RaportNationalProceduraConfiscareExtinsa

8/17/2019 RaportNationalProceduraConfiscareExtinsa

http://slidepdf.com/reader/full/raportnationalproceduraconfiscareextinsa 1/26

1

Co-funded by the

Prevention of and Fight against Crime

Programme of the European Union

RAPORT NAȚIONAL

PROCEDURA DE CONFISCARE

EXTINSĂ ÎN ROMÂNIA





Procedura de confiscare

xis î Râi

~Raport Național~



Transparency International (TI) este una dintre cele mai cunoscute organizaţii globale ale societăţiicivile care luptă împotriva corupţiei. Prin intermediul a peste 90 de chapter-uri naționale răspândite

în întreaga lume şi al unui secretariat internaţional aat în Berlin, TI creşte conştientizarea cu privire laefectele dăunătoare ale corupţiei şi lucrează cu parteneri din guverne, din mediul de afaceri şi din socie-tatea civilă, pentru a dezvolta şi implementa măsuri eciente pentru combaterea acesteia.

Transparency International Romania (TI-RO) este o organizaţie nonguvernamentală a cărei obiectivprimar este de a preveni şi combate corupţia la nivel naţional şi internaţional, în special prin propunereade politici publice, advocacy, cercetare, informare, educare şi creşterea nivelului de conştientizare al

publicului cu privire la această problemă. TI-Ro a luat ință în anul 1999, ind acreditată, în același an, caşi chapter al mişcării Transparency International.

Coordonator:Dana Mocanu, Director Programe TIRO

Autori:Iulia Coşpănaru, Director Adjunct TIROIoana Cărtărescu, Sociolog TIROMiruna Maier, Asistent Cercetare TIRORuxandra Mitică, Asistent Cercetare TIRO

Revizuirea raprtului naţinal:Georgiana Iorgulescu



Cuprins

Cuvânt înainte ..................................................................................................................................................Aspecte legale şi instituţionale privind procedura de conscare..............................................................Evaluarea implementării cadrului legislativ care reglementează procedura de conscare................Bune practici, vulnerabilităţi, recomandări si stakeholderi.....................................................................Referințe şi surse...........................................................................................................................................Recomandări pentru indicatorii de monitorizare civilă............................................................................

79

19262626

Acest raport a fost realizat în cadrul proiectului „Enhancing integrity and eectiveness of illegal asset cons-

cation – European Approaches” , nanţat de Comisia Europeană şi realizat în parteneriat cu TransparencyInternational Bulgaria şi Transparency International Italia.

Acest document reectă doar părerile autorului, iar Comisia Europeană nu poate considerată respon-sabilă pentru modul în care ar putea utilizate informațiile conținute în cadrul acestuia.

Proiectul îşi propune ca obiectiv general realizarea de activităţi de cercetare şi de sprijinire a unei moni- torizări independente din partea societății civile – în vederea creşterii ecienței, responsabilității șitransparenței politicilor și practicilor europene de conscare a bunurilor obţinute în mod ilegal.

Prin studiul de faţă ne propunem să oferim o privire de ansamblu asupra reglementărilor naţionale în materia procedurii de conscare, să identicăm principalele tipologii de conscare, infracţiunile care declan-

şează procedura de conscare, instituţiile cu competenţă în aplicarea procedurii şi principalele vunera-

bilităţi în aplicarea acesteia.





7

Conscarea este o măsura de siguranță prevăzută în dispozițiile Codului penal, care poate luată nu-mai faţă de o persoană ce a săvârşit o faptă penală.Această măsură are ca scop înlăturarea unei stăride pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii unor fapteprevăzute de legea penală.

Conscarea aduce atingere patrimoniului unei per-soane, astfel încât poate considerată o măsurade siguranță patrimonială în beneciul societăţii.Starea de pericol în cazul conscării priveștebunurile menționate în mod expres de dispozițiileCodului penal.

Această stare trebuie întotdeauna legată de stareade pericol pe care o prezintă persoana făptuitoruluicare deține şi poate pune în circulație bunurile.Deşi unele bunuri sunt prin natura lor periculoase

(arme, droguri etc.), este esenţial ca starea de peri-col să e legată de persoana făptuitorului.

De asemenea, trebuie să luăm în considerare căunele bunuri, deși prin utilizarea lor nu sunt pericu-loase, prezintă o stare de pericol prin dobândireailicită de către infractor (ex. banii primiți de cătreun funcționar drept mită, infractorul prezentândpericolul de a comite şi în viitor alte fapte penale).

Conscarea este o sancţiune de drept penal,aplicată in rem, respectiv asupra bunurilor care aulegătură cu infracţiunea. Din acest motiv, aceasta

este imprescriptibilă şi nu este afectată de cauzecare conduc la încetarea procesului penal ori care

înlătură răspunderea penală.

Pentru a se înlătura diferitele stări de pericol, ca şimăsură de prevenţie specială, organismele compe-tente pot aplica procedura de conscare, ca singurămăsură de înlăturare a acestora. De regulă, cons-carea privește lucruri care sunt proprietatea infrac-torului şi numai în cazuri excepționale, prevăzuteexpres de lege, ea se referă şi la bunuri aparținândaltor persoane.

Conscarea este o măsura de siguranță denitivă.Ea nu poate revocată pe motiv că starea de peri-

col a încetat. Bunurile conscate trec în patrimo-niul statului sau sunt distruse.

În situații excepționale, dacă măsura conscăriieste luată în mod greșit, se va dispune, potrivit le-gii, restituirea bunurilor sau, dacă bunurile nu maiexistă, a contravalorii acestora.

Pentru înlăturarea cât mai grabnică a stării de peri-col creată prin existenţa lucrurilor ce urmează săe supuse conscării, legiuitorul a prevăzut posi-bilitatea ca ridicarea şi indisponibilizarea acestora,

în vederea conscării, să e efectuate atât în fazaurmăririi penale, de către procuror, cât şi în faza de

judecată, de către judecător.

Astfel, se asigură un echilibru între cele două fazeprocesuale, care se completează cu posibilitateavaloricării bunurilor indisponibilizate prin seches-

tru anterior obținerii hotărârii penale/civile, însădoar în condițiile expres prevăzute de lege.

Cadrul legislativ actual prezintă unele vulnerabi-lităţi în aplicarea procedurii conscării, în ceeace priveşte lipsa de transparenţă în gestionarea bunurilor şi valoricarea acestora de cătreinstituţiile competente, lacune legislative care oferăposibilitatea infractorului de a-şi înstrăina averea.

În practică, se observă lipsa cooperării între orga-nismele care aplică procedura de conscare.

Conscarea este măsura de siguranță prevăzută

în cadrul Codului penal, care constă în trecerea în patrimoniul statului a unor bunuri aparținândpersoanei care a săvârșit o faptă penală/infracțiune,prevenindu-se astfel comiterea altei fapte pe-nale. Legislația naţională penală prevede douăcategorii de conscare: conscarea specială şi con-scarea extinsă.

Este foarte important de notat că, la nivelullegislaţiei româneşti, se aplică procedura de cons-care în temeiul unei hotărâri penale, a unei hotărâricivile (hotărâre contravenţională) sau în baza Le-

gii nr. 144/2007 privind îninţarea, organizarea şifuncţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate cumodicările şi completările ulterioare.

DelmtăR conceptuale



8

Deniții relevante prevăzute de legislaţiarânească în aplicarea prcedurii decnscare:

Cnscarea ca urare a săvârşirii unei aptepenale/inracţiuni (ca măsură de siguranţă):este o măsura de siguranţă dispusă de instanţa

judecătorească ca urmare a săvârşirii unei fapte penale/infracţiuni. Aceasta poate însoţi o pedeapsă principală, dar poate interveni şi în lipsa unei con-damnări penale şi constă în deposedarea denitivăde o anumită categorie de bunuri aate în legăturăcu fapta penală/infracţiunea (bunuri obţinute, fo-losite ori rezultate din comiterea unei infracţiuni).

Cnscarea ca urare a sancținăriicntravenținale (ca sancţiune contravenţionalăcomplementară): este o măsură dispusă de instan-ţa judecătorească ca urmare a săvârşirii unei contra- venţii. Aceasta însoţeşte aplicarea unei sancţiunicontravenţionale principale (avertismentul, amen-da contravenţională, prestarea unei activităţi în fo-losul comunităţii).

Măsura conscării contravenţionale complemen-tare se aplică bunurilor destinate, folosite sau re-zultate din săvârşirea unei contravenţii.

Cnscarea civilă, înteeiată pe baza Legiinr.144/2007 privind îninţarea, organizarea şifuncţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, esteo măsură de natură civilă intervenită ca urmare anejusticării unei diferenţe mai mari de 10.000 deEuro între veniturile încasate si cheltuielile efectua-te de către subiecţi circumstanţiaţi în cuprinsul Le-gii nr. 144/2007.Conscarea intervine e ca urmare a rămâneriidenitive a raportului de constatare a AgenţieiNaţionale de Integritate, e ca urmare a uneihotărâri judecătoreşti denitive de conscare a

diferenţei nejusticate. Subiecţii Legii nr.144/2007sunt demnitarii, magistraţii, persoanele cu funcţiide conducere şi de control în instituţii publice,funcţionarii publici.

Averea ilicită. Prin avere ilicită vom înţelegebunurile dobândite în mod necinstit, pe calenelegală, care nu pot justicate în relaţie cu veni-tul legal al persoanei în cauză. Este foarte impor-tant de subliniat că România a raticat, prin Legeanr. 365/2004, Convenţia Naţiunilor Unite împotrivacorupţiei, adoptată la 31 octombrie 2003.

În acord cu prevederile acesteia, ecare stat parteal Convenţiei, “conform Constituţiei şi principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, va lua înconsiderare adoptarea de măsuri legislative sau dealtă natură necesare pentru a incrimina, atunci cândeste comisă intenţionat, îmbogăţirea fără just temei,

o creştere semnicativă a bunurilor unui funcţionar public, pe care nu le poate justica în mod rezonabilîn raport cu venitul său legal” .Deşi legea fundamentală consacră caracterul licital dobândirii averii precum şi faptul că avereadobândită astfel nu poate conscată, trebuie săsubliniem că reglementarea acestei prezumţii nu

împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândiriiaverii, sarcina probei revenind însă celui care invocăacest caracter. În măsura în care partea interesatădovedeşte dobândirea unor bunuri, a unei părţisau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit,asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegalse poate dispune conscarea, în condiţiile legii.

Inracţiunea este fapta care prezintă un pericolsocial şi este săvârşită cu vinovăţie.

Răspunderea penală este o formă a răspunderii juridice ce reprezintă consecința nesocotirii dispo- zițiilor normelor juridice penale, constând in ra- portul juridic penal de constrângere, născut ca urmare a săvârșirii infracțiunii, între stat şi infractor. De asemenea, menţionăm că răspundereapenală este personală (se aplică numai celui vino-vat, nu şi succesorilor, ca în cazul răspunderii ci-vile), din acest motiv şi măsura de siguranță a

conscării în materie penală se aplică în principalnumai asupra bunurilor/valorilor persoanei trasela răspundere penală şi doar în cazuri excepționale,asupra bunurilor unui terț (faţă de care nu s-a atrasrăspunderea penală).

Cntravenţia este fapta antisocială cu un gradde pericol social mai redus decât infracțiunea,săvârșită cu vinovăţie şi prevăzută de legislațiacivilă privind contravenţiile.

Răspunderea cntravenţinală este formă arăspunderii juridice ce reprezintă consecința ne-

socotirii dispozițiilor normelor juridice contra-venţionale, constând în naşterea unui raport ju-ridic contravenţional de constrângere între stat şicontravenient, născut ca urmare a săvârșirii uneicontravenţii.

De asemenea, menţionăm că răspundereacontravenţională este personală, din acest motiv şimăsura de siguranță a conscării se aplică asuprabunurilor/valorilor persoanei trase la răspunderecontravenţională. Regulile procedurale aplicabilesunt cele ale unui proces civil.



9

Aspecte legale şi instituţinale privindprcedura de cnscare

Principalele reglementări la nivel naţional privindprocedura conscării sunt: Codul penal, Codul deprocedură penală (în materia conscării specialeşi a conscării extinse), Ordonanța de Guvern nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,Legea nr. 144/2007 privind înințarea, organizareasi funcționarea Agenției Naționale de Integritate,Codul de procedură scală, Codul de procedurăcivilă (în materia conscării civile).

Conform cadrului legislativ, întâlnim următoarele

tipologii de conscare:● Conscare ca urmare a săvârşirii unei faptepenale-infracţiuni;● Conscare ca urmare a sancționăriicontravenționale;● Conscare ca urmare a aplicării Legii nr. 144/ 2007 privind Agenţia Naţională de Integritate.

Cnscarea ca urare a săvârşirii unei aptepenale/inracţiuniProcedura conscării ca urmare a săvârşirii uneifapte penale/infracţiuni presupune două categorii

de conscare: conscarea specială şi conscareaextinsă.

Conform Codului Penal sunt supuse conscăriispeciale următoarele bunuri:

● bunurile produse prin săvârşirea faptei pre-văzute de legea penală;● bunurile care au fost folosite, în orice mod,la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt aleinfractorului sau dacă, aparţinând alteipersoane, aceasta a cunoscut scopulfolosirii lor. Această măsură nu poate

dispusă în cazul infracţiunilor săvârşite prin

presă. Dacă valoarea bunurilor supuseconscării este vădit disproporţionată faţăde natura şi gravitatea infracţiunii, se dispuneconscarea în parte, prin echivalent bănesc,ţinând seama de consecințele infracţiunii şide contribuţia bunului la producerea acestora.Dacă bunurile nu pot conscate, întrucât nuaparțin infractorului, iar persoana căreia îi aparţin nu a cunoscut scopul folosirii lor, seconscă echivalentul în bani al acestora;● bunurile produse, modicate sau adaptate

în scopul săvârşirii unei infracţiuni, dacă au

fost utilizate la comiterea acesteia şi dacăaparțin infractorului. Când bunurile aparţinaltei persoane, conscarea se dispune dacăproducerea, modicarea sau adaptarea a fostefectuată de proprietar ori de infractor cuştiinţa proprietarului. Dacă bunurile nu pot

conscate, întrucât nu aparțin infractorului,iar persoana căreia îi aparţin nu a cunoscutscopul folosirii lor, se conscă echivalentul înbani al acestora;● bunurile care au fost oferite pentru a determina săvârşirea unei fapte sau pentru arăsplăti pe făptuitor;● bunurile dobândite prin săvârşirea fapteiprevăzute de legea penală, dacă nu suntrestituite persoanei vătămate şi în măsura

în care nu servesc la despăgubirea acesteia;● bunurile a căror deţinere este interzisăde lege.

Dacă bunurile supuse conscării nu se găsesc,

în locul lor se conscă bani şi bunuri până laconcurenţa valorii acestora.

Instanţa poate să nu dispună conscarea bunuluidacă acesta face parte din mijloacele de existenţă,de trebuinţă zilnică ori de exercitare a profesiei in-fractorului sau a persoanei asupra căreia ar puteaopera măsura conscării speciale.

Reglementările în dreptul intern privind consca-rea extinsă au fost introduse în anul 2012 prinLegea nr. 63/2012 pentru modicarea şi completa-

rea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009privind Codul penal, prin introducerea art. 118indice 2.

Astfel, prin conscare extinsă se înţelege măsurade siguranţă prin care se conscă bunurile per-soanelor care au săvârşit o anumită categorie deinfracţiuni şi care nu pot justica bunurile pe carele deţin. Conscarea extinsă poate aplicată dacăsunt îndeplinite în mod cumulativ următoarelecondiţii:

● dacă infractorul este condamnat la o pe- deapsă de minim 5 ani închisoare;● dacă valoarea bunurilor dobândite într-operioadă de 5 ani înainte şi dacă este cazul,după momentul săvârșirii infracțiunii, pânăla data emiterii actului de sesizare a instanței,depășește în mod vădit veniturile obținute deacesta în mod licit;● instanța are convingerea că bunurile provindin săvârșirea următoarelor infracțiuni:proxenetism; infracţiuni privind tracul dedroguri şi de precursori; infracţiuni privindtracul de persoane; infracţiuni la regimulfrontierei de stat a României; infracţiunea de

spălare a banilor; infracţiuni din legislaţiaprivind prevenirea şi combaterea pornograei;infracţiuni din legislaţia privind prevenireaşi combaterea terorismului; asocierea pentrusăvârşirea de infracţiuni; infracţiunea deiniţiere sau constituire a unui grup infracţional



10

organizat ori de aderare sau sprijinire suborice formă a unui astfel de grup; infracţiunicontra patrimoniului; infracţiuni privitoare lanerespectarea regimului armelor şi muniţiilor,materialelor nucleare sau al altor materiiradioactive şi materiilor explozive; falsicareade monedă sau alte valori; divulgareasecretului economic, concurenţa neloială,nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiilede import sau export, deturnarea de fonduri,nerespectarea dispoziţiilor privind importulde deşeuri şi reziduuri; infracţiuni privindorganizarea şi exploatarea jocurilor de noroc; trac de migranţi; infracţiuni de corupţie,infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie,

infracţiuni în legătură cu infracţiunile decorupţie, infracţiuni împotriva intereselornanciare ale Uniunii Europene; infracţiuni deevaziune scală; infracţiuni privind regimulvamal; infracţiunea de bancrută frauduloasă;infracţiuni săvârşite prin intermediulsistemelor informatice şi al mijloacelor deplată electronice; tracul de organe, ţesuturisau celule de origine umană.

De asemenea, în aplicarea procedurii conscăriiextinse se ţine seama şi de valoarea bunurilor

transferate de către persoana condamnată saude un terţ unui membru de familie, persoanelorcu care persoana condamnată a stabilit relaţiiasemănătoare acelora dintre soţi ori dintre părinţişi copii, în cazul în care convieţuiesc cu acesta,persoanelor juridice asupra cărora persoanacondamnată deţine controlul. Conform art.1182

din Codul penal, prin bunuri se înţeleg şi sumelede bani. La stabilirea diferenţei dintre veniturilelicite şi valoarea bunurilor dobândite, se vor avea învedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor şicheltuielile făcute de persoana condamnată. Dacăbunurile supuse conscării nu se găsesc, în locul

lor se conscă bani şi bunuri până la concurenţavalorii acestora. Se conscă, de asemenea, bunuri-le şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosireabunurilor supuse conscării.

Împotriva hotărârii prin care s-a dispus conscarease poate declara apel/recurs în termenul prevăzutde lege (un termen de 10 zile). În situaţia în carepotrivit procedurii penale, nu s-a declarat nici o calede atac, măsura conscării poate atacată şi pe ca-lea unei contestaţii la executare, reglementată deprocedura civilă.

Cnscarea ca urare a unei sancținăricntravenținaleO.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contra-venţiilor prevede sancțiunea complementară aconscării bunurilor destinate, folosite sau rezul-

tate din săvârșirea contravențiilor. Agentul con-statator al contravenției, în situația în care ia act desăvârşirea unei contravenţii, aplică atât sancțiuneacontravențională principală (avertisment, amendă,prestarea unei munci în favoarea comunităţii,

închisoare) cât şi sancțiunea complementară aconscării. Pot agenţi constatatori: primarii,oţerii şi suboţerii din cadrul Ministerului deInterne, special abilitaţi, persoanele împuternicite

în acest scop de miniştri şi de alţi conducătoriai autorităţilor administraţiei publice centrale,prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari,primarul general al municipiului Bucureşti, precumşi alte persoane prevăzute în legi speciale.

Împotriva procesului-verbal de constatare a con-travenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate faceplângere în termen de 15 zile de la data înmânăriisau comunicării acestuia. Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despă-gubirea, iar cel căruia îi aparţin bunurile cons-cate, altul decât contravenientul, numai în ceeace priveşte măsura conscării. Împotriva hotărâriide soluţionare a plângerii se poate face apel

într-un termen de 15 zile de la comunicareahotărârii.

Conscarea se aduce la îndeplinire de către or-ganul care a dispus această măsură, în condiţiilelegii. În caz de anulare sau de constatare a nulităţiiprocesului-verbal, bunurile conscate, cu excepţiacelor a căror deţinere sau circulaţie este interzisăprin lege, se restituie deîndată celui în drept.

Dacă bunurile conscate au fost valoricate,instanţa va dispune să se achite celui în drepto despăgubire care se stabileşte în raport cu valoarea de circulaţie a bunurilor.

Cnscarea ca urare a aplicării legii 144/2007

privind Agenţia Naţinală de IntegritateLegea nr.144/2007 priveşte înințarea, organiza-rea și funcționarea Agenției Naționale de Inte-gritate, o autoritate administrativă autonomă decontrol şi independentă operațional, ce are dreptcompetenţă vericarea averilor, conictelor deinterese şi respectării regimului de incompatibili-tate în timpul exercitării unor funcții publice. Însituația în care inspectorii de integritate constatăo diferență mai mare de 10 000 de euro întreaverea dobândită şi veniturile câștigate, aceştiase adresează Comisiei de cercetare a averii de pe

lângă Curtea de Apel.

În urma vericărilor, aceasta poate hotărî trimi-terea cauzei spre judecare Curţii de Apel, clasareacauzei sau suspendarea acesteia dacă există indiciiprivind săvârşirea unei infracţiuni.



11

Instanţa competentă poate emite o hotărârede conscare a averii sau a unei părți dobânditenejusticat, aplicând complementar şi interdicțiade a exercita o funcție sau demnitate publică, cuexcepția celor elective, pe o durată de 3 ani. Regu-lile aplicabile sunt așadar cele ale procedurii civile,neind necesară o hotărâre de condamnare înacest sens.

Etapele prcedurale necesare în aplicareaprcedurii de cnscare (aplicabile atât în pro-cedura de conscare specială, cât şi în procedurade conscare extinsă): ● Identicarea bunurilor provenite din infracţiuni; ● Ridicarea/blocarea bunurilor/valorilor; ● Aplicarea sechestrului asigurator(indisponibilizarea şi conservarea).

Conform art.163, din Codul de Procedură Penală,măsurile asiguratorii se iau în cursul procesuluipenal de procuror sau de instanţa de judecată şiconstau în indisponibilizarea, prin instituirea unuisechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în ve-derea conscării speciale, a reparării pagubei pro-duse prin infracţiune, precum şi pentru garantareaexecutării pedepsei amenzii.

Măsurile asiguratorii în vederea reparării pagubeise pot lua asupra bunurilor învinuitului sau incul-patului şi ale persoanei responsabile civilmente,până la concurenţa valorii probabile a pagubei.

Măsurile asiguratorii pentru garantarea executăriipedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor

învinuitului sau inculpatului.Organele care aduc la îndeplinire măsurile asigu-ratorii sunt:

● Organul de urmărire penală: Ordonanţa deluare a măsurii asigurătorii se aduce la înde- plinire de către organul de urmărire penală care

a luat măsura.● Executorul judecătoresc: Încheierea instanţei

judecătoreşti prin care s-a dispus luareamăsurii asigurătorii se aduce la îndeplinireprin executorul judecătoresc.

Măsurile asiguratorii dispuse de procuror sau deinstanţa de judecată pot aduse la îndeplinireşi prin organele proprii de executare ale unităţiipăgubite, în cazul în care aceasta este una din-tre cele la care se referă art. 145 din Codul penal(autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile

sau alte persoane juridice de interes public). În ca-zurile în care urmărirea penală se efectuează decătre procuror, acesta poate dispune ca măsuraasiguratorie luată să e adusă la îndeplinire de

către secretarul parchetului.Conform art. 165 din Codul de procedură penală,organul care procedează la aplicarea sechestruluieste obligat să identice şi să evalueze bunurilesechestrate şi de asemenea, să încheie un pro-ces-verbal cu privire la toate actele efectuate, des- criind amănunţit bunurile sechestrate, cu indicareavalorii lor. În procesul-verbal se arată bunurile ex-ceptate de lege de la urmărire, găsite la persoanacăreia i s-a aplicat sechestru.

Prcedura de valricare a bunurilr bilesechestrate în cursul urăririi penale

În cursul urmăririi penale, atunci când nu existăacordul proprietarului, dacă procurorul care a

instituit sechestrul apreciază că se impune valo-ricarea bunurilor mobile sechestrate, se xeazăun termen, care nu poate mai scurt de 10 zile,la care sunt chemate părţile, precum şi custodelebunurilor, atunci când a fost desemnat unul.1 Îm-potriva ordonanţei prin care s-a dispus valori-carea bunurilor mobile sechestrate, părţile, cus-todele, precum şi orice altă persoană interesată,pot face plângere la instanţa competentă săsoluţioneze cauza în primă instanţă, în termen de10 zile. Plângerea împotriva ordonanţei suspendăexecutarea. Judecarea cauzei se face de urgenţă şi

cu precădere, iar hotărârea instanţei prin care s-asoluţionat contestaţia este denitivă.

Prcedura de valricare a bunurilr bile sechestrate în cursul judecăţii. În cursul jude-căţii, instanţa de judecată, din ociu sau la cerereaprocurorului, a uneia dintre părţi sau a custodelui,poate dispune asupra valoricării bunurilor mobile sechestrate. În acest scop, instanţa de judecatăxează un termen, care nu poate mai scurt de 10zile, la care sunt citate părţile, precum şi custodelebunurilor, atunci când a fost desemnat unul.

La termenul xat, se aduce în discuţia părţilor, înşedinţă publică, valoricarea bunurilor mobilesechestrate şi se precizează dreptul acestora de aface observaţii sau cereri legate de acestea. Lipsapărţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea pro-cedurii. Împotriva încheierii aplicării sechestrului,se poate face plângere la instanţa respectivă, iarhotărârea acesteia este atacabilă cu recurs, carenu este suspensiv de executare.

Gestionarea ecientă a bunurilor supuse conscăriitrebuie avută în vedere întrucât, uneori, acestea au

o durată de valabilitate scăzută (bunuri perisabile),se degradează moral/material (autovehiculele) sausunt supuse unei degradări foarte rapide (bunurilealimentare) etc.

1Art. 1682 din Codul de Procedură penală



12

În legislația naţională, Codul de procedură penalăprevede dreptul organului de urmărire penală/instanţei de judecată (prin ordonanță, respectiv,

încheiere), de a dispune valoricarea de îndatăa bunurilor mobile sechestrate, chiar înainteapronunțării unei hotărâri de condamnare, la cerereaproprietarului bunurilor sau cu acordul acestuia.

În situația în care nu există acordul proprietarului,bunurile pot valoricate până la pronunţareahotărârii de condamnare dacă valoarea bunurilora scăzut cu cel puţin 40% faţă de aceea existentă

în momentul instituirii sechestrului, în cazul anu-mitor bunuri: animale, păsări, produse inama-bile, petroliere, a căror depozitare şi întreținere

necesită costuri disproporţionate în raport devaloarea bunurilor.Sumele de bani obținute în urma valoricăriiacestor bunuri se consemnează pe numele învi-nuitului sau persoanei responsabile civilmente,

într-un cont special, la dispoziția organului judi-ciar care a aplicat sechestrul. Împotriva ordonanțeiemise de procuror prin care s-a dispus valo-ricarea, se poate face plângere la instanța de

judecată în termen de 10 zile de la comunica-rea ordonanței. Plângerea este suspensivă deexecutare. Împotriva încheierii dispuse de jude-

cător se poate face plângere în termen de 15 zilede la îndeplinirea actului contestat.

Din dispozițiile legale ce prevăd modul concret deaducere la îndeplinire a dispozițiilor procuroru-lui/instanței, privind valoricarea bunurilor su-puse conscării, lipsesc garanțiile procesuale aleparticipării apărătorului, sau, cel puțin, a înștiințăriiacestuia. Prevederile actuale se referă numai la le-gala citare a părților şi prezenţa custodelui, atuncicând a fost numit.

Restituirea lucrurilor: Conform Codului de

procedură penală, dacă procurorul sau instanţade judecată constată că lucrurile ridicate de la învi-nuit ori inculpat, sau de la orice persoană care le-aprimit spre a le păstra, sunt proprietatea persoaneivătămate ori au fost luate pe nedrept din posesiasau deţinerea sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vătămate.

Restabilirea situaţiei anteriare: Procurorul sauinstanţa de judecată poate lua măsuri de restabili-re a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, cândschimbarea acelei situaţii a rezultat în mod vădit din

comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă.

Executarea eectivă, prin valricareabunurilr: măsura de siguranţă a conscării spe-

ciale luată prin ordonanţă sau hotărâre se executădupă cum urmează:

a) lucrurile conscate se predau organelor în

drept a le prelua sau valorica potrivitdispoziţiilor legii;b) când s-a dispus distrugerea lucrurilor con-scate, aceasta se face în prezenţa, după caz, aprocurorului sau judecătorului, întocmindu-seproces-verbal care se depune la dosarul cauzei2.

După pronunțarea hotărârii penale de condam-nare a infractorului și dispunere a conscării,măsura conscării se aduce la îndeplinire de cătreorganele care au dispus-o, respectiv:

● ANAF (Agenţia Naţională de AdministrareFiscală);● Executori judecătoreşti;● Organele proprii de executare ale instituţiilorpublice.

Valoricarea se face de către Ministerul Economieisi Finanțelor. Sumele conscate, precum şi celerealizate din valoricarea bunurilor conscate sefac venit la bugetul de stat (sau cele locale).

Cnscarea ca urare a unei sancținăricntravenținale. O.G. nr. 2/2001 privind re-

gimul juridic al contravențiilor prevede sancțiuneacomplementară de conscare a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârșirea contra-vențiilor. Agentul constatator al contravențieiaplică atât sancțiunea contravențională principală(avertisment, amendă, prestarea unei munci în fo-losul comunității) cât şi sancțiunea complementarăconscării, e prin același proces–verbal, eprintr-un proces-verbal diferit. Sancțiunea cons- cării se aduce la îndeplinire de către același organcare a dispus-o, după procedura prevăzută deCodul de procedură civilă, ind necesară însă, înprealabil, o hotărâre civilă de sancționare pentru

contravenția respectivă.

Organele care pot dispune conscarea ca urmare aunei sancționări contravenționale sunt: MinisterulInternelor si Reformei Administrative, atunci cândeste agent constatator al contravențiilor şi AgenţiaNaţională de Administrare Fiscală.

Subiecţii prcedurii de cnscare:1. Infractorul condamnat, persoana sancţionatăcontravenţional şi persoana vizată de Legeanr.144/2007 privind îninţarea, organizarea şi

funcționarea ANI.2. Altă persoană (terț) dacă:● a cunoscut proveniența ilicită a bunului;● a cunoscut scopul folosirii bunurilor supuse

2Art. 439 Cod procedură penală



13

conscării (pentru săvârșirea unei infracțiuni);● producerea, modicarea sau adaptarea bunului supus conscării a fost efectuată de către proprietar ori de către infractor cu știința proprietarului.

Retractivitatea legii penale: În legislaţianaţională penală poate exista o aplicare retroactivăa prevederilor legale, în măsura în care aceste pre-vederi sunt mai favorabile infractorului. În privinţaconscării, Codul penal prevede aplicarea legii noipentru infracţiunile care nu au fost judecate deni-tiv, întrucât aceasta este o măsură de siguranţă şinu o pedeapsă principală, astfel încât, nu se aplică

întotdeauna legea mai favorabilă (de cele maimulte ori, practica arată că şi legea nouă poate

mai favorabilă). Legislaţia penală prevede în modexpres faptul că atât amnistia, cât şi graţierea nuafectează măsura de siguranță a conscării. Deasemenea, prescripţia executării pedepsei nuafectează măsura conscării.

În raport cu aplicarea procedurii de conscare,la nivelul legislației naţionale, sunt reglementateurmătoarele drepturi ale cetăţeanului:

Dreptul de proprietate

În aplicarea măsurii conscării, legea prevede res-pectarea dreptului de proprietate astfel:

● se ţine cont de proporționalitatea dintrevaloarea bunurilor supuse conscării, naturaşi gravitatea faptei penale, astfel încât, atuncicând există o vădită disproporționalitate, se vadispune conscarea în parte a bunurilor ori prinechivalent bănesc;● instanța poate să nu dispună conscarea dacăbunul face parte din mijloacele de existenţă aleinfractorului sau ale persoanelor asupra căreiaar putea opera măsura conscării;● deși se poate dispune instituirea sechestruluiasigurator pe mai multe bunuri/valori, cons-carea acestora se dispune până la concurențasumei ce reprezintă prejudiciul produs prininfracțiune.

Dreptul de a exercita căi de atac împotriva actelorprin care se dispune sechestrul/conscarea:

● împotriva ordonanței emise de procuror princare se aplică sechestrul, precum şi a încheieriidate de către judecător, se poate depune plân-

gere, în orice fază a procesului penal;● împotriva măsurii conscării se pot exercitacăile de atac prevăzute de lege (apel/ recurs), iardupă nalizarea procesului penal se poate facecontestație la executare, potrivit legii civile;● împotriva conscării dispuse prin proces-ver-

bal contravențional se poate face plângere în 15zile de la comunicare, iar împotriva hotărârii sepot exercita căile legale de atac.

Prezumţia de nevinovăţie

Orice persoană este prezumată a nevinovatăpână la proba contrarie, până la stabilireavinovăţiei sale printr-o hotărâre denitivă. În ceeace priveşte aplicarea măsurii conscării, prezumţiade nevinovăţie constă în aceea că valoricareabunurilor prezumate a obţinute din fapte penale/contravenționale şi faţă de care se aplică măsurasechestrului, se poate face, anterior hotărârii decondamnare, doar în condiţiile expres prevăzute de

lege, acordând posibilitatea de a dovedi caracterulnefraudulos al bunurilor, prin exercitarea căilor deatac prevăzute de lege. Garanţii ale prezumţiei denevinovăţie:

● valoricarea anterioară pronunțării hotărârilorde condamnare/sancționare a bunurilor în ca-zuri expres prevăzute de lege;● exercitarea căilor de atac pe tot parcursul pro-cesului penal;● posibilitatea persoanei acuzate de a facecontestaţie potrivit legii civile în situaţia în carenu a făcut nici o plângere pe parcursului proce-

sul penal.Legislația Uniunii Eurpene în ateriacnscării, raticată de Rânia:

● Decizia Cadru 2001/500/JHA privind spălareabanilor, identicarea, urmărirea, înghețarea,sechestrarea şi conscarea instrumentelor şiproduselor infracțiunii.● Decizia-cadru 2005/212/JAI privind consca-rea produselor, a instrumentelor şi a bunuriloravând legătura cu infracțiunea.● Decizia cadru din 6 Octombrie 2006, OJ

L 328/2006, cu privire la aplicarea principiuluirecunoaşterii reciproce a ordonanţelor de con-scare.● Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din6 octombrie 2006 privind aplicarea principiuluirecunoaşterii reciproce pentru hotărârile deconscare.● Decizia cadru 2007/845/JAI privind coopera-rea dintre ociile naţionale de recuperare acreanţelor statelor membre în materie de de-pistare şi identicare a bunurilor care provin dinactivităţi infracţionale.



14

Structura instituţinală, capacitateauncţinală şi adinistrativă a rganis-elr cpetente în aplicarea prceduriide cnscare

Executorii judecătorești 3. În exercitarea activităţii,executorul judecătoresc are următoarele atribuţii:punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civildin titlurile executorii; noticarea actelor judiciare şiextrajudiciare; comunicarea actelor de procedură;recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe;aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse de instanţa

judecătorească; constatarea unor stări de fapt încondiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă;

întocmirea proceselor-verbale de constatare, în

cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumeide către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului deprocedură civilă; întocmirea, potrivit legii, a pro-testului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şia cecurilor, după caz; orice alte acte sau operaţiunidate de lege în competenţa lui.

aivi xrir jdrşi s dsf-şr î dr i bir în care pot funcţionaunul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi,cu personalul auxiliar corespunzător. Prin asocierea

în cadrul unei societăţi profesionale, executorul ju-

decătoresc nu îşi pierde dreptul la biroul individual.Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate,

întocmeşte evidenţa birourilor de executori jude- cătoreşti şi lucrările privind numirea şi încetareafuncţiei de executor judecătoresc.

Numărul executorilor judecătoreşti se stabileşte şise actualizează anual de Ministrul Justiţiei, cu con-sultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor

Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale deter-minate de întinderea teritoriului, de volumul de ac-tivitate şi de numărul locuitorilor, în aşa fel încât la

15.000 de locuitori să revină cel puţin un executor judecătoresc. Numărul executorilor judecătoreştidin circumscripţia unei instanţe nu va mai mic de 3.

Cndiţiile necesare pentru a nuit înuncţia de executr judecătresc: aplicantultrebuie să aibă cetăţenie română şi domiciliul înRomânia; să aibă capacitate deplină de exerciţiu; săe licenţiat în drept; să nu aibă antecedente penaleşi să se bucure de o bună reputaţie; să cunoascălimba română; să e apt din punct de vedere medi-cal pentru exercitarea funcţiei; să îndeplinit timp

de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şisă promovat examenul de denitivat sau, dupăcaz, să exercitat timp de 3 ani o funcţie de spe-cialitate juridică şi să promovat concursul sau

examenul de admitere în profesie. Sunt scutitede examen persoanele care au exercitat timp de5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cucondiţia să promovat examenul de denitivat înprofesia din care provin. Executorul judecătoresceste numit de ministrul justiţiei, în circumscripţiaunei judecătorii, în baza cererii celui interesat şidupă vericarea îndeplinirii condiţiilor prevăzutemai sus. Tabloul executorilor judecătoreşti se

întocmeşte şi se actualizează anual de ConsiliulUniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

În circumscripţia ecărei curţi de apel funcţioneazăcâte o Caeră a executrilr judecătreşti, cupersonalitate juridică. Din Camera executorilor

judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreştidin circumscripţia curţii de apel respective. Came-ra executorilor judecătoreşti este condusă de uncolegiu director format dintr-un preşedinte, unvicepreşedinte şi 3-7 membri. Colegiul directoreste ales, potrivit statutului, de adunarea generalăa executorilor judecătoreşti, pentru o perioadă de3 ani, dintre membrii respectivei Camere a execu-torilor judecătoreşti. Preşedintele colegiului direc-tor reprezintă Camera executorilor judecătoreşti înraporturile acesteia cu terţii.

Executorii judecătoreşti din România se constituie în Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti,organizaţie profesională cu personalitate juridică,formată din toţi executorii judecătoreşti numiţi.Organele de conducere ale Uniunii Naţionale a Exe-cutorilor Judecătoreşti sunt: congresul, consiliul şipreședintele. Congresul Uniunii Naţionale a Execu-torilor Judecătoreşti este constituit din delegaţi aiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, potri-vit normei de reprezentare stabilite prin statut,preşedinţii Camerelor executorilor judecătoreştişi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii Naţionalea Executorilor Judecătoreşti. Congresul Uniunii

Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se întruneşteanual la convocarea consiliului acesteia. Executa-rea silită şi celelalte acte care sunt de competenţaexecutorului judecătoresc se îndeplinesc la ce-rere, dacă legea nu dispune altfel. În îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor sale, executorul judecă-toresc va întocmi încheieri, procese-verbale şi alteacte de procedură, cu formele şi în termeneleprevăzute de lege.

Birul Executrului Judecătresc. Activitateaunui birou al executorilor judecătorești constă în:

punerea în executare a dispozițiilor cu caractercivil din titlurile executorii, noticarea actelor ju-diciare si extrajudiciare, comunicarea actelor deprocedură, recuperarea pe cale amiabilă a oricărei

3 Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti



15

creanțe, aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse deinstanța judecătorească, constatarea unor stări defapt în condițiile prevăzute de Codul de procedurăcivilă, întocmirea proceselor-verbale de constatare,

în cazul ofertei reale urmate de consemnarea su-mei de către debitor, potrivit dispozițiilor Coduluide procedură civilă, întocmirea, potrivit legii, a pro-testului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şia cecurilor, după caz.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF)este un organ de specialitate al administraţiei pu-blice centrale, îninţată în subordinea MinisteruluiFinanţelor Publice. În cadrul ANAF se organizează

şi funcţionează, de asemenea, Garda Financiară,Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile generaleale nanţelor publice judeţene şi Direcţia Generalăa Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.Organ de specialitate al administraţiei publicecentrale, cu atribuţii în aplicarea politicii de ad-ministrare scală, ANAF îşi desfăşoară activitatea

în domeniul administrării veniturilor bugetare,prin intermediul procedurilor de: gestiune, colec-tare, control scal şi dezvoltarea unor relaţii departeneriat cu contribuabilii.

Are misiunea de a asigura resursele pentru chel-tuielile publice ale societăţii prin colectarea şiadministrarea ecace şi ecientă a impozitelor,contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetu-lui general consolidat, precum şi de a furnizainformaţiile scale necesare conturării politicii eco-nomice a Guvernului. Aceasta îşi îndeplineşte misi-unea acţionând în baza a trei orientări prioritare:

încurajarea conformării voluntare pentru preveni-rea fraudei scale, prin diversicarea şi creştereacalităţii serviciilor şi asigurarea unor procedurisimplicate; combaterea fraudei prin promovareaunui control scal de calitate şi orientat mai mult

spre sectoarele cu risc ridicat de fraudă; ecaci-tate şi ecienţă crescută în activitatea de colectare

a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, pen-tru a garanta veniturile bugetare necesare. Pen-tru a-şi îndeplini misiunea în mod optim, ANAFcontinuă îmbunătățirea procesului de monitoriza-re a încasării creanţelor bugetare, susţinând astfelpolitica economică şi socială a Guvernului. ANAFare ca obiective generale: combaterea evaziuniiscale, sprijinirea mediului de afaceri, moderniza- rea serviciilor şi perfecţionarea procedurilor, preve-nirea evaziunii în faza de colectare, îmbunătăţirea

colectării creanţelor bugetare.

Poliţia. Poliţia Română face parte din Ministerulde Interne şi este instituţia specializată a statului,care exercită atribuţii privind apărarea drepturi-lor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a

proprietăţii private şi publice, prevenirea şi desco-perirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştiipublice, în condiţiile legii.Poliţia Română are următoarea structurăorganizatorică: Inspectoratul General al PoliţieiRomâne; unităţi teritoriale aate în subordinea In-spectoratului General al Poliţiei Române, DirecţiaGenerală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şiinspectoratele judeţene de poliţie; instituţii de

învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuăa personalului; alte unităţi necesare pentru

îndeplinirea atribuţiilor specice poliţiei, îninţatepotrivit legii.

În îndeplinirea activității, poliția are atribuţii îndomeniul constatării contravenţiilor şi aplicării

sancţiunilor contravenţionale, potrivit legii.

Organele proprii de executare ale unităţii păgubite. Fiecare instituţie, prin departamentul -nanciar şi juridic, va desemna responsabili pentruaducerea la îndeplinire a procedurii de conscare.

O condiţie esenţială pentru o bună şi corectă acti-vitate a organismelor care au competenţă în apli-carea procedurii de conscare este cea privitoarela integritatea acestora. Principalele reglementări

în această materie sunt prevăzute de Legea

nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigura-rea transparenţei în exercitarea demnităţilor pu-blice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,prevenirea şi sancţionarea corupţiei, completatede dispoziţiile Legii nr. 144/2007 privind îninţarea,organizarea şi funcţionarea ANI.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a fostconstituită prin legea nr. 144/2007, pentru a ga-ranta exercitarea funcţiilor publice într-o manierăimparţială, responsabilă, şi transparentă, prin or-ganizarea uniformă a activităţii de control asupraaverii acumulate pe parcursul unui mandat sau a

timpului petrecut în funcţie a unui ocial public, deexaminare a conictelor de interese, cât şi de inves-tigare a incompatibilităţilor. Astfel, ANI este chematpentru a stabili veridicitatea declaraţiei de avere.

Regleentarea în ră adinistrativă a cn-ictului de interese. Conform Legii 161/2003,prin conict de interese vom înţelege situaţia încare o persoană ce exercită o demnitate publicăsau o funcţie publică are un interes de naturăpatrimonială care ar putea inuența îndeplinireacu obiectivitate a atribuţiilor ce îi revin. Principiile

care stau la baza prevenirii conictului de interese:imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei,supremaţia interesului public.

Regleentarea în ră penală a cnictuluide interese: Conform Codului penal, prin conict



16

de interese vom înţelege fapta funcţionarului care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşteun act ori participă la luarea unei decizii prin cares-a realizat, direct sau indirect, un folos materialpentru sine, soţul său, o rudă ori un an până lagradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cucare s-a aat în raporturi comerciale ori de muncă

în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneciat oribeneciază de servicii sau foloase de orice natură.Conictul de interese se pedepseşte cu închisoarede la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de aocupa o funcţie publică pe durată maximă.

Declaraţiile de avere. În conformitate cu legea176/2010, persoanele care exercită demnităţi şi

funcţii publice trebuie să depună o declaraţie deavere şi o declaraţie de interese. Declaraţiile se fac în scris pe propria răspundere şi se publică pe pa-gina de internet a instituţiei şi la avizierul propriu,

în termen de 30 de zile de la primire. Declaraţiile

de avere şi interese trebuie să e depuse în termende 15 zile de la data numirii sau a alegerii sau de ladata începerii activităţii.

Ocialii publici trebuie să depună sau să reînnoiascădeclaraţiile lor de avere şi interese anual, nu maitârziu de 31 mai, pentru anul scal precedent. Înnu mai mult de 15 zile de la încheierea mandatuluisau a activităţii, aceştia trebuie să depună o nouădeclaraţie de venituri şi interese4.

În ceea ce priveşte declaraţiile de avere, nu existăprobleme privind transparenţa lor, ci mai degrabăcapacitatea Agenţiei Naţionale de Integritate de ale verica corectitudinea. În România au evoluat

reglementările privind declaraţia de avere şi, res-pectiv, declaraţia de interese. Totuși, date cu caracter personal, cum sunt adresele proprietăților imo-biliare, semnătura, date bancare sau codul nume-ric personal sunt ascunse de la publicare.

Tipul decnscare

DenițiiActe normative

relevante/Prevederi

Cnscareaclasică

ca pedeapsă prevăzută de Cdul PenalActul Nrativ:

Codul Penal

Lista infracţiunilor

Inracţiuni:Codul penal nu prevede în mod expres o listă ainfracţiunilor, ci prevede doar acele bunuri care rezultădin infracţiuni:

• bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzutede legea penală;• bunurile care au fost folosite, în orice mod, lasăvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractoru-lui sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta acunoscut scopul folosirii lor. Această măsură nupoate dispusă în cazul infracţiunilor săvârşite prinpresă. Dacă valoarea bunurilor supuse conscăriieste vădit disproporţionată faţă de natura şi gravi-tatea infracţiunii, se dispune conscarea în parte,prin echivalent bănesc, ţinând seama de urmareainfracţiunii şi de contribuţia bunului la producereaacesteia. Dacă bunurile nu pot conscate, întrucâtnu sunt ale infractorului, iar persoana căreia îi aparţinnu a cunoscut scopul folosirii lor, se conscă echiva-lentul în bani al acestora;

Prevederi:art. 118 al

Codului Penal.

DEfINIREA moDELELoR DE CoNfISCARE

4Art. 42 Legea 144/2007



17


• bunurile produse, modicate sau adaptate în scopulsăvârşirii unei infracţiuni, dacă au fost utilizate lacomiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului. Când

bunurile aparţin altei persoane conscarea se dis-pune dacă producerea, modicarea sau adaptarea afost efectuată de proprietar ori de infractor cu ştiinţaproprietarului. Dacă bunurile nu pot conscate, în-trucât nu sunt ale infractorului, iar persoana căreia îiaparţin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se conscăechivalentul în bani al acestora;• bunurile care au fost date pentru a determina

săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pefăptuitor;• bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzutede legea penală, dacă nu sunt restituite persoa-nei vătămate şi în măsura în care nu servesc ladespăgubirea acesteia;

• bunurile a căror deţinere este interzisă de lege.

Prevederi:art. 118 al

Codului Penal.

Conscareabazată pe

condamnareSub legea civilă

Actul Nrativ:Ordonanţa

Guvernului nr. 2/2000privind regimul juri-dic al contravențiilor


Inracţiuni:

Nu există o listă completă a contravențiilor.

Prevederi:art. 5 din Ordonanţa

Guvernului nr. 2/2000privind regimul juridic al

contravențiilor.

Dovedireacomportamentului

ilegal

Cine:Agentul constatator

ProcurorulInstanţa de judecată

Prevederi:art. 15 din OrdonanţaGuvernului nr. 2/2000

privind regimul juridic alcontravențiilor.

art. 163 din Codul deprocedură penală.

Legătura dintrebunurile obţinute

şi comportamentulilegal.

Autorităţile competente trebuie să dovedească faptulcă bunurile sunt rezultatul infracţiunilor.

Prevederi:Art. 202 Codul deprocedură penală.Art. 287 Codul deprocedură penală

Art. 15 din OrdonanţaGuvernului nr. 2/2000

privind regimul juridic alcontravențiilor.

Conscareabazată pe lipsa

condamnării Legea Civilă.

Actul normativ:Legea nr.144/2007

priveşte înințarea,organizarea si

funcționarea AgențieiNaționale de Integritate



18


Inracţiuni:Aplicarea măsurii asiguratorii de conscarea are loc în situația în care inspectorul Agenţiei Naţionale de

Integritate constată o diferenţă nejusticată întrevenituri şi cheltuieli.

Prevederi:Art.13 din Lege nr. 176

/ 2010 privind inte-gritatea în exercitarea

funcţiilor şi demnităţilorpublice, pentru modi-carea şi completarea

Legii nr. 144/2007 Legeanr.144/2007 priveşte

înințarea, organizareasi funcționarea AgențieiNaționale de Integritate.

Dovedireacomportamentului

ilegal

Cine:Inspectorul Agenţiei Naţionale de Integritate

Prevederi:

Art.13 din Lege nr. 176/ 2010 privind integ-ritatea în exercitarea

funcţiilor şi demnităţilorpublice, pentru mo-

dicarea şi completareaLegii nr. 144/2007 Legea

nr.144/2007 priveşte înințarea, organizareasi funcționarea AgențieiNaționale de Integritate.

Legătura dintrebunurile obţinute

şi comportamentulilegal.

Bazată pe valoare: conscarea contravalorii bunuri-lor obţinute de contravenient ca rezultat al activităţiiilegale, fără a se dovedi legătura dintre contravenţie

şi un anumit obiect de proprietate.

Prevederi:

Conscareaextinsă

o condamnare penală urmată nu doar de conscareabunurilor asociate cu o anumită infracţiune, ci şi

bunuri adiţionale, despre care instanţa are convin-gerea că provin din activităţi infracţionale de natura

celor prevăzute la alin. 1 al art. 118 din Codul Penal.

Actul Nrativ: Codul Penal


Inracţiuni:a) proxenetism;b) infracţiuni privind tracul de droguri şi de precur-sori;c) infracţiuni privind tracul de persoane;d) infracţiuni la regimul frontierei de stat a României;e) infracţiunea de spălare a banilor;f) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi com-baterea pornograei;g) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi com-

baterea terorismului;h) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni;i) infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grupinfracţional organizat ori de aderare sau sprijiniresub orice formă a unui astfel de grup;

j) infracţiuni contra patrimoniului;

Prevederi:Articolul 1182 alCodului Penal



19

k) infracţiuni privitoare la nerespectarea regimuluiarmelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau al al-tor materii radioactive şi materiilor explozive;

l) falsicarea de monedă sau alte valori;m) divulgarea secretului economic, concurenţaneloială, nerespectarea dispoziţiilor privindoperaţiile de import sau export, deturnarea de fon-duri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul dedeşeuri şi reziduuri;n) infracţiuni privind organizarea şi exploatarea jo-curilor de noroc;o) trac de migranţi;p) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilateinfracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură cuinfracţiunile de corupţie, infracţiuni împotriva in-

tereselor nanciare ale Uniunii Europene;q) infracţiuni de evaziune scală;r) infracţiuni privind regimul vamal;s) infracţiunea de bancrută frauduloasă;ş) infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelorinformatice şi al mijloacelor de plată electronice;t) tracul de organe, ţesuturi sau celule de origineumană.

Prevederi:Articolul 1182 alCodului Penal

Evaluarea ipleentării cadrului legis-lativ care regleentează prcedura de

cnscare În vederea evaluării cadrului legislativ și moduluide implementare al acestuia în ceea ce priveșteconscarea, au fost trimise chestionare cătreprofesioniști și instituții relevante din România:

judecători, procurori, organizații non-guvernamen-tale, asociații profesionale și organizații mass-me-dia. Judecătorilor și procurorilor le-a fost aplicat unchestionar specic pentru practicienii din dome-niul juridic, în timp ce celelalte tipuri de instituțiiau completat unul adaptat pentru stakeholderiirelevanți. Cele mai multe răspunsuri le-am primit

din partea judecătorilor, 109, acest lucru demon-strând interesul deosebit al acestei categorii profe-sionale pentru legislația conscării.

Din partea procurorilor, am primit 16 răspunsuri,din partea ONG-urilor, 8 răspunsuri, iar din parteareprezentanților mass-media, 5 răspunsuri. Ceamai slabă rată de răspuns am înregistrat-o în cazulasociațiilor profesionale, de la care am primit doar2 chestionare completate. În cazul judecătorilor,pare să existe un real consens cu privire la adec-varea cadrului legislativ românesc în domeniul

conscării și la eciența implementării acestuia în practică. Astfel, 103 din 109 dintre judecătoriicare au completat chestionarele consideră că listade infracțiuni care declanșează procedura de con-scare este sucientă pentru a asigura eciențaprocedurii, 90 dintre ei cred că procedura de con-

scare reprezintă un instrument ecient în com-baterea corupției și crimei organizate și 57 găsesc

că nu există dicultăți în aplicarea prevederilorlegale pentru procedura de conscare de dreptcivil. De asemenea, majoritatea consideră că listade bunuri prevăzută prin lege este comprehensivă,că măsurile de reglementare a terților suntsatisfăcătoare, că există o bună cooperare întreinstituțiile relevante în ceea ce privește problemaconscării și că legislația în domeniu oferă suciente garanții în ceea ce privește protejarea drep-turilor omului. 45 dintre respondenți considerăcă legea conscării nu ar trebui să se aplice retro-activ, în timp ce 16 dintre ei consideră ar trebui săse aplice retroactiv pe o perioadă de 5 ani, iar 25

optează pentru o perioadă mai lungă de 10 ani.

Dintre judecătorii care au o perspectivă maipuțin optimistă cu privire la legislația conscăriiși transpunerea ei în practică, majoritatea suntnemulțumiți de numărul mic de conscări realizatepână în prezent, raportat la numărul mare de ca-zuri de corupție judecate și condamnate și atragatenția asupra faptului că mulți dintre cei care co-mit acte de corupție trec bunurile dobândite ilicit pe numele altor persoane, pentru a îngreuna loca-lizarea și conscarea ei. Judecătorii solicită măsuri

suplimentare care vizează posibilitatea anulării do-cumentelor juridice prin care bunurile dobândite înmod ilicit sunt transferate unei alte persoane.

O perspectivă extrem de similară cu a judecătoriloro împărtășesc și procurorii, cărora le-au fost



20

adresate aceleași întrebări. Astfel, toți cei 16respondenți sunt de acord că lista de infracțiunicare declanșează procedura de conscare estesatisfăcătoare și 15 dintre ei cred că procedura deconscare, așa cum este legiferată în acest mo-ment, reprezintă un instrument ecient în comba-terea corupției și a crimei organizate.

Un singur procuror pune sub semnul întrebăriieciența acestei proceduri, motivând că procedurade conscare ar trebui extinsă și că ar trebui săexiste o mai bună cooperare inter-instituțională,care să includă punerea la comun a unor bazede date relevante (ex. baze de date din cadrulANAF). Majoritatea procurorilor nu consideră, de

asemenea, procedura civilă de conscare ca indmai ecientă decât cea penală deși nu au identi-cat prevederi ale acesteia care să e dicil deimplementat. Aproape toți judecătorii (15 din 16)consideră că lista de bunuri furnizată în lege estesucientă, așa cum sunt și garanțiile de protejarea drepturilor omului prevăzute în actul normativ.

Mai mult, 9 dintre ei găsesc reglementările cu pri-vire la terți satisfăcătoare, iar 12 sunt de acord căinstituțiile relevante din sfera conscării au o bunăcolaborare. În ceea ce privește aplicarea retroactivă

a legii, părerile devin împărțite, 6 dintre procuroriconsiderând că o astfel de aplicare nu ar trebui săaibă loc, 6 optând pentru aplicarea retroactivă pe operioadă de 5 ani, iar 4 pe o perioadă cuprinsă între10 și 15 ani. Atât judecătorii, cât și procurorii suntde părere că situațiile în care subiectul conscăriisolicită daune în cadrul unui proces civil sunt raresau inexistente pe teritoriul României, probabildatorită faptului că procedura conscării este unarecentă, neind efectuat un număr foarte mare deconscări până la momentul actual.

Opiniile judecătorilor și procurorilor au mai fost

sondate și în cadrul unui interviu de grup, în cadrulcăruia a fost discutată pe larg problematica legatăde legislația conscării și modul de implementare aacesteia. Rezultatele acestei discuții au fost fructi-cate în secțiunea de vulnerabilități și recomandăridin cadrul prezentului raport.

Organizațiile societății civile consultate au ocunoaștere redusă a problematicii conscării debunuri provenite din activități ilicite, ceea ce este de

înțeles în contextul faptului că legislația conscăriieste de dată destul de recentă în România, dar

și al faptului că în activitatea lor de zi cu zi, chiarși organizațiile orientate spre domeniul juridic se întâlnesc rar cu această problematică. În ceeace privește instituția care ar trebui să declanșezeprocedura de conscare, opiniile ONG-urilor sunt

împărțite, 3 dintre cele 8 organizații respondente

considerând că această sarcină ar trebui să revinăprocurorului, 3 considerând că autoritățile scalear mai potrivite, iar câte o organizație optândpentru ociile de conscare, pentru autoritățile va-male sau pentru judecător.

Deși cea mai mare parte dintre respondenți (4)găsesc că denunțurile anonime nu ar trebui sădeclanșeze procedura de conscare, scorul esteunul strâns, 3 ONG-uri având opinia contrară.Aceeași situație există și în cazul duratei ideale

în care ociile de conscare trebuie să identicebunurile: 3 organizații sunt de părere că acestea artrebui să e mai lungi, 2 cred că ar trebui să e maiscurte, iar celelalte nu au suciente cunoștințe pe

această temă.

De asemenea, în cazul perioadelor de conser-vare a bunurilor, 2 ONG-uri cred că acestea suntprea lungi, iar două le consideră, dimpotrivă, preascurte. Deși toate cele trei organizații care s-aupronunțat la item-ul respectiv au considerat cainecient managementul bunurilor, iar 4 din 5organizații se declară nemulțumite de nivelul detransparență a activității ociilor de conscare, ma-

joritatea ONG-urilor respondente au considerat cănu au suciente informații pentru a evalua nivelul

de integritate și responsabilitate al acestor ocii.Aceeași situație este valabilă și în cazul item-ilorcare vizează gradul de cooperare între instituțiilerelevante sau numărul cunoscut de cazuri în caresubiecți ai conscării au cerut daune.

Cu toate acestea, respondenții ne-au putut ofericâteva informații cu privire la obstacolele per-cepute de ei în calea executării ordinelor șihotărârilor judecătorești de conscare. Printreacestea, se numără: lipsa mecanismelor ecientede implementare a legislației existente, lacunelelegislative, concentrarea atenției publicului în mod

excesiv pe condamnarea făptașilor și mai puținpe declanșarea procedurii de conscare, dar șidicultatea de a identica bunurile obținute pecale ilicită datorită trecerii lor în proprietatea uneialte persoane. De asemenea, corupția și lipsa debunăvoință sau chiar teama demnitarilor publici aufost identicate ca factori în această situație.

Reprezentanții mass-media se aă într-o situațiesimilară cu cea a organizațiilor neguvernamen-tale în ceea ce privește nivelul scăzut de informarecu privire la legislația conscării, dar și în ceea ce

privește posibilele rațiuni din spatele acesteia. Lafel ca și în cazul ONG-urilor, majoritatea jurnaliștilorchestionați au răspuns că sarcina declanșării pro-cedurii de conscare ar trebui să revină procuroru-lui, doar unul dintre cei 5 respondenți considerândcă ea ar trebui să revină autorităților scale. La fel,



21

4 din 5 jurnaliști au declarat că această declanșarenu ar trebui să se realizeze ca urmare a unuidenunț anonim. În situația întrebărilor cu privirela termenele ideale pentru identicarea și pentruconservarea bunurilor, în ecare caz, câte o singurăpersoană a găsit termenele prea lungi și câte osingură persoană, prea scurte, ceilalți respondențideclarând că nu au suciente informații pentrua răspunde. Doar doi jurnaliști s-au pronunțat înceea ce privește eciența ociilor de conscare,găsind că acestea sunt ineciente, în timp ce 4 din5 respondenți au fost de acord că aceste ocii nusunt sucient de transparente, dar nici sucientde responsabile și că instituțiile relevante din do-meniul conscării cooperează slab. În problema

integrității ociilor de conscare s-a pronunțat unsingur jurnalist, care consideră că aceste ocii auun nivel inadecvat al integrității. Principalul obsta-col perceput de reprezentanții mass-media în caleaexecutării ordinelor și hotărârilor judecătorești deconscare a fost corupția generalizată din societa-tea românească.

Asociațiile profesionale, având foarte puțin con-tact direct cu această problematică a conscării,s-au implicat foarte slab în studiul nostru. Doardouă asemenea organizații au fost de acord să

completeze chestionarul, iar cele care au comple-tat nu au deținut suciente informații pentru aputea evalua eciența procedurilor de conscare,transparența și eciența ociilor de conscare îngestionarea bunurilor și în desfășurarea activitățiisau gradul de cooperare între instituțiile relevante.

Cu privire la instituția în responsabilitatea căreiaa trebui să intre declanșarea procedurii de con-scare, o asociație a optat pentru procuror, iaralta pentru un alt tip de instituție. Niciuna dintreorganizații nu consideră că procedura de cons-care ar trebui să se declanșeze ca urmare a unuidenunț anonim.

Cu privire la termenele ideale pentru identicareași pentru conservarea bunurilor, singura asociațiecare s-a pronunțat a fost de părere că acestea artrebui să e mai scurte. De asemenea, una dintreasociații consideră că nivelul de integritate al o-ciilor de conscare este prea scăzut.

Obstacolele identicate de către asociațiile profe-sionale în calea executării ordinelor și hotărârilor

judecătorești de conscare au fost mai degrabă deordin procedural, acestea considerând că termenulde soluționare a cazurilor este mult prea lung.



22

dirbrir

(1)

csrvrbrir

(2)

prirsrii

(3)

rsrii

(4)

Gestionarea

brirs

(5)

Transparenţă

prvz îg

Vă rugăm citaţi articolul

Foarte bine Art. 118 dinCodul penal;Art. 100, art.

107 & art. 165din Codul deprocedură

penală

BineArt. 109 & art.110 din Codulde procedură

penală

Foarte bineArt. 118, art.1182, art. 99,art. 100, art.din Codul deprocedurăpenală; Art.15 din O.G.nr. 2/2001

BineArt. 439 & art.164 din Codulde procedurăpenală; art. 41

din O.G. nr.2/2001; art.

232 din Codulde procedură

scală

SatisfacatorArt. 109, art.110, art. 168

indice1-4, art.165 din Codulde procedurăpenală.; art.

41 din O.G. nr.2/2001; art.

232 din Codulde procedură

scală

prvz îstatut

Vă rugăm citaţiarticolul

Slab Slab Slab Slab Slab

r* Slab Slab Slab Slab Slab

Răspundere

prvz îg


Foarte bineArt. 15 & art.

31 din O.G. nr.2/2001; art. 168,1684 din Codulde procedură

penală.

Foarte bineArt. 165, art.

168-1684 dinCodul deprocedură

penală; art. 15& art. 31 din

O.G. nr. 2/2001

Foarte bine Art. 163 din

Codul deprocedurăpenală; art. 31-36 din O.G. nr.

2/2001;

Foarte bine Art. 164, art 169 si

art. 170 din Codulde procedurăpenală; art. 31-36 din O.G. nr.

2/2001;

Foarte bineArt. 1684 din

Codul de pro-cedură penală

prvz îstatut


Satisfăcător Art. 43-65 din Le-gea nr. 188/2000Art. 205-210 din

Codul de proce-dură scală

Satisfăcător Art. 43-65

din Legea nr.188/2000

Art. 205-210din Codul deprocedură

scală

Satisfăcător Art. 43-65

din Legea nr.188/2000

Art. 205-210din Codul deprocedură

scală

Satisfăcător Art. 43-65 din Le-gea nr. 188/2000

Art. 205-210din Codul de

procedură scală

Satisfăcător Art. 43-65 din Le-gea nr. 188/2000

Art. 205-210din Codul de

procedură scală

r* Slab Slab Slab Slab Slab

Evaluare transparenței, respnsabilităţii, integrităţii şi ecienței instituţiilr cpe-tente în aplicarea prcedurii de cnscare



23

dirbrir

(1)

csrvrbrir

(2)

prirsrii

(3)

rsrii

(4)

Gestionarea

brirs

(5)

Integritate

prvz î g


Foarte bineArt. 1-8 din

Codul de procedură

penală; art. 5-23din Codul deprocedură civilă


Codul de procedură

penală; art.5-23 din Codulde procedură

civilă

Foarte bineArt. 1-8 dinCodul de

procedură

penală; art.5-23 dinCodul de

procedurăcivilă


Codul de procedură

penală; art. 5-23din Codul deprocedură civilă


Codul de procedură

penală; art.5-23 dinCodul de

procedurăcivilă

prvz îstatut


BineArt. 8 din HG nr.

520/2013;Art. 5 & 6 din

Legea 188/2000

BineArt. 8 din HGnr. 520/2013;

Art. 5 & 6din Legea188/2000



BineArt. 8 din HG nr.

520/2013;Art. 5 & 6 din Le-

gea 188/2000



r*

Slab Slab Slab Slab Slab

Ecienţă

prvz îg**


Satisfăcător Art. 8 din HG nr.

520/2013


520/2013

Satisfăcător Art. 8 din HGnr. 520/2013


520/2013

Satisfăcător Art. 8 din HGnr. 520/2013

prvz îs**



520/2013Art. 1095 din Co-

dul de procedurăscală


520/2013Art. 1095 din

Co-dul deprocedurăscală

Satisfăcător Art. 8 din HGnr. 520/2013Art. 1095 din



520/2013Art. 1095 din Co-

dul de procedurăscală

Satisfăcător Art. 8 din HGnr. 520/2013Art. 1095 din


r*** Slab Slab Slab Slab Slab

* Evaluarea a avut la baza răspunsurile primite în cadrul chestionarului privind cadrul instituţional(instrumentul de Cercetare 4), calicativele acordate ind: foarte bine, bine, satisfăcător, slab.

** Dacă este prevăzută o obligație de cooperare inter-instituțională.*** Evaluarea a fost realizată având la bază chestionarul privind statisticiile referitoare la bunurile

conscate (instrumentul de Cercetare 6 şi Instrumentul de cercetare 7, calicativele acordateind: foarte bine, bine, satisfăcător, slab.



24

* Pentru a obţine informaţiile statistice necesare completării instrumentului de mai sus, au fost transmisesolicitări de informaţii publice către următoarele instituţii relevante: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,Ministerul public, Direcţia Generală Anticorupţie, Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei.Au fost primite răspunsuri ociale din partea: Direcţiei Generale Anticorupţie, Ministerului Justiţiei şiMinisterului Public. De asemenea, au fost primite răspunsuri neociale (telefonic) din partea celorlalte

instituţii contactate. În toate cazurile, instituţiile au precizat că nu deţin astfel de date statistice, de cele maimulte ori, deoarece acestea nu sunt colectate. Necolectarea datelor statistice relevante pentru a puteamăsura ecienţa şi ecacitatea instituţiilor însărcinate cu punerea în aplicare a procedurii de conscareeste un fenomen îngrijorător, care denotă lipsă de preocupare pentru transparenţă şi performanţă înacest domeniu sensibil.

Statistici reeritare la valarea bunurilr cnscate*

Bunuri AnValoarea bunurilorconscate în EURO

(puse sub sechestru)

Valoarea bunurilorconscate la sfârșitulurmăririi penale saua pedepsei/hotărârii

judecătoreşti

Valoareaabsolută abunurilorconscate

(% din1 & 2)

Bani

2012 N/R N/R N/R

2011 N/R N/R N/R

2010 N/R N/R N/R

Bri tgibi

2012 N/R N/R N/R

2011 N/R N/R N/R

2010 N/R N/R N/R

Bri gibi

2012 N/R N/R N/R

2011 N/R N/R N/R

2010 N/R N/R N/R

Bri mbi

2012 N/R N/R N/R

2011 N/R N/R N/R

2010 N/R N/R N/RBri bi

2012 N/R N/R N/R

2011 N/R N/R N/R

2010 N/R N/R N/R

Drri lii

2012 N/R N/R N/R

2011 N/R N/R N/R

2010 N/R N/R N/R

aţii

2012 N/R N/R N/R

2011 N/R N/R N/R

2010 N/R N/R N/R



25

Rss rii siir d d sisi di r miisri pbi fsrr:

Statistici asupra ecacității rganiselr cu atribuţii în deniul cnscării

* Rss rii siir d d sisi di r Ociului Naţional de Prevenirea Criminalităţii şi Recuperare a Creanţelor Provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Justiţiei.Specicându-se că nu se deţin datele statistice sub forma solicitată de Transparency International Ro-

mania. Cu toate acestea, instituţia ne-a pus la dispoziţie datele deținute în această materie, care le-aufost comunicate de instituțiile abilitate (ex. Ministerul Public, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală):*sumele sunt exprimate în RON

*c rivir isr d rr d i ss, fs rii rssri di risiţiir rv.

peRoaDapaGuBe pRoDuSe De nculpaȚtRmȘ În JuDecată ValoaReamăSuRloR

aSGuRatoR(LEI)LEI euRo

2010 2.338.346.652 106.811.925 371.646.024

2011 2.172.092.270 249.074.742 1.024.979.707

2012 2.650.349.502 174.150.228 1.869.681.989

e 2010 2011 2012

Valoarea rjdiii reţinut în rechizitoriu 2.445.158.577 3.227.646.119 3.426.362.917

Valoarea bunurilor sechestrate 371.646.024 1.024.979.707 1.869.681.989

Valoarea bunurilor s conformnoticărilor trimise ANAF 7.053.914 21.582.411 34.821.415

prdri didir brir

bţi diifrţii

Dizii d a

d țiiv r i sri drți sr

brir

prdrir

srbrir

Dizii crții rivir sr brir

rii

2012Număr N/R N/R N/R N/R

Valoare N/R N/R N/R N/R

2011

Număr N/R N/R N/R N/R


2010Număr

N/R N/R N/R N/R




26

Bune practici, vulnerabilităţi, recan- dări și stakehlderi

B rii:

● Procedura conscării este aplicabilă nu numai în situaţia existenţei unei condamnări penale.● Legislația prevede acoperirea unei arii largide infracţiuni ale căror produse sunt supuseconscării ca urmare a introducerii instituţieiconscării extinse.● Existenţa unui număr rezonabil de căi de atacpotrivit procedurii penale şi civile.

Vrbiiţi:

● Lipsa de transparenţă în gestionarea bunuri-lor conscate.● Lipsa de transparenţă în valoricarea bunuri-lor conscate.● Organismele cu competenţă în domeniul con-scării sunt reticente în a oferi informaţii pri-vind sumele conscate. Nu există o publicare atuturor datelor, o continuitate a procedurii, caresă ofere posibilitatea societăţii civile să monito-rizeze cazurile.● Lipsa resurselor umane şi logistice a organis-

melor care aplică procedura de conscare.● Lacune legislative care oferă posibilitatea in-fractorului de a-şi înstrăina averea.● Nu există o cooperare foarte bună între orga-nismele care aplică procedura de conscare. Nusunt transferate date statistice privind procedu-ra conscării între organismele cu competenţă.

Rdri:

● Promovarea procedurii conscării speciale şiextinse prevăzute de Codul penal şi a recuperăriibunurilor provenite în urma infracţiunii, în rân-

dul cetăţenilor şi sensibilizarea mass-medieiromâneşti cu privire la acest subiect, în scopulunei mai bune cunoaşteri cu privire la aspecte

juridice ce ţin de sfera conscării şi recuperăriibunurilor;● Dezvoltarea şi implementarea de instrumenteşi mecanisme eciente la nivelul organismelorcu atribuţii în domeniul conscării.● Realizarea unui training de specialitate pentru

judecători şi procurori astfel încât să se asigureun echilibru corect între combaterea corupțieişi crimei organizate şi respectarea drepturilor

civile.

Reerințe şi surse:

● Codul penal Codul de procedură penală● Ordonanța de Guvern nr. 2/2001 privindregimul juridic al contravențiilor● Codul de procedură scală● Legea nr. 161/2003 privind unele măsuripentru asigurarea transparenței în exercitareademnităţilor publice, a funcţiilor publice şi înmediul de afaceri, prevenirea şi sancţionareacorupţiei.● Legea nr. 144/2007 privind înințarea, orga-nizarea si funcționarea Agenției Naționale de In-tegritate● Sistemul Naţional de Integritate al Trans-parency International, 2012● Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,

www.anaf.ro● Uniunea Națională a Executorilor Judecătoreștidin România, http://www.executori.ro/

Recandări pentru indicatrii de ni-trizare civilă:

● Publicarea în mod transparent și în timp utilde către instituțiile relevante a statisticilor cu pri-vire la conscare.● Realizarea de consultări periodice ale stake-holderilor relevanți în probleme punctuale și

generale legate de conscare.● Implicarea societății civile în identicareagaranțiilor optime ale respectării drepturiloromului.● Constanța în dispozițiile autorităților relevan-te, de la caz la caz.● Constanța și rezonabilitatea duratei detimp necesare pentru declanșarea și pentrudesfășurarea procedurii de conscare.

Documents

RaportNationalProceduraConfiscareExtinsa