Nu pot spune că nu există relaţionare, ci nu există interes pentru această problemă(a serviciilor acordate consumatorilor de droguri); relaţia cu alte instituţii – acceptabilă, dar mai mult pe hârtie 13 →Nu pot spune că nu există relaţionare, ci nu există interes pentru această problemă(a serviciilor acordate consumatorilor de droguri). 14 → Ministerul Sanatatii si institutiile din subordine se implica foarte putin in gasirea unor solutii pentru asigurarea tratamentului si nu au resurse pentru a asigura componenta psihosociala a tratamentului. Serviciile din subordinea ANA sunt in percepute ca fiind in blocaj din cauza modificarilor legislative actuale.De fapt, nici una din institutii, cu exceptia ANA, nu considera prioritare interventiile in domeniul tratamentului consumatorilor de droguri injectabile. 19 → In momentul de fata colaborare exista cu ANA dar inceteaza datorita modificarilor create iar cu privire la sectorul 5 ( primarie) colaborarea este nula

Sistemul de asistenţă din perspectiva respondenţilor: Spitalul Floreasca- Nu doreşte să ocupe vreun loc în sistemul de asistenţă a consumatorilor de droguri Spitalul Militar Central - clinica de psihiatrie nu poate oferi servicii de asistenţă consumatorilor de droguri, deoarece nu ne putem permite, prin structura noastră (fiind instituţie a Ministerului Apărării) să permitem accesul persoanelor toxicomane în interiorul instituţiei noastre(cunoscut fiind comportamentul antisocial, agresiv al consumatorilor). SAMB - preluarea si/sau tratarea urgentelor pentru pacientii care suna la Servicul de Ambulanta. Spitalul Sf. Pantelimon - spital de urgenta si acopera patologia chirurgicala si medicala nelegata direct de dependenta de droguri. Nu ofera tratamente de dezintoxicare si nu ofera tratament de substitutie. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii’’Grigore Alexandrescu’’prin secţia clinică terapie intensivă-toxicologie, acordă servicii de urgenţă copiilor care se prezintă în situaţii de intoxicaţie cu diferite substanţe şi în cazuri de supradoză. Ţinând cont de faptul că instituţia noastră oferă servicii de asistenţă medicală doar copiilor, locul nostru în sistemul de asistenţă acordat consumatorilor de droguri este unul destul de mic. Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia - Secţia de Neuropsihiatrie Infantilă- Nu este o secţie specializată pentru minori consumatori de droguri, este o secţie de neuropsihiatrie infantilă care tratează şi persoane consumatoare. Lanţ terapeutic: pentru copil şi adolescent nu există Spitalul Titan - ambulatoriu de zi pentru minori Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia - Secţia 16 şi Secţia 17 detox - În lanţul terapeutic acest serviciu ar trebui să ocupe un al doilea loc, cronologic, după un serviciu de evaluare şi să fie urmat de un serviciu de postcură pentru cei cu obiectiv Drog 0. Lanţul terapeutic nu

34

funcţionează şi nu este suficient de bine dezvoltat. Nu sunt suficiente locuri, în special pentru serviciile de la baza piramidei (low trashold, high trashold etc.). CPECA - oferă evaluare medicală, psihologică şi socială persoanelor consumatoare de droguri. Beneficiarul se prezintă la C.P.E.C.A., este înregistrat, i se face o evaluare medicală, psihologică şi socială, este trimis spre C.A.I.A. unde urmează să înceapă tratamentul medicamentos, sau spre o unitate spitalicească în vederea unei dezintoxicări. După cum stau lucrurile la ora actuală, C.P.E.C.A. sector 1 este prima verigă în lantul terapeutic, noi fiind primii către care se îndreaptă beneficiarii şi familiile acestora. CAIA OBREGIA - evaluări medicale, psihologice şi sociale, aceste evaluări desfăşurându-se pe parcursul a aprox. 2 săptămâni. În urma acestor evaluări, beneficiarul poate fi inclus într-un program de tratament sau fiind trecut pe o listă de aşteptare. LSM4 - Servicii oferite: terapie individuală; tratament de menţinere cu suboxonă şi metadonă; servicii de asistenţă socială; depistare droguri; testare HVB, HVC, HIV DGASPC S1- furnizează servicii în regim ambulatoriu pentru tinerii consumatori de droguri, în vârstă de peste 18 ani, care au urmat o cură de dezintoxicare şi care participă punctual la şedinţe de asistenţă psihologică şi activităţi de reintegrare socială. Nu se poate afirma faptul că instituţia noastră oferă servicii de asistenţă consumatorilor de droguri (serviciile sunt aceleaşi pt toţi asistaţii) DGASPC S4- Nu există servicii speciale pentru consumatorii de droguri, dar prin sistemul de protecţie al instituţiilor se poate oferi o măsură temporară pentru minori la unul dintre Centre, iar pentru cuplul mamă-copil la Centrul maternal şi pentru adultul în dificultate.Pentru cei peste 18 ani nu există astfel de servicii. În ceea ce priveşte lanţul terapeutic, acest lanţ de fapt nu funcţionează, nefiind cunoscute instituţiile ce îl alcătuiesc, iar serviciile acestora nu sunt suficient mediatizate. Nu poate preciza ce loc ocupă în lanţul terapeutic instituţia din care face parte. Consideră că această situaţie se datorează neimplicării unui factor deciziţional din partea fiecărei instituţii, faptului că nu există un ghid legislativ de intervenţie şi datorită faptului că nu există obligativitate legislativă. DGASPC sector 5 Nu e cazul, nu avem servicii pentru consumatori. Apelam la servicii externe DGASPC sector 6 - referire la centrele specializate Putine servicii si cele care existra nu sunt adecvate ONG Centrul ARENA asigura servicii complexe de tratament pentru persoanele care consuma droguri injectabile in scopul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, respectiv infectarea cu HIV sau cu virusurile hepatitelor B si C; este singurul serviciu care mentine beneficiarii in tratament chiar in situatia in care nu reusesc sa pastreze abstinenta, scopul fiind reducerea injectarilor si sprijinirea reintegrarii sociale. Din pacate centrul nu are capacitatea de a raspunde tuturor solicitarilor de servicii primite si nici nu poate asigura continuitatea tratamentului in situatiile in care beneficiarii sunt arestati sau parasesc programul (nu pot fi referiti catre alte servicii). ARAS - ofera servicii de harm reduction pentru prevenirea HIV/ITS prin centrul drop-in de pe str. Dr. Grozovici si prin programul de teren (outreach) constituind un serviciu de prima linie, care asigura un pachet minim de servicii si materiale si pun in legatura beneficiarii cu alte servicii medicale si sociale disponbile in comunitate. Samu Social - oferă servicii persoanelor adulte fără adăpost. Beneficiarii sunt atât bărbaţi, cât şi femei, consumatori de droguri ilegale (în special heroină injectabilă) si consumatori de aurolac, ei putând accesa direct serviciile ONG-ului. ALIAT -oferă servicii de prevenire, tratament si HR pentru consumatorii de droguri şi alcool. De asemenea, ALIAT este partener CAIA Obregia şi oferă servicii medicale, psihologice şi sociale beneficiarilor, conform programului/regulilor stabilite de CAIA Obregia.

35

Podul Speranţei - prevenire primara Fundatia “Familia Si Ocrotirea Copilului”- Dupa detox si inaintea serviciilor de post-cura si comunitati terapeutice. In momentul de fata lantul terapeutic nu este complet, fiind nevoie de post-cura si comunitate terapeutica.

Servicile care lipsesc din sistemul de asistenta locala si care ar fi necesare:

- mai multe instituţii care să ofere servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială consumatorilor de droguri din România (mai multe sectii de dezintoxicare, cresterea reala a accesibilitatii tratamentului si recunoasterea importantei mentinerii in tratament ca masura de herm reduction – prin dezvoltarea serviciilor de tratament - numarul de locuri cel putin dublat- si a serviciilor de reintegrare sociala. Tratamentul pentru consumul de droguri trebuie facut atunci cand solicita beneficiarul. Existenta listelor de asteptare poate determina efecte devastaoare pentru sanatatea publica)

- se consideră că nu există un lanţ terapeutic, ci doar instituţii separate care oferă servicii: pentru a exista un lanţ terapeutic ar fi nevoie de completarea acestuia cu verigile lipsă (centre de zi pentru adolescenţi şi copii, centre pentru consilierea părinţilor, implicarea şi formarea mai multor specialişti în acest domeniu, dar şi completarea lanţului prin dezvoltarea centrelor private)

- ar trebui înfiinaţate comunităţi terapeutice, unităţi pentru detox substitutiv şi pentru dezintoxicare rapidă, echipe de outreach, centre de zi, centre ce oferă tratament cu metadonă, centre pentru dublu diagnostic,

- centre de zi tip adăpost cu hrană - centre de zi si de noapte (adăposturi de noapte) - dezvoltarea serviciilor medicale disponibile persoanelor persoanelor dezavantajate socio-economic, care nu au acte de identitate ( in

momentul de fata aceste servicii sunt aproape inexistente) - cresterea numarului de servicii acordate minorilor. Serviciile medicale ce pot fi acordate minorilor fara acordul parintilor se reduc la

sanatatea reproductiva (vârsta de incepere este de 16 ani) si nu sunt acordate de catre toti furnizorii. Serviciile de asistenta sociala pentru minorii utilizatori de droguri sunt nepregatite pentru a face fata acestor probleme (au nevoie de formare si materiale).

- serviciile sociale pentru adulti sunt foarte putin dezvoltate - existenţa, în cabinetele medicale şi farmacii, a echipamentului de injectare (lipsa echipamentului de injectare din farmacii, ori refuzul

farmaciştilor de a vinde persoanelor care le par suspecte constituie riscuri pentru transmitrea infectiei cu HIV, hepatita B si C) - o competitie între ONG-uri si un sistem coerent la nivelul statului - o finanţare mai bună şi o coordonare la nivel central mai bună - servicii de tratament substitutiv în cabinete de medicină de familie şi cabinete de psihiatrie; - existenţa unor locuri de muncă protejate; - existenţa unor programe de prevenire ţintite pe nişe de populaţii; - existenţa mai multor programe de formare profesională, în special în adicţii, a farmaciştilor, psihiatrilor, dar mai ales a medicilor de familie; - specificarea în codul penal, ca consumatorii de droguri prinşi cu droguri asupra lor, pot alege între a fi privaţi de libertate sau a fi înscrişi

într-un circuit integrat de asistenţă.

Punctele tari Punctele slabe

36

1

serviciile de calitate pe care le oferim tratarea urgentelor 24 de ore din 24; tratarea urgentelor pe 12 specialitati diversitatea serviciilor şi a tratamentului relaţia cu alte instituţii – relativ buna rezultatele bune – număr de cazuri care au avut o evoluţie favorabilă pe o perioadă mare de timp calitatea personalului; cursuri de pregatire profesionala continua există personal specializat în psihiatrie pediatrică; personal specializat în adicţii resurse suficiente; se consideră că numărul de locuri al Secţiei 16 este suficient în raport cu cererea existentă, luând în considerare că multe dintre cererile de tratament sunt neadecvate, nerespectându-se indicaţiile stabilite pentru un program Drog 0 accesibilitatea crescută la tratament existenţa unui instrument propriu de evaluare care poate fi aplicat de către psiholog sau asistentul medical

Lipsa resurselor financiare şi umane; fluctuatia de personal, personal insuficient, numar insuficient de ambulante nu este un spaţiu adecvat, ţinând cont că este un spaţiu în care sunt întâlniţi beneficiari toxicomani, dar şi beneficiari autişti Nu există alţi specialişti formaţi corespunzător pe consiliere şi patologie specifică; nu există asistenţi sociali pe secţie; nu există personal specializat în adictologie; se fac internări prin camera de gardă a Spitalului; nu există o evaluare prealabilă a pacientului, această evaluare fiind făcută în momentul internării şi nu înainte există persoane consumatoare cu boli somatice ce nu pot fi tratate în această secţie şi care nu sunt primite în secţii specializate pentru tratarea afecţiunilor somatice; Numărul de beneficiari este mai mare decât capacitatea prevăzută a centrului; Serviciile psihiatrice şi o parte din serviciile psihologice sunt oferite de ONG ALIAT, existând un contract de parteneriat în acest sens, contract care se semnează lunar iar din lipsa fondurilor acest contract de parteneriat nu are continuitate, respectiv serviciile oferite de ALIAT nu au continuitate; la internare ajung pacienţi care nu respectă regulile în centrele ambulatorii şi care nu au indicaţie de Drog 0; alte servicii au locuri limitate, în acest caz accesând serviciul oferit de Secţia 17 ca ultimă alternativă;

2

servicii diversificate (ex:hrană, adăpost) si resurse umane (profesionisti - medici, psihologi, educatori, etc.) există plan individualizat al persoanelor există regulamente interioare, accesibilitate - campanile si serviciile pe care le oferim

personalul nu are specializare în adicţii; lipsa resurselor umane şi financiare; putine locatii relaţia cu alte instituţii – aproape inexistă lipsa colaborării dintre părinţi şi copii

3

pregătirea profesionala, în standarde, a personalului este continuă (membrii echipei sunt si formatori pentru alti profesionisti) oameni profesionişti specializaţi având o experienţă ridicată (de 10 ani) nu există o fluctuaţie a personalului (eventual fluctuaţii privind un mic nucleu, format din persoane mediu şi slab calificaţi) relatiile cu alte institutii sunt in continuu proces de imbunatatire flexibilitatea si eficienta interventiei, perseverenta, atentia pentru beneficiari calitatea serviciilor de asistenţă oferite este bună

resursele financiare instabile; dependenta de fondurile externe (mai ales pt interventia de teren) mulţi dintre profesioniştii ONG-ului doresc să plece bugetul este limitat, ei neputând oferi o motivaţie beneficiarilor şi dezvoltarea de noi tipuri de servicii; Promovarea insuficienta cererea beneficiarilor depăşeşte oferta ONG-ului, fiind nevoie de existenta unei infrastructuri la nivelul autorităţilor locale (apartamente/locuinţe sociale). in domeniu exista putina experienţă în instruire

Oportunităţi Riscuri

37

1

lipsesc verigi din lanţul terapeutic (ex instituţii de tip postcură); diminuarea numărului de instituţii cu care să se colaboreze înainte şi după externare activitatea se desfăşoară în cadrul unui spital psihiatric; nu există o legislaţie care să permită menţinerea minorilor sub supraveghere şi pază, astfel încât dealerii să nu-i poată contacta existenţa unei presiuni din partea comunităţii locale vizavi de schimbarea locaţiei centrului (centrul se află lângă o şcoală generală); presiunea opiniei publice ca centrele pentru toxicomani să fie amplasate înafara comunităţii. ineficienţă datorită lipsei de persoane doritoare să lucreze în acest domeniu şi lipsa unor specialişti cu competenţă în domeniu nu există o colaborare între instituţii, acest fapt datorându-se influenţei politice şi a orgoliilor la nivel înalt. profesioniştii din domeniu nu sunt bine protejaţi legislativ şi nu sunt suficient de bine remuneraţi. agresiune din partea dealerilor asupra personalului şi pacientului (pază insuficientă – 2 poliţişti comunitari); există riscul ca pacienţii să părăsească spitalul fără acordul medicului; fiind o secţie mixtă există riscul de contaminare al celorlalţi pacienţi; nu există obligativitatea de a urma tratamentul restructurarea Agenţiei şi respectiv a centrului; lipsa fondurilor şi a unui program care să asigure plata medicaţiei şi a serviciilor externalizate riscul de încetare a activităţii.

2

accesare fonduri externe si colaborari cu alte institutii linii de finantare europene

riscul de încetare a activităţii influenţa politică neimplicarea unui factor decizional din partea fiecărei instituţii nu există un ghid legislativ de intervenţie şi nu există obligativitate legislativă

3 în fiecare an se realizează un proiect nou, existând astfel si o stabilitate financiară. fonduri structurale

nu putem raspunde tuturor solicitarilor – datorită slabei dezv. a serviciilor in acest domeniu. lipsa de finanţare duce la neputinţa de a dezvolta noi tipuri de servicii. finanţatorii nu doresc să intre în domeniul drogurilor, iar fondurile de stat şi cele internaţionale sunt extrem de rare. schimbările legislative privind ANA dezinteresul autorităţilor locale pentru aceasta problema

1- Spitale+ CSM/LSM/CAIA CPECA/, 2- DGASPC, 3 –ONG

38

Propuneri şi soluţii: - recunoasterea de catre institutiile abilitate a urgentei interventiei in acest domeniu şi dezvoltate politici separate pentru beneficiarii

toxicomani;

- unificarea, la nivel central, a responsabilităţii tuturor instituţiilor ce se ocupă de asistenţă integrată privind atât consumatorii de droguri, cât

şi celelalte categorii de beneficiari (consumatorii de alcool, copii străzii, dependenţii de aurolac etc.); unificarea instituţiilor (Ministerul

Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Agenţia Naţională Antidrog, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) într-o singură

Instituţie care să ofere servicii consumatorilor de droguri; externalizarea serviciilor oferite de autoritatile publice; implicarea medicilor de

familie în tratamentul toxico-dependenţei;

- alocarea mai multor fonduri; existenţa unei legi privind finanţarea din surse publice a ONG-urilor; finanţarea de către stat a ONG-urilor

- să existe un centru specializat pe patologia adolescentului; să fie dezvoltat un sistem separat pentru copil şi adolescent, cât şi politici şi un

ghid de intervenţie pentru minorii consumatori

- să existe un sistem de asistenţă coerent- întregirea lanţului terapeutic: servicii fără metadonă; unităţi pentru detox substitutiv şi pentru

dezintoxicare rapidă, centre de postcură şi comunităţi terapeutice; programe low trashold gratuite; ar trebui dezvoltate programe de

tratament substitutiv şi cele de outreach; ar trebui dezvoltată asistenţa în toate spitalele de urgenţă, cât şi reţeaua medicilor de familie, care

să poată prelua pacienţi toxicomani; servicii de postcură rezidenţiale şi în ambulatoriu; centre de criză; centre de zi; adăposturi de noapte;

serviciu specializat pentru pacienţii cu diagnostic dual (dependenţă şi afecţiune psihică); să se creeze secţii specializate separate pentru

sevraj şi consiliere; să se creeze servicii specializate pentru toxicomani de tipul centrelor de criză (servicii independente de Spitalul de

Psihiatrie Al. Obregia); să se mărească numărul de personal (cu atribuţii în domeniu);

- eliberarea metadonei din farmacii pe bază de reţetă

- locuri de muncă protejate;

- existenţa unei specializări în adicţii (competenţă); să se organizeze mai multe cursuri de formare pentru profesionişti;

- în depistarea minorilor consumatori ar trebui să fie implicaţi atât profesorii, cât şi părinţii prin dezvoltarea unei campanii de informare,

aceştia neştiind să recunoască semne ale consumului; profesorii din scoli nu sunt dispuşi la activitati extrascolare si consider ca activitatea

de prevenire a consumului de droguri ar trebui inclusa in programa şcolară;

- educaţia familiei şi a societăţii privind specificul dependenţei de droguri.

39

RAPORT DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE ASISTENŢĂ A

CONSUMATORILOR DE DROGURI ŞI ALCOOL, ÎN REGIUNILE CLUJ,

IAŞI, BUCUREŞTI, BRAŞOV ŞI CONSTANŢA

Realizat în Cadrul Contractului de Înfrăţire Instituţională RO2006/018-147.05

“Consolidarea sistemului integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru

consumatorii de droguri din România”

15 mai 2009

Insp. Sociolog Aurora Lefter

Psih. Răzvan Paiu