RAPORT DE MEDIU ANSAMBLU ENERGETIC · PDF fileraport de mediu pentru ”ansamblu energetic fotovoltaic compus din panouri fotovoltaice, drumuri de acces si retele electrice”, comuna

RAPORT DE MEDIU PENTRU ”ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN

PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE”, Comuna Ciprian

Porumbescu, jud. Suceava

Beneficiar: SC GCIT GESTIUNE SI CONSULTANTA IT SRL

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău

1

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL


2012

RAPORT DE MEDIU

”ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC

COMPUS DIN PANOURI FOTOVOLTAICE,

DRUMURI DE ACCES SI RETELE

ELECTRICE”

Comuna Ciprian Porumbescu, jud. Suceava






2

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

RAPORT DE MEDIU

”ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC

COMPUS DIN PANOURI FOTOVOLTAICE,

DRUMURI DE ACCES SI RETELE

ELECTRICE”

Comuna Ciprian Porumbescu, jud. Suceava






3

Contents

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 6

DENUMIREA PLANULUI: ....................................................................................................... 6

TITULARUL PLANULUI: ........................................................................................................ 6

PROIECTANT: ........................................................................................................................... 6

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: .............................................................. 6

AMPLASAMENT: ..................................................................................................................... 7

I. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME

RELEVANTE ................................................................................................................................. 8

I.1. Obiectivele principale ale planului ..................................................................................... 11

I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe ..................................................................................... 12

I.3. Conţinutul planului ............................................................................................................. 22

I.3.1 Detalii despre amplasament .......................................................................................... 22

I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului de parc fotovoltaic ... 26

I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale panourilor fotovoltaice .............................. 30

I.3.4. Circulaţia ...................................................................................................................... 35

I.3.5. Ocuparea terenurilor ..................................................................................................... 36

I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din plan ........ 36

II. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI PROPUS ......................................................................................................... 39

II.1. Localizare .......................................................................................................................... 39

II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă ................................................ 40

II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer ................................................. 42

II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol..................................... 44

II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu biodiversitate ................................. 49

II.6. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi implementat ................................ 50






4

III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV .......................................................................................................................... 54

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA ...................................................................... 54

III.2. Caracteristici ale factorului de mediu SOL ...................................................................... 56

III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER ...................................................................... 63

III.4. Zgomot ŞI Vibraţii ........................................................................................................... 65

III.5. Efecte asupra peisajului .................................................................................................... 67

IV. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ......................... 68

V. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU

PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE

ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI ......................................................................................................................... 76

VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,

FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE

MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI .......... 84

VI.1. Impactul asupra factorului de mediu apă ........................................................................ 84

VI.2. Impactul asupra factorului de mediu aer ......................................................................... 85

VI.3. Impactul asupra factorului de mediu sol, subsol ............................................................. 86

VI.4. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei .............................................................. 88

VI.5. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectonic

arheologic şi peisagistic ............................................................................................................ 89

VI.6. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană ............................................................. 89

VI.7. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor

electrice ..................................................................................................................................... 91

VI.8. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului ............................................................... 92

VI.9. Gestiunea deşeurilor ........................................................................................................ 93






5

VII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERA ................................................................... 96

VIII. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI ........................................................................................... 97

VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj ................................ 97

IX. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT

EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE

SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR

CERUTE ..................................................................................................................................... 102

XI.1. Analiza alternativelor ..................................................................................................... 102

XI.1.1. Alternativa „ZERO” ................................................................................................ 103

XI.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE ................................. 104

IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI...................................................................................... 104

X. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

110

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE .................................................................. 112

XI. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC..................................................................... 113






6

INTRODUCERE

DENUMIREA PLANULUI:

PLAN URBANISTIC ZONAL – ”ANSAMBLU ENERGETIC

FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE

ACCES SI RETELE ELECTRICE”, Comuna Ciprian Porumbescu, jud.

Suceava

TITULARUL PLANULUI:

Titularul proiectului este SC GCIT GESTIUNE SI CONSULTANTA IT

SRL în calitate de beneficiar, cu sediul în București, înregistrată la Oficiul

Registrului Comerţului sub J40/12566/3.08.2004 Cod de Înregistrare Fiscală

16649099

Forma de proprietate: societate cu răspundere limitată.

Societatea este reprezentată de către Ernest Virgil POPOVICI.

PROIECTANT:

B.I.A. ALEXANDRU SIMION POPESCU - tel 0744 333681.

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de

studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM,

BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745

509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],

[email protected]

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]






7

AMPLASAMENT:

ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI

FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE din

comuna Ciprian Porumbescu este propus a se implementa în localitatea Ciprian

Porumbescu, județul Suceava.

Amplasamentul perimetrului se afla in extravilanul localitatii Ciprian Porumbescu.

Certificat de Urbanism nr. 8/15.02.2012

- Regim juridic – teren privat cntrc v/c nr. 2508/19.12.2011

- Regim economic – extravilan.

SC GCIT GESTIUNE SI CONSULTANTA IT SRL își propune să

construiască și să pună în funcțiune pe acest amplasament un ANSAMBLU

ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI

FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE pe o

suprafață de 3,8ha alcatuit din cca. 30 panouri fotovoltaice de cca 10 kW cu o

putere totala de cca 300 kW.

Activitatea antropica se reflecta tocmai prin diminuarea suprafetelor ocupate de

pasune.

Principala unitate de vegetatie zonala este vegetatia specifica zonei colinare a

Subcarpatilor Orientali.






8

I. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI,

PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI

PROGRAME RELEVANTE

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe este un proces conform cu

legislaţia naţională privind protecția de mediului, care prevede ca planurile

susceptibile a avea efecte semnificative asupra mediului, să fie supuse unui proces

de evaluare a acestor efecte înainte de aprobarea lor, în scopul promovării celei mai

favorabile alternative din punct de vedere a protectiei mediului.

Lucrarea de faţă a fost elaborată în baza Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului Nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului aprobată prin Legea

265/2006, cu completările și modificările ulterioare, a HG Nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi

cu respectarea conţinutului-cadru al raportului de mediu din Anexa nr. 2 a

procedurii.

Scopul documentației este de a asigura integrarea obiectivelor şi cerinţelor

de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planului prin evaluarea

posibilelor efecte ale PUZ - ului elaborat pentru - ANSAMBLU ENERGETIC

FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI

DE ACCES SI RETELE ELECTRICE din comuna Ciprian Porumbescu și de

a identifica modalități de minimizare a acestor efecte, în vederea obținerii Avizului

de Mediu necesar pentru aprobarea planului.

Orice propunere de intervenție asupra mediului natural poate produce pe

lângă efecte directe (pentru care a fost concepută) și o serie de efecte indirecte care

trebuie evaluate în scopul validării sau invalidării intervenției propuse. Necesitatea,

analizării tuturor efectelor determinate de intervenția propusă și evaluarea

impactului asupra mediului este determinată de cel puţin trei argumente:

iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte

potențiale nedorite – principiul precauției;






9

evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităţilor reale pentru

selecţia alternativei optime care să conducă la atingerea scopului planului cu

integrarea măsurilor necesare pentru respectarea prevederilor privind

protecția mediului;

consultarea și implicarea a cât mai mulţi factori de decizie la promovarea

unor activităţi care pot influenţa viaţa într-un fel sau altul corelat cu

respectarea dreptului participarii publicului la luarea deciziilor privind

mediul.

Evaluarea de mediu are rolul de a prognoza relaţia sau efectul asupra

mediului înconjurător a unor propuneri de activităţi, în diferite etape și condiţii ce

pot să apară într-un viitor apropiat sau mai puţin apropiat.

Raportul de Mediu conţine estimări și prognoze prin care se obţin informaţii

asupra cauzelor și consecinţelor efectelor potențiale cumulate, anterioare, prezente

și viitoare, în scopul cuantificării impactului de mediu efectiv realționat cu

condițiile de pe un amplasament.

Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de

protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea unui plan propus a se implementa pe

un anumit amplasament. De asemenea, are rolul de a furniza informaţii factorilor

de decizie (titularul planului, autoritatile implicate, publicul interesat sau potențial

afectat) astfel încât să fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau

eliminarea potențialelor efecte negative generate de acesta, în relație directă cu

condițiile concrete din teren.

Procedura de evaluare de mediu include elaborarea raportului de mediu,

consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării

planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a

rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra

deciziei luate;

Elaborarea Raportului de mediu la PUZ s-a făcut în conformitate cu

prevederile din următoarele legi, normative și ghiduri:

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.195/2005 privind Protecţia Mediului

aprobată prin Legea 265/2006, cu completările și modificările ulterioare;

H.G. Nr.1076 din 08-07-2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe;






10

Ordinul MMP 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra

ariilor naturale protejate de interes comunitar;

Ordinul 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Legea Apelor Nr.107/1996, cu completările și modificările ulterioare;

Legea privind Protecţia şi Securitatea Muncii Nr. 319/2006;

Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi aprobată ca Legea

27/2007, privind regimul deşeurilor;

H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor periculoase;

H.G.Nr.162 din 07-03-2002, completată şi modificată prin HG Nr.210/2007

privind depozitare deşeurilor periculoase;

H.G.Nr.188 din 20-03-2005 - norme privind descărcarea in mediu acvatic a

apelor uzate;

OM 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de

protecție și de siguranță aferente capacitaților energerice;

Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 - reglementări privind evaluarea poluării

mediului;

Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia

atmosferei;

Ordonanța de Guvern nr. 57/29.06.2007, completată şi modificată prin OUG

Nr. 154/2008 - Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice;

Ordinul MMDD Nr. 1964 /13.12.2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a

teritoriului și urbanism elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-

772.03.03/02.01 ”Întărirea capacității instituționale pentru implementarea

Directivelor SEA și Raportare”;

Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe din sectorul

energetic, elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-772.03.03/02.01;

STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT (SEA) current

practices, future demands and capacity-building needs by Maria Rosário

Partidário (env. eng., MSc, PhD) Portugal, Lisbon.






11

Scopul elaborării Raportului de mediu

Scopul elaborării Raportului de Mediu la PUZ este integrarea obiectivelor şi

cerinţelor de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planului prin evaluarea

impactului potențial asupra mediului și identificarea alternativei optime din punct

de vedere a protectiei mediului, pentru obţinerea de către SC GCIT – GESTIUNE

SI CONSULTANTA IT SRL a Avizului de Mediu, necesar, pentru aprobarea

PUZ-ului întocmit pentru dezvoltarea ansamblului energetic neconvențional - parc

fotovoltaic conform art 9 alin (4) din OUG 195/2005 privind protecţia mediului,

aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

I.1. Obiectivele principale ale planului

Obiectivele PUZ - ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC

COMPUS DIN PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI

RETELE ELECTRICE comuna Ciprian Porumbescu, jud. Suceava, constau

în:

stabilirea terenurilor afectate de realizarea obiectivului;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan propus;

delimitarea zonelor afectate de servituți publice, de interdicții temporare și

permanente de construire;

evidențierea deținătorilor de terenuri și modul preconizat de circulație a

terenurilor din zona de influență a exploatării;

precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite și

amenajate;

stabilirea destinației terenurilor care fac obiectul prezentei documentații,

aflate în extravilanul comunei Ciprian Porumbescu;

evidențierea posibilităţilor de dezvoltare a localității ca urmare a realizării

investiției;

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la studierea zonei

şi promovarea unei alternative în utilizarea anumitor suprefețe de teren din






12

extravilanul localității Ciprian Porumbescu, care să conducă la dezvoltarea

economică a localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin

atragerea unor investiţii importante, care să fie realizate în contextul dezvoltării

durabile şi a protecţiei mediului înconjurător și de asemenea, la o dezvoltare a

zonei, din punct de vedere industrial.

Obiectivul principal al planului este realizarea unui ansamblu energetic

neconvențional compus din panouri fotovoltaice drumuri de acces si rețele

electrice, care au drept scop principal producerea de energie verde prin exploatarea

potenţialului fotovoltaic al zonei.

Coraborat cu acest obiectiv evidențiem şi alte obiective de importanţă

majoră:

Astfel, prin implementarea planului se pune în valoare una din principalele

resurse de energie curată, energia solară în zona comunei Ciprian Porumbescu,

judeţul Suceava.

În concordanță cu principiile dezvoltării durabile, un alt obiectiv al

planului este acela de a contribui la reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, cum

ar fi CO2, SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de

termocentrale. Prin aceasta, planul contribuie, la realizarea angajamentelor

României, asumate prin Protocolul de la Kyoto.

Planul asigură de asemenea, crearea cadrului pentru promovarea unor

investiții noi care vor asigura dezvoltarea zonei și locuri de muncă.

I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe

La nivelul Uniunii Europene, direcţiile de acțiune în domeniul energiei au

fost stabilite prin Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice

produsă din surse regenerabile pe piața unică de energie și de curând prin Planul

european de redresare economică, adoptat de Comisie la 26 noiembrie 2008 ca

măsură de răspuns la criza economică și financiară din Europa.

Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsă din

surse regenerabile pe piaţa unică de energie are ca obiectiv creșterea contribuției

energiei produse din surse regenerabile de la 14% la 22% din consumul brut al

statelor membre în 2010. Această directivă și legislația românească de referință

fixează următoarele titluri indicative:






13

stabilirea unei cote țintă privind consumul de energie electrică produsă din

surse regenerabile de energie, în mod diferențiat de la o țară la alta;

adoptarea de proceduri adecvate pentru finanțarea investițiilor în sectorul

surselor regenerabile de energie;

simplificarea și adecvarea procedurilor administrative de implementare a

planurilor de valorificare a surselor regenerabile de energie.

Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Suceava pentru

perioada 2008-2013, are ca obiectivul strategic general ”Valorificarea resurselor

materiale şi umane în vederea atingerii unei dezvoltări economice şi sociale

durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi

poziţionarea judeţului Suceava pe un loc onorabil în ceea ce priveşte nivelul de

dezvoltare”

Printre Obiectivele specifice se numără dezvoltarea infrastructurii energetice

și dezvoltarea rurală – dezvoltarea activităților economice alternative.

Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ANSAMBLU ENERGETIC


DE ACCES SI RETELE ELECTRICE comuna Ciprian Porumbescu, jud.

Suceava, este de asemenea corelat cu următoarele planuri naționale, regionale

şi locale:

Strategia Energetică a României în Perioada 2007 – 2020;

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României -

Orizonturi 2013 – 2020 – 2030;

Strategia Regională de Dezvoltare Nord - Est 2007 – 2013;

Planul Regional de Acţiune Pentru Mediu – Regiunea N-E.

Plan Local de Acţiune Pentru Mediu - Judeţul Suceava prin care se

stabilesc responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea

problemelor de mediu din judeţ în vederea asigurării unei dezvoltării

durabile;

Planul Urbanistic General al comunei Ciprian Porumbescu.






14

Propunerile din planul elaborat pentru ANSAMBLU ENERGETIC



Suceava, este în deplină concordanţă cu noua politica energetică a UE, elaborată în

anul 2007, care subliniază că energia este un element esențial al dezvoltării la

nivelul Uniunii Europene, dar, în aceeaşi măsură este o provocare în ceea ce

privește impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a creşterii

dependenței de importul de resurse energetice precum şi a creşterii preţului

energiei. Pentru depășirea acestor provocări, Comisia Europeană (CE) consideră

absolut necesar ca UE să promoveze o politică energetică comună, bazată pe

securitate energetică, dezvoltare durabilă și competitivitate.

Promovarea producției din surse regenerabile, promovată și prin "Pachetul

Energie” adoptat de CE este primordial, având în vedere că dioxidul de carbon

rezultat din producerea energiei, înseamnă trei sferturi din emisiile de gaze, cu

efect de seră din UE.

Politica energetică a Comisiei include și un Plan de Acțiune energetic în

zece puncte, cu un calendar de măsuri prin care țările din UE să fie îndrumate pe

calea de a atinge noul obiectiv strategic.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel

mondial, evoluţia și prognoza de referinţă realizată de Agentia Internațională

pentru Energie (IEA) evidenţiază pentru următoarea decadă o creștere mai rapidă a

ponderii surselor regenerabile.

Aceasta presupune folosirea mai bună a pieței interne de energie, prin

obligarea statelor membre și a organismelor naționale să ia măsuri pentru a asigura

o parte din energie din resurse regenerabile.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei

aspecte:

lupta împotriva schimbărilor climatice;

promovarea creşterii economice şi a dezvoltării de noi locuri de muncă;

limitarea dependenţei externe a UE de importurile de gaze şi petrol.

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia de Energie a UE îşi propune

să se orienteze asupra câtorva măsuri privind domeniul energiei, cum ar fi:

îmbunătăţirea eficienţei energetice;






15

sporirea ponderii deţinute de energiile regenerabile în cadrul surselor de

energie;

Promovarea surselor energetice regenerabile (SRE)

Evaluarea CE realizată în 2007 privind progresele făcute în dezvoltarea

SRE a ajuns la următoarele concluzii:

La nivel comunitar, s-a stabilit că, până în 2010, un procent de 21% energie

electrică produsă în statele membre UE să provină din surse regenerabile de

energie. Acest obiectiv a fost prevăzut de Directiva nr. 2001/77/EC privind

promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, care

stabileşte obiective naţionale diferenţiate.

UE rămâne liderul mondial în ceea ce priveşte producerea de energie din

surse regenrabile.

Din anul 2000 până în anul 2007, capacitatea de producere a energiei

electrice din sursă solară a crescut cu mai mult de 150% în UE.

În privinţa progreselor înregistrate de Statele Membre (UE 25) în utilizarea

surselor regenerabile de energie, 9 State Membre au înregistrat progrese

semnificative în domeniu iar 11 State Membre nu au realizat ţintele propuse.

Raportul cuprinde, de asemenea, un număr de 8 acţiuni recomandate de

Comisie, printre care:

implementarea Directivei privind energia electrică produsă din surse

regenerabile de energie;

înlăturarea barierelor administrative;

îmbunătăţirea schemelor - suport;

implementarea Planului de Acţiune privind Biomasa;

elaborarea unui nou cadru legislativ pentru promovarea surselor regenerabile

de energie.

Pentru atingerea acestor obiective Guvernul României, şi-a schimbat

politica în domeniul energiei în ultimul timp fapt confirmat prin elaborarea

STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea

necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț

cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață






16

civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor

dezvoltării durabile.

OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE stabilite

prin acest document sunt:

Siguranţa energetică

• Creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse

energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;

• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de

transport a acestora;

• Creșterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naționale de transport a

energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului;

• Protecția infrastructurii;

Dezvoltare durabilă

• creșterea eficienţei energetice;

•promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

• promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu

cogenerare;

• susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor

cercetărilor aplicabile;

• reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului

înconjurător.

• utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare.

Competitivitate

• dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale,

petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de seră şi

servicii energetice;

• liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi

nediscriminatoriu al participanţilor la piaţă, la reţelele de transport, distribuţie şi

interconexiunile internaţionale.

Direcțile de acţiune ale strategiei energetice a României, convergente cu cele

ale politicii energetice a Uniunii Europene, sunt:

promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile, în conformitate cu

practicile din Uniunea Europeană;






17

asigurarea investiţiilor pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin

atragerea de capital privat;

creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare tehnologică;

realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de gaze

cu efect de seră;

Așadar se accentuează imperiozitatea valorificării cât mai eficiente a

resurselor neconvenționale, regenerabile și prietenoase față de mediu, în direcția

producerii de energie.

Pentru sustinerea promovării producţiei de energie din surse regenerabile a

fost elaborat cadrul legislativ sectorial, din care menţionăm Legea 220/27.10.08 –

Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse

regenerabile de energie.

De asemenea, a fost aprobat prin Ordinul nr. 1342 din 15 octombrie 2009

Ghidul de finanțare a Programului privind producerea energiei din surse

regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă și hidro.

România a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabilă şi Eficiență a

Energiei.

Desigur, valorificarea la maximum a întregului potențial pe diferitele

categorii de energii verzi presupune investiții serioase și presupune facilităţi

acordate investitorilor din acest sector. Principalul instrument destinat investitorilor

în energii curate îl reprezintă Certificatele Verzi.

Acesta este un sistem prin care toţi furnizorii de energie electrică trebuie să

achiziționeze o cotă obligatorie de energie electrică provenită din surse

regenerabile, pe care să o furnizeze consumatorilor. Un certificat verde este

echivalent cu 1 MWh de energie „curată”, iar pentru el, producatorul primește,

alături de prețul energiei electrice stabilit de piață, un preț suplimentar, stabilit pe o

piață paralelă, unde sunt tranzacționate beneficiile aduse mediului.

În acest sens, sunt încurajați agenții economici, precum și autoritățile locale

să acceseze fonduri pentru implementarea unor soluții de producere a energiei din

surse neconvenționale.

Potenţialul României în domeniul producerii de energie verde este

următorul:

· 65% biomasă;

· 17% energie eoliană;

· 12% energie solară;






18

· 4% microhidrocentrale;

· 1% + 1% voltaic + geotermal;

În cadrul conferinței de presă din data de 02.08.2007, referitoare la energiile

regenerabile, susținute de Ministrul Mediului a dat publicității harta eoliană și

fotovoltaică a României întocmită de Administratia Națională de Meteorologie.

Distributia teritorială a energiilor regenerabile este:






19

I - Delta Dunării (energie solară);

II - Dobrogea (energie solară, energie eoliană);

III - Moldova (câmpie si platou: micro-hidro, energie eoliană,

fotovoltaică, biomasă);

IV – Carpați (IV1 – Carpații de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 – Carpații de

Vest, potențial ridicat în biomasă, micro-hidro şi eoliană);

V - Platoul Transilvaniei (potențial ridicat pentru micro - hidro și biomasă);

VI - Câmpia de Vest (potențial ridicat pentru energie geotermică și eoliană);

VII – Subcarpații (VII1 – Subcarpații getici; VII2 – Subcarpații de curbură;

VII3 – Subcarpații Moldovei: potențial ridicat pentru biomasă, micro-hidro,

eoliană);

VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică, energie solară).

Prezentul PUZ este indisolubil legat de PLANUL NATIONAL DE

DEZVOLTARE 2007 - 2013 care, în vederea atingerii obiectivului global şi a

obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în

vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:






20

Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoştinte;

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi

întărirea capacităţii administrative;

Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării.

Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) este suportul

dezvoltării complexe și durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și

reprezintă contribuția specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și

premiza înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene.

PATN este în corelare cu priorităţile Strategiei Lisabona revizuite, care

îndeamnă “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.

Există preocupări tot mai intense privind starea mediului în Europa şi în ţară.

Provocările de mediu cu care se confruntă Guvernele ţărilor membre U.E. au

consecinţe semnificative pentru sănătatea umană calitatea vieţii cetăţenilor şi

performanţa economică.

Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele

sunt interdependente. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera

probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional

sau regional.

Este recunoscut la scară largă că majoritatea autorităţilor locale de succes

utilizează abordarea integrată pentru a administra protecţia mediului prin adoptarea

de strategii pe termen lung şi de planuri de acţiune.

Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi

mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre.

Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate

pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea

cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa privind aprovizionarea pe viitor.

Incapacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va afecta alte state

membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot

avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesară

elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei.






21

Analiza strategică realizată de Comisia Europeană asupra situaţiei energetice

constituie un pas important spre o politică energetică eficientă pentru Europa.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei

aspecte:

lupta împotriva schimbărilor climatice;

promovarea creşterii economice şi a ocupării locurilor de muncă;

limitarea dependenţei externe a UE faţă de sursele de enrgie din

import.

Linia directoare a noii politici reprezintă un obiectiv energetic esenţial

pentru Europa: reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră generate de consumul de energie al UE.




Suceava, răspunde la unul din principalele obiective naţionale de mediu cum ar fi

cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole (o suprafaţă mică ocupată de

panourile fotovoltaice în raport cu suprafaţa totală de amplasament generează o

valoare mare prin energia produsă) și reabilitarea drumurilor de exploatare din

zona propusă.




Suceava, prin promovarea unor tehnologii de ultima oră, vine să răspundă acestor

deziderate și răspunde tendințelor actuale resimțite la nivel global şi regional

marcate de o acută creştere a nevoii de energie.

Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă şi este, teoretic,

inepuizabilă, pe termen mediu şi lung, iar costurile sale sunt influențate în special

de valoarea investiţiilor (în scădere, datorită dezvoltării producției în masă), în

condiţiile în care preţul combustibilor fosili creşte. Sursele regenerabile de energie

asigură totodată creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi limitarea

importului de resurse energetice.

Energia solară s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel

mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor






22

regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul

particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea

surselor. Principalul avantaj al energiei solare este emisia zero de substanţe

poluante şi gaze cu efect de seră. Funcţionarea panourilor fotovoltaice nu

generează deşeuri pe perioada funcționării.

În literatura de specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente

se face cu costuri unitare reduse.

I.3. Conţinutul planului

I.3.1 Detalii despre amplasament

Conform Planului Urbanistic General al comunei Ciprian Porumbescu –

documentație aprobată de către Consiliul Local, planului de amenajare a

teritoriului prin care s-au stabilit zonele din intravilan, zonificarea, funcțiunile și

organizarea urbanistică, s-a constatat că zona luată în studiu este situată în

extravilanul comunei unde folosința actuală și cea propusă a terenului este pășune

(islaz).

Autorizarea executării construcțiilor pe terenurile agricole din extravilan este

permisă respectând prevederile capitolului II, alineatul 2.1 din Regulamentul

General de Urbanism al PUG.

Suprafata pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism este de

3.8138mp (3,8ha).

Planul Urbanistic Zonal a fost întocmit în scopul introducerii în intravilan și

modificarea destinației funcționale a zonei analizate, din zonă cu destinație

agricolă prin apariția elementului major de activitate economică, în zonă cu

destinație agricol-industrială și lotizarea unor suprafețe cumulate de cca. 74.000

mp (3,8 ha.) necesară construirii unui ANSAMBLU ENERGETIC


DE ACCES SI RETELE ELECTRICE în regim de unitate industrial-agricolă






23

individuală pe lot conform REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM al

PLANULUI URBANISTIC GENERAL.

Scopul prezentei documentatii este introducerea in intravilan a unei

suprafete de teren proprietate a SC GCIT GESTIUNE SI CONSULTANTA IT

SRL conform contractului vinzare cumparare autentificat nr 2508/19.12.2011 | de

cca. 38.138 mp (3.813 ha.) si lotizarea acestei suprafete _ situata in partea nord-

vestica a comunei mai sus precizate (Ciprian Porumbescu),_ in vederea scoaterii

din circuitul agricol a terenului necesar construirii unui ansamblu de panouri

fotovoltaice (ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN

PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE

ELECTRICE) in regim de unitate industrial-agricola individuala pe lot conform

REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM al PLANULUI URBANISTIC

GENERAL.

În vederea începerii demersurilor legale pentru realizarea ansamblului

energetic neconvențional, au fost emis de către Primăria comunei Ciprian

Porumbescu, certificatul de urbanism nr. 8/15.02.2012, prin care se solicită

întocmirea unui PUZ și se identifică reglementari obligatorii necesare a fi studiate

în cadrul documentaţiei de faţă, în conformitate cu prevederile Art. 32 din Legea

350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

SC GCIT GESTIUNE SI CONSULTANTA IT SRL își propune să

construiască și să pună în funcțiune pe acest amplasament un ANSAMBLU

ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI

FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE pe o

suprafață de 3,8ha alcatuit din cca. 30 panouri fotovoltaice de cca 10 kW cu o

putere totala de cca 300 kW.

Pentru reglementarea indicilor urbanistici maximali, a zonelor edificabile, a

zonelor de protecție și a zonelor de siguranță a fost întocmit studiu urbanistic Plan

Urbanistic Zonal.

Terenul pe care va trebui să fie amplasat PARCUL FOTOVOLTATIC, a

fost ales ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi:

costurile legate de pregătirea terenului și posibilitățile de acces;

posibilităţile de conectare la utilităţi necesare;






24

gradul de afectare a factorilor de mediu;

varianta ,,0,, de utilizare a terenului;

gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei;

caracteristicile terenului de fundare pentru asigurarea rezistenţei

necesare realizării unor astfel de instalaţii;

potenţialul solar din zonă, dat fiind costurile ridicate de realizarea

investiţiei.

Așa cum este precizat în Certificatul de urbanism, terenul este situat în

extravilanul localității, fără zone de protecție, situri arheologice sau culturale.

Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de irigații, îmbunătățiri

funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.

Amplasamentul studiat se situeaza pe teritoriul extravilan al comunei Ciprian

Porumbescu, Judetul Suceava si are o suprafata totala de cca. 3.8 ha.






25

Amenajarea drumurilor de acces

Pentru asigurarea accesului in amplasamentul obiectivului se preconizeaza atit

folosirea drumurilor de exploatare existente, in consecinta reabilitarea si

consolidarea lor – prin marirea prospectului actual de la 4m la 6m, cit si realizarea

unor drumuri de acces pe amplasamente – deviatii din drumurile actuale.

Lungimea cumulata a drumurilor ce urmeaza a se realiza este de cca 2 km.

Pe linga drumurile de acces mai sunt necesare cai de acces pentru fiecare panou in

parte (drumuri de incinta); acestea urmand a fi realizate pe masura ce avanseaza

constructia.

Pentru desfasurarea in conditii bune a activitatii, pe parcursul timpului se vor

executa periodic lucrari de intretinere si reparatii a drumurilor.

Lucrari de pregatire

Lucrarile de pregatire consta in evacuarea sterilului format din sol, argila, argila cu

elemente, conform tehnologiilor de lucru stabilite in cuprinsul proiectul de fundare,

respectiv:

descopertarea solului vegetal (cu grosimi variabile in arealul perimetului) cu

ajutorul buldozerului;

dizlocarea argilelor marnoase pana la stratul de baza, cu ajutorul buldozerelor si

excavatoarelor, si incarcarea materialului in autobasculante.

Organizare de santier

Pentru realizarea investitiei, SC SC GCIT – GESTIUNE SI CONSULTANTA IT

SRL va dispune de urmatoarea organizare de santier:

rulota mobila, care va servi drept birou, vestiar, sala de servire a mesei, spalator;

grup social uscat, dotat cu latrina betonata hidroizolata;

covor PVC (membrana geotextila), pe care se va efectua alimentarea cu

combustibil a utilajelor, schimbul de ulei etc;

magazie de materiale, grup generator.

În zona studiată nu există reţele de alimentare cu apă, cu gaze naturale și nici

reţea de canalizare dar există o LEA față de care s-a reglementat distanța conform

normativului ANRE.

Vecinătățile fiecărui lot se pot vizualiza în planșele cu „Situația existentă”

dar și în restul planselor scara 1/5000 anexate.






26

Prin documentația P.U.Z. pentru care se întocmește prezentul raport de

mediu s-a studiat și propus zonarea funcțională, restricții și permisivități, relația cu

vecinătățile și s-a reglementat zona de protecție și zona de siguranță aferentă

capacității energetice. De asemenea s-a propus reglementarea prin PUZ a

suprafețelor terenurilor pe care urmează să se desfășoare activități de producție

energie electrică.

Alegerea acestui amplasament este justificat ca fiind cel mai avantajos din

următoarele cauze:

Zona are un ridicat potenţial solar, lucru dovedit de măsurătorile

efectuate de SC GCIT – GESTIUNE SI CONSULTANTA IT SRL, în

studiile preliminare acestei propuneri;

Pe acest amplasament se desfăşoară activitate agricolă de păşunat, iar

terenul este lipsit de construcţii civile sau industriale, rețele care să

necesite lucrări de relocare;

Funcţiunea propusă - zonă agricol - industrială - nu intră în conflict cu

zonele funcționale existente din vecinătate;

Zona de producţie agricol-industrială ce va fi reglementată prin PUZ

nu va afecta negativ terenurile şi activitățile care se desfășoară în

prezent pe teritoriul comunei;

Terenul este într-o zonă accesibilă la căile rutiere naţionale, judeţene

şi comunale. Accesul la parcelele pe care se propune realizarea

panorilor fotovoltaice se poate face din drumuri de exploatare

existente după realizarea unor lucrări de ameliorare;

Utilităţile necesare organizării de şantier sunt accesibile.

Din studiile efectuate zona nu este supusă riscurilor naturale și nu

există pericol de inundare a zonei.

I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului de parc

fotovoltaic

În general, organizarea funcțională a localitații s-a păstrat, modificările

propuse nu vor acutiza probleme rezultate din disfuncționalitațile identificate în

cadrul PUG.






27

Reglementarile urbanistice locale stabile în PUG pentru zona studiată în

prezent sunt cele particulare destinației agricole extravilane.

Prin PUZ s-a reglementat o suprafaţă maximă de edificare a construcțiilor.

Numai în interiorul acestui perimetru este permisă construirea scheletului de

amplasare a panourilor fotovoltaice, dimensionarea lor exactă făcându-se la faza

următoare de realizare a proiectului tehnic.

Din documentaţia tehnică a echipamentelor Parcurilor fotovoltaice similare,

rezultă că suprafețele necesare sunt:

fundația cadrului pentru pozarea panourilor fotovoltatice;

Drumuri de acces pentru utilajele de construcţii (lăţime minim 4 m

și maxim 6 m);

Canale tehnologice pentru cablurile de conexiune dintre panouri și

stația de transformare – suprafață ocupată temporar;

Drumuri tehnologice pentru întreținerea instalațiilor pe parcursul

exploatării instalațiilor parcului fotovoltaic.

Având în vedere cele de mai sus, elaboratorul PUZ a calculat bilanțul

teritorial:

STABILIREA INTRAVILANULUI

In general, organizarea functionala a localitatii s-a pastrat, modificarile propuse nu

vor acutiza probleme rezultate din disfunctionalitatile identificate in cadrul PUG.

Reglementarile urbanistice locale stabile in PUG pt zona studiata in prezent sunt

cele particulare destinatiei agricole extravilane.

BILANT TERITORIAL

EXISTENT

INTRAVILAN

PROPUS

Ha % Ha %

Extravilan Comuna

Ciprian Porumbescu Zona libera/neamenajata

(agricola, pasune) 3.8138 100 0 0.00

Intravilan Comuna

Ciprian Porumbescu

Drumuri exploatare 0 0 0.67 17.57

Zona unitati industriale 0 0 3.1438 82.43

-(din care)maxim edificabil 0 0 0.853 22.37

TOTAL 3.8138 100 3.8138 100






28

Dezvoltarea activitatii este conditionata de factorii economici (rentabilitatea

economica a activitatii pe baza analizei cost – beneficiu, evolutia cererii de energie

pe piata de desfacere) si conditiile de exploatare a surselor.

Astfel, titularul activitatii va scoate din circuitul agricol suprafetele afectate

de constructii, in functie de factorii mentionati anterior.

Suprafata pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism este de

3.8138mp ha, din care:

Suprafata solicitata pentru introducere in intravilan este de 3.813ha

Suprafata afectata de constructii este de 1.523ha (platforma betonata

aferenta fundatiei – 30 obiective cca 0.853ha + drumuri de acces cca.

0.67 mp la sol)






29

COORDONATELE STEREO 70

Puncte contur parc

fotovoltaic

X Y

1 578419.19 675297.67

2 578479.85 675207.19

3 578486.80 675180.38

4 578507.40 675120.16

5 578478.98 675093.94

6 578417.90 675092.26

7 578340.24 675066.65

8 578243.45 675075.05

9 578179.19 675141.97

10 578263.43 675194.93

11 578306.01 675127.20

12 578423.84 675201.26

13 578376.51 675276.77

14 578360.41 675302.63

15 578327.51 675393.12

16 578327.15 675394.18

17 578327.15 675394.18

18 578317.85 675418.66

19 578321.47 675426.07

20 578364.65 675395.89

21 578383.35 675367.69

Prezenta documentație va rezolva următoarele obiective principale:

Reconsiderarea structurii funcţionale a terenului și adoptarea cadrului

arhitectural - urbanistic adecvat.

Asigurarea accesului carosabil și pietonal la nivelul cerinţelor actuale.

Zona va fi reglementată prin:

Stabilirea amplasamentului ;






30

Rezervarea suprafeţelor de teren necesare trasării zonelor de circulaţie

necesare asigurării întreţinerii parcului fotovoltaic;

Zona de restricție pentru parcul fotovoltaic

După realizarea constructiilor și a platformelor carosabile terenul rămas

liber va fi reamenajat ca zonă agricolă – pășune.

Se consideră că se poate menţine funcţiunea de teren agricol (arabil sau

păşune) în continuare.

I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale panourilor fotovoltaice

Realizarea documentaţiei “PUZ - ANSAMBLU ENERGETIC


ACCES SI RETELE ELECTRICE

În baza PUZ-ului analizat se va urmări parcurgerea procedurii legale de

introducere în intravilan, schimbarea destinaţiei de folosinţă a terenurilor prin

scoatere din circuitul agricol, întocmirea documentaţiilor pe specialităţi pentru

executarea utilităţilor, drumurilor, faza DTAC, PT, etc.

La nivel de proiect interventiile majore vor avea loc cu ocazia executarii

sapaturilor pentru fundatiile panourilor. Intrucat amplasamentele obiectivelor ce

urmeaza a fi realizate, in cadrul parcului, se gasesc la proximitatea drumurilor de

acces, realizarea proiectului nu reclama o retea noua.

Centrala fotovoltaica este compusa din panouri fotovoltaice din siliciu

cristalin, montate pe sisteme fixe. Modulele fotovoltaice recomandate pentru

constructia centralei vor fi din siliciu monocristalin sau policristalin, al caror

randament de conversie este mai mare de 13,5%.

Varianta cu sisteme fixe implica investitii mai profitabile din punct de

vedere economic.

Numarul de module fotovoltaice care vor fi procurate trebuie sa fie mai mare

cu 0,2%, întrucât se pot sparge unele module în timpul manipularii si montarii.

Modulele fotovoltaice se vor monta pe profile cu pozitie fixa din aluminiu,

otel zincat sau otel inoxidabil, iar acestea vor fi pozitionate cu fata spre sud. Acesta

este cel mai robust sistem, neavand parti în miscare. Intretinerea si reparatiile sunt

reduse astfel la minim. Nu sunt situatii de umbrire în locatia propusa. De asemenea






31

distanta între sirurile de panouri va fi suficienta ca sa evite umbrirea unor module

de catre sirul din fata, pe tot parcursul zilei.

Fundatiile pe care se monteaza suportii vor fi perfect orizontale.

Racordarea la retea se realizeaza printr-un transformator de 0,4/20 kV - 2000

kVA.

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor

CEI.

Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,

monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici. În mod

obligatoriu trebui sa fie prevazut cu senzori de: radiatie solara în plan orizontal (de

tip piranometru), radiatie solara în planul modulelor, temperatura, vânt, directie a

vântului, temperatura pe spatele modulelor fotovoltaice (unul sau doi senzori).

Constructia centralei necesita amenajarea unor drumuri de acces si alei între

panouri, pentru asigurarea mentenatei în orice conditii atmosferice.

Functionarea parcului nu presupune activitate umana cu urmarire directa la

fata locului.

Urmarirea productiei si a bunei functionarii a parcului se va face prin

intermediul

mijloacelor de comunicare electronica, camerelor video de supraveghere.

Descrierea sistemului fotovoltaic

Celulele solare convertesc lumina soarelui direct în energie electrică.

Celulele sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate în

computer la cipuri. Când lumina este absorbită de aceste materiale, energia solara

este transformata intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces

de conversie a luminii in energie electrică se numeşte efect fotovoltaic. De aceea

celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt

marcate cu simbolul PV.

Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea în module care

detin aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din aceste module pot forma

unităţi de câţiva metri.

Etapele fabricarii panoului solar:

- Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protecție pe fața

expusă la soare,






32

- Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc

siliconic) în care se fixează celulele solare,

- Celule solare monocristaline sau policristaline conectate între ele prin benzi de

cositor,

- Caserarea feței posterioare a panoului cu o folie stratificată din material plastic

rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) și Polyester,

- Priză de conectare prevăzută cu diodă de protecție respectiv diodă de

scurtcircuitare și racord,

- Ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare

și montare, pentru fixare și rigidizarea legăturii.

Descrierea sistemului fotovoltaic

Celulele solare convertesc lumina soarelui direct în energie electrică.

Celulele sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate în

computer la cipuri. Când lumina este absorbită de aceste materiale, energia solara

este transformata intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces

de conversie a luminii in energie electrică se numeşte efect fotovoltaic. De aceea

celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt

marcate cu simbolul PV.

Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea în module care

detin aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din aceste module pot forma

unităţi de câţiva metri.

Sistemul fotovoltaic este compus din:

1. Panouri fotovoltaice

Un modul fotovoltaic este format dintr-un sistem de celule solare conectate

între ele astfel încât să furnizeze o putere electrică (pe modul) în medie cuprinsă

între 50 şi 300W.

Pentru a creşte puterea electrică trebuie conectate mai multe module: mai

multe module în serie formează o bandă iar mai multe benzi formează un câmp

fotovoltaic. Mai multe panouri interconectate pot furniza suficientă energie pentru

uz casnic. Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaţii industriale

sau de utilitate publică sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru

a forma un singur, mare sistem PV.






33

Componentele panoului solar:

- Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie

pe fata expusă la soare;

- Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau

cauciuc siliconic) în care se fixează celulele solare;

- Celule solare monocristaline sau policristaline conectate între ele prin

benzi de cositor,

- Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificată din material

plastic rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si

Polyester,

- Priză de conectare prevăzută cu diodă de protectie respectiv diodă de

scurtcircuitare si racord,

- Ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport,

manipulare si montare, pentru fixare si rigidizarea legăturii.

2. Structuri de sustinere

Panourile solare sunt plate şi pot fi montate la un unghi de expunere sud - fix

sau pot fi montate pe un dispozitiv de urmărire a soarelui care să le permită să

capteze lumina soarelui în decursul unei zile.

3. Invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC

Invertoarele sunt componente electronice ale sistemului fotovoltaic care

transforma curentul continuu obtinut cu ajutorul modulelor fotovoltaice in curent

alternativ, curent care este folosit de majoritatea componentelor electrice folosite in

viata de zi cu zi. Invertoarele monitorizeaza si controleaza intreaga instalatie

fotovoltaica, asigura functionarea la capacitate maxima si colecteaza datele

specifice operarii. In cazul conectarii la retea a sistemelor fotovoltaice, invertoarele

asigura decontarea in mod automat de la aceasta atunci cand este necesar.

4. Transformator

Transformatorul permite, transformarea unei tensiuni în altă tensiune,

transformare necesară pentru transportul (transferul) şi distribuţia cu pierderi

minime de energie electrică în curent alternativ.






34

5. Contor electric pentru a masura cantitatea de energie produsa si livrata in

retea

Grupul de masura este prevazut cu contor electronic de energie electrica

(activ+reactiv) cu curba de sarcina, modem inclus, dublu sens, alimentare de

rezerva, interfata de comunicare si intergabil in sistemul de telegestiune.

Amplasarea in teren a panourilor fotovoltaice, respecta anumite reguli pentru

a se obtine un randament maxim. In elaborarea schemei de amplasament se tine

cont de caracteristicile terenului, orientarea geografica a acestuia si alti factori

(drumuri, linii electrice, etc). În mod ideal, panourile ar trebui să fie orientate

sudic, la un unghi de înclinare aproximativ egal cu unghiul de latitudine, deşi ele

vor funcţiona si atunci când sunt montate orizontal (de fapt, in zile innorate acesta

pozitionare este mai buna, intrucat lumina este difuză şi reflectată). Un unghi de

înclinare mai mare va spori randamentul în timpul lunilor de iarna, în detrimentul

unui randament mai redus în timpul verii. Cea mai buna solutie, care nu presupune

costuri ridicate sau efort, o constituie un sistem simplu în cadrul caruia unghiul

poate fi modificat manual de două ori pe an (primăvara şi toamna).

La alegerea amplasamentului propus pentru s-au avut in vedere urmatoarele

criterii:

- Radiatia solara anuala care va asigura eficienta investitiei,

- Vecinatatea cu retele de transport a energiei electrice care sa permita

racordarea in conditii optime la Sistemul Energetic National astfel incat sa fie

diminuat impactul dezvoltarii unor noi retele de transport precum si minimizarea

pierderilor datorate

transportului energiei electrice,

- Existenta unei infrastructuri rutiere care sa asigure accesul facil in zona,

- Terenul nu include habitate de interes comunitar sau habitate specifice de

cuibărire şi adăpost pentru speciile de păsări de interes comunitar pentru care a fost

desemnată aria de protecţie specială avifaunistică Podişul Hârtibaciului. S-a avut în

vedere realizarea unui studiu de biodiversitate în vederea evaluarii impactului

asupra speciilor de interes comunitar încă dinaintea achiziţionării terenului pe care

se propune amplasarea parcului energetic fotovoltaic,

- Terenul este slab productiv, montarea centralei fotovoltaice pe acest

amplasament neaducand prejudicii dezvoltarii agriculturii in zona






35

Distributia panourilor in cadrul amplasamentului va urmari:

- Eficienta si randamentul,

- Reducerea influentelor reciproce a panourilor prin evitarea efectului de

umbrire,

- Optimizarea investitiilor si a costurilor,

- Eficienta economica a parcului fotovoltaic,

- Costuri reduse privind intretinerea si exploatarea parcului fotovoltaic.

Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 6 luni

pentru lucrarile de constructii - montaj.

Studiul de fezabilitate economica se bazeaza pe potentialul de energie solara.

Relevante pentru realizarea acestui studiu sunt masuratorile si analiza datelor

privind iradiatia solara. Datele obtinute prin intermediul sistemului pus la

dispozitie de European Commission Joint Research Centre, Ispra, Italia sunt de

natura sa incurajeze beneficiarul pentru continuarea si realizarea investitiei.

Puterea electrica maxima instalata in aceasta investitie va fi de 300 kW,

capacitate acceptata de sistemul de transport SEN si oferita de amplasamentul

geografic al terenului.

Solutiile propuse de catre proiectantul de specialitate, pentru reteaua de

distributie interioara a parcului fotovoltaic este cu conductori subterani, statia de

transformare este supraterana iar racordul la SEN, se realizeaza prin linie de 20KV.

Lungimea racordului, intre statia de transformare si linia electrica a SEN, ce

preia energia produsa in parcul fotovoltaic, este de circa 20m.

I.3.4. Circulaţia

În prezent circulaţia în zonă este asigurată de drumurile de exploatare

existente (zone de circulaţie rutieră neamenajate corespunzator).

Amplasamentul perimetrului se afla in extravilanul localitatii Ciprian

Porumbescu.

Pentru transportul elementelor de constructie a ANSAMBLU ENERGETIC


ACCES SI RETELE ELECTRICE din comuna Ciprian Porumbescu vor fi utilizate






36

drumuri preexistente in primii 2 ani in consecinta reabilitarea si consolidarea lor –

prin marirea prospectului actual de la 4m la 6m, cit si realizarea unor drumuri de

acces pe amplasamente – deviatii din drumurile actuale. Lungimea cumulata a

drumurilor ce urmeaza a se realiza este de cca 2 km.

Aceste drumuri vor fi administrate si intretinute pe cheltuiala proprie a SC

GCIT – GESTIUNE SI CONSULTANTA IT SRL

Localitatea este deservita de un sistem de transport rutier, fiind traversata de

axa de circulatie nord - sud de importanta judeteana Ilisesti – Cornu Luncii.

Dezvoltarea judetului a dus la un grad de motorizare de 14%.

Intensitatea traficului reclama modernizarea acestor trasee si echiparea

corespunzatoare pentru fluenta si siguranta circulatiei.

Reteaua secundara de circulatie se compune din accese locale cu una sau

doua benzi carosabile care in general se infunda sau se racordeaza la strazile

principale.

Drumul DJ 178 se incadreaza, conform OUG nr. 43/1997, in categoria III cu

doua benzi carosabile.

Traseul de tranzit al acestor drumuri, intersectiile si accesele laterale sunt

deficitare ca fluenta, capacitate si siguranta a circulatiei actuale si in perspectiva.

I.3.5. Ocuparea terenurilor

Loturile studiate în cadrul PUZ sunt libere de construcții și au în prezent

funcţiune de teren agricol (păşune - izlaz), fără zone de protecție, situri arheologice

sau culturale. Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de irigații,

îmbunătățiri funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.

I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din

plan

Principalele lucrări ce trebuie desfăşurate pentru construcţia investiţiei cu

destinaţie de parc fotovoltaic sunt următoarele:

trasarea drumurilor de acces şi a platformei tehnologice;

realizarea drumurilor de acces şi a platformei tehnologice.






37

Această etapă presupune:

lucrări de pregătire a platformei, drumurilor de acces şi a suprafeţelor

platformelor tehnologice (curăţire, îndepărtare vegetaţie, deşeuri şi

steril); după care se aşterne piatra spartă şi se compactează;

lucrări de excavaţii pentru realizarea fundaţiei, îndepărtarea

/eliminarea sterilului rezultat din excavaţie;

pozarea armăturilor şi săpătura pentru fundaţie si turnarea betonului.

betonul este preparat la fabricile locale de beton şi este adus în

amplasament cu autobetonierele;

transportul componentelor grupului generator fotovoltaic ;

montarea echipamentelor grupului generator fotovoltaic;

realizarea conexiunilor electrice şi pozarea cablurilor subterane;

ecologizarea zonei prin îndepartarea deşeurilor rezultate din

activităţile de construcţii montaj, nivelarea terenului şi refacerea

covorului vegetal în jurul pilonilor şi unde este necesar;

retragerea utilajelor de construcţii şi transport.

Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:

În perioada de construire a parcului fotovoltaic de la Ciprian Porumbescu,

modificările fizice sunt generate de următoarele activităţi:

Excavaţiile pentru fundaţii;

Îndepărtarea solului vegetal pe ampriza drumurilor de acces proiectate

şi a platformelor tehnologice (cca. 0.25 m adâncime);

Săparea şanţurilor pentru pozarea cablurilor electrice până la 1 m

adâncime.

Modificările fizice în perioada de exploatare a parcului fotovoltaic

La finalizarea excavaţiei, în cadrul lucrărilor de refacere ecologică se produc

următoarele modificări:

Refacerea covorului vegetal în dreptul fundaţiei;

Refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologică utilizată

pentru lucrările de construcţie-montaj;

Acoperirea şanţurilor în care au fost pozate cablurile electrice,

nivelarea şi refacerea covorului vegetal.






38

Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare

Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de funcţionare, ţinând

cont că ciclul de viaţă a panourilor fotovoltaice este apreciat la 20-25 ani.

La sfârşitul acestei perioade există două posibilităţi:

dezafectarea panourilor fotovoltaice şi restaurarea amplasamentului;

înlocuirea grupurilor panourilor fotovoltaice cu altele noi.

Dezafectarea panourilor și structurii de sustinere, necesită următoarele

lucrări:

dezmembrarea panourilor și structurii de sustinere cu recuperarea şi

valorificarea metalelor şi în general a materialelor refolosibile;

demolarea fundaţiilor şi utilizarea betonului concasat pentru diferite

amenajări (platformele drumurilor, diverse umpluturi);

recuperarea şi valorificarea cablurilor electrice;

umplerea/nivelarea gropii fundaţiei şi refacerea covorului vegetal.

Înlocuirea panourilor și structurii de sustinere cu altele noi necesită mai

puţine interventii.

Se poate constata că volumul lucrărilor generează modificări fizice în

amplasament de un nivel redus pentru a afecta semnificativ zona.

Resurse necesare implementării proiectului ce decurge din plan

La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din

zonă, cu excepția suprafeţelor de teren ocupate de drumuri, plaforme tehnologice şi

fundațiile panourilor și structurii de sustinere.

Implementarea proiectului nu necesită preluare de apă pe durata execuţiei

lucrărilor. Nu necesită consum de gaze naturale, iar consumul de energie electrică

este redus şi se asigură prin grupuri generatoare mobile alimentate cu combustibili

lichizi.






39

II. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A

MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN

SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI PROPUS

II.1. Localizare

Amplasametul pe care este propusă implementarea PUZ pentru

„ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI

FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE”, prin

care stabilesc reglementările urbanistice necesare pentru parcul fotovoltaic se

întinde pe o suprafață totală de cca 3,8 ha în extravilanul comunei Ciprian

Porumbescu, judeţul Suceava.

Conform Planului Urbanistic General al comunei Ciprian Porumbescu –

documentație aprobată de către Consiliul Local prin H.C.L., plan de amenajare a

teritoriului prin care s-au stabilit zonele din intravilan, zonificarea, funcțiunile și

organizarea urbanistică, s-a constatat ca zona luată în studiu este situată în

extravilanul comunei unde folosința actuală și cea propusă a terenului este pășune

(islaz).

Localitatea Ciprian Porumbescu face parte din grupul localităţilor ce

constituie „zona Bucovina”, zonă cu potenţial turistic ridicat.

In raport cu judetul, localitatea este amplasata in centrul acestuia la o

distanta de cca 15 km fata de Suceava, aproximativ 20 km fata de Falticeni si

aproximativ 15 km fata de Gura Humorului. Legatura cu alte localitati este

asigurata de DJ 178 - deviatie din DN 17 Suceava-Gura Humorului.

Teritoriul administrativ are o suprafata de 2 850 ha invecinandu-se cu

urmatoarele localitati:

- nord _ comuna Ilisesti

- vest _ comuna Paltinoasa






40

- sud _ comuna Dragoiesti

- est _ comuna Stroiesti

Comuna Ciprian Porumbescu se încadrează în funcţie de numărul de

locuitori în categoria comunelor medii (peste 5000 locuitori). Conform ultimului

recensământ efectuat de către Institutul Naţional de Statistică, populaţia stabilă a

comunei Ciprian Porumbescu era de 5472 locuitori.

Incadrarea în teritoriul administrativ Faţă de suprafaţa teritoriului administrativ, localitatea este amplasată în

nordul acestuia. În teritoriul administrativ sunt răspândite mai multe trupuri de

intravilan reprezentând groapa de gunoi, fostul CAP, gara, etc. Accesul la captările

de apă, cabane şi stâne este asigurat numai de drumuri de exploatare.

II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă

Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă

Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul se află situat în

bazinul văii Stupca, pe interfluviile dintre aceasta şi valea Ilişeşti, la nord şi valea

Drăgoiasca, la sud, fiind încadrat în bazinul hidrografic XII - 1 de ordinul 1 şi în

bazinul hidrografic 21.1 de ordinul 2. Bazinul văii Drăgoiasca este încadrat în

bazinul hidrografic 21.1.1 de ordinul 3.

Harta hidrogeologică a regiunii (după harta hidrgeologică României 1 : 100 000)






41

Managementul apelor uzate

Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de

şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective

umane.

Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse punctiforme de

poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri menajere,

hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.

Prognozarea impactului

În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a

tehnologiei de exploatare a parcului fotovoltaic rezultă că generarea de ape uzate

este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de construcţie

se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de

forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale

prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Totuşi se impun măsuri eficiente de limitare a interacțiunii dintre organizarea de

șantier și mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor condițiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la

evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată

atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele

tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în

apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la

construcţie, pentru igienizare și o mică parte din alte utilizări, restul de apă se

pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere

etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie

de epurare apă uzată menajeră.






42

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri

special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina

producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de

construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales

dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi

îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

În perioada de exploatare a parcului fotovoltaic

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

fotovoltaic nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se

produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate.

Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi

drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de panourile fotovoltaice

este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic

din zonă.

II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer

Datorită aşezării sale comuna Ciprian Porumbescu, asemeni întregului judeţ

Suceava, are o climă temperat-continentală, dar cu o nuanţă ce rezultă din sinteza

climatului montan cu climatul de podiş.

Lipsa unor înregistrări meteorologice sistematice pe parcursul unor perioade

mai lungi de timp nu ne dă posibilitatea cunoaşterii mai profunde a evoluţiei

climatului local. Datele care există astăzi pot caracteriza însă cu suficientă precizie

aspectele generale actuate ale climei, aspecte care, credem noi, nu sunt cu mult

diferite de cele existente de-a lungul istoriei acestei comunităţi umane.

Astfel, în ceea ce priveşte temperaturile medii ale anului, acestea sunt:

- 6°C - temperatura medie anuală;

- 21°C - temperatura medie a verii;

- 8°C -temperatura medie a iernii.

Nu există o evidenţă a temperaturilor minime şi maxime înregistrate pe plan

local, dar se poate spune că în timpul iernii se înregistrează şi temperaturi sub -25°C,






43

iar vara temperaturile aerului depășesc uneori 30°C. Această amplitudine dovedeşte

caracterul continental relativ moderat al climatului comunei.

Fenomenul îngheţului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele din

urmă zile de îngheţ se întâlnesc chiar şi pe la începutul lunii mai. Cam în aceleași

perioade sunt primele şi ultimile ninsori.

Precipitaţiile medii anuale sunt de 820 mm. Această cantitate ar fi

îndestulătoare pentru trebuinţele agriculturii dacă ar fi raspândită egal pe teritoriul

localităţii şi în cursul anului.

Vânturile sunt determinate de circulaţia generală a maselor de aer pe

direcţia nord-est şi sud-vest cu o viteza medie de 3 până la 5m/sec (crivăţul de

nord şi de sud), cea mai mare frecvenţă având-o vânturile care bat dinspre nord-

est. Intensitatea lor depăşeste rareori 60 km/h, iar furtunile sunt extrem de rare şi

se produc de obicei vara.

Harta cu distribuţia zonelor climatice în România

Conform STAS 1709/1-90, în ceea ce priveşte harta cu repartiţia tipurilor

climatice, după indicele de umezeală Thortwaite, perimetrul la care ne referim se

încadrează la tipul climatic II.






44

Harta cu repartiţia tipurilor climatice după indicele de umezeală (conform STAS 1709/1-90)

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt

acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi

dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de

mijloacele de transport.

Pe teritoriul comunei Ciprian Porumbescu, în zona amplasamentului analizat

nu există surse fixe de poluare a aerului, iar sursele mobile (traficul rutier) au

emisii care se încadrează în limitele legale.

II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol

Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul parcului eolian

este situat în arealul Podişului Moldovei, subunitatea Podişul Sucevei, caracterizat

printr-un relief fragmentat, distingându-se zone deluroase separate de culoare largi

săpate de principalele râuri Siret, Suceava şi Moldova. Culmile au în general






45

orientare NV – SE, înclinare spre SSV şi altitudini de 400 – 500 m, cu înălţimi mai

mici spre SE.

Văile se situează la peste 250 m altitudine.

Din punct de vedere geologic amplasamentul face parte din Platforma

Moldovenească, alcătuită din şisturi cristaline (soclul) şi depozite sedimentare

(cuvertura). Intervalul stratigrafic de interes pentru arealul amplasamentului, îl

constituie Sarmaţianul (subetajul Volhinian) caracterizat printr-un regim de

retragere a apelor marine. Grosimea depozitelor sarmaţiene în această zonă poate

atinge 2 000 metri. Volhinianului îi sunt atribuite depozitele care urmează peste

calcarele cu serpulide ce aparţin Buglovianului.

În general Volhinianul este alcătuit din marne argiloase, aleuritice, cu intercalaţii

de nisipuri, gresii şi mai puţin gresii oolitice. De asemenea, o caracteristică a

Volhinianului în această zonă o constituie prezenţa pietrişurilor. Acestea se

dezvoltă în două nivele, cele din partea superioară a etajului, formeză la vest de

comuna Ciprian Porumbescu o secvenţă ce poate atinge 60 de metri. Pietrişurile

nesortate, cu elemente rulate şi dimensiuni de până la 0,25 m, cuprind în majoritate

roci din zona flişului (gresii, marne, etc.) şi foarte puţine din cristalin (cuarţ, şisturi,

cuarţite, etc.). Pietrişurile sunt slab consolidate cu un ciment argilo-nisipos, cu

intercalaţii lenticulare de nisipuri şi argile, prezentând o structură torenţială. Ele

reprezintă marginea unui evantai de pietrişuri cu caracter de piemont, cu dezvoltare

maximă în masivul Ciungi, la vest de perimetrul nostru.

Distribuţia areală a litofaciesurilor Volhinianului corespunde şi unei distribuţii

stratigrafice. Termenii inferiori apar spre N şi NE şi sunt din ce în ce mai noi spre

S şi SW (zonă care include şi perimetrul cercetat), regiune către care Volhinianul

este tăiat de falia pericarpatică sau se afundă sub depozitele Bessarabianului.

În urma cartării geologice efectuate cu ocazia elaborarii Studiu geotehnic

preliminar construire Parc fotovoltaic în perimetrul comunei Ciprian Porumbescu,

jud. Suceava - elaborator SC BELEVION IMPEX SRL, în arealul parcului, au fost

identificate două secvenţe litologice, cu grosimi variabile. Prima secvenţă întâlnită

pe tot arealul este reprezentată de argilele marnoase, slab nisipoase, compacte,

plastice, cafeniu-gălbui, care aflorează imediat sub solul vegetal, având grosimi

variabile cuprinse între 0,5 m şi 2,5 m.






46

Harta geologică cu localizarea parcului fotovoltaicCiprian Porumbescu (după harta geologică României 1 : 200

000)

A doua secvenţă litologică este reprezentată de nisipuri fine, cuarţoase, slab

coezive, gălbui, în care apar intercalaţii de pietrişuri si bolovanisuri, cu elemente

mai mult sau mai puţin rulate, cu dimensiuni de până la 30 cm, în special de gresii

şi subordonat cuarţ alb, sisturi, cuarţite, calcare. De asemenea în cadrul nisipurilor

mai apar, sub formă de intercalaţii, nivele de gresii de până la 50 cm slab

consolidate, precum şi benzi, cu grosime de până la 10 cm, de marne şi

marnocalcare cu fosile (în special brahiopode şi gastropode).

Nisipurile au dimensiuni, în aflorimente, de până la 10 – 12 m, şi sunt

caracterizate prin stratificaţii încrucişate, cu structuri torenţiale.

Surse de poluare a solurilor

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea

acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea

sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi

alunecări de teren.

Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi

nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea

chimică a solului.






47

Materiale radioactive, care în urma depozitării necorespunzătoare sau

din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din

centrale nucleare, ajung în sol.

Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă sunt în unele

cazuri prin unele componente surse de poluare.

Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea

conţinutului de nitraţi din sol.

Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul

cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.

Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot

apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa

hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care

opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.

Prognozarea poluării solului

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape

distincte:

Etapa de realizare a construcţiei;

Etapa de utilizare a parcului fotovoltaic construit pentru producerea energiei

electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menționa că pentru obiectivul

propus planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de

deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai

mici de materiale de construcție clasice și implicit cantităţi mult mai mici de

deşeuri care rezultă din aceste activități.

În același timp, perioada de realizare a construcției se reduce considerabil, ca

și personalul executant necesar.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite temporare de

materiale, precum și o concentrare de efective umane.

Toate aceste activități constituie surse de poluare pentru apă, aer și sol.






48

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare

a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri menajere, hidrocarburi

sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului,

poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi

degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din

deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a

drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a

panorurilor fotovoltaice. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie

a parcului se pot utiliza până la 5 - 10 tone de produse petroliere sub formă de

combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru

fundaţiile structurii de amăplasare a panourilor fotovoltaice, pentru realizarea

platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces,

de asemenea din moluzul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de

construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta

solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și

a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a realizării

platformelor de montaj, a turnarii fundațiilor (beton armat), a realizării camerei de

comandă și liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare

fiecărei situaţii în parte.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice

exploatării instalaţiilor a panourilor fotovoltaice se poate produce cu deşeuri

menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la

piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.

Ocuparea terenului în arealul amenajat este de circa 20% din total. Restul

terenului poate avea aceasi destinație ca cea inițială.






49

II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu biodiversitate

Amplasamentul „ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC


RETELE ELECTRICE”, localizat in extravilanul comunei Ciprian

Porumbescu, judetul Suceava se află la o distanţă aproximativă de 9 - 10 km

de cel mai apropiat punct al ariei de protecţie avifaunistică ROSPA0064 -

Lacurile Fălticeni (HG 1284/2007). Zona poate constitui un culoar de migraţie

pentru păsările de interes comunitar aflate în pasaj către Lacurile Fălticeni şi

bazinele hidrografice ale râurilor Siret şi Moldova.

Analiza impactului asupra biodiversităţii s-a efectuat în STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATĂ, elaborat conform ORD. 19/2010.

În situl Natura 2000 de protecție specială avifaunistică ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni sunt menţionate 20 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE. Amplasamentul nostru se află în vecinătatea acestui sit și

de aceea SC Mediu Research SRL a efectuat observații lunare timp de 1 an de zile

pentru a stabili dacă speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000 se

regăsesc și pe teritoriul unde vor fi amplasate panourile fotovoltaice. S-a pus

accentul în special pe perioadele de migrație a acestor păsări pentru a stabili dacă

acestea parcurg sau nu amplasamentul pe care se vor monta panourile fotovoltaice.

Conform Formularului Standard Natura 2000 la nivelul sitului Natura 2000

cuibăresc minim 6 specii de păsări și altele 15 se află în pasaj în cadrul unui habitat

de râuri/lacuri (93%), culturi agricole (2%) și alte terenuri arabile (5%).

Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe

parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza albă) a fost

observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii descrise în Formularul

Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în care se vor monta panourile

fotovoltaice. Aceasta înseamnă că speciile de păsări nu au culoarul de migrație

(coridor ecologic) peste suprafața viitorului parc fotovoltaic.

În afara speciilor de păsări descrise şi analizate în STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATĂ au mai fost identificate și unelele specii de amfibieni și

reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă), Rana ridibunda

(broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă






50

verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și Lacerta agilis (șopârla de

câmp).

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului

parc doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Fitocenozele prezente aici fac parte în general, din seria Agrostis capillaris,

caracteristică pentru pajistile afectate de suprapăşunat. Pajiștile din seria Agrostia

capillaris sunt reprezentate prin tipuri alcătuite din specii mezoxerofile,

oligomezotrofe, moderat – acidofile - neutrofi1e, subtermofile - mezoterme de

stațiuni mai umede și mai răcoroase, de pe dealuri mai înalte (peste 350-400 m).

Ele sunt înierbate cu Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Briza media,

Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus etc., în asociere cu o serie de specii

xeromezofile de pe dealuri mai joase, precum și specii mezofile de pădure.

Tipul Agrostis capillaris - Festuca rupicola. Ocupă coaste moderat –

puternic înclinate pe soluri reavăne, mezobazice, slab – moderat acide (brune

argiloiluviale molice si pseudorendzinice, brune luvice erodate și erodi-soluri).

Vegetația se caracterizează printr-o componentă mixtă, edificată de specii

mezoxero - mezofile și xeromezofile.

II.6. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi implementat

Amplasamentul PUZ „ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC


RETELE ELECTRICE”, localizat in extravilanul comunei Ciprian Porumbescu,

judetul Suceava este situat în zona de extravilan a localităţii, zona teren agricol -

pășune (izlaz).

Factorii de mediu analizaţi în cazul în care planul nu ar fi implementat au

fost :

Calitatea apei

Amplasamentul analizat este pe un teren cu funcţiune de teren agricol –

pășune şi care datorită nepracticării pe acesta a lucrări agricole, a lucrărilor de

stabilizarea versanților, este supus fenomenelor de eroziune și alunecărilor de teren

în anumite zone.






51

Astfel în situaţia neimplementării acestui proiect, terenul va avea aceeaşi

funcţiune.

Implementarea prevederilor PUZ „ANSAMBLU ENERGETIC


DE ACCES SI RETELE ELECTRICE”, datorită lucrărilor de stabilizare care

vor fi efectuate prin realizarea fundațiilor și a lucrărilor de reabilitare a drumurilor

de exploatare din zonă, vor diminua riscul de apariție eroziunilor pe anumite

suprafețe și a alunecărilor de teren, ceea ce va conduce la ameliorarea calității

apelor pâraielor prin scăderea cantității de aluviuni transportate de apa provenită

din precipitații.

Calitatea aerului

Arealul unde urmează a fi amplasat PUZ-ul analizat este situat în

extravilanul localității Ciprian Porumbescu, pe un teren agricol şi nu sunt

dezvoltate alte activităţi.

În cazul neimplementării planului asupra calităţii aerului pot intervenii

modificări, sub aspect negativ determinat de avansarea procesului de degradare a

terenului în lipsa unor lucrări de ameliorare a solurilor, aerul putând fi impurificat

cu pulberi şi praf rezultate din fărâmiţarea solului, mai ales în perioadele de vânt

intens. Realizarea unui parc fotovoltaic pe acest perimetru este benefică deoarece

se fructifică potenţialul zonei, se stabilizează terenul prin consolidarea versanţilor,

se amenajează şi se întreţine o reţea de drumuri de acces pe o perioadă lungă de

timp, se introduce o cantitate importantă de energie în sistemul naţional care

cumulată cu energia provenită de la alte parcuri fotovoltaice ar putea duce la

scăderea preţului la energia electric furnizată consumatorilor pe kw/h, iar destinaţia

terenului după amenajarea parcului va avea dublă funcţiune: parc fotovoltaic şi

păşune.

Zgomotul şi vibraţiile

Amplasamentul analizat pentru PUZ este într-o zonă de teren agricol –

pășune şi nu sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind în extravilan.

În cazul neimplementării planului asupra nivelului de zgomot şi vibraţii

actual nu vor interveni modificări.

Calitatea solului

Zona este relativ antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept

folosinţă teren agricol – pășune.






52

Suprafeţele de teren care nu vor fi ocupate de construcţii şi căi de acces, vor

fi utilizate în continuare tot ca pășune. Adâncimea de îngheţ, în zona

amplasamentului, este de 1,00 – 1,10 m.

În absenţa implementării planului, calitatea solului din zona de interes nu ar

avea o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de

combatere a eroziunii solului și de stabilizare a anumitor zone în care există riscul

apariției alunecărilor de teren.

Erodarea terenului şi implicit alunecările de teren cu implicaţii dintre cele

mai defavorabile pentru populaţia din comuna Ciprian Porumbescu.

Starea florei şi faunei

În zona de amplasament a PUZ – ului, terenul este acoperit cu vegetație

ierboasă și se resimte influenţa activității de pășunat, care atâta timp cât va fi

practicată va influenţa evoluția și compoziţia vegetaţiei.

În absenţa implementării planului de amenajare a teritoriului pentru instalare

a panourilor fotovoltaice, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu ar avea o evoluţie

pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de ameliorare a solului

care să reducă fenomenele de eroziune a solului și cele de alunecări de teren. În

acest mod vegetaţia s-ar putea menține la valorile actuale.

În zona studiată pentru propunerile de amplasare a Parcului fotovoltaic

suprafaţa ocupată și drumurile de acces (noi și reabilitate) este de 20 % din

suprafaţa care delimitează Parcul, restul rămâne în continuare teren pentru

practicarea păşunatului.

Starea monumentelor naturale şi istorice

În zona amplasamentului şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate

monumente ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan

şi are destinaţia de teren agricol.

Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei Ciprian

Porumbescu, judeţul Suceava. În absența implementării planului, evoluția indicilor

de sănătate a populației ar rămâne la cotele actuale. Din punct de vedere social,

neimplementarea planului ar conduce la stagnarea gradului de dezvoltare a

localității.

Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenţial negativ

asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri

de muncă temporare sau contribuţia la veniturile Primăriei.






53

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii

climatici şi vegetaţia din zonă. Astfel, lucrările de consolidare, reabilitare a

drumurilor, aerarea intensă şi umbra lăsată de turbinele Parcului fotovoltaic fac să

se dezvolte mai bine vegetaţia în zonă şi tot odată o relativă îmbunătăţire a

biodiversităţii. Exploatarea intensivă a pășunilor, coroborat cu fenomenele de

eroziune și alunecări de teren, fără lucrări și intervenții în scopul menținerii și

îmbunătățirii caracteristicilor pedologice, poate conduce la un moment dat la

degradarea calității acestor suprafețe.

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii sol şi

apă. Astfel, în lipsa unor consolidări a terenului, propus prin construcţiile care se

vor realiza acesta s-ar putea degrada, prin accelerarea proceselor de eroziune

datorate secetei vara, alternate cu ploi torențiale, care intensifică scurgerile de pe

versanți, cu antrenare de material solid (sol) şi gerului / viscolului din timpul iernii.

Prin realizarea construcţiilor propuse prin plan se are în vedere şi o bună

gospodărire a apelor provenite din precipitaţii.

Degradarea solului şi acţiunea negativă a apelor din precipitaţii pot afecta în

anumită măsură flora şi fauna din zonă şi implicit biodiversitatea.






54

III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A

FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA

Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă:

Amplasamentul PUZ – „ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC


RETELE ELECTRICE”,comuna Ciprian Porumbescu, judetul Suceava.

Teritoriul comunei Ciprian Porumbescu nu este strabatut de cursuri de apa,

totusi existind citeva paraie (Ilisasca, Gusei si Stupcii) cu debite nesemnificative si

aproape inexistente in perioadele secetoase.â

Monitorizarea calitativă a apelor din județul Suceava este realizată de către

laboratorul de calitatea apei SGA Suceava, care efectuează analize fizico-chimice,

biologice și bacteriologice prin programe de monitoring. În conformitate cu datele

publicate pe site-ul SGA Suceava, acest pârâu nu este cuprins în rețeaua pentru

care se face monitorizea debitelor sau a calității apelor.

Nu exista risc de inundabilitate în zonă.

Managementul apelor uzate

Activitățile necesare pentru implementarea proiectului care decurg din PUZ-

ul analizat sunt activități specifice de construcții montaj. Având în vedere

caracteristicile specifice acestui tip de proiecte, în scopul coordonării și

eficientizării acestora, lucrările se vor realiza etapizat, după reabilitarea drumurilor

de acces către trupurile de teren pe care se execută lucrările.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organianizare de

şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare temporară de

efective umane.

Toate aceste activităţi pot constitui surse de poluare pentru apă, aer şi sol.






55

Activitățile din organizările de şantier pot uneori genera surse punctiforme

de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deşeuri menajere,

hidrocarburi sau diverse alte substanţe.

Prognozarea impactului

În perioada de construcţii montaj

Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a

parcului fotovoltaic, rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta

este justificată şi de faptul lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce

înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în

tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea

de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. De asemenea, se reduce

semnificativ suprafața necesară pentru depozitarea materialelor de construcție.

Totuşi se impun măsuri eficiente de limitare a interacţiunii dintre

organizarea de şantier şi mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor condiţiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape construcție-montaj și

funcționare, luate în considerare la efectele lor asupra mediului.

În perioada de construcţii – montaj necesarul de apă este reprezentat de:

- apa potabilă pentru personalul din șantier – apă îmbuteliată, nu se vor

executa captări de apă sau puțuri de alimentare cu apă pe amplasament;

- apă necesară igienizării personalului;

- apă necesară proceselor tehnologice (turnări de betoane)

Apa uzată va fi doar apă uzată tip menajer, având în vedere că betoanele

necesare fundațiilor se prepară în stații de betoane din afara amplasamentului de

unde sunt transportate cu mijloace de transport speciale iar apa tehnologică este

necesară eventual doar pentru punerea în operă, în cantități foarte mici, pierderile

fiind neglijabile. În astfel de procese, cea mai mare cantitate de apă se pierde prin

evaporare.

Apa uzată menajeră rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în

containere etanşe – ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului

la o staţie de epurare apă uzată menajeră.






56

În perioada de exploatare a parcului fotovoltaic, procesul tehnologic de

producere a energiei electrice, nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe

amplasament nu se produc ape uzate.

Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţii, care

vor fi drenate spre văile din zonă. Produsul realizat de panourile fotovoltaice este

energia electrică curată, fără produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din

zonă.

III.2. Caracteristici ale factorului de mediu SOL

Condiții pedo-geologice locale

În vederea stabilirii naturii terenului au fost realizate investigaţii geologice,

seismice, geoelectrice şi geomagnetice de către SC BELEVION IMPEX SRL.

Observaţiile geologice au constat în cartarea tuturor deschiderilor naturale

şi artificiale din arealul locaţiei. S-a avut în vedere stabilirea litofaciesurilor,

precum şi procesele fizico-geologice (alunecări de teren) care ar putea influenţa

natura terenului de fundare.

Măsurătorile geoelectrice sunt măsurători geofizice non-invazive bazate pe

studiul parametrilor electrici ai solului.

Tehnica de măsură utilizată în mod uzual cuprinde o varietate de metode

adaptabile în funcţie de factori cum ar fi: dimensiunea şi poziţia zonei ţintă,

configuraţia stratelor, adâncmiea de investigaţie etc.

Pentru acest proiect a fost utilizată metoda pol-dipol, măsurându-se simultan

doi parametrii electrici: rezistivitatea şi polarizabilitatea.

Rezistivitatea este o măsura fizică ce caracterizează rezistenţa unui material

la trecerea unui curent electric. Pentru măsurătorile electrice, rezistivitatea variază

în funcţie de compoziţia mineralogică a rocii, porozitate, tipul de fluid din pori etc.

Gama de valori variază în limite largi de la sub 1 Ωm pentru galenă pură, pirită sau

apă de mare până la 1014

Ωm pentru calcit, cuarţ sau mică.

Pentru a atribui cu grad de încredere ridicat valori de rezistivitate unui

anumit tip de litologie, în general, este necesară utilizarea de informaţii

suplimentare (date de foraj, puncte de observaţie).






57

Polarizabilitatea, cel de-al doilea factor înregistrat în timpul prospecţiunii

electrice, denumită şi potenţial indus (PI), este o caracteristică fizică a unui

material de a polariza sub acţiunea unui curent electric. Sursele de polarizabilitate,

în ordinea importanţei sunt: majoritatea sulfurilor metalice, grafit, hematit,

magnetit, unii cărbuni superiori precum şi argilele.

Adâncimea de investigaţie a prospecţiunii electrice este dependentă de

configuraţia spaţială a electrozilor, pentru lucrarea de faţă fiind proiectată o

configuraţie care să atingă 40 metri adâncime.

Datele de rezistivitate şi polarizabilitate aparentă înregistrate, în urma

procedeului de inversie matematică, vor fi organizate în secţiuni de adâncime cu

distribuţia valorilor „reale”, secţiuni ce vor fi interpretate din punct de vedere

geologic.

Datele tehnice ale prospecţiunii geoelectrice:

Metoda: pol-dipol

Parametrii înregistraţi: rezistivitate şi polarizabilitate aparentă;

Parametrii calculaţi în urma procedeului de inversie: rezistivitate şi

polarizabilitate reală;

Rezoluţia verticală: 8 nivele de adâncime până la cca. 40 metri;

Rezoluţia orizontală: măsurători la 20 metri;

Semnal de intrare: treapta 4s +, 4s 0, 4s -, 4s 0.

Măsurătorile seismice de refracţie sunt folosite pentru o varietate de

scopuri, având în vedere în special prospecţiunea geofizică a geometriei stratelor

din imediata vecinătate a solului.

Metoda seismică de refracţie se bazează pe studiul primelor unde seismice,

timpul la care acestea ajung fiind dependent de configuraţia stratelor străbătute şi

de geometria dispozitivului folosit.

Datele înregistrate au fost prelucrate cu softuri specializate de inversie,

procedeu matematic automat, din care rezultă variaţia vitezei de deplasare a

undelor seismice cu adâncimea.

Studiul variaţiei de deplasare a undelor seismice, rezultat din seismica de

refracţie, oferă informaţii asupra refractorilor (limitelor de strat), precum şi asupra

tipului de strate interceptate.






58

Datele tehnice ale prospecţiunii seismice:

Geometrie: 24 geofoni la 2,5 metri distanţă;

Shot-uri (greutate 15 kg): 10 shot-uri la 15 metri distanţă;

Parametrii înregistraţi: trasă seismică;

Parametrii calculaţi în urma procedeului de inversie: viteza de deplasare a

undelor seismice rezultată din analiza undelor directe, gradientul vertical al acestei

viteze;

Adâncime de investigare: 20 - 60 metri, funcţie de geometria refractorilor,

atenuare etc.

Măsurătorile geomagnetice au fost utilizate pentru determinarea obiectelor

metalice îngropate (conducte, deşeuri metalice, fundaţii, canalizare, etc.).

Prospecţiunea geomagnetică se bazează pe măsurători ale câmpului

magnetic natural, câmp perturbat de obiecte cu proprietăţi magnetice (în special

corpuri din fier şi aliaje de fier).

Măsurătorile geomagnetice au fost realizate într-o reţea de 5x5x...x5 metri,

pe traseul profilelor geoelectrice şi seismice.

Datele înregistrate sunt prezentate sub formă de profil magnetic, corelat cu

secţiunea geoelectrică sau seismică.

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul parcului fotovoltaic este

situat în arealul Podişului Moldovei, subunitatea Podişul Sucevei, caracterizat

printr-un relief fragmentat, distingându-se zone deluroase separate de culoare largi

săpate de principalele râuri Siret, Suceava şi Moldova. Culmile au în general

orientare NV – SE, înclinare spre SSV şi altitudini de 400 – 500m, cu înălţimi mai

mici spre SE. Văile se situează la peste 250 m altitudine.

Din punct de vedere geologic amplasamentul face parte din Platforma

Moldovenească, alcătuită din şisturi cristaline (soclul) şi depozite sedimentare

(cuvertura). Intervalul stratigrafic de interes pentru arealul amplasamentului, îl

constituie Sarmaţianul (subetajul Volhinian) caracterizat printr-un regim de

retragere a apelor marine. Grosimea depozitelor sarmaţiene în această zonă poate

atinge 2 000 metri. Volhinianului îi sunt atribuite depozitele care urmează peste

calcarele cu serpulide ce aparţin Buglovianului.






59

În general Volhinianul este alcătuit din marne argiloase, aleuritice, cu

intercalaţii de nisipuri, gresii şi mai puţin gresii oolitice. De asemenea, o

caracteristică a Volhinianului în această zonă o constituie prezenţa pietrişurilor.

Acestea se dezvoltă în două nivele, cele din partea superioară a etajului, formeză la

vest de comuna Ciprian Porumbescu o secvenţă ce poate atinge 60 de metri.

Pietrişurile nesortate, cu elemente rulate şi dimensiuni de până la 0,25 m, cuprind

în majoritate roci din zona flişului (gresii, marne, etc.) şi foarte puţine din cristalin

(cuarţ, şisturi, cuarţite, etc.). Pietrişurile sunt slab consolidate cu un ciment argilo-

nisipos, cu intercalaţii lenticulare de nisipuri şi argile, prezentând o structură

torenţială. Ele reprezintă marginea unui evantai de pietrişuri cu caracter de

piemont, cu dezvoltare maximă în masivul Ciungi, la vest de perimetrul nostru.

Distribuţia areală a litofaciesurilor Volhinianului corespunde şi unei

distribuţii stratigrafice. Termenii inferiori apar spre N şi NE şi sunt din ce în ce mai

noi spre S şi SW (zonă care include şi perimetrul cercetat), regiune către care

Volhinianul este tăiat de falia pericarpatică sau se afundă sub depozitele

Bessarabianului.

Studiul geotehnic preliminar realizat pentru amplasarea parcului fotovoltaic

din perimetrul iprian Porumbescu, calculează un punctaj geotehnic estimativ

pentru fiecare dintre locaţii conform normativului NP 074-2007.

Pentru estimarea diferiţilor factori luaţi în calcul de normativul NP 074-2007

au fost folosite următoarele informaţii:

Condiţiile de teren au fost determinate pe baza rezultatelor obţinute din

măsurătorile geoelectrice şi seismice, corelate cu observaţii şi considerente

geologice directe (pe afloriment) şi indirecte provenite din harta geologică

1:200 000 Suceava;

Apa subterană a fost estimată pe baza observaţiilor directe în fântâni şi a

observaţiilor indirecte provenite din harta hidrogeologică 1:100 000 Suceava;

Clasificarea construcţiei după importanţă a fost stabilită ca fiind

excepţională considerând specificaţiile generale ale panourilor fotovoltaice

furnizate de client, coroborate cu clasificarea conform NP 074-2007;

Vecinătăţile au fost calculate pe baza hărţilor topografice 1:5 000 şi pe baza

aerofotogramelor, fiind acordat punctaj minim cu excepţia locaţiei CEE1 care se

află în proximitatea drumului ce face legătura între comunele Drăgoieşti şi Ciprian






60

Porumbescu, precum şi a primelor case aflate la intrarea în comuna Ciprian

Porumbescu.

Zonă seismic a fost calculată, conform normativului P100-1/2006, după

Harta zonării României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului

Rezultatele prospecţiunii geofizice sunt prezentate sub formă de modele

geologice interpretative reprezantate ca secţiuni şi imagini tridimensionale,

coroborate cu distribuţia de viteză şi gradientul acesteia şi, respectiv, distribuţia

valorilor de rezistivitate şi polarizabilitate.

În urma corelării datelor disponibile, au fost trasate limitele geologice

interpretative.

Punctajul geotehnic final estimativ, precum şi concluziile şi recomandările

sintetice ale acestui studiu, sunt prezentate pe fiecare locaţie în studiul tehnic

preliminar efectuat de către SC BELEVION IMPEX SRL şi care va fi anexat la

acest proiect.

Surse de poluare a solurilor

Implementarea parcului fotovoltaic care decurge din PUZ-ul analizat, este

propusă pe un amplasament a cărui folosință actuală este pășune/izlaz comunal.

Activitatea desfășurată în prezent pe aceste terenuri (pășunatul) nu poate fi

considerată ca sursă de poluare a solului. Dejecțiile animaliere fiind în cantități

reduse, împrăștiate pe întreaga supafață, fără zone de concentrare, sunt benefice

pentru vegetația zonei, ca surse de îngrășământ natural.

Pentru perioada de implementare a planului, trebuie să distingem faptul că se

propune schimbarea destinației actuale a unor suprafețe reduse de teren, disparate

pe amplasamentul analizat, restul zonei rămâne cu aceiași destinație și folosință.

Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie,

respectiv:

• Nivelul I - surse de poluare permanente;

• Nivelul II - surse potenţiale de poluare;

• Nivelul III - surse de poluare indirecte:

Poluarea solului se manifestă prin:

• Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;

• Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale grele,

pesticide şi ca urmare a modificării pH-ului;

• Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.






61

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea

normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general

activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

• Excavaţiile masive efectuate în scopul decopertării și exploatării agregate

sau zăcăminte. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului,

procesele tehnologice de preparare a minereurilor fie prin alte dereglări de formă

care pot duce la pierderea stabilității și alunecări de teren.

• Metale grele, care apar în urma depozitării necorespunzătoare a produselor

cu acest gen de componente sau din gazele de combustie ale motoarelor cu ardere

internă care utilizează combustibili cu conținut ridicat de Pb.

• Nămolurile provenite din apele uzate, în cazul netratării sau nedepozitării

corespunzătoare, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

• Materiale radioactive, în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi

nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung

în sol.

• Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă negestionate

corespunzător, datorită unor componente por afecta calitatea solurilor.

• Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea

conţinutului de nitraţi din sol.

• Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu

substanţe ce conduc la degradarea chimică.

• Nămolurile separate din apele uzate, conţin substanţe organice şi

anorganice care în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului.

• Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea

la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol

determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei

vegetaţii.

Prognozarea poluării solului

Poluarea solului în cazul planului analizat, poate intervenii în două etape

distincte :

- Etapa de realizare a construcţiilor aferente proiectului care decurg din plan;






62

- Etapa de funcționare a parcului construit pentru producerea energiei

electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul

propus planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de

deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantităţi mici de

materiale de construcţie clasice şi implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care

rezultă din aceste activităţi.

În acelaşi timp, suprafețele pe care se manipulează materialele de construcții

sunt reduse, utilizarea modulelor prefabricate specifice acestui tip de proiect

implică o perioadă redusă de realizare obiectivului. De asemenea, personalul care

execută licrările este în număr redus.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje performante, organizarea de șantier este de

mici dimensiuni.

Zona de execuție a lucărilor pe fiecare amplasament în parte poate genera

surse punctiforme de poluare a apelor de suprafață și solului cu ape uzate, deşeuri

menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanţe.

Ţinând cont de cele prezentate, rezultă că în faza de construcţie a parcului

fotovoltaic, poluarea solului poate interveni prin degradare fizică, datorate lucărilor

necesare executării fundațiior structurii de susținere a panourilor fotovoltaice, prin

compactare şi modificarea structurii solului.

În caz accidental, poluarea solului, se mai poate produce din deşeuri lichide

sau solide, utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de

acces, cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a panourilor

fotovoltaice. Astfel, trebuie să se ţină cont că, în perioada de construcţie a parcului

se pot utiliza până la 5÷10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil

lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru

fundaţiilor, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau

modernizarea drumurilor de acces, de asemenea, din moluzul rezultat din eventuala

finalizarea şi finisare a lucrărilor de construcţie - montaj.






63

În etapa I, de construcţii - montaj în organizarea de şantier se vor utiliza doar

construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii în

cantități reduse şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă.

Pentru apele uzate menajere se vor utiliza un container echipat cu grupuri

sanitare ecologice. Se va amenaja o zonă de colectare a deşeurilor, cu zone

separate pentru deșeurile menajere și deșeurile din materiale de construcții.

De asemenea, solul poate fi afectat de depozitarea necorespunzătoare a

volumelor de material excavat din amplasamentul fundațiilor. Acesta va fi

gestionat în funcție de caracteristicile sale respectiv solul vegetal va fi utilizat în

activitățile de refacere a amplasamentului de la finalizarea fiecărei lucrări în parte

iar restul la reabilitarea drumurilor de acces și drumurilor de incintă.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta

solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și

a subsolului datorită modernizării drumurilor existente și a realizării drumurilor

suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnării fundațiilor

(beton armat), a realizării camerei de comandă și liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare

fiecărei situaţii în parte și vor fi detaliate la faza de proiect tehnic.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în timpul desfăşurării activităţii specifice

exploatării instalaţiilor de panouri fotovoltaice se poate produce cu deşeuri

menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la

piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţilor.

Menționăm de asemenea că prin reabilitarea drumurilor din zonă se va

reduce poluarea cu pulberi datorată traficului (actual și viitor).

III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER

Surse si poluanţi generaţi

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile.

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.






64

România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat să

reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% faţă de valorile anului

1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANA 2001/80/Ec,

Guvernul României a pregătit un proiect de hotărâre referitoare la limitarea

emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform

limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE (emisii de materii solide,

SO2 şi NOX ).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin

apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi

biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din surse

artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii

elimină gaze, vapori de apă etc., plantele şi animalele tot prin emanaţii,

cutremurele, generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse artificiale de

poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură

şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei

Ansamblul parc fotovoltaic, din locaţia situată în comuna Ciprian

Porumbescu, judeţul Suceava sunt:

• Sursele mobile respectiv mijloacele de transport, echipate cu motoare cu

ardere internă ce funcţionează pe motorină şi benzină;

• Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se

degajă de la o eventuală gospodărie de combustibili și lubrifianţi amenajată în

timpul organizării de şantier.

Prognozarea poluarii aerului

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în

faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de

construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile.






65

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că

desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face în actualul extravilan al

localității. Există propunerea ca pe anumite trupuri de teren aflate în imediata

vecinătate a unor construcții existente (locuințe și anexe gospodărești) să se realize

centrale, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul

a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de combustibil şi

ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea

investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

fotovoltaic nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează

substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici

volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor

tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10 litri) ca să poată

genera o cantitate remarcabilă de substanţe volatile.

III.4. Zgomot ŞI Vibraţii

Panourile fotovoltaice sunt dintre componentele industriale care nu

generaza nici un fel de zgomot in perioada de funcționare.

In perioada Perioada de execuție-constructie a parcului fotovoltaic sunt

lucrări de construcţii montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de

observare :

zgomot la sursă;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.






66

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului,

vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au următoarele

puteri acustice asociate (tabelul următor):

Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier

vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI

FAZE A B

Pregătirea terenului 84 84

Excavare 88 78

Cimentare, compactare şi

armarea şanţurilor.

88 88

Aşezarea structurii 79 78

Terminarea, inclusivcurătarea 84 84 A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi

vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de

lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la

distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot

inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibratii beneficiarul investitiei va

trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură

care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte și alte noxe.






67

III.5. Efecte asupra peisajului

Amplasamentul pe care se impune implementarea planului nu se află în zone

protejate, locația se află la periferia localității Ciprian Porumbescu, în afara zonelor

circulate sau cu potențial de dezvoltare din punct de vedere turistic. Parcul

fotovoltaic nu vor constitui un obstacol între localitate și zona adiacentă.






68

IV. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE

PENTRU PUZ

În urma analizei caracteristicilor mediului din zona amplasamentului propus

pentru planul PUZ – „ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS

DIN PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE

ELECTRICE”,comuna Ciprian Porumbescu, judetul Suceava, au fost identificate

două probleme care ar putea influența acest plan.

Principala problemă este cea legată de caracteristicile geologice ale

terenului în anumite zone unde prin studiul geologic s-a pus in evidență

existența condițiilor pentru alunecări de teren.

Studiul geotehnic preliminar realizat calculează un punctaj geotehnic

estimativ pentru fiecare dintre locaţii conform normativului NP 074-2007.

Pentru estimarea diferiţilor factori luaţi în calcul de normativul NP 074-2007

au fost folosite următoarele informaţii:

Condiţiile de teren au fost determinate pe baza rezultatelor obţinute din

măsurătorile geoelectrice şi seismice, corelate cu observaţii şi considerente

geologice directe (pe afloriment) şi indirecte provenite din harta geologică

1:200 000 Suceava;

Apa subterană a fost estimată pe baza observaţiilor directe în fântâni şi a

observaţiilor indirecte provenite din harta hidrogeologică 1:100 000 Suceava;

Clasificarea construcţiei după importanţă a fost stabilită ca fiind deosebit

de excepţională considerând specificaţiile generale ale panourilor fotovoltaice

furnizate de client, coroborate cu clasificarea conform NP 074-2007;

Vecinătăţile au fost calculate pe baza hărţilor topografice 1:5 000 şi pe baza

aerofotogramelor, fiind acordat punctaj minim.

Zonă seismică a fost calculată, conform normativului P100-1/2006,

după Harta zonării României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului

Rezultatele prospecţiunii geofizice sunt prezentate sub formă de modele

geologice interpretative reprezantate ca secţiuni şi imagini tridimensionale,






69

coroborate cu distribuţia de viteză şi gradientul acesteia şi, respectiv, distribuţia

valorilor de rezistivitate şi polarizabilitate.

În urma corelării datelor disponibile, au fost trasate limitele geologice

interpretative.

Punctajul geotehnic final estimativ, precum şi concluziile şi recomandările

sintetice ale acestui studiu, sunt prezentate pe fiecare locaţie în anexe.

A doua problemă este cea referitoare la posibilitatea ca zona să

constitue un culoar de migrație pentru păsările de interes comunitar aflate în

pasaj către Lacurile Fălticeni și bazinele hidrografice ale râurilor Siret și

Moldova.

În situl Natura 2000 de protecție specială avifaunistică ROSPA0064

Lacurile Fălticeni aflat la distanța de 9-10 km, sunt menţionate 20 specii de

păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiului 79/409/CEE.

Amplasamentul nostru se află în vecinătatea acestui sit și de aceea SC Mediu

Research SRL a efectuat observații lunare timp de 1 an de zile pentru a stabili dacă

speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000 se regăsesc și pe teritoriul

unde vor fi amplasate panourile fotovoltaice. S-a pus accentul în special pe

perioadele de migrație a acestor păsări pentru a stabili dacă acestea parcurg sau nu

amplasamentul pe care se vor monta panourile.

Conform Formularului Standard Natura 2000 la nivelul sitului Natura 2000

cuibăresc minim 6 specii de păsări și altele 15 se află în pasaj în cadrul unui habitat

de râuri/lacuri (93%), culturi agricole (2%) și alte terenuri arabile (5%).

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATĂ

PE COMPONENTA BIODIVERSITĂŢII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATĂ (EA).

În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat

de amplasarea și funcționare panorilor fotovoltaice asupra speciilor de păsări

incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni aflat la distanța de 9-10 km.

S-a analizat impactul generat de amplasarea acestor panouri fotovoltaice în

zona Ciprian Porumbescu considerată a fi amplasată pe culoarul de migratie al

pasărilor de interes european și în vecinătatea sitului Natura 2000 Lacurile

Fălticeni ROSPA0064.






70

Principalul impact pus în discuţie pentru protejarea mediului în zonă este cel

legat de impactul asupra păsarilor aflate in cautarea unei surse de hrană. Acest

impact ar cauzat de probabilitatea ca păsările să considere suprafața panourilor

fotovoltaice ca fiind un luciu de apă, datorita efectului de reflec

Majoritatea speciilor de păsări care fac obiectul protectiei în ROSPA0064 –

Lacurile Fălticeni, sunt păsări acvatice.

Amplasarea panorilor fotovoltatice ar putea crea imaginea falsa unui luciu

de apă cu efect de reflexie a luminii.

Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe

parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza albă) a fost

observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii descrise în Formularul

Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în care se vor monta panourile

fotovoltaice. Aceasta înseamnă că speciile de păsări nu au culoarul de migrație

(coridor ecologic) peste suprafața viitorului parc fotovoltaic.

De asemenea datorita tehnologiilor moderne de fabricare a panourilor

fotovoltaice, aceste au o suprafța neagra fără luciu evitându-se astfel imaginea falsa

de oglinda ce ar putea induce in eroare păsările acvatice.

În ceea ce privește Ciconia ciconia – barza albă despre care am afirmat că

am observat-o și în vecinătatea viitorului parc fotovoltaic, aceasta nu va fi afectat

de amplasarea panourilor fotovoltaice.

Barza albă ne părăseşte pe la mijlocul lui august, începutul lui septembrie.

Prima dată pleacă puii, care vor fi urmaţi după câteva zile de către adulţi. Nici

părinţii nu călătoresc împreună: legătura dintre ei se destramă la sfârşitul sezonului

de cuibărit.

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate și

unelele specii de amfibieni și reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta

galbenă), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo

viridis (broască râioasă verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și

Lacerta agilis (șopârla de câmp).

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului

parc fotovoltaic doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Amplasarea panourilor fotovoltaice va avea un impact neutru asupra acestor

specii.

Fitocenozele prezente aici fac parte în general, din seria Agrostis capillaris,

caracteristică pentru pajistile afectate de suprapăşunat. Pajiștile din seria Agrostia






71

capillaris sunt reprezentate prin tipuri alcătuite din specii mezoxerofile,

oligomezotrofe, moderat – acidofile - neutrofi1e, subtermofile - mezoterme de

stațiuni mai umede și mai răcoroase, de pe dealuri mai înalte (peste 350-400 m).

Ele sunt înierbate cu Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Briza media,

Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus etc., în asociere cu o serie de specii

xeromezofile de pe dealuri mai joase, precum și specii mezofile de pădure.

Tipul Agrostis capillaris - Festuca rupicola. Ocupă coaste moderat –

puternic înclinate pe soluri reavăne, mezobazice, slab – moderat acide (brune

argiloiluviale molice si pseudorendzinice, brune luvice erodate și erodi-soluri).

Vegetația se caracterizează printr-o componentă mixtă, edificată de specii

mezoxero-mezofile și xeromezofile.

Aceste pajiști au o productivitate mijlocie având o valoare pastorală de 25-

35. Ele pot fi îmbunătățite prin fertilizare, supraînsămânțare sau reînsămânțare în

funcție de situația concretă existentă în teren. Fertilizarea se poate face utilizând 60

– 80 kg/ha P2O5 și 40 – 60 kg/ha K2O precum și 100 – 120 kg N. Pentru

supraînsămânțare și reînsămânțare se va utiliza amestecul format din Dactylis

glomerata 10 kg/ha, Festuca pratensis 13 kg/ha, Phleum pratense 7 kg/ha,

Trifolium repens 3 kg/ha și Lotus corniculatus 5 kg/ha.

Această măsură o recomandăm beneficiarului pentru replantarea zonelor

unde se vor efectua decopertări de sol feril în vederea construirii fundației

structurii de montare a panorilor fotovoltaice.

De asemenea recomandăm ca in jurul perimetrului parcului fotovoltaic să fie

amplasată o perdea de vegetatie formată din arbuști. Aceasta are rol atât de

protecție a avifaunei din zonă cât și ca delimitare a parcului fotovoltaic.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru

amenajarea parcului fotovoltaic, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în

Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0064 Lacurile Fălticeni deoarece

terenul viitorului parc fotovoltaic este situat la o distanță relativ mare de

lacuri (câțiva km), iar zona nu are conditii specifice de hrana, dăpost sau

cuibărire.

Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar

satabilite conform caracteristicilor fiecărei arii natural protejate constituie

obiectivul principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de

protecție care trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.






72

În lipsa unui Plan de management s-a analizat evaluarea impactului planului

propus PUZ – PARC FOTOVOLTAIC COMUNA Ciprian Porumbescu asupra

integrității sitului Natura 2000 ROSPA0064 Lacurile Fălticeni.

Integritatea ariei naturale protejate

de interes comunitar este afectată dacă PP

poate:

Situl Natura 2000 ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul

exemplarelor speciilor de interes comunitar;

Amplasarea Parcului fotovoltaic de limita sitului astfel

ca nu se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul

de specii protejate.

să ducă la fragmentarea habitatelor de interes

comunitar;

Nu se vor fragmenta habitatele de interes

comunitar

să aibă impact negativ asupra factorilor care

determină menţinerea stării favorabile de

conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;

Nu va exista un impact negativ asupra

conditiilor necesare speciilor de păsări declarate

protejate. Terenul de amplasare a panourilor

fotovoltaice nu prezinta conditii specifice de cuibarire,

surse de hrana sau de popas

să producă modificări ale dinamicii relaţiilor

care definesc structura şi/sau funcţia ariei

naturale protejate de interes comunitar.

Amplasarea panorilor fotovoltaice nu va

modifica funcția ariei natural protejate de interes

comunitar.

În cadrul studiului de evaluare adecvată s-a procedat la identificarea şi

evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PUZ – PARC FOTOVOLTAIC

COMUNA CIPRIAN PORUMBESCU susceptibile să afecteze în mod

semnificativ aria naturală protejată de interes avifaunistică Lacurile Fălticeni cod

Natura 2000 ROSPA 0064.

RAPORT DE MEDIU PENTRU ”ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE

ACCES SI RETELE ELECTRICE”, Comuna Ciprian Porumbescu, jud. Suceava



73

Identificarea

impactului

Evaluarea impactului

Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili folositi la

evaluarea impactului produs prin

implenenatre planului

PUZ – PARC FOTOVOLTAIC

COMUNA CIPRIAN PORUMBESCU

Lacurile Fălticeni cod Natura 2000 ROSPA 0064

Direct 1. procentul din suprafaţa habitatului care

va fi pierdut;

Panourile fotovoltaice vor fi amplasate în afara ariei de protectie.

La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din Aria de

protecție avifaunistică ROSPA0064 - Lacurile Fălticeni (HG 1284/2007), aceasta

se află la o distanță de 9-10 km.

Nu vor fi afectate suprafetele din aria de protectie Lacurile Fălticeni cod

Natura 2000 ROSPA 0064

0% suprafata afectata

2. procentul ce va fi pierdut din

suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de interes

comunitar;

Panourile fotovoltaice vor fi amplasate în afara ariei de protectie.

La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din Aria de


se află la o distanță de 9-10 km.

Nu vor fi afectate suprafetele din aria de protectie Lacurile Fălticeni cod

Natura 2000 ROSPA 0064

0% suprafata afectata

3. fragmentarea habitatelor de interes

comunitar (exprimată în procente); Amplasarea panourilor fotovoltaice nu va duce la fragmentarea habitatelor.

4. durata sau persistenţa fragmentării; Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a fragmentarii

5. durata sau persistenţa perturbării

speciilor de interes comunitar, distanţa faţă

de aria naturală protejată de interes

comunitar;

Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul sitului Natura 2000

Lacurile Fălticeni.

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr.

de indivizi/suprafaţă); Amplasarea panourilor fotovoltaice nu va afecta populatiile de pasari.

Datorita tehnologiilor moderne de fabricare a panourilor fotovoltaice, aceste au o

suprafța neagra fără luciu evitându-se astfel imaginea falsa de oglinda ce ar putea

induce in eroare păsările acvatice.





74

7. scara de timp pentru înlocuirea

speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului

Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a fragmentarii.

8. indicatorii chimici-cheie care pot

determina modificări legate de resursele

de apă sau de alte resurse naturale, care

pot determina modificarea funcţiilor

ecologice ale unei ariinaturale protejate de

interes comunitar.

Titularul planului va avea obligatia de-a evalua populatii de păsari din zona

panorilor fotovoltaice în faza de constructie și pe o perioada de doi ani în

perioadele de migratie în faza de funcționare conform planului de monitorizare.

Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără a

lua în considerare măsurile de reducere a

impactului;

Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru care au

fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile cu /sau fara

masuri de reducere a impactului. Implementarea planului de monitorizare

este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de pe acest amplasament.

Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără a

lua în considerare măsurile de reducere a

impactului;

Pe termen scurt impactul potential poate aparea in perioada de constructie va

fi în limite admisibile

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de planul

propus fără a lua în considerare măsurile

de reducere a impactului;

Pe termen lung impactul potențial va fi în limite minime.

În faza de constructie evaluarea impactului cauzat de planul



panourilor fotovoltaice vor fi amplasate într-o perioadă relativ scurtă de timp

– max 6-8 luni,

amplasarea acestora presupune realizarea scheletului metalic pe care vor fi

montate panourilor fotovoltaice

impactul generat va fi temporar si pe o perioada scurtă de timp.

În faza de operare evaluarea impactului cauzat de planul



Amplasarea panourilor fotovoltaice nu va afecta populatiile de pasari.

Datorita tehnologiilor moderne de fabricare a panourilor fotovoltaice, aceste

au o suprafța neagra fără luciu evitându-se astfel imaginea falsa de oglinda ce

ar putea induce in eroare păsările acvatice.

Rezidual evaluarea impactului rezidual care rămâne

după implementarea măsurilor de reducere

a impactului pentru planul propus şi pentru

alte PP.

Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru care au

fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile cu /sau fara

masuri de reducere a impactului. Implementarea planului de monitorizare

este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de pe acest amplasament.

cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP panourilor fotovoltaice vor fi amplasate în afara ariei de protectie.





75

propus cu alte PP: La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din Aria de


se află la o distanță de 9-10 km

Distanța fata de ultima locuinta depăseste cu mult 300 m.

evaluarea impactului cumulativ al PP cu

alte PP fără a lua în considerare măsurile

de reducere a impactului

În perioada de functionare, impactul cumulat va fi analizat cu precădere asupra

speciilor de păsări aflate în perioadele de migratie conform planului de

monitorizare.


PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE”, Comuna

Ciprian Porumbescu, jud. Suceava



76

V. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE

LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU

PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT

CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE

CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat ţinând seama de

prevederile următoarelor documente naţionale şi internaţionale referitoare la

obiectivele de protecţia mediului:

1. PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII

MONDIALE (1994), care conţine „Managementul urban şi mediul” ce

face referire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic.

Acesta propune o strategie integrată privind managementul terenurilor care

este orientată pe următoarele direcţii:

- Realizarea echilibrului între protecţia mediului şi dezvoltarea urbană;

- Protejarea resurselor funciare sensibile;

- Gestionarea zonelor expuse la riscuri;

- Protejarea resurselor culturale;

- Conservarea spaţiilor deschise;

- Descurajarea extinderii urbane excesive;

- Gestionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie de

politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al

actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi

instruirea populaţiei.






77

2. DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI

HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ, un

document al Comisiei Europene ONU pentru Europa, elaborat în 1996.

Directivele se adresează în principal autorităţilor locale şi responsabililor

privind aşezările umane la nivel naţional, urmărind să ofere acestora un suport

pentru adaptarea politicilor, legislaţiei şi reglementărilor naţionale în sensul

dezvoltării unui habitat care să favorizeze calitatea vieţii, sănătatea şi bunăstarea.

Dezvoltarea Durabilă ca obiectiv, a imprimat o schimbare a viziunii

tradiţionale, a amenajării şi gestiunii oraşelor, determinând apariţia noţiunii de

planificare în funcţie de ecosisteme care presupune:

- integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale şi

economice ca şi a relaţiilor dintre acestea;

- luarea în considerare a interacţiunii dintre aer, sol, apă, zgomot şi

organismele vii, inclusiv fiinţele umane;

- accentul pe natura dinamică a ecosistemelor;

- urmărirea restaurării şi conservarea integrităţii, calităţii şi sănătăţii

sistemelor.

3. DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU

EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE,

document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru

Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care:

- terenul şi informaţiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este

necesară pentru creşterea economică;

- indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura

dezvoltarea durabilă dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaţiilor în ceea ce

priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor.

4. ACORDURI INTERNAŢIONALE ŞI ALINIEREA LA NORMELE

EUROPENE care vizează:

- Politica industrială;

- Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea tehnologică;

- Politica energetică, cu Carta Albă a Energiei pentru Viitor;

- Investiţiile în domeniul mediului;






78

- Principiile celui de-al şaselea Plan de Acţiune Comunitar în domeniul

Protecţiei Mediului, precum şi politica Comunitară de ansamblu în domeniul

Protecţiei Mediului;

- Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de ocupare,

ca şi obiectivul pe termen lung enunţat de Consiliul European de la Lisabona, şi

anume acela ca Uniunea Europeană să devină până în 2010 economia cea mai

competitivă, bazată pe cunoştinţe tehnice;

- Susţinerea programelor de instruire;

- Continuarea dezvoltării unor noi tehnologii de comunicare şi informare

pentru toţi membrii săi.

5. DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul amenajării

Teritoriului şi pentru acest plan:

- Carta de la Torremolinos adoptată de Conferinţa Europeană a Miniştrilor

pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei.

- Raportul „Europa 2000” privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului

comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000”.

- Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”. Acest document a

servit ca bază pentru elaborarea ESDP „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului

European”.

- Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE şi destinat în principal

amenajării teritoriului transnaţional;

- Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentuează, asupra

politicilor de dezvoltării durabile, cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992.

- „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European” prezentată în mai multe

Conferinţe Europene;

- „Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului

european” care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective în

Europa, document adoptat la Hanovra la Conferinţa Europeană a Miniştrilor

Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. Acest Document introduce următoarele

principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:

- Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socioeconomică

echilibrată şi ameliorarea competitivităţii;

- Promovarea acţiunilor de dezvoltare angrenate de funcţiunile urbane şi de

îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;






79

- Promovarea condiţiilor mai echilibrate de accesibilitate;

- Dezvoltarea accesului la informaţii şi cunoştinţe;

- Reducerea prejudiciilor provocate mediului;

- Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;

- Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;

- Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei;

- Promovarea turismului calitativ şi durabil;

- Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

Tabel comparativ obiective:

Document

strategic

Obiective UE şi nationale Obiectivele planului Concordanţa dintre

obiectivele planului

propus cu obiectivele

planurilor/programelor

la nivel strategic

Directiva

2001/77/EC

privind

promovarea

energiei electrice

produsa din surse

regenerabile pe

piata unica de

energie

Obiectul prezentei directive este de a

promova creșterea contribuției

surselor de energie regenerabile la

producția de electricitate pe piața

internă de electricitate și de a pune

bazele unui viitor cadru comunitar în

acest domeniu.

Dezvoltarea unui parc fotovoltaic pentru

obţinerea energiei

electrice prin exploatarea

potentialului oltaicfotov

al zonei.

100%

Comunitatea recunoaște necesitatea

promovării surselor de energie

regenerabile ca o măsură prioritară,

deoarece exploatarea lor contribuie la

protecția mediului și la dezvoltarea

durabilă

Promovarea utilizarii

potentialului solar al

zonei

100%

Promovarea electricității produse din

surse de energie regenerabile este o

prioritate comunitară importantă,

după cum s-a subliniat în Cartea Albă

privind sursele de energie

regenerabile din motive de securitate

și diversificare a aprovizionării cu

energie, de protecție a mediului și de

coeziune socială și economică.

Asigurarea surselor

alternative de energie

Reducerea importului de

combustibili fosili

100%

Intensificarea utilizării electricității

produse din surse de energie

regenerabile constituie o componentă

importantă a pachetului de măsuri

necesare pentru respectarea

Protocolului de la Kyoto la

Convenția-cadru a Organizației

Reducerea emisiilor de

gaze cu efect de sera

100%






80

Națiunilor Unite privind schimbările

climatice și a oricărui pachet de

măsuri destinat respectării

angajamentelor ulterioare.

Când se favorizează dezvoltarea unei

piețe pentru surse de energie

regenerabile, este necesar să se țină

cont de impactul pozitiv asupra

posibilităților de dezvoltare regionale

și locale, asupra posibilităților de

export, asupra coeziunii sociale și

încadrării în muncă, în special în

privința întreprinderilor mici și

mijlocii, precum și asupra

producătorilor de electricitate

independenți

Independenta energetică

prin producerea de

energie din surse locale

Asigurare de locuri de

munca

100%

Planul european

de redresare

economică,

adoptat de

Comisie la 26

noiembrie 2008 ca

măsură de

răspuns la criza

economică și

financiară din

Europa.

Obiectiv - de a aduce Uniunea

Europeană mai aproape de

îndeplinirea obiectivelor în ceea ce

privește energia și schimbările

climatice, și anume securitatea și

diversificarea resurselor energetice,

funcționarea pieței interne a energiei

și reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră.

dezvoltarea unui parc

fotovoltaic pentru

obţinerea energiei


potentialului fotovoltaic

al zonei.



100%

Strategia

Energetică a

României in

perioada 2007 –

2020;

Obiectivul general - satisfacerea

necesarului de energie atat in prezent,

cat si pe termen mediu si lung, la un

pret cat mai scazut, adecvat unei

economii moderne de piata si unui

standard de viata civilizat, in conditii

de calitate, siguranta in alimentare, cu

respectarea principiilor dezvoltarii

durabile

Producerea de energie

electrica pentru

satisfacerea nevoilor

pietei interne, din surse

regenerabile, nepoluante

100%

Cresterea sigurantei energetice prin

asigurarea necesarului de resurse

energetice si limitarea dependentei de

resursele energetice de import

Asigurarea unei productii

de energie din surse

locale

100%

Promovarea producerii energiei pe

bază de resurse regenerabile

Valorificarea


al zonei

100%

Reducerea impactului negativ al

sectorului energetic asupra mediului

înconjurător

Producerea de energie

electrica din surse

nepoluante

100%

dezvoltarea pieţelor concurenţiale de

energie electrică,

Dezvoltarea unui parc

fotovoltaic pentru

prodecerea de energie

100%






81

electrica

Strategia

Naţională pentru

Dezvoltare

Durabilă a

României -

Orizonturi 2013 –

2020 – 2030

Orizont 2013 Încorporarea organica a

principiilor si practicilor dezvoltarii

durabile în ansamblul programelor si

politicilor publice ale României ca

stat membru al UE

Obiectiv national: Satisfacerea

necesarului de energie pe termen

scurt si mediu si crearea premiselor

pentru securitatea energetica a tarii pe

termen lung conform cerintelor unei

economii moderne de piata, în

conditii de siguranta si

competitivitate; îndeplinirea

obligatiilor asumate în baza

Protocolului de la Kyoto privind

reducerea cu 8% a emisiilor de gaze

cu efect de sera; promovarea si

aplicarea unor masuri de adaptare la

efectele schimbarilor climatic si

respectarea principiilor dezvoltarii

durabile


fotovoltaic pentru

obţinerea energiei



al zonei.

Asigurarea independentei

energetice



100%

Orizont 2020: Atingerea nivelului

mediu actual al tarilor Uniunii

Europene la principalii indicatori ai

dezvoltarii durabile

Dezvoltarea zonei rurale 100%

Orizont 2030: Apropierea

semnificativa a României de nivelul

mediu din acel an al tarilor membre

ale UE din punctul de vedere al

indicatorilor dezvoltarii durabile

Productie de energie din

surse nepoluante

100%

Planul National

de Dezvoltare

2007 – 2013

Obiective orizontale: dezvoltarea

durabilă, egalitatea de şanse şi

promovarea societăţii informaţionale

Dezvoltarea ţării trebuie să aibă un

caracter durabil din punct de vedere

economic, social şi al protecţiei

mediului.


surse nepoluante

Dezvoltarea zonei rurale

100%

Strategia

Regională De

Dezvoltare Nord-

Est 2007 – 2013.

obiectivul general al Strategiei

Regionale Nord-Est 2007-2013 este

reducerea decalajului existent fata de

regiunile dezvoltate ale Romaniei

prin cresterea gradului de

competitivitate si atractivitate

regional.


Promovarea unor noi

tehnologii, ecologice


energetice

100%

Dezvoltarea si modernizarea

infrastructurii fizice si sociale

prezervand in acelasi timp conditiile

de mediu

promovarea unei

investitii noi pentru

productia de energie din

surse regenerabile

100%






82

Dezvoltarea mediului rural in vederea

cresterii nivelului de trai a locuitorilor

Asigurarea energiei

electrice din surse locale

Cresterea numarului de

locuri de munca

100%

Strategia de

dezvoltare

economico-socială

a județului

Suceava pentru

perioada 2008-

2013

Obiectiv strategic Valorificarea

resurselor materiale şi umane în

vederea atingerii unei dezvoltări

economice şi sociale durabile, care să

ducă pe termen lung la creşterea

nivelului de trai al populaţiei şi

poziţionarea judeţului Suceava pe un

loc onorabil în ceea ce priveşte

nivelul de dezvoltare

Creșterea nivelului de

trai a populației comunei

prin sporirea fondurilor

de care va dispune

comunitatea locala

(impozite de la

investitor)

100%

PRIORITATE 1 –

INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU

Măsura 1.4 - Dezvoltarea

infrastructurii energetice Obiectivul

măsurii

Îmbunătăţirea standardului de viaţă a

locuitorilor şi creşterea atractivităţii

de investire în judeţul Suceava prin

crearea, extinderea şi modernizarea

infrastructurii energetic

Acţiuni: construirea, modernizarea şi

extinderea surselor de energie

regenerabilă (biomasă, energie solară,

eoliană, etc.)

Măsura 1.5 - Reabilitare urbană

Obiectivul măsurii Atragerea

investitorilor şi turiştilor străini cât şi

creşterea standardelor de viaţă ale

locuitorilor prin îmbunătăţirea

imaginii mediului urban.


fotovoltaic pentru

obţinerea energiei



al zonei.


energetice



100%

PRIORITATE 3 - DEZVOLTAREA

RURALĂ

Obiectivul priorităţii

Dezvoltarea şi consolidarea mediului

rural în vederea creşterii nivelului de

trai al locuitorilor.

Acţiuni:

managementul surselor de energie

regenerabile;

Dezvoltarea zonei rurale.

Promovarea unor noi



energetice.

100%

Agenda 21

adoptată la

Summit-ul de la

Rio în 1992

Promovarea dezvoltării durabile a

aşezărilor umane, prin:

- planificarea şi managementului

durabil al utilizării terenului;

- asigurarea infrastructurii integrate

legate de protecţia mediului privind

asigurarea utilităţilor respectiv apă,


Promovarea unor noi


100%






83

energie electrică, energie termică,

salubritate şi canalizare

- promovarea unor sisteme conforme

cu principiile DD pentru producerea

şi transportul energiei;

Planul Regional

de Acţiune pentru

Mediu – Regiunea

N-E

Obiectiv general: Reducerea poluării

atmosferei rezultată din instalaţii mari

de ardere

Obiectiv specific: Reducerea

emisiilor de CO, NOx, SO2, pulberi


surse nepoluante


gaze cu effect de seră

100%

Plan Local de

Acţiune pentru

Mediu - Judeţul

Suceava

Obiectiv general: Imbunatatirea

calitatii aerului in judetul Suceava.

Obiectiv specific: Reducerea

emisiilor de gaze cu efect de sera,

prin metode de eficientizare a

resurselor primare


surse nepoluante

100%






84

VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,

FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL

CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR

DINTRE ACEŞTI FACTORI

VI.1. Impactul asupra factorului de mediu apă









Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către constructor a

tuturor condițiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea

impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru

igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice

ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în apele uzate se

regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru

igienizare și o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.






85

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere etanşe

ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie de

epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special

amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina producerea

apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de construcţii sau

altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales dacă se lucrează

cu materiale gata pregătite în alte locaţii.



În perioada de construire - impact negativ nesemnificativ


Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial fotovoltaic nu

implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma

aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot

apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona

culturilor agricole. Produsul realizat de panourile fotovoltaice este energia

electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

În perioada de funcționare - impact negativ 0

VI.2. Impactul asupra factorului de mediu aer

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de

construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care

utilizează motoare cu ardere internă.












86

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5÷6

motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de combustibil şi ca

urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial fotovoltaic

nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.






In perioada de construire – impact negativ semnificativ datorita pulberilor

si prafului

In perioada de funcționare – impact negativ 0

VI.3. Impactul asupra factorului de mediu sol, subsol

Poluarea solului în cazul planului analizat, poate intervenii în două etape distincte :


- Etapa de funcționare a parcului construit pentru producerea energiei electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul propus

planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de

construcţie este minimă.




În acelaşi timp, suprafețele pe care se manipulează materialele de construcții sunt

reduse, utilizarea modulelor prefabricate specifice acestui tip de proiect implică o

perioadă redusă de realizare a parcului fotovoltaic. De asemenea, personalul care

execută licrările este în număr redus.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea

unui parc divers de utilaje performante, organizarea de șantier este de mici

dimensiuni.






87

Zona de execuție a lucărilor pe fiecare amplasament în parte poate genera surse

punctiforme de poluare a apelor de suprafață și solului cu ape uzate, deşeuri






În caz accidental, poluarea solului, se mai poate produce din deşeuri lichide sau

solide, utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces,

cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj. Astfel, trebuie să se ţină cont

că, în perioada de construcţie a parculuim se pot utiliza până la 5÷10 tone de

produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte în faza de construcţii, prin

excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile, pentru

realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor

de acces, de asemenea, din moluzul rezultat din eventuala finalizarea şi finisare a

lucrărilor de construcţie - montaj.




Pentru apele uzate menajere se vor utiliza un container echipat cu grupuri sanitare

ecologice. Se va amenaja o zonă de colectare a deşeurilor, cu zone separate pentru

deșeurile menajere și deșeurile din materiale de construcții.

De asemenea, solul poate fi afectat de depozitarea necorespunzătoare a volumelor

de material excavat din amplasamentul fundațiilor. Acesta va fi gestionat în funcție

de caracteristicile sale respectiv solul vegetal va fi utilizat în activitățile de refacere

a amplasamentului de la finalizarea fiecărei lucrări în parte iar restul la reabilitarea

drumurilor de acces și drumurilor de incintă.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta solul și

subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și a

subsolului datorită modernizării drumurilor existente și a realizării drumurilor








88

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare fiecărei

situaţii în parte și vor fi detaliate la faza de proiect tehnic.


exploatării panourilor fotovoltaice se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb

sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţilor.

Menționăm de asemenea că prin reabilitarea drumurilor din zonă se va reduce

poluarea cu pulberi datorată traficului (actual și viitor).

In perioada de construire – impact negativ semnificativ datorită lucrărilor

specifice.


VI.4. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATĂ

PE COMPONENTA BIODIVERSITĂŢII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA (EA).

În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat

de amplasarea și funcționarea panourilor fotovoltaice asupra speciilor de păsări

incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni aflat la distanța de 9-10 km.

S-a analizat impactul generat de amplasarea acestor panouri fotovoltaice în

zona Ciprian Porumbescu considerată a fi ampalasată pe culoarul de migratie al



În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru

amenajarea parcului fotovoltaic , nu vor afecta habitatul speciilor descrise în

Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0064 Lacurile Fălticeni deoarece

terenul viitorului parc fotovoltaic este situat la o distanță relativ mare de

lacuri (9-10 km).

In perioada de construire – impact negativ 0







89

VI.5. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel

architectonic arheologic şi peisagistic

Luând în considerare parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,

prezenţa monumentelor istorice, a monumentelor arheologice sau a locurilor de

recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.

In perioada de construire – impact negativ 0


VI.6. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei,

asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra

creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor

publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.m.d.

Locaţia din comuna Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava este situată într-o

zonă extravilană cu funcţiune de teren agricol.

În zonă nu sunt spaţii rezidenţiale, iar spaţiile de locuit sunt situate la

distanţe mai mari de 300 m.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări

asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Ciprian

Porumbescu.

Tehnologia de construcţii - montaj a panourilor fotovoltaice implică

operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din

zonele imediat adiacente.

În concluzie, pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie

100 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor

lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe

amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu






90

primarul comunei Ciprian Porumbescu care reprezentă şi punctul de vedere al

Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă.

Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui impact negativ al parcului fotovoltaic

atât în perioada de construcţii - montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul

unanim dat de persoanele intervievate a fost că nu pot avea efecte negative, din

contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea

investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient

de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial

determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat

trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de

energie fac ca în Europa să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în

care nu se vor găsi soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să

ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului

fotovoltaic nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi

locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei electrice din

potenţial fotovoltaic a însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50%

faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă

de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare în

cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un

consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea, utilizarea

unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a

mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului fotovoltaic pe amplasamentul

din extravilanul comunei Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava nu are nici un

impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea






91

populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu,

sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este

zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar

construcţia se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra panourilor

fotovoltaice este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă,

distanţa faţă de zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone.

De remarcat, este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau

mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste

materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact

asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea

construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din

construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia

muncii.

Zonele de protecţie sunt reglementate prin ORD. ANRE 49/2007.

VI.7. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea

cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400 kV, în aerul de la nivelul

solului se generează un câmp electric de 15kV/m, care induce în corpul omenesc

curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă,

robusteţe, şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni

care generează câmpul este mai mare de 50 kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe mari de zona de

amplasare a parcului fotovoltaic.






92

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri

subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor,

faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a ţărilor cu un puternic sector energetic din

potenţial eolian și fotovoltaic, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor

magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care

deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc

parcurile fotovoltaice.

VI.8. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului

Amplasamentul PARC FOTOVOLTAIC COMUNA Ciprian

Porumbescu, judeţul SUCEAVA este într-o zonă cu relief de podiş.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie

naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului f şi diverseotovoltaic

materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase

utilajele astfel încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai

atrăgătoare decât starea anterioară.

Panourile fotovoltaice sunt structuri adăugate peisajului natural şi

elementelor antropice din zona de amplasament. Acestea datorită înălţimii de

montaj nu sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va

face prin:

- Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,

aducerea lui la cotele iniţiale;






93

- Amplasarea unei perdele de vegetatie de tipul arbustilor la delimitarea

parcului fotovoltaic

VI.9. Gestiunea deşeurilor

În faza de construcţie:

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul

organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri

vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea

neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

menajere sau asimilabile ;

metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor

metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a

utilejelor;

deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele

de lucru și se rebutează încarcături de betoane;

deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;

anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse

petroliere uzate;

cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din

cadrul organizării de șantier.

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,

deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul

organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa

de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu ARPM Regiunea Nord - Est şi

APM Suceava.

Deşeurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta

amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct

de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu

deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu






94

special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,

construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe

locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populație.

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și

păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special

amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru

colectarea şi depozitarea deşeurilor.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului

de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea

mediului.

În faza de funcţionare:

Producerea energiei din potenţial fotovoltaic nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc fotovoltaic poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice

rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate;

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal

rămas pe areal după montarea panourilor fotovoltaice.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ cu substanţe

minerale al terenului vegetal.






95

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate

unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.






96

VII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Construcţia şi amplasarea panourilor fotovoltaice prin implementarea PUZ -

PARC FOTOVOLTAIC COMUNA Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava, nu

poate avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu din zonă şi cu atât

mai puţin în context transfrontalier.

De remarcat este că această investiţie vine în întâmpinarea politicilor

Europene de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.






97

VIII. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI,

REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL

IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj

Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul

activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu

standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,

echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde

se impune aceasta;

Lucrările de construcţii - montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice se

vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile

de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi

reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la

înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru

protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe

amplasament.

Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra

mediului:






98

Alţi factori importanţi care garantează reducerea impactului asupra mediului

sunt:

utilizarea unui personal cu experienţă în realizarea acestui tip de

lucrări.

executarea mecanizată a unor lucrări în perioada de realizare a

investiţiei.

Aşa cum s-a aratat în capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările

propuse pentru realizarea investitiei cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma

terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural şi artificial, să

fie nesemnificativ.

Zona propusă amplasării parcului fotovoltaic comuna Ciprian Porumbescu

nu afectează integritatea sitului Natura 2000 Lacurile Fălticeni – Cod NATURA

2000 – ROSPA0064: nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de

interes comunitar.

Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a

parcului și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele

tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod special

respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de

mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ

într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter

semnificativ.

Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care

poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 Lacurile Fălticeni

propunem o serie de măsuri ce vor fi luate în considerare în vederea






99

diminuării potențialelor efecte atât în perioada de funcționare cât și de

construire.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare

a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos

Factor de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Zgomot din

activ. de

constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru,

utilizarea unor amortizoare de zgomot

pentru echipamente, furnizarea de

informaţii pentru public, pentru a se

respecta SR 10009/1998

constructor Titular

Pulberi

(Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material

de umplutură se vor instala structuri

tip portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care

vor trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular

Vegetaţie Se va proceda la refacerea vegetaţiei

prin reconstrucţia ecologica în zona de

impact.

Constructor

Titular

Faună

Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării si protejării exemplarelor

importante.

Realizarea unei monitorizari asupra

populatiilor de pasari in perioadele de

migratie (martie-aprilie și septembrie-

octombrie) timp de doi ani în perioada

de functionare a Parcului Fotovoltaic

Constructor Titular

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

Constructor Titular






100

materiale în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne de

depoluare în cazul poluării cu

hidrocarburi

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a

materialului inert excavat, in aceeaşi

zona pentru refacerea habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces, după

examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Constructor Titular

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public;

solicitarea accesului temporar

Constructor Constructor

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor

corect executat. Elaborarea planului

de intervenţie în caz de poluări

accidentale.

Constructor Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului

Constructor Titular

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a parcului este dată în tabelul de mai jos:

Problema de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Impact vizual Alegerea unor materiale care se

armonizează cu împrejurimile

Utilizarea de elemente naturale pentru

ecranare

Păstrarea construcţiilor în stare

tehnică bună

Proiectant Titular

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin

reconstrucţia ecologica în zona de

impact.

Titular Autoritatea

competentă

Faună Protejarea faunei și avifaunei întâlnită

local.

Autoritate cu

atribuţii în acest

sens

Autoritatea

competentă

Dacă s-au constatat efecte negative Titular Titular






101

asupra populațiilor de păsări în

perioada de migrație (păsări moarte

sau rănite incluse în Formularul

Standard a sitului Natura 2000

ROSPA0064) recomandăm să se

reducă activitatea turbinelor care se

află cel mai apropape de situl Natura

2000 în perioada de migratie.

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de protecţie

corespunzătoare instalaţii de iluminat

şi semne de avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia trebuie

avertizată şi anunţată de acţiunile

desfăşurate in timpul exploatării care

o pot afecta accidental.

Constructor/

Titular

Autoritatea

competentă

Deşeuri Colectarea corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi transportul

deşeurilor de către servicii

specializate

Titular Autoritatea

competentă

Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu

posibil a fi afectaţi

Titular /

Autoritatea

competentă

Autoritatea

competentă






102

IX. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A

MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA,

INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT

DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW)

ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR

CERUTE

XI.1. Analiza alternativelor

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei

mediului atât alternative „Zero”, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului.

Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca necesară

evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind alternativele pentru

producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şi

anume, producerea de energie electrică utilizând ca sursă energia solară.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei

fotovoltaiceprezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:

• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de

tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au

asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;

• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre

deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei

care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;

• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind

producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea

emisiilor de gaze cu effect de seră;






103

• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei,

păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;

• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult

mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate

tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleară;

• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre

deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia

nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor

nucleare);

• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul

asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta forme

semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.

XI.1.1. Alternativa „ZERO”

Alternativa „Zero” implică nerealizarea proiectului.

Consecinţele optării pentru această alternativă sunt:

• anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea de

energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,

conservarea resurselor naturale;

• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice

din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de muncă, veniturile din

chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri, veniturile din taxe şi

impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi conexe (servicii);

• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu.

Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului este, în

ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază că pierderea

beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa impactul generat.






104

XI.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE

În esenţă, alternativele de amplasare şi de proiectare studiate de titular au

fost:

• Alternativa 1: instalarea unui număr mai mare de panouri fotovoltaice. În

urma studiului geotehnic preliminar și ținând cont de distanțele care trebuiesc

respectate față de anumite obiective s-a ajuns la concluzia că această soluție nu este

cea mai bună.

• Alternativa 2: instalarea panourilor fotovoltaice analizate in prezentul

Raport de mediu

Analiza comparativă a celor două alternative pune în evidenţă următoarele:

– Ținând cont de condițiile geomorfologice ale terenului și de distanțele

care trebuiesc respectate s-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluție de

amplasare a variantei analizate in PUZ. Acestă soluție satisface

proiectantul și din punct de vedere a drumurilor de acces cât și a

costurilor comparativ cu amenajarea unui parc fotovoltaic .

Ca urmare, alternativa 2 selectată de titularul proiectului este optimă şi din

punct de vedere al protecţiei mediului.

IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au

elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale

asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de

interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot

reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.






105

+1

0

-1

Ic = (0;+1], influenţe pozitive, mediul este afectat în limite admisibile;

Ic = 0, mediul nu este afectat;

Ic = [-1;0), influenţe negative, mediul este afectat în limite admisibile.

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se

determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează

efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face printr-o

metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

“+” influenţă pozitivă;

“0” fără influenţă;

“-” influenţă negativă.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprimă prin

indici de calitate IC, care caracterizează efectele sub formă de mărimi cantitative E.

Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculează cu

relaţia:

E

IIC

Semnul şi mărimea indicilor de calitate calculaţi au următoarele semnificaţii:






106

Valoarea indicelui de calitate IC este dată de relaţia IC = 1 / E.

indice de calitate pentru apă, IC = + 4;

indice de calitate pentru aer, IC = - 2;

indice de calitate pentru biodiversitate, Ic = -3;

indice de calitate pentru aşezări umane, IC = + 4;

indice de calitate pentru sol şi subsol, IC = 0.

Valorile indicelui de calitate au următoarele semnificaţii:

apele de suprafaţă şi acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, având în

vedere dezvoltarea redusă a acesteia; singura sursă de poluare posibilă

este reprezentată de scurgerile accidentale de produse petroliere.

aerul, va fi afectat, nivel –2, în principal de particulele degajate de

activităţile de amplasare a turbinelor în faza de construcţie;

biodiversitatea -3 nu va suferi un impact deosebit, având în vedere

valoarea naturală scăzută a amplasamentului analizat, iar prin

SURSE GENERATOARE

Efecte asupra factorilor de mediu

Apă Aer Biodi-

versitate

Aşezări

umane Sol şi

subsol

A. Amplasament şi modul de ocupare a terenului

1. Distanţa de amplasare

-arii protejate 0 0 -1 0 0

-elemente de importanţă istorică şi arheologică 0 0 0 - -

2. Utilizarea terenurilor

- decapări şi rambleieri necesare 0 - -1 - -

- dezvoltarea reţelelei de apă 0 0 0 + -

- spaţii verzi + + + + +

3. Igienizarea incintei

- colectarea deşeurilor (lichide, solide) + + + + +

- depozitarea de deşeurilor + + + + +

B. Tehnologii aplicate

- în scopul realizării infrastructurii + - 0 + 0

- în scopul reţelelor edilitare + - 0 + 0

C. Încadrarea proiectului în peisaj

-existenţa infrastructurii în zona de intervenţie 0 - - + 0

-existenţa altor activaţăţi industriale în apropierea

amplasamentului analizat - 0 - - -

MĂRIMEA EFECTELOR ( E ) (+4) (-2) (-3) (+4) (0)






107

măsurile minime de protectie se va asigura integritatea zonei din punct

de vedere a biodiversităţii.

aşezări umane, vor fi favorizate de proiect, nivel +4, realizarea

investiţiei va creşte siguranţa traficului şi mai ales vor apărea locuri de

muncă pentru populatia din zonă.

solul şi subsolul, nu vor suferi un impact semnificativ, iar acesta va fi

doar pe timp limitat în perioada realizării constructiilor, nivel 0 având

în vedere faptul că pe amplasamentul analizat presiunea antropică a

fost exercitată anterior.

O altă posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a aprecia, în

baza unor indicatori sintetici, starea de sănătate sau de poluare a elementelor

componente ale mediului – metoda Rojanschi.

Se consideră mediul, în ansamblul lui ca o suprafaţă definită vectorial de un

număr de factori de mediu din cei mai relevanţi care prin unirea vârfurilor definesc

un spaţiu poligonal. Fiecare vector are o mărime egală şi defineşte starea iniţială în

arealul analizat. Fiecare din aceşti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare

care în final îi poate deteriora parţial, într-un anume grad sau total calitatea.

Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marchează pe vectorul

respectiv. Prin unirea acestor valori se defineşte în interiorul poligonului de stare

iniţială a mediului, un alt poligon de stare afectată a mediului. Prin raportarea

ariilor celor 2 suprafaţe, se obţine o valoare scalată care defineşte nivelul global de

afectare a mediului şi în acelaşi timp permite să se depisteze elementele

componente ale mediului afectate şi deci să se stabilească măsurile de eliminare,

reducere sau diminuare asupra mediului.

Pentru obiectivul analizat, în condiţiile “variantei raţionale” definite sau luat

în considerare ca factori de mediu ce pot fi afectaţi următorii:

aerul;

apa;

solul şi subsolul;

fauna;

flora;

sănătatea populaţiei;

peisajul.






108

Pentru analizarea tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de

poluare globală s-au calculat valorile acestuia pentru cazurile posibile şi a fost

întocmită o scară de la 1 la 6 cu următoarea semnificaţie:

IPG ≤1 mediul natural neafectat de activităţile umane;

1 IPG 2 - mediul supus efectelor activităţii umane în limite admisibile;

2 IPG 3 - mediu supus activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă;

3 IPG 4 - mediu supus activităţilor umane, provocând tulburări formelor de viaţă;

4 IPG 6 - mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;

IPG ≥ 6 mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de viaţă.

Luând în considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate exprimata prin note de la “1” la “10”, care pune in evidenta efectul

poluantilor asupra mediului înconjurător.

Valorile Ip calculate sunt:

-pentru factorul de mediu apa: Ip =0 nota 10,00

-pentru factorul de mediu aer: Ip =0,25 nota 9

-pentru factorul de mediu sol-subsol: Ip =0,5 nota 9

-pentru factorul de mediu flora-fauna: Ip =0,25 nota 9

-pentru factorul de mediu asezari umane: Ip =0,25 nota 10






109

În conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,25 rezultă că prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activităţii umane în limite

admisibile.






110

X. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor

destinate protecţiei mediului în lucrările de construcţii montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii

care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor

activităţi care pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune:

Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca

aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu

producă poluarea aerului;

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul

vopselelor, diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi

anorganici;

Monitorizarea respectării regulelor SSM şi PSI;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post

construcţii montaj.

Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea

activităţilor destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare

permanentă a agentului economic care exploatează PARCUL

fotovoltaic din comuna Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava.

Monitorizarea activităţii se va face pe deşeurile rezultate din

construcţii, în special pentru excavaţiile rezultate de la construcţia






111

fundaţiilor scletului pe care vor fi montate panourilor şi pe impactul

asupra florei şi avifaunei.

Pentru că o parte din excedentul de pământ rezultat din excavaţii

poate fi utilizată în construcţia fundaţiilor iar restul va fi evacuat de

pe amplasament la finalizarea construcţia întregului parc, ântr-o

locație stabilita cu primaria Ciprian Porumbescu. Până la evacuarea

excavaţiilor de pe amplasament acestea se vor constitui în depozit de

deşeuri.

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de

pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta

evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante,

biodiversitatea din zonă etc..

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării

drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în

vecinătatea fundaţiilor turbinelor.

Dat fiind că rămâne probabilitatea de impact asupra avifaunei

locale, chiar daca studiile efectuate in perioada elaborii prezentului

raport si Studiu de Evaluarea adecvată prognozează ca nu va exista

impact asupra avifaunei din zonă, se propune monitorizarea

avifaunei pe o perioada de minim 2 ani . Multitudinea factorilor de

care depinde a făcut ca problema să nu fie pe deplin elucidată,

existând la ora actuală unele indicaţii care nu sunt general valabile,

ci pot fi luate în considerare sub rezerva caracteristicilor speciale ale

amplasamentului. În această situaţie monitorizarea

comportamentului păsărilor va trebui făcută după intrarea în funcţie

a panorilor fotovoltaice, de către personalul agentului economic care

deserveşte parcul.

În tabelul de mai jos este dată propunerea planului de monitorizare a

factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj.






112

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE

Factor de

Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

AVIFAUNA Monitorizarea populatiilor de specii

de păsări incluse în Formularul


ROSPA0064 cât şi pe celelalte

aflate în perioadele de migratie

timp de 2 ani.

Ampasamentul Parcului

Fotovoltaic Ciprian

Porumbescu

Perioadele de migratie (

martie-aprilie si

septembrie –

octombrie) timp de 2

ani.

Aer La limita

amplasamentului

Nu este cazul zona se

află în extravilan, iar

lucrările vor fi pe o

perioada scurtă de timp

Sol În zona organizării de

şantier

Monitorizare pe toata

durata lucrărilor


durata lucrărilor pentru

prevenirea poluării

solului cu produse

petroliere

Ape uzate

menajere

Instalaţie de colectarea

ecologică a apelor

menajere

Periodic de câte ori va

fi cazul. Colectarea se

va face de către firme

specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din materialele de

construcţii;

Produse petroliere

Colectarea şi stocarea

provizorie în pubele

metalice standard

Colectarea se va face în

locuri special

amenajate, de unde vor

fi selectate pentru

revalorificare


fi cazul (transportul şi

eliminarea lor revin în

sarcina firmelor de

salubrizare

Periodic, se va urmări

tehnologia adoptată

pentru revalorificare

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de

mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.






113

XI. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

DENUMIREA PLANULUI:

PLAN URBANISTIC ZONAL – ”ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC


RETELE ELECTRICE”, Comuna Ciprian Porumbescu, jud. Suceava

TITULARUL PLANULUI:

Titularul proiectului este SC GCIT GESTIUNE SI CONSULTANTA IT SRL în

calitate de beneficiar, cu sediul în București, înregistrată la Oficiul Registrului

Comerţului sub J40/12566/3.08.2004 Cod de Înregistrare Fiscală 16649099

Forma de proprietate: societate cu răspundere limitată.

Societatea este reprezentată de către Ernest Virgil POPOVICI.

PROIECTANT:

B.I.A. ALEXANDRU SIMION POPESCU - tel 0744 333681.

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS,






114

EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr.

fax 0334 407239, email [email protected], [email protected]

AMPLASAMENT:

ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN PANOURI

FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE din

comuna Ciprian Porumbescu este propus a se implementa în localitatea Ciprian

Porumbescu, județul Suceava.

Amplasamentul perimetrului se afla in extravilanul localitatii Ciprian Porumbescu.

Certificat de Urbanism nr. 8/15.02.2012

- Regim juridic – teren privat cntrc v/c nr. 2508/19.12.2011

- Regim economic – extravilan.

SC GCIT GESTIUNE SI CONSULTANTA IT SRL își propune să construiască și

să pună în funcțiune pe acest amplasament un ANSAMBLU ENERGETIC


ACCES SI RETELE ELECTRICE pe o suprafață de 3,8ha alcatuit din cca. 30

panouri fotovoltaice de cca 10 kW cu o putere totala de cca 300 kW.

Activitatea antropica se reflecta tocmai prin diminuarea suprafetelor ocupate de

pasune.

Principala unitate de vegetatie zonala este vegetatia specifica zonei colinare a

Subcarpatilor Orientali.






115

Scopul elaborării Raportului de mediu

Scopul elaborării Raportului de Mediu la PUZ este integrarea obiectivelor şi

cerinţelor de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planului prin evaluarea

impactului potențial asupra mediului și identificarea alternativei optime din punct

de vedere a protectiei mediului, pentru obţinerea de către SC GCIT – GESTIUNE

SI CONSULTANTA IT SRL a Avizului de Mediu, necesar, pentru aprobarea

PUZ-ului întocmit pentru dezvoltarea ansamblului energetic neconvențional - parc

fotovoltaic conform art 9 alin (4) din OUG 195/2005 privind protecţia mediului,

aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Obiectivele PUZ - ANSAMBLU ENERGETIC FOTOVOLTAIC COMPUS DIN

PANOURI FOTOVOLTAICE, DRUMURI DE ACCES SI RETELE ELECTRICE

comuna Ciprian Porumbescu, jud. Suceava, constau în:

stabilirea terenurilor afectate de realizarea obiectivului;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan propus;

delimitarea zonelor afectate de servituți publice, de interdicții temporare și

permanente de construire;

evidențierea deținătorilor de terenuri și modul preconizat de circulație a

terenurilor din zona de influență a exploatării;

precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite și

amenajate;

stabilirea destinației terenurilor care fac obiectul prezentei documentații,

aflate în extravilanul comunei Ciprian Porumbescu;

evidențierea posibilităţilor de dezvoltare a localității ca urmare a realizării

investiției;

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la studierea zonei şi

promovarea unei alternative în utilizarea anumitor suprefețe de teren din

extravilanul localității Ciprian Porumbescu, care să conducă la dezvoltarea






116

economică a localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin

atragerea unor investiţii importante, care să fie realizate în contextul dezvoltării

durabile şi a protecţiei mediului înconjurător și de asemenea, la o dezvoltare a

zonei, din punct de vedere industrial.

Obiectivul principal al planului este realizarea unui ansamblu energetic

neconvențional compus din panouri fotovoltaice drumuri de acces si rețele

electrice, care au drept scop principal producerea de energie verde prin exploatarea

potenţialului fotovoltaic al zonei.

Coraborat cu acest obiectiv evidențiem şi alte obiective de importanţă majoră:

Astfel, prin implementarea planului se pune în valoare una din principalele resurse

de energie curată, energia solară în zona comunei Ciprian Porumbescu, judeţul

Suceava.

În concordanță cu principiile dezvoltării durabile, un alt obiectiv al planului este

acela de a contribui la reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, cum ar fi CO2,

SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de

termocentrale. Prin aceasta, planul contribuie, la realizarea angajamentelor

României, asumate prin Protocolul de la Kyoto.

Planul asigură de asemenea, crearea cadrului pentru promovarea unor investiții noi

care vor asigura dezvoltarea zonei și locuri de muncă.



ACCES SI RETELE ELECTRICE comuna Ciprian Porumbescu, jud. Suceava,

este de asemenea corelat cu următoarele planuri naționale, regionale şi locale:

Strategia Energetică a României în Perioada 2007 – 2020;

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi

2013 – 2020 – 2030;






117

Strategia Regională de Dezvoltare Nord - Est 2007 – 2013;

Planul Regional de Acţiune Pentru Mediu – Regiunea N-E.

Plan Local de Acţiune Pentru Mediu - Judeţul Suceava prin care se stabilesc

responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea problemelor de

mediu din judeţ în vederea asigurării unei dezvoltării durabile;

Planul Urbanistic General al comunei Ciprian Porumbescu.

Terenul pe care va trebui să fie amplasat PARCUL FOTOVOLTATIC, a fost ales

ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi:

costurile legate de pregătirea terenului și posibilitățile de acces;

posibilităţile de conectare la utilităţi necesare;

gradul de afectare a factorilor de mediu;

varianta ,,0,, de utilizare a terenului;

gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei;

caracteristicile terenului de fundare pentru asigurarea rezistenţei necesare

realizării unor astfel de instalaţii;

potenţialul solar din zonă, dat fiind costurile ridicate de realizarea investiţiei.

Așa cum este precizat în Certificatul de urbanism, terenul este situat în extravilanul

localității, fără zone de protecție, situri arheologice sau culturale. Pe amplasament

nu se află rețele ale sistemelor de irigații, îmbunătățiri funciare, conducte de gaze,

rețele de telefonie.

Amplasamentul studiat se situeaza pe teritoriul extravilan al comunei Ciprian

Porumbescu, Judetul Suceava si are o suprafata totala de cca. 3.8 ha.

Impactul asupra factorului de mediu apă






118









Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către constructor a

tuturor condițiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea

impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru

igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice

ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în apele uzate se

regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru

igienizare și o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere etanşe

ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie de

epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special

amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina producerea

apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de construcţii sau

altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales dacă se lucrează

cu materiale gata pregătite în alte locaţii.








119

- În perioada de construire - impact negativ nesemnificativ


Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial fotovoltaic nu

implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma

aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot

apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona

culturilor agricole. Produsul realizat de panourile fotovoltaice este energia

electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

- În perioada de funcționare - impact negativ 0

Impactul asupra factorului de mediu aer

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de

construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care

utilizează motoare cu ardere internă.







În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5÷6

motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de combustibil şi ca

urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea investiţiei.






120

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial fotovoltaic

nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.






- In perioada de construire – impact negativ semnificativ datorita pulberilor si

prafului

- In perioada de funcționare – impact negativ 0

Impactul asupra factorului de mediu sol, subsol

Poluarea solului în cazul planului analizat, poate intervenii în două etape distincte :


- Etapa de funcționare a parcului construit pentru producerea energiei electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul propus

planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de

construcţie este minimă.




În acelaşi timp, suprafețele pe care se manipulează materialele de construcții sunt

reduse, utilizarea modulelor prefabricate specifice acestui tip de proiect implică o






121

perioadă redusă de realizare a structurii de susținere a panourilor fotovoltaice. De

asemenea, personalul care execută licrările este în număr redus.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea

unui parc divers de utilaje performante, organizarea de șantier este de mici

dimensiuni.

Zona de execuție a lucărilor pe fiecare amplasament în parte poate genera surse

punctiforme de poluare a apelor de suprafață și solului cu ape uzate, deşeuri






În caz accidental, poluarea solului, se mai poate produce din deşeuri lichide sau

solide, utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces,

cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj. Astfel, trebuie să se ţină cont

că, în perioada de construcţie a parcului se pot utiliza până la 5÷10 tone de produse

petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte în faza de construcţii, prin

excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiilor, pentru

realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor

de acces, de asemenea, din moluzul rezultat din eventuala finalizarea şi finisare a

lucrărilor de construcţie - montaj.









122

Pentru apele uzate menajere se vor utiliza un container echipat cu grupuri sanitare

ecologice. Se va amenaja o zonă de colectare a deşeurilor, cu zone separate pentru

deșeurile menajere și deșeurile din materiale de construcții.

De asemenea, solul poate fi afectat de depozitarea necorespunzătoare a volumelor

de material excavat din amplasamentul fundațiilor. Acesta va fi gestionat în funcție

de caracteristicile sale respectiv solul vegetal va fi utilizat în activitățile de refacere

a amplasamentului de la finalizarea fiecărei lucrări în parte iar restul la reabilitarea

drumurilor de acces și drumurilor de incintă.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta solul și

subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și a

subsolului datorită modernizării drumurilor existente și a realizării drumurilor



Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare fiecărei

situaţii în parte și vor fi detaliate la faza de proiect tehnic.


exploatării panourilor fotovoltaice se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb

sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţilor.

Menționăm de asemenea că prin reabilitarea drumurilor din zonă se va reduce

poluarea cu pulberi datorată traficului (actual și viitor).

- In perioada de construire – impact negativ semnificativ datorită lucrărilor

specifice.


Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei






123

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATĂ PE

COMPONENTA BIODIVERSITĂŢII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA (EA).

În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat de

amplasarea și funcționarea parcului fotovoltaic asupra speciilor de păsări incluse în

Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0064 Lacurile Fălticeni aflat la

distanța de 9-10 km.

S-a analizat impactul generat de amplasarea acestor panouri fotovoltaice în zona

Ciprian Porumbescu considerată a fi ampalasată pe culoarul de migratie al



În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea parcului

fotovoltaic , nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard

Natura 2000 ROSPA 0064 Lacurile Fălticeni deoarece terenul viitorului parc

este situat la o distanță relativ mare de lacuri (9-10 km).

- In perioada de construire – impact negativ 0


Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel

architectonic arheologic şi peisagistic

Luând în considerare parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,

prezenţa monumentelor istorice, a monumentelor arheologice sau a locurilor de

recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.

- În perioada de construire – impact negativ 0







124

Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în

zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi

densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de

calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel

sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.m.d.

Locaţia din comuna Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava este situată într-o zonă

extravilană cu funcţiune de teren agricol.

În zonă nu sunt spaţii rezidenţiale, iar spaţiile de locuit sunt situate la distanţe mai

mari de 300 m.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări asupra

indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Ciprian Porumbescu.

Tehnologia de construcţii - montaj a panourilor fotovoltaice implică operaţiuni atât

simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din

zonele imediat adiacente.

În concluzie, pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100

oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări

specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe

amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu

primarul comunei Ciprian Porumbescu care reprezentă şi punctul de vedere al

Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă.

Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui impact negativ al parcului atât în

perioada de construcţii - montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul






125

unanim dat de persoanele intervievate a fost că nu pot avea efecte negative, din

contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea

investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient

de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial

determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie

menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie fac

ca în Europa să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor

găsi soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%.

Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului fotovoltaic nu

trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi

deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa

şi în lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial fotovoltaic a

însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan

naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă de până

la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare în cadrul

unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un consum

semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea, utilizarea unor resurse

umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia

în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.






126

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului fotovoltaic pe amplasamentul din

extravilanul comunei Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava nu are nici un impact

negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De

asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer.

Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în

perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia

se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra panourilor fotovoltaice

este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă

de zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone.

De remarcat, este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei. Impactul

direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de construcţie.

Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puţin

periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale

manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăţii

personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea

construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din

construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia

muncii.

Zonele de protecţie sunt reglementate prin ORD. ANRE 49/2007.

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor

electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc diverse

efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi stâlpi de

înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400 kV, în aerul de la nivelul solului se






127

generează un câmp electric de 15kV/m, care induce în corpul omenesc curenţi

electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă,

robusteţe, şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni care

generează câmpul este mai mare de 50 kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe mari de zona de

amplasare a parcului fotovoltaic.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri subterane

protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi

florei.

Din experienţa de până acum a ţărilor cu un puternic sector energetic din potenţial

eolian și fotovoltaic, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi

electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp electric,

care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care

deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc

parcurile fotovoltaice.

Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului

Amplasamentul PARC FOTOVOLTAIC COMUNA Ciprian Porumbescu, judeţul

SUCEAVA este într-o zonă cu relief de podiş.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie naturală

de stepă pitică.






128

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului fotovoltaic şi diverse

materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma

materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele

astfel încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decât

starea anterioară.

Panourile fotovoltaice sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor

antropice din zona de amplasament. Acestea datorită înălţimii de montaj nu sunt

vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face

prin:

- Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,

aducerea lui la cotele iniţiale;

- Amplasarea unei perdele de vegetatie de tipul arbustilor la delimitarea

parcului fotovoltaic

Gestiunea deşeurilor

În faza de construcţie:

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul

organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri

vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea

neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :






129

- menajere sau asimilabile ;

- metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor metalice de

rezistență și din activitatea de întreținere a utilejelor;

- deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele de lucru și se

rebutează încarcături de betoane;

- deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;

- anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse petroliere uzate;

- cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din cadrul organizării

de șantier.

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor, deșeurilor

menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul organizării de

șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa de

gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu ARPM Regiunea Nord - Est şi

APM Suceava.

Deşeurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta amplasamentului

și vor fi valorificate prin unități specializate.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct de

vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu

deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu

special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,

construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe

locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca

lemn de foc pentru populație.






130

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și păstrați

corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special amenajate ca

spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru colectarea şi

depozitarea deşeurilor.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului de

periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea

mediului.

În faza de funcţionare:

Producerea energiei din potenţial fotovoltaic nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc fotovoltaic poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice

rezultate din această activitate sunt:

- uleiuri uzate;

- decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

- piese de schimb (mai rar);

- piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

- materiale textile de curăţat;

- ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

- ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal rămas

pe areal după montarea panourilor fotovoltaice.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul






131

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ cu substanţe

minerale al terenului vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie o

problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare curentă

cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate unei

firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor destinate

protecţiei mediului în lucrările de construcţii montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii care pot

afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor

activităţi care pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune:

Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să

nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu producă

poluarea aerului;

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul vopselelor,

diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;

Monitorizarea respectării regulelor SSM şi PSI;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post construcţii

montaj.

Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor

destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării






132

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă

a agentului economic care exploatează PARCUL fotovoltaic din comuna

Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava.

Monitorizarea activităţii se va face pe deşeurile rezultate din construcţii, în

special pentru excavaţiile rezultate de la construcţia fundaţiilor scletului pe

care vor fi montate panourilor şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.

Pentru că o parte din excedentul de pământ rezultat din excavaţii poate fi

utilizată în construcţia fundaţiilor iar restul va fi evacuat de pe amplasament

la finalizarea construcţia întregului parc, ântr-o locație stabilita cu primaria

Ciprian Porumbescu. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament

acestea se vor constitui în depozit de deşeuri.

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de pământ

vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta evitându-se

modificarea echilibrului biologic dintre plante, biodiversitatea din zonă etc..

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării drenarea

lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea fundaţiilor

turbinelor.

Dat fiind că rămâne probabilitatea de impact asupra avifaunei locale, chiar

daca studiile efectuate in perioada elaborii prezentului raport si Studiu de

Evaluarea adecvată prognozează ca nu va exista impact asupra avifaunei din

zonă, se propune monitorizarea avifaunei pe o perioada de minim 2 ani .

Multitudinea factorilor de care depinde a făcut ca problema să nu fie pe

deplin elucidată, existând la ora actuală unele indicaţii care nu sunt general

valabile, ci pot fi luate în considerare sub rezerva caracteristicilor speciale

ale amplasamentului. În această situaţie monitorizarea comportamentului

păsărilor va trebui făcută după intrarea în funcţie a panorilor fotovoltaice, de

către personalul agentului economic care deserveşte parcul.

În tabelul de mai jos este dată propunerea planului de monitorizare a factorilor de

mediu în perioada de construcţii - montaj.






133

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE

Factor de

Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

AVIFAUNA Monitorizarea populatiilor de specii

de păsări incluse în Formularul


ROSPA0064 cât şi pe celelalte

aflate în perioadele de migratie

timp de 2 ani.

Ampasamentul Parcului

Fotovoltaic Ciprian

Porumbescu

Perioadele de migratie (

martie-aprilie si

septembrie –

octombrie) timp de 2

ani.

Aer La limita

amplasamentului

Nu este cazul zona se

află în extravilan, iar

lucrările vor fi pe o

perioada scurtă de timp

Sol În zona organizării de

şantier


durata lucrărilor


durata lucrărilor pentru

prevenirea poluării

solului cu produse

petroliere

Ape uzate

menajere

Instalaţie de colectarea

ecologică a apelor

menajere


fi cazul. Colectarea se

va face de către firme

specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din materialele de

construcţii;

Produse petroliere

Colectarea şi stocarea

provizorie în pubele

metalice standard

Colectarea se va face în

locuri special

amenajate, de unde vor

fi selectate pentru

revalorificare


fi cazul (transportul şi

eliminarea lor revin în

sarcina firmelor de

salubrizare

Periodic, se va urmări

tehnologia adoptată

pentru revalorificare

CONCLUZII

Recomandăm amplasarea Parcului Fotovoltaic comuna Ciprian Porumbescu,

judetul Suceava cu respectarea conditiilor de supraveghere a calităţii factorilor

de mediu şi monitorizarea activităţilor destinate protecţiei mediului în lucrările

de construcţii montaj






134

CERTIFICATE ÎNREGISTRARE REGISTRUL UNIC AL

EVALUATORILOR DE MEDIU

Documents

RAPORT DE MEDIU ANSAMBLU ENERGETIC · PDF fileraport de mediu pentru ”ansamblu energetic fotovoltaic compus din panouri fotovoltaice, drumuri de acces si retele electrice”, comuna